Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. esteri fosforici organici şi endosulfanul. Pe parcelele problematice.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. Pe timp uscat. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. sau pe timp uscat. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. O dată ce larvele au ieşit din ouă. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. cu un minim de 5. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Pe parcelele problematice. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. Aphidoletes aphidimyza . organo-fosfore şi endosulphan. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve.

în arboricultura fructiferă. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. detritivore. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. prădători.5-2 Aphidoletes/m2. • Omoară mai multe afide decât este necesar. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. putem introduce Aphidoletes. • Luptă curativă a focarelor de afide. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. Se împart în două mari categorii. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. În plus copulaţia este prosperă. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. . În culturile pe sol. prădătorii şi parazitoidele. • Excelentă capacitate de căutare. amestecată cu vermiculită. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. Nu poate fi considerat independent de acesta. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. În culturile care nu sunt pe sol. larvele nu au loc să se transforme şi mor. Printe prădători. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. De altfel. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. etc. sau pesticidul Pirimor. • Detritivorele şi fongivorele. putem folosi Harmonia axyridis în focare. În fiecare săptămână se introduce 0. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse.1 Aphidoletes/m2.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. Sunt auxiliari.

ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.cum sunt capcanele.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari.Chiar şi pe timpul iernii.decât în ultimă instanţă. Nivelul de aport . Mai multe creaturi. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol. Atunci.şerpii.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii. Se consideră că peste 0. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor.Rădăcinile delicate. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.liliecii.aricii. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).pentru a le distruge în cele din urmă.broaştele râioase. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.cum sunt păianjenii.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.5 biocenoza este bine echilibrată. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.există mai multe produse chimice pe piaţă. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.şi câteodată chiar deloc.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele. Bineînţeles.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse. Mărăcinele.cum sunt păsările. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină. Metodele manuale. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu. Insectele utile. Ţinta Toate speciile de afide.

Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. printre altele. trebuie determinat devastatorul. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Săculeţii sunt găuriţi. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Indice de activitate . AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. ardei iute). în apropierea afidelor. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Săculeţii sunt găuriţi. Indice de activitate Dificil de evaluat. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. dar ferit de ploaie. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. castravete. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Lăsaţi săculeţul două luni. În alte cazuri. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. cu pete negre pe coastă. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Ţinta Toate speciile de tetranide.

Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Ţinta Toate speciile de afide. Ele sunt deci parazitate. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m2 pulverizate. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. dar ferit de ploaie.Două săptămâni după aport. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Trebuie determinată larva. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. viţei de vie şi arboricultură. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Kurstaki. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Indice de activitate 10 zile după aport. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Produsul este omologat asupra roşiei. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Ele sunt parazitate. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Acest parazit se combină Aphidoletes. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. . După ieşirea din ou. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. făinoase şi flocoase. larvele de fluturi mor. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului.

Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Spectrul său de eficacitate este limitat. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. parazitate de Encarsia. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. . Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. în absenţşa luminii puternice. Ţinta Larvele de aleurode de sere.Mod de utilizare Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. altele vor deveni galbene. în coloniile de larve. parazitate de Eretmocerus. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. atacul devastatorului este oprit. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. larvă şi adult. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Unele vor deveni negre.

Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Văzuţi prin lupă. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Indice de activitate După 10 zile. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Ţinta Toate speciile de tetranide. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Să se folosească tot într-o oră. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. Rapid. nu mai sunt acarieni vii. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. larvele de dorifore mor. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. larvele de otiorrhynques mor în sol. Să se folosească totul într-o oră. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. cu pete negre pe coaste. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă.t. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. şi nici asupra acarianului coniferelor. Să se amestece bine. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. .Mod de utilizare Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. tenebrionis. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. NOVODOR: B.

• mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. nu ştiţi ce noroc aveţi. lor le este încă frică de dumneavoastră. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. lăstunul. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii.. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. viermi albi şi mulots. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat.. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. rândunicile. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. dar mai ales fluturi crepusculari. penele sunt de culoare gri brun. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. botul este ascuţit. dar distrug insectele. căpşuni sau mazăre. ei nu se ating niciodată de culturi. larvele de fluturi şi larvele în general.Carabe dore Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi.. dar sunt mai fine şi mai negre. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. muştele. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. mierlele. tariere este mai lungă. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. Atenţie şi la îngheţurile târzii. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. anumite larve de fluturi şi psylles. cucuvelele. Ele distrug melcii. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. Le vedem adeea stând pe flori. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte.. Bio –box . Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. El se hrăneşte cu insecte. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Şi ele mănâncă! Muşte. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. ele nu supravieţuiesc. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. cărăbuşi şi alte insecte. melcii şi larvele insectelor acvatice. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Punaises Acestea devorează acarienii. chiar şi vrăbiile sunt utile. lăcuste şi multe insecte. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. Nu-i omorâţi. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră.

legumiere şi horticultură. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. muştele albe. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. cicadelle şi punaises. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Aplicare Datorită lui Bio –box. În interior putem pune diferiţi auxiliari. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Capcane recomandate T–M T–M T–M T . tripşii. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. Eretmocerus. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Bioshower acţionează prin contact. Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. Datorită acestor avantaje.Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Encarsia. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Macrolophus. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele.

Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. termen ştiinţific pentru fluturi.Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: .

S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. În plus. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. Printre cele care ne supără. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Ea poate ataca tulpinile. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Printre insectele utile. frunzele. plantelor şi recoltelor. seminţele. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). parazite sau prădătoare.Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie).. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). care atacă ouăle sau larvele. ceea ce antrenează deprecierea. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. În general nimfa este protejată într-un cocon. sucul fructelor sau seva plantelor. sau Rhopalocere. cu pierida verzei Pieris brassicae. câteodată primul. cât şi pe mărfile stocate. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. fructele. Familia de Pieridae. respectiv pierderea... Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). larvele sau adulţii. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Lupta cu insecte utile În natură. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. ciuperci). Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). aparţine de Rhopalocere. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. şi fluturi de noapte. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. florile. păsări. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. . Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle.. speciile vivace au un loc ales. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni.. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. sau Heterocere..

• În cazul atacurilor mai împortante. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. . • Să se practice semănări false juducioase. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. în tuburi cu vermiculită. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. • Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. Efecte secundare Pentru moment. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. la momentul potrivit. Schema de luptă • Primăvara. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. pot încetini dezvoltarea populaţiei. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. rădăcini. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. dacă este posibil. inversarea florelor adventices. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. smulgere. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. măcinare. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. reăetaţi la 2-3 săptămâni. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul.. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. să se îndepărteze compactajele. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni.Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult.. • Să se reducă stocurile de seminţe. reiese că Nissorun. introduceţi 6 indivizi/m2. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. Din testele practice. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. • Când soseşte şi tetranida tisserand. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. fructifere şi horticole. Iată câteva baze ale unei strategii bune: • Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. Este activ între 8-35 0C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice.

lupta trebuie realizată. Nume Molia prazului Fluturele cojii. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. concentraţie. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. În viticultură.Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. care conţine feromoni.. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Masculii. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). număr. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana . Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru.. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. De la un anumit număr de masculi prinşi. devastatorii pot fi identificaţi. Controlând acest fund. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. climat. Cu capcana cu feromoni. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Capsula. . Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. carpocapsei (Cydia pomonelle). Eulia Lettre grecque. Pentru fiecare cultură.

maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Cossus gâte-bois. Lambda Teigne des crucifères. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Cossus ronge-bois Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Bombyx moine Noctuelle du chou. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe.zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Gamma.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Moine.Cossus cossus Cydia janthiana Cydia pomonella . Spongieuse . Disparate. Teigne du colza Bombyx disparate. Pandemis Noctuelle du pin. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque.

În cazul invers. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. cuplarea insectelor . Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. comercializate de Isagro. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. una sau trei intervenţii sunt necesare. pentru a atrage masculul. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. manebe. Sésie tipule.Prays citri Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne des citrus Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. TMTD. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. zinebe. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. Zeuzère. Teigne des blés. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. este limitată. Astfel. mancozebe. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. în viticultură şi la piersici. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990.

pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. Metoda este preventivă. nici naşterea larvelor devastatoare. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. Apoi va controla în mod regular parcelele. Nu mai există reproducere.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.5%. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. iluminările nocturne care atrag fluturii. Capcanele pentru împiedicarea masivă.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. nuc. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă.caisului şi a altor arbori fructiferi. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. A se evita: livezile vecine puternic infestate.a livezilor.5 cm. dar şi pentru alţi devastatori. În sfârşit. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. mediu sănătos. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator.Tinerele larve se .pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă).a pădurilor .Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. abandonate sau care au specii cu risc (păr.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. la o medie de 8-10 zile. După context.este limitată. din mai până în august. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului.a mărfurilor stocate . confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. gutui). de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.părului. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .În livada comercială. precum anumite diptere. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor).

Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Se pot .6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.în formă deltoidă sau pâlnie.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.2 bujie/pieds.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.Aceste capcane. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie . Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.trebuie bineînţeles prinsă.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.Pentru a evita captura albinalor.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.săpunul . Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.o săpăligă sau o broşă de 25 mm. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.mai ales violet şi albastru. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.carpocapsa o alege pe cea mai intensă. După aproximativ o lună .Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.5 ml acid valeric.0.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.se lasă la uscat câteva zile.În livada standard.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.dar intră rapid în fricte.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.hrănesc cu frunze .După Van Leeuwen(1948).trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. Tipuri de lămpi:În livadă.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.

elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM, ISOMATE-C, şi GINKO. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă, precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular, folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori, criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari, o suprafaţă mai mare de 4 ha. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. De la acest nivel de atac, se foloseşte confuzia sexuală. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie, în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea

trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate, adică la începutul zborului. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Înainte de instalare trebuie stabilit un plan, ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori.în jurul parcelei, o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. În zona tampon, să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Costul acestor protecţii este foarte variabil, în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide, indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. O urmărire serioasă este indispensabilă. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Să se supravegheze mai ales marginile. Dacă aceste precauţii au fost luate, putem reţine un prag de 0,5% de fructe înţepate. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Înaintea recoltei sau la recoltă, faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Carpocapsa Carpocapsa, Cydia splendana, bântuie în livezile de castani. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze, larve şi putregaiuri. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. O generaţie, un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. • zborul fluturilor, o singură generaţie, de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. • Ouăle, aproximativ 60 pe femelă, sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor, situate în apropierea cupelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei, o porţiune din ramură, apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. La sfârşitul creşterii sale, larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1,5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. Măsură preventivă În profilaxie, o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat, trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate, capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor, cel puţin 5 într-o livadă, care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei; stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă, în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă; apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Vara următoare, de la urtgenţa primilor fluturi, observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor, la fel ca şi a balanins.

ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor, Cydia pomonelle, este posibilă utilizarea Ecopom, un produs ieşit din cercetările Isagro, şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Mai mult decât un simplu produs, Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii, substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei, ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită acestui fapt, masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine, situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică, întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Astfel, împiedicând împerecherile, nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. De aceea, Biotop propune şi folosirea tehnicii. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile, Ecopom poate fi utilizat, fie de două ori, împotriva celor două generaţii ale carpocapsei, fie doar pentru a doua generaţie, prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori, după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. Reducând, şi mai ales suprimând, utilizarea pesticidelor clasice, Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Mai întâi, confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili, difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. În sfârşit, folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. Cu Ecopom, Biotop se poziţionează în Franţa, ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom, metodă de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă. De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha). Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor, frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Prin amenajări şi plantaţii adecvate, putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. În condiţii de îngheţ, trebuie hrănite păsările. Pentru a distinge mai multe specii, diversificaţi hrana. Mere stricate tăiate în două, cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime, bucăţi de slănină grasă

nesărată, bule de grăsime special concepute, etc. În tăviţa plasată la 2 m de sol, puneşi seminţe de floarea soarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Trebuie evitată mâncarea sărată. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică, scatiul, piţigoiul carbonifer, piţigoiul albastru, mierla neagră, cintezoiul şi cioara neagră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile, dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii, mediile umede, livezile, arborii bătrâni, etc. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei, dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Amenajaţi o mlaştină, păsările vor veni cu plăcere să se adape. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră, păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi, şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Fiecare specie participă la echilibrul natural. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. • Protecţia cu virusul granulozei - carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa. - este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. - protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: - absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului - parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha - este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori - poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12,8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9,7% Earlygold 0,42% Florina 0,83% Jerseymac 1,67% Gala, Ozargold, 2,5% Jonathan Jonagold 3,33% Jonagored, Golden 7,82% Media 11,25% Media 2,95%

Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume, fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi, păianjeni roşii, muşte, larve mici de fluturi, ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic, Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Deoarece larvele nu pot zbura, ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. În orice caz, larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă.

în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Că chrysopele prădătoare. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere . Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. suntem siguri de o calitate în plus. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. Schema de luptă • Primăvara. şi biologia agresorilor. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. introducerea este uşoară. Aceste celule formează împreună un fagure. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. de himenoptere. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.ceutorhynques . când afidele sunt prezente tot mai mult. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. În plus. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. prunilor. • În focare. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. aleurode. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Din 27 ordine cunoscute.bruche mazării . care în condiţiile naturale sunt echilibrate. caişilor. Este dăunător mai ales merilor. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul.crioceres sparanghelului . perilor. 3. Când luptăm mai repede împotriva acestora. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. de diptere. Este vorba de coleoptere. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni).sitone mazărei 4. putem crea o populaţie. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. numite comunităţi. • Deoarece sunt insecte primitive. tripşi.bruche fasolei . ceea ce. Aceste specii formează sisteme complexe.altise cruciferelor . ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). cunoaştem mai bine şi atacurile. larvele sunt ambalate separat în celule mici. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. de lepidoptere. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. de neuroptere şi de tisanoptere. de hemiptere. COLEOPTERE Astăzi. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. putem distinge tratamentul focarelor de afide. • Cu sistemul MC-500. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. vespere. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer.

mentei . .prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. practicile culturale sunt profund modificate. gramineele. acarieni şi psile. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.arborii şi arbuştii (pin. frasin. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . adică vis-a-vis de un complex de specii. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor.trandafirii . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori).fasolea . Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Combaterea afidelor Mămăruţa. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. frunzele sunt distruse de hispine. stejar. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.paraziţii sau parazitoidele. Se disting 2 categorii de auxiliari: .garoafelor de inde .Monocotiledonatele. Dimpotrivă. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: .mazărea . altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . fixată pe 3 ani. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Să se pulverizeze pe zonele atinse.sarriette . ulm. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia.verzele .florile ornamentale .nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. . Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor.roşiile . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Conversia livezii Faza de conversie. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide.

afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. analize de sol Muncă mecanică. o fertilizare excesivă. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Analize foliare. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Analize foliare Dezierbare chimică. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Atacurile afidelor. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor Regularea împotriva Fungicide. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. *** ** * * * *** . trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. acarieni păr: afidă. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Solurile foarte poussants. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Analiza chimică a solului. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi.Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. acarieni piersic: Monilia.

cuibarele nu ajung. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. vom găsi doar 4-5 specii de păsări.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. planuri de apă. etc. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Acestea fiind spuse. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. . Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. De alfel. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. ciuperci). Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. magneziu .. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator.. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. etc. Dincolo de rolul strict de auxiliar. Profilul solului este o etapă importantă. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp.incărcăturii manuală în măr * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii.

ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. Guerin. Barbier. . A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. Azcos. Hyplast . realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv .Deltalene. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . lavanda.CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau.Mater-bi. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain.

se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24oC. îşi reiau activitatea.4mm) incolore sau albe.Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. au metamorfoze incomplete. Ordre: Heteroptera . ornamentat sau colorat în mod caracteristic. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. sub scoarţă. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. Relaţia cu planta . dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. adulţii ies de la hibernare. La această temperatură. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. nervură). Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Ouăle (0. Din prima primăvară. prezenţa ocelilor pe cap. verde deschis sau inchis maro sau negre. cuneus neted în hemelytre.

Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. La fel ca şi mămăruţele. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. tripşi. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. care formează un ac. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. Pe lângă factorii pedologici.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. disponibilitatea prăzilor. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. Insidiosus) . Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. Ele descoperă prada prin atingere. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. este cazul texturii (nisip. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. Preferinţele speciei. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. exteriorului şi profunzimii. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. nămol. influenţele factorilor de mediu (climat. argilă). deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. În loams argiloase. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Stabilizând agregatele solului. Aceasta permite. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. acarieni. este câteodată necesar . dar în general insuficientă la stadiul de adult. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. vegetalul. printre altele. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. pare să aibă un loc mare.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. afide. Le găsim şi în mărăcinii de arin. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. pantei. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. sunt de altfel generaliste mari. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. Totuşi. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată.Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. soluri cu drenaj sărac.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată.

3. ea rămâne la stadiul de stagnare. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. Alte plante precum secara. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. B. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori.să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. În plus. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. 2. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. doar că ele durează tot anul. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Reziduurile plantelor de acoperire. În alte tipuri de sol. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. În general. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. De alfel. Neghina multiflorală . plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. în consecinţă. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. o linie la două rânduri. datorită problemelor de compactitate. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. tot timpul. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. Plantele de acoperire permanente . Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. reduce compactitatea solului. Cu excepţia paiului de grâu. Din contră. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. 4. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. În plus. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. ajută la reînnoirea materiei organice. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. atunci când umiditatea este insuficientă. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Sistemul său rădăcinar este dens. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. deoarece solul nu este niciodată muncit. Această gaminee germinează rapid. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. În consecinţă. Ridichea oleaginoasă . Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice.

unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă.5 m lăţime. În prezenţa unui culcuş de paie. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. ea desparte populaţiile de nematode. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. . sau trei . fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. În podgorii.convin culturii de măr. De exemplu.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. un singur tratament. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. adică înaintea seminţelor.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. făcut primăvara. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. elimină buruienile primăvara.patru ani mai târziu. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. toamna. de preferinţă toamna. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. În plus. Acoperirea cu paie. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. datorită adaptării ei la timpul răcoros. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. trebuie distrusă toată vegetaţia. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. ea ţine nematodele la distanţă. păr şi prun. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. Pe măsură ce se descompune.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. intensificarea activităţii microbiene în sol. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. trebuie înfundat într-un sol necultivat. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate iarna şi mai scăzute vara. În general.să fie adaptate la umbra parţială . Comparativ cu mormalele. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. fetuca crescută este mai groasă. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. atunci când popularea este adecvată.aă reziste la maşinăria grea di livadă . Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. Totuşi preţul seminţelor este ridicat.

Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. Avantaje 1. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. 5. Larvele. Chile şi Argentina. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. 2. 3. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. 4. Isomate-C este acceptat de SUA. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. care conţine 155 mg din formula de feromon. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Contrar insecticidelor tradiţionale. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al . Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. 3. În natură.10-dodecadien-1-01. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. Schema de luptă 1. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. 2. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. pentru a le extermina imediat. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). 6. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. 4. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare.Fânul. Pe câmp. Isomate-C nu omoară dăunătorul. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. 2. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Pentru culturile acoperite. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. subţire. Isomate-C. preparaţia comercială. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. E)-8. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire.

c. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. 4. apă şi aer nu au fost prezentate. ochii şi-au revenit la normal. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. 3. 6. Totuşi. cireş. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. culturi: piersic. 1. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. 5. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. d. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului.. Totuşi. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. prun şi cais 2. nectarin. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. la 72 de ore după tratament. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. peri. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi.c. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. b. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer.arborelui. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri.). Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. Date despre fototransformarea feromonului în sol. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare.c. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. gutui şi alţi arbori gazdă. câte un difuzor pe arbore. . Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara.

Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). . să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. 4. râurile atunci când aruncaţi acest produs.7-1 metru de vârf. ochii şi hainele. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. 4. Nu contaminaţi apa de irigare. 3. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Evitaţi contacul cu pielea. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. 5. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Se agaţă un difuzor pe arbore. lacurile. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. deplasarea acestor femel va reduce nivelul controlului obţinut. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. 6. nectarin. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Aduceţi recipientul. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi.Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. 1. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. 2. Este nociv dacă este ânghiţit. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. c. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. b. Un maxim de 375 difuzori la hectar. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. cais. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Culturi: piersic. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. măr şi păr.

Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. GRANUPOM Nr crt. lacurile. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. 300 ml/ha in 1000 l de apa. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Aduceţi recipientul. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Evitaţi contacul cu pielea. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. o alga marina activa si nutritivva. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Aceasta perioada este in general in luna iunie. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Nu contaminaţi apa de irigare. îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Utilizare Ambalare Conservare . Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Contat cu ochii: clătiţi cu apă.5. ochii şi hainele.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare.d.5 si 7. Este nociv dacă este ânghiţit. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella.

Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. .5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1.Doza Buton verde (stadiul F) 1. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte.5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Introducere artificiala 2. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse 4.5 l/ha AUXILIARI 1. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Capcana "McPhail" Combatere Ambalare Avertisment Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor) Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt.

Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. BIOSWEET Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani. Aphidoletes. 5. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g Avantaje 8. BIO .System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Doza Utilizare 10. tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole 1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2.4. Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Myzus persicae. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol .

creşterile. rezultate semnificative.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi.Combatere Continut Doza Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0. Chilocorus. Campyloma. Harmonia.Chrysopidae . Himacerus. paianjeni rosii. Phytocoris. Anthocoris Deraeocoris. . au avut de asemenea loc.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis.Staphylinidae Heteroptera . . pentru combaterea unui devastator bine identificat. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. .5 l/ 100 litri solutie de tratament 11. Printre cele mai marcante sunt: . Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Epistrophe. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura. legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide.Hemerobidae . În arboricutura fructiferă. fie de tip aclimatizare. Scymnus. fie de tip inundabil. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. parazit al larvei dudului. . Tachyporus. Stethorus Oligota. oua de fluturi etc… Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă. Episyrphus. pentru limitarea extinderii larvei australiene.Coccinelidae . Adalia. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Scaeva Pilophorus.Cogniopterygidae Diptera .exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Nabis Chrysopa Hemerobius.Syrphidae Principalele genuri Coccinalla. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Propylea. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. Ea consuma de asemenea tripsi. în cea mai mare parte a cazurilor. Malacocoris. Heterotoma Atractotomus. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. viruşii. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. Staphylinus Orius.operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. muste minatoare. Pseudaulacaspis pentagona. Micromus Conwentzia Syrphus. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii.

Amblyseius. . Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. care ar putea fi utilizată. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Phryxe Principalele genuri Itoplectis.Anystidae .Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.Phytoseiidae Actinedida . Trioxys. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Encarsia. Asaphes Eolophus. Ageniaspis Aphelinus.Eulophidae Microorganisme patogene Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Apanteles Aphidius. De exemplu. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. fluturelui de coajă. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.Stigmaeidae . Phytoseiulus. viruşi Astăzi. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate.Ichneumonidea . Praon Trichogramma Encryrtus. Ampelomyces quisquali.Brachonidae . bacterii. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.Encyrtidae .Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera .Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Chamaemyiidae . pentru a limita populaţiile de afide. Ephialtes Macrocentrus. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.Aphidiidae Chalcidoidea ..Aphelinidae . Lupta biotehnică Astăzi. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Astăzi. Aphitis Eupteromalus. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. De fapt.Trichogrammatidae .Pteromalidae . Tetrastichus Ciuperci. Agria.

uscarea superficială a solului. băţul. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. devastator al unei plante cultivate. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. speriatorile. cel mai adesea un parazit. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. ciupercilor. Prădătorii se disting de parazitoide. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. de larve.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. peştilor şi mai ales la alte insecte. o bacterie. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică.. dacă este bine aplicată. . În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. . Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte.Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. buruiană. larva acestora omorând astfel devastatorul. de nimfe. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. căldura. micro-undele.ţinta (luptei) este un organism nedorit. un virus. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. prădător sau un agent patogen. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. etc. sunete de alarmă înregistrate. o protozoare. viruşilor. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. foarfecele. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. dar şi barierele şi ambalajul.etc. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. lipiciul. şi nu afectează mediul înconjurător.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.agentul de luptăeste un organism diferit. etc. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. cu atractivi alimentari. ultrasunetele. infrasunetele. peria. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. prădători sau paraziţi.. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa..Astfel. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. parazit.. Metodele psihice: Momelile.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. UV. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).. Metodele fizice: frigul. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. Suntem în cazul luptei biologice clasice. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. lupta biologică se efectuează singură.Femelele îşi depun ouăle sterile. nematodelor. prin septicemie. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. Există paraziţi de ouă. etc. capcanele. Este o metodă eficace. radiaţiile ionizante. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . fără a necesita o nouă intervenţie. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella.

Dacă populaţia vizată este prea importantă. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. lichid dulce şi vâscos. .prezenţa eventuală a gazdelor secundare.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. . o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Fiind dulce. .Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare.. Câteodată. de obicei pe partea inferioară. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei.. ramuri. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. mierea atrage un număr mare de alţi devastatori cum sunt furnicile. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. . ele pot să se usuce sau să se ofilească.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. . conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. În schimb.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. . tulpini sau rădăcini.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Aceste gogoşi. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. muştele şi viespile. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.extinderea culturii. care devin adesea brune. ..dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. Astăzi. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Totuşi. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi.

Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane.. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Hârtie de aluminiu . Eseul conduce în cadrul programului comparat. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Unele sunt mirositoare. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. Deoarece afidele sunt atrase de galben.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. . Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0.Reprimaţi orice infestaţie nouă... După ce vor ieşi. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Metode de luptă Primăvara. De exemplu. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. La nevoie. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. afidele vor pieri prin înec. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. larvele vor ataca afidele. Săpunurile pot arde frunzele.. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. remanenţa nu este suficientă. Atrase de galben .

Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. le va îndepărta prin mirosul său acru. Rue. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Aseastă plantă nu este comestibilă.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi.4 tratamente pe an. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. lamă). rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Aceasta se numeşte luptă integrată. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Substanţa saturează mediul şi . Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). în ceea ce priveşte carpocapsa. Salvia. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Nu va exista un miracol. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. cu parfumul său de piper. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele.Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. ulei de petrol. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. La intrarea în casă. Capucine. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Astfel. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. carpocapsa. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. levănţica. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Viermele din măr este larva unui fluture.8 tratamente pe an. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. cuprul împotriva rapănului. Are flori de culoare galbenă. virusul granulozei împotriva fluturelui.

La protecţia chimică. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. Trei ansamble de rezultate. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. Totuşi. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. Paralel. În livezile cu protecţie convenţională. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. . În sfârşit în cadrul experimentării. privind acarienii. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. • Un singur fruct pe inflorescenţă. în lume. În livezile cu protecţie integrată. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare.masculii devin incapabili să localizeze femelele. la fel ca şi costurile de protecţie. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. apoi protecţia integrată. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. fără intervenţia omului. insectele şi păsările. carpovirusina. Doar livezile convenţionale. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. • O fructificare natural moderată. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. apoi protecţia convenţională.

dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. regulate şi de calitate Foarte adesea. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. 25 şi 24 fructe sunt produse. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Astfel. deformate gălbui apoi roşiatice. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. cupru. • Fără talie. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. Stadiul după mugurii albi – monilioza. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. galbene.insecticid uleios . Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. Forma.ulei de rapiţă. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. Prun şi cireş – muguri umflaţi. în condiţii favorabile vigorii arborelui. Cais stadiul B-C.Planta. • Plantat pe propriile sale rădăcini. • Pe ramurile fructifere. • Fără rărire chimică şi nici manuală. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. găunoase. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. În al patrulea. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Să se trateze pe timp frumos. mlădiţe deformate care se cangrenează. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). Piersic stadiul B-C: mugur umflat. Se tratează cu Thirame. şi mai ales în Europa. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. întreagă. Zirame. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. al cincilea şi al şaselea an. înaintea apriţiei primelor flori. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Duzii – Murul. Dacă sunt afide: Veralin CD 0.5%. Coacăz şi Cassis la înmugurire. Să se cureţe bine plăgile. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. Global. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. înaintea mugurilor albi. o canalizăm. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. la înmugurire. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. • . O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. 24.ulei mineral .

acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. apoi progresează sub scoarţă cu seve. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. nu mai creşte deloc. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. albine. precum iedera de exemplu. care a atins un nivel ridicat. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. fie global. bacteria infestează cel mai frecvent florile. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Exceptând fitofagii cu regim larg. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. Cum se implantează vegetalele? . Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. Din contră. Schematic. ea se stabilizează apoi. va creşte diversitatea fitofagilor. fie local (luptă biologică). amenajările environmentale şi metodele de cultură. Boala se transmite prin aer. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. Totuşi. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi.Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. păsări şi om. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. în termenul de diversitate. Pentru a proteja culturile. într-o livadă.

Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. regulării apei. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Trioza alacris. Crysopes şi Hemerobes adulte. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. şi un Psylle. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). la fel şi pentru syrphes. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe.Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. găzduiesc o faună bogată. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare.). Psylla alaterni. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. care deformează frunzele în gogoşi. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Exemplu de mărăcine. burare intermediară şi jet înalt). Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Ea măreşte capacitatea de . dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. lemn. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. cea a peisajului. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. caracteristice monoculturilor intensive. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Florile oferă în acest sezon resurse alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape.

În zilele noastre. P. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. zmeurul. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Înflorirea este foarte precoce. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. o faună mai bogată. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Se pare că în nişa sa ecologică. prin caracteristicile frunzelor sale. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Aphis sambuci. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători.refugiu hibernal a mărăcinelui. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. Acoperirea cu . această salcie are. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. În acest mediu. El nici nu creşte în pădure. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Acestea găzduiesc în principal syrphes. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului Zmeurul nu este o plante care stă la soare. Frasinul găzduieşte o Psylle. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. multiplică o bogată faună de entomofagi.

Clark.5 m2) Martor 59. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său.paie poate păstra umiditatea.8 31. Pe de altă parte.44 Plivit cu mâna 71. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. Pe deoparte.4 6. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. fertilizării. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie.66 Plastic negru 96. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. Într-un sol care reţine puţină apă. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime.54 Napropamide 77. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. un aport azotat suplimentar este necesar.5 m2) (kg/4.2 5. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol.3 6. mai lungi şi mai puternice.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini.4 6. Generalizarea nu este deci posibilă. Efectul asupra temperaturii Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta.92 Paie 105. controla buruienile şi să crească randamentele. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.7 32.5 9.2 6.1 74. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii.3 5. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. mărimea fructelor. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. De altfel.48 Plastic alb 91. Diferenţa era apreciabilă. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor.4 11. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai . Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture.69 Simazine 80.3 36. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. înălţimea tulpinilor.0 45. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite.4 27. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. şi în cazul paielor. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi.

ploaia penetrează mai greu în sol. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. Când răsadurile deveneau mai mari. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. pe plantaţie. care nu conţinea nici o scoarţă. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. privând astfel planta de azot. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. acest element fiind uşor eliberat de paie. mai ales în cazul paielor de ovăz.mici. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. În exterior. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Este de preferat să se îndepărteze. Fertilizarea În producţia convenţională. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. Compost. Talaj. Când se foloseşte paie. deci trebuie folosite mai puţin. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. . simptome tipice unei carenţe de azot. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Se poate aplica şi toamna. mai ales a frunzelor de fagi. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri.6-8. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot.

uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. apoi se pune mulciul în iunie. bine drenat. etc. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. Pentru o implantaţie de toamnă. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. haine. se aplică mulciul imediat după implantare. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie.Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. iar recoltarea se face toamna. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. În orice caz. În cazul răsadurilor micropropagate. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . bogat. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. • Să se furnizeze mai mult azot. • • . apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. mulciul trebuie instalat imediat. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. să se implanteze cuverturi anuale. după ploaie sau după ce a fost irigat. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Dacă solul este uscat. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. păr. În primul an. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. Nuca este compusă din trei părţi: . pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. suportă calcarul şi creşte la lumină. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. Ca întotdeuna. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. Se pliveşte până la începutul lui august. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. argilos. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. să se implanteze o cuvertură permanentă. Se poate atunci la un sistem cu mulci. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră.Coaja lemnoasă . Nucul iubeşte terenul adânc.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului .

coajă lemnoasă fină. se foloseşte pentru mobilă. miez galben deschi cu gust foarte fin. arbore viguros şu o fructificare precoce. randament la spargere în jur de 50%. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. Franquette Fruct mare. arborele este viguros. Caryas. Hartley Nucă mare (34-36 mm). conservare bună a fructului. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. coaja lemnoasă mică şi fragilă. arbore viguros. maturitate la mijlocul lui octombrie. polenizat prin franquette. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. calitate excelentă. maturitate în octombrie. miez mic. Lara. fructificare rapidă. cu coaja lemnoasă mică. se conservă rău. mai puţin la bacterioză. cu fructe precoce. oval. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. miez uşor de extras şi foarte parfumat. productiv. lunguieţ cu baza aplatizată. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. ascuţită. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. Chandler Nuci mari. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. uşor de extras. rustic şi productiv când este adult. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. înflorire precoce. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. târzie. Corne du perigord Fruct de talie medie. miez cu gust foarte fin. fiind şi greu de extras. Fernor Nucă de talie medie sau mare. fructificare rapidă. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. Din mâţişori se poate face vin. Fernor. miez foarte parfumat. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. nu tolerează marile friguri iernale. rezistenţă bună la bacterioză. excelent pentru . originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. se conservă bine. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). Juglans cinerea este nucul cenuşiu. maturitate între 10 şi 20 octombrie. fructificare rapidă. foarte fertil. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). formă ascuţită. polenizat prin franquette. formă ovoidă. cu vine.Lemnul de nuc este dulce. un miez de o calitate bună. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. Fruct mare. rezistă la bacterioză. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. coaja lemnoasă este semidură şi mică. arbore viguros. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. fructificare rapidă. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. fructificare rapidă. mai puţin la antracnoză. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. miez alb. miez alb şi cu calitate gustativă bună. înflorire precoce. Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. sensibil la bacterioză. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. Mayette Această varietate este de origine italiană. se poate folosi crud sau uscat. necesită un sol răcoros bogat în humus. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. fructificare rapidă şi productivitate bună. Careme Fruct de talie medie. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). maturitate în octombrie. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). polenizator. coaja lemnoasă dură. productiv. sensibil la antracnoză.

intră rapid în producţie. Vina: fruct ascuţit. fructificare lentă. Soleze (R) Arbore viguros. Chaberete. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. rezistă la antracnoză şi bacterioză. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. productiv. arbore viguros. puţin sensubil la bacterioză. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. miez alb cu vine şi foarte parfumat. maturitate târzie. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. Charancon decupează marginea frunzelor. arbore mediu viguros. Thomas Black. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. arbore viguros şi rustic. Mayette rouge. decupează marginea frunzelor. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. mai greu de uscat. Verdelet Fruct cu talie medie. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. arbore viguros. polenizator Franquette. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. Jardin de la Saint-jean. Bacterioza provoacă căderea fructelor. maturitate târzie. necesită un polenizator. arbore puţin viguros. productiv. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. Saint Martial Fruct mic. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. maturitate după 15 octombrie. Bolile: Cerneala şi pourridie. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm).deserturi. • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna . boală rădăcinară. coaja lemnoasă mică. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. fructificare rapidă. miezul se extrage uşor. foarte productiv. Pleureur Quenouille Fruct mic. rotund.

arbore viguros. are o pulpă acidulată şi dulce. vegetaţie târzie 19 Belle fille Normande: fruct de talie medie. dulce şi zemoasă. foarte productiv. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. pulpă albă. dulce şi acidulată. vigoare medie. se comportă bine la altitudine.martie 15 Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16 Belle fille de la creuse 17 Belle fille de la Manche 18 Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. maturitate în ianuarie .• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 0 Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. măr bun. pulpa sa estre fermă. dulce şi zemoasă. maturitate iulie – august. rezistent la boli 23 Belle fleur Jaune: fruct mare. puţin aplatizat. roşu purpuriu la soare. fină. măr foarte bun. dulce şi acidulat. la boli. maturitate în decembrie 11 Belle de boskoop schmit husch 12 Belle de Broizat 13 Belle de Fumée 14 Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza Baie 1 Bailleul ou Gros hôpital 2 Barbe ou Courbis 3 Baron de Berlepsch 4 Beaurichard 5 Beausoleil 6 Beauté de l'Ohio 7 Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8 Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. maturitate în octombrie 20 Belle fleur de Brabant 21 Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22 Belle fleur double: roşu. galben. maturitate în noiembrie – decembrie 24 Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25 Belle fleur rouge 26 Belle fleur verte . galben. se comportă bine la altitudine. pulpa sa este albă. calitate gustativă excelentă 9 Belgoden (R) ou goldensheen 10 Belle de Boskoop rouge: roşu închis.

maturitate iarnă 28 Belle Lourounaise 29 Belle rivet 30 Belrene (R) 31 Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32 Bénédictin: galben – roşu. mediu. pulpă crocantă. se conservă bine. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50 Bonne ménagère 51 Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52 Bordes 53 Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. pielea sa este verde. parfumată 66 Cabassou 67 Cabusse 68 Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. fruct mare. zemos. maturitate noiembrie – decembrie 55 Boucasse de Brès 56 Bougie ou Kandil Sinap 57 Boulonnex 58 Bouquepreuve 59 Bourniquette 60 Bouscasse de bres 61 Braeburn 62 Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63 Brie 64 Brownless Russet 65 Cabaret: viguros. galbenă şi roşie. maturitate în decembrie – aprilie 70 Calville d'Angleterre 71 Calleville de Dantzig 72 Calville d'Espagne 73 Calville de Mleiv 74 Calville des Femmes 75 Calville des prairies 76 Calville d'Oullins 77 Calville du roi . maturitate în ianuarie – martie 48 Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49 Bonne Hotture: fruct de talie medie. gust acidulat. acidulată. maturitate în august . maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46 Bon père gris 47 Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde.27 Belle josephine: fruct foarte mare. maturitate în decembrie 33 Beraud 34 Bertanne (R) 35 Besse 36 Bismarck 37 Black john 38 Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). piele verde cu puncte negre. arbore sănătos şi viguros. maturitate în august – septembrie 54 Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde.septembrie 69 Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. pulpă fină cu savoare acidulată. fină aproape moale cu savoare dulce. acidulată şi parfumată. 43 Blanche precoce Blaze 44 Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45 Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. devine galben la maturitate. foarte crocant. 39 Blanc sur 40 Blanche champagne 41 Blanche de la flaugere 42 Blanche d'Espagne ou Coquette: galben.

maturitate în decembrie 83 Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. Citron d'Hiver . savoare bună parfumată. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . acidulată. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. se consumă din decembrie până în martie. maturitate în octombrie 96 Champ gaillard 97 Chantecler 98 Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. Coing . Claque pépin: fruct de talie medie. Colapuy . coaja este galbenă şi răşie. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. Cinq cotes . pulpă moale Chaux. se comportă bine la altitudine. bună.Coestress . galben verzui cu striaţii de culoare roşie. varietate rustică. pulpă crocantă zemoasă. coajă roşie închis.78 79 80 81 82 Calville rayé Calville rouge d'automne Calville rouge de Savignac Calville rouge d'été: maturitate precoce Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. Citron suisse . Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin . când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. culoare galben verde cu roşu. spălat cu roşu. Christkindel (voir saint-nicolas) . maturitate precoce 91 Carre d'hiver 92 Cassou: maturitate târzie 93 Cassou d'Hortez 94 Centrou 95 Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. arbore viguros 84 Calville royale 85 Calville saint sauveur: maturitate toamna 86 Camoise 87 Canelle Blanche 88 Canine des clots 89 Carabille: fruct de talie medie – mic. Coeur de Boeuf . pulpă albă moale.Cherry cox . se comportă bine la altitudine 90 Cardinal: fruct mare gălbui. are o pulpă fină şi zemoasă. aplatizat. Choureau. Chretienne . se conservă bine.Conchine . mărul are o lungă conservare. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. mărul este foarte bun fiert. parfumată.

Double rose . zemoasă. zemos şi foarte dulce. uşor acidulat. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. pulpă fermă. zemoasă. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. Discovery . maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Durette . varietate excelentă. parfumată. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. Double rose de l'ain . Demoiselle. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. se consumă din octombrie până în noiembrie. crocant. Doux argent Drap d'or: fruct mare. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. coaja are culoarea verde şi răşie. pulpă albă moale. acidulată. înflorirea este foarte târzie.Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. aproape crocantă. maturitate în noiembrie. maturitate la începutul toamnei. arborele are bună productivitate. dulce. Double bon pommier: fruct mare. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. Dorée de Grimes . fruct de talie medie. De l'estre De Lin. De risoul . maturitate târzie. pulpa este foarte fermă. savoare acidulată. galben. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător.

maturitate în septembrie – octombrie. maturitate în octombrie. zemos şi foarte dulce. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. maturitate din octombrie până în noiembrie. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. moale. dulce şi parfumată. fructul se ţine mult timp pe arbore. . pulpa sa este fină. dulce şi puţin parfumată. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. Fuji: fruct mare roşu spălăcit.Fraise: bun pentru patiserie. pulpă fină moale. maturitate târzie. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. conservare bună.

Imperiale winesap Improved blackstaymann Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun.Grand mère Granny smith: coajă verde. coajă roşie. maturitate la sfârşitul lui octombrie. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet .

striat cu roşu. galben.Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. pulpă zemoasă. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose Lachaudon Lambron Lancashire . savoare bună. maturitate în octombrie. se culege la sfârşitul lui august. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu.

matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge . mărul se fierbe. coajă de culoare verde gălbui.Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99 Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare.

pulpa sa crocantă este zemoasă.Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. maturitate din ianuarie până în aprilie. pulpă de culoare crem. fragil. foarte parfumat. Alternanţa producţiei. dulce şi foarte parfumată. este un măr bun pentru fiert. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga Permain dore Petit croquet Petit franc roseau . fructe mici. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. Orange suisse: varietate bună. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. culoare gri.

Pomme raisin Pomme Titard Ponsard Pouzac . Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100 Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. nici o pară. dar gustul său este delicios.Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă.

de culoare galbenă şi roz. zemoasă. maturitate din decembrie până în martie. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. dulce. se comportă bine la altitudine. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. varietate bună. roşu la soare. se conservă până în decembrie. rezistă la îngheţurile de primăvară. varietate bună polenizatoare. pulpă semi-moale şi savoaredulce. pulpă fermă. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. pulpă albă. recomandat pentru patiserie. pulpă albă crocantă. . striat cu carmin. dulce. maturitate în septembrie.Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. galben alb.

Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. galben. maturitate în decembrie – martie. pulpă fermă. Reinette blanche champagne: maturitate toamna. maturitate toamna. se comportă bine la altitudine. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. maturitate în decembrie. culoare galbenă. dulce. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. bun. pulpa sa este zemoasă şi dulce. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de France: pulpă galbenă. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande .

Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. se comportă bine la altitudine. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne . varietate bună.Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie.

pulpă fină şi zemoasă. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101 Rose de miel . maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac Rose de berne: bun. ruginie.Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri.

zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. maturitate în septembrie – noiembrie. pulpa este fină. moale. Serveau ou Pointue de trescléoux . de culoare galbenă. cu striaţii roşii.Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare.

Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. albă. bun pentru patiserie. fruct mare alb. rezistent la boli. cu pulpă fină moale. arbore foarte productiv. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse . iulie – august. măr bun. coaja de culoarea chihlimbarului. arbore viguros. fertil. Transparente de croncels : excelent. şi zemoasă. maturitate vara. cu savoare acidulată şi parfumată. gust acidulat. nu se conservă. pulpă crocantă şi foarte dulce.

Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie . plis parcurge fructul de sus în jos.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent . are puţin gust de banană. galben şi roz la soare. maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles.

dezvoltare slabă. coajă roşie. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. galben striat cu roşu. da arbori foarte viguroşi. rezistă bine la secetă. dulce. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. mai viguros decât MM106. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). dezvoltare slabă Paradis. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. EM7. fructificare rapidă. Cox's rouge des flandres: fruct mic. bogat în zahăr. loc pentru altoi semi-nanificant. vigoare medie. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. fructificare lentă Doucin. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 EM9.Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. Părul . Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. Dello : măr pentru băutură. loc pentru altoi semi-nanificant M109. foarte viguros. pulpă crocantă. bun pentru compot. zemoasă şi parfumată. loc pentru altoi semi-nanificant. puţin sensibil la asfixiere M7. calibru mare. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. polivalent.

Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. Beurré Hardy: fruct mare. pulpă zemoasă. maturitate precoce (iulie). foarte zemoasă. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. coaje galbenă verzuie. culoare galben palid. Andre Desportes: fruct de talie medie.Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. foarte productiv. maturitate în septembrie-octombrie. acidulată. cu o parte roză. maturitate în noiembriedecembrie. parfum subtil. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. fină. puţin granuloasă dar fină. se cultivă la munte. dulce. maturitate în septembrie-octombrie. de culoare galbenă. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. pulpa sa este dulce. maturitate august septembrie. pulpă parfumată şi zemoasă. cu savoare dulce şi parfumată. excelent. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. roşiatic. rotund. maturitate precoce. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. puţin zemoasă. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. maturitate la sfârşitul lui iulie. cu coajă groasă de culoare galbenă. cu pulpă albă. până la 1000m. rotunjit care nu are sâmbure. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. pulpă galbuie. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine . maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. productiv. verde şi gri. viguros. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. pulpă foarte zemoasă.

culoare verde şi ruginie. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în octombrie. de culoare galbenă ca lămâia. culoare galbenă. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. maturitate vara. spălat cu roşu. pulpa este zemoasă şi parfumată. productiv. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. Colette: fruct de culoare galben. maturitate la sfârşitul lui iulie.Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică.ianuarie. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. pulpă dulce. maturitate la sfârşitul lui iulie. zemos şi parfumat. maturitate în noiembrie – decembrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . Clapps favourite: fruct mare galben. maturitate vara. Conférence: fruct alungit. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. coajă galbenă şi verde. maturitate în octombtie – noiembrie. maturitate în octombrie – noiembrie. alungit. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. Claude Blanchet: fruct mic. pulpă zemoasă şi dulce. bronzat. maturitate în noiembrie. galben verde. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. pulpă moale şi fină. Duchesse de Mouchy Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée .

Garden Pearl (R): păr pitic. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . zemoasă. maturitate în noiembrie. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. Président Heron . cu coaja verde colorată la soare. coajă galbenă la maturitate. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. duce şi zemoasă. fină.ianuarie. maturitate în octombrie.Fulva Garden Gern (R): păr pitic. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. maturitate la începutul lui august. pulpă albă. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. maturitate la mijlocul lui august. gust bun. dulce.

pulpa sa este parfumată. maturitate la sfârşitul lui iunie. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. au un gust fin. au mărimea unei cireşe. conserve …). . forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. zemoasă. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. mai mari decât Mirabelles. foarte parfumată. de culoare galbenă. Reine-Claude. prăjituri. arbore productiv. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. adesea foarte dulce. pulpă fermă şi dulce. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. Altoit pe gutui. bune pentru masă şi în prăjitură. gust bun. părul va avea o dezvoltare mai redusă. conservă. Mirabelles.Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. pulpă verde. rotunzi.

Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. de Septembre. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Violet negră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. brynska.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. catherine. parfumată zemoasă. puţin fragil parfumată. de Tours. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violetă Galben Foarte bună. creşte pe arbuşti spinoşi. fruct mic. uscate fleuris patiserie şi de Tours prune uscate Damas Royal Damas violet Sfârşitul lui iulie august De Lawrence Mare Moale. narea acidulată. pentru prunelor dulce prăjitură. inferioară iulie pentru fermă. Mijlocul lui . Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie Damas de Mică – Prună Calitate Sfârşitul lui Utilizat Tours medie mare. prunei sainte august confecţiozemoasă. dulce moale. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Arbore viguros Mare Culoarea cojii Albastru Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună Gust de caisă şi ananas Bună. Musqué. verzui. rustică Verde Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Începutul lui septembrie Belle de Thuin Berudge Mare.- Prunelles. Se reproduc de la sâmburi. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. Violet. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. se lipeşte de sâmbure Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir.

maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. Autofertil. foarte parfumată Mare. viguros parfumată Medie. viguros. crocantă. zemoasă. arbore dulce. neagră zemoasă. recolta este mai grupată şi mai importantă fermă. dulci arborele este viguros şi productiv. dulce. fruct polivalent pentru masă. destul de foarte rezistent la parfumată. frig dulce cu savore de cais august Bună Începutul lui septembrie foarte bună.Gage De Kirke Des Bejonnières zemoasă. conserve. prăjituri. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. torturi şi prune uscată Începutul lui Fruct puţin august infectat de viermi Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). dulce. Purpuriu Foarte ovală. P707 produce fructe mari. P 707 şi P 303. ovoidă Bună . bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Golden japan Mare Galben viu Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Galbenă.

îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée.Hackman Jefferson Mare Mare Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. d'Oullins. albastră zemoasă. Reine-claude de Bavay Maturitate târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. foarte parfumată. dulce. zemoasă Necesită Începutul lui polinizatori august dulce. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. Delicioasă în Ardennes . pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. august d'althan. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. La altitudine. sensibil la rugină Mirabelle parfumée de septembre Monsieur Medie. pete carmin dulce. se utilizează parfumată. gust de miere. foarte bună. foarte parfumată. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. se utilizează în patiserie. Foarte bună foarte parfumată.

purpurie neagră Prune Abricot Prune Bonjour Prune Caprane Mare alungită Enormă Medie. uscat parfumată. ovală Roşie Albastră Fruct oval. fruct de masă şi acidulată. pulpă tare de dar produce culoare verde. spre roşu în acidulată. arbore rustic. Necesită dulce. Se utilizează ca fină. verde.prăjituri Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. care merge dulce. puţin Pentru prăjituri. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie . arbore viguros Galbenă. Autofertil acoperită cu zemoasă. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. partea arbore viguros însorită violetă. dulce. savoare polenizator bună. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Mică Vars Prune Pêche Portocaliu Portocalie Zemoasă. Autofertil. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Prune de chien Mică.

Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună . se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Mijlocul lui august Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. excelent pentru sâmbure prăjituri.Prune de Mică. Autofertil acidulată. dulce şi acidulată Prune Saint. august d'Oullins.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. se pot liber face şi prune uscate. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue d'italie Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. şi dulce. Saint-Antonin rotundă Albastru închis Zemoasă. bună. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce.

pentru conservă şi prăjitură. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. foarte dulce. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. arbore foarte viguros Foarte bună. Pulpa Reine claude tare. nu foarte Autofertil dulce. moale. acidulată. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. foarte de Bavay ou dulce. una Nancy dintre cele mai bune prune. aurie.Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Verde Galben verzui Foarte bună. Autofertil foarte dulce. parfumată. fină. Autofertil înflorire precoce. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. pulpă tare. arbore viguros Bună. cea mai interesantă este 1119. utilizat mai ales ca şi polenizator Bună Autofertil Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Medie Mare Violetă Verde Foarte bună gălbuie Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Mijlocul lui august . pulpă tare. zemoasă. Sunt produse două clone.

productivatate bună. cu pete roze mai mult sau mai puţin închise Dulce. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) . cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. rezistă la asfixierea radiculară. arbore cu vigoare medie Locul unde se pune altoiul prunului . autofertil Gust de miere Autofertil Foarte dulce Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia Verde la maturitate. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. puţin Violetă Montauban alungită ou grosse rouge d'août Tare şi zemoasă. violetă Carcassonne oval Royale de Mare. .Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse.Mariana GF 8-1.Jaspi (R). un pic acidulată Galbenă Arbore productiv Mijlocul lui august Sainte Catherine Medie – mare Galbenă pătată cu roşu Zemoasă.Myrobolan. dă arbori foarte viguroşi. arbore viguros Medie. .Royale de Fruct mare. arbore productiv şi vigurosş fructificare rapidă Se foloseşte pentru prune uscate şi prăjituri Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Valor Verdane Rotrundă Ovală. . se adaptează la orice tip de sol. ancorare bună.

Ananas: să se vadă Ananas alb. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. Belrubi: creeat în 1962. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. untoasă. căpşună mică cu gust acidulat. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . precoce. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. cu formă bizară. Fructele sunt mici. Are particularitatea că are frunze caduce. dulce. Berbi: regiunea de origine Dordogne. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră.expoziţia: în plin soare. alungite. dar nu suportă solurile calcaroase. varietate rustică. frunze largi. frunze frumoase lucitoare. Simptome: • La varietatea William’s. dar nu în plin soare. poate rezista la secetă. rezistă la secetă. parfumată. zemoasă. fruct de formă iregulată. se cultivă în pământ sau în tunel. pulpă untoasă albă. dulce. productiv. fructul având tendinţa să se întoarcă. . fructe mici medii. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră.Sinonime: William’s bark necrosis. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. de culoare închisă. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. recomandată pentru prăjituri. Bogota: viguroasă. dulce şi zemoasă. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. Maturitate timpurie. semi-precoce. productiv. vine din toate regiunile. zemoasă. Elsanta: originară din Ţările de Jos. maturitate după mijlocul lui iunie. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. fără legătură aparentă între ei. culoare alb roză palidă. Brighton: ferm şi parfumat. verde închis. Cilady: CIREF. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. La Doyenne du comice. viguros. pulpa este fondantă. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. fruct roz. Chandler: originar din SUA. parfumată. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. dulce. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . răsadul eset viguros. fruct mare foare dulce. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. pulpa sa este albă. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. fructe mari (20-40g) roşu coacăz.climatul: temperat şi mai degrabă cald . zemoasă şi parfumată. în formă de inimă. culoarea sa este roză foarte pală. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. Eros Favette: INRA. Blanche Ananas: fruct de talie medie. calitate bună gustativă. fondantă. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. precoce. foarte ferm. Capron Royal: varietate veche. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. pulpă foarte fină. căpşună mică de culoare roză. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). La cules. varietate viguroasă. pulpă foarte parfumată.

conic. Marastil: foarte parfumat. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. produs din iunie până la îngheţuri. puţin sensibil la boli. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. mult parfum. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. răsad robust. Talisman: semi-urcător. varietate productivă. varietatea nu produce stolon. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. Majoral: parfumat şi productiv. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. târziu. fruct mare. frumoasă prezentare a fructului. dulce. dar are pulpa roză.Galante: nouă varietate de sezon. Segaline: originar din Lot. producşie din iunie până la îngheţuri. calitate gustativă excelentă. Senga Sangana: fruct mare. maturitate precoce. Red Gauntlet: târziu (10-12g). maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. se cultivă puţin în tunel. roşu aprins şi strălucitor. dulce. puţin sensibil la paraziţi. . viguroasă şi prductivă. rezistentă la boli. Seascape: varietate de origine americană. fruct alungit roşu viu strălucitor. calitate gustativă bună. maturitate precoce. Mount Omer: fruct mare alb. foarte productiv. Marquise: fruct conic ferm. rustic. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. rezistă la boli. maturitate la mijlocul sezonului. dulce. suportă congelarea. fără întrerupere a producţiei. parfumat. fruct mic. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. albă. formă conică. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. dulce. calitate bună gustativă. Maraline: fruct alungit. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. recoltă grupată. foarte parfumată. varietate rustică şi productivă. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). Revada: căpşună mare (10-15g). productivă. semi-precoce. se conservă bine. bine parfumat. calibru mediu-mare. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. răsad productiv care rezistă la căldură. originară din Alpi. etc. se utilizează şi pentru prăjituri. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. Gariguette: INRA. parfumat. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. fruct mare conic. Sannie: fruct de talie medie. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. Versailllaise: varietate de căpşună veche. Pajaro: originar din SUA.5m) putând fi palisat. rustic şi productiv. patiserie. culoare închisă. precoce. fruct mic. pulpă dulce. Cirafine: fruct alungit. producţie din mai până la îngheţuri. fruct alungit de culoare chihlimbarului. cultură uşoară. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. productiv. Gento: fruct foarte mare (12-15g). dulce. Umigento: căpşună mare dulce. precocitate medie. cu parfum foarte delicat. maturitate precoce. parfumat. fruct de calibru mediu-mare. zemos. suportă congelarea. foarte parfumată. productiv. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. florile sale sunt roze şi parfumate. calitate gustativă bună. pulpa sa este foarte fină. precoce. de culoare roşie-portocalie. productiv. introdusă pe piaţă în 1929. Mara des bois: foarte produsctiv. productivitate foarte bună. miros şi parfum excepţional. productiv. căpşună mare (până la 15g). foarte dulce. culoare roşie strălucitoare. Vivarosa: căpşună de talie medie. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. acidă. Maxim: fruct foarte mare. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). lichior. productiv. Fraise de bois: parfum incomparabil. roşu aprins. recolta din 15 mai până în 15 iunie. foarte dulce. Mamie: fruct mare în formă de con. Cirano: fruct uşor alungit. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. calitate gustativă bună. zemos. savoare dulce. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. calitate gustativă bună. răsad viguros. parfum de căpşună de pădure. are gust de căpşună de pădure. Valeta: originar din Ţările de Jos. pulpă fermă.

Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. rustică. parfumat. precoce. pielea are culoarea roşu închis. maturitate la sfârşitul lui august. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. maturitate la mijlocul lui august. nu este sufucient de productiv. precoce. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. sensibil la făinare. . General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. emit rădăcini. albă şi zemoasă. bună. parfum excelent. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. Nectarină: epidermă netedă. dulce. semsibil la boli. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). era cultivat în împrejurimile Brest. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. miezul se lipeşte de sâmbure. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. rezistent la friguri. miezul se lipeşte de sâmbure. Hercule: creat în 1946. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. productiv. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. Dina Felligni: fruct mediu. Gros violet: maturitate august septembrie. parfumat. pulpa sa este dulce. strălucitoare. atunci când sunt în contact cu solul. productiv. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. Pavie: epidermă păroasă. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. este suficient să le răsădeşti. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure.Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. Brugnon: epidermă netedă. Profusion Record Regal: parfumat. Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. parfumat. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă.

rezistent la beşicare. Henri Adenot: arbore viguros. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. Amsden: arbore viguros. maturitate la mijlocul lui iunie. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la monilia. fructificarerapidă. destul de rezistent la beşicare. maturitate după mijlocul lui iulie. producţie regulară. maturitate la mijlocul lui august. puţin rezistent la beşicare. rustic. dulce. rezistent la beşicare. Carman: viguros. maturitate după mijlocul lui august. foarte parfumat. Flaming gold: foarte bun. maturitate în primele 15 zile din august. rezistent la beşicare. foarte zemoasă. fruct foarte bun. savoare dulce. Geradix: fruct mare parfumat. arbore productiv. acidulată. Colombine: fruct rotund. arbore viguros şi fertil. maturitate la mijlocul lui iulie. puţin sensibil la îngheţurile târzii. floare rustică. are o culoare roşie strălucitoare. sensibil la beşicare. foarte bun. Henri Moulin: fruct mare. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. pulpa sa este roză lângă sâmbure. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. foarte parfumat. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. roză în jurul sâmburelui. acidulată. pulpă puţin zemoasă. roz sub piele. Belle des croix rouges: fruct mare. de talie medie. parfumată şi zemoasă. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. foarte parfumat. maturitate la mijlocul lui august. arbore viguros. Galande: fruct destul de mare. bine colorat. calitate gustativă bună. Arbore productiv. maturitate la începutul lui septembrie. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. pulpă galbenă portocalie. foarte bun. pieliţă groasă. puţin sensibil la beşicare. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. maturitate la mijlocul sezonului. maturitate la sfârşitul lui iulie. productivitate bună. pulpă albă. Charles Ingouf: fruct mare. Guilloux elegante: fruct excelent. tardiv. fruct alungit. maturitate la începutul lui septembrie. fruct mare. acidulată. pielea păroasă de culoare roşu închis. Belle imperatrice: fruct foarte bun. Gold mine: bun. floare sensibilă la îngheţ. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. arbore viguros. rezistent la beşicare şi la molinia. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. Entre de Chanas: fruct mare. rezistent la boli. fruct bun. pulpă alb verzuie. rezistent la beşicare. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. dulce. Charles roux: arbore viguros. maturitate la începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. destul de sensibil la beşicare. zemoasă. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. foarte bună.Morton: foarte bun. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. foarte dulce. rezistent la beşicare. cu sămânţă fină. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. Olympio Silver Lode: fruct mare . maturitate la sfârşitul lui august. fruct mare roşu. sensibil la beşicare. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. rezistent la beşicare. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Blanche teton: arbore productiv. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui iulie. maturitate la 22 de zile după May Flower. puţin rezistent la beşicare. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. foarte dulce. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. maturitate august – septembrie. Rose de septembre: pieliţă violacee. foarte dulce. pielea albă. Gaillard: fruct foarte bun. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. . maturitate la începutul lui iulie. pulpă albă. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. maturitate la mijlocul lui august. Dugelay: fruct bun. pulpă fină. foarte zemos. floare sensibilă la îngheţ. maturitate în iulie. este un fruct cu o calitate bună. rustic. rezistent şi fertil. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. fosrte fertil. parfumată. dulce şi parfumată. zemoasă. Benoni: fruct bun.

pulpă densă. maturitate la sfârşitul lui septembrie. uşor acidă. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. May Flower: rezistent la beşicare. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. Cardinal: bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. puţin rezistent la beşicare. Loring: foarte bun. sensibil la beşicare. sensibil la beşicare. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. Robin: foarte bun. dulce. Ribet: arbore viguros. maturitate după mijlocul lui august. foarte dulce. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. pulpa se lipeşte de sâmbure. rezistă la monilia. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. productivitate foarte bună. sensibil la beşicare.). rustic. Tournier: fruct foarte bun. zemoasă. bun pentru pus la borcan. maturitate în primele 15 zile din august. fertil. rezistent la beşicare şi la alte boli. rezistent la beşicare. puţin productiv. puţin rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. Madame Guilloux: fruct foarte bun. parfumat şi dulce. maturitate la sfârşitul lui iunie. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui iulie. foarte dulce. o foarte bună rezistenţă la monilia. Red Robin Redwing: fără aciditate. foarte rezistent la beşicare. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. roşie în jurul sâmburelui. varietate foarte veche. maturitate la începutul lui septembrie. fruct mare. maturitate la începutul lui septembrie. Pitaval: fruct foarte bun. maturitate în august. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la mijlocul lui august. Diamond princess Dixired: fruct mare. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. Fayette Flavorcrest: foarte bun. pulpă albă. maturitate la sfârşitul lui iulie. zemoasă. sensibil la beşicare. Veraud: arbore viguros. rezistent la beşicare. nu se lipeşte de sâmbure. maturitate la începutul lui septembrie. foarte rezistent la beşicare. pulpă albă verzuie. foarte dulce. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. gust de miere. productivitate bună. maturitate la începutul lui iulie. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. productiv şi rustic. sâmbure liber. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. maturitate după 15 august. sensibil la beşicare. maturitate la începutul lui iunie. maturitate la mijlocul lui august. savoare bună. fruct destul de bun.Incomparable Guilloux: fruct bun. se poate conserva bine. savoare dulce. maturitate la începutul lui septembrie. rustic. Early Elberta: destul de bun. sensibil la făinarea coryneum. sâmbure gros. fruct foarte bun. fertil şi rustic. fină. foarte bun. sensibil la beşicare şi la făinare. . Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. foarte precoce. Madeleine rouge: fruct destul de bun. Madame Girerd: fruct mare. maturitate la mijlocul lui august. Harken: foarte bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. Jaune miel: arbore viguros. pulpa alb verzui. piele galbenă spălată cu roz carmin. maturitate după 15 iulie. J. sensibil la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. H. maturitate după 15 august. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. flori rezistente la îngheţ. moale. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Tardive de Septembre: fruct mare. Precoce de Hale: fruct mare roşu. pulpă de culoarea porţelanului. maturitate la sfârşitul lui iulie. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. parfumată. fără aciditate. foarte bun. Madeleine blanche: fruct foarte bun. fruct bun. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. foarte bun. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare.

pieliţă de culoare închisă. floarea rezistă la îngheţ. acidulată. Ornella: piesică galbenă. zemoasă. maturitate la sfârşitul lui august. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte bun. Sweet cap: piersică mare albă. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. maturitate la mijlocul lui septembrie. Sanguine Vineuse Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună.Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. pulpă densă. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. maturitate la începutul lui septembrie. Oriola: nectarină galbenă. maturitate la începutul lui octombrie. se utilizează pentru torturi şi conserve. maturitate la începutul lui august. se decolorează în jurul sâmburelui. pulpă dulce. maturitate la sfârşitul lui iulie. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. zemoasă. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Ordigan: piesică galbenă. pentru regiunile mediteraneene. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. Să li se schimbe locul la 7 ani. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. pentru solurile calcaroase. rezistă la secetă. fructificare precoce şi abundentă. maturitate la mijlocul lui august. parfumată. roşie. maturitate la mijlocul lui august. pulpă roşie. să se consume crud. Eliva: originar din Elveţia. Oriane: piersică galbenă. maturitate după mijlocul lui august. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. maturitate după 15 august. maturitate în iulie. pe un fond galben. bună. maturitate după 15 iulie. rustic. Sanguine tardive: fruct mare. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. maturitate în primele 15 zile din iulie. zemos. Sanguine de Touraine: fruct mare. . pieliţă puţin păroasă. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. păroasă. maturitate după mijlocul lui august. maturitate la începutul lui august. maturitate la începutul lui august. seminţa semiliberă. Rubidoux: foarte bun. piele roşie.

savoare bună. viguros şi productiv. parfumat. productiv. producţie grupată în timp. rezistent la boli. bun pentru patiserii. productivă. Baron de Wavre: fruct mare. Puyallup: fruct parfumat. . gust bogat. foarte rustică. fără spini. fruct foarte mare. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. viguros. productivitate slabă. dar ferm. viguros. viguros. gust diferit. fruct puţin moale. puţin moale. viguros. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Bois blanc: rustic. Purple Royalty: fruct zemos. uşor de cultivat. roşu. Jewel: fruct gustos. fruct mare. Meeker: fruct de talie medie. precoce. maturitate precoce. productiv. Summo: fruct foarte mare. fruct puţin colorat. viguros şi productiv. fără spin. ascuţit. producţia durează 2 săptămâni. Tulameen: originar din Canada. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. fruct de talie medie. Llyod George: roşu. maturitate la mijlocul sezonului. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. Malling exploit: fruct foarte mare. Glen Prosen Gradina: fruct conic. Cumberland: fruct mare savuros. maturitate precoce. precoce.foarte parfumat. foarte productiv. fruct mare violet purpuriu. fruct roz. Malling augusta: fruct roşu deschis. fruct ferm. urcătoare şi tardivă. foarte parfumat. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. originar din Iugoslavia. parfumată. teren uscat. rezistent la boli. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. Flavi: calitate gustativă foarte bună. viguros. Willamette: origine americană. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. parfumat de culoare galben auriu. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. Ruby September: fruct mare. tulpini destul de drepte. zemos. maturitate la mijlocul sezonului. Summit: fruct rotund. Faro: viguros. uşor de cultivat. rezistă la amestec. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Malling promose: fruct mare. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. productiv. precoce. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. Galante: fruct mare parfumat. gust acidulat. târziu. fruct de culoare zmeurie închisă. producţie importantă. Glen Ample: originar din Scoţia. Frida: viguros şi puţin înţepător. Schoenemann: fruct roşu închis. precoce. Royalty: varietate de origine americană. foarte parfumat. Wawi: rustic. productiv. zemos. viguros. parfumat. se adaptează la terenurile uscate.Eva 2: pentru regiunile muntoase. una din cele mai precoce. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. foarte parfumat. Violette: precoce. precoce. cules uşor. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. roşu. productiv. Rose de cote d’or: fruct mic. Joan squire: fruct mare. roşu închis. precoce. tulpină subţire. creşte rapid. parfumat. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. parfumat. tardiv. roşu purpuriu. Polana: tulpini drepte. rustic. parfumat. Surprise d’automne: varietate veche. Meco: producţia durează mai mult de o lună. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. viguros. Malling Leo: fruct conic. fruct dulce. productivă. maturitate la mijlocul sezonului. adaptat la altitudine. precoce. Sucre de Metz: varietate veche. Lord Lambourne: galben. Rouge de Sauron: varietate veche. maturitate la mijlocul sezonului. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. se foloseşte crud sau transformat. calitate gustativă bună. Glen lion: fără spini. necesită puţin palisaj. Heritage: rustic. Radboud: fruct alungit. tardiv. zemos. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. maturitatea la mijlocul sezonului. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Glen glova: varietate veche. rezistent la transport. recoltă timp de o lună.

Primăvara următoare. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle.. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Lemnul ia o culoare portocalie. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare.Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă.. Chaenomeles şi Pyronia. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. viguros. parfumat şi dulce. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). tardiv. Confuzie posibilă: Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. de lupta împotriva psylles. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. Simptome: . înmugurirea acestor arbori este lentă. cu gust foarte bun. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. mai puţin de 20%. tare şi parfumat. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. de vârsta arborilor. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Quince souty ring spot. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. de sensibilitatea varietală. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. Procentul de transmitere este foarte slab. pagube ale rozătoarelor. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. şoricei de pământ. Anumite varietăţi pot contamina merii. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Golden west: fruct mare pentru patiserie. incompatibilitatea între varietate şi altoi. Pear quick decline. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. dar care poate contamina şi Cydonia. urcător. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. Sorbus. de practicile culturale. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. rustic. Creşterea este redusă. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor.

. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. în absenţa Gravelle. această metodă este în plină dezvoltare.. microorganismele şi insectele benefice. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Producţia perelor este redusă. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Insecte devastatoare prinse în capcane . masculi şi femei. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. în acest caz nodulii sunt spongioşi. Plasat într-o capcană.Sunt în general localizate pe frunze. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Astăzi. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. în concentraţie de 6. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Această capcană. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. Astfel.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Cea a merilor de la 10 la 30%. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Florile ca şi sursă de hrană . Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). La sfârşitul lui august. Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară.5 g/l la căderea frunzelor. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. de la 30 la peste 50%. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. plasată în culturi. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. Avetizarea agricolă: . adică spre lun lui iunie. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. mirosul sintetic. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului.

Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Trebuie alese după anumite criterii: .timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. . . Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. afidele şi tetranidele. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. care atacă larvele carpocapsei mărului. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. forma. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri.Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Morcovul sălbatic este pe . muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. phacelie. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. . . Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. în lungul drumurilor de fermă. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. . . este cazul ombeliferelor. la periferia unei livezi.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea.

Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. pc Zf. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. cs văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Înflorire . O cruciferă ornamentală. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. pc Zf. pc Zf. Compozite Asters. pc Zf. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. pc Zf. un parazit important al carpocapsei. pc Zf. Molena iubeşte toate tipurile de sol. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. acest prădător poate ataca merii. pc Zf. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. cs Zf. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Un mod simplu. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. cs Zf. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . În ciuda eficacităţii sale. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Ombelifere Panais Pastinaca sativa Morcov cultivat Daucus carota Morcov sălbatic Daucus carota Mărar Foeniculum vulgare Aneth Anethum graveolens Coriandru Coriandrum sativum Angelică Angelica archangelica Anason Erzngium campestre Carvi Carum carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Rudbeckia hirta Margareta albă Chrysanthemum leucanthemum Floarea soarelui Coreopsis spp. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. pc Zf. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Utilizare Zf. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. trifoiul roşu şi lucernă. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. În cazul plantelor bianuale.locul doi. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. pc Zf. pc Zf. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic.

cs = plante de acoperire a solului.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente .să se adapteze îngrăşământul şi stropirile .penetrarea apei şi îngrăşămintelor . zf Cs.să se supravegheze rozătoarele . cs. Zf Zf.diminuarea levigării . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.acţiunea împotriva anumitor buruieni . pc = plantă însoţitoare.diminuarea căderii fructelor . solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică. cs Zf. zf Zf. Achillea spp. Lychnis spp. Avantaje: .pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.tomnal văratic . Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. .să se cosească frecvent . cs Cs. cs Zf.protecţia eficace împotriva eroziunii . cs Zf.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni Precauţii –incompatibilităţi .văratic văratic primăvăratic .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor. control bun al lăstarilor (zmeur). pc Zf.eliberarea târzie de N . pc Zf Zf. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp.probleme cu anumite buruieni .văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. Inconveniente .diminuarea vegeraţiei .concurenţa hidrică şi în elemente nutritive.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) . cs Zf Zf. cs Zf.Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. pc văratic văratic .îmbogăţirea solului cu materie organică . Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp.tomnal văratic văratic primăvăratic .să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . aeraţie bună a solului. Cerastium spp.diminuarea randamentului .ameliorarea structurii solului . pc Cs Cs Zf.

să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul. . Precauţii – incompatibilităţi .- riscul formării unei talpe de arătură distrugerea accelerată a materiei organice.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. .).ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. material greu de găsit. Precauţii – incompatibilităţi . .punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente. .dezierbarea chimică pe margini se recomandă.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare. .eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor).eventualitatea unei carenţe determinată în N.anumite materii sunt permeabile în apă. . .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie. .riscul de eroziune pe terenul în pantă.creşterea eventuală a umidităţii.costul şi durata materialului. . Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . . .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.tasarea solului (asfixiere). atenţie la bolile criptogamice.aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. Paie plastice Avantaje . .control posibil al lastarilor cu anumite produse. . .control bun al buruienilor anuale (3-4 ani). Inconveniente .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.să se suravegheze rozătoarele.utilizarea ierbicidelor redusă puternic.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. Inconveniente .control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare.rădăcini superficiale nedeteriorate.paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). . .cere multe ierbicide. . Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje . Precauţii – incompatibilităţi . . .costul şi disponibilitatea materialului. .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. . Inconveniente . . lucrări culturale făcute greu pe terenul moale.risc de eroziune pe terenul în pantă.risc de eliberare.pentru paiele de rapiţă şi iarbă. . .efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul. . . . .trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. .dezierbare câteodată necesară la limita paielor. .rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii.structură bună a solului.

Precauţii – incompatibilităţi - să se supravegheze rozătoarele, atenţie, activitate greu de controlat sub plastic; - dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Pollimax se aplică la : peri, meri, căpşuni, cireşi, pruni, afini, etc. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: - când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci; - când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea; - când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei; - când culturile nu sunt atractive prin natura lor; - şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. Aplicare Aplicaţi: - între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei; peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. - 1-2 zile după instalarea stupilor; - devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare, în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.00 şi 16.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C; - în volume suficiente de apă, pentru a stropi florile şi frunzele; - folosiţi un pulverizator convenţional. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. Avantaje - creşte numărul de albine cu miere - creşte numărul de flori vizitate - creşte numărul de seminţe şi fructe - creşte calitatea, calibrul, forma fructelor - creşte randamentul global - creşte profitul.

Rapănul (Venturia inequalis) Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Luptă preventivă - aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii

Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii; ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor ♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf)

Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Tableau 3 - Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Nom latin Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité au Québec sèche région de Montréal 1/128 3 mois région de Montréal 1/32 abondant dans le nord 1/16 rare mais cultivable 1/16 rivages du 1/4 8 mois fleuve(golfe) région de Montréal 1/2 2 mois 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32

Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable?

2 semaines 3 mois

2 mois

Symphorine blanche

Symphoricarpos alba

partout

1/1

2 jours à 2 semaines

Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine; 3 parti argila;şi 10 % solutie fungicida vegetala). Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii

Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 - Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty

D. 1982. Science and Culture. A./déc. Y.Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 2 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 f09 m09 m08 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 3 3 2 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 R J J R R R R R R V R R V V V J V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. 1982. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. 17(4):655-663.N.prévenir plutôt que guérir. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis.M.N. Bosshard. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. et W. fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent d10-m10 1 d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. 1982. Brown. D. 1982:32-34. 62:297-307. et G. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. 1968. 50(6):209.. no 142. 1990. Appl. 1987. Gonnaud. mars/avril 1988: 7-9. Phytopathology. Biol. Schüepp et W. Bio-dynamics. Granger (1988) Tableau 5 . Les arbres fruitiers. Burchill. Protégez vos arbres grâce à la prèle.. Gadoury. Northeast LISA Apple Production Newsletter. E. 1947. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Bennett.Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan Mutsu (Crispin) Sources: Wilcox (1987). Ann. nº17. Bulletin OEPP. Gilliver. . M.T. 1988. Dhar. 72 (7):904-910. R. Qasba.. 34:136-143. Siegfried. H. 1(2):1-2. Biol. Humus. Orchard management:New Hampshire 1981.E. 1984. nov. S. K. McHardy. Appl. Ann. printemps 1982:21-27. Les Quatre Saisons du jardinage.

New. J. Flore laurentienne. et W. et S. station de recherche Vineland. Apple disease management pages 40-45 in USDA. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. 1990. G. [1. Lower Rhein. 1987. 96:75-78. 33(3):74-76. Henggeler. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). D. Highlights. I.F. International Journal of Tropical Plant Diseases.K.Overbeck. Plant industry branch. 1982.GRAB. T. 5(1):93-97. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE . 1927. 97(1):24-32.] Erwersobstbau. Management guide for lowinput sustainable apple production. Kirchner-Bierschenk. Pesticides. Les Quatre Saisons du Jardinage. Rosenberger. Jagdish. J. G. 66:195. Natural Organic Farmers Association. MacNeil. automne 1975:19-23. 1990. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. Shaffer. Rasmussen. W.. 1990. Rapport final. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. n116. J. Marie-Victorin. 23(10):22-23. 1964. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques.. 16(2):123135. Wesel-Bislich. Ottawa. Proctor. P.D. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. 1988. Hockey. 1988. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique.H. J. Gupta. 75:966. Denis Culley:organic orchardist.E. 1990. White. 243 pages. 1990.] Besseres Obst. MacHardy. Tränkner. Granger. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. 925 pages. 1975. juillet-août 1982:31-39. Louis. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. 1991. Frère. Apple diseases:their biology and management in NOFA. Neumann. O. Presses de l'université de Montréal. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. Bio-Dynamics. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49.K. 1990. Northover. rapport de recherche #2036. W. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils.Welder et G. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. 364 pages. 1990.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. R. Hills.L. pamphlet n82. Gupta. Montréal. Courrier du livre. et R. Maine Organic Farmer and Gardener. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. Wilcox. New York. St-Arnaud. Phytopathology.A. A. 1988. U. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. 53(2a):359-362. Paris. Gillespie et B. W. 17(6):1.J. Ontario Ministry of Agriculture and Food. 59 pages. 1988. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. Integrated pest management for apple orchards in Ontario.K. G. et J. n 15. 1983. Thorez.P.. Prediction of apple scab:reduction of spraying. et M. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. Healthy orchards. 25(10):246-255. Studies in fruit diseases:apple scab. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. J. 1985. L. Editions Terre Vivante. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. Keipert. K. Henry Doublday Research Association. OMAF. Fruit pest and disease control:the organic way. 1983. 1983.Gupta. Dominion of Canada Department of Agriculture. Kolbe. 1986. et G. Schmid. Greenhouse studies. Coventry. 1988. 2e édition. Agriculture Canada. D. W. 1987. Lamb. Cultivars résistants à la tavelure. 1990. Miedtke.E. Blackburn.T. Polymer films:a new approach to control apple scab. 6(3):7-9. Hoffmann. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique.H. 1987. Kennel. K. W. Royaume-Uni. A. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers.A.J. Paris. A. Pest management section. [Alternative cultivation of apples and vegetables.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. 1988. 1989.

Scymnus. Episyrphus. Chilocorus.Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Stethorus Oligota. 1994.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Nabis Chrysopa Hemerobius.Icheumonidae Genuri Coccinella. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Adonia. Anthocoris Deraeocoris. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct.60 m. Atractotomus. Heterotoma.Trombidiidae Insecte parazitoide Diptera . feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica.Syrphidae . Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Trioxys. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Phryxe ltoplectis. Phytoseiulus. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha).Phytoseiidae Actinedida : . Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Staphylinidae Heteroptera . Apanteles Aphidius. Himacerus. Propylea.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha.Hemerobidae . 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Ephialtes Macrocentrus. Praon .Stigmaeidae .fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator.Anthocoridae . Agria. Allothrombium Pales. Phytocoris. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta.Anystidae . Micromus Conwentzia Syrphus. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Campyloma.Chrysopidae . Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tachyporus.Nabidae Nevroptera . Pilophorus. Epistrophe. Malacocoris. Cele 3 notiuni de lupta (biologica.asso.Miridae .Coccinellidae . Staphylinus Orius. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase.Cogniopterygidae Diptera . Amblyseius. Adalia.Chamaemyiidae . Harmonia. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. domaine de Gotheron.

ACTA point n°1 .Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Pteromalidae Eulophus .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . piretru si ulei vegetal). Ageniaspis . Ozargold 2.82 Media 11.7 Florina 0.Tetrastichus . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Golden 7. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).67 Gala. Aphitis .33 Jonagored. virusuri D'après Reboulet.Brachonidae .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . capocapsa (Cydia pomonella).42 Starkimson 9. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. Aceasta specie este polifaga. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.. Asaphes . Encarsia.Trichogrammatidae Encryrtus. 1994. .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .8 Earlygold 0. . ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona.5 Jonathan Jonagold 3. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . 25 2.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Encyrtidae Aphelinus. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. 83 Jerseymac 1. .Aphelinidae Eupteromalus.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . bacterii.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .

90. furnici. 1998. tanacetum vulgare fierbinte. FUNGICID: afide. Se diluează 1/20 pentru aplicare.84. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.84. INSECTICID: afide. 1kg la 10 l de apă. Synthèse 1994-98. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. după care se filtrează INSECTICID. INSECTICID afide. carpocapsa.Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. GRAB.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. carpocapsa. : 04. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni.01. 1998. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. INSECTICIDE . Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. furnici. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. melci. Agribiodrôme.00. GRAB. GRAB.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID.70 / Fax : 04. după care se filtrează. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. 1998. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. INRA. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.90.

mentha infuzie furnici revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte . infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICIDE TOTAL Afide. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Afide. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.

se déplace très rapidement (0. impossibles à décrire précisément et rarement observées. à l'aspect de velours.-viespi parazite Nom Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. Pucerons apodes.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .5 mm). se remarquent surtout au printemps. clair ou translucide. Adultes : mouches menues. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. jaune vif tacheté d'orangé (0.- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. Actif dans la végétation au sol au début de la saison. là où se nourrissent les acariens phytophages. ex.larve de syrfide . se déplace rapidement (1 mm). Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. d'un orangé vif. de rouge foncé à rouge clair.paianjeni (Angiope) . Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. Acariens phytophages Nymphe. Acariens phytophages Nymphe.larve de cecidomelide .adulti de syrfide . adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. tétranyque rouge du pommier.5 mm). elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. Acariens phytophages (p. avec parfois des taches brunes sur le dos.3 mm).larve de coccinele .adulti de crhysope . Adultes : mouches ressemblant à des Larve . Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. Présents sur l'écorce et les feuilles. tétranyque à deux points) Nymphe.larve de chrysope . semblables à des Pucerons limaces.. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale.

long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). adulte Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. pucerons Nymphe. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Coccinelles (Coccinellidés) Larve. acariens Nymphe. Actives de la fin mai à octobre. Oeufs : blancs. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. ovoïdes (3 mm de long). marqués de taches noires (3aussi acariens 4 mm). Abdomen fuyant sous les ailes. Les coccinelles sont actives toute la saison. légèrement aplatis latéralement. Les larves se trouvent dans le feuillage. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). vert moucheté ou gris moucheté. Nymphes : minuscules. toute la saison de croissance. les pierres et les rondins. Pucerons. Acariens. se trouvent dans le gazon. au corps Pucerons. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). brun ou orangé luisant. sur de longs pédoncules très fins. Larve. Réduves ou punaises Adultes : gros.abeilles. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. réunis en grappes. Adultes : ovoïdes. . pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). Nymphe. sous les débris au sol. Larves : corps allongé. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans les débris au pied des arbres et des haies. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. foncé avec taches claires. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. Pucerons. dont les larves du carpocapse de la pomme Adulte Nocturnes. rapides. Oeufs : jaunes. bruns. Pucerons. vertes aux yeux rouges. acariens. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. luisants ou mats. orangés. en forme et cochenilles de tonneau. Adultes : vert grisâtre. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). très actives. Larves : fuselées. adulte Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm).

Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. sur les branches et le tronc.Melrose . Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. La plupart des insectes arboricoles Immature.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP.Gloster . Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP. huit pattes.Falstaff . orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. . brunes.Clochard. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs.dans les fruits tombés Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures. Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP. Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . adulte Dans la frondaison.6 cm).5parasites (Braconidés 3.Belle de Boskoop . noires.Kent . Les larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Femelles munies d'un long ovipositeur.Canada Gris . Les adultes sont actifs dans la frondaison. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Larve Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Jubile . ovoïdes. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. ressemblant à des comprimés.Fuji . de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes nuisibles Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. Les adultes sont actifs dans la frondaison. d'enrouleuses.

fără alcool. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. . Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate.Jonica . cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică.Granny O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare.50 şi 25cl. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese.370 gr • Îngheţată de Cassis . fără alcool. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai.Idared . Oţet din suc de mere În cantităţi de 75.Reine de Reinettes .. fără conservanţi.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate.Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline Carona Kiwi • Howard .Golden .370gr • Prăjitură de căpşuni . Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare.

lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul.nu persistă. dar şi împotriva anumitor psilide.uşor de aplicat. În orice caz. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Să se evite perioadele cu secetă. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. . . Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. mai ales în cazul plantelor slabe. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. şi procentul de ulei activ.active şi împotriva ouălelor de acarieni. temperaturi ridicate şi vânturi puternice.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. . . Avantaje . acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. După hidrogenizare. afidele.aprobate de caietele de sarcină biologică. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). După rafinare.fitotoxicitate posibilă în sezon.uşor biodegradabile. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. . blocând astfel intrarea aerului. Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. . Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. gravitatea. Uleiul înăbuşeşte ouăle. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. cicadelles şi tinerelor larve. bolnave sau stresate. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. . Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. . Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. . Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri.Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. scara de temperatură la care uleiul se distilează. Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). aleurode. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. Utilizări . Dezavantaje . Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. . Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. afide şi câţiva fluturi de noapte. mamifere şi păsări. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. După purificarea uleiului. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. . Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus).

Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. În seră. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. Spectru de acţiune Afide. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. fluturi şi acarieni. piele şi plămâni. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. împiedicând sporii să germineze. Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. La 3%. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara.Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). poluarea saz deriva pesticidelor. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. dimineaţa sau seara. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Frunzele afectate pot cădea. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. Arboricultura . este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. devin mov închis apoi brune. punaise du fevier. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. şi mai puţin eficace împotriva botrytis.

În livadă. ardeii iuţi. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. tigres şi mineuses.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză.Ardei iute . Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Rezultatele indică că: . de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. Dove.5 ml în 237 ml apă.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari.Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei.dovlecii.5%) . Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare.pepenii galbeni. Sericultura În seră. de nuci de cocos. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. Joy şi Palmolive. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol Specii ornamentale Comentarii Azalee Begonia Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Camelia Crizantemă Poate fi fitotoxic pentru flori Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Mai puţin părul lui Venus Gardenia Muşcată Poate fi toxic pentru flori Palmieri Mai puţin cocotierii Filodendron Poinsettia Să se încerce mai întâi. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate.Ivory. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Portulaca Zinnia Specii comestibile .să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . Produsele testate erau: uleiuri de porumb. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. de palmier. fluturi. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. tetranide şi aleurode imature.Ridiche. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . . de floarea soarelui.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). . Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze.Feves de lima . Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. la multe specii apar borduri negre. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. . Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Uleiul nu este . Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. de anumite larve.

Ce trebuie făcut: . uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. Fără pericol pentru albine.să se planteze varietăţi precoce .pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. cu atât fitotoxicitatea este aparentă. cu bactospeină. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. urechelniţe. cât şi în exterior şi nu în seră.să se trateze de două ori. Aceasta fiind spusă. un produs selectiv specific pentru larve . să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .larvele de chrysope.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . pruni. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: . uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. dar fatal pentru insectele auxiliare . Pe arbori tineri.dacă este necesar.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. În ciuda acestor calităţi. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. să se interpună o bandă protectoare de carton.să se suprimeze funzele beşicate. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să se evite îngrăşămintele prea azotate .să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Utilizate raţional. sunt adesea cu viermi . dar putem să le găsim şi în peri. de la începutul lui mai. lăptuci şi bumbac. castani.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. fluturilor. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. Dovlecii. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară.să se pună cuiburi pentru piţigoi. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. dipioni şi alte insecte. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. nuci. face ravagii în meri. Concluzii Uleiurile horticole.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. iarna. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală .fitotoxic pe vinete. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . aleurodelor şi acarienilor. Ce trebuie făcut: .să nu se evite.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . deşi sunt derivate din petrol. să se taie părţile din frunzele atinse.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.

Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Ea afectează merii. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. Quince stunt. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. câteodată neregulată. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. cu întrenoduri de lungime medie. mai puţin importantă la măr 5-10%.. Ochiul: mediu şi deschis. Pear ring pattern mosaic. Pedunculul:destul de scurt. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. gutuii. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. perii. prunii şi numeroase plante ornamentale. Cuveta: evazată. • Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Prin teste ELISA. Polenizatori: Conference. groasă. zemoasă. Ce trebuie făcut: . Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. Perioada de consumare: octombrie-martie. Williams. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. gutui C7-1. Este o boală endemică a mărului şi a părului. până în martie. Pyrus A20. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. Pulpa: fină. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Forma: ovoidă scurtă.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . puţin profundă. ornată cu lenticule concentrice. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale.să se aducă bor. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie.să se planteze varietăţi rezistente. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Platycarpa dwarf. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. Doyenne du Comice. gros. .

fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle.Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. Simptome: Sunt localizate la fructe. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. alunul şi alte specii. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. o bună ţinută la conservarea la rece. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. trandafirul. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. Pe varietăţile mai sensibile. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Gala şi mutanţii săi. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. după o puternică expresie a simptomelor. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. • Dacă temperaturile sunt scăzute. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. prunii. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. Incidenţa economică: . Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. Fructul prezintă un bun calibru comercial. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. Apple green dimple. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. În anii fără expresie a simptomelor. Apple rough skin. Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul.

Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Această boală afectează mărul. apoi ca şi xylemlimited bacterial. denticulaţiile lor sunt neregulate. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. Producţia este nulă. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. este prezenţa inelelor concentrice brune. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Frunzele sunt în general mici. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Quince yellow blotch. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. blastomanie.În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. dar care este cea mai puţin frecventă. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. care a dat numele bolii. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. perii şi gutuii. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Confuzie posibilă: Nici una. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. mătură de vrăjitoare. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. • Cealaltă manifestare. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. Agentul acesteia nu este identificat. Simptome: . Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare.

Frunzele trandafiraşilor. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. crispate. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). manifestă punctuaţii negre în relief. Două tipuri de simptome descriu această boală. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Fructele. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). Simptome: Sunt localizate la fructe. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. sunt deformate. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. în funcţie de varietăţile contaminate. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) . Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. la începutul sezonului. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. şi doar aceste frunze. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Fructele sunt adesea mici şi deformate. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Confuzie posibilă: Nici una. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. Vuveta oculară este decolorată. Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial.Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile.

scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Aceste rezultate se explică prin : . Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH.Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Principii : 1. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. Confuzie posibilă: Nici una. El afectează merii. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. . ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii.o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Din contră. Apple top working disease. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. Este inportantă o redresare foarte progresivă . Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Incidenţa economică: Deşi latentă. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. Apple jonction necrotic pitting. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare .ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Virginia crab decline. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. . Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. . În momentul creării livezii proprii.

prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. specii de piersici târzii datorită moniliozei . LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE • cantitate (2) • calitate • regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători.. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. MM 106 şi sol umed pentru mană . densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. . tasare. Melrose şi Florina pentru măr. Reine-Claude pentru prune etc… 3. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor .sunt preferate speciile rustice. 2. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit .trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. Alegerea soiurilor . . …) . nuc pentru carpocapsă.se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul.alegerea unor sisteme de irigare. . -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. micro-aspersiune).se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. În acelaşi timp.… . având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. Alegerea densităţii şi a formei . respectiv rezistente.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. prun pentru sharka etc… b. .

Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. favorizează aerisirea. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . În plus. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . .calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . . Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: .alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. . pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori. . . 6.este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii.materiale care nu compactează . De exemplu. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani. .o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna. sau în livadă. scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime.utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . . chenopodium. utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. care condiţionează rapiditatea.reglarea încărcării . Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. • Lupta directă .utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . . . încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice.(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. .pneuri cu presiune mică (dezumflate) .

Williams: sensibil la rapăn. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. Cel mai compatibil dintre gutui.Principiu: Completarea măsurilor preventive: . fără alternanţă. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. foarte mare şi regulată. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. mărime corespunzătoare.Prinderea după plantare este întâmplătoare. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice. specie cu dublă destinaţie. În aceste condiţii pedo-climatice. necalcaroase. monilioză etc…).President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. .BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9.Conference: sensibilitate mică la rapăn. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. . tendinţă puternică de drajonare. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate.8/9 .OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . . gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. . epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. . Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. producţie precoce.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. foarte viguros. . conservare până în decembrie. . dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. .EMA şi Sydo. sensibilitate la Stemphylium. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. foarte productivă. . productiv. Beurre Bosc. bună ancorare. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9.Kirchensaller: franc provenit din semănat. se conservă perioade mari de timp. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. precum şi la climatele calde. Soiuri . induce un comportament heterogen. Conference.Adams 332. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: .lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. productivitate bună. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene.metodă abandonată în favoarea francului clonat. proastă afinitate cu gutuiul. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. .nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. specie foarte productivă. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. bună calitate gustativă.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. bună calitate a fructelor . . bună calitate gustativă. dar arămie.

Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. După căderea petalelor.. Forma are puţină importanţă. potasică şi ferică.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. lauretc... Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. sensibil la sulf şi la cupru.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. În schimb. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. cuiburi. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. foarte sensibilă la Stemphylium. . Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . În sezon. tei. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. vigoare medie. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. 2. În plus. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. .. foarte bună afinitate cu BA 29. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. controlul vigorii. oprirea creşterii vramurilor).realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate).realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Protecţia fitosanitară 1. . poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. producţie slabă. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. . afinitate medie cu BA 29. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. alun. epidermă fragilă. de lemne. .. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui .Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. merişor. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa.

Adultul. în crăpăturile scoarţei în mod special. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. cap grideschis şi corp alb-gălbui. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. albă cu capul maroniu. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. 4. După transformarea în nimfă. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. .Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna.  prezenţa cancerului pe lemn. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. primăvara.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Dacă există resturi din anul precedent. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. rotenonă). Atâta timp cât riscul există. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. 3. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. apoi intră în fructul tânăr. Totuşi. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). 6. 5. trecănd mai departe într-un alt fruct. foarte arcuită. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă.  cantitatea de innocul. Ouăle eclozează în timpul iernii. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Apare o singură generaţie pe an. Comice. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Guyot. În faza următoare.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. Primăvara. 7. foarte uşor de identificat.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului.

Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. (Parisienn. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Marbot). Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. 4. 1. Controlul buruienilor Pe rând. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. va ghida alegerea materiilor organice. în momentul dezmuguririi). Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Acest obiectiv. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. 3. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. 2. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). . dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Port-altoii Juglans regia L. compost). Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. Produse utilizabile. bogate în materii organice. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). Ronde de Montignac).

Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. În caz de imposibilitate de irigare. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. Înierbarea. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. La ora actuală. În general. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. scoarţă. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. material textil) sau cu materiale organice (paie. În această situaţie. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. provocând căderea lor. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. -Înierbarea totală a solurilor bogate. din mai multe puncte de vedere.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. În acest caz. o bună aerare în interiorul arborelui. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Irigarea se poate face în diferite moduri. în livezi. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. Ciuperca iernează pe frunze. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. .

Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. datorită mijloacelor limitate de combatere . O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. . 20% dintre fructe putrezesc în livadă. brun roşcat . se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă.Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. În prezent. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. În general. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. 4.  Livezile trebuie să fie curate. fiind paraziţi ai rănilor . . Rhysophus sau Alternaria. Unele suşe sunt rezistente la cupru. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. Atacul este favorizat de: • Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. 5. este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. Pe fruct. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător.Monilia fructigena are perniţe mai mari. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. o creştere regulată. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. La înfiinţarea livezii. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii.o schemă de plantare mai aerisită. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente).Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. Penicillium. .

• Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . tăieri în verde. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc • În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. calciu. tăieri după recoltare. • Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). frunze mai groase şi deformate. forma arborelui. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă.• O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). recoltarea fructelor putrezite. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. silice. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. transport. cupru . În zonele cu riscuri . hidroxid). şi bacteriozele): 2. tăierea ramurilor prea joase. • Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. coada calului. orientarea parcelei. sulfat sau oxiclorură. După recoltare. crăpături). Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: • Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. fructe deformate. conservare la temperaturi scăzute. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . Perioada de intervenţie • Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă.1 %. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. magneziu. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. • Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. • Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. • Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . presortare în livadă. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. • La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. eliminarea fructelor care se ating. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma).3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. Cuprul nu mai . • Recoltarea în bune condiţii: manipulare . Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. cancerului. Condiţii de infestare • Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. • Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului.

Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. extracte din plante. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Lady. Rich. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Snow King. Big Top. Sibelle. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. căderea frunzelor). . Hale). Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Rich Lady Summer. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. . Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Valley Sweet. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Pseudomonas sp. . Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Elegant. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse.H. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung.acţionează din momentul în care miceliul penetrează în frunză. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. . Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. aminoacizi). . ramuri deformate şi acoperite de un strat alb.

1 până la 2. Gala. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. talie. fertilizare). Baujade. . Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Golden. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: .) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. Braeburn.  aplicarea unor tratamente precise. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Cuprul este un bun cicatrizant. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. Elstar. Delbard Estivale. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. Necroza este de formă ovală . Belchard. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. -Deformare accentuată a lăstarilor.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. . Boskoop. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). evitănd dispersia sporilor. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. Idared. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Sulful muiabil are o anumită eficacitate. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii.Cancerul (Fusicoccum amygdali) Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. . Topaz.  favorizarea entomofaunei utile. rezultă o diminuare a vigorii livezii. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Profilaxie 1. Pe ansamblu. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. Melrose. -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire.Specii sensibile: Reine des Reinettes. Alegerea soiului În agricultură ecologică.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu.

se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe.  primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal. Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. mai ales în peioadă estivală. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. .Specii puţin sensibile: Florina. Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. 2. Goldrush. se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. 3.tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome. 14 şi 7 puncte. ricin. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna.  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. . Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. O pajişte variată. mărind volumul per ha la1500 l. Semănarea speciilor selecţionate în amestec. Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor. mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2. .5 l/hl de apă. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. guano. Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. B. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide). Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate).. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). benzi (straturi) florale. cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. reci.  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. provocate de o mineralizare târzie a azotului. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi.

C. B.cunoaşterea biologiei. . PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. nu se mai poate face nimic. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. viespi. în funcţie de stadiul lor de aplicare. Rădăcinile arborilor şi fâneţei. cu excepţia limitării pagubelor. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Fe. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn. . Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. . Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h). Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil. extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. K. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor.Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură.efectuarea de tratamente precise. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). unde acest produs este omologat. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. În Elveţia. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor. în ce moment. se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. Principiile active fiind fotodegradabile. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). De altfel Na. în caz de ecloziune tardivă. imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie. Ca şi Mg. În ceea ce priveşte bacele de arbust. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Mo.controlul stării vegetative a pomului. aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni. rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. Cu. arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici.crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor. în ce cantitate şi sub ce formă. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe. este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie limitat numărul furnicilor. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Un alt insecticid vegetal. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Penrtu îngrăşământ. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Principii de bază a combaterii dăunătorului: . dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. . care se testează în prezent este Neem. De remarcat că. Zn.asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce. . gărgăriţe). care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului. Si. care acţionează prin contact. Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. P. Intervenţii după înflorire La această dată. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente.

9 1.1 rădăcini Prelevări 10. USDA 1992 Drawer şi alţii 1970. 15. Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970. căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4.5 15 37.5 8. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi.5 54. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. cu rapida evoluţie a varietăţilor.4 4 22.8 Frunze 43 6.5 Prelevare 98 35 148 136.9 0. apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe.1 16.6 22. Souci şi alţii 1977 Păr Cireş Prun Cais Piersic 40 12 20 20 15 30 26 10 18 15 10 5 5 9 9 70 23 42 71 36 2 2 1 3 1 5 2 2 2 2 Kiwi 20 31 11 54 7 2 Zmeură 15 29 7 26 - 5 Alte bace de arbuşti 20 37 7 47 - 4 . Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988.3 Ramuri.Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. Prelevarea permite evaluarea nevoii.5 3 15.6 1.5 2. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3. trebuie ţinut seama de faptul că. a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură. trunchi.5 70.9 diverse (muguri. raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor.2 2.6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca.

azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive.Afin 15 21 2 10 - 1 Drawer şi alţii 1970. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. atunci când ea are nevoie.începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea.procedee care variază după anotimpuri. şi aceasta.a mugurilor şi a fructelor. de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării.Ca).Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi.a frunzelor.chir şi în plantaţiile fertilizate.fie de frunze.sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei. Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol.un exces de azot la fel. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de .căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.a rădăcinilor.K.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării.în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini. Într-o cultură de fructe.fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini.disponibile pentru plante.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului. Şarpanta.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit. de exemplu.a mlădiţelor.Mg.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate.este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate.este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii.iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). la momentul potrivit.dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.normele rămân neschimbate.până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie. datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive.cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Souci şi alţii 1977 De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.

Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Solurile profunde. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. Fosforul. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. resturi vegetale şi humus. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. bogate în humus. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. granuloase.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. . Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. repreezintă solurile ideale. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. proasta calitate a fructelor. În populările de leguminoase pure. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. efectul azotului durează mai puţin timp. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. ca şi gunoiul copt.exemplu stimularea alternanţei. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. îngrăşământul verde lignificat. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. mai puţin bogate în elemente fertilizante. pierderea elementelor fertilizante prin levigare).

de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. magneziu. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. Aportul de azot. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. mulci. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. îngrăşământ organic. lemnul de tăiere. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. rădăcinile. cal sau găini. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. În arboricultura biologică. mai ales în momentul reconstituirilor. În momentul aporturilor de C/N ridicat.În momentul plantaţiei. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. de exemplu calciu. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. În toate cazurile. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). fier şi mangan. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. . Pentru o interlinie de 3. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. De alfel. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere.

care ameliorează structura solului. La replantare.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. matur Piersic. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. coloraţia frunzelor. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. lungimea lăstarilor. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. guyot. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). doar în cazul unui sol foarte fertil. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. folosind un coeficient K1 de 0. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. răspunsul său. Trebuie încorporat acest . dacă este înierbată sau nu.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Ea se face în funcţie de analiza solului. Se poate eventual să se treacă direct la plantare.20 0. matur Păr Dr. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. etc.) ca şi în viticultură. De exemplu.20 Pomi fructiferi Măr Golden. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. Să se prevadă dacă este necesar.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. vigoarea arborilor. matur Păr Williams. La fiecare parcelă. Relaţia sol/ plantă este primordială. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. În caz de carenţă în fosfor. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. fără întoarcere. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele.20 0. la intrarea în vegetaţie.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. tunderea ierbii. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol.20 0.20 0. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. adesea prezent în sol.20 0. la un an înainte de plantare. aplicând un coeficient de K1 de 0. mai ales în cazul unui bălegar compostat . nivelul de substanţă organică). comportamentul livezii.

Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. Pentru ansamblu fructe-flori. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. ca de exemplu afidele. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. extractul din plante (urzici. bor. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. coada calului. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. de încălzirea solului.. Calitatea. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. zinc.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. . Algele. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Tot odată. pudră de oase. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. Este de ajuns o singură fertilizare. . Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. de climat. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. sucul de compost. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării .. trebuie avut în vedere : . În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. excremente de păsări. Adăugarea oligo-elementelor (fier. tătăneasă. Se justifică un singură fertilizare. calciu. făină de pene.

Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor).volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) .nivelul randamentului . HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.media vigorii generale.formarea mugurilor de fructe.materie organică Contrar azotului. Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei.5-3 2-30 1-12 0.8 0.conţinutul în materie organică Fosfor. Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul. potasiu. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. element foarte mobil.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: . Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: . Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini .arborilor.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3.volumul ocupat de pietre . magneziu. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă. magneziul şi calciul. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.2-0.profunzimea solului . potasiul. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă). analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. În cazul azotului.

arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. Atunci când orizonturile sunt compacte.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. În cazul oligoelementelor mai ales. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. Irigaţia eventual necesară. de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. Cauze: . ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . pete de rugină mai drenaj. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie. dr a unui aport excedentar de potasiu.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) . albăstruie.antagonisme . o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. dar pot apărea sub formă de: .fixarea elementelor nutritive în sol . Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). Plantaţie ţintă. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic .

Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. de exemplu în cazul lipsurilor. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Mn. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. Există diferită metode de a analiza solul. pentru creşterea conţinutului în humus. potasiu. Fe. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. magneziu şi calciu. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. la structură şi la textură. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. În general. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. arat profund. Identificabil la culoare. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Şiroirea pământului fin. fisuri de eroziune pătură compactă. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Structura solului din grăunţe prea fine. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. K. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Zn. Ameliorarea seminţelor . controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Pătiura superioară a solului compactă. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Arat profund. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). Atunci când orizonturile sunt compacte. pentr trecerea maşinilor. eventual C P Cu. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate).

1-2. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie.5 >2. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme. 30.1-30: moderat. .0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. 12.0 >4. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. potasiu.5-3. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate.5 Sol greu >30% <2. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. nisip> 0.5 Sol echilibrat 10-30% <1. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură.002 mm. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. Procent de saturaţie (%): rezerve în K. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. 18.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. pH. mâl 0. Fosfor. altfel spus.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. 6. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. K. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global.1-99. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. prelevările vor fi limitate la această zonă. factorul corector va fi inferior lui 1. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată.1-12: foarte scăzut. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor.3-4.1-18 scăzut.05 mm. altfel spus. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată.002-0.5 1.5 >3. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată.0. Mg şi Ca.3 2. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie.1 1. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului.

În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. . valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. Apoi. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. Ca după clasele de aprovizionare. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. K. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. În caz contrar. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Mg.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare.

4 Rezervă D 110 350 160 0.1.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.9 0.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.2 Rezervă D 120 390 210 0.8 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 Rezervă D 105 325 145 0.7 0.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.

5 60 67.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.5 15 75 46 290 7.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 20 22.5 11 55 34 210 5.5 32.5 3 15 7 33 1.5 55 20 82.5 40 247.5 75 28 112.1 Satisfăcător C 9 25 9 37. Mg.3 Mediocru B 6 15 6 16.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1. .8 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 18 112. Bareme de interpretare pentru toate culturile. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 Rezervă D 16.5 56 337. 1.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.5 17.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.5 37.5 5 25 14 85 2. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 7.5 11.5 48 292.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.5 35 40 45 13 15 16 52.9 0.5 1.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.3 Rezervă D 19.5 27.1 Rezervă D 22.5 13 65 40 250 6.5 0. Ca după clasele de aprovizionare.7 0. K.5 180 202.5 0.5 12.5 65 24 97.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 49.5 26 30 33 157.5 4 4.

Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0.0.0. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. de exemplu un văruit excesiv.0 şi 7.9.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil.5-5. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.5-5.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.0 şi 7.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var. . fier. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. este de a proscrie. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.7. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu.5 420 390 350 140 70 Acid 5. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor.0-6. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. În general. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului.9 şi 6.4 240 140 100 70 0 Neutru 6.5 pentru bacele între 5.0. pe baza unei extracţii AAE 10. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5.

Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici.K. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. Conţinuturile în N. Alte elemente. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. . Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. promovând exploatarea radiculară. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. mangan Mn. o sută de frunze cu peţiol. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Ameliorarea activităţii biologice a solului . Directive pentru prelevare A se preleva. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. respectiv ridicate. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. P. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. foarte mici. pot să fie şi ele analizate. în special. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. creşterea înceată mlădiţelor). În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. fier Fe şi zincul Zn. pe zone care se studiază. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). În sol el este absorbit de particulele de argilă. sunt un ajutor în acest sens. Din 1976. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Cu un pH superior lui 7. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. oligoelementele cum sunt borul B. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment.

79 1.42 < 1.31 1.306– 0.312 0.12 < 0. N P K Ca Mg var.312 > 0.92 < 0.03– > 2.46 1.558 > 0.19 2.19 < 1.152 0.11– > 2.180– > 0.29– > 1.262– 0.55 0.94 2.238 < 1.86 < 0.236 3.40 1.276 2.228– 0.238 < 1.63 < 0.84 3.57 2.30 2.48 Păr <1.67 1.229 < 1.63 0.171 0.93 2.80 0.58– > 3.163 0.224 1.64 < 0.57– > 1.259 > 0.159– > 0.39 < 0.17– > 2.59– > 2.57– > 2.69 1.20 < 0.190– > 0.45 > 1.83 < 0.225 2.14 2.40– > 3.411– 0.262 2.66 < 0. Specie.212 2.61 1.31 1.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.24– > 2.588 .01 < 0.71 Elstar <1.65– > 2. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.78 < 0.470 > 0.75 < 0.239 0.10 1.46 1.74 0.41 1.90 < 1.05 < 1.235 < 2.85 < 1.06– > 2.216 2.338 0.46 Piersic <2.71 < 0. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.487 0.43 1.98 < 0.201– 0.55– > 2.13– > 2.59 Golden <2.241– 0.293– 0.89 1.347– 0.172 0.354 > 0.110 0.284 0.234 2.75 2.260 < 2.89 1.09 Prun <2.351 > 0.56 Maigold <1.268 < 0.51 0.190– > 0.64 < 0.77 2.08 1.174– > 0.229 1.133 0.50 0.42 < 0.152– > 0.438 > 0.166 0.228– 0.12 2.411 0.40– > 1.26– > 2.215 1.75 2.07– > 2.54 Cireş <1.88 2.242 < 1.179 0.06 < 1.76 < 0.271 < 1.200 2.394 0.10– > 1.209 3.57 2.185– > 0.18– > 4.149– > 0.315 0.205 2.01 1.13 2.152 0.86 0.08– > 3.03– > 2.90– > 2.43– > 2.15 Cais <2.25 < 0.96– > 2.85 < 1.238 2.352 3.81 2.248 1.92 1.87– > 3.11 2.25– > 1.529 FR > 0.181 2.02 2.45 0.88 2.202– > 0.01 < 0.46– > 3.08 1.375 > 0.229 < 1.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.186 2.71 0.

7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea.norma poate fi corectată. partea pietrilor va fi superioară lui 30%.În general..Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral.hormoni vegetali. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. magneziu şi azot în petalele piersicului.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. Valorile K/Ca superioare lui 5. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot .nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.fructele cu sâmburi. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. parte de pietre este inferioară lui 30%. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. mangan.Diverşi factori. Analiza florii.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi.caracteristicile fizice ale solului. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun..zmeura şi murul.TEHNICI.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare.ei se găsesc mai ales în organele tinere. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. La nivelul plantei. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. În sfârşi. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării. Determinarea conţinuturilor în fier. Se utilizează un aparat manual practic.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.cum sunt procentul de materie organică.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.). Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii.diferenţa între normă şi prelevare. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic). Dacă trebuie răsădit mai des.Din mai multe motive. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare.. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal.de reorganizare şi de spălare.compuşii azotaţi sunt foarte mobili.

7 2.5 1. par 2 3 4 5 6 0.6 1. . întreţinerea solului). structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat.5 2 2. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.5 2 2.5 2 2.5 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.8 1.5 2 2. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).5 2 2.0 1.5 1.2 1.2 1.0 1. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.5 1.5 1 1. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.5 2 2. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui.5 2.5 1.2 1 1.5 2 2.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras.5 1.

Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha).) 4. Frecvente: –2 Dydimella.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Maturitate Tardiv.mur 1. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2.. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1.. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6. Boli fongice (Botrytis.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. 1. Maturitate. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5.

Fosfat, potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive, normele de fosfor, potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Îngrăşământul fosfat, potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat, potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent, corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal, analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5, K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi, a bacelor de arbuşti şi de kiwi. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi,bace de arbuşti şi kiwi 2. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre,este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0,6 3 Satisfăcătort 0,6–1,50 2 Bogat 1,51–2,0 1 Foarte bogat > 2,0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi, doar în cazurile foarte particulare. Este vorba mai ales de fier, mangan şi de zinc, elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement, analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. În cazul fierului , corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul, manganul şi borul pe sol alcalin. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor.

Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha, cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha, pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive,planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor, îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Dimpotrivă, totalitatea normei recomandate pentru P2O5, K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general, nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune, pentru azot, 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai, începutul lui iunie. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate, cea ce diminuează rezistenţa la ger. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha), aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze, al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu, pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate, în anumite cazuri de exemplu, să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă, efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor, potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat, înzăpezit şi înmuiat. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă, este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat, potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile, ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere, adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar, aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.

Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor, un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me

Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor.. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura.

N

Az ot

Frunze clare, fructe prea mici

Ca

Cal ciu

Apariţia marcată de

Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului, conţinut scăzut în matreie organică, irigaţie excesivă, secetă, sol tasat, compact, sol hidromorf, fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat

A se vedea îngrăşământul azotat

Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa, de preferinţă pe timp acoperit. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie; primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l; ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0,5% din cauza riscului de arsuri.

A se vedea piatra de var

Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu

tulburările psihologice

ş aporturi prea ridicate în N şi K.

Mn

Ma nga n

Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Degradată începând cu nervura. Poate atinge necroza. Cloroza tinerelor frunze. Frunze mici. Aspectul de tufişuri a ramurilor.

Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%), pH neutrualcalin.

Zn

Zin c

Creşterea pH-ului. Fosfaţi excesivi.

Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc.

potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.4-6 aporturi la 10-14 zile; ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. A nu se combina cu produse de tratamente. A nu se vaporiza pe timp cald, de preferinţă seara. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Aporturile de 0,1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Pentru sulf se recomandă: 0,1%. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Sulfatul de zinc se utilizează 0,1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă, până înainte de

Fe

Fier

Cloroza tinerelor frunze, limbul devine palid apoi galben şi brun, doar nervurile rămân verzi.

Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Perioada umedă, sol plin cu apă. Aport de m,aterie organică nedescompu să.

Mg

Ma gne ziu

Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Zonele afectate sunt delimitate. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie.

Sol calcaros, sol uşor şi sol drenant. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă.

Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Adaptarea culturii, îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.

căderea frunzelor toamna. Chiar dacă temporar şi superficial eficace, aporturile foliare sunt frecvente. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0,15% pentru sulfatul de Fe, ea este de 0,4% şi se adaugă 0,08% acid citric.

Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific, de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Există de asemenea produse preparate de industrie; în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg.

B

Bor

Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Mlădiţe avortate. Scoarţă zgrunţuroasă . Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne.

Sol calcaros, sol uşor drenant. Creşterea pH-ului.

Aporturile la sol sunt eficiente. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Atenţie, sinergisme de eficacitate au fost observate. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric, borax, boraţi de Na solubor şi colematită. Dozele sunt de 2-4 kg/ha.

Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Este o metodă comodă, căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Pentru aporturile foliare, solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Dozele merg în general de la 0,1 la 0,25%, doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării.

Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Tinerele culturi arboricole au. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. pentru a constitui propria lor biomasă. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. până la faza de plină producţie. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. aceasta va permite calcularea normei. o nevoie de nutrimente considerabilă. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. un litru de . Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Răspândirea se face în general în mod localizat. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Reconstituirea sistemului radicular. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. prin aportul regulat de apă. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui.

adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. . Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului.5% bor amoniac boric Nitrat de 23. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. a se respecta timpul de aşteptare . săpare. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului. potasiul şi magneziul.soluţie pe m2. Risucri de incendiu şi amoniac 5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. Principalele elemente aduse sunt fosforul. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . Rapid disponibil amoniac 5 Nitrat de 33. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale.Mineralizare lentă a N. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. 3 pH neutru amoniac 5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. pe un arat profund. . Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale.evitarea oricărei vătămări a mediului. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. calcică 42 acţiune dezinfectantă. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. În îngrăşământul de creare. minim 50cm. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională. În acest caz se impune un amendament calcic. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 27.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii.

5 27 23. 18% sulf Acţiune rapidă. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă.8 0. efect pe termen lung 10% materie organică. 5 33. 3 2. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).3 0. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat.5 22 40 30 24 .5% bor 20.5% bor 50 12. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk. 18% sulf Scutit de clor. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. 5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4.8 6 Granulat Scutiot de clor. efect dezinfectant. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 27. pH ridicat 14. efect pe termen lung pH ridicat.

calcar înmuiat. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. coacăz cu ciorchini. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. amoniacală sau amoniaco-nitrică. Dacă aportul prevăzut este mic. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. sulf. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil.1% P2O5 0. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. Pe de altă parte în solurile sărace în P. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. În pământurile reci.7% Mg 0. piersic. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. agreş. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. Potasiu. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul.3% N mediu . o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). adică sub formă de sulfat. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi.Magran Manganin 16 28. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. mur Căpşn. afin.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. calcar. prun. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). utilizarea azotului nitric este justificat. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. aportul de bor nu mai este indispensabil. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. cais Cireş. S. clor (K.

0 2.3 3.7 5. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.5 4.2 2.0% 39.8 3.0% 32.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.09 1.8 0–1. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.5 3.2 800 100 cereale Paie de 860 7.0 3.1–4.0% 19.3 1.5 3.0 1.0 6.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.1% P2O5 0.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.2 0.2 5.2 14.0% P2O5 46.2–4.9 3.8 16.0 2 7 0.3% N Conţinut în Ca 15.0 0.5 0.0 8–12 28.0 16.0 0.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.5 0.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.0% 48.0 3.7 0.4 1.4 14.5 / 1.0% P2O5 1.0 300 750 Marc Compost 450 5.3–2. .0 7.8 9. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.3 4.5 1.0 0.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.5 0.0 4.0 9.0–2.5 15.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.7 Mg 0.0 2. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 80.4 0.5 0.0 3.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.0% P2O5 30.9 240 800 cal Paie de 860 7.0 6.9 3.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.7 2.5 29.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.2–3.0 3.6 1.7 2.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.0 1.0 1.0 5.0% P2O5 26.8 3.5 2.0% 12.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.54 1.0 2.5 230.5% N 18.7–1.0% P2O5 28. kg/m3: îngrăşăminte lichide).0 38.63 1.0 0.2 3.

6% materie organică. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. 370 mg K 0. 5 .8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 13. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. 42 mg K 0. 45 mg P 1. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. 40 mg Mg 1. Corecţia normei 21. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. pe sol semigreu cu 3.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2O K2 Mg CaO B 5 O 2 1.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17.5 23.2 Analiza solului cu extract de apă 0. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire.2 Analiza solului cu extract de apă.

şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. De exemplu. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. 5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. Piatră de var Valoare pH: 6. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă.5 18 13. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. . Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează.25. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. extract AAE10: 1500 mg Ca 26. SRVA 2001). prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor).9. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare.

Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. În solul prevăzut cu calciu. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. adică bilanţul să fie echilibrat. calciul are o importnaţă particulară. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. fosfor şi azot În acest context. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. adică de procentulş său în argilă şi humus. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. trăinicie. Dacă arborele este rău hrănit. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). calibru. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. mugurii vor suferi la început. risc de tulburări psihollogice). Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. bor. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. La nivelul fertilizării. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului.5 kg/cm2). O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. în care aceste elemente sunt imobile. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular.2 la 0. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. O supraaprovizionare în N.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. riscul de pierdere . Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. Şi azotul are aici o importanţă mare. puţin aromate şi urât colorate. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. compuşi. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. culoare. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. Calciu.

doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate.08 kg Mg pe arbore şi an.45 kg N. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică.5 kg N. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. 0.8 kg K2O şi 0. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. 100 kg de P. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. Viermii de pământ. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. Dacă planta este prea hrănită. . aportul de substanţe nutritive sub formă organică. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. 1.15 kg P2O5. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii.5% şi să nu scadă cu timpul. 0. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. Sulfatul de K. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată.56 kg K2O şi 0. Pentru a obţine acest sol ideal. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). datorată aportului târziu de azot.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. instaurându-se astfel randamente diminuate. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. După condiţiile climatice. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare.5 kg P 2O5. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. 0. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. în măsura posibilului. şi riscurilede îngheţ care survin. o alternanţă şi o scădere de calitate. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune.

Oligoelemente.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. manganul. purin. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare.nevoia trebuie să fie adeverită. Trebuie menţionat şi: tescovina. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Răspândirea purinului. . Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. gunoi în grămadă. compost. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. fierul. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase.există o parcelă de control separată. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. zgură Thomas. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). . Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. purin. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. gunoi. produse pe bază de lignit. Compost. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. este cazul pudrei. nisipul de cuarţ codat etc. produse pe bază de alge. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei.5%. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. . grisului şi resturilor de corn (12-14%N). Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. fac parte din îngrăşăminte. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. borul. îngrăşământ foliar în Ca. făina de puf şi pene. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca.

fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. tetranyque roşie a mărului.5 mm). Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . galben viu pătăt cu portocaliu (0. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. enrouleuses. Afidele. 7.3 mm). Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare.de culoare roşu închis până la roşu deschis. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide.se remarcă mai ales primăvara. clar sau translucid.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. acarieni). parazitoide. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. endofite sau nu. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. adică devastatorii. Mămăruţele. Acarieni fitofagi Nimfă. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. 8. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. polen. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Corp în formă de lacrimă. se deplasează foarte rapid (0. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu.cu aspect de velură.se delasează rapid(1mm). 6. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. cu pete brune pe spate (câteodată). Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. Acarieni fitofagi Nimfă. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană.

portocalii. rapide. Larve: tăiate. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). acarieni Nimfă. pe lungile codiţe foarte fine. punctate cu verde sau gri. ovoide (3 mm lungime). Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle: galbene în formă de butoi. reunite în ciorchine. imposibil de descris şi greu de observat.5 mm). verzi cu ochi roşii. Afide. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. acarieni Larvă. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. au culoare portocaliu aprins. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). brun sau portocaliu strălucitor. Larvele: corp alungit. Descrierea foarte active. Afide. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii: cenuşiu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. cu pete clare. Nimfele: minuscule. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Mămăruţele sunt active tot sezonul.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). acarieni şi cochinile Larvă. Larve se găsesc pe frunze. afide Stadiu de prădare Nimfă. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Larve: apode. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. Ouă: albe. marcate cu puncte negre (3-4 mm). apode. asemănătoare cu melcii. Adulţi: muşte mărunte. Când sunt mai multe afide. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. Mămăruţe Adulţi: ovoide. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni.

Afide. Adulţii sunt activi la înflorire. Larve de fluturi nocturni dăunătoare Nimfă. 8 picioare. se găsesc în gazon. Descrierea Mineuse mărmurită mărului (MMP) Larvă a Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Imatur. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. MMP şi alte larve de fluturi. Larvă . Larvă Pholetesor (Branonide) ornigis Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. portocalii sau galbene. Alte viespi (Braconide Icneumonide) parazite şi Viespi cu corp subţire (0.Ploşmiţe de casă Carabes Adulţi: mari.7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte. pietre. adult Nume Parazitoide Tricogramele Descrierea Stadiu de prădare Larvă Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Pe scoarţă şi frunzele arborilor. Adult Nocturne. pe ramuri şi trunchi. Abdomen care merge sub aripi. care seamănă cu comprimatele. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm). bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. acarieni. În frunziş. dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului. Păianjeni De talie şi culoare variabile după specie. deasupra resturilor solului. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Adulţii sunt activi la înfrunzire. negre. strălucitore sau mate. Femele dotate cu un lung ovipozitor. brune. adult tinerele mlădiţe. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Larvele şi pupele Viespi minuscule (<0. fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP.5-3. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. ovoide. aplatizate puţin în lateral.6 cm). larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale.

Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM .se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). Lupta cu insecte utile În natură. Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. plantelor şi recoltelor. parazite sau prădătoare. respectiv pierderea. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. sau Heterocere. frunzele. În plus.. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. care atacă ouăle sau larvele. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). sau Rhopalocere. Printre insectele utile. cât şi pe mărfile stocate. florile. seminţele.. Ea poate ataca tulpinile. aparţine de Rhopalocere. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. ciuperci).. şi fluturi de noapte. termen ştiinţific pentru fluturi.. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi.. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). păsări. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. cu pierida verzei Pieris brassicae. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Familia de Pieridae. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite.. sucul fructelor sau seva plantelor. În general nimfa este protejată într-un cocon. larvele sau adulţii. fructele. ceea ce antrenează deprecierea.

Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. nici naşterea larvelor devastatoare.5 cm.dar intră rapid în fricte.săpunul .pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie . Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.a mărfurilor stocate . În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Pentru a evita captura albinalor.se lasă la uscat câteva zile.părului. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.0.5 ml acid valeric.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948). Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.caisului şi a altor arbori fructiferi.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.În livada comercială.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. precum anumite diptere.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. dar şi pentru alţi devastatori.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.Tinerele larve se hrănesc cu frunze .se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. După aproximativ o lună .a livezilor. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie). Nu mai există reproducere.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane. Capcanele pentru împiedicarea masivă. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.a pădurilor . Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. Capcane cu feromoni . Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă.

6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.trebuie bineînţeles prinsă.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.2 bujie/pieds.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.muştarul. • Din două surse luminoase cu spectre diferite. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Aceste capcane.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă.roten sau ryania.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump. Tipuri de lămpi:În livadă.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare. .Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.carpocapsa o alege pe cea mai intensă. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.mai ales violet şi albastru.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. Într-un context de producţie biologică.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.în formă deltoidă sau pâlnie.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.

Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. în cazurile în care se va dovedi necesar. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. şi permite facilitarea valorificării producţiilor.ce maschează semnalele emise de femelă.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.Astfel. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Principiul confuziei sexuale La fluturi. punerea este rapidă (2 ore pe ha). De fapt. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară.dar nu populaţii mari. Coleoptere .Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. ceea ce mascheză semnalele emise de femele.Apoi.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii. stăpânire şi vigilenţă. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate.fie doar pentru a doua generaţie. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. metodă de luptă prin confuzie sexuală.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.împiedicând împerecherile.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Produsul este biodegradabil şi nu se spală.Mai mult decât un simplu produs.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. respectiv în anumite cazuri.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. Cydia pomonella. Biotop propune Ecopom. Astfel.fiind biodegradabile şi permanente.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.În sfârşit. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.măiestrie şi vigilenţă. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale. Ecopom poate fi utilizat. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.Mai întâi.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.În urma acestui fapt.împiedicând împerecherea.

Este dăunător mai ales merilor. Se disting 2 categorii de auxiliari: . Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. 7.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. de lepidoptere. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. care în condiţiile naturale sunt echilibrate.sitone mazărei 8. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. . gramineele. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid.bruche mazării . acarieni şi psile. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. vespere. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări).paraziţii sau parazitoidele.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. frunzele sunt distruse de hispine. Aceste specii formează sisteme complexe. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide.Astăzi. de neuroptere şi de tisanoptere. numite comunităţi. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . de hemiptere. . 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. adică vis-a-vis de un complex de specii. perilor. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . prunilor. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. de diptere. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre.crioceres sparanghelului . caişilor. Este vorba de coleoptere.altise cruciferelor . şi biologia agresorilor. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. de himenoptere.bruche fasolei . ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. cunoaştem mai bine şi atacurile. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Din 27 ordine cunoscute.ceutorhynques .prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. ceea ce. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice.

Combaterea afidelor Mămăruţa. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). J: Bineînţeles. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa.fasolea . Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.mentei . RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.verzele .sarriette . Dimpotrivă. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. etc. aricii şi vulpile. etc. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală.trandafirii . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. cuibarele nu ajung. stejar. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu.florile ornamentale .mazărea . şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. planuri de apă. ulm. Să se pulverizeze pe zonele atinse.roşiile . etc. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia.). RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. Acestea fiind spuse. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .arborii şi arbuştii (pin. dihori. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . frasin. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.garoafelor de inde . prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată.

pulverizaţi un tratament împotriva insectelor.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. De alfel. . pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. în cea mai mare parte a cazurilor. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. Printre cele mai marcante sunt: .sacâz cicatrizant . Tăiaţi. RFL: Cum se comportă indivizii? M. pentru combaterea unui devastator bine identificat. viruşii. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. În arboricutura fructiferă. fie de tip aclimatizare. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile.îngrăşământ Perioada – tot anul. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. . Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. nici prea strânşi.o perie dură . Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. pentru a evita rănile şi sugrumările. pentru limitarea extinderii larvei australiene. La sfârşitul iernii. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. rezultate semnificative.creşterile.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor.livadă. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. . un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Acoperiţi cu paie în primii ani. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase.foarfece perfect ascuţit . aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. fie de tip inundabil. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. J: Există o parte de etică. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Dincolo de rolul strict de auxiliar.

Aphitis Eupteromalus.Phytoseiidae Actinedida .Encyrtidae . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Tachyporus. Apanteles Aphidius. Campyloma. Nabis Chrysopa Hemerobius. Adalia. Ephialtes Macrocentrus.Cogniopterygidae Diptera .Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Chilocorus. Epistrophe.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Agria.Aphidiidae Chalcidoidea . Amblyseius.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla. Pseudaulacaspis pentagona. Trioxys. Micromus Conwentzia Syrphus. care ar putea fi utilizată.Coccinelidae . Encarsia. Anthocoris Deraeocoris. Asaphes Eolophus.Trichogrammatidae . bacterii. viruşi Astăzi.Anystidae .Syrphidae . S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Ampelomyces quisquali. Ageniaspis Aphelinus. Heterotoma Atractotomus. Malacocoris. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului.Aphelinidae . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Episyrphus.Chamaemyiidae . Astăzi. Scymnus. Typhlodromus. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.Hemerobidae . Staphylinus Orius. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Phytocoris. Praon Trichogramma Encryrtus. pentru a limita populaţiile de afide.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Lupta microbiologică .Ichneumonidea . Propylea. parazit al larvei dudului.Pteromalidae .Staphylinidae Heteroptera . Phryxe Principalele genuri Itoplectis.Chrysopidae . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Brachonidae . au avut de asemenea loc. Stethorus Oligota. Harmonia. Tetrastichus Ciuperci. Himacerus. Phytoseiulus. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.Stigmaeidae . lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.

Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei .Dacă populaţia vizată este prea importantă. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Lupta biotehnică Astăzi. De exemplu.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).Femelele îşi depun ouăle sterile. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. făinarea fiind considerată secundară. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie..aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. . Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării..Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.Astfel.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.extinderea culturii. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Astăzi.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. De fapt. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. fluturelui de coajă. În agricultura biologică.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. . În schimb. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate.

.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului .este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori .Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate .5% Jonathan Jonagold 3. pentru a şti: . Ozargold.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . .Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. remanenţa nu este suficientă.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.82% Media 11.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. • Protecţia cu virusul granulozei .este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. . Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Totuşi. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Eseul conduce în cadrul programului comparat. .67% Gala.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. 2. Golden 7. În plus. este singurul produs omologat în Franţa. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.42% Florina 0.7% Earlygold 0. .83% Jerseymac 1. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri.33% Jonagored. .Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale.25% Media 2.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.

argilos Prod. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1. D Portes les Val.02 13. E 54 5 13. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor.4 11.35 13. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. în ceea ce priveşte carpocapsa.5 11.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei. F 20 25 0. lamă). aporturile sunt îmbogăţite în calciu. A 30 39 14 12.3 Prod. O medie globală dă cifra de 8. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă.6 13. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză.5 9. pietros (26) Prod. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.85 13.3 Prod.8 12.4 Medie 19. La nevoie. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. D 25 15 6 12.8 11. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod. C 20 71 23 12.67 13.9 Prod.3 Prod. Din contră. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. argilos Prod. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.8 tratamente pe an.9% de fructe pătate în recoltă.5 Calcar.3 Prod. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. mâlos Prod. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). ulei de petrol..3 Rapănul (Venturia inequalis) .6 39. În sfârşit.14 13. cuprul împotriva rapănului. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. Golden 2000 m2 4x1.63 12. mâlos (26) Prod. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. În ceea ce priveşte bolile.8 11. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.2 10. Tabel 3.9 13. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.5x1. B 22 33 10 12. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. Tabel 2. virusul granulozei împotriva fluturelui. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10.5 Mâlos. făinarea nu pune în general probleme mari. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).5 Calcar.4 tratamente pe an.8 11.

aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. amplasarea livezii. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . orientarea randurilor. Luptă preventivă . Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. fan .

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf .după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare . Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl.

Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Un permis de portarma este obligatoriu. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. .Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. .Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. ♦ Baloanele sperietoare . ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî.Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate . -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute.Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: . Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile.♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate.difuzoare acustice traditionale: .Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele . Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. . ◊ Tunuri pe baza de propan. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor.difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile.Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha . Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic.

35Cireşi 2.4-4.0 1.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene. negru si galben).40 0. Cline.1 2.2-2.25McIntosh 2.1-2.2-3.152.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.50 0.0-2.5-3.Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb.7 1. et Burke McNeill.derularea directa peste pomi .1 0.150.7-1. ♦Banderole.35Pruni 2. Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0.0-2.8-1.40 0. Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi.2-2. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: .40 0.2 0. Tab.40 0.252.40 0.40 0. negre etc…).150.2-2.5 0. benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer.150. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia.3-2.5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0.5 1. rosii.25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0. Vineland Station.5 0.60 20-200 25-200 15-100 20-60 0.3-3.2 1.0-2. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda.0-2.0 0.4-3. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile.0 20-200 25-200 15-100 20-60 0.fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative.4-2. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor.0 1. MAAO.40 Empire 0.6 1.65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni .0-2.6 1.8-1.40 0.Pentru capsuni se preleveaza in august.40 0.65 0.0 1. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.3-2.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha.4 1.3 -0. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.A.25Peri 2.5 1.150.0-2.150.15Piersici 3. Institut de recherches horticoles de l'Ontario. Direction des productions végétales.

Phytocoris. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial.Anystidae . Staphylinus Orius. Cele 3 notiuni de lupta (biologica.Syrphidae . Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Episyrphus.Cogniopterygidae Diptera . Campyloma. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Atractotomus. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Allothrombium . ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.Chrysopidae . domaine de Gotheron. Tachyporus.Hemerobidae .Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene.Stigmaeidae .fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Malacocoris. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone.Miridae . Adonia.Nabidae Nevroptera . Nabis Chrysopa Hemerobius. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Amblyseius. Phytoseiulus. Propylea. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet.Coccinellidae . Pilophorus. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Himacerus.60 m.Staphylinidae Heteroptera .Chamaemyiidae . Harmonia. Adalia.asso. Anthocoris Deraeocoris. Stethorus Oligota. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică.Anthocoridae .Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Chilocorus.Trombidiidae Genuri Coccinella.Phytoseiidae Actinedida : . Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. 1994. Heterotoma. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Micromus Conwentzia Syrphus. Epistrophe. Scymnus.

8 Earlygold 0. Asaphes . 1994. Apanteles . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.Encyrtidae Aphelinus.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Insecte parazitoide Diptera Pales. Ephialtes .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . 25 2. Ozargold 2. Ageniaspis .Trichogrammatidae Encryrtus.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. ACTA point n°1 . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Golden 7.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.7 Florina 0. Aceasta specie este polifaga.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . Phryxe . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.Aphelinidae Eupteromalus.Icheumonidae Macrocentrus. Aphitis .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Agria. . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. virusuri D'après Reboulet.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .33 Jonagored.82 Media 11.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . 83 Jerseymac 1. capocapsa (Cydia pomonella).5 Jonathan Jonagold 3. Encarsia.Brachonidae Aphidius.42 Starkimson 9. Trioxys. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .67 Gala.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.95 . bacterii.Tetrastichus .Pteromalidae Eulophus . . Praon .

FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. melci. piretru si ulei vegetal). infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. INSECTICID: afide.84. furnici. INRA. 1998. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă INSECTICID afide. carpocapsa. după care se filtrează INSECTICID.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.90. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. 1kg la 10 l de apă. Synthèse 1994-98. FUNGICID: afide. carpocapsa.01. furnici. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. după care se filtrează. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. GRAB. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte.90.00. Agribiodrôme. 1998. 1998. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. GRAB.70 / Fax : 04. . tanacetum vulgare fierbinte. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. GRAB. Se diluează 1/20 pentru aplicare. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni.84. : 04.AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează.

Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Afide. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului . păianjeni urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Îngrăşăminte Specia/preparat Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. INSECTICIDE TOTAL Afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat fierbinte.

Ce trebuie făcut: . să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .larve de coccinele .larve de chrysope . dar putem să le găsim şi în peri. cu bactospeină.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: .adulti de syrfide .să se planteze varietăţi precoce . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.larve de syrfide .să se trateze de două ori. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. face ravagii în meri. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. dar fatal pentru insectele auxiliare . să se interpună o bandă protectoare de carton. iarna.larvele de chrysope. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. nuci.adulti de crhysope . Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.să se pună cuiburi pentru piţigoi.- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .să nu se evite. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. Aceasta fiind spusă.să se evite îngrăşămintele prea azotate . un produs selectiv specific pentru larve .să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările .să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. .larve de cecidomelide . şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. urechelniţe.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.dacă este necesar. de la începutul lui mai. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. castani.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Pe arbori tineri.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. Fără pericol pentru albine. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. sunt adesea cu viermi . pruni.

Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri.să se planteze varietăţi rezistente. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Solurile foarte poussants. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. practicile culturale sunt profund modificate. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. acarieni piersic: Monilia. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Atacurile afidelor. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. să se taie părţile din frunzele atinse. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Este o boală endemică a mărului şi a părului. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. acarieni păr: afidă.Pătarea Ce trebuie făcut: să se suprimeze funzele beşicate.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Conversia livezii Faza de conversie. Conversiunea practică . Ce trebuie făcut: . Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. fixată pe 3 ani. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. o fertilizare excesivă. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală să se pulverizeze purin de urzici diluat să se aducă bor.

termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. analize de sol Muncă mecanică. Analiza chimică a solului. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. magneziu . dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Analize foliare. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor.. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii.. Analize foliare Dezierbare chimică. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. . Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Profilul solului este o etapă importantă. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. ciuperci). Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi.Post Fertilizare Gestoiunea rangului şi interrangului Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral.

. această măsură reduce uscarea aerului. . .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. mai ales fundaţiile de beton. . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. .Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. prunele.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari. .Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. Măsuri de luat . . .Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. Măsuri de luat .Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede.Să se lase ca temperatura să urce gradual.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi. caisele şi tomatele.Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile .Prezenţa posibilă a etilenei. . Măsuri de luat . ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. .Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. Măsuri de luat . . . piersicile. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat. perele. datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele.Să se scadă temperatura antrepozitului. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. .Spaţiile fără circulaţia aerului.Izolarea încăperii. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . .Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. şi aerul rece şi uscat.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. . .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. propice îngheţului. sau ambele. .Temperatura poate să fie prea ridicată.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele.Stăvuirea produselor mai jos. . . să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă.

Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului.Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. această metodă reduce uscarea aerului.Înainte de reconstrucţie. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. ţelina. . cartoful. usturoiul şi salata. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. Măsuri de luat .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile . . Măsuri de luat . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. . Produse care putrezesc Cauze probabile . Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita. Măsuri de luat .Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit.Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor. .Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. .Retragerea produselor cum sunt varza.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia. Măsuri de luat .Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. ceapa. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile .. .Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc.Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia. . aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. .Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare.Fisuri în podea pe unde apa se scurge. Măsuri de luat . Măsuri de luat .Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . să se facă antrepozitul ami etanş. . să se usuce camera. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile . . a se face antrepozitul mai etanş. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Măsuri de luat .Produse stricate.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă.Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge.

Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. .Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Ventilaţie proastă a acoperişurilor. . să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor. Măsuri de luat . . R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Zile calde şi însorite. . să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna. uşilor.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. să se sigileze la nevoie.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori. aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf. produselor calde sau becurilor de luminat. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Termostatul de prostă calitate sau defecte.- instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . Măsuri de luat . Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. mai ales în lungul fundaţiilor de beton. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. .Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. . . sau ambele. .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. . şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. . să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare.Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. . . .Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara.Refrigerare inadecvată. Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . . adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. . Măsuri de luat . Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile . . Măsuri de luat . Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. .Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor.Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii.

. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot.Creşterea temperaturii serpentinelor.Izolant moale sau insuficient. . sau ambele. . . deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. Măsuri de luat . anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.Umiditate relativă ridicată în antrepozit.- - Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. . Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. Măsuri de luat .Defectarea aparatelor de refrigerare.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. . să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul.Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. . PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Adjuvanţi . Măsuri de luat . rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori. precum CO2 sau etilena. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.Antrepozit mai plin decât înainte.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . .Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. . .Conţinut probabil prea ridicat în gaz. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. . Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . . Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile .

Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture.Metode biotehnice Nume comercial Firmă Materia activă/concentraţie Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Domenii de utilizare/ observaţii Domenii de utilizare/ observaţii Fructe cu sâmburi. a II-a generaţi) Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. creşterea eficacităţii pentru Madex. Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni ) Bocep Viti 96% pinolenes Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Capex fructe mici: diminuează Viţă de vie: fluturilor eficacităţii pentru sulf atacurile creşterea dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Fructe în general: fructe cu seminţe. Capex. Capcane pe bază de Nume Clasa alcool (alcool etilic. Firmă comercial toxică clei) Acizi humici Capcană Andermatt Humin Vital recalcitrantă penrtu Andermatt WDG 70 desperecheată Pinolenes Heliosol Omya 5 Capcane de culoare încleiate Capcane pentru Neograd Nu-Film-17 musca de cireaşă Andermatt Capcană Andermatt recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Andermatt Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. produse pe bază de Fructe cu sâmbure: argilă diminuează Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru atacurile muştei de cireşeprodusele pe bază de argilă. cochylis Viţă de vie: fluture .

Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentr peşti 4.Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. toxic pentru peşti 4 4. toxic pentru peşti 4. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. toxic pentr peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur . Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Andermatt.5 g/l) Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried 4. toxic pentr peşti 4. beşica piersicului. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. toxic pentr peşti 4. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. antracnoza căpşunului. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 4. toxic pentr peşti 4. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4.

foc bacterian. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului.2% extract de coada calului făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco Andermatt 5S 5S 5S - Fructe cu seminţe: Fructe cu seminţe: rapăn. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002).9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. dar nu mai mult decât 6 pe an. 13% sulf) . uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0.3 până Ulmasud B - 96.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. toxic pentru peşti 50% cupru pur Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. cartofi şi plante ornamentale 4.Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Omya 4. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Mycon-Sin Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. făinarea. legume. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf 65% argilă sulfurată 0. toxic pentr peşti 4. fructe mici 2. fructe cu sâmburi 4. 20% oxid de siliciu.5.

20% ulei de susan 8.25% roten Andermat. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. chimatobies Fructe în general: afide. afide. cheimatobies Ca şi Parexan N.0% pyrethrine. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Fructe în general: afide. numeroaselor varietăţi de peri. cheimatobies. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. Fructe în general: acarieni.la 0. Syngenta Omya Siegfried Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de .5% sulf dizolvant Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. acarieni. larve. toxic peşti pentru 1. 35. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Extract de quassia Quassan Ulei de colza Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermatt 30% extract quassia 94. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. fără colorado şi fkuturele alb al verzei.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi.6% ulei 85% ulei 5.

phalene. kurstaki Bacillus thringiensis var. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. doar meri şi peri Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni . kurstaki Fructe în general: cheimatobies.microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Siegfried Meoc Omya Andermatt Andermatt Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni.

protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. Heterohabditis sp. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: . minerale argiloase.Inamici naturali Nume comercial Nematode. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp.

glucose Chrysal R01 Floristen .reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Alumină (argilă).

pudră de pene.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat.5 Ca % 1 Mg % 0. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. pudră de pene. pudră de corn.4 0. pudră de pene Compost/Marc de struguri. deşeuri de lână Malţ. tescovină Compost/Marc de struguri. malţ. malţ.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. găinaţ de păsări. pudră de corn. gunoi de găină.2 . tescovină Compost/Marc de struguri. malţ.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. pudră de corn.5 P2O5 % 1 K2O % 0. pudră de corn. pudră de pene. proteine de porumb Deşeuri de lână.

9 . 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale. rocă sedimentară carbonată. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2.8 18 31 1.8 7 22 2. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.4 4 18 22 4.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.

Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine.5 2 1 K2O % 2.5 Ca % 5 .2 5 7 4 P2O5 % 2 0. malţ. Kali Kali Kali Kali. tescovină.2 0. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2. praf de argilă.

5 6070 70 2530 65 65 4 4 0. malţ.81 1. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost.7 3 4. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.9 3 4 5 2. tescovină.5 3 3 1 1 0. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate. gunoi de găină.81 2 4 5 . 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3.2 2.8 1 3 1 33.6 2.7 3 2 0.7 2 1.5 18 22.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof. tescovină. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.5 3 0.7 3 5 2 3 2 1.7 3 3 2 15 1 1. enzime Malţ.5 2.5 2 1. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.60. praf de pene.5 4 0. fosfat brut.

dolomit.3 2. rapiţă. 8 20 0. borhot Protiene de porumb Malţ. malţ.2 7 65 2535 90 3 3 5. praf de argilă Gunoi de găină Compost. tescovină. corn. gunoi de găină.6 2 2 2 2 0. fosfat brut. potasiu din tescovină. 5 Vivasol *) 85 4.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut.5 3 3 1.6 3. produse pe bază de alge Reziduu de ricin. soia. 9 3. marc de struguri Biomasă fungică.5 7.5 1 1 1 1.3 1.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0.2 0.8.5 3 3 4. cocoloş 60 1.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine.6 5.5 1. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci .5 7 0.8 4 1.

Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. 2 2.6 .Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci.2 7. 5 9 0. 2 1. trebuie să nu afecteze produsele coapte. Patentkali Biomasă de ciuperci. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. Vegetale extract de cimbru. Vegetale extract de urzică. sulfat de K Maltaflor. gunoi de găină. 2 2. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. Patentkali Gunoi de găină. de pelin.5 0. 9 2.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. extracte de turbă Bioequi Bioline Tescovină. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. 2 2.5 2 3 1 1 10 6 0. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. fosfat brut. praf de corn. fim atenţi să N % 2.

5 2. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0. 5 9 6 0.2 0.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. 7 10 3. 5 7 2. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2.5 1 3 0.7 2.4 0.5 0. 3 5 2. tescovină.5 0. drojdie de cartofi.6 R . extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost.1 Hauert Landor 3. 4 14 9 38 3 1 4.7 65 20 0.

bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină. praf de argilă.M. 3 0.C.8 1. bazalt.1 N 3 .Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0. reziduuri apoase de cartofi.5 S 1. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.1 0. sare marină 7. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.2 0. argilă. Hedel 30 2.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0.5 0.1 8 13 4.1 0.6 Vitalsel A.

praf de rocă. Biplantol. tescovină Lavă granulată.9 Compost de scoarţă. Opticulite. microorganisme Rumeguş. mănunchi de paie de lucernă.4 2 1. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. griş de corn. 5 1. praf de rocă Lavă granulată. făină de paie de ovăz. algă marină. 3 P2O5 % 0. 5 0. borhot. Biplantol.7 K 2O % 0. 5 1. făină de paie de ovăz. 5 0. xilit. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle. praf de rocă Zeolit. 0.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0.7 1 1.2 60 0. 3 1. Opticulite. stuf din 75 0. griş de corn.8 1.4 0.1 0.7 0. deşeuri de cereale.2 .

algă marină.5 6 1 0. melasă. turbă. microorganisme. melasă Deşeuri verzi. praf de rocă.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal. gunoi de bovine. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. 6 1 1. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă. 3 0. 6 1.4 0.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. gunoi de găină. tescovină Gunoi de cal.2 0. vitamine. 3 0. 8 1. 3 2 0.6 0.7 0.2 1.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. praf de rocă. pudră de 47 22 5 1 1.7 1.5 StGBS .7 0.7 0.1 1.8 10 0. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. marc de struguri. bentonit. Enzimix. extract de plante. drojdie.

bazalt.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. pene Compost.7 0.5 80 1. marc de cafea. 3 0.lignosulfonate Compost.7 2 2.2 0. 8 0. 8 0. praf de argilă. bentonit Sulfat de potasiu. răzuire de corn. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. lemn.9 0.8 0.7 1. 2 0.7 1. bacterii Marc de struguri.6 0. kieserit. oligoelemente Compost.6 1 . 5 1. extract vegetal apos. 5 0. 9 1.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă. dolomit. fosfat brut 40 40 75 3. dextrină.5 1. lemn.3 0. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină.5 1. pudră de corn Argilă. malţ. scoarţă de brad.1 40 15 1. sare marine. corn. deşeuri verzi. gunoi de găină Algă marină.

5 12 12 Mg % 2. 7 0.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.4 0.5 0.2 0.4 4 4 0.6 1.7 0. 5 12 2. 9 1. 7 7 .1 0.2 Ca % 1.2 1.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.5 0. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0.4 0.1 1 0. 9 0. 5 2 0. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.3 0. 2 3. 5 3 3.6 Rem 0.2 2 5 1. minerale arigloase.3 2.7 2.7 0. găină. tescovină Gunoi de oaie. lemn tăiat.7 4 0.2 2.3 0. soia de 94 61 17 28 0.5 2.5 0.4 K2O % 2. gips.5 2.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost.

8 O . 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.4 5. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA. 7 0. nisip. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.1 5 8 8 19 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.9 5.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1.2 2.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. 1 32 32 Mg % 0.3 1.8 1. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată.2 1.

5 0. 6 0. dolomit Alge marine Alge marine.2 1.2 2.3 1.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.5 32 1.1 0.2 2.8 3 6.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.6 3 1. 9 30 11 28 0. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine. 2 0. 7 0.8 1.3 2. dolomit Alge marine Alge marine 1 4. 5 0.8 G .

bentonit. 2 0. paie. alge marine. drojdii Piatră de calcar de alge. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . bentonit. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. răzuire de corn MO % 67 N % 0. drojdii Uleiuri vegetale. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. amidon de cartof.1 Ca % 0.1 K2O % 0. 3 P2O5 % 0.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase.

Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. plante aromatice Microorganisme . terpene. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . porumb. de cereale. malţ. terpene. alcool Proteine de cartofi. extracte vegetale. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. extracte vegetale. tescovină. alcool Uleiuri vegetale. uleiuri esenţiale. alge marine.

activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. extract vegetal apos. praf de rocă. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. schimbători ionici naturali.2 1. 2 5 0. proteine de cartofi.4 2. alcool.4 2.6 3. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ.5 0.2 1. de cereale şi de porumb. terpene Algă marină. 7 30 3. tescovină. 3 10 3 0. dolomit.5 3 8 1. alge marine. microorganisme Bacterii. mediu de cultură pentru enzime Alge. malţ.3 20 0. acizi graşi. 7 . oligoelemente 60 5 1. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. pene de găini Alge.

oligoelemente.extract vegetal apos. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. melasă Melasă.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. praf de cuarţ Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu. hidraţi de carbon.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. extract de eucalipt Algă marină. doixid de siliciu. sare marină. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 .

algă marină. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . microorganisme. algă marină. uleiuri esenţiale. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. EM1 Roci bazaltice Bacterii. plante aromatice.

7 0. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. oligoelemente. cupru. extract vegetal apos Patentkali 1. oligoelemente. oligoelemente. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. extracte vegetale.3 0. 3 0. praf de cuarţ Melasă Apă. K. oligoelemente Sulfat de potasiu.înmuita.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo .3 16 16 2.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. 2 0.1 7 2.2 0.1 38 38 3. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. extract vegetal apos Carbonat de calciu. 5 0. 5 3. acid lacitc.

oligoelemente 5.3 .9 0. culturi de bacterii Sulfat de potasiu.3 2. flavonoide Melasă de zahăr. 8 0. sulfat de magneziu. alcool.7 2. extract de alge.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis.

li . Mo.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. li Sd. oţet Alge argilă marine. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca.M. Mn. B. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd. Cu. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.C.

S Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. li . Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. S 32 50 50 Sd Sd. Landor. li Sd.

praf 1200 Potgrond de corn.humus de scoarţe. l Zn 70 a se vedea NO3N mol /l P mol /l K mol /l Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4comercial N  ol m /l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%). compost 50- 15003000 100200 20003000 50006000 3160 30006000 1200- 6001200 900 500800 70- 50007000 3190 25003500 4200- .praf 1200 de corn Floragard Floragard.compost 800Grond(Brill) de deşeuri verzi. dolofos Compost Leureko Turbă 50%.malţ Eco Nieth Turbă(70%).praf de corn. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%. compost 600KKS Biode deşeuri verzi.compost 300Presse-Mottes de deşeuri 600 verzi.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd. 23% Sd. compost 3420 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. Turbă 70%.

pământ vegetal Turbă 70%. tescovină Turbă 65%. compost. lemn tăiat. cocos . praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. praf de corn Turbă 70%. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. tescovină Turbă 70%. îngrăşăminte organice. compost de scoarţe. praf de corn. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. Landi/fenaco Turbă 65%. in. compost. compost. compost. făină de pene. compost de deşeuri verzi Turba 60%. compost. nisip Turbă 70%. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . praf de corn.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. malţ. compost dedeşeuri vezi.

trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. tescovină. praf de corn. trestii. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. malţ Turbe albe şi negre 50%. compost de deşeuri verzi. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . fibre de lemn. compost. surcele de in. cocos. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. tescovină. compost de scoarţă. compost. surcele de in. malţ. argilă Turbă 50%. trestie de China. Landi/fenaco Turbă 40%. pământ vegetal. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. compost de deşeuri verzi. humus de scoarţă. malţ. scoarţe. compost de scoarţe. argilă Turbă 45%. compost.

lave. argilă. fibres de coocos. humus de scoarţe Turbă compost. praf de corn. corn praf 30%. compost. 5% . Landi/fenaco Turbă 30%. trestii. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. pământ turbos. praf şi fibră de cocos Turbă 25%.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. compost de deşeuri verzi. pământ vegetal. nisip Turbă 25%. malţ Turbă 25%. tescovină. pierr ponce. fibre de lemn. malţ. fibre. surcele de in. compst. compost. corn Turbă compost. de 50%. humus de scoarţe. fibre de cânepă. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. trestie de China. pământ vegetal. turbă.

praf de rca Turbă 30. trestie de China. fibre de lemn. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. trestii. argilă vulcanică. humus de scoarţe. turbă 20% Turbă albă 30%. fibre de cânepă. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . compost.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%.

alumină (argilă) Peroxizi. organici.(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . acizi organici Peroxizi. acizi organici Sels minerale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful