Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Pe timp uscat. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. Pe parcelele problematice. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. organo-fosfore şi endosulphan. Pe parcelele problematice. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. esteri fosforici organici şi endosulfanul. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. sau pe timp uscat. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. O dată ce larvele au ieşit din ouă. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. cu un minim de 5. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. Aphidoletes aphidimyza . Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte.

Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Nu poate fi considerat independent de acesta. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. . Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. În culturile pe sol. În culturile care nu sunt pe sol. În fiecare săptămână se introduce 0. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. De altfel. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. în arboricultura fructiferă. • Detritivorele şi fongivorele. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. • Excelentă capacitate de căutare. larvele nu au loc să se transforme şi mor. În plus copulaţia este prosperă. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. • Omoară mai multe afide decât este necesar. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite.5-2 Aphidoletes/m2. Se împart în două mari categorii. prădători. detritivore. Sunt auxiliari. etc. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. sau pesticidul Pirimor. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. prădătorii şi parazitoidele. putem folosi Harmonia axyridis în focare.1 Aphidoletes/m2. • Luptă curativă a focarelor de afide. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. amestecată cu vermiculită. putem introduce Aphidoletes. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. Printe prădători. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide.

cum sunt capcanele. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.există mai multe produse chimice pe piaţă.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor. Ţinta Toate speciile de afide.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.cum sunt păianjenii. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile. Mai multe creaturi.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. Atunci.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină. Metodele manuale. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.cum sunt păsările.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă.aricii. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă. Nivelul de aport .Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii.pentru a le distruge în cele din urmă.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile. Se consideră că peste 0. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.liliecii.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.broaştele râioase.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.şi câteodată chiar deloc. Insectele utile.Rădăcinile delicate.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină.5 biocenoza este bine echilibrată. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi. Bineînţeles.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor.şerpii.decât în ultimă instanţă. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice.Chiar şi pe timpul iernii.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare. Mărăcinele.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale.

Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Săculeţii sunt găuriţi. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. Săculeţii sunt găuriţi. cu pete negre pe coastă. Lăsaţi săculeţul două luni. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. trebuie determinat devastatorul. Indice de activitate . În alte cazuri. dar ferit de ploaie. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. ardei iute). Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Nu trebuie mărită gaura de ieşire.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. printre altele. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Indice de activitate Dificil de evaluat. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Ţinta Toate speciile de tetranide. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. în apropierea afidelor. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. castravete. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător.

Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. viţei de vie şi arboricultură. Produsul este omologat asupra roşiei. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. făinoase şi flocoase. APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Ele sunt parazitate. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor.Două săptămâni după aport. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Kurstaki. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. . dar ferit de ploaie. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m2 pulverizate. Indice de activitate 10 zile după aport. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Trebuie determinată larva. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. După ieşirea din ou. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Ţinta Toate speciile de afide. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Acest parazit se combină Aphidoletes. larvele de fluturi mor. Ele sunt deci parazitate. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi.

Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Ţinta Larvele de aleurode de sere. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ.Mod de utilizare Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Unele vor deveni negre. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. atacul devastatorului este oprit. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. larvă şi adult. Spectrul său de eficacitate este limitat. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. parazitate de Eretmocerus. Diminuarea populaţiilor de tripşi. altele vor deveni galbene. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. . Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. parazitate de Encarsia. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. în coloniile de larve. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. în absenţşa luminii puternice. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. dar după mai mult de o lună de la lăsare. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton.

apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Să se folosească tot într-o oră. nu mai sunt acarieni vii. larvele de otiorrhynques mor în sol. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. cu pete negre pe coaste. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Rapid. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. Să se folosească totul într-o oră. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. Văzuţi prin lupă. Acesta este eficace asupra coleopterelor.Mod de utilizare Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. larvele de dorifore mor. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. . Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. NOVODOR: B. tenebrionis. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. şi nici asupra acarianului coniferelor. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Indice de activitate După 10 zile. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări.t. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Ţinta Toate speciile de tetranide. Să se amestece bine.

Ele distrug melcii.Carabe dore Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. chiar şi vrăbiile sunt utile. rândunicile. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. lăcuste şi multe insecte. muştele. mierlele. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. melcii şi larvele insectelor acvatice. Atenţie şi la îngheţurile târzii. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. anumite larve de fluturi şi psylles. dar distrug insectele. cărăbuşi şi alte insecte. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. larvele de fluturi şi larvele în general. Le vedem adeea stând pe flori. dar sunt mai fine şi mai negre. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe.. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. El se hrăneşte cu insecte.. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. cucuvelele. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. lor le este încă frică de dumneavoastră. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. viermi albi şi mulots. penele sunt de culoare gri brun. lăstunul. căpşuni sau mazăre. Bio –box . • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. tariere este mai lungă.. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. nu ştiţi ce noroc aveţi. ei nu se ating niciodată de culturi. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. dar mai ales fluturi crepusculari. Punaises Acestea devorează acarienii. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi.. Nu-i omorâţi. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. botul este ascuţit. ele nu supravieţuiesc. Şi ele mănâncă! Muşte. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo.

Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Encarsia. Aplicare Datorită lui Bio –box. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Capcane recomandate T–M T–M T–M T . Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. muştele albe. tripşii. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Macrolophus. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. legumiere şi horticultură. cicadelle şi punaises. Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. Bioshower acţionează prin contact. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Eretmocerus. Datorită acestor avantaje.

formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. termen ştiinţific pentru fluturi. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: . Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido).Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele.

ceea ce antrenează deprecierea. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. Printre insectele utile. cu pierida verzei Pieris brassicae. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). păsări.Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens... parazite sau prădătoare. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. În plus. ciuperci). Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor).. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. aparţine de Rhopalocere. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. cât şi pe mărfile stocate. şi fluturi de noapte. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. florile. Ea poate ataca tulpinile. . Printre cele care ne supără. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. care atacă ouăle sau larvele. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. Familia de Pieridae. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. seminţele. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture.. respectiv pierderea. Lupta cu insecte utile În natură. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). În general nimfa este protejată într-un cocon.. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. frunzele. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală.. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). sucul fructelor sau seva plantelor. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). larvele sau adulţii. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. sau Heterocere. câteodată primul. fructele. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. plantelor şi recoltelor. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). speciile vivace au un loc ales. sau Rhopalocere. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi.

ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. fructifere şi horticole. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal.. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. • Când soseşte şi tetranida tisserand. Este activ între 8-35 0C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. introduceţi 6 indivizi/m2. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. smulgere. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. la momentul potrivit. în tuburi cu vermiculită. • Să se reducă stocurile de seminţe. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. Efecte secundare Pentru moment. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. Schema de luptă • Primăvara. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. să se îndepărteze compactajele. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen.Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. măcinare. pot încetini dezvoltarea populaţiei. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. dacă este posibil. • În cazul atacurilor mai împortante. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. . • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. reiese că Nissorun. inversarea florelor adventices. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. Iată câteva baze ale unei strategii bune: • Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. reăetaţi la 2-3 săptămâni. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul.. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. • Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. Din testele practice. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. • Să se practice semănări false juducioase. rădăcini. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început.

Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. concentraţie. lupta trebuie realizată. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana . Conservaţi-le la frigider sau la congelator. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). Capsula. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Nume Molia prazului Fluturele cojii.Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. În viticultură. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Masculii. Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. De la un anumit număr de masculi prinşi. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. carpocapsei (Cydia pomonelle). fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. devastatorii pot fi identificaţi. Eulia Lettre grecque.. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare.. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. Cu capcana cu feromoni. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. număr. Pentru fiecare cultură. . care conţine feromoni. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. climat. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Controlând acest fund. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv.

zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Pandemis Noctuelle du pin.Cossus cossus Cydia janthiana Cydia pomonella . Disparate. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Moine. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Cossus ronge-bois Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Cossus gâte-bois.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea .zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Bombyx moine Noctuelle du chou. Teigne du colza Bombyx disparate. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Lambda Teigne des crucifères. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Gamma. Spongieuse .

Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. În cazul invers. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. TMTD. Zeuzère. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. cuplarea insectelor . în viticultură şi la piersici. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb).Prays citri Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne des citrus Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. zinebe. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. una sau trei intervenţii sunt necesare. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Astfel. comercializate de Isagro. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. Sésie tipule. este limitată. pentru a atrage masculul. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. mancozebe. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Teigne des blés. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. manebe.

pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. În sfârşit. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar.a mărfurilor stocate . Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. iluminările nocturne care atrag fluturii. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă).Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). nici naşterea larvelor devastatoare. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă.Tinerele larve se . A se evita: livezile vecine puternic infestate. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. După context. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. Nu mai există reproducere. nuc. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii. abandonate sau care au specii cu risc (păr. dar şi pentru alţi devastatori. Apoi va controla în mod regular parcelele. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. la o medie de 8-10 zile. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. mediu sănătos. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. precum anumite diptere. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.5%. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului.este limitată.a pădurilor . gutui). Capcanele pentru împiedicarea masivă.părului. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.a livezilor.5 cm.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. din mai până în august.caisului şi a altor arbori fructiferi. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). Metoda este preventivă. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare.În livada comercială.

Aceste capcane.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece. Tipuri de lămpi:În livadă. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. După aproximativ o lună .se lasă la uscat câteva zile. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.După Van Leeuwen(1948).deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.mai ales violet şi albastru.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.5 ml acid valeric.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.săpunul .carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.trebuie bineînţeles prinsă.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.în formă deltoidă sau pâlnie.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.0.În livada standard. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Pentru a evita captura albinalor. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.hrănesc cu frunze .Se pot .dar intră rapid în fricte.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie). Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.2 bujie/pieds.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.

elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM, ISOMATE-C, şi GINKO. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă, precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular, folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori, criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari, o suprafaţă mai mare de 4 ha. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. De la acest nivel de atac, se foloseşte confuzia sexuală. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie, în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea

trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate, adică la începutul zborului. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Înainte de instalare trebuie stabilit un plan, ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori.în jurul parcelei, o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. În zona tampon, să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Costul acestor protecţii este foarte variabil, în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide, indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. O urmărire serioasă este indispensabilă. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Să se supravegheze mai ales marginile. Dacă aceste precauţii au fost luate, putem reţine un prag de 0,5% de fructe înţepate. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Înaintea recoltei sau la recoltă, faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Carpocapsa Carpocapsa, Cydia splendana, bântuie în livezile de castani. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze, larve şi putregaiuri. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. O generaţie, un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. • zborul fluturilor, o singură generaţie, de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. • Ouăle, aproximativ 60 pe femelă, sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor, situate în apropierea cupelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei, o porţiune din ramură, apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. La sfârşitul creşterii sale, larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1,5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. Măsură preventivă În profilaxie, o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat, trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate, capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor, cel puţin 5 într-o livadă, care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei; stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă, în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă; apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Vara următoare, de la urtgenţa primilor fluturi, observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor, la fel ca şi a balanins.

ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor, Cydia pomonelle, este posibilă utilizarea Ecopom, un produs ieşit din cercetările Isagro, şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Mai mult decât un simplu produs, Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii, substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei, ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită acestui fapt, masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine, situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică, întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Astfel, împiedicând împerecherile, nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. De aceea, Biotop propune şi folosirea tehnicii. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile, Ecopom poate fi utilizat, fie de două ori, împotriva celor două generaţii ale carpocapsei, fie doar pentru a doua generaţie, prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori, după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. Reducând, şi mai ales suprimând, utilizarea pesticidelor clasice, Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Mai întâi, confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili, difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. În sfârşit, folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. Cu Ecopom, Biotop se poziţionează în Franţa, ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom, metodă de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă. De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha). Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor, frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Prin amenajări şi plantaţii adecvate, putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. În condiţii de îngheţ, trebuie hrănite păsările. Pentru a distinge mai multe specii, diversificaţi hrana. Mere stricate tăiate în două, cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime, bucăţi de slănină grasă

nesărată, bule de grăsime special concepute, etc. În tăviţa plasată la 2 m de sol, puneşi seminţe de floarea soarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Trebuie evitată mâncarea sărată. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică, scatiul, piţigoiul carbonifer, piţigoiul albastru, mierla neagră, cintezoiul şi cioara neagră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile, dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii, mediile umede, livezile, arborii bătrâni, etc. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei, dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Amenajaţi o mlaştină, păsările vor veni cu plăcere să se adape. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră, păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi, şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Fiecare specie participă la echilibrul natural. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. • Protecţia cu virusul granulozei - carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa. - este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. - protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: - absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului - parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha - este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori - poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12,8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9,7% Earlygold 0,42% Florina 0,83% Jerseymac 1,67% Gala, Ozargold, 2,5% Jonathan Jonagold 3,33% Jonagored, Golden 7,82% Media 11,25% Media 2,95%

Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume, fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi, păianjeni roşii, muşte, larve mici de fluturi, ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic, Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Deoarece larvele nu pot zbura, ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. În orice caz, larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă.

există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi.ceutorhynques . • În focare. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. putem crea o populaţie. perilor. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Aceste celule formează împreună un fagure. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. numite comunităţi. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. de lepidoptere. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar.sitone mazărei 4. de diptere. Schema de luptă • Primăvara. Este dăunător mai ales merilor. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. caişilor. Este vorba de coleoptere. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate.altise cruciferelor . rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. de himenoptere. Aceste specii formează sisteme complexe. tripşi. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. • Deoarece sunt insecte primitive. Din 27 ordine cunoscute. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. putem distinge tratamentul focarelor de afide. În plus. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. larvele sunt ambalate separat în celule mici. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. introducerea este uşoară. prunilor. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. cunoaştem mai bine şi atacurile. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere . de neuroptere şi de tisanoptere. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. când afidele sunt prezente tot mai mult. COLEOPTERE Astăzi.crioceres sparanghelului . 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. suntem siguri de o calitate în plus.bruche mazării . se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. şi biologia agresorilor.bruche fasolei . Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Când luptăm mai repede împotriva acestora. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. ceea ce. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. 3. vespere. Că chrysopele prădătoare. • Cu sistemul MC-500. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. de hemiptere. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. aleurode.

mazărea . Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. frasin. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.roşiile . Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. gramineele. . Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri.Monocotiledonatele.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.sarriette . Combaterea afidelor Mămăruţa. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Conversia livezii Faza de conversie. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Să se pulverizeze pe zonele atinse. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Se disting 2 categorii de auxiliari: . altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .verzele . prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. adică vis-a-vis de un complex de specii.fasolea . au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.florile ornamentale . stejar. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia).Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare.arborii şi arbuştii (pin. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori).trandafirii . acarieni şi psile. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.garoafelor de inde . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. frunzele sunt distruse de hispine. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.mentei .paraziţii sau parazitoidele. ulm. Dimpotrivă. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . practicile culturale sunt profund modificate. fixată pe 3 ani. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: .

Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. *** ** * * * *** . trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. acarieni păr: afidă. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. acarieni piersic: Monilia. Analize foliare.Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Solurile foarte poussants. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Analiza chimică a solului. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor Regularea împotriva Fungicide. Analize foliare Dezierbare chimică. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Atacurile afidelor. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. analize de sol Muncă mecanică. o fertilizare excesivă. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă.

collemboles) şi microorganismelor(bacterii. De alfel. Dincolo de rolul strict de auxiliar. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. etc. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. ciuperci). Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. planuri de apă. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală.. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.incărcăturii manuală în măr * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. etc. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Acestea fiind spuse. Profilul solului este o etapă importantă. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. cuibarele nu ajung.. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). magneziu . Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. .

o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. Azcos. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv .Deltalene.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura.CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . . Guerin.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens.Mater-bi. Barbier. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. lavanda. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. Hyplast .

ornamentat sau colorat în mod caracteristic. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu.Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. La această temperatură. au metamorfoze incomplete. prezenţa ocelilor pe cap. îşi reiau activitatea. Relaţia cu planta . Din prima primăvară. adulţii ies de la hibernare. nervură). Ouăle (0. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. Ordre: Heteroptera . Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24oC. cuneus neted în hemelytre. verde deschis sau inchis maro sau negre.4mm) incolore sau albe. sub scoarţă.

Pe lângă factorii pedologici. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. printre altele. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. argilă). rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. pare să aibă un loc mare. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. Le găsim şi în mărăcinii de arin. care formează un ac. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. Ele descoperă prada prin atingere. soluri cu drenaj sărac. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. este câteodată necesar . În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. tripşi. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. Stabilizând agregatele solului.Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. În loams argiloase. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. este cazul texturii (nisip. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. nămol. Insidiosus) . afide. La fel ca şi mămăruţele. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. vegetalul. Aceasta permite. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. disponibilitatea prăzilor. influenţele factorilor de mediu (climat. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. exteriorului şi profunzimii. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. Totuşi. sunt de altfel generaliste mari. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. pantei. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Preferinţele speciei. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. dar în general insuficientă la stadiul de adult. acarieni.

materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei.să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. În alte tipuri de sol. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. B. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. Această gaminee germinează rapid. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. 2. Plantele de acoperire permanente . tot timpul.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. ajută la reînnoirea materiei organice. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. atunci când umiditatea este insuficientă. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. în consecinţă. Neghina multiflorală . Cu excepţia paiului de grâu. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. 3. 4. doar că ele durează tot anul. o linie la două rânduri. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. În plus. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. Alte plante precum secara. reduce compactitatea solului. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. În consecinţă. deoarece solul nu este niciodată muncit. ea rămâne la stadiul de stagnare. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. În plus. De alfel. Sistemul său rădăcinar este dens. Din contră. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. În general. datorită problemelor de compactitate. Reziduurile plantelor de acoperire. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Ridichea oleaginoasă . De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire.

În plus.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. trebuie înfundat într-un sol necultivat. ea desparte populaţiile de nematode. adică înaintea seminţelor. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. ea ţine nematodele la distanţă. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. elimină buruienile primăvara. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate iarna şi mai scăzute vara. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. păr şi prun.să fie adaptate la umbra parţială . Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. intensificarea activităţii microbiene în sol. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. atunci când popularea este adecvată.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive.5 m lăţime. trebuie distrusă toată vegetaţia. Acoperirea cu paie.aă reziste la maşinăria grea di livadă . trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. sau trei . Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier.patru ani mai târziu. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. Comparativ cu mormalele. un singur tratament. datorită adaptării ei la timpul răcoros. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. În podgorii. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. Pe măsură ce se descompune. . fetuca crescută este mai groasă. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele.convin culturii de măr. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . făcut primăvara. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. În general. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. toamna.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . Totuşi preţul seminţelor este ridicat. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. De exemplu. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. de preferinţă toamna. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. În prezenţa unui culcuş de paie. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă.

Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. pentru a le extermina imediat. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al . ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. În natură. Larvele. Isomate-C este acceptat de SUA. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. E)-8. Pentru culturile acoperite. 4. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace.10-dodecadien-1-01. subţire. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. Chile şi Argentina. 3. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. 5. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. Isomate-C nu omoară dăunătorul. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. 2. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. 2. 3. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. Isomate-C. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Avantaje 1. care conţine 155 mg din formula de feromon. 6.Fânul. Pe câmp. Schema de luptă 1. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. 4. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. preparaţia comercială. 2. Contrar insecticidelor tradiţionale. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela.

c.). ochii şi-au revenit la normal. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. 5. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. 6. Totuşi. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. la 72 de ore după tratament. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. 3. nectarin. culturi: piersic.arborelui. cireş. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. d. 1. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar.c. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. . principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. Date despre fototransformarea feromonului în sol. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. apă şi aer nu au fost prezentate. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. b. prun şi cais 2. peri. 4. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. câte un difuzor pe arbore. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. Totuşi. gutui şi alţi arbori gazdă. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate.c. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă.. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer.

să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil.7-1 metru de vârf. 6. 5. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. 4. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). cais. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. lacurile. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. 3. măr şi păr. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Aduceţi recipientul.Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. 4. c. b. Nu contaminaţi apa de irigare. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Se agaţă un difuzor pe arbore. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. ochii şi hainele. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. nectarin. 2. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Culturi: piersic. 1. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Un maxim de 375 difuzori la hectar. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. . Este nociv dacă este ânghiţit. deplasarea acestor femel va reduce nivelul controlului obţinut. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Evitaţi contacul cu pielea.

eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. lacurile. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. ochii şi hainele. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Evitaţi contacul cu pielea. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie.d. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. 300 ml/ha in 1000 l de apa. Aduceţi recipientul. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. Nu contaminaţi apa de irigare. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Este nociv dacă este ânghiţit. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Utilizare Ambalare Conservare . Aceasta perioada este in general in luna iunie. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. GRANUPOM Nr crt.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. o alga marina activa si nutritivva.5. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. râurile atunci când aruncaţi acest produs. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni.5 si 7.

Introducere artificiala 2. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte.5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse 4. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. . Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte.5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.5 l/ha AUXILIARI 1.Doza Buton verde (stadiul F) 1.5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Capcana "McPhail" Combatere Ambalare Avertisment Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor) Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator.

Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Myzus persicae. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani.4. tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole 1-2 % in apa slab mineralizata (ex. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Doza Utilizare 10. Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. 5. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2.BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g Avantaje 8. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. BIOSWEET Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol . BIO .

Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. muste minatoare. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus.Staphylinidae Heteroptera .Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Chilocorus. în cea mai mare parte a cazurilor.Syrphidae Principalele genuri Coccinalla.operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Printre cele mai marcante sunt: . numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Micromus Conwentzia Syrphus.Cogniopterygidae Diptera . Scymnus. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Harmonia. Phytocoris. . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . viruşii. rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă. oua de fluturi etc… Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă. paianjeni rosii. Scaeva Pilophorus. Himacerus.Coccinelidae . Epistrophe. Pseudaulacaspis pentagona. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. au avut de asemenea loc. Staphylinus Orius.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Stethorus Oligota. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. Ea consuma de asemenea tripsi.5 l/ 100 litri solutie de tratament 11. Anthocoris Deraeocoris. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. .importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor.Hemerobidae .exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. parazit al larvei dudului. . Malacocoris. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive.Chrysopidae . Propylea. legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. Adalia. fie de tip inundabil. pentru combaterea unui devastator bine identificat. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. pentru limitarea extinderii larvei australiene. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. Campyloma. Episyrphus.Combatere Continut Doza Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0. . Nabis Chrysopa Hemerobius.creşterile. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura. Tachyporus. fie de tip aclimatizare. Heterotoma Atractotomus.

Ephialtes Macrocentrus. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Trioxys. Phryxe Principalele genuri Itoplectis.Phytoseiidae Actinedida . De fapt. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera .Encyrtidae .Ichneumonidea . pentru a limita populaţiile de afide.Eulophidae Microorganisme patogene Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Apanteles Aphidius. Ampelomyces quisquali. Phytoseiulus. Lupta biotehnică Astăzi. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Ageniaspis Aphelinus. Agria. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. De exemplu. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida .Brachonidae . Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. viruşi Astăzi.Stigmaeidae . fluturelui de coajă. care ar putea fi utilizată. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Aphidiidae Chalcidoidea .. . Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. Astăzi. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. bacterii. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Praon Trichogramma Encryrtus.Trichogrammatidae . principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. Encarsia. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Anystidae . doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Amblyseius. Tetrastichus Ciuperci.Aphelinidae . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Aphitis Eupteromalus. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Pteromalidae .Chamaemyiidae . Asaphes Eolophus.

etc. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. .ţinta (luptei) este un organism nedorit. sunete de alarmă înregistrate. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi.. dacă este bine aplicată.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. şi nu afectează mediul înconjurător. prin septicemie. UV. o bacterie. căldura. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. de nimfe. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili.Astfel. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). lipiciul. infrasunetele. ciupercilor.etc. băţul. fără a necesita o nouă intervenţie.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. Prădătorii se disting de parazitoide. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. prădător sau un agent patogen. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. Suntem în cazul luptei biologice clasice.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. viruşilor. dar şi barierele şi ambalajul. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. foarfecele. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali.. buruiană. larva acestora omorând astfel devastatorul. peştilor şi mai ales la alte insecte. o protozoare. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. . Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor.agentul de luptăeste un organism diferit. cu atractivi alimentari. capcanele. parazit. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante.Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. etc. uscarea superficială a solului. devastator al unei plante cultivate. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. nematodelor.. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. Metodele fizice: frigul.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. cel mai adesea un parazit. un virus.Femelele îşi depun ouăle sterile. Este o metodă eficace.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. lupta biologică se efectuează singură. speriatorile.. micro-undele. ultrasunetele. radiaţiile ionizante. de larve. Metodele psihice: Momelile. etc. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. prădători sau paraziţi. Există paraziţi de ouă. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . peria..

El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. ramuri. lichid dulce şi vâscos. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Aceste gogoşi. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . În schimb. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Totuşi. . mierea atrage un număr mare de alţi devastatori cum sunt furnicile. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei..masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. tulpini sau rădăcini. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli.Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.extinderea culturii.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.. .prezenţa eventuală a gazdelor secundare. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Câteodată.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. care devin adesea brune. .Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. . Astăzi.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate.Dacă populaţia vizată este prea importantă. . Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. ele pot să se usuce sau să se ofilească. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. de obicei pe partea inferioară. muştele şi viespile. Fiind dulce. .lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.

. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele.. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. La nevoie. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. După ce vor ieşi. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Metode de luptă Primăvara. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.Reprimaţi orice infestaţie nouă. afidele vor pieri prin înec. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Eseul conduce în cadrul programului comparat.. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Unele sunt mirositoare. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Hârtie de aluminiu . Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. larvele vor ataca afidele. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Atrase de galben . Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori.. Săpunurile pot arde frunzele. De exemplu. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. remanenţa nu este suficientă. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului.. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).

rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. Nu va exista un miracol. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. ulei de petrol.8 tratamente pe an. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. cu parfumul său de piper. Rue. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Aceasta se numeşte luptă integrată. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. în ceea ce priveşte carpocapsa. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. lamă).4 tratamente pe an. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă.Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Substanţa saturează mediul şi . Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. carpocapsa. Viermele din măr este larva unui fluture. Are flori de culoare galbenă.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. virusul granulozei împotriva fluturelui. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Astfel. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Capucine. cuprul împotriva rapănului. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Aseastă plantă nu este comestibilă. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. La intrarea în casă. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. Salvia. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. le va îndepărta prin mirosul său acru. levănţica.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere.

Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. apoi protecţia integrată. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. insectele şi păsările. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. În livezile cu protecţie integrată. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. carpovirusina. Doar livezile convenţionale. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. . • Un singur fruct pe inflorescenţă.masculii devin incapabili să localizeze femelele. Paralel. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. apoi protecţia convenţională. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. la fel ca şi costurile de protecţie. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. fără intervenţia omului. privind acarienii. Totuşi. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. Trei ansamble de rezultate. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. • O fructificare natural moderată. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. La protecţia chimică. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. În sfârşit în cadrul experimentării. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. în lume. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. În livezile cu protecţie convenţională.

Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. regulate şi de calitate Foarte adesea. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. o canalizăm.5%. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Forma. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . găunoase. 25 şi 24 fructe sunt produse. Stadiul după mugurii albi – monilioza. întreagă. • Plantat pe propriile sale rădăcini. înaintea mugurilor albi. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. în condiţii favorabile vigorii arborelui. • Pe ramurile fructifere. la înmugurire. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. Să se trateze pe timp frumos.Planta. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Cais stadiul B-C. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. • Fără rărire chimică şi nici manuală. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. galbene.ulei de rapiţă. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. Beşicarea: primele frunze sunt umflate.insecticid uleios . aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. al cincilea şi al şaselea an. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. Coacăz şi Cassis la înmugurire. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. Duzii – Murul. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş.ulei mineral . şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. mlădiţe deformate care se cangrenează. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. 24. Global. • . Dacă sunt afide: Veralin CD 0. şi mai ales în Europa. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . cupru. înaintea apriţiei primelor flori. deformate gălbui apoi roşiatice. • Fără talie. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Zirame. Se tratează cu Thirame. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. Să se cureţe bine plăgile. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Astfel. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. Prun şi cireş – muguri umflaţi. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. În al patrulea. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an.

Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. într-o livadă. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. care a atins un nivel ridicat. Cum se implantează vegetalele? . în termenul de diversitate. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Schematic. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. va creşte diversitatea fitofagilor. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. nu mai creşte deloc. Din contră. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. Totuşi. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. bacteria infestează cel mai frecvent florile. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. ea se stabilizează apoi. păsări şi om. fie global. amenajările environmentale şi metodele de cultură. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. precum iedera de exemplu. apoi progresează sub scoarţă cu seve. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. Exceptând fitofagii cu regim larg. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. Pentru a proteja culturile. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. fie local (luptă biologică). Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. albine. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). Boala se transmite prin aer. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială.

cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. burare intermediară şi jet înalt). şi un Psylle. găzduiesc o faună bogată. ţelini şi să echilibreze biocenoza. la fel şi pentru syrphes. cea a peisajului. Exemplu de mărăcine. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. lemn. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). Psylla alaterni. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. regulării apei. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Florile oferă în acest sezon resurse alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%.). o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Trioza alacris. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. caracteristice monoculturilor intensive. Crysopes şi Hemerobes adulte. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. Ea măreşte capacitatea de . împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. care deformează frunzele în gogoşi. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor).Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi.

mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. multiplică o bogată faună de entomofagi. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. zmeurul. Acestea găzduiesc în principal syrphes. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. o faună mai bogată. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. Acoperirea cu . Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. prin caracteristicile frunzelor sale. Frasinul găzduieşte o Psylle. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. această salcie are. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Se pare că în nişa sa ecologică. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. Aphis sambuci. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. În acest mediu. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. P. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Înflorirea este foarte precoce. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide.refugiu hibernal a mărăcinelui. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. În zilele noastre. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului Zmeurul nu este o plante care stă la soare. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. El nici nu creşte în pădure.

Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0.69 Simazine 80. Clark. Pe de altă parte. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.66 Plastic negru 96. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor.54 Napropamide 77. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie.3 6.3 5.4 6. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. fertilizării. Generalizarea nu este deci posibilă. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai . Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite.8 31. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite.2 5. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului.4 27. mai lungi şi mai puternice.0 45. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. Pe deoparte. mărimea fructelor. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici.48 Plastic alb 91. şi în cazul paielor. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite.2 6.3 36. controla buruienile şi să crească randamentele. înălţimea tulpinilor. un aport azotat suplimentar este necesar.5 9. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. Într-un sol care reţine puţină apă.5 m2) Martor 59. Efectul asupra temperaturii Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii.44 Plivit cu mâna 71. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie. De altfel. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice.4 11.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture.5 m2) (kg/4. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului.1 74. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor.7 32.4 6. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede.92 Paie 105. Diferenţa era apreciabilă.paie poate păstra umiditatea. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului.

Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. pe plantaţie. Se poate aplica şi toamna. mai ales a frunzelor de fagi. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Talaj. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. acest element fiind uşor eliberat de paie. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. Este de preferat să se îndepărteze. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. mai ales în cazul paielor de ovăz. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. . Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. deci trebuie folosite mai puţin. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. Când răsadurile deveneau mai mari. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Fertilizarea În producţia convenţională. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor.mici. care nu conţinea nici o scoarţă. simptome tipice unei carenţe de azot. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Compost. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă.6-8. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. ploaia penetrează mai greu în sol. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. privând astfel planta de azot. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Când se foloseşte paie.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. În exterior. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm.

Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Se poate atunci la un sistem cu mulci. În cazul răsadurilor micropropagate. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. după ploaie sau după ce a fost irigat. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. să se implanteze o cuvertură permanentă. să se implanteze cuverturi anuale. suportă calcarul şi creşte la lumină. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. bine drenat. • Să se furnizeze mai mult azot. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. se aplică mulciul imediat după implantare.Coaja lemnoasă . Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. mulciul trebuie instalat imediat. Nuca este compusă din trei părţi: . Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. bogat. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. Dacă solul este uscat. Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. Se pliveşte până la începutul lui august.Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . În orice caz. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. păr. Ca întotdeuna. • • . Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. argilos. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. apoi se pune mulciul în iunie. etc. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. Pentru o implantaţie de toamnă. iar recoltarea se face toamna. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Nucul iubeşte terenul adânc. În primul an. haine.

miez alb şi cu calitate gustativă bună. rezistă la bacterioză. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. miez cu gust foarte fin. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. Hartley Nucă mare (34-36 mm). productiv. uşor de extras. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). necesită un sol răcoros bogat în humus. randament la spargere în jur de 50%. Caryas. lunguieţ cu baza aplatizată. înflorire precoce. fructificare rapidă şi productivitate bună. arbore viguros şu o fructificare precoce. calitate excelentă. fructificare rapidă. formă ovoidă. ascuţită. mai puţin la bacterioză. miez alb. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. arbore viguros. productiv. miez foarte parfumat. coajă lemnoasă fină. Fernor Nucă de talie medie sau mare. miez galben deschi cu gust foarte fin. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Careme Fruct de talie medie. înflorire precoce. Mayette Această varietate este de origine italiană. fructificare rapidă. cu coaja lemnoasă mică. Corne du perigord Fruct de talie medie. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. polenizator. Franquette Fruct mare. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. târzie. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). coaja lemnoasă dură. oval. polenizat prin franquette. Din mâţişori se poate face vin. cu fructe precoce. se conservă bine. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. conservare bună a fructului. un miez de o calitate bună. arbore viguros. miez uşor de extras şi foarte parfumat. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. se foloseşte pentru mobilă. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. miez mic. sensibil la antracnoză. Lara. cu vine. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. fructificare rapidă. coaja lemnoasă mică şi fragilă. maturitate la mijlocul lui octombrie. fiind şi greu de extras. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. rustic şi productiv când este adult. excelent pentru . se poate folosi crud sau uscat. maturitate între 10 şi 20 octombrie. se conservă rău. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. Chandler Nuci mari. mai puţin la antracnoză. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. coaja lemnoasă este semidură şi mică. maturitate în octombrie. fructificare rapidă. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. formă ascuţită. Fruct mare. maturitate în octombrie. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. arbore viguros şi rustic în toate regiunile.Lemnul de nuc este dulce. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). fructificare rapidă. nu tolerează marile friguri iernale. rezistenţă bună la bacterioză. arborele este viguros. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. polenizat prin franquette. sensibil la bacterioză. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. Fernor. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. foarte fertil.

necesită un polenizator. Bacterioza provoacă căderea fructelor. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. mai greu de uscat. coaja lemnoasă mică. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. arbore puţin viguros. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. Chaberete. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. Jardin de la Saint-jean. decupează marginea frunzelor. Bolile: Cerneala şi pourridie. Saint Martial Fruct mic. miezul se extrage uşor. maturitate după 15 octombrie. fructificare rapidă. intră rapid în producţie. maturitate târzie. fructificare lentă. Vina: fruct ascuţit. productiv. Soleze (R) Arbore viguros. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. puţin sensubil la bacterioză. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. arbore viguros şi rustic. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. rotund. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Thomas Black. Pleureur Quenouille Fruct mic. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. foarte productiv. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. Mayette rouge. productiv. maturitate târzie. Charancon decupează marginea frunzelor. arbore viguros.deserturi. arbore mediu viguros. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. arbore viguros. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. rezistă la antracnoză şi bacterioză. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. polenizator Franquette. • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna . această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. boală rădăcinară. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. Verdelet Fruct cu talie medie.

dulce şi acidulat. vegetaţie târzie 19 Belle fille Normande: fruct de talie medie. galben. se comportă bine la altitudine. roşu purpuriu la soare. maturitate în octombrie 20 Belle fleur de Brabant 21 Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22 Belle fleur double: roşu. măr foarte bun.martie 15 Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16 Belle fille de la creuse 17 Belle fille de la Manche 18 Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. galben. maturitate în decembrie 11 Belle de boskoop schmit husch 12 Belle de Broizat 13 Belle de Fumée 14 Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. dulce şi zemoasă. pulpa sa estre fermă. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza Baie 1 Bailleul ou Gros hôpital 2 Barbe ou Courbis 3 Baron de Berlepsch 4 Beaurichard 5 Beausoleil 6 Beauté de l'Ohio 7 Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8 Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. calitate gustativă excelentă 9 Belgoden (R) ou goldensheen 10 Belle de Boskoop rouge: roşu închis. măr bun. rezistent la boli 23 Belle fleur Jaune: fruct mare. arbore viguros. dulce şi acidulată. puţin aplatizat. maturitate iulie – august. vigoare medie. pulpa sa este albă. maturitate în noiembrie – decembrie 24 Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25 Belle fleur rouge 26 Belle fleur verte . foarte productiv. la boli. are o pulpă acidulată şi dulce. dulce şi zemoasă. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. fină. pulpă albă.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 0 Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. se comportă bine la altitudine. maturitate în ianuarie .

acidulată. galbenă şi roşie. maturitate iarnă 28 Belle Lourounaise 29 Belle rivet 30 Belrene (R) 31 Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32 Bénédictin: galben – roşu. maturitate în decembrie – aprilie 70 Calville d'Angleterre 71 Calleville de Dantzig 72 Calville d'Espagne 73 Calville de Mleiv 74 Calville des Femmes 75 Calville des prairies 76 Calville d'Oullins 77 Calville du roi . zemos. parfumată 66 Cabassou 67 Cabusse 68 Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. pielea sa este verde. maturitate în august . devine galben la maturitate. pulpă crocantă. maturitate noiembrie – decembrie 55 Boucasse de Brès 56 Bougie ou Kandil Sinap 57 Boulonnex 58 Bouquepreuve 59 Bourniquette 60 Bouscasse de bres 61 Braeburn 62 Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63 Brie 64 Brownless Russet 65 Cabaret: viguros. fruct mare. piele verde cu puncte negre. se conservă bine. 43 Blanche precoce Blaze 44 Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45 Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. 39 Blanc sur 40 Blanche champagne 41 Blanche de la flaugere 42 Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. acidulată şi parfumată. pulpă fină cu savoare acidulată. arbore sănătos şi viguros. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50 Bonne ménagère 51 Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52 Bordes 53 Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. mediu. foarte crocant.septembrie 69 Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46 Bon père gris 47 Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. gust acidulat. maturitate în august – septembrie 54 Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. maturitate în decembrie 33 Beraud 34 Bertanne (R) 35 Besse 36 Bismarck 37 Black john 38 Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). fină aproape moale cu savoare dulce. maturitate în ianuarie – martie 48 Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49 Bonne Hotture: fruct de talie medie.27 Belle josephine: fruct foarte mare.

culoare galben verde cu roşu.Conchine . aplatizat. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce.Cherry cox . parfumată. acidulată. se conservă bine. maturitate în octombrie 96 Champ gaillard 97 Chantecler 98 Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. coajă roşie închis. Colapuy . se consumă din decembrie până în martie. Citron d'Hiver . Cinq cotes . bună. pulpă crocantă zemoasă. Claque pépin: fruct de talie medie.78 79 80 81 82 Calville rayé Calville rouge d'automne Calville rouge de Savignac Calville rouge d'été: maturitate precoce Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. varietate rustică. Chretienne . savoare bună parfumată. Christkindel (voir saint-nicolas) . Coeur de Boeuf . se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . se comportă bine la altitudine.Coestress . Clermontoise Cloche: măr foarte bun. are o pulpă fină şi zemoasă. mărul este foarte bun fiert. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. coaja este galbenă şi răşie. mărul are o lungă conservare. Coing . Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin . maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. pulpă moale Chaux. Citron suisse . maturitate în decembrie 83 Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. arbore viguros 84 Calville royale 85 Calville saint sauveur: maturitate toamna 86 Camoise 87 Canelle Blanche 88 Canine des clots 89 Carabille: fruct de talie medie – mic. Choureau. se comportă bine la altitudine 90 Cardinal: fruct mare gălbui. pulpă albă moale. spălat cu roşu. maturitate precoce 91 Carre d'hiver 92 Cassou: maturitate târzie 93 Cassou d'Hortez 94 Centrou 95 Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu.

Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. fruct de talie medie. savoare acidulată. De l'estre De Lin. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. dulce. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. coaja are culoarea verde şi răşie. arborele are bună productivitate. acidulată. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. pulpa este foarte fermă. uşor acidulat. pulpă fermă. maturitate la începutul toamnei. Demoiselle. Discovery . maturitate târzie. Double rose . Double rose de l'ain . De risoul . se consumă din octombrie până în noiembrie. zemos şi foarte dulce. galben. varietate excelentă.Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. Dorée de Grimes . parfumată. maturitate în noiembrie. Double bon pommier: fruct mare. aproape crocantă. zemoasă. pulpă albă moale. Doux argent Drap d'or: fruct mare. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Durette . crocant. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . înflorirea este foarte târzie. zemoasă.

Franc roseau: se comportă bine la altitudine. fructul se ţine mult timp pe arbore. zemos şi foarte dulce. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. pulpa sa este fină. pulpă fină moale. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. maturitate târzie. maturitate în septembrie – octombrie. moale. maturitate din octombrie până în noiembrie. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. . dulce şi puţin parfumată. dulce şi parfumată. conservare bună. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie.Fraise: bun pentru patiserie. maturitate în octombrie. Fuji: fruct mare roşu spălăcit.

maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare.Grand mère Granny smith: coajă verde. Imperiale winesap Improved blackstaymann Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet . maturitate la sfârşitul lui octombrie. coajă roşie. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun.

Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. pulpă zemoasă. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. galben. se culege la sfârşitul lui august. savoare bună. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose Lachaudon Lambron Lancashire . striat cu roşu. maturitate în octombrie.

Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99 Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge . coajă de culoare verde gălbui. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare. mărul se fierbe.

pulpă de culoare crem. este un măr bun pentru fiert. Alternanţa producţiei. dulce şi foarte parfumată. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. Orange suisse: varietate bună. pulpa sa crocantă este zemoasă. culoare gri. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga Permain dore Petit croquet Petit franc roseau . foarte parfumat. maturitate din ianuarie până în aprilie.Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. fructe mici. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. fragil.

Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. nici o pară. Pomme raisin Pomme Titard Ponsard Pouzac . Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100 Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. dar gustul său este delicios.

striat cu carmin. . dulce. maturitate din decembrie până în martie. varietate bună. dulce. se comportă bine la altitudine. pulpă semi-moale şi savoaredulce. varietate bună polenizatoare. de culoare galbenă şi roz. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. se conservă până în decembrie. rezistă la îngheţurile de primăvară. pulpă albă crocantă. recomandat pentru patiserie. pulpă fermă. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. galben alb.Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. roşu la soare. pulpă albă. maturitate în septembrie. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. zemoasă.

bun. Reinette blanche champagne: maturitate toamna. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. culoare galbenă. galben. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare.Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. se comportă bine la altitudine. maturitate toamna. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande . pulpă fermă. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de France: pulpă galbenă. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. dulce. maturitate în decembrie – martie. maturitate în decembrie. pulpa sa este zemoasă şi dulce.

Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne .Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. varietate bună. se comportă bine la altitudine.

maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac Rose de berne: bun. ruginie. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. pulpă fină şi zemoasă. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101 Rose de miel .Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri.

pulpa este fină. de culoare galbenă.Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. cu striaţii roşii. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. moale. maturitate în septembrie – noiembrie. Serveau ou Pointue de trescléoux .

măr bun. fertil. nu se conservă. coaja de culoarea chihlimbarului. albă. maturitate vara. arbore foarte productiv. rezistent la boli. Transparente de croncels : excelent. cu savoare acidulată şi parfumată. fruct mare alb. cu pulpă fină moale. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse .Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. bun pentru patiserie. şi zemoasă. pulpă crocantă şi foarte dulce. gust acidulat. iulie – august. arbore viguros.

maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie .decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent . plis parcurge fructul de sus în jos. are puţin gust de banană.Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. galben şi roz la soare. maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles.

coajă roşie. Părul . da arbori foarte viguroşi. bogat în zahăr. dezvoltare slabă Paradis. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. vigoare medie. dezvoltare slabă. rezistă bine la secetă. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. dulce. galben striat cu roşu. loc pentru altoi semi-nanificant M109. puţin sensibil la asfixiere M7. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 EM9. mai viguros decât MM106. pulpă crocantă. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. fructificare lentă Doucin. fructificare rapidă. loc pentru altoi semi-nanificant. Cox's rouge des flandres: fruct mic. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. calibru mare. Dello : măr pentru băutură. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. bun pentru compot. EM7. foarte viguros. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. polivalent.Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. loc pentru altoi semi-nanificant. zemoasă şi parfumată.

Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. coaje galbenă verzuie. de culoare galbenă. cu savoare dulce şi parfumată. productiv. până la 1000m. parfum subtil. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. acidulată. pulpă foarte zemoasă. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. rotunjit care nu are sâmbure. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. maturitate precoce (iulie). dulce. cu coajă groasă de culoare galbenă. Andre Desportes: fruct de talie medie. maturitate în septembrie-octombrie. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. pulpă parfumată şi zemoasă. Beurré Hardy: fruct mare. maturitate august septembrie. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. cu o parte roză. verde şi gri. fină. foarte productiv. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. maturitate precoce. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte zemoasă. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. cu pulpă albă. pulpă galbuie. se cultivă la munte. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. pulpă zemoasă. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. excelent. maturitate în septembrie-octombrie. puţin granuloasă dar fină. viguros. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine . maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. pulpa sa este dulce. puţin zemoasă. maturitate în noiembriedecembrie.Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. roşiatic. culoare galben palid. rotund.

Conférence: fruct alungit. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. spălat cu roşu. alungit. maturitate în noiembrie. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. Colette: fruct de culoare galben. galben verde. culoare galbenă. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. pulpă moale şi fină. pulpă zemoasă şi dulce. maturitate în octombtie – noiembrie. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. maturitate vara.Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. Claude Blanchet: fruct mic. bronzat. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în noiembrie – decembrie. maturitate în octombrie. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Duchesse de Mouchy Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée . Clapps favourite: fruct mare galben. de culoare galbenă ca lămâia. maturitate în octombrie – noiembrie. maturitate la sfârşitul lui iulie. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. maturitate la sfârşitul lui iulie. coajă galbenă şi verde. pulpă dulce.ianuarie. zemos şi parfumat. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate vara. culoare verde şi ruginie. productiv. pulpa este zemoasă şi parfumată. Comtesse de Paris: fruct de talie medie.

Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. maturitate la începutul lui august. cu coaja verde colorată la soare. coajă galbenă la maturitate. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . maturitate în octombrie. dulce. fină. zemoasă. maturitate la mijlocul lui august.Fulva Garden Gern (R): păr pitic. gust bun. maturitate în noiembrie. pulpă albă. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. Garden Pearl (R): păr pitic.ianuarie. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. duce şi zemoasă. Président Heron .

Reine-Claude. adesea foarte dulce. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. gust bun.Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. zemoasă. prăjituri. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. bune pentru masă şi în prăjitură. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. părul va avea o dezvoltare mai redusă. pulpă verde. rotunzi. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. Mirabelles. pulpă fermă şi dulce. au un gust fin. au mărimea unei cireşe. conserve …). conservă. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. pulpa sa este parfumată. arbore productiv. mai mari decât Mirabelles. maturitate la sfârşitul lui iunie. Altoit pe gutui. de culoare galbenă. foarte parfumată. .

Violet. brynska. pentru prunelor dulce prăjitură. de Tours. rustică Verde Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Începutul lui septembrie Belle de Thuin Berudge Mare. fruct mic. uscate fleuris patiserie şi de Tours prune uscate Damas Royal Damas violet Sfârşitul lui iulie august De Lawrence Mare Moale. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Arbore viguros Mare Culoarea cojii Albastru Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună Gust de caisă şi ananas Bună. narea acidulată. verzui. Musqué. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie Damas de Mică – Prună Calitate Sfârşitul lui Utilizat Tours medie mare. Mijlocul lui . de Septembre. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. se lipeşte de sâmbure Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. Se reproduc de la sâmburi. puţin fragil parfumată. creşte pe arbuşti spinoşi. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă.- Prunelles. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Violet negră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. dulce moale. prunei sainte august confecţiozemoasă. inferioară iulie pentru fermă. catherine. parfumată zemoasă. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violetă Galben Foarte bună. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi.

fructul este mai dulce şi puţin mai mare. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). conserve. fruct polivalent pentru masă. prăjituri.Gage De Kirke Des Bejonnières zemoasă. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Golden japan Mare Galben viu Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Galbenă. recolta este mai grupată şi mai importantă fermă. arbore dulce. Autofertil. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. dulce. neagră zemoasă. P707 produce fructe mari. dulce. ovoidă Bună . viguros. foarte parfumată Mare. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. dulci arborele este viguros şi productiv. crocantă. viguros parfumată Medie. torturi şi prune uscată Începutul lui Fruct puţin august infectat de viermi Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. frig dulce cu savore de cais august Bună Începutul lui septembrie foarte bună. P 707 şi P 303. zemoasă. destul de foarte rezistent la parfumată. Purpuriu Foarte ovală.

foarte parfumată. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. foarte parfumată. Reine-claude de Bavay Maturitate târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. d'Oullins. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. dulce.Hackman Jefferson Mare Mare Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. pete carmin dulce. zemoasă Necesită Începutul lui polinizatori august dulce. Delicioasă în Ardennes . posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. albastră zemoasă. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. gust de miere. se utilizează parfumată. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. august d'althan. La altitudine. sensibil la rugină Mirabelle parfumée de septembre Monsieur Medie. se utilizează în patiserie. foarte bună. Foarte bună foarte parfumată.

dulce. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Prune de chien Mică. ovală Roşie Albastră Fruct oval. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie . pulpă tare de dar produce culoare verde. verde. partea arbore viguros însorită violetă. Se utilizează ca fină. care merge dulce. puţin Pentru prăjituri. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. Autofertil. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Mică Vars Prune Pêche Portocaliu Portocalie Zemoasă. Necesită dulce. arbore rustic. savoare polenizator bună. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. spre roşu în acidulată. purpurie neagră Prune Abricot Prune Bonjour Prune Caprane Mare alungită Enormă Medie. uscat parfumată. Autofertil acoperită cu zemoasă. fruct de masă şi acidulată.prăjituri Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. arbore viguros Galbenă.

excelent pentru sâmbure prăjituri. se pot liber face şi prune uscate. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună . foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue d'italie Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. şi dulce. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Mijlocul lui august Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. august d'Oullins. bună. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. dulce şi acidulată Prune Saint. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. Saint-Antonin rotundă Albastru închis Zemoasă.Prune de Mică. Autofertil acidulată.

calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. parfumată. pulpă tare. zemoasă. moale. aurie. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. arbore viguros Bună. pulpă tare.Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Verde Galben verzui Foarte bună. foarte de Bavay ou dulce. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. Sunt produse două clone. arbore foarte viguros Foarte bună. pentru conservă şi prăjitură. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. Pulpa Reine claude tare. cea mai interesantă este 1119. utilizat mai ales ca şi polenizator Bună Autofertil Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Medie Mare Violetă Verde Foarte bună gălbuie Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Mijlocul lui august . fină. nu foarte Autofertil dulce. Autofertil foarte dulce. acidulată. foarte dulce. una Nancy dintre cele mai bune prune. Autofertil înflorire precoce.

violetă Carcassonne oval Royale de Mare. .Royale de Fruct mare. puţin Violetă Montauban alungită ou grosse rouge d'août Tare şi zemoasă. arbore viguros Medie. rezistă la asfixierea radiculară. arbore cu vigoare medie Locul unde se pune altoiul prunului . Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) . .Myrobolan. arbore productiv şi vigurosş fructificare rapidă Se foloseşte pentru prune uscate şi prăjituri Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Valor Verdane Rotrundă Ovală. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi.Jaspi (R). productivatate bună. ancorare bună. . un pic acidulată Galbenă Arbore productiv Mijlocul lui august Sainte Catherine Medie – mare Galbenă pătată cu roşu Zemoasă.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. se adaptează la orice tip de sol. cu pete roze mai mult sau mai puţin închise Dulce. dă arbori foarte viguroşi.Mariana GF 8-1. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. autofertil Gust de miere Autofertil Foarte dulce Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia Verde la maturitate.

Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare.climatul: temperat şi mai degrabă cald . Maturitate timpurie. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut.expoziţia: în plin soare. zemoasă şi parfumată. căpşună mică de culoare roză. frunze largi. Brighton: ferm şi parfumat. fondantă. culoare alb roză palidă. dulce. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. La cules. Chandler: originar din SUA. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. Cilady: CIREF. pulpa este fondantă. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. fruct de formă iregulată. recomandată pentru prăjituri. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. fruct roz. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. productiv. . fără legătură aparentă între ei. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. Eros Favette: INRA. parfumată. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. Belrubi: creeat în 1962. zemoasă. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. pulpă foarte parfumată. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. căpşună mică cu gust acidulat. de culoare închisă. frunze frumoase lucitoare. La Doyenne du comice. calitate bună gustativă. în formă de inimă. foarte ferm. cu formă bizară. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. Ananas: să se vadă Ananas alb. fructe mici medii. fruct mare foare dulce. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. pulpă untoasă albă. se cultivă în pământ sau în tunel. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. dulce. zemoasă. precoce. Blanche Ananas: fruct de talie medie. verde închis. varietate rustică. maturitate după mijlocul lui iunie. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada.Sinonime: William’s bark necrosis. alungite. Simptome: • La varietatea William’s. dar nu suportă solurile calcaroase. parfumată. dulce. culoarea sa este roză foarte pală. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). productiv. rezistă la secetă. vine din toate regiunile. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. fructul având tendinţa să se întoarcă. dulce şi zemoasă. pulpa sa este albă. Berbi: regiunea de origine Dordogne. pulpă foarte fină. poate rezista la secetă. dar nu în plin soare. răsadul eset viguros. varietate viguroasă. Fructele sunt mici. untoasă. Are particularitatea că are frunze caduce. Elsanta: originară din Ţările de Jos. Capron Royal: varietate veche. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. Bogota: viguroasă. precoce. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. viguros. semi-precoce.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate .

productiv. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). Cirafine: fruct alungit. precocitate medie. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. precoce. zemos. foarte parfumată. Valeta: originar din Ţările de Jos. . patiserie. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. căpşună mare (până la 15g). Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). foarte dulce. maturitate precoce. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. târziu. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. foarte parfumată. albă. Majoral: parfumat şi productiv. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. zemos. rezistă la boli. rustic şi productiv. de culoare roşie-portocalie. originară din Alpi. lichior. culoare roşie strălucitoare. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. dulce. Pajaro: originar din SUA. Maxim: fruct foarte mare. Fraise de bois: parfum incomparabil. maturitate precoce. se utilizează şi pentru prăjituri. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. cu parfum foarte delicat. frumoasă prezentare a fructului. roşu aprins. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. productiv. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. roşu aprins şi strălucitor. puţin sensibil la boli. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. Senga Sangana: fruct mare. productiv. Talisman: semi-urcător. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. recoltă grupată. maturitate la mijlocul sezonului. calitate gustativă bună. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). pulpa sa este foarte fină. cultură uşoară. etc. miros şi parfum excepţional. Gariguette: INRA. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. pulpă dulce. Revada: căpşună mare (10-15g). fruct mic. dulce. productivă. are gust de căpşună de pădure. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. calibru mediu-mare.Galante: nouă varietate de sezon. parfumat. se cultivă puţin în tunel. calitate gustativă bună. dar are pulpa roză. fruct mare conic. calitate gustativă excelentă. Mount Omer: fruct mare alb. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. parfum de căpşună de pădure. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. producţie din mai până la îngheţuri. suportă congelarea. fruct mare. Sannie: fruct de talie medie. dulce. răsad productiv care rezistă la căldură. productiv. florile sale sunt roze şi parfumate. savoare dulce. culoare închisă. acidă. Vivarosa: căpşună de talie medie. Maraline: fruct alungit. varietate rustică şi productivă. Marastil: foarte parfumat. Versailllaise: varietate de căpşună veche. semi-precoce. precoce. bine parfumat. foarte productiv. mult parfum. Mara des bois: foarte produsctiv. fruct alungit de culoare chihlimbarului. se conservă bine. Mamie: fruct mare în formă de con. rustic. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. productiv. dulce. parfumat. Seascape: varietate de origine americană. pulpă fermă. varietatea nu produce stolon. producşie din iunie până la îngheţuri. calitate bună gustativă. răsad robust. viguroasă şi prductivă.5m) putând fi palisat. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. calitate gustativă bună. fruct de calibru mediu-mare. rezistentă la boli. Cirano: fruct uşor alungit. puţin sensibil la paraziţi. conic. dulce. Segaline: originar din Lot. Red Gauntlet: târziu (10-12g). Umigento: căpşună mare dulce. fără întrerupere a producţiei. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. formă conică. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. calitate gustativă bună. varietate productivă. productivitate foarte bună. fruct mic. foarte dulce. produs din iunie până la îngheţuri. parfumat. suportă congelarea. Marquise: fruct conic ferm. introdusă pe piaţă în 1929. fruct alungit roşu viu strălucitor. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. Gento: fruct foarte mare (12-15g). recolta din 15 mai până în 15 iunie. răsad viguros. maturitate precoce.

maturitate la mijlocul lui august. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. productiv. strălucitoare. pulpa sa este dulce. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. pielea are culoarea roşu închis. nu este sufucient de productiv. miezul se lipeşte de sâmbure. Pavie: epidermă păroasă. parfumat. Profusion Record Regal: parfumat. emit rădăcini. Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. Hercule: creat în 1946. . Brugnon: epidermă netedă. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. este suficient să le răsădeşti. precoce. bună. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. precoce. parfum excelent. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. Gros violet: maturitate august septembrie. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. Dina Felligni: fruct mediu. miezul se lipeşte de sâmbure. atunci când sunt în contact cu solul. productiv. maturitate la sfârşitul lui august. albă şi zemoasă. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). rustică. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. era cultivat în împrejurimile Brest. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. rezistent la friguri. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. sensibil la făinare. parfumat. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. Nectarină: epidermă netedă. dulce. semsibil la boli. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă.Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. parfumat. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc.

maturitate la mijlocul lui septembrie. sensibil la monilia. maturitate la mijlocul lui iunie. maturitate la sfârşitul lui iulie. puţin sensibil la îngheţurile târzii. foarte bun. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. zemoasă. rezistent la boli. roz sub piele. acidulată. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. Amsden: arbore viguros. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în primele 15 zile din august. maturitate după mijlocul lui august. floare rustică. rezistent la beşicare. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. foarte zemoasă. fruct mare roşu. Guilloux elegante: fruct excelent. arbore viguros. cu sămânţă fină. maturitate la mijlocul lui iulie. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. Belle des croix rouges: fruct mare. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. parfumată. fruct bun. are o culoare roşie strălucitoare. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. . cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. parfumată şi zemoasă. Entre de Chanas: fruct mare. Dugelay: fruct bun. maturitate în iulie. foarte dulce. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. Carman: viguros. foarte parfumat. pulpă albă. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. Colombine: fruct rotund. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. rustic. zemoasă. este un fruct cu o calitate bună. fruct foarte bun. producţie regulară. pulpă albă. pulpa sa este roză lângă sâmbure. rezistent la beşicare. floare sensibilă la îngheţ. maturitate la începutul lui septembrie. pulpă galbenă portocalie. rustic. pieliţă groasă. Benoni: fruct bun. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. arbore viguros şi fertil. destul de rezistent la beşicare. rezistent şi fertil. maturitate la mijlocul lui august. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui august. Geradix: fruct mare parfumat. maturitate la mijlocul sezonului. Belle imperatrice: fruct foarte bun. maturitate la mijlocul lui august. Charles Ingouf: fruct mare. maturitate la începutul lui septembrie. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. arbore productiv. fruct alungit. maturitate după mijlocul lui iulie. pulpă alb verzuie. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. dulce. maturitate la mijlocul lui iulie. bine colorat. Flaming gold: foarte bun. Galande: fruct destul de mare. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. Arbore productiv. fosrte fertil. puţin sensibil la beşicare. rezistent la beşicare şi la molinia. calitate gustativă bună. foarte bună. destul de sensibil la beşicare. foarte dulce. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie.Morton: foarte bun. sensibil la beşicare. rezistent la beşicare. Henri Adenot: arbore viguros. Charles roux: arbore viguros. roză în jurul sâmburelui. pulpă puţin zemoasă. tardiv. Olympio Silver Lode: fruct mare . puţin rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui august. pulpă fină. maturitate la mijlocul lui septembrie. rezistent la beşicare. dulce şi parfumată. Blanche teton: arbore productiv. acidulată. foarte zemos. arbore viguros. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. productivitate bună. maturitate august – septembrie. sensibil la beşicare. Gaillard: fruct foarte bun. maturitate la începutul lui august. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. floare sensibilă la îngheţ. rezistent la beşicare. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie. acidulată. dulce. maturitate la mijlocul lui septembrie. savoare dulce. foarte dulce. Rose de septembre: pieliţă violacee. Henri Moulin: fruct mare. fructificarerapidă. fruct mare. Gold mine: bun. foarte parfumat. maturitate la începutul lui iulie. pielea albă. puţin rezistent la beşicare. foarte parfumat. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. foarte bun. maturitate la 22 de zile după May Flower. pielea păroasă de culoare roşu închis. de talie medie. rezistent la beşicare.

maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate după 15 iulie. parfumat şi dulce. maturitate după 15 august. moale. sâmbure liber. maturitate la începutul lui septembrie. Diamond princess Dixired: fruct mare. maturitate în primele 15 zile din august. Madeleine blanche: fruct foarte bun. foarte dulce. sensibil la beşicare. sensibil la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. Harken: foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. flori rezistente la îngheţ. fertil. pulpa se lipeşte de sâmbure. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. Ribet: arbore viguros. dulce. bun pentru pus la borcan. J. fruct destul de bun. pulpă densă. Madame Girerd: fruct mare. rezistent la beşicare. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. puţin rezistent la beşicare. foarte rezistent la beşicare. foarte bun. foarte rezistent la beşicare. maturitate după 15 august. rustic. roşie în jurul sâmburelui. Fayette Flavorcrest: foarte bun. o foarte bună rezistenţă la monilia. puţin rezistent la beşicare. foarte bun. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. gust de miere. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. pulpa alb verzui. maturitate după mijlocul lui august. parfumată. puţin productiv. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la începutul lui septembrie. foarte precoce. Red Robin Redwing: fără aciditate. maturitate la mijlocul lui septembrie. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. maturitate la sfârşitul lui august. fruct bun. maturitate la începutul lui iulie. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. maturitate în august. zemoasă. rezistent la beşicare. fertil şi rustic. se poate conserva bine. rustic. maturitate la începutul lui septembrie. sâmbure gros. maturitate la sfârşitul lui iunie. zemoasă. maturitate la începutul lui iunie. maturitate la mijlocul lui septembrie. sensibil la beşicare. Precoce de Hale: fruct mare roşu. savoare dulce. sensibil la făinarea coryneum. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. Early Elberta: destul de bun. fără aciditate. Jaune miel: arbore viguros. pulpă de culoarea porţelanului. productiv şi rustic. Madame Guilloux: fruct foarte bun. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. Loring: foarte bun. rezistent la beşicare. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. Robin: foarte bun. foarte dulce. maturitate la mijlocul lui septembrie.Incomparable Guilloux: fruct bun. savoare bună. fruct foarte bun. uşor acidă. rezistă la monilia. Cardinal: bun. foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. varietate foarte veche. foarte dulce. Tardive de Septembre: fruct mare. maturitate la sfârşitul lui iulie. Madeleine rouge: fruct destul de bun. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. maturitate la mijlocul lui august. piele galbenă spălată cu roz carmin. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. nu se lipeşte de sâmbure.). maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. sensibil la beşicare. pulpă albă verzuie. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. May Flower: rezistent la beşicare. rezistent la beşicare şi la alte boli. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. Pitaval: fruct foarte bun. sensibil la beşicare. H. sensibil la beşicare. fină. Tournier: fruct foarte bun. maturitate la mijlocul lui august. fruct mare. sensibil la beşicare şi la făinare. Veraud: arbore viguros. productivitate bună. maturitate la sfârşitul lui iulie. productivitate foarte bună. maturitate la sfârşitul lui iulie. . pulpă albă.

maturitate după 15 iulie.Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. maturitate la începutul lui august. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. să se consume crud. Sanguine Vineuse Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. Ornella: piesică galbenă. bună. zemos. floarea rezistă la îngheţ. maturitate la sfârşitul lui iulie. rezistă la secetă. se decolorează în jurul sâmburelui. rustic. foarte bun. Sanguine de Touraine: fruct mare. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. maturitate la începutul lui august. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. . Rubidoux: foarte bun. Oriola: nectarină galbenă. maturitate în iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie. seminţa semiliberă. maturitate la începutul lui august. zemoasă. maturitate în primele 15 zile din iulie. Ordigan: piesică galbenă. maturitate după mijlocul lui august. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. pulpă densă. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. fructificare precoce şi abundentă. maturitate la sfârşitul lui august. roşie. maturitate la începutul lui octombrie. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. Sweet cap: piersică mare albă. pentru solurile calcaroase. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. zemoasă. maturitate după mijlocul lui august. Să li se schimbe locul la 7 ani. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. parfumată. pulpă dulce. Oriane: piersică galbenă. păroasă. Sanguine tardive: fruct mare. maturitate la începutul lui septembrie. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. piele roşie. pieliţă puţin păroasă. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Eliva: originar din Elveţia. se utilizează pentru torturi şi conserve. pieliţă de culoare închisă. pe un fond galben. maturitate la mijlocul lui august. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. acidulată. pentru regiunile mediteraneene. pulpă roşie. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. maturitate după 15 august.

producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. Frida: viguros şi puţin înţepător. Glen Ample: originar din Scoţia. fruct puţin moale. urcătoare şi tardivă. Heritage: rustic.Eva 2: pentru regiunile muntoase. parfumat. Glen Prosen Gradina: fruct conic. maturitatea la mijlocul sezonului. Purple Royalty: fruct zemos. productivitate slabă. Jewel: fruct gustos. dar ferm. productiv. zemos. rezistent la boli. fruct dulce. productiv. adaptat la altitudine. gust acidulat. Schoenemann: fruct roşu închis. productiv. se foloseşte crud sau transformat. Willamette: origine americană. Surprise d’automne: varietate veche. maturitate precoce. parfumat. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. Puyallup: fruct parfumat. Baron de Wavre: fruct mare. roşu. rezistă la amestec. Cumberland: fruct mare savuros. rezistent la transport. parfumat. producţia durează 2 săptămâni. maturitate precoce. Meco: producţia durează mai mult de o lună. fruct foarte mare. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. roşu închis. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. Violette: precoce. Glen lion: fără spini. viguros. uşor de cultivat. maturitate la mijlocul sezonului. productiv. fruct de talie medie. Lord Lambourne: galben. foarte rustică. Flavi: calitate gustativă foarte bună. maturitate la mijlocul sezonului. viguros şi productiv. . Rouge de Sauron: varietate veche. creşte rapid. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. teren uscat. viguros. Rose de cote d’or: fruct mic. precoce. rezistent la boli. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. puţin moale. precoce. Meeker: fruct de talie medie. maturitate la mijlocul sezonului. viguros şi productiv. productiv. ascuţit. târziu. Joan squire: fruct mare. precoce. Malling augusta: fruct roşu deschis. tulpini destul de drepte. Galante: fruct mare parfumat. Malling promose: fruct mare. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. fruct roz. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. gust bogat. precoce. viguros. Malling Leo: fruct conic. parfumat. roşu. parfumată. Tulameen: originar din Canada. tardiv. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. precoce. parfumat de culoare galben auriu. fruct ferm. Royalty: varietate de origine americană. una din cele mai precoce. bun pentru patiserii. zemos. se adaptează la terenurile uscate. uşor de cultivat. fără spin. Summo: fruct foarte mare. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Radboud: fruct alungit. productivă. savoare bună. foarte productiv. fruct mare violet purpuriu. precoce. zemos. viguros. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. Wawi: rustic. Ruby September: fruct mare. fruct puţin colorat. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. tardiv. foarte parfumat. Malling exploit: fruct foarte mare. fără spini. Bois blanc: rustic. tulpină subţire. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. producţie importantă. viguros. Glen glova: varietate veche. necesită puţin palisaj. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. foarte parfumat. Llyod George: roşu. roşu purpuriu. foarte parfumat. producţie grupată în timp. viguros. fruct de culoare zmeurie închisă. calitate gustativă bună. productivă. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. cules uşor. rustic. viguros. recoltă timp de o lună. originar din Iugoslavia. Summit: fruct rotund. precoce. parfumat. Polana: tulpini drepte. fruct mare. Sucre de Metz: varietate veche. Faro: viguros.foarte parfumat. gust diferit. maturitate la mijlocul sezonului.

Golden west: fruct mare pentru patiserie. de vârsta arborilor.Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. şoricei de pământ.. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. Lemnul ia o culoare portocalie. dar care poate contamina şi Cydonia. Anumite varietăţi pot contamina merii. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Sorbus. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. viguros. Chaenomeles şi Pyronia. înmugurirea acestor arbori este lentă. Pear quick decline. parfumat şi dulce. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. pagube ale rozătoarelor. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Quince souty ring spot. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. rustic. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. mai puţin de 20%. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. urcător. Creşterea este redusă. de practicile culturale. Primăvara următoare. tardiv. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Confuzie posibilă: Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. de lupta împotriva psylles. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. de sensibilitatea varietală. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. tare şi parfumat. cu gust foarte bun. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. Procentul de transmitere este foarte slab.. incompatibilitatea între varietate şi altoi. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Simptome: . Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline.

plasată în culturi. de la 30 la peste 50%. Insecte devastatoare prinse în capcane . Poate afecta doar câteva fructe din arbore. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Această capcană. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi.. Astfel. în absenţa Gravelle. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle.Sunt în general localizate pe frunze. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. Astăzi. Plasat într-o capcană. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. Avetizarea agricolă: . nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. în acest caz nodulii sunt spongioşi. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale.. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator.5 g/l la căderea frunzelor. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. în concentraţie de 6. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Florile ca şi sursă de hrană . Producţia perelor este redusă. Cea a merilor de la 10 la 30%. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. microorganismele şi insectele benefice. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. mirosul sintetic. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. această metodă este în plină dezvoltare. adică spre lun lui iunie. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. masculi şi femei.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. La sfârşitul lui august. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă.

Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . la periferia unei livezi. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. care atacă larvele carpocapsei mărului. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. forma. afidele şi tetranidele. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. . este cazul ombeliferelor. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. phacelie. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Morcovul sălbatic este pe . . Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. .capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. . Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. . . Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Trebuie alese după anumite criterii: .timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. în lungul drumurilor de fermă. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească.Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede.

Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. În cazul plantelor bianuale. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. pc Zf. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. pc Zf. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. pc Zf. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. Compozite Asters. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. pc Zf. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Ombelifere Panais Pastinaca sativa Morcov cultivat Daucus carota Morcov sălbatic Daucus carota Mărar Foeniculum vulgare Aneth Anethum graveolens Coriandru Coriandrum sativum Angelică Angelica archangelica Anason Erzngium campestre Carvi Carum carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Rudbeckia hirta Margareta albă Chrysanthemum leucanthemum Floarea soarelui Coreopsis spp. Utilizare Zf. acest prădător poate ataca merii. Molena iubeşte toate tipurile de sol. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. pc Zf. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. cs văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Înflorire . Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. O cruciferă ornamentală. cs Zf. cs Zf. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. pc Zf. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Un mod simplu. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. pc Zf. În ciuda eficacităţii sale. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice.locul doi. pc Zf. trifoiul roşu şi lucernă. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. pc Zf. pc Zf. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. un parazit important al carpocapsei. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor.

pc Cs Cs Zf. Lychnis spp.tomnal văratic . pc Zf. control bun al lăstarilor (zmeur).instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni Precauţii –incompatibilităţi . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală.să se supravegheze rozătoarele . pc = plantă însoţitoare. cs = plante de acoperire a solului. Cerastium spp.diminuarea levigării .văratic văratic primăvăratic .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor. zf Cs. Zf Zf.ameliorarea structurii solului .o mai bună conservare a fructelor Inconveniente .să se cosească frecvent .îmbogăţirea solului cu materie organică . pc văratic văratic .acţiunea împotriva anumitor buruieni .tomnal văratic văratic primăvăratic . pc Zf Zf.să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . zf Zf. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp. cs Zf. cs Cs. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă.să se adapteze îngrăşământul şi stropirile . Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp. Achillea spp.diminuarea randamentului .pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.penetrarea apei şi îngrăşămintelor . Avantaje: . cs Zf. cs Zf.eliberarea târzie de N . cs Zf Zf. aeraţie bună a solului.Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .protecţia eficace împotriva eroziunii . cs.concurenţa hidrică şi în elemente nutritive. Inconveniente . solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică. .diminuarea căderii fructelor .probleme cu anumite buruieni . cs Zf.diminuarea vegeraţiei .

crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.să se suravegheze rozătoarele. . . . .eventualitatea unei carenţe determinată în N.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . Precauţii – incompatibilităţi . Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje . .ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă.control bun al buruienilor anuale (3-4 ani). . lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. atenţie la bolile criptogamice. .costul şi durata materialului. Precauţii – incompatibilităţi . .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă. .anumite materii sunt permeabile în apă.structură bună a solului.riscul de eroziune pe terenul în pantă.utilizarea ierbicidelor redusă puternic.- riscul formării unei talpe de arătură distrugerea accelerată a materiei organice. . material greu de găsit. Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . . Precauţii – incompatibilităţi .trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. Paie plastice Avantaje .costul şi disponibilitatea materialului. . Inconveniente .creşterea eventuală a umidităţii.punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . . .rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii.aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. . .este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. . . .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . .dezierbarea chimică pe margini se recomandă.efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul.).cere multe ierbicide.tasarea solului (asfixiere).utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.dezierbare câteodată necesară la limita paielor. Inconveniente . .tinerele culturi localizează greu îngrăşământul. . .paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare).nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare.control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare.risc de eliberare.control posibil al lastarilor cu anumite produse. . .risc de eroziune pe terenul în pantă. . Inconveniente .eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). .rădăcini superficiale nedeteriorate.pentru paiele de rapiţă şi iarbă.rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate.

Precauţii – incompatibilităţi - să se supravegheze rozătoarele, atenţie, activitate greu de controlat sub plastic; - dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Pollimax se aplică la : peri, meri, căpşuni, cireşi, pruni, afini, etc. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: - când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci; - când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea; - când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei; - când culturile nu sunt atractive prin natura lor; - şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. Aplicare Aplicaţi: - între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei; peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. - 1-2 zile după instalarea stupilor; - devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare, în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.00 şi 16.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C; - în volume suficiente de apă, pentru a stropi florile şi frunzele; - folosiţi un pulverizator convenţional. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. Avantaje - creşte numărul de albine cu miere - creşte numărul de flori vizitate - creşte numărul de seminţe şi fructe - creşte calitatea, calibrul, forma fructelor - creşte randamentul global - creşte profitul.

Rapănul (Venturia inequalis) Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Luptă preventivă - aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii

Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii; ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor ♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf)

Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Tableau 3 - Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Nom latin Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité au Québec sèche région de Montréal 1/128 3 mois région de Montréal 1/32 abondant dans le nord 1/16 rare mais cultivable 1/16 rivages du 1/4 8 mois fleuve(golfe) région de Montréal 1/2 2 mois 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32

Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable?

2 semaines 3 mois

2 mois

Symphorine blanche

Symphoricarpos alba

partout

1/1

2 jours à 2 semaines

Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine; 3 parti argila;şi 10 % solutie fungicida vegetala). Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii

Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 - Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty

fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent d10-m10 1 d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. H.. Ann.. Northeast LISA Apple Production Newsletter.Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan Mutsu (Crispin) Sources: Wilcox (1987). 1982. Gonnaud. et G. Orchard management:New Hampshire 1981. 1984.N. 1947. McHardy. 1982. K. 1968. Bosshard. Appl. 72 (7):904-910.T. D. Humus. Burchill. mars/avril 1988: 7-9.prévenir plutôt que guérir. Brown. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. Gadoury. nov. Biol. nº17. Bio-dynamics. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. Les Quatre Saisons du jardinage. 1987. Appl.N. Les arbres fruitiers. R. Phytopathology.. Bennett. Science and Culture. Bulletin OEPP./déc. D. 1(2):1-2. 1988. et W. Gilliver. . E. A. printemps 1982:21-27. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis.M. Siegfried. no 142. Biol. S. 17(4):655-663. 1982. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. Granger (1988) Tableau 5 . Y. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Ann. 50(6):209. 62:297-307. Qasba. M. 1990.Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 2 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 f09 m09 m08 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 3 3 2 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 R J J R R R R R R V R R V V V J V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom. 1982:32-34. Schüepp et W.E. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. 34:136-143. Dhar. Protégez vos arbres grâce à la prèle.

O. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. Denis Culley:organic orchardist. 1987.. Pest management section. G. Frère. New York. D. Fruit pest and disease control:the organic way. 96:75-78. Lamb. 1987. Ottawa. Ontario Ministry of Agriculture and Food. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Phytopathology.GRAB. 1990. OMAF. 1975. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. et G. 1990. Lower Rhein. Pesticides. Schmid. Cultivars résistants à la tavelure. 53(2a):359-362. 59 pages. 66:195. U. Gupta. Northover. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. 925 pages. W.P. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology.E. Henry Doublday Research Association. Paris. Healthy orchards. Kennel. juillet-août 1982:31-39. 2e édition. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. 23(10):22-23. Plant industry branch. 1990. Prediction of apple scab:reduction of spraying. L. 17(6):1. New. Neumann. Apple disease management pages 40-45 in USDA. station de recherche Vineland. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Hockey. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. 1989. J. et W. Greenhouse studies. 6(3):7-9. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. G. White. [1.. 1982. 1990. et S. K. pamphlet n82. 1988. n116.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. J. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. T.E.A. 33(3):74-76. Paris. 1988. Integrated pest management for apple orchards in Ontario.J. 1983. 75:966. 1985. I. Thorez. MacHardy. et J. 364 pages. [Alternative cultivation of apples and vegetables. Granger.Gupta. Royaume-Uni. Presses de l'université de Montréal. Kirchner-Bierschenk. Gillespie et B. automne 1975:19-23. Polymer films:a new approach to control apple scab. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. W. G. Wilcox. 1983. A.H.H. Gupta.K. Rapport final. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982).5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. 1987.K. D. Highlights. 1988. K. Louis.F. Miedtke. Rasmussen.T. Jagdish.K.L. 1927. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. 1991. 1988. Keipert. Apple diseases:their biology and management in NOFA. 1990. Management guide for lowinput sustainable apple production. 1988. St-Arnaud. J. Agriculture Canada. Shaffer. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. J. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. Courrier du livre. MacNeil. 1990.Overbeck.] Erwersobstbau. Coventry. International Journal of Tropical Plant Diseases. 16(2):123135. Proctor. W. A. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. A. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Maine Organic Farmer and Gardener. 25(10):246-255. 5(1):93-97. Wesel-Bislich. Tränkner. 97(1):24-32. J. Blackburn. Studies in fruit diseases:apple scab.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent.A. P. Marie-Victorin. Editions Terre Vivante. R.D. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. rapport de recherche #2036. Hills. Henggeler. Natural Organic Farmers Association. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE .J. W. Rosenberger. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. et R. Montréal. 1988. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. n 15. Bio-Dynamics. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. Hoffmann. Flore laurentienne. Les Quatre Saisons du Jardinage. 1990. Dominion of Canada Department of Agriculture. 1990.. Kolbe. 1986. 1964. W.Welder et G. 1983. et M.] Besseres Obst. 243 pages. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg.

Malacocoris. Harmonia. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone.Icheumonidae Genuri Coccinella.Hemerobidae .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea . Heterotoma. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Ephialtes Macrocentrus. Episyrphus.Trombidiidae Insecte parazitoide Diptera .Nabidae Nevroptera . Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.Staphylinidae Heteroptera .Miridae . Staphylinus Orius.Syrphidae . Anthocoris Deraeocoris. Pilophorus. Allothrombium Pales. Stethorus Oligota. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet.asso. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Scymnus. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Himacerus. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Nabis Chrysopa Hemerobius. Adonia.Coccinellidae . Phytocoris.Anthocoridae .Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trioxys.Phytoseiidae Actinedida : . Adalia.Chrysopidae . Epistrophe. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Cogniopterygidae Diptera . Micromus Conwentzia Syrphus. Chilocorus.Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. 1994.Chamaemyiidae . Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Phryxe ltoplectis. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Amblyseius. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Phytoseiulus.60 m. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Tachyporus. Atractotomus. Apanteles Aphidius. Propylea. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Praon .Anystidae . Agria. Campyloma.Stigmaeidae . La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. domaine de Gotheron.

capocapsa (Cydia pomonella).5 Jonathan Jonagold 3.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .42 Starkimson 9. 1994. ACTA point n°1 . bacterii. Golden 7. virusuri D'après Reboulet. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Ageniaspis . 25 2. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Encyrtidae Aphelinus.67 Gala.8 Earlygold 0.82 Media 11.Aphelinidae Eupteromalus. Encarsia.Trichogrammatidae Encryrtus.Brachonidae . .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. Aceasta specie este polifaga. 83 Jerseymac 1.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Tetrastichus . Aphitis .95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .7 Florina 0. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . piretru si ulei vegetal). ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Pteromalidae Eulophus . Ozargold 2.. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. Asaphes .33 Jonagored.

Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. melci. 1998. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Synthèse 1994-98. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. INSECTICIDE . INRA. 1998. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. furnici.Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. GRAB. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. : 04. carpocapsa.84.00. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. după care se filtrează INSECTICID. FUNGICID: afide. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte.70 / Fax : 04. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. după care se filtrează. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.90. tanacetum vulgare fierbinte. INSECTICID: afide.90. furnici.84. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. GRAB. Se diluează 1/20 pentru aplicare.01. Agribiodrôme. INSECTICID afide. 1kg la 10 l de apă. GRAB. 1998.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. carpocapsa.

Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. INSECTICIDE TOTAL Afide.mentha infuzie furnici revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Afide. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte . Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore.

adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm).larve de chrysope . Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. Actif dans la végétation au sol au début de la saison. Présents sur l'écorce et les feuilles. clair ou translucide. se déplace rapidement (1 mm). On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. Acariens phytophages Nymphe. Adultes : mouches menues. d'un orangé vif.5 mm). jaune vif tacheté d'orangé (0. là où se nourrissent les acariens phytophages. Lorsqu'il y a abondance de pucerons.larve de cecidomelide .3 mm).5 mm). de rouge foncé à rouge clair. Pucerons apodes. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. se déplace très rapidement (0. Adultes : mouches ressemblant à des Larve .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .larve de syrfide .adulti de syrfide .paianjeni (Angiope) . Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. Acariens phytophages (p. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. tétranyque rouge du pommier. ex. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. impossibles à décrire précisément et rarement observées. semblables à des Pucerons limaces. à l'aspect de velours. Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange.larve de coccinele .- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .adulti de crhysope .. avec parfois des taches brunes sur le dos.-viespi parazite Nom Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. Acariens phytophages Nymphe. se remarquent surtout au printemps. tétranyque à deux points) Nymphe.

adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. . foncé avec taches claires. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. bruns. se trouvent dans le gazon. ovoïdes (3 mm de long). capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). adulte Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. Les coccinelles sont actives toute la saison. sous les débris au sol. Larves : corps allongé. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. Adultes : vert grisâtre. Adultes : ovoïdes. Oeufs : jaunes. en forme et cochenilles de tonneau. Les larves se trouvent dans le feuillage. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans les débris au pied des arbres et des haies. légèrement aplatis latéralement. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). Réduves ou punaises Adultes : gros. Larves : fuselées. orangés. vert moucheté ou gris moucheté. Pucerons. Abdomen fuyant sous les ailes. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). Coccinelles (Coccinellidés) Larve. marqués de taches noires (3aussi acariens 4 mm). Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. rapides. luisants ou mats. Larve. Pucerons. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. adulte Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). Nymphe. pucerons Nymphe. brun ou orangé luisant. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. acariens.abeilles. Actives de la fin mai à octobre. toute la saison de croissance. Acariens. Oeufs : blancs. acariens Nymphe. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). vertes aux yeux rouges. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. au corps Pucerons. Pucerons. Nymphes : minuscules. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. les pierres et les rondins. dont les larves du carpocapse de la pomme Adulte Nocturnes. très actives. sur de longs pédoncules très fins. réunis en grappes. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs.

Jubile . adulte Dans la frondaison.dans les fruits tombés Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. ovoïdes.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. Les adultes sont actifs dans la frondaison. d'enrouleuses. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. . La plupart des insectes arboricoles Immature. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP. Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP.Melrose . sur les branches et le tronc. Femelles munies d'un long ovipositeur.Canada Gris .Belle de Boskoop . Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles.Clochard. Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere .6 cm). ressemblant à des comprimés. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes nuisibles Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Larve Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu. brunes. noires. Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP. huit pattes.5parasites (Braconidés 3. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. Les adultes sont actifs dans la frondaison.Fuji . Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes.Kent . Les larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0.Falstaff .Gloster .

Oţet din suc de mere În cantităţi de 75.370gr • Prăjitură de căpşuni . cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă.Golden .Granny O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise.Idared . Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese.Reine de Reinettes .Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline Carona Kiwi • Howard . fără alcool. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. .370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar.Jonica .370 gr • Îngheţată de Cassis . prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare.50 şi 25cl.. fără conservanţi. fără alcool.

Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. . gravitatea. . Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor.uşor de aplicat. În orice caz. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. . Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole.fitotoxicitate posibilă în sezon. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. Utilizări . . Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. . După rafinare.aprobate de caietele de sarcină biologică.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. Uleiul înăbuşeşte ouăle. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. vâscozitatea şi punctul de lichefiere.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. mai ales în cazul plantelor slabe. . Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei.nu persistă. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. . dar şi împotriva anumitor psilide. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. Avantaje .uşor biodegradabile. . După purificarea uleiului. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp.active şi împotriva ouălelor de acarieni. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. După hidrogenizare. . . Să se evite perioadele cu secetă. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. scara de temperatură la care uleiul se distilează. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. mamifere şi păsări. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. cicadelles şi tinerelor larve. afidele. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. Dezavantaje .datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. temperaturi ridicate şi vânturi puternice.Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. afide şi câţiva fluturi de noapte. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. blocând astfel intrarea aerului. . Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. aleurode. bolnave sau stresate.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. şi procentul de ulei activ. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii.

Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. La 3%. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Spectru de acţiune Afide. fluturi şi acarieni. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. Frunzele afectate pot cădea. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. Arboricultura .Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). devin mov închis apoi brune. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. împiedicând sporii să germineze. punaise du fevier. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. piele şi plămâni. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. În seră. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. dimineaţa sau seara. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. poluarea saz deriva pesticidelor. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%.

Dove.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole.pepenii galbeni. de palmier. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Portulaca Zinnia Specii comestibile . . Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor.Ivory. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. tetranide şi aleurode imature. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. . castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. ardeii iuţi. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol.Ardei iute . Rezultatele indică că: . . de anumite larve.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . În livadă. de floarea soarelui. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Uleiul nu este .5%) . Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze.5 ml în 237 ml apă. Sericultura În seră.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. tigres şi mineuses.Feves de lima .dovlecii. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. de nuci de cocos.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. fluturi. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn.Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. Produsele testate erau: uleiuri de porumb. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. Joy şi Palmolive. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat.Ridiche. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol Specii ornamentale Comentarii Azalee Begonia Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Camelia Crizantemă Poate fi fitotoxic pentru flori Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Mai puţin părul lui Venus Gardenia Muşcată Poate fi toxic pentru flori Palmieri Mai puţin cocotierii Filodendron Poinsettia Să se încerce mai întâi. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. la multe specii apar borduri negre.

să se evite îngrăşămintele prea azotate . uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se planteze varietăţi precoce . Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. Concluzii Uleiurile horticole. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. cât şi în exterior şi nu în seră. Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). dar putem să le găsim şi în peri. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. deşi sunt derivate din petrol. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . fluturilor. Ce trebuie făcut: . cu atât fitotoxicitatea este aparentă.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să se suprimeze funzele beşicate. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . Aceasta fiind spusă. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară. să se interpună o bandă protectoare de carton. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică.fitotoxic pe vinete.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu .să se pulverizeze purin de urzici diluat . Ce trebuie făcut: . să se taie părţile din frunzele atinse. lăptuci şi bumbac. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. iarna. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . urechelniţe. Ce trebuie făcut: . face ravagii în meri. pruni. sunt adesea cu viermi . castani. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. Dovlecii. un produs selectiv specific pentru larve .să se pună cuiburi pentru piţigoi.să nu se evite. dar fatal pentru insectele auxiliare . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.să se trateze de două ori. nuci. Fără pericol pentru albine. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. aleurodelor şi acarienilor. Pe arbori tineri. Ce trebuie făcut: . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. În ciuda acestor calităţi.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .larvele de chrysope. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. cu bactospeină. Utilizate raţional.dacă este necesar. dipioni şi alte insecte. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. de la începutul lui mai.

puţin profundă. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. zemoasă. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. gutuii. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. . Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. până în martie. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. Pedunculul:destul de scurt. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. Ce trebuie făcut: . Prin teste ELISA. mai puţin importantă la măr 5-10%. perii. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Pulpa: fină. Perioada de consumare: octombrie-martie. Doyenne du Comice. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. groasă. Platycarpa dwarf. ornată cu lenticule concentrice. Pear ring pattern mosaic. Quince stunt. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Williams.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Ochiul: mediu şi deschis.. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . • Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. cu întrenoduri de lungime medie. Pyrus A20. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. prunii şi numeroase plante ornamentale. Forma: ovoidă scurtă. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă.să se planteze varietăţi rezistente.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. Polenizatori: Conference. câteodată neregulată. gros. gutui C7-1.să se aducă bor. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Cuveta: evazată. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Ea afectează merii.

Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. o bună ţinută la conservarea la rece. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. prunii. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Pe varietăţile mai sensibile. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden.Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. Apple rough skin. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. Incidenţa economică: . Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. • Dacă temperaturile sunt scăzute. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Simptome: Sunt localizate la fructe. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. Gala şi mutanţii săi. trandafirul. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. Apple green dimple. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). rar pe ansamblul de fructe al arborelui. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. În anii fără expresie a simptomelor. De la această temperatură simptomele sunt mascate. după o puternică expresie a simptomelor. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. Fructul prezintă un bun calibru comercial. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. alunul şi alte specii.

care a dat numele bolii. Frunzele sunt în general mici. Confuzie posibilă: Nici una. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Producţia este nulă. blastomanie. Quince yellow blotch. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. apoi ca şi xylemlimited bacterial. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. Simptome: . totul este franjuri la sfârşitul sezonului. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. • Cealaltă manifestare. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. denticulaţiile lor sunt neregulate. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. Agentul acesteia nu este identificat. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. mătură de vrăjitoare. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. este prezenţa inelelor concentrice brune. dar care este cea mai puţin frecventă. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul.În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. perii şi gutuii. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. Această boală afectează mărul.

Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Două tipuri de simptome descriu această boală. în funcţie de varietăţile contaminate. Fructele sunt adesea mici şi deformate. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii.Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. Simptome: Sunt localizate la fructe. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. crispate. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. manifestă punctuaţii negre în relief. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. şi doar aceste frunze. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. la începutul sezonului. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Confuzie posibilă: Nici una. sunt deformate. Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Frunzele trandafiraşilor. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) . Fructele. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Vuveta oculară este decolorată. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji.

agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Virginia crab decline. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . În momentul creării livezii proprii. Confuzie posibilă: Nici una. . Incidenţa economică: Deşi latentă. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Apple jonction necrotic pitting. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. . Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227.Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Principii : 1. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. Apple top working disease. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Este inportantă o redresare foarte progresivă . La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Din contră. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. El afectează merii. .o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente).o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Aceste rezultate se explică prin : .

LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE • cantitate (2) • calitate • regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . micro-aspersiune). Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. . Alegerea soiurilor . densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. Alegerea densităţii şi a formei .alegerea unor sisteme de irigare. MM 106 şi sol umed pentru mană . În acelaşi timp. respectiv rezistente.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. …) . Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. Melrose şi Florina pentru măr. 2. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. .. . Reine-Claude pentru prune etc… 3. tasare. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . prun pentru sharka etc… b.sunt preferate speciile rustice. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor .prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. specii de piersici târzii datorită moniliozei . ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada.… .se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. .trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. nuc pentru carpocapsă.

pneuri cu presiune mică (dezumflate) . . pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi .materiale care nu compactează . Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . 6. De exemplu.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . sau în livadă. încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea. . adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. . . utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă.utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . chenopodium. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . .reglarea încărcării . deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna. care condiţionează rapiditatea.este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. . favorizează aerisirea.o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor.utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . . Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii.(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice. care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. .întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. . Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani. În plus. Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi.realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. • Lupta directă . Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. .

Kirchensaller: franc provenit din semănat. monilioză etc…).Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice. bună ancorare. precum şi la climatele calde.EMA şi Sydo. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene.Conference: sensibilitate mică la rapăn. producţie precoce. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. .nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. . . Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. . Cel mai compatibil dintre gutui. Soiuri . gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului.Principiu: Completarea măsurilor preventive: . mărime corespunzătoare.8/9 . Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos.Prinderea după plantare este întâmplătoare. foarte viguros. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. se conservă perioade mari de timp. specie cu dublă destinaţie. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare .lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. . . .Adams 332.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. fără alternanţă. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate.BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9.metodă abandonată în favoarea francului clonat. proastă afinitate cu gutuiul. bună calitate gustativă. foarte productivă. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . bună calitate gustativă. induce un comportament heterogen. . specie foarte productivă. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. . epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. .Williams: sensibil la rapăn. sensibilitate la Stemphylium. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. productivitate bună. . tendinţă puternică de drajonare. Conference. productiv. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. necalcaroase. bună calitate a fructelor . conservare până în decembrie. Beurre Bosc. dar arămie. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. În aceste condiţii pedo-climatice. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. foarte mare şi regulată. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu.

controlul vigorii. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. producţie slabă. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. În plus. foarte bună afinitate cu BA 29. Forma are puţină importanţă. lauretc. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. afinitate medie cu BA 29. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. merişor.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. vigoare medie. de lemne. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. . Protecţia fitosanitară 1.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. oprirea creşterii vramurilor). dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. foarte sensibilă la Stemphylium. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui ... epidermă fragilă.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. 2. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor.. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. ..Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică.. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. În schimb. alun. sensibil la sulf şi la cupru. .realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. . Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. potasică şi ferică.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. . cuiburi.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. După căderea petalelor. tei. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. În sezon.

apoi intră în fructul tânăr. foarte uşor de identificat. Ouăle eclozează în timpul iernii.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. trecănd mai departe într-un alt fruct. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea.  prezenţa cancerului pe lemn. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. 7. primăvara. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. 3. 6. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. .Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. În faza următoare. Apare o singură generaţie pe an. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. în crăpăturile scoarţei în mod special. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). 4. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. Adultul. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. Primăvara. Guyot.  cantitatea de innocul. Comice. rotenonă). Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. 5. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. După transformarea în nimfă. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. albă cu capul maroniu. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. Totuşi. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). Atâta timp cât riscul există.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi).Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. cap grideschis şi corp alb-gălbui. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Dacă există resturi din anul precedent.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. foarte arcuită.

compost). dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). este singurul port-altoi utilizat în prezent. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). Ronde de Montignac). contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. 1. în momentul dezmuguririi). Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. Produse utilizabile. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. 3. Marbot).  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. . Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Port-altoii Juglans regia L. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). va ghida alegerea materiilor organice. 4. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Acest obiectiv. Controlul buruienilor Pe rând. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. (Parisienn. bogate în materii organice. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. 2. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus).

Ciuperca iernează pe frunze. în livezi. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. -Înierbarea totală a solurilor bogate. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. . Irigarea se poate face în diferite moduri. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). La ora actuală. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. În această situaţie. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. provocând căderea lor. Înierbarea. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. scoarţă. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. În caz de imposibilitate de irigare. În acest caz. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. din mai multe puncte de vedere. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. material textil) sau cu materiale organice (paie. În general. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. o bună aerare în interiorul arborelui.

Monilia fructigena are perniţe mai mari. este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. datorită mijloacelor limitate de combatere . Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. Penicillium. . . Rhysophus sau Alternaria. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi .Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. În general. În prezent. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. 4. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale.o schemă de plantare mai aerisită. brun roşcat . Unele suşe sunt rezistente la cupru. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. fiind paraziţi ai rănilor . se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: .Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. Atacul este favorizat de: • Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. La înfiinţarea livezii. Pe fruct. 5. . Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. o creştere regulată.  Livezile trebuie să fie curate. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile.

forma arborelui. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă.1 %. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. • Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. hidroxid). Cuprul nu mai . calciu. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. cupru .5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . frunze mai groase şi deformate. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc • În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. • Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . • Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. transport. • Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. magneziu. După recoltare. • Recoltarea în bune condiţii: manipulare . Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. presortare în livadă. silice. fructe deformate. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. conservare la temperaturi scăzute. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. • La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. Perioada de intervenţie • Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: • Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. eliminarea fructelor care se ating. şi bacteriozele): 2. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . orientarea parcelei. recoltarea fructelor putrezite. coada calului. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. • Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. tăieri în verde. În zonele cu riscuri . cancerului. tăierea ramurilor prea joase. tăieri după recoltare. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). Condiţii de infestare • Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. • Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. crăpături). sulfat sau oxiclorură.• O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). • Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine.

Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere.H.acţionează din momentul în care miceliul penetrează în frunză. . . Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Lady. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Big Top. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. . Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. . Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Hale).utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Valley Sweet. Pseudomonas sp.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. extracte din plante. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Elegant. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. aminoacizi). Rich. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. căderea frunzelor). Rich Lady Summer.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. . se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. Sibelle. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Snow King. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală.

 aplicarea unor tratamente precise. talie. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. evitănd dispersia sporilor. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. Idared. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii.1 până la 2.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. Pe ansamblu. fertilizare). . căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. Sulful muiabil are o anumită eficacitate. Elstar. Necroza este de formă ovală . Delbard Estivale.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: .Specii sensibile: Reine des Reinettes.  favorizarea entomofaunei utile. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. Topaz. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). Braeburn. Golden. . Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). Melrose. Cuprul este un bun cicatrizant. Alegerea soiului În agricultură ecologică. rezultă o diminuare a vigorii livezii. Belchard. Profilaxie 1. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Baujade. . Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). Boskoop. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). Gala. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A.Cancerul (Fusicoccum amygdali) Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. -Deformare accentuată a lăstarilor.

. B. În continuare auxiliarii îşi intră în rol.5 l/hl de apă. Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. mărind volumul per ha la1500 l. reci. Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor.tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome. guano. Semănarea speciilor selecţionate în amestec. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie. ricin. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. Goldrush. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide). Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). . cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna.  primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal.se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe. Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2. mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . 3. O pajişte variată.  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. provocate de o mineralizare târzie a azotului.  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri.. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii. 14 şi 7 puncte. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1.Specii puţin sensibile: Florina. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. mai ales în peioadă estivală. . Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). benzi (straturi) florale. se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere).  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon.

cu excepţia limitării pagubelor. Penrtu îngrăşământ. PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului. nu se mai poate face nimic. În Elveţia. rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Ca şi Mg. Zn.crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor. . Fe. în caz de ecloziune tardivă. B. De remarcat că. . P. Principiile active fiind fotodegradabile. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor. îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. în ce moment. Principii de bază a combaterii dăunătorului: . care se testează în prezent este Neem. Si. în funcţie de stadiul lor de aplicare. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). . dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. Aceste produse sunt puţin selective. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. . imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. K. Trebuie limitat numărul furnicilor. acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). Mo.asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h).controlul stării vegetative a pomului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. C. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn. Intervenţii după înflorire La această dată. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. În ceea ce priveşte bacele de arbust. viespi. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie.efectuarea de tratamente precise. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N.cunoaşterea biologiei. Rădăcinile arborilor şi fâneţei. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor. aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni. . De altfel Na. gărgăriţe).Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Cu. unde acest produs este omologat. care acţionează prin contact. Un alt insecticid vegetal. Tratamente cu piretru şi rotenonă. parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe. el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. în ce cantitate şi sub ce formă. arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului.

De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi.5 2. trunchi. Souci şi alţii 1977 Păr Cireş Prun Cais Piersic 40 12 20 20 15 30 26 10 18 15 10 5 5 9 9 70 23 42 71 36 2 2 1 3 1 5 2 2 2 2 Kiwi 20 31 11 54 7 2 Zmeură 15 29 7 26 - 5 Alte bace de arbuşti 20 37 7 47 - 4 .9 0.2 2.4 4 22.5 Prelevare 98 35 148 136.1 rădăcini Prelevări 10. raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură.5 8. Prelevarea permite evaluarea nevoii. căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4.1 16.3 Ramuri. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. cu rapida evoluţie a varietăţilor. Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988.6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca.5 70.9 diverse (muguri. Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970.6 1. trebuie ţinut seama de faptul că.6 22.5 15 37. apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. 15.5 3 15. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3. USDA 1992 Drawer şi alţii 1970.9 1.Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1.5 54.8 Frunze 43 6.

Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură.chir şi în plantaţiile fertilizate.cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică.căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă.Mg.este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate.K. Souci şi alţii 1977 De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini.disponibile pentru plante.Ca).a mlădiţelor. azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării. de exemplu.începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta. Şarpanta.care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini.până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara. Într-o cultură de fructe.Afin 15 21 2 10 - 1 Drawer şi alţii 1970.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme. atunci când ea are nevoie.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P.iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi.a frunzelor.Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.normele rămân neschimbate.a mugurilor şi a fructelor. şi aceasta.dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului.este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. la momentul potrivit. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate.un exces de azot la fel. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.fie de frunze.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol. Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului.a rădăcinilor.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat. datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de . Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea.procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.

Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. granuloase. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). Pentru amendamente în raport C/N intermediar. ca şi gunoiul copt. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. efectul azotului durează mai puţin timp. Solurile care conţin suficiente particule minerale. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. resturi vegetale şi humus. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. repreezintă solurile ideale. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). proasta calitate a fructelor. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. . îngrăşământul verde lignificat. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. bogate în humus. În populările de leguminoase pure.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol.exemplu stimularea alternanţei. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. mai puţin bogate în elemente fertilizante.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). Fosforul. Solurile profunde. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă.

Pentru o interlinie de 3. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. În momentul aporturilor de C/N ridicat. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului.În momentul plantaţiei. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. În toate cazurile.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. magneziu. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. cal sau găini. mulci. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. Aportul de azot. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. lemnul de tăiere. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. . În arboricultura biologică. de exemplu calciu. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. mai ales în momentul reconstituirilor. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. îngrăşământ organic. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. De alfel. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. fier şi mangan. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. rădăcinile. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante.

La fiecare parcelă. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. Trebuie încorporat acest . comportamentul livezii. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. etc. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. lungimea lăstarilor. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. La replantare. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. matur Piersic. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. fără întoarcere. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. În caz de carenţă în fosfor. coloraţia frunzelor. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi.20 0. guyot.20 0. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. matur Păr Williams.20 Pomi fructiferi Măr Golden. măzărichea este un «decompactor » extraordinar.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. mai ales în cazul unui bălegar compostat . matur Păr Dr. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). Ea se face în funcţie de analiza solului. Relaţia sol/ plantă este primordială.) ca şi în viticultură. tunderea ierbii. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. folosind un coeficient K1 de 0.20 0. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) .20 0.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. De exemplu. aplicând un coeficient de K1 de 0. vigoarea arborilor. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. la intrarea în vegetaţie. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. nivelul de substanţă organică). Să se prevadă dacă este necesar.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. răspunsul său. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. dacă este înierbată sau nu. la un an înainte de plantare. doar în cazul unui sol foarte fertil. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere.20 0. adesea prezent în sol. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. care ameliorează structura solului.

Calitatea. .. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. pudră de oase. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. . Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. Se justifică un singură fertilizare. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. de climat. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. Algele. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. Tot odată. bor. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. tătăneasă. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. sucul de compost. de încălzirea solului. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. făină de pene. trebuie avut în vedere : . A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. coada calului. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. Adăugarea oligo-elementelor (fier. ca de exemplu afidele. calciu.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. zinc.. Pentru ansamblu fructe-flori. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. extractul din plante (urzici. Este de ajuns o singură fertilizare.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. excremente de păsări.

element foarte mobil.2-0. În cazul azotului. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ .maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).8 0.volumul ocupat de pietre . Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0.formarea mugurilor de fructe. magneziu.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente. Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor). magneziul şi calciul. Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. potasiul.conţinutul în materie organică Fosfor.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor .arborilor. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului.profunzimea solului .nivelul randamentului .importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . potasiu.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.materie organică Contrar azotului.media vigorii generale. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) . calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: . care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă.5-3 2-30 1-12 0. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: . Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă.

dar pot apărea sub formă de: . înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. pete de rugină mai drenaj.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Plantaţie ţintă. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber.fixarea elementelor nutritive în sol .Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului. Atunci când orizonturile sunt compacte. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. Cauze: . prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). În cazul oligoelementelor mai ales.antagonisme .înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) .concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. albăstruie. Irigaţia eventual necesară. dr a unui aport excedentar de potasiu.

la structură şi la textură. Există diferită metode de a analiza solul. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Pătiura superioară a solului compactă. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). K. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. pentr trecerea maşinilor. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Mn. În general. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Arat profund. Identificabil la culoare. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Şiroirea pământului fin. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. fisuri de eroziune pătură compactă. Zn. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Fe. potasiu. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. arat profund. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. magneziu şi calciu. Ameliorarea seminţelor . Structura solului din grăunţe prea fine. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. pentru creşterea conţinutului în humus. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. Atunci când orizonturile sunt compacte. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. de exemplu în cazul lipsurilor. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. eventual C P Cu.

altfel spus. . În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. 18. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul.002 mm.5 >3.1-18 scăzut.0 >4. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp).002-0.05 mm. Fosfor. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi.5 Sol echilibrat 10-30% <1. factorul corector va fi inferior lui 1. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime.5 1. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. 6.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. nisip> 0. prelevările vor fi limitate la această zonă. Procent de saturaţie (%): rezerve în K. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. mâl 0.1 1. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. pH.5 >2.1-12: foarte scăzut.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. 30.3 2. K.1-99. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie.1-2. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren.5 Sol greu >30% <2.0. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor.1-30: moderat.5-3.3-4. potasiu. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. Mg şi Ca. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. altfel spus.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. 12. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului.

Mg. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. K. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. . corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Apoi. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. Ca după clasele de aprovizionare. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. În caz contrar.

3 Rezervă D 115 370 185 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .1.4 Rezervă D 110 350 160 0.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.8 0.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.5 Rezervă D 105 325 145 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.7 0.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.9 0.

5 3 15 7 33 1.3 Mediocru B 6 15 6 16.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 15 75 46 290 7.5 11.5 27.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 180 202.5 0.5 18 112.5 40 247.5 1.5 7.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 32. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 0. 1. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 17.5 5 25 14 85 2.5 60 67.5 49.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 75 28 112.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P. .5 55 20 82.5 13 65 40 250 6.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 48 292.5 12.9 0.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 37.8 0. Mg.1 Rezervă D 22.5 26 30 33 157.5 Rezervă D 16.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 35 40 45 13 15 16 52.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.5 65 24 97. K.5 4 4.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.7 0.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.3 Rezervă D 19.5 20 22.5 56 337.5 11 55 34 210 5. Ca după clasele de aprovizionare.

7. este de a proscrie.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI.9 şi 6. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.5-5.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă.5-5. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH.0. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.5 420 390 350 140 70 Acid 5.0. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5. de exemplu un văruit excesiv. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil.0.9. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. . Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară.0 şi 7. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului.0-6. În general. fier.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. pe baza unei extracţii AAE 10.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic.5 pentru bacele între 5.0 şi 7.

Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. promovând exploatarea radiculară. creşterea înceată mlădiţelor). pot să fie şi ele analizate. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. o sută de frunze cu peţiol. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. fier Fe şi zincul Zn. în special. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. respectiv ridicate. sunt un ajutor în acest sens. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Directive pentru prelevare A se preleva. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. oligoelementele cum sunt borul B. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Conţinuturile în N. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol.K. Din 1976. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. În sol el este absorbit de particulele de argilă. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. . Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. P. pe zone care se studiază. Alte elemente. foarte mici. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. mangan Mn. Ameliorarea activităţii biologice a solului . În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Cu un pH superior lui 7.

25– > 1.13 2.86 < 0.55 0.228– 0.242 < 1.64 < 0.02 2.55– > 2.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.13– > 2.186 2.89 1.89 1.71 0.57 2.172 0.487 0.166 0.30 2.224 1.11 2. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.262 2.46– > 3.338 0.98 < 0.01 1.51 0.110 0.212 2.293– 0. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.40 1.470 > 0.271 < 1.46 1.201– 0.64 < 0.588 .88 2.216 2.238 2.86 0.12 2.19 < 1.394 0.529 FR > 0.90 < 1.375 > 0.236 3.215 1.40– > 3.05 < 1.06 < 1.10 1.92 < 0.248 1.306– 0.57– > 1.07– > 2.234 2.58– > 3.284 0.31 1.42 < 0.57 2.56 Maigold <1.18– > 4.15 Cais <2.268 < 0.152– > 0.01 < 0.65– > 2.75 2.29– > 1.41 1.190– > 0.149– > 0.40– > 1.171 0.347– 0.190– > 0.75 < 0.24– > 2.17– > 2.163 0.48 Păr <1.179 0.09 Prun <2.84 3.558 > 0.181 2.80 0.185– > 0.03– > 2.76 < 0.312 > 0.174– > 0.77 2.71 < 0.312 0.315 0.25 < 0.10– > 1.43 1.180– > 0.63 < 0.14 2.06– > 2.96– > 2.133 0.19 2.01 < 0.85 < 1.209 3.229 < 1.85 < 1.57– > 2.92 1.229 1.43– > 2.93 2.03– > 2.90– > 2.200 2.75 2.31 1.276 2.260 < 2.88 2.08 1.46 1.20 < 0.438 > 0.63 0.202– > 0.46 Piersic <2.81 2.74 0.61 1.352 3.229 < 1.50 0.83 < 0.159– > 0.411 0.411– 0.152 0.54 Cireş <1.152 0.71 Elstar <1.79 1.351 > 0.45 > 1.11– > 2.42 < 1.59– > 2.238 < 1.78 < 0.238 < 1.87– > 3.67 1.262– 0.08 1.69 1.239 0.45 0.39 < 0.354 > 0.59 Golden <2.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.26– > 2.08– > 3.259 > 0. N P K Ca Mg var.205 2.241– 0. Specie.94 2.235 < 2.66 < 0.225 2.12 < 0.228– 0.

Dacă trebuie răsădit mai des.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate..diferenţa între normă şi prelevare.TEHNICI. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.compuşii azotaţi sunt foarte mobili.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului.zmeura şi murul. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. Se utilizează un aparat manual practic.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei.Diverşi factori. În sfârşi.hormoni vegetali.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.Din mai multe motive. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic). Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.caracteristicile fizice ale solului. partea pietrilor va fi superioară lui 30%. La nivelul plantei.norma poate fi corectată. magneziu şi azot în petalele piersicului. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. Determinarea conţinuturilor în fier. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii.).fructele cu sâmburi.de reorganizare şi de spălare. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei. Analiza florii.În general.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.cum sunt procentul de materie organică.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor. Valorile K/Ca superioare lui 5. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei.ei se găsesc mai ales în organele tinere.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ.. parte de pietre este inferioară lui 30%. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . mangan. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.

În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate. . de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.5 2 2. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar.5 1.5 1.5 2 2.5 2 2.2 1 1.5 1.0 1.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).5 2 2.6 1. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.5 1.5 1.5 1 1.5 2 2.7 2.2 1.5 2 2. par 2 3 4 5 6 0.2 1. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.5 2 2.0 1.8 1.5 1. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. întreţinerea solului). În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.5 2.

Maturitate. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5.) 4. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2.. 1. Frecvente: –2 Dydimella.. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Boli fongice (Botrytis. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7.mur 1. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Maturitate Tardiv.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 .

Fosfat, potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive, normele de fosfor, potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Îngrăşământul fosfat, potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat, potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent, corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal, analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5, K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi, a bacelor de arbuşti şi de kiwi. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi,bace de arbuşti şi kiwi 2. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre,este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0,6 3 Satisfăcătort 0,6–1,50 2 Bogat 1,51–2,0 1 Foarte bogat > 2,0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi, doar în cazurile foarte particulare. Este vorba mai ales de fier, mangan şi de zinc, elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement, analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. În cazul fierului , corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul, manganul şi borul pe sol alcalin. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor.

Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha, cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha, pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive,planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor, îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Dimpotrivă, totalitatea normei recomandate pentru P2O5, K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general, nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune, pentru azot, 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai, începutul lui iunie. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate, cea ce diminuează rezistenţa la ger. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha), aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze, al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu, pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate, în anumite cazuri de exemplu, să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă, efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor, potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat, înzăpezit şi înmuiat. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă, este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat, potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile, ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere, adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar, aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.

Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor, un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me

Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor.. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura.

N

Az ot

Frunze clare, fructe prea mici

Ca

Cal ciu

Apariţia marcată de

Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului, conţinut scăzut în matreie organică, irigaţie excesivă, secetă, sol tasat, compact, sol hidromorf, fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat

A se vedea îngrăşământul azotat

Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa, de preferinţă pe timp acoperit. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie; primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l; ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0,5% din cauza riscului de arsuri.

A se vedea piatra de var

Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu

tulburările psihologice

ş aporturi prea ridicate în N şi K.

Mn

Ma nga n

Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Degradată începând cu nervura. Poate atinge necroza. Cloroza tinerelor frunze. Frunze mici. Aspectul de tufişuri a ramurilor.

Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%), pH neutrualcalin.

Zn

Zin c

Creşterea pH-ului. Fosfaţi excesivi.

Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc.

potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.4-6 aporturi la 10-14 zile; ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. A nu se combina cu produse de tratamente. A nu se vaporiza pe timp cald, de preferinţă seara. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Aporturile de 0,1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Pentru sulf se recomandă: 0,1%. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Sulfatul de zinc se utilizează 0,1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă, până înainte de

Fe

Fier

Cloroza tinerelor frunze, limbul devine palid apoi galben şi brun, doar nervurile rămân verzi.

Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Perioada umedă, sol plin cu apă. Aport de m,aterie organică nedescompu să.

Mg

Ma gne ziu

Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Zonele afectate sunt delimitate. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie.

Sol calcaros, sol uşor şi sol drenant. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă.

Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Adaptarea culturii, îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.

căderea frunzelor toamna. Chiar dacă temporar şi superficial eficace, aporturile foliare sunt frecvente. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0,15% pentru sulfatul de Fe, ea este de 0,4% şi se adaugă 0,08% acid citric.

Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific, de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Există de asemenea produse preparate de industrie; în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg.

B

Bor

Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Mlădiţe avortate. Scoarţă zgrunţuroasă . Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne.

Sol calcaros, sol uşor drenant. Creşterea pH-ului.

Aporturile la sol sunt eficiente. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Atenţie, sinergisme de eficacitate au fost observate. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric, borax, boraţi de Na solubor şi colematită. Dozele sunt de 2-4 kg/ha.

Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Este o metodă comodă, căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Pentru aporturile foliare, solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Dozele merg în general de la 0,1 la 0,25%, doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării.

Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. o nevoie de nutrimente considerabilă. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. aceasta va permite calcularea normei. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. prin aportul regulat de apă. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. pentru a constitui propria lor biomasă. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. Reconstituirea sistemului radicular. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. un litru de . Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. până la faza de plină producţie. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Tinerele culturi arboricole au. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Răspândirea se face în general în mod localizat. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare.

Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist.Mineralizare lentă a N. În acest caz se impune un amendament calcic. În îngrăşământul de creare. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. . Risucri de incendiu şi amoniac 5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0.evitarea oricărei vătămări a mediului.5% bor amoniac boric Nitrat de 23. săpare. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. Principalele elemente aduse sunt fosforul. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. a se respecta timpul de aşteptare . pe un arat profund. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 27. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Rapid disponibil amoniac 5 Nitrat de 33.soluţie pe m2. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. . potasiul şi magneziul. minim 50cm. calcică 42 acţiune dezinfectantă.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. 3 pH neutru amoniac 5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului.

pH ridicat 14. 5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. efect pe termen lung pH ridicat. 5 33.5% bor 20. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.5 22 40 30 24 . 3 2. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson). aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 27. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat. efect dezinfectant. 18% sulf Acţiune rapidă. 5 27 23.8 0.8 6 Granulat Scutiot de clor.3 0. 18% sulf Scutit de clor. efect pe termen lung 10% materie organică.5% bor 50 12.

aportul de bor nu mai este indispensabil. amoniacală sau amoniaco-nitrică. utilizarea azotului nitric este justificat. sulf. prun. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. agreş. mur Căpşn. Dacă aportul prevăzut este mic. adică sub formă de sulfat. afin. Potasiu. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. S. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. calcar. Pe de altă parte în solurile sărace în P. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri.3% N mediu . Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. calcar înmuiat. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. piersic. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare.Magran Manganin 16 28. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi.7% Mg 0.1% P2O5 0. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). În pământurile reci. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. coacăz cu ciorchini. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. cais Cireş. clor (K.

0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.0% P2O5 28.0% 48.0 2 7 0.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.7 2.3% N Conţinut în Ca 15.5% N 18.0% 39. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării. .0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.0 9.4 14.2 14.3 1.0 0.0 80.0 0.3–2.0 2.5 0.3 4.0 0.0 6.09 1.0% P2O5 1.0% P2O5 30.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.5 4.5 0.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.0 1.0–2.2 0.0 1.1% P2O5 0.0 2.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.0% 32.5 0.0 300 750 Marc Compost 450 5.9 3.1–4.5 / 1.0 5. kg/m3: îngrăşăminte lichide).2 3.0 7.5 15.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.9 240 800 cal Paie de 860 7.5 3.63 1.0 6.9 3.0 2.2 2. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.7–1.0 16.4 0.7 2.0% P2O5 26.8 9.8 0–1.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.0 0.4 1.3 3.5 1.2–4.2–3. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.6 1.0 1.5 230.2 5.0 3.8 3.0 4.0% 19.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.2 800 100 cereale Paie de 860 7.8 16.5 29.54 1.7 Mg 0.0 3. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.8 3.5 3.5 2.0% P2O5 46.0 3.0 38.0% 12.0 3.0 8–12 28.7 5.7 0.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.5 0.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.

5 23.2 Analiza solului cu extract de apă 0. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 13. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. 42 mg K 0. pe sol semigreu cu 3. 370 mg K 0. Corecţia normei 21. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. 40 mg Mg 1.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2.2 Analiza solului cu extract de apă. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2O K2 Mg CaO B 5 O 2 1. 5 .8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. 45 mg P 1.6% materie organică.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0.

Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.5 18 13. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL.25. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. SRVA 2001). erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. extract AAE10: 1500 mg Ca 26. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. .9. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). De exemplu. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. 5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. Piatră de var Valoare pH: 6.

Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. Dacă arborele este rău hrănit. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. în care aceste elemente sunt imobile. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. bor. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. În solul prevăzut cu calciu. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. La nivelul fertilizării. Calciu. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. adică de procentulş său în argilă şi humus. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. O supraaprovizionare în N. risc de tulburări psihollogice). În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. compuşi. adică bilanţul să fie echilibrat. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii.2 la 0. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. fosfor şi azot În acest context. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. trăinicie. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. calibru. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn.5 kg/cm2). culoare. mugurii vor suferi la început. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. calciul are o importnaţă particulară. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. riscul de pierdere . zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. puţin aromate şi urât colorate. Şi azotul are aici o importanţă mare. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular.

Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . datorată aportului târziu de azot.5 kg N. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. Pentru a obţine acest sol ideal. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte.45 kg N.15 kg P2O5. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. 0. instaurându-se astfel randamente diminuate. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate.08 kg Mg pe arbore şi an. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului.5% şi să nu scadă cu timpul. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. Sulfatul de K. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. în măsura posibilului. Dacă planta este prea hrănită. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. aportul de substanţe nutritive sub formă organică. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru.5 kg P 2O5. Viermii de pământ. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. dar şi calitatea mugurilor vor suferi.56 kg K2O şi 0. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. o alternanţă şi o scădere de calitate. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. 0.8 kg K2O şi 0. 0. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. şi riscurilede îngheţ care survin. . Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. 100 kg de P.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. După condiţiile climatice. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. 1.

Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr.există o parcelă de control separată. fierul. purin.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. borul. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. produse pe bază de lignit. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. fac parte din îngrăşăminte. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. produse pe bază de alge.5%. Oligoelemente. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). gunoi. îngrăşământ foliar în Ca. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. Compost. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . gunoi în grămadă. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. Trebuie menţionat şi: tescovina.nevoia trebuie să fie adeverită. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. nisipul de cuarţ codat etc. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. făina de puf şi pene. purin. zgură Thomas. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. . compost. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. este cazul pudrei. . manganul. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. . Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. Răspândirea purinului. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin.

adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. se deplasează foarte rapid (0. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. endofite sau nu.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Mămăruţele. cu pete brune pe spate (câteodată). Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Acarieni fitofagi Nimfă. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. enrouleuses.se remarcă mai ales primăvara. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. polen. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Acarieni fitofagi Nimfă. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate .3 mm). A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului.de culoare roşu închis până la roşu deschis. parazitoide. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Afidele. 8.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.se delasează rapid(1mm). 6. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Corp în formă de lacrimă. galben viu pătăt cu portocaliu (0. tetranyque roşie a mărului. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. clar sau translucid. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. 7.cu aspect de velură.5 mm). acarieni). adică devastatorii.

imposibil de descris şi greu de observat. acarieni Larvă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Ouă: albe. marcate cu puncte negre (3-4 mm). au culoare portocaliu aprins. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. punctate cu verde sau gri. Adulţii: cenuşiu. Mămăruţe Adulţi: ovoide. reunite în ciorchine. Larve: apode. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri.5 mm). ovoide (3 mm lungime). Nimfele: foarte mici (1-2 mm). apode. Afide. acarieni şi cochinile Larvă. Adulţi: muşte mărunte. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. acarieni Nimfă. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm).preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Mămăruţele sunt active tot sezonul. pe lungile codiţe foarte fine. brun sau portocaliu strălucitor. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). afide Stadiu de prădare Nimfă. Nimfele: minuscule. Descrierea foarte active. rapide. Când sunt mai multe afide. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. Larve: tăiate. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. asemănătoare cu melcii. portocalii. verzi cu ochi roşii. cu pete clare. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Afide. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Larve se găsesc pe frunze. Larvele: corp alungit. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi.

Femele dotate cu un lung ovipozitor. deasupra resturilor solului. strălucitore sau mate. adult Nume Parazitoide Tricogramele Descrierea Stadiu de prădare Larvă Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvă Pholetesor (Branonide) ornigis Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. 8 picioare. Afide. MMP şi alte larve de fluturi. brune. se găsesc în gazon. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. În frunziş. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi. care seamănă cu comprimatele. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. adult tinerele mlădiţe. Alte viespi (Braconide Icneumonide) parazite şi Viespi cu corp subţire (0. ovoide. negre. Adult Nocturne. Pe scoarţă şi frunzele arborilor. pe ramuri şi trunchi.5-3. portocalii sau galbene. larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale. bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Adulţii sunt activi la înflorire. Imatur. pietre. aplatizate puţin în lateral.Ploşmiţe de casă Carabes Adulţi: mari. Păianjeni De talie şi culoare variabile după specie. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm). dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare Nimfă. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie.6 cm). acarieni. Descrierea Mineuse mărmurită mărului (MMP) Larvă a Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit. Abdomen care merge sub aripi. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Larvă . Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Larvele şi pupele Viespi minuscule (<0.7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

sucul fructelor sau seva plantelor. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. aparţine de Rhopalocere. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Ea poate ataca tulpinile. În general nimfa este protejată într-un cocon. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. cu pierida verzei Pieris brassicae.se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. şi fluturi de noapte. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului).. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). parazite sau prădătoare. sau Heterocere. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). rănile pot favoriza instalarea ciupercilor.. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni.. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. În plus. fructele. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). păsări. sau Rhopalocere. Printre insectele utile. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. cât şi pe mărfile stocate. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor)... ceea ce antrenează deprecierea. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). ciuperci). Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. termen ştiinţific pentru fluturi. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Lupta cu insecte utile În natură. larvele sau adulţii. care atacă ouăle sau larvele. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM . Familia de Pieridae. plantelor şi recoltelor. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. respectiv pierderea. seminţele. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. florile. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte.. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). frunzele. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens.

Alte capcane posibile includ uleiul de lin. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. Capcanele pentru împiedicarea masivă. Capcane cu feromoni . Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator.5 cm.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.se lasă la uscat câteva zile. precum anumite diptere.Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor.a mărfurilor stocate .0. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.săpunul .a livezilor. Nu mai există reproducere. nici naşterea larvelor devastatoare.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.caisului şi a altor arbori fructiferi. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. După aproximativ o lună .5 ml acid valeric.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.Tinerele larve se hrănesc cu frunze .După Van Leeuwen(1948).Pentru a evita captura albinalor.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.a pădurilor . Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş. dar şi pentru alţi devastatori.dar intră rapid în fricte.În livada comercială.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .părului.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.

Tipuri de lămpi:În livadă.roten sau ryania.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.2 bujie/pieds.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.În livada standard.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă. Într-un context de producţie biologică. • Din două surse luminoase cu spectre diferite. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.în formă deltoidă sau pâlnie.Aceste capcane.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă.mai ales violet şi albastru. . Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.muştarul.

Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. metodă de luptă prin confuzie sexuală. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul.măiestrie şi vigilenţă. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale. Cydia pomonella. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.împiedicând împerecherea.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.Apoi. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.Mai mult decât un simplu produs. De fapt.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. Principiul confuziei sexuale La fluturi.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. în cazurile în care se va dovedi necesar. Astfel. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă.fiind biodegradabile şi permanente. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. Biotop propune Ecopom.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Coleoptere .fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.Mai întâi.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.În urma acestui fapt.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. respectiv în anumite cazuri.împiedicând împerecherile.Astfel. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. stăpânire şi vigilenţă. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară.dar nu populaţii mari.În sfârşit.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. punerea este rapidă (2 ore pe ha). biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.fie doar pentru a doua generaţie. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.ce maschează semnalele emise de femelă. Ecopom poate fi utilizat.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul.

Este dăunător mai ales merilor. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate.ceutorhynques . gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. Este vorba de coleoptere. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Pentru a lupta împotriva acestui devastator.bruche fasolei . tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale.altise cruciferelor . trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . 7. cunoaştem mai bine şi atacurile. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Din 27 ordine cunoscute. numite comunităţi.Astăzi. de lepidoptere. adică vis-a-vis de un complex de specii. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. gramineele. acarieni şi psile. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. de diptere. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. vespere. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. de hemiptere. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. prunilor. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre.sitone mazărei 8. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. perilor. şi biologia agresorilor. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Se disting 2 categorii de auxiliari: . este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. ceea ce. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . . 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.paraziţii sau parazitoidele. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări).Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. frunzele sunt distruse de hispine. . cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. de himenoptere. caişilor. de neuroptere şi de tisanoptere. Aceste specii formează sisteme complexe.crioceres sparanghelului .bruche mazării . a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .

Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Dimpotrivă.mazărea . aricii şi vulpile. etc.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. planuri de apă.fasolea . etc. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. frasin. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.florile ornamentale . Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Acestea fiind spuse.trandafirii .verzele .Combaterea afidelor Mămăruţa. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. J: Bineînţeles. Să se pulverizeze pe zonele atinse. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M.sarriette . Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M.mentei .). deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. ulm. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.garoafelor de inde . dihori. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). cuibarele nu ajung. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. vom găsi doar 4-5 specii de păsări.arborii şi arbuştii (pin. stejar. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri.roşiile . etc.

larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. . Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. pentru combaterea unui devastator bine identificat.sacâz cicatrizant . În arboricutura fructiferă.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. viruşii. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă.îngrăşământ Perioada – tot anul. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. Acoperiţi cu paie în primii ani.creşterile. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. J: Există o parte de etică. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. . J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Dincolo de rolul strict de auxiliar. pentru a evita rănile şi sugrumările. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. RFL: Cum se comportă indivizii? M. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. De alfel. La sfârşitul iernii. nici prea strânşi. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. în cea mai mare parte a cazurilor. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. fie de tip inundabil. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive.foarfece perfect ascuţit .livadă. Tăiaţi. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. Printre cele mai marcante sunt: . fie de tip aclimatizare. rezultate semnificative. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. . Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. pentru limitarea extinderii larvei australiene. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).o perie dură . Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti.

Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Himacerus. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Staphylinus Orius.Trichogrammatidae . Typhlodromus. Phytoseiulus.Encyrtidae . Pseudaulacaspis pentagona.Chamaemyiidae . Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi.Chrysopidae .Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea .Brachonidae . Campyloma. Agria.Syrphidae . viruşi Astăzi. Propylea.Hemerobidae . parazit al larvei dudului. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Micromus Conwentzia Syrphus. Encarsia. Heterotoma Atractotomus.Aphelinidae . Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Stethorus Oligota.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei.Ichneumonidea . Ampelomyces quisquali. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta microbiologică .Pteromalidae . care ar putea fi utilizată. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Cogniopterygidae Diptera . Malacocoris.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Episyrphus. bacterii. Trioxys. Phytocoris.Stigmaeidae . Epistrophe. Harmonia. Apanteles Aphidius.Phytoseiidae Actinedida . Nabis Chrysopa Hemerobius. Tetrastichus Ciuperci. au avut de asemenea loc. Praon Trichogramma Encryrtus. Scymnus. pentru a limita populaţiile de afide. Amblyseius.Anystidae . Aphitis Eupteromalus.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Anthocoris Deraeocoris.Aphidiidae Chalcidoidea . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Chilocorus. Ageniaspis Aphelinus.Staphylinidae Heteroptera . Adalia. Ephialtes Macrocentrus. Asaphes Eolophus. Tachyporus.Coccinelidae .

lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. În agricultura biologică.extinderea culturii. În schimb. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis..aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.. Utilizarea acestor feromoni Astăzi.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Astăzi.Femelele îşi depun ouăle sterile. De exemplu. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. făinarea fiind considerată secundară. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. De fapt. fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare.Dacă populaţia vizată este prea importantă. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei . Lupta biotehnică Astăzi.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. .pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct). Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.Astfel.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. .masculii ajung să îşi găseacsă femelele. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate.. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.

95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.25% Media 2. este singurul produs omologat în Franţa.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului .parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. .Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. • Protecţia cu virusul granulozei . Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).67% Gala.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Totuşi.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri.83% Jerseymac 1. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Eseul conduce în cadrul programului comparat. remanenţa nu este suficientă. pentru a şti: .7% Earlygold 0. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0.82% Media 11. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. Golden 7. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). . 2.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. Ozargold.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. . fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.33% Jonagored.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. . În plus. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. .5% Jonathan Jonagold 3.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori .42% Florina 0. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. .

8 12. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. mâlos Prod. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. cuprul împotriva rapănului. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. F 20 25 0. Golden 2000 m2 4x1. virusul granulozei împotriva fluturelui. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor.85 13. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră. O medie globală dă cifra de 8. Tabel 2.9% de fructe pătate în recoltă. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6.4 Medie 19. pietros (26) Prod. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1.8 11. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Tabel 3. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.6 39.5 Mâlos. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. Din contră. În ceea ce priveşte bolile.3 Rapănul (Venturia inequalis) .nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu.35 13. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. argilos Prod. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. în ceea ce priveşte carpocapsa.9 13.3 Prod.67 13.63 12. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.9 Prod. D 25 15 6 12.5 9. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene.3 Prod. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998.2 10.8 11.4 11. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor.6 13. D Portes les Val.3 Prod. La nevoie. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei.. lamă). În sfârşit.02 13. B 22 33 10 12. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. argilos Prod.14 13.3 Prod.5 Calcar.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. ulei de petrol. A 30 39 14 12.5x1.5 11.8 11.8 tratamente pe an.5 Calcar.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod. E 54 5 13. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod.4 tratamente pe an. C 20 71 23 12. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală. făinarea nu pune în general probleme mari. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an. mâlos (26) Prod. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7.

orientarea randurilor. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Luptă preventivă . Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. fan . amplasarea livezii. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie.

-inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf . In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl.după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare .♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor.Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha .♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. .Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. Un permis de portarma este obligatoriu. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. . ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori.Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. ◊ Tunuri pe baza de propan.Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: .difuzoare acustice traditionale: .Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale.Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate . .difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele . ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. ♦ Baloanele sperietoare . Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile.

0 1.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.150.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.5 0.5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.3-2.65 0.5 1.152. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia.A.5-3.2-2.fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative.Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb. Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi.50 0.40 0. Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0.25McIntosh 2.5 1. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. MAAO.25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0.2-3.40 0.2 0.7-1. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile.0-2.0-2.4-2.derularea directa peste pomi .3-2. et Burke McNeill. Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare.0-2.0 1.40 0.2-2.1-2. Institut de recherches horticoles de l'Ontario.35Pruni 2.8-1.150.4-4.2-2.0-2. Tab.6 1.40 0.40 0.40 0.3 -0.150.4 1. negru si galben).5 20-200 25-200 15-100 20-60 0. negre etc…).7 1.8-1. Cline. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor.65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni .6 1.0-2.4-3.15Piersici 3.150. Vineland Station.2 1.1 0. Direction des productions végétales.40 0. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene.252.0-2.60 20-200 25-200 15-100 20-60 0. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: .1 2.40 0.5 0.0 20-200 25-200 15-100 20-60 0. ♦Banderole. benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer.3-3.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha.25Peri 2. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente.35Cireşi 2.0 1.0 0.40 Empire 0.Pentru capsuni se preleveaza in august. rosii.150.

Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. domaine de Gotheron.Syrphidae .Anystidae . Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Anthocoris Deraeocoris. Campyloma. Cele 3 notiuni de lupta (biologica.Phytoseiidae Actinedida : . Harmonia.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Adalia. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.asso.Chamaemyiidae . ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Amblyseius. Adonia.Coccinellidae .Nabidae Nevroptera .Trombidiidae Genuri Coccinella.60 m. Epistrophe.Chrysopidae . Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Staphylinus Orius. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Tachyporus.Miridae . feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Chilocorus. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Heterotoma. Phytocoris. Pilophorus. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Allothrombium . În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Scymnus. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Nabis Chrysopa Hemerobius.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha.Anthocoridae .Hemerobidae . Episyrphus. 1994. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Phytoseiulus. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Stethorus Oligota. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha).Staphylinidae Heteroptera .Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Malacocoris. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Micromus Conwentzia Syrphus.Stigmaeidae .Cogniopterygidae Diptera . Propylea. Atractotomus. Himacerus.

Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.42 Starkimson 9. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. 1994.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Encyrtidae Aphelinus. ACTA point n°1 . Trioxys.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.8 Earlygold 0. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. Ageniaspis . Apanteles .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . Agria.95 .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Aceasta specie este polifaga. 25 2. Ephialtes . capocapsa (Cydia pomonella). 83 Jerseymac 1. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Icheumonidae Macrocentrus.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Golden 7.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Aphelinidae Eupteromalus. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Asaphes .Tetrastichus . virusuri D'après Reboulet.67 Gala. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Brachonidae Aphidius. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .33 Jonagored. Phryxe . . Aphitis .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Insecte parazitoide Diptera Pales.7 Florina 0.5 Jonathan Jonagold 3.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . bacterii.Trichogrammatidae Encryrtus.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .82 Media 11. . Ozargold 2. Praon .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Pteromalidae Eulophus . Encarsia.

Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. Synthèse 1994-98. tanacetum vulgare fierbinte. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. : 04. melci. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă INSECTICID afide. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. .70 / Fax : 04. furnici.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID.84.AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). INSECTICID: afide. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. GRAB.90. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. carpocapsa. 1kg la 10 l de apă. INRA. GRAB. FUNGICID: afide. 1998.00. GRAB.90. carpocapsa. furnici. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. după care se filtrează. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. piretru si ulei vegetal). 1998. Agribiodrôme. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. Se diluează 1/20 pentru aplicare.84.01. 1998. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. după care se filtrează INSECTICID.

păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului . INSECTICIDE TOTAL Afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Îngrăşăminte Specia/preparat Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. Afide. păianjeni urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.

să se evite îngrăşămintele prea azotate . Fără pericol pentru albine.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.să se planteze varietăţi precoce . de la începutul lui mai. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.larve de coccinele . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. castani. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .larve de syrfide .să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele.dacă este necesar. Ce trebuie făcut: .să se trateze de două ori.adulti de crhysope . Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. dar putem să le găsim şi în peri. Ce trebuie făcut: . dar fatal pentru insectele auxiliare .să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.să nu se evite. Ce trebuie făcut: .adulti de syrfide .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . cu bactospeină. un produs selectiv specific pentru larve . să se interpună o bandă protectoare de carton. urechelniţe. . remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. face ravagii în meri. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. sunt adesea cu viermi . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. iarna. Pe arbori tineri. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să se pună cuiburi pentru piţigoi.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările .larve de cecidomelide . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .larvele de chrysope. Aceasta fiind spusă. pruni.larve de chrysope . nuci.

Conversia livezii Faza de conversie. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. să se taie părţile din frunzele atinse.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . o fertilizare excesivă. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. acarieni piersic: Monilia. Atacurile afidelor. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Ce trebuie făcut: . Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. practicile culturale sunt profund modificate. Solurile foarte poussants. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii.să se planteze varietăţi rezistente. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală să se pulverizeze purin de urzici diluat să se aducă bor. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. concurenţa ierbacee va fi mai importantă.Pătarea Ce trebuie făcut: să se suprimeze funzele beşicate. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Conversiunea practică . afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. fixată pe 3 ani. acarieni păr: afidă. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii.

dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. ciuperci). analize de sol Muncă mecanică. magneziu . termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Profilul solului este o etapă importantă. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Analize foliare. Analize foliare Dezierbare chimică. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. . Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Analiza chimică a solului. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale.. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.Post Fertilizare Gestoiunea rangului şi interrangului Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral..

schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor.Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. . instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. . perele. experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor.Să se lase ca temperatura să urce gradual. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. .Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. . .Să se scadă temperatura antrepozitului. . . piersicile. această măsură reduce uscarea aerului. .Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. Măsuri de luat .Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat. . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. sau ambele. . . să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. . Măsuri de luat . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . .Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. . .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. şi aerul rece şi uscat. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile .reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. .Prezenţa posibilă a etilenei.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. .Spaţiile fără circulaţia aerului.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari. prunele.Izolarea încăperii. mai ales fundaţiile de beton. . Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . Măsuri de luat .Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele.Stăvuirea produselor mai jos.Temperatura poate să fie prea ridicată.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. propice îngheţului.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede.Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . Măsuri de luat . ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. caisele şi tomatele.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura.

. . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.. usturoiul şi salata.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita. să se facă antrepozitul ami etanş. Măsuri de luat . apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. cartoful. utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. . să se usuce camera.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. Produse care putrezesc Cauze probabile .Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. .Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. Măsuri de luat . Măsuri de luat .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii.Fisuri în podea pe unde apa se scurge.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. ceapa.Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.Produse stricate.Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. această metodă reduce uscarea aerului.Înainte de reconstrucţie.Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. Măsuri de luat . Măsuri de luat . . Măsuri de luat . . menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile . Măsuri de luat . .Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile . . a se face antrepozitul mai etanş.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. .Retragerea produselor cum sunt varza.Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. ţelina.Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.

. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat.instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. . .Ventilaţie proastă a acoperişurilor. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara.Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. .Refrigerare inadecvată.Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate.Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. . aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf. . adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă. adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. şi căptuşala acoperişului de culoare închisă.- instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. să se sigileze la nevoie. . Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . sau ambele.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. . adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. uşilor. Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. . să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. Măsuri de luat .Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. mai ales în lungul fundaţiilor de beton. . . . Măsuri de luat .Termostatul de prostă calitate sau defecte.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. Măsuri de luat .Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. produselor calde sau becurilor de luminat. . Măsuri de luat .Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori. Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . .Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. . R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. .Zile calde şi însorite. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.

Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută.Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. .Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. . să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. . Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile .Creşterea temperaturii serpentinelor. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. precum CO2 sau etilena.- - Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces.Defectarea aparatelor de refrigerare.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. . rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. Măsuri de luat . Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile .Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului. Măsuri de luat .Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. . . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului.Conţinut probabil prea ridicat în gaz.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.Umiditate relativă ridicată în antrepozit.Antrepozit mai plin decât înainte. . . Măsuri de luat .Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole.Izolant moale sau insuficient. . . PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Adjuvanţi . este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare. . . sau ambele.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile .

Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni ) Bocep Viti 96% pinolenes Clei pentru capcane încleiate Andermatt. creşterea eficacităţii pentru Madex. Capcane pe bază de Nume Clasa alcool (alcool etilic.Metode biotehnice Nume comercial Firmă Materia activă/concentraţie Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Domenii de utilizare/ observaţii Domenii de utilizare/ observaţii Fructe cu sâmburi. a II-a generaţi) Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. Capex fructe mici: diminuează Viţă de vie: fluturilor eficacităţii pentru sulf atacurile creşterea dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Fructe în general: fructe cu seminţe. produse pe bază de Fructe cu sâmbure: argilă diminuează Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru atacurile muştei de cireşeprodusele pe bază de argilă. Capex. cochylis Viţă de vie: fluture . Firmă comercial toxică clei) Acizi humici Capcană Andermatt Humin Vital recalcitrantă penrtu Andermatt WDG 70 desperecheată Pinolenes Heliosol Omya 5 Capcane de culoare încleiate Capcane pentru Neograd Nu-Film-17 musca de cireaşă Andermatt Capcană Andermatt recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Andermatt Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie.

rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. toxic pentr peşti 4. antracnoza căpşunului. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. toxic pentru peşti 4 4. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Andermatt. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17.5 g/l) Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 4. beşica piersicului. toxic pentr peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur . toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 4. toxic pentr peşti 4. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. toxic pentr peşti 4. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. toxic pentr peşti 4.Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus.

legume. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. 20% oxid de siliciu.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn.5. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. foc bacterian. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. toxic pentr peşti 4.2% extract de coada calului făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco Andermatt 5S 5S 5S - Fructe cu seminţe: Fructe cu seminţe: rapăn.3 până Ulmasud B - 96. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf 65% argilă sulfurată 0. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Mycon-Sin Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. dar nu mai mult decât 6 pe an. fructe mici 2.Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Omya 4. 13% sulf) . toxic pentru peşti 50% cupru pur Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. cartofi şi plante ornamentale 4.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu. făinarea. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. fructe cu sâmburi 4.

7% ulei de susan Fructe în general: fluturi. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Fructe în general: afide.0% pyrethrine. acarieni. 35.5% sulf dizolvant Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. Syngenta Omya Siegfried Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de . fără colorado şi fkuturele alb al verzei. larve.la 0. cheimatobies. toxic peşti pentru 1. chimatobies Fructe în general: afide. cheimatobies Ca şi Parexan N.6% ulei 85% ulei 5.25% roten Andermat. Fructe în general: acarieni. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. numeroaselor varietăţi de peri. afide. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Extract de quassia Quassan Ulei de colza Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermatt 30% extract quassia 94. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. 20% ulei de susan 8.

bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. doar meri şi peri Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni . kurstaki Bacillus thringiensis var. phalene. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Siegfried Meoc Omya Andermatt Andermatt Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus.microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var.

ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire.Inamici naturali Nume comercial Nematode. minerale argiloase. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: . Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Heterohabditis sp. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt.

glucose Chrysal R01 Floristen .reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Alumină (argilă).

5 P2O5 % 1 K2O % 0. pudră de pene Compost/Marc de struguri. proteine de porumb Deşeuri de lână. pudră de corn.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. pudră de corn. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene. pudră de pene.2 . pudră de corn. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene.5 Ca % 1 Mg % 0. malţ. malţ.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. deşeuri de lână Malţ.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0.4 0. malţ. gunoi de găină. găinaţ de păsări. pudră de corn. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0.

Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2.9 .8 18 31 1. rocă sedimentară carbonată.4 4 18 22 4.8 7 22 2. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut.

5 Ca % 5 . tescovină. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine.2 5 7 4 P2O5 % 2 0. Kali Kali Kali Kali.5 2 1 K2O % 2. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2.2 0.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. malţ. praf de argilă.

tescovină.8 1 3 1 33.7 3 5 2 3 2 1.7 3 2 0. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine. tescovină. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.5 2.60.5 18 22. enzime Malţ. gunoi de găină.2 2.5 4 0. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3. fosfat brut. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.81 1.7 3 4.9 3 4 5 2.7 2 1.5 3 3 1 1 0. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7. malţ.81 2 4 5 .5 6070 70 2530 65 65 4 4 0. praf de pene.7 3 3 2 15 1 1.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof.5 3 0.5 2 1.6 2.

soia.6 3. produse pe bază de alge Reziduu de ricin.5 7 0.5 3 3 4. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. malţ. dolomit. borhot Protiene de porumb Malţ.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci .2 0.3 1.8. fosfat brut.5 3 3 1.5 1 1 1 1. tescovină. praf de argilă Gunoi de găină Compost.8 4 1.6 5.5 1. potasiu din tescovină. 5 Vivasol *) 85 4.2 7 65 2535 90 3 3 5.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat. marc de struguri Biomasă fungică.6 2 2 2 2 0.5 7. rapiţă.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0. gunoi de găină. corn. 9 3.3 2. 8 20 0. cocoloş 60 1.

Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. gunoi de găină. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. Patentkali Biomasă de ciuperci. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. 9 2. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1.2 7. sulfat de K Maltaflor. 2 2. fim atenţi să N % 2. coada calului Biopropol Biloline Tescovină.5 2 3 1 1 10 6 0. 2 1. fosfat brut. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. 5 9 0. de pelin. 2 2. praf de corn. extracte de turbă Bioequi Bioline Tescovină.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. trebuie să nu afecteze produsele coapte. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. 2 2. Patentkali Gunoi de găină.5 0. Vegetale extract de cimbru.6 . Vegetale extract de urzică.

5 0. tescovină. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost.4 0. 4 14 9 38 3 1 4.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. 7 10 3.7 65 20 0.7 2.5 0.6 R . 5 9 6 0. drojdie de cartofi. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2. 5 2.2 0. 3 5 2.5 1 3 0.1 Hauert Landor 3.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. 5 7 2. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0.

3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină. 3 0.8 1.1 0. Hedel 30 2. sare marină 7.M. argilă.5 S 1.1 8 13 4.C. bazalt.5 0. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.1 N 3 .1 0.2 0. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. reziduuri apoase de cartofi. praf de argilă.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.6 Vitalsel A.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.

7 K 2O % 0. deşeuri de cereale. făină de paie de ovăz. praf de rocă. stuf din 75 0.4 0. borhot. 3 P2O5 % 0. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle.4 2 1.8 1. 5 0. 3 1.7 0.1 0.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0. Biplantol. mănunchi de paie de lucernă. făină de paie de ovăz. 5 1. praf de rocă Lavă granulată. griş de corn. Biplantol.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. praf de rocă Zeolit.7 1 1. tescovină Lavă granulată.2 60 0. algă marină. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. Opticulite.2 . griş de corn. 5 0. microorganisme Rumeguş. 5 1. 0.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0. Opticulite. xilit.9 Compost de scoarţă.

microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi. melasă Deşeuri verzi. 6 1.6 0. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.4 0. gunoi de găină.1 1.5 6 1 0.7 0.7 0.8 10 0. pudră de 47 22 5 1 1. vitamine.7 1.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. gunoi de bovine.2 0.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. 3 0. tescovină Gunoi de cal. microorganisme. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. 8 1. melasă. marc de struguri. algă marină.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. 3 0.2 1. 3 2 0. drojdie.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. praf de rocă. extract de plante. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă. bentonit.5 StGBS . 6 1 1. Enzimix. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. turbă.7 0. praf de rocă.

5 1. 8 0. lemn.6 0. marc de cafea. extract vegetal apos.1 40 15 1.lignosulfonate Compost. sare marine. dextrină. pudră de corn Argilă. corn. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. oligoelemente Compost. 2 0. fosfat brut 40 40 75 3.3 0. praf de argilă.7 0.5 80 1. răzuire de corn. scoarţă de brad. 3 0. gunoi de găină Algă marină. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. pene Compost.8 0.7 1.9 0.5 1. deşeuri verzi. 5 0. kieserit.6 1 . dolomit. bacterii Marc de struguri. lemn. 8 0. 9 1.5 1. bentonit Sulfat de potasiu.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă.2 0. bazalt.7 2 2.7 1.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. malţ.

5 2 0.7 4 0.5 2. tescovină Gunoi de oaie. 9 0.5 0.1 0.6 1. găină.7 2.7 0. 7 7 .4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.2 2 5 1.5 2.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal. 5 12 12 Mg % 2. gips. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. 9 1.3 2. 5 3 3.7 0. 2 3. soia de 94 61 17 28 0.1 1 0. 5 12 2.2 1. minerale arigloase.4 4 4 0. lemn tăiat.4 0.2 0.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.4 K2O % 2.6 Rem 0.3 0.4 0.2 2.5 0. 7 0.2 Ca % 1.5 0.3 0.

1 5 8 8 19 1.8 O . nisip.9 5. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată.8 1. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0.2 1. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii.3 1. 7 0.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.2 2. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit. 1 32 32 Mg % 0.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.4 5.

5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.8 3 6. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.3 2. dolomit Alge marine Alge marine. 7 0.1 0. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.2 1. 2 0. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.2 2.8 1. 6 0.8 G . 5 0.5 0.5 32 1.6 3 1. 9 30 11 28 0.2 2.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.3 1.

răzuire de corn MO % 67 N % 0. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . 2 0. bentonit. paie.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase.1 Ca % 0. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. 3 P2O5 % 0. drojdii Uleiuri vegetale. alge marine. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0.1 K2O % 0. amidon de cartof.

plante aromatice Microorganisme . terpene. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. alcool Uleiuri vegetale.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. terpene. malţ. uleiuri esenţiale. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . porumb. alge marine. de cereale. alcool Proteine de cartofi. extracte vegetale. tescovină. extracte vegetale.

acizi graşi. 7 .5 3 8 1. 3 10 3 0. dolomit. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. oligoelemente 60 5 1.4 2. mediu de cultură pentru enzime Alge. malţ.4 2. schimbători ionici naturali. 7 30 3. extract vegetal apos. de cereale şi de porumb. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre.6 3. proteine de cartofi. 2 5 0.5 0. praf de rocă. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. microorganisme Bacterii.3 20 0. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. alge marine. tescovină.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. alcool.2 1.2 1. terpene Algă marină. pene de găini Alge.

oligoelemente. doixid de siliciu. melasă Melasă. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. sare marină.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . tărâţe de grâu Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu.extract vegetal apos. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. extract de eucalipt Algă marină. hidraţi de carbon. praf de cuarţ Carbonat de calciu.

ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . algă marină. plante aromatice. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. uleiuri esenţiale. algă marină.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. EM1 Roci bazaltice Bacterii. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. microorganisme.

acid lacitc. 2 0. oligoelemente Sulfat de potasiu. K. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu.7 0. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. 5 0.1 7 2. cupru. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză.înmuita. 5 3. oligoelemente.1 38 38 3. extracte vegetale.3 0. praf de cuarţ Melasă Apă. extract vegetal apos Patentkali 1.3 16 16 2.2 0. 3 0.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo .Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. oligoelemente. extract vegetal apos Carbonat de calciu. oligoelemente.

culturi de bacterii Sulfat de potasiu. flavonoide Melasă de zahăr.7 2.9 0. alcool. 8 0.3 2.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. extract de alge. oligoelemente 5.3 . sulfat de magneziu.

produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. B. Cu. Mn. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate. li . Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. oţet Alge argilă marine. Mo.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. li Sd.M. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd.C. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe.

N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. Landor. li Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. li .3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. S Sd. S 32 50 50 Sd Sd.

compost 50- 15003000 100200 20003000 50006000 3160 30006000 1200- 6001200 900 500800 70- 50007000 3190 25003500 4200- .Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.compost 800Grond(Brill) de deşeuri verzi. compost 600KKS Biode deşeuri verzi. Turbă 70%. praf 1200 Potgrond de corn. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.malţ Eco Nieth Turbă(70%).humus de scoarţe. dolofos Compost Leureko Turbă 50%.compost 300Presse-Mottes de deşeuri 600 verzi.praf 1200 de corn Floragard Floragard. 23% Sd.praf de corn. compost 3420 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. l Zn 70 a se vedea NO3N mol /l P mol /l K mol /l Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4comercial N  ol m /l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%).

praf de corn Turbe albe şi negre 70%. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . tescovină Turbă 70%. compost de scoarţe. cocos . compost dedeşeuri vezi. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. tescovină Turbă 65%.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. compost. praf de corn. praf de corn Turbă 70%. compost de deşeuri verzi Turba 60%. Landi/fenaco Turbă 65%. făină de pene. pământ vegetal Turbă 70%. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. praf de corn. lemn tăiat. malţ. compost. compost. in. compost. îngrăşăminte organice. compost. nisip Turbă 70%.

argilă Turbă 50%. malţ. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. argilă Turbă 45%. compost de scoarţe. tescovină. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. pământ vegetal. surcele de in. compost. compost de deşeuri verzi. cocos. praf de corn. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. Landi/fenaco Turbă 40%. surcele de in. malţ Turbe albe şi negre 50%. trestii. tescovină. compost de scoarţă. compost de deşeuri verzi. trestie de China. scoarţe.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. humus de scoarţă. fibre de lemn. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . compost. malţ. compost.

fibres de coocos. nisip Turbă 25%. Landi/fenaco Turbă 30%. fibre de lemn. humus de scoarţe. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. pierr ponce. turbă. tescovină. 5% . de 50%.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. compost. compost de deşeuri verzi. fibre. compost. pământ vegetal. praf de corn. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. trestie de China. corn Turbă compost. malţ. corn praf 30%. pământ turbos. malţ Turbă 25%. trestii. fibre de cânepă. argilă. lave. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. surcele de in. pământ vegetal. humus de scoarţe Turbă compost. compst.

trestie de China. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . compost. humus de scoarţe. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. argilă vulcanică. fibre de lemn. trestii. praf de rca Turbă 30. turbă 20% Turbă albă 30%. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. fibre de cânepă.

(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. acizi organici Peroxizi. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . alumină (argilă) Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. organici. acizi organici Sels minerale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful