Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. Aphidoletes aphidimyza . în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. esteri fosforici organici şi endosulfanul. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. Pe parcelele problematice. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. organo-fosfore şi endosulphan. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. O dată ce larvele au ieşit din ouă. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. Pe timp uscat. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. Pe parcelele problematice. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. sau pe timp uscat. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. cu un minim de 5. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz.

În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. etc. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. În culturile care nu sunt pe sol. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. În fiecare săptămână se introduce 0. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. • Detritivorele şi fongivorele. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. . Se împart în două mari categorii. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. În plus copulaţia este prosperă. prădătorii şi parazitoidele. sau pesticidul Pirimor. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. Sunt auxiliari. larvele nu au loc să se transforme şi mor. • Omoară mai multe afide decât este necesar. putem folosi Harmonia axyridis în focare. În culturile pe sol. Printe prădători. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. în arboricultura fructiferă. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. putem introduce Aphidoletes. prădători. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Nu poate fi considerat independent de acesta. • Luptă curativă a focarelor de afide. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar.1 Aphidoletes/m2. • Excelentă capacitate de căutare. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. detritivore. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor.5-2 Aphidoletes/m2. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. amestecată cu vermiculită. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. De altfel.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide.

pentru a le distruge în cele din urmă.Chiar şi pe timpul iernii. Metodele manuale.şi câteodată chiar deloc. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.5 biocenoza este bine echilibrată. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor. Mărăcinele. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.cum sunt capcanele. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor. Se consideră că peste 0. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină. Insectele utile.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.decât în ultimă instanţă.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri. Nivelul de aport . Mai multe creaturi.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină. Atunci. Bineînţeles.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină.aricii.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.cum sunt păianjenii.broaştele râioase.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.există mai multe produse chimice pe piaţă. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.şerpii.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.Rădăcinile delicate.cum sunt păsările.liliecii. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. Ţinta Toate speciile de afide.

Indice de activitate Dificil de evaluat. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. trebuie determinat devastatorul. Săculeţii sunt găuriţi.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. În alte cazuri. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. cu pete negre pe coastă. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. în apropierea afidelor. printre altele. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Săculeţii sunt găuriţi. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Indice de activitate . Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. dar ferit de ploaie. ardei iute). Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. castravete. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Lăsaţi săculeţul două luni. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Ţinta Toate speciile de tetranide. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2.

Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. larvele de fluturi mor. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Trebuie determinată larva. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Acest parazit se combină Aphidoletes. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. Indice de activitate Două săptămâni după aport. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Ele sunt parazitate. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Produsul este omologat asupra roşiei. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. . Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte.Două săptămâni după aport. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Kurstaki. Ele sunt deci parazitate. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. După ieşirea din ou. dar ferit de ploaie. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Indice de activitate 10 zile după aport.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m2 pulverizate. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. viţei de vie şi arboricultură. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Ţinta Toate speciile de afide. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. făinoase şi flocoase.

Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. în coloniile de larve. atacul devastatorului este oprit. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. parazitate de Eretmocerus. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. altele vor deveni galbene. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. parazitate de Encarsia. Unele vor deveni negre. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Diminuarea populaţiilor de tripşi. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Spectrul său de eficacitate este limitat. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. larvă şi adult. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. . larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. în absenţşa luminii puternice. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton.Mod de utilizare Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni.

Ţinta Toate speciile de tetranide. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Să se amestece bine. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. NOVODOR: B. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. şi nici asupra acarianului coniferelor. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. larvele de otiorrhynques mor în sol. cu pete negre pe coaste. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi.Mod de utilizare Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri.t. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Văzuţi prin lupă. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Să se folosească totul într-o oră. Indice de activitate După 10 zile. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. nu mai sunt acarieni vii. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Să se folosească tot într-o oră. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. tenebrionis. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Rapid. larvele de dorifore mor. .

chiar şi vrăbiile sunt utile. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. lor le este încă frică de dumneavoastră. ele nu supravieţuiesc. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. Punaises Acestea devorează acarienii.. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. căpşuni sau mazăre. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră.. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. mierlele. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. botul este ascuţit. melcii şi larvele insectelor acvatice. Ele distrug melcii. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. viermi albi şi mulots. tariere este mai lungă. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. cucuvelele. larvele de fluturi şi larvele în general. El se hrăneşte cu insecte. cărăbuşi şi alte insecte. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. lăstunul. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. anumite larve de fluturi şi psylles. Atenţie şi la îngheţurile târzii. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni.Carabe dore Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. lăcuste şi multe insecte. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. Nu-i omorâţi. Şi ele mănâncă! Muşte. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. rândunicile. dar distrug insectele. dar sunt mai fine şi mai negre. nu ştiţi ce noroc aveţi. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. ei nu se ating niciodată de culturi. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. penele sunt de culoare gri brun. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Le vedem adeea stând pe flori.. dar mai ales fluturi crepusculari.. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Bio –box . Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. muştele.

Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Capcane recomandate T–M T–M T–M T . Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Macrolophus. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Eretmocerus. Encarsia. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. muştele albe. legumiere şi horticultură. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. cicadelle şi punaises. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi.Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Datorită acestor avantaje. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Aplicare Datorită lui Bio –box. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Bioshower acţionează prin contact. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. În interior putem pune diferiţi auxiliari. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. tripşii. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI.

Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: . termen ştiinţific pentru fluturi. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite.

Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). câteodată primul. respectiv pierderea. ... S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Ea poate ataca tulpinile. florile. În plus. Printre cele care ne supără. frunzele. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi.. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture.Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. cu pierida verzei Pieris brassicae. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. care atacă ouăle sau larvele. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). şi fluturi de noapte. ciuperci).. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. aparţine de Rhopalocere. parazite sau prădătoare. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. plantelor şi recoltelor. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Printre insectele utile. sau Heterocere. păsări. seminţele. sucul fructelor sau seva plantelor. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Familia de Pieridae. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). speciile vivace au un loc ales.. În general nimfa este protejată într-un cocon. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. larvele sau adulţii. sau Rhopalocere. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Lupta cu insecte utile În natură. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. cât şi pe mărfile stocate. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. fructele. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura.. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. ceea ce antrenează deprecierea. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma).

Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. Efecte secundare Pentru moment. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. • Să se practice semănări false juducioase. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. rădăcini. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. • Când soseşte şi tetranida tisserand. măcinare. • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. Iată câteva baze ale unei strategii bune: • Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. . • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. Este activ între 8-35 0C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. în tuburi cu vermiculită. introduceţi 6 indivizi/m2. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc.Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. fructifere şi horticole. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. dacă este posibil. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. Schema de luptă • Primăvara. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. reiese că Nissorun. reăetaţi la 2-3 săptămâni. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. pot încetini dezvoltarea populaţiei. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. smulgere. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. inversarea florelor adventices.. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. să se îndepărteze compactajele. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. • Să se reducă stocurile de seminţe. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. la momentul potrivit.. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. • Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. • În cazul atacurilor mai împortante. Din testele practice.

Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. concentraţie. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. climat. care conţine feromoni. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. Capsula. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana . capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana).Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Cu capcana cu feromoni. număr. Nume Molia prazului Fluturele cojii. De la un anumit număr de masculi prinşi. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. . fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. lupta trebuie realizată. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Eulia Lettre grecque. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. Controlând acest fund. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. În viticultură... Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. devastatorii pot fi identificaţi. carpocapsei (Cydia pomonelle). Masculii. Pentru fiecare cultură. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta.

Pandemis Noctuelle du pin. Cossus ronge-bois Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Bombyx moine Noctuelle du chou. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque.Cossus cossus Cydia janthiana Cydia pomonella . Lambda Teigne des crucifères.zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Gamma. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Spongieuse .zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Disparate. Moine. maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Cossus gâte-bois. Teigne du colza Bombyx disparate. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea .

tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Astfel. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. zinebe. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Teigne des blés. în viticultură şi la piersici. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. mancozebe. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. una sau trei intervenţii sunt necesare. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. TMTD. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. pentru a atrage masculul. comercializate de Isagro. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă.Prays citri Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne des citrus Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. Sésie tipule. manebe. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. este limitată. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. cuplarea insectelor . Zeuzère. În cazul invers. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice.

confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. la o medie de 8-10 zile. Metoda este preventivă. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar.5 cm. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.a mărfurilor stocate . în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului.caisului şi a altor arbori fructiferi.5%.Tinerele larve se . Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. Nu mai există reproducere.a pădurilor . A se evita: livezile vecine puternic infestate. iluminările nocturne care atrag fluturii. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. Apoi va controla în mod regular parcelele.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. gutui).Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. mediu sănătos. nuc. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. După context. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. din mai până în august. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.este limitată. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator.În livada comercială. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. nici naşterea larvelor devastatoare. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. dar şi pentru alţi devastatori. abandonate sau care au specii cu risc (păr. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. În sfârşit. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Capcanele pentru împiedicarea masivă. precum anumite diptere.a livezilor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.părului. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor.

amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.Se pot .trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.săpunul . Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.După Van Leeuwen(1948). Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.Pentru a evita captura albinalor.mai ales violet şi albastru.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.În livada standard.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.în formă deltoidă sau pâlnie.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.0.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. După aproximativ o lună .Alte capcane posibile includ uleiul de lin.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.hrănesc cu frunze .Aceste capcane.dar intră rapid în fricte. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .trebuie bineînţeles prinsă. • Din două surse luminoase cu spectre diferite. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Tipuri de lămpi:În livadă.se lasă la uscat câteva zile.2 bujie/pieds.5 ml acid valeric.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.

elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM, ISOMATE-C, şi GINKO. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă, precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular, folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori, criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari, o suprafaţă mai mare de 4 ha. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. De la acest nivel de atac, se foloseşte confuzia sexuală. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie, în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea

trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate, adică la începutul zborului. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Înainte de instalare trebuie stabilit un plan, ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori.în jurul parcelei, o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. În zona tampon, să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Costul acestor protecţii este foarte variabil, în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide, indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. O urmărire serioasă este indispensabilă. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Să se supravegheze mai ales marginile. Dacă aceste precauţii au fost luate, putem reţine un prag de 0,5% de fructe înţepate. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Înaintea recoltei sau la recoltă, faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Carpocapsa Carpocapsa, Cydia splendana, bântuie în livezile de castani. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze, larve şi putregaiuri. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. O generaţie, un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. • zborul fluturilor, o singură generaţie, de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. • Ouăle, aproximativ 60 pe femelă, sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor, situate în apropierea cupelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei, o porţiune din ramură, apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. La sfârşitul creşterii sale, larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1,5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. Măsură preventivă În profilaxie, o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat, trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate, capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor, cel puţin 5 într-o livadă, care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei; stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă, în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă; apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Vara următoare, de la urtgenţa primilor fluturi, observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor, la fel ca şi a balanins.

ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor, Cydia pomonelle, este posibilă utilizarea Ecopom, un produs ieşit din cercetările Isagro, şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Mai mult decât un simplu produs, Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii, substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei, ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită acestui fapt, masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine, situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică, întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Astfel, împiedicând împerecherile, nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. De aceea, Biotop propune şi folosirea tehnicii. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile, Ecopom poate fi utilizat, fie de două ori, împotriva celor două generaţii ale carpocapsei, fie doar pentru a doua generaţie, prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori, după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. Reducând, şi mai ales suprimând, utilizarea pesticidelor clasice, Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Mai întâi, confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili, difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. În sfârşit, folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. Cu Ecopom, Biotop se poziţionează în Franţa, ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom, metodă de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă. De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha). Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor, frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Prin amenajări şi plantaţii adecvate, putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. În condiţii de îngheţ, trebuie hrănite păsările. Pentru a distinge mai multe specii, diversificaţi hrana. Mere stricate tăiate în două, cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime, bucăţi de slănină grasă

nesărată, bule de grăsime special concepute, etc. În tăviţa plasată la 2 m de sol, puneşi seminţe de floarea soarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Trebuie evitată mâncarea sărată. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică, scatiul, piţigoiul carbonifer, piţigoiul albastru, mierla neagră, cintezoiul şi cioara neagră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile, dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii, mediile umede, livezile, arborii bătrâni, etc. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei, dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Amenajaţi o mlaştină, păsările vor veni cu plăcere să se adape. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră, păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi, şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Fiecare specie participă la echilibrul natural. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. • Protecţia cu virusul granulozei - carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa. - este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. - protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: - absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului - parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha - este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori - poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12,8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9,7% Earlygold 0,42% Florina 0,83% Jerseymac 1,67% Gala, Ozargold, 2,5% Jonathan Jonagold 3,33% Jonagored, Golden 7,82% Media 11,25% Media 2,95%

Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume, fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi, păianjeni roşii, muşte, larve mici de fluturi, ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic, Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Deoarece larvele nu pot zbura, ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. În orice caz, larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă.

caişilor. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). şi biologia agresorilor. de himenoptere. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Este vorba de coleoptere.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. COLEOPTERE Astăzi. În plus. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. 3. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Când luptăm mai repede împotriva acestora. suntem siguri de o calitate în plus. când afidele sunt prezente tot mai mult. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. care în condiţiile naturale sunt echilibrate.crioceres sparanghelului . cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic.sitone mazărei 4. de diptere. • Cu sistemul MC-500. • Deoarece sunt insecte primitive. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. Este dăunător mai ales merilor. putem distinge tratamentul focarelor de afide. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. Aceste celule formează împreună un fagure.bruche mazării . în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. numite comunităţi. introducerea este uşoară. Din 27 ordine cunoscute.bruche fasolei . • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. prunilor. de neuroptere şi de tisanoptere.ceutorhynques . trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. perilor. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. putem crea o populaţie. Aceste specii formează sisteme complexe. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). Pentru a lupta împotriva acestui devastator. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. de hemiptere. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. de lepidoptere.altise cruciferelor . Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere . ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. aleurode. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. cunoaştem mai bine şi atacurile. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. larvele sunt ambalate separat în celule mici. Că chrysopele prădătoare. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. tripşi. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. ceea ce. vespere. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. • În focare. Schema de luptă • Primăvara. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie.

prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Combaterea afidelor Mămăruţa.paraziţii sau parazitoidele. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.trandafirii . Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. ulm. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. acarieni şi psile. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. . frasin. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . Să se pulverizeze pe zonele atinse. fixată pe 3 ani. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea.mazărea . Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Conversia livezii Faza de conversie. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia).verzele .mentei . stejar. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. . Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . adică vis-a-vis de un complex de specii.fasolea .florile ornamentale .sarriette .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. Dimpotrivă. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori).garoafelor de inde . un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Se disting 2 categorii de auxiliari: .arborii şi arbuştii (pin.Monocotiledonatele. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . practicile culturale sunt profund modificate.roşiile . frunzele sunt distruse de hispine. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. gramineele.

Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Solurile foarte poussants. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. acarieni păr: afidă. analize de sol Muncă mecanică. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Analize foliare Dezierbare chimică. acarieni piersic: Monilia. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Atacurile afidelor. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Analiza chimică a solului. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Analize foliare. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. *** ** * * * *** . acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor Regularea împotriva Fungicide. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora.Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. o fertilizare excesivă.

De alfel. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. planuri de apă. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. magneziu . Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. . Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Acestea fiind spuse. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. ciuperci). Dincolo de rolul strict de auxiliar. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică.. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. cuibarele nu ajung. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator.. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. etc. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. etc. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Profilul solului este o etapă importantă.incărcăturii manuală în măr * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii.

cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. Hyplast . A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. Barbier.Deltalene. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Azcos. lavanda.Mater-bi. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. . ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. Guerin. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv . Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura.CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii.

Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. Ouăle (0. La această temperatură. îşi reiau activitatea. Relaţia cu planta . Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24oC. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. Ordre: Heteroptera . Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. nervură). au metamorfoze incomplete. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. sub scoarţă. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. cuneus neted în hemelytre. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Din prima primăvară.4mm) incolore sau albe. prezenţa ocelilor pe cap. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului.Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. verde deschis sau inchis maro sau negre. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. ornamentat sau colorat în mod caracteristic. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. adulţii ies de la hibernare.

Totuşi. Le găsim şi în mărăcinii de arin. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. Pe lângă factorii pedologici.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. Preferinţele speciei. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. exteriorului şi profunzimii. disponibilitatea prăzilor. În loams argiloase. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. pare să aibă un loc mare. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. Aceasta permite. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. afide. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. care formează un ac. este câteodată necesar . intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. acarieni. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. este cazul texturii (nisip. sunt de altfel generaliste mari. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. argilă). rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. La fel ca şi mămăruţele. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie.Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Ele descoperă prada prin atingere. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. pantei. soluri cu drenaj sărac. vegetalul. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. dar în general insuficientă la stadiul de adult.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. tripşi. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. nămol. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. Stabilizând agregatele solului. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. Insidiosus) . dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. influenţele factorilor de mediu (climat. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. printre altele.

Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. Ridichea oleaginoasă . În consecinţă. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. în consecinţă. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. B. Această gaminee germinează rapid. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. tot timpul. Alte plante precum secara. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. 4. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea.să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. Cu excepţia paiului de grâu. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. În plus. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. Reziduurile plantelor de acoperire. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. ea rămâne la stadiul de stagnare. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. Neghina multiflorală . Din contră. În plus. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. atunci când umiditatea este insuficientă. În alte tipuri de sol. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. deoarece solul nu este niciodată muncit. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. În general. Sistemul său rădăcinar este dens. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. 2. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. doar că ele durează tot anul. reduce compactitatea solului. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. De alfel. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. ajută la reînnoirea materiei organice. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. 3. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. o linie la două rânduri. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. datorită problemelor de compactitate. Plantele de acoperire permanente .

Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. un singur tratament. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. Pe măsură ce se descompune. De exemplu. fetuca crescută este mai groasă. intensificarea activităţii microbiene în sol. ea desparte populaţiile de nematode. făcut primăvara. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii.patru ani mai târziu.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . Comparativ cu mormalele. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. datorită adaptării ei la timpul răcoros. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. . ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon.să fie adaptate la umbra parţială . ea ţine nematodele la distanţă. trebuie înfundat într-un sol necultivat.convin culturii de măr.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. de preferinţă toamna. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. În prezenţa unui culcuş de paie. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi.aă reziste la maşinăria grea di livadă . şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. În plus. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. toamna. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. păr şi prun. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. trebuie distrusă toată vegetaţia. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor.5 m lăţime. elimină buruienile primăvara. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate iarna şi mai scăzute vara. sau trei . el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. atunci când popularea este adecvată. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. În podgorii. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. În general.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. adică înaintea seminţelor. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: .să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . Dotată cu un sistem rădăcinar dens. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. Acoperirea cu paie. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor.

În natură. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. pentru a le extermina imediat. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. Chile şi Argentina.10-dodecadien-1-01. Schema de luptă 1. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. care conţine 155 mg din formula de feromon. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. 6. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. Isomate-C nu omoară dăunătorul. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. Isomate-C este acceptat de SUA. 2. Pentru culturile acoperite. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Isomate-C.Fânul. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. 4. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. preparaţia comercială. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. 5. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. 2. Avantaje 1. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. 3. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. 2. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. subţire. E)-8. Larvele. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. 3. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). 4. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Contrar insecticidelor tradiţionale. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Pe câmp. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al .

). O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. Date despre fototransformarea feromonului în sol. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. . deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Totuşi. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Totuşi. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. 1.arborelui. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. câte un difuzor pe arbore. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C.. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. nectarin. la 72 de ore după tratament. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. cireş. c. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5.c. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă.c. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. 6. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. gutui şi alţi arbori gazdă. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. apă şi aer nu au fost prezentate. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. ochii şi-au revenit la normal. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. 5. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. 4. b. culturi: piersic. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. 3. prun şi cais 2. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. peri. d.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal.

Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. 6. 4. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. măr şi păr. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. . 2. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. 4. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Nu contaminaţi apa de irigare. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. b. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Este nociv dacă este ânghiţit. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). râurile atunci când aruncaţi acest produs. Evitaţi contacul cu pielea. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. nectarin. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă.7-1 metru de vârf. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Culturi: piersic. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Un maxim de 375 difuzori la hectar. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. cais. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Se agaţă un difuzor pe arbore. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. ochii şi hainele. c. lacurile. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. deplasarea acestor femel va reduce nivelul controlului obţinut. 5.Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Aduceţi recipientul. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. 1. 3.

Este nociv dacă este ânghiţit. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. o alga marina activa si nutritivva. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. lacurile. Aduceţi recipientul. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Nu contaminaţi apa de irigare. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza.d. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. Evitaţi contacul cu pielea. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Aceasta perioada este in general in luna iunie. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Utilizare Ambalare Conservare . Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella.5. Caracteristi ci Conţinut Descriere . ochii şi hainele. 300 ml/ha in 1000 l de apa. GRANUPOM Nr crt.5 si 7. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei.

Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). Introducere artificiala 2. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai.5 l/ha AUXILIARI 1. . Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Capcana "McPhail" Combatere Ambalare Avertisment Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor) Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte.5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1.5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex.5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1.Doza Buton verde (stadiul F) 1. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse 4. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia.

Myzus persicae. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g Avantaje 8. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. BIO . XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol . Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. 5. Aphidoletes. Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole 1-2 % in apa slab mineralizata (ex.4. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Doza Utilizare 10.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. BIOSWEET Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide.BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9.

Ea consuma de asemenea tripsi. viruşii. Phytocoris. fie de tip aclimatizare. fie de tip inundabil. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Anthocoris Deraeocoris. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive.Coccinelidae . Scymnus.Staphylinidae Heteroptera . apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. Heterotoma Atractotomus. parazit al larvei dudului. Chilocorus.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura.creşterile. rezultate semnificative.Combatere Continut Doza Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0. muste minatoare. pentru combaterea unui devastator bine identificat. Campyloma. Tachyporus. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. Harmonia. . Himacerus.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. paianjeni rosii. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Adalia. pentru limitarea extinderii larvei australiene. au avut de asemenea loc.Cogniopterygidae Diptera . în cea mai mare parte a cazurilor. . Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. Epistrophe. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. Scaeva Pilophorus.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică.5 l/ 100 litri solutie de tratament 11. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Malacocoris. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. Nabis Chrysopa Hemerobius. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. Micromus Conwentzia Syrphus.Syrphidae Principalele genuri Coccinalla. Printre cele mai marcante sunt: .Hemerobidae . Propylea. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. oua de fluturi etc… Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă.Chrysopidae . Staphylinus Orius. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. . Episyrphus. Stethorus Oligota. În arboricutura fructiferă. Pseudaulacaspis pentagona.operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. .Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera .

pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.Trichogrammatidae . Ampelomyces quisquali. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. care ar putea fi utilizată. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Praon Trichogramma Encryrtus.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator.Chamaemyiidae .Pteromalidae . Tetrastichus Ciuperci. fluturelui de coajă.Aphidiidae Chalcidoidea . Ageniaspis Aphelinus. De exemplu.Ichneumonidea . Ephialtes Macrocentrus. Phytoseiulus. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. Apanteles Aphidius. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. .Stigmaeidae . se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Encyrtidae . Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii.Brachonidae . doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. De fapt.Phytoseiidae Actinedida .Aphelinidae . Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. Amblyseius. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. Agria. Astăzi. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Aphitis Eupteromalus. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Trioxys.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera .Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Encarsia. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. Lupta biotehnică Astăzi. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului.Eulophidae Microorganisme patogene Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus..Anystidae . Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. bacterii. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. viruşi Astăzi. Asaphes Eolophus. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.

cu atractivi alimentari.ţinta (luptei) este un organism nedorit. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. Prădătorii se disting de parazitoide.. băţul. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. UV. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. dar şi barierele şi ambalajul. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. parazit. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. uscarea superficială a solului. o bacterie.Femelele îşi depun ouăle sterile. etc. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui.etc.. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. nematodelor. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte.Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. peria. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. lipiciul. Este o metodă eficace. şi nu afectează mediul înconjurător. capcanele. de larve. Suntem în cazul luptei biologice clasice. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. prădători sau paraziţi. Metodele psihice: Momelile. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. ultrasunetele. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. prădător sau un agent patogen.agentul de luptăeste un organism diferit.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. Metodele fizice: frigul. viruşilor. buruiană. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. Există paraziţi de ouă. . cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. prin septicemie. ciupercilor. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. infrasunetele. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. .. etc.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie.Astfel. foarfecele. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. dacă este bine aplicată. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). micro-undele. sunete de alarmă înregistrate. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. de nimfe. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali.. un virus. etc. fără a necesita o nouă intervenţie.. cel mai adesea un parazit. o protozoare. speriatorile. peştilor şi mai ales la alte insecte. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. radiaţiile ionizante. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). larva acestora omorând astfel devastatorul. lupta biologică se efectuează singură.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. devastator al unei plante cultivate. căldura. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90.

Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. care devin adesea brune. .difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.. muştele şi viespile. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei. . De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Totuşi. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. mierea atrage un număr mare de alţi devastatori cum sunt furnicile. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. de obicei pe partea inferioară. .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. lichid dulce şi vâscos. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. Aceste gogoşi.extinderea culturii. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.Dacă populaţia vizată este prea importantă. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere. . Astăzi. În schimb. . Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Fiind dulce. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Câteodată.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. tulpini sau rădăcini. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. ele pot să se usuce sau să se ofilească. . Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. ramuri. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor..dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. .

presăraţi-le în jurul plantelor infestate. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Atrase de galben . Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). . După ce vor ieşi. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Hârtie de aluminiu . Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). afidele vor pieri prin înec. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. altele produc un ulei care îndepărtează afidele.. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. Eseul conduce în cadrul programului comparat.. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele..35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Metode de luptă Primăvara. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane.. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor.. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. remanenţa nu este suficientă. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. Săpunurile pot arde frunzele. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Unele sunt mirositoare. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . larvele vor ataca afidele. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare.. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. De exemplu.Reprimaţi orice infestaţie nouă. La nevoie. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.

Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. cuprul împotriva rapănului. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. carpocapsa. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. virusul granulozei împotriva fluturelui. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. cu parfumul său de piper. Viermele din măr este larva unui fluture.8 tratamente pe an. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. Are flori de culoare galbenă. Substanţa saturează mediul şi . Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. în ceea ce priveşte carpocapsa. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Rue. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. lamă). Capucine.4 tratamente pe an. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Aseastă plantă nu este comestibilă. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. Aceasta se numeşte luptă integrată. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. levănţica. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. le va îndepărta prin mirosul său acru. ulei de petrol. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Salvia. La intrarea în casă. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Nu va exista un miracol. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate.Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Astfel. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.

Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. carpovirusina. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. fără intervenţia omului. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. La protecţia chimică.masculii devin incapabili să localizeze femelele. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. la fel ca şi costurile de protecţie. Totuşi. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. apoi protecţia convenţională. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. În livezile cu protecţie convenţională. apoi protecţia integrată. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. În sfârşit în cadrul experimentării. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. privind acarienii. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. • Un singur fruct pe inflorescenţă. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. Doar livezile convenţionale. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. . livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. În livezile cu protecţie integrată. în lume. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. insectele şi păsările. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. • O fructificare natural moderată. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. Trei ansamble de rezultate. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. Paralel. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali.

Astfel. găunoase. • Plantat pe propriile sale rădăcini. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. • Fără rărire chimică şi nici manuală. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. întreagă. în condiţii favorabile vigorii arborelui. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. cupru. • Fără talie. Forma. • . şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. înaintea apriţiei primelor flori.5%. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş.ulei de rapiţă. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. al cincilea şi al şaselea an. regulate şi de calitate Foarte adesea. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Să se cureţe bine plăgile. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Se tratează cu Thirame. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. Să se trateze pe timp frumos. o canalizăm. şi mai ales în Europa. 24. Stadiul după mugurii albi – monilioza. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. Prun şi cireş – muguri umflaţi. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. • Pe ramurile fructifere. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. În al patrulea. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. Cais stadiul B-C. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Coacăz şi Cassis la înmugurire. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%.Planta. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. Duzii – Murul. mlădiţe deformate care se cangrenează. deformate gălbui apoi roşiatice. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. înaintea mugurilor albi. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9.insecticid uleios . dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . Zirame. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). Global. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului.ulei mineral . Piersic stadiul B-C: mugur umflat. 25 şi 24 fructe sunt produse. galbene. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. la înmugurire.

Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. fie global. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. Din contră. ea se stabilizează apoi. Boala se transmite prin aer. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. apoi progresează sub scoarţă cu seve. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. fie local (luptă biologică). Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze.Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. într-o livadă. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. amenajările environmentale şi metodele de cultură. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. nu mai creşte deloc. bacteria infestează cel mai frecvent florile. păsări şi om. Pentru a proteja culturile. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Cum se implantează vegetalele? . albine. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. Exceptând fitofagii cu regim larg. care a atins un nivel ridicat. precum iedera de exemplu. în termenul de diversitate. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). Totuşi. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. va creşte diversitatea fitofagilor. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Schematic. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis.

Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide.Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. găzduiesc o faună bogată. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Trioza alacris. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Exemplu de mărăcine. Psylla alaterni. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. Florile oferă în acest sezon resurse alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. care deformează frunzele în gogoşi. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. lemn. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. burare intermediară şi jet înalt). Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. şi un Psylle. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). Crysopes şi Hemerobes adulte. Ea măreşte capacitatea de . Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. caracteristice monoculturilor intensive. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. regulării apei. la fel şi pentru syrphes. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp.). cea a peisajului. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului.

Înflorirea este foarte precoce. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. această salcie are. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. În acest mediu. zmeurul. o faună mai bogată. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. P. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului Zmeurul nu este o plante care stă la soare. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. Se pare că în nişa sa ecologică. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Acoperirea cu . Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. El nici nu creşte în pădure. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. prin caracteristicile frunzelor sale. Acestea găzduiesc în principal syrphes. multiplică o bogată faună de entomofagi. Frasinul găzduieşte o Psylle. În zilele noastre. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa.refugiu hibernal a mărăcinelui. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. Aphis sambuci. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie.

5 m2) Martor 59.4 6. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului.1 74.48 Plastic alb 91.92 Paie 105. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture.4 6. mărimea fructelor. Efectul asupra temperaturii Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta.2 6.69 Simazine 80. un aport azotat suplimentar este necesar. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini.2 5.0 45. Pe de altă parte. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. fertilizării. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. Diferenţa era apreciabilă. De altfel. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. şi în cazul paielor. Clark. controla buruienile şi să crească randamentele.4 11. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate.54 Napropamide 77. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni.44 Plivit cu mâna 71.66 Plastic negru 96. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. mai lungi şi mai puternice.8 31. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie.5 m2) (kg/4. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime.3 36. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai .4 27. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere.paie poate păstra umiditatea. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Pe deoparte. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime.3 5. înălţimea tulpinilor. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Generalizarea nu este deci posibilă.7 32. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite.5 9. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor.3 6. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. Într-un sol care reţine puţină apă. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii.

se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor.6-8. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Când răsadurile deveneau mai mari. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Când se foloseşte paie. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Talaj. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. mai ales în cazul paielor de ovăz. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. mai ales a frunzelor de fagi. care nu conţinea nici o scoarţă. pe plantaţie.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. acest element fiind uşor eliberat de paie. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. În exterior. deci trebuie folosite mai puţin. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. privând astfel planta de azot. simptome tipice unei carenţe de azot. Fertilizarea În producţia convenţională. Se poate aplica şi toamna. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. . Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. ploaia penetrează mai greu în sol. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început.mici. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Compost. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Este de preferat să se îndepărteze. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. se recomandă să se adauge echivalentul a 6.

iar recoltarea se face toamna. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. În primul an.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . Nucul se înmulţeşte prin seminţe. bogat. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. suportă calcarul şi creşte la lumină. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. să se implanteze o cuvertură permanentă. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. se aplică mulciul imediat după implantare. bine drenat. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. haine. apoi se pune mulciul în iunie. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. • • . etc.Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. mulciul trebuie instalat imediat. după ploaie sau după ce a fost irigat. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. Nuca este compusă din trei părţi: . Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. În cazul răsadurilor micropropagate. Pentru o implantaţie de toamnă. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . În orice caz. Se pliveşte până la începutul lui august. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. păr. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri.Coaja lemnoasă . o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. Nucul iubeşte terenul adânc. • Să se furnizeze mai mult azot. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. Dacă solul este uscat. Se poate atunci la un sistem cu mulci. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. Ca întotdeuna. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. argilos. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. să se implanteze cuverturi anuale. Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale.

Fernor. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. Fernor Nucă de talie medie sau mare. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. coajă lemnoasă fină. coaja lemnoasă este semidură şi mică. coaja lemnoasă mică şi fragilă. polenizator. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. productiv. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. miez alb. sensibil la antracnoză. miez foarte parfumat. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. sensibil la bacterioză. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. mai puţin la bacterioză. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. fructificare rapidă. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. se conservă rău. oval. Mayette Această varietate este de origine italiană. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. mai puţin la antracnoză. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. excelent pentru . fructificare rapidă. cu fructe precoce. ascuţită. formă ascuţită.Lemnul de nuc este dulce. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. Fruct mare. arbore viguros şu o fructificare precoce. Franquette Fruct mare. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). rezistenţă bună la bacterioză. uşor de extras. fiind şi greu de extras. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). arbore viguros şi rustic în toate regiunile. conservare bună a fructului. miez galben deschi cu gust foarte fin. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. Hartley Nucă mare (34-36 mm). maturitate în octombrie. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. arborele este viguros. rustic şi productiv când este adult. miez mic. înflorire precoce. cu coaja lemnoasă mică. necesită un sol răcoros bogat în humus. un miez de o calitate bună. se poate folosi crud sau uscat. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. rezistă la bacterioză. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). cu vine. formă ovoidă. Lara. Careme Fruct de talie medie. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. polenizat prin franquette. coaja lemnoasă dură. Din mâţişori se poate face vin. fructificare rapidă şi productivitate bună. miez alb şi cu calitate gustativă bună. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. foarte fertil. nu tolerează marile friguri iernale. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. miez uşor de extras şi foarte parfumat. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. Corne du perigord Fruct de talie medie. calitate excelentă. maturitate în octombrie. arbore viguros. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Caryas. randament la spargere în jur de 50%. maturitate între 10 şi 20 octombrie. târzie. lunguieţ cu baza aplatizată. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. se conservă bine. Chandler Nuci mari. înflorire precoce. miez cu gust foarte fin. se foloseşte pentru mobilă. maturitate la mijlocul lui octombrie. fructificare rapidă. polenizat prin franquette. fructificare rapidă. arbore viguros. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. productiv. fructificare rapidă.

fructificare lentă. rotund. maturitate târzie. Bolile: Cerneala şi pourridie. Verdelet Fruct cu talie medie. miezul se extrage uşor. • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna . maturitate după 15 octombrie. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. arbore viguros. Vina: fruct ascuţit. fructificare rapidă. Thomas Black. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. mai greu de uscat. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. Pleureur Quenouille Fruct mic. puţin sensubil la bacterioză. Soleze (R) Arbore viguros. arbore puţin viguros. intră rapid în producţie. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. decupează marginea frunzelor. productiv. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Chaberete. rezistă la antracnoză şi bacterioză. arbore viguros. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. maturitate târzie. polenizator Franquette. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. necesită un polenizator. arbore mediu viguros. coaja lemnoasă mică. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză.deserturi. Saint Martial Fruct mic. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. arbore viguros şi rustic. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. Bacterioza provoacă căderea fructelor. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Jardin de la Saint-jean. productiv. foarte productiv. Charancon decupează marginea frunzelor. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. Mayette rouge. boală rădăcinară.

măr bun.martie 15 Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16 Belle fille de la creuse 17 Belle fille de la Manche 18 Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. pulpa sa este albă. pulpă albă. foarte productiv. arbore viguros. se comportă bine la altitudine. vigoare medie. maturitate în noiembrie – decembrie 24 Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25 Belle fleur rouge 26 Belle fleur verte . galben. vegetaţie târzie 19 Belle fille Normande: fruct de talie medie. dulce şi acidulat. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. roşu purpuriu la soare. puţin aplatizat. rezistent la boli 23 Belle fleur Jaune: fruct mare. maturitate în octombrie 20 Belle fleur de Brabant 21 Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22 Belle fleur double: roşu. calitate gustativă excelentă 9 Belgoden (R) ou goldensheen 10 Belle de Boskoop rouge: roşu închis. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza Baie 1 Bailleul ou Gros hôpital 2 Barbe ou Courbis 3 Baron de Berlepsch 4 Beaurichard 5 Beausoleil 6 Beauté de l'Ohio 7 Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8 Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. fină.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 0 Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. pulpa sa estre fermă. maturitate în decembrie 11 Belle de boskoop schmit husch 12 Belle de Broizat 13 Belle de Fumée 14 Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. are o pulpă acidulată şi dulce. maturitate iulie – august. dulce şi zemoasă. galben. maturitate în ianuarie . dulce şi zemoasă. dulce şi acidulată. la boli. măr foarte bun. se comportă bine la altitudine.

maturitate iarnă 28 Belle Lourounaise 29 Belle rivet 30 Belrene (R) 31 Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32 Bénédictin: galben – roşu. pielea sa este verde. arbore sănătos şi viguros. parfumată 66 Cabassou 67 Cabusse 68 Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46 Bon père gris 47 Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. foarte crocant. gust acidulat. acidulată. maturitate noiembrie – decembrie 55 Boucasse de Brès 56 Bougie ou Kandil Sinap 57 Boulonnex 58 Bouquepreuve 59 Bourniquette 60 Bouscasse de bres 61 Braeburn 62 Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63 Brie 64 Brownless Russet 65 Cabaret: viguros. pulpă crocantă. maturitate în decembrie – aprilie 70 Calville d'Angleterre 71 Calleville de Dantzig 72 Calville d'Espagne 73 Calville de Mleiv 74 Calville des Femmes 75 Calville des prairies 76 Calville d'Oullins 77 Calville du roi . maturitate în august – septembrie 54 Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. 39 Blanc sur 40 Blanche champagne 41 Blanche de la flaugere 42 Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. fină aproape moale cu savoare dulce.27 Belle josephine: fruct foarte mare. piele verde cu puncte negre. maturitate în ianuarie – martie 48 Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49 Bonne Hotture: fruct de talie medie. fruct mare. pulpă fină cu savoare acidulată. 43 Blanche precoce Blaze 44 Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45 Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. maturitate în august . maturitate în decembrie 33 Beraud 34 Bertanne (R) 35 Besse 36 Bismarck 37 Black john 38 Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie).septembrie 69 Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50 Bonne ménagère 51 Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52 Bordes 53 Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. zemos. se conservă bine. devine galben la maturitate. acidulată şi parfumată. galbenă şi roşie. mediu.

Coing . aplatizat. varietate rustică. bună. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare.Cherry cox . culoare galben verde cu roşu. arbore viguros 84 Calville royale 85 Calville saint sauveur: maturitate toamna 86 Camoise 87 Canelle Blanche 88 Canine des clots 89 Carabille: fruct de talie medie – mic. Citron suisse . Christkindel (voir saint-nicolas) . Cinq cotes . Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin . maturitate în octombrie 96 Champ gaillard 97 Chantecler 98 Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. Choureau. Claque pépin: fruct de talie medie. pulpă albă moale. mărul are o lungă conservare. maturitate precoce 91 Carre d'hiver 92 Cassou: maturitate târzie 93 Cassou d'Hortez 94 Centrou 95 Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. spălat cu roşu.Coestress . se comportă bine la altitudine 90 Cardinal: fruct mare gălbui. Colapuy . galben verzui cu striaţii de culoare roşie. coaja este galbenă şi răşie. savoare bună parfumată. Chretienne . coajă roşie închis. Citron d'Hiver . mărul este foarte bun fiert. se comportă bine la altitudine. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. maturitate în decembrie 83 Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie.Conchine . pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. pulpă moale Chaux.78 79 80 81 82 Calville rayé Calville rouge d'automne Calville rouge de Savignac Calville rouge d'été: maturitate precoce Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. parfumată. se conservă bine. se consumă din decembrie până în martie. are o pulpă fină şi zemoasă. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. pulpă crocantă zemoasă. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. Coeur de Boeuf . acidulată.

în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. zemos şi foarte dulce. De risoul . înflorirea este foarte târzie. pulpa este foarte fermă. se consumă din octombrie până în noiembrie. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. arborele are bună productivitate. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. dulce. pulpă fermă. pulpă albă moale. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. zemoasă. Discovery . varietate excelentă. Double bon pommier: fruct mare. crocant. Double rose . zemoasă. maturitate în noiembrie. maturitate la începutul toamnei. fruct de talie medie. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . parfumată. De l'estre De Lin. acidulată. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. Doux argent Drap d'or: fruct mare. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. maturitate târzie. Dorée de Grimes . aproape crocantă. Demoiselle. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. uşor acidulat. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Durette .Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. Double rose de l'ain . galben. coaja are culoarea verde şi răşie. savoare acidulată. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor.

zemos şi foarte dulce. conservare bună. maturitate în octombrie. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. pulpa sa este fină. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. pulpă fină moale. dulce şi parfumată. . Fuji: fruct mare roşu spălăcit.Fraise: bun pentru patiserie. maturitate în septembrie – octombrie. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. dulce şi puţin parfumată. maturitate din octombrie până în noiembrie. fructul se ţine mult timp pe arbore. moale. maturitate târzie.

maturitate la sfârşitul lui octombrie. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare.Grand mère Granny smith: coajă verde. coajă roşie. Imperiale winesap Improved blackstaymann Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet .

Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu.Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. striat cu roşu. se culege la sfârşitul lui august. maturitate în octombrie. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose Lachaudon Lambron Lancashire . savoare bună. galben. pulpă zemoasă.

matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge . coajă de culoare verde gălbui. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare.Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99 Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. mărul se fierbe.

Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. este un măr bun pentru fiert. dulce şi foarte parfumată. foarte parfumat. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. Alternanţa producţiei. pulpa sa crocantă este zemoasă. Orange suisse: varietate bună. fructe mici. maturitate din ianuarie până în aprilie. fragil. pulpă de culoare crem. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga Permain dore Petit croquet Petit franc roseau . culoare gri.Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie.

Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. dar gustul său este delicios. Pomme raisin Pomme Titard Ponsard Pouzac . Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100 Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. nici o pară.

dulce. pulpă fermă. maturitate în septembrie. pulpă albă. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. zemoasă. se comportă bine la altitudine. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. dulce. rezistă la îngheţurile de primăvară. de culoare galbenă şi roz. . pulpă semi-moale şi savoaredulce. varietate bună polenizatoare. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. galben alb. maturitate din decembrie până în martie. pulpă albă crocantă.Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. varietate bună. se conservă până în decembrie. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. striat cu carmin. recomandat pentru patiserie. roşu la soare.

se comportă bine la altitudine. Reinette blanche champagne: maturitate toamna. dulce. pulpă fermă. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de France: pulpă galbenă. galben. maturitate toamna. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în decembrie – martie.Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. culoare galbenă. bun. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande . maturitate în decembrie. pulpa sa este zemoasă şi dulce. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare.

Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. se comportă bine la altitudine. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne . varietate bună.

maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac Rose de berne: bun. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101 Rose de miel .Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. ruginie. pulpă fină şi zemoasă.

moale.Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. maturitate în septembrie – noiembrie. Serveau ou Pointue de trescléoux . zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. pulpa este fină. cu striaţii roşii. de culoare galbenă.

arbore viguros. cu pulpă fină moale. rezistent la boli. fertil. maturitate vara. fruct mare alb.Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. gust acidulat. albă. arbore foarte productiv. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse . şi zemoasă. bun pentru patiserie. nu se conservă. măr bun. pulpă crocantă şi foarte dulce. cu savoare acidulată şi parfumată. iulie – august. Transparente de croncels : excelent. coaja de culoarea chihlimbarului.

are puţin gust de banană.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent . maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie .Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. plis parcurge fructul de sus în jos. maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles. galben şi roz la soare.

mai viguros decât MM106. vigoare medie. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. polivalent. Părul . loc pentru altoi semi-nanificant. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). rezistă bine la secetă. bun pentru compot. dulce.Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. da arbori foarte viguroşi. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. coajă roşie. fructificare rapidă. puţin sensibil la asfixiere M7. Cox's rouge des flandres: fruct mic. loc pentru altoi semi-nanificant M109. fructificare lentă Doucin. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. foarte viguros. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. Dello : măr pentru băutură. dezvoltare slabă. loc pentru altoi semi-nanificant. bogat în zahăr. EM7. zemoasă şi parfumată. pulpă crocantă. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 EM9. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. calibru mare. galben striat cu roşu. dezvoltare slabă Paradis.

foarte productiv. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine . Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. roşiatic. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în noiembriedecembrie.Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. cu o parte roză. verde şi gri. acidulată. cu savoare dulce şi parfumată. coaje galbenă verzuie. cu pulpă albă. maturitate precoce (iulie). maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. pulpă galbuie. foarte zemoasă. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. puţin granuloasă dar fină. rotunjit care nu are sâmbure. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. dulce. culoare galben palid. parfum subtil. Andre Desportes: fruct de talie medie. maturitate în septembrie-octombrie. puţin zemoasă. de culoare galbenă. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. rotund. maturitate în septembrie-octombrie. cu coajă groasă de culoare galbenă. excelent. pulpă parfumată şi zemoasă. maturitate precoce. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. productiv. maturitate august septembrie. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. până la 1000m. viguros. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. pulpă zemoasă. pulpă foarte zemoasă. fină. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. Beurré Hardy: fruct mare. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. se cultivă la munte. pulpa sa este dulce. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat.

maturitate la mijlocul lui august. Clapps favourite: fruct mare galben. coajă galbenă şi verde. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. bronzat. maturitate vara.Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. spălat cu roşu. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. maturitate în octombrie – noiembrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. galben verde. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. pulpă moale şi fină. Colette: fruct de culoare galben. Duchesse de Mouchy Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée . pulpa este zemoasă şi parfumată. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Claude Blanchet: fruct mic. maturitate vara. productiv. culoare galbenă. culoare verde şi ruginie. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate în octombrie. zemos şi parfumat. alungit. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui iulie. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben.ianuarie. maturitate în noiembrie – decembrie. pulpă zemoasă şi dulce. maturitate la sfârşitul lui iulie. de culoare galbenă ca lămâia. maturitate în octombtie – noiembrie. pulpă dulce. maturitate în noiembrie. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . Conférence: fruct alungit.

coajă galbenă la maturitate. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. dulce. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. maturitate în noiembrie. Président Heron . fină. cu coaja verde colorată la soare. Garden Pearl (R): păr pitic. maturitate la începutul lui august. zemoasă. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie .ianuarie.Fulva Garden Gern (R): păr pitic. maturitate la mijlocul lui august. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. gust bun. pulpă albă. maturitate în octombrie. duce şi zemoasă. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic.

părul va avea o dezvoltare mai redusă. au mărimea unei cireşe. conserve …). îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. rotunzi. pulpa sa este parfumată. arbore productiv. de culoare galbenă. conservă.Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. maturitate la sfârşitul lui iunie. Mirabelles. zemoasă. au un gust fin. Altoit pe gutui. Reine-Claude. pulpă fermă şi dulce. bune pentru masă şi în prăjitură. Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. prăjituri. gust bun. adesea foarte dulce. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. foarte parfumată. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. . pulpă verde. mai mari decât Mirabelles.

Musqué. narea acidulată. rustică Verde Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Începutul lui septembrie Belle de Thuin Berudge Mare. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. pentru prunelor dulce prăjitură. dulce moale. uscate fleuris patiserie şi de Tours prune uscate Damas Royal Damas violet Sfârşitul lui iulie august De Lawrence Mare Moale. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Violet negră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. brynska. de Tours. de Septembre. puţin fragil parfumată. verzui. se lipeşte de sâmbure Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir.- Prunelles. fruct mic. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie Damas de Mică – Prună Calitate Sfârşitul lui Utilizat Tours medie mare. creşte pe arbuşti spinoşi. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. catherine. parfumată zemoasă. Mijlocul lui . inferioară iulie pentru fermă. prunei sainte august confecţiozemoasă. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violetă Galben Foarte bună.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. Se reproduc de la sâmburi. Violet. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Arbore viguros Mare Culoarea cojii Albastru Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună Gust de caisă şi ananas Bună.

recolta este mai grupată şi mai importantă fermă. fruct polivalent pentru masă. crocantă. prăjituri. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). Autofertil. frig dulce cu savore de cais august Bună Începutul lui septembrie foarte bună. P707 produce fructe mari. ovoidă Bună . dulci arborele este viguros şi productiv. neagră zemoasă. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. dulce. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. arbore dulce. foarte parfumată Mare. viguros. viguros parfumată Medie. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. Purpuriu Foarte ovală. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Golden japan Mare Galben viu Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Galbenă.Gage De Kirke Des Bejonnières zemoasă. dulce. torturi şi prune uscată Începutul lui Fruct puţin august infectat de viermi Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. destul de foarte rezistent la parfumată. P 707 şi P 303. zemoasă. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. conserve.

îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. La altitudine. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. Delicioasă în Ardennes . Reine-claude de Bavay Maturitate târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. foarte parfumată. d'Oullins. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. pete carmin dulce. foarte parfumată. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. gust de miere.Hackman Jefferson Mare Mare Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. se utilizează în patiserie. Foarte bună foarte parfumată. zemoasă Necesită Începutul lui polinizatori august dulce. albastră zemoasă. se utilizează parfumată. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. dulce. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. august d'althan. sensibil la rugină Mirabelle parfumée de septembre Monsieur Medie. foarte bună.

Autofertil. arbore rustic. pulpă tare de dar produce culoare verde. verde. spre roşu în acidulată. Autofertil acoperită cu zemoasă. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Prune de chien Mică. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. Necesită dulce. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. purpurie neagră Prune Abricot Prune Bonjour Prune Caprane Mare alungită Enormă Medie. savoare polenizator bună. Se utilizează ca fină. care merge dulce. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Mică Vars Prune Pêche Portocaliu Portocalie Zemoasă.prăjituri Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. fruct de masă şi acidulată. uscat parfumată. dulce. partea arbore viguros însorită violetă. arbore viguros Galbenă. ovală Roşie Albastră Fruct oval. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie . puţin Pentru prăjituri.

Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic.Prune de Mică. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună . se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. Saint-Antonin rotundă Albastru închis Zemoasă. şi dulce. Autofertil acidulată. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue d'italie Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. bună. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Mijlocul lui august Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. se pot liber face şi prune uscate. august d'Oullins. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. dulce şi acidulată Prune Saint. excelent pentru sâmbure prăjituri.

cea mai interesantă este 1119. pulpă tare. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. arbore viguros Bună. nu foarte Autofertil dulce. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. moale. Autofertil înflorire precoce. arbore foarte viguros Foarte bună.Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Verde Galben verzui Foarte bună. parfumată. una Nancy dintre cele mai bune prune. foarte dulce. pulpă tare. pentru conservă şi prăjitură. Autofertil foarte dulce. Pulpa Reine claude tare. aurie. Sunt produse două clone. utilizat mai ales ca şi polenizator Bună Autofertil Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Medie Mare Violetă Verde Foarte bună gălbuie Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Mijlocul lui august . arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. acidulată. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. zemoasă. fină. foarte de Bavay ou dulce.

un pic acidulată Galbenă Arbore productiv Mijlocul lui august Sainte Catherine Medie – mare Galbenă pătată cu roşu Zemoasă. puţin Violetă Montauban alungită ou grosse rouge d'août Tare şi zemoasă. arbore productiv şi vigurosş fructificare rapidă Se foloseşte pentru prune uscate şi prăjituri Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Valor Verdane Rotrundă Ovală. se adaptează la orice tip de sol. arbore viguros Medie. . cu pete roze mai mult sau mai puţin închise Dulce. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. arbore cu vigoare medie Locul unde se pune altoiul prunului .Jaspi (R).Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. . autofertil Gust de miere Autofertil Foarte dulce Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia Verde la maturitate. dă arbori foarte viguroşi. . rezistă la asfixierea radiculară. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) .Royale de Fruct mare. productivatate bună. ancorare bună. violetă Carcassonne oval Royale de Mare. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi.Mariana GF 8-1.Myrobolan.

parfumată. parfumată. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. dulce. productiv. frunze frumoase lucitoare. pulpa sa este albă. fruct de formă iregulată. frunze largi. rezistă la secetă. dulce. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. maturitate după mijlocul lui iunie. Ananas: să se vadă Ananas alb.climatul: temperat şi mai degrabă cald . Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. untoasă. pulpă foarte parfumată. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. căpşună mică de culoare roză. fără legătură aparentă între ei. culoare alb roză palidă. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. pulpă foarte fină. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. zemoasă. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. dulce. Cilady: CIREF. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. varietate viguroasă. zemoasă şi parfumată. Eros Favette: INRA. fructul având tendinţa să se întoarcă. căpşună mică cu gust acidulat. Blanche Ananas: fruct de talie medie. dar nu în plin soare. Fructele sunt mici. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. productiv. cu formă bizară. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . Maturitate timpurie. Chandler: originar din SUA. pulpă untoasă albă. verde închis. viguros. fondantă. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. zemoasă. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. recomandată pentru prăjituri. Are particularitatea că are frunze caduce. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. Simptome: • La varietatea William’s. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. în formă de inimă. calitate bună gustativă. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. varietate rustică.Sinonime: William’s bark necrosis. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. răsadul eset viguros. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. vine din toate regiunile. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. se cultivă în pământ sau în tunel. semi-precoce. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). Elsanta: originară din Ţările de Jos. poate rezista la secetă. precoce.expoziţia: în plin soare. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). alungite. Berbi: regiunea de origine Dordogne. fructe mici medii. fruct mare foare dulce. dar nu suportă solurile calcaroase. de culoare închisă. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. Capron Royal: varietate veche. dulce şi zemoasă. La cules. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. . precoce. fruct roz. pulpa este fondantă. La Doyenne du comice. culoarea sa este roză foarte pală. Belrubi: creeat în 1962. Brighton: ferm şi parfumat. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. foarte ferm. Bogota: viguroasă.

Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. Cirano: fruct uşor alungit. Majoral: parfumat şi productiv. Mara des bois: foarte produsctiv. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. fruct mic. etc. maturitate precoce. Sannie: fruct de talie medie. fruct de calibru mediu-mare. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. calitate bună gustativă. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. puţin sensibil la boli. Seascape: varietate de origine americană. se utilizează şi pentru prăjituri. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. mult parfum. dar are pulpa roză. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). fruct mic. foarte parfumată. roşu aprins. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. introdusă pe piaţă în 1929. se cultivă puţin în tunel. Maraline: fruct alungit. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. fruct alungit de culoare chihlimbarului.Galante: nouă varietate de sezon. originară din Alpi. foarte dulce. productivă.5m) putând fi palisat. Gariguette: INRA. lichior. formă conică. fruct alungit roşu viu strălucitor. Fraise de bois: parfum incomparabil. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. de culoare roşie-portocalie. cultură uşoară. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. precoce. cu parfum foarte delicat. calitate gustativă bună. Senga Sangana: fruct mare. miros şi parfum excepţional. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). zemos. răsad viguros. Gento: fruct foarte mare (12-15g). savoare dulce. productiv. foarte productiv. conic. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. Marquise: fruct conic ferm. patiserie. Red Gauntlet: târziu (10-12g). varietate productivă. fruct mare conic. dulce. calitate gustativă bună. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. parfumat. productiv. . recolta din 15 mai până în 15 iunie. suportă congelarea. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. Valeta: originar din Ţările de Jos. Mount Omer: fruct mare alb. foarte dulce. are gust de căpşună de pădure. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. Talisman: semi-urcător. Vivarosa: căpşună de talie medie. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. calitate gustativă bună. pulpa sa este foarte fină. răsad robust. calitate gustativă bună. Maxim: fruct foarte mare. zemos. Versailllaise: varietate de căpşună veche. dulce. bine parfumat. calibru mediu-mare. parfum de căpşună de pădure. Mamie: fruct mare în formă de con. productiv. Pajaro: originar din SUA. parfumat. culoare roşie strălucitoare. maturitate precoce. Revada: căpşună mare (10-15g). productiv. suportă congelarea. târziu. pulpă dulce. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. produs din iunie până la îngheţuri. culoare închisă. puţin sensibil la paraziţi. semi-precoce. viguroasă şi prductivă. rustic şi productiv. pulpă fermă. varietate rustică şi productivă. acidă. albă. frumoasă prezentare a fructului. răsad productiv care rezistă la căldură. Cirafine: fruct alungit. rustic. producşie din iunie până la îngheţuri. precoce. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). Segaline: originar din Lot. productivitate foarte bună. Marastil: foarte parfumat. maturitate precoce. producţie din mai până la îngheţuri. florile sale sunt roze şi parfumate. rezistă la boli. calitate gustativă excelentă. maturitate la mijlocul sezonului. roşu aprins şi strălucitor. varietatea nu produce stolon. dulce. recoltă grupată. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. precocitate medie. foarte parfumată. se conservă bine. căpşună mare (până la 15g). parfumat. fără întrerupere a producţiei. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. fruct mare. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. dulce. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. Umigento: căpşună mare dulce. rezistentă la boli. dulce. productiv.

productiv. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. Pavie: epidermă păroasă. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. Hercule: creat în 1946. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. Brugnon: epidermă netedă. emit rădăcini. Nectarină: epidermă netedă. parfum excelent. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. bună. productiv. precoce. Profusion Record Regal: parfumat. parfumat. sensibil la făinare. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. rezistent la friguri. nu este sufucient de productiv. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. pielea are culoarea roşu închis. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă.Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. precoce. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. dulce. Gros violet: maturitate august septembrie. semsibil la boli. parfumat. era cultivat în împrejurimile Brest. parfumat. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. miezul se lipeşte de sâmbure. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. pulpa sa este dulce. strălucitoare. este suficient să le răsădeşti. miezul se lipeşte de sâmbure. maturitate la sfârşitul lui august. . Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. rustică. maturitate la mijlocul lui august. albă şi zemoasă. Dina Felligni: fruct mediu. atunci când sunt în contact cu solul. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna.

maturitate la începutul lui septembrie. fruct bun. puţin rezistent la beşicare. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. maturitate la mijlocul lui august. foarte dulce. de talie medie. pulpă puţin zemoasă. Rose de septembre: pieliţă violacee. fruct mare roşu. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. fruct foarte bun. calitate gustativă bună. pulpă albă. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Geradix: fruct mare parfumat. puţin sensibil la beşicare. rezistent la beşicare şi la molinia. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. Amsden: arbore viguros. pulpă galbenă portocalie. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. Carman: viguros. acidulată. dulce şi parfumată. floare rustică. maturitate în primele 15 zile din august. sensibil la beşicare. fruct alungit. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. Benoni: fruct bun. fruct mare. maturitate la mijlocul sezonului. maturitate la mijlocul lui august. rezistent la beşicare. Charles roux: arbore viguros. Belle imperatrice: fruct foarte bun. arbore viguros. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui august. zemoasă. foarte dulce. maturitate la începutul lui iulie. foarte dulce. . Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui septembrie. bine colorat. rezistent la boli. Flaming gold: foarte bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. arbore viguros şi fertil. fosrte fertil. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. acidulată. rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. maturitate după mijlocul lui august. Colombine: fruct rotund. pielea păroasă de culoare roşu închis. Charles Ingouf: fruct mare. savoare dulce. maturitate la 22 de zile după May Flower. foarte bun. roz sub piele. maturitate în iulie. producţie regulară. foarte parfumat. Gold mine: bun. Olympio Silver Lode: fruct mare . rustic. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. Henri Adenot: arbore viguros. acidulată. floare sensibilă la îngheţ. puţin sensibil la îngheţurile târzii. foarte zemoasă. parfumată. dulce. zemoasă. rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. pulpă alb verzuie. Gaillard: fruct foarte bun. rezistent la beşicare. maturitate după mijlocul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui iunie. Galande: fruct destul de mare. Belle des croix rouges: fruct mare. maturitate august – septembrie. sensibil la monilia. cu sămânţă fină. este un fruct cu o calitate bună. Blanche teton: arbore productiv. Dugelay: fruct bun. fructificarerapidă. foarte parfumat. puţin rezistent la beşicare. foarte bun. arbore viguros. foarte bună. foarte zemos. pulpă albă. foarte parfumat. are o culoare roşie strălucitoare. maturitate la mijlocul lui august. pulpa sa este roză lângă sâmbure. Entre de Chanas: fruct mare. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. pielea albă. rustic. roză în jurul sâmburelui. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. pulpă fină. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. sensibil la beşicare. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. destul de rezistent la beşicare.Morton: foarte bun. productivitate bună. destul de sensibil la beşicare. rezistent şi fertil. rezistent la beşicare. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. floare sensibilă la îngheţ. pieliţă groasă. parfumată şi zemoasă. Guilloux elegante: fruct excelent. dulce. arbore productiv. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. tardiv. Arbore productiv. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. Henri Moulin: fruct mare. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. maturitate la mijlocul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie.

Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. Diamond princess Dixired: fruct mare. gust de miere. maturitate la sfârşitul lui iulie. sensibil la beşicare. puţin productiv. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în primele 15 zile din august. se poate conserva bine. fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. zemoasă. flori rezistente la îngheţ. Ribet: arbore viguros. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. foarte bun. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. sensibil la beşicare. foarte dulce. roşie în jurul sâmburelui. rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui august. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. fără aciditate. nu se lipeşte de sâmbure. maturitate la sfârşitul lui iulie. Harken: foarte bun. Cardinal: bun. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. productivitate foarte bună. Madeleine rouge: fruct destul de bun. productivitate bună. pulpă albă. Madeleine blanche: fruct foarte bun. piele galbenă spălată cu roz carmin. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. moale. Loring: foarte bun. pulpă albă verzuie. Veraud: arbore viguros. sâmbure gros.). maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. rezistent la beşicare şi la alte boli. fertil şi rustic. parfumat şi dulce. rustic. . Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. sensibil la beşicare. May Flower: rezistent la beşicare. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. Madame Guilloux: fruct foarte bun. zemoasă. productiv şi rustic. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Tournier: fruct foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. foarte rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. savoare bună. o foarte bună rezistenţă la monilia. Precoce de Hale: fruct mare roşu. Jaune miel: arbore viguros. uşor acidă. maturitate la mijlocul lui august. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. rezistă la monilia. parfumată. maturitate în august. rezistent la beşicare. fertil. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui august. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. sensibil la făinarea coryneum. savoare dulce. maturitate la mijlocul lui iulie. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. sensibil la beşicare şi la făinare. maturitate la începutul lui septembrie. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. Robin: foarte bun. foarte bun. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. J. maturitate la mijlocul lui septembrie. fruct destul de bun. dulce. H. rezistent la beşicare. pulpa alb verzui. Pitaval: fruct foarte bun. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. maturitate la începutul lui septembrie. puţin rezistent la beşicare. foarte dulce. sensibil la beşicare. Fayette Flavorcrest: foarte bun.Incomparable Guilloux: fruct bun. pulpa se lipeşte de sâmbure. Tardive de Septembre: fruct mare. fruct bun. puţin rezistent la beşicare. pulpă densă. maturitate după mijlocul lui august. foarte precoce. fină. Early Elberta: destul de bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. sâmbure liber. maturitate la începutul lui iunie. foarte rezistent la beşicare. foarte dulce. sensibil la beşicare. maturitate la începutul lui iulie. maturitate după 15 iulie. maturitate după 15 august. maturitate după 15 august. Madame Girerd: fruct mare. bun pentru pus la borcan. maturitate la sfârşitul lui iunie. pulpă de culoarea porţelanului. sensibil la beşicare. Red Robin Redwing: fără aciditate. fruct mare. maturitate la începutul lui septembrie. varietate foarte veche. rustic. foarte bun.

Ornella: piesică galbenă. Sanguine Vineuse Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. pentru regiunile mediteraneene. Oriane: piersică galbenă. Neurcătoare Capitou: foarte rustic.Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. maturitate după 15 iulie. fructificare precoce şi abundentă. . Eliva: originar din Elveţia. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. roşie. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. maturitate după mijlocul lui august. pulpă densă. bună. păroasă. rustic. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. pulpă roşie. maturitate la sfârşitul lui august. se decolorează în jurul sâmburelui. floarea rezistă la îngheţ. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la începutul lui august. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în primele 15 zile din iulie. seminţa semiliberă. rezistă la secetă. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. să se consume crud. pieliţă puţin păroasă. parfumată. zemoasă. pieliţă de culoare închisă. maturitate după mijlocul lui august. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. maturitate în iulie. pulpă dulce. Rubidoux: foarte bun. maturitate la mijlocul lui august. pentru solurile calcaroase. maturitate la sfârşitul lui septembrie. pe un fond galben. maturitate după 15 august. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. piele roşie. Ordigan: piesică galbenă. maturitate la începutul lui octombrie. Sanguine tardive: fruct mare. Sanguine de Touraine: fruct mare. foarte bun. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. Sweet cap: piersică mare albă. acidulată. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la începutul lui septembrie. Să li se schimbe locul la 7 ani. se utilizează pentru torturi şi conserve. maturitate la începutul lui august. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. zemoasă. Oriola: nectarină galbenă. maturitate la începutul lui august. zemos.

viguros şi productiv. Baron de Wavre: fruct mare. fără spini. Lord Lambourne: galben. precoce. gust diferit. viguros şi productiv. productivitate slabă. rezistent la boli. se adaptează la terenurile uscate. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Wawi: rustic. roşu. precoce. productiv. Surprise d’automne: varietate veche. rezistent la transport. parfumat. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. viguros. productiv. urcătoare şi tardivă. Sucre de Metz: varietate veche. Schoenemann: fruct roşu închis. fruct roz. producţie importantă. producţie grupată în timp.foarte parfumat. rezistent la boli. Glen Ample: originar din Scoţia. Faro: viguros. Galante: fruct mare parfumat. fruct foarte mare. originar din Iugoslavia.Eva 2: pentru regiunile muntoase. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. gust bogat. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. productiv. Malling augusta: fruct roşu deschis. Flavi: calitate gustativă foarte bună. viguros. calitate gustativă bună. Purple Royalty: fruct zemos. necesită puţin palisaj. fără spin. producţia durează 2 săptămâni. productivă. Violette: precoce. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. Llyod George: roşu. fruct de culoare zmeurie închisă. gust acidulat. Summit: fruct rotund. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. fruct dulce. uşor de cultivat. Malling exploit: fruct foarte mare. Glen Prosen Gradina: fruct conic. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Heritage: rustic. Cumberland: fruct mare savuros. maturitate la mijlocul sezonului. Polana: tulpini drepte. parfumat. parfumată. Meco: producţia durează mai mult de o lună. productiv. parfumat. foarte parfumat. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. zemos. Radboud: fruct alungit. tardiv. Joan squire: fruct mare. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. precoce. fruct puţin moale. productivă. maturitatea la mijlocul sezonului. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. fruct puţin colorat. foarte parfumat. bun pentru patiserii. roşu purpuriu. productiv. maturitate precoce. rezistă la amestec. foarte parfumat. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. fruct mare violet purpuriu. Glen glova: varietate veche. ascuţit. zemos. creşte rapid. tulpină subţire. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. cules uşor. Glen lion: fără spini. precoce. Summo: fruct foarte mare. teren uscat. zemos. rustic. viguros. puţin moale. maturitate la mijlocul sezonului. foarte rustică. parfumat de culoare galben auriu. . viguros. tardiv. foarte productiv. Rouge de Sauron: varietate veche. recoltă timp de o lună. Tulameen: originar din Canada. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. fruct mare. viguros. precoce. savoare bună. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. maturitate la mijlocul sezonului. fruct ferm. Willamette: origine americană. parfumat. Bois blanc: rustic. maturitate precoce. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. roşu. Malling promose: fruct mare. Ruby September: fruct mare. Puyallup: fruct parfumat. maturitate la mijlocul sezonului. viguros. Malling Leo: fruct conic. dar ferm. tulpini destul de drepte. Rose de cote d’or: fruct mic. Meeker: fruct de talie medie. Royalty: varietate de origine americană. precoce. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. fruct de talie medie. se foloseşte crud sau transformat. uşor de cultivat. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. Frida: viguros şi puţin înţepător. una din cele mai precoce. precoce. parfumat. viguros. târziu. Jewel: fruct gustos. roşu închis. adaptat la altitudine.

Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. Anumite varietăţi pot contamina merii. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. de lupta împotriva psylles. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. Simptome: . Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. parfumat şi dulce. Chaenomeles şi Pyronia. înmugurirea acestor arbori este lentă.. viguros. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. urcător. dar care poate contamina şi Cydonia. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. cu gust foarte bun. Lemnul ia o culoare portocalie. Confuzie posibilă: Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. şoricei de pământ. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. mai puţin de 20%. tardiv. Pear quick decline. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. Quince souty ring spot. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. Procentul de transmitere este foarte slab. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. incompatibilitatea între varietate şi altoi. Sorbus. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate.. de practicile culturale. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). Creşterea este redusă. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. de sensibilitatea varietală. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. rustic. de vârsta arborilor. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. Primăvara următoare. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Golden west: fruct mare pentru patiserie. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). tare şi parfumat. pagube ale rozătoarelor.Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid.

Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. în acest caz nodulii sunt spongioşi.. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. plasată în culturi. Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Această capcană. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. microorganismele şi insectele benefice. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Astfel. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Plasat într-o capcană. Florile ca şi sursă de hrană . Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. masculi şi femei. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig.. de la 30 la peste 50%. Astăzi. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator.Sunt în general localizate pe frunze. Insecte devastatoare prinse în capcane . Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). adică spre lun lui iunie.5 g/l la căderea frunzelor. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. în absenţa Gravelle. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. mirosul sintetic. Producţia perelor este redusă. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. această metodă este în plină dezvoltare. Avetizarea agricolă: . Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Cea a merilor de la 10 la 30%. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. La sfârşitul lui august. în concentraţie de 6. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari.

Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. în lungul drumurilor de fermă. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. este cazul ombeliferelor. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. . Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Trebuie alese după anumite criterii: . un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. . Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. la periferia unei livezi. .capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. care atacă larvele carpocapsei mărului. phacelie.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Morcovul sălbatic este pe . . Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire.Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. . forma. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. . Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. afidele şi tetranidele. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare.

Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. acest prădător poate ataca merii. În ciuda eficacităţii sale. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. pc Zf. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. O cruciferă ornamentală. pc Zf. pc Zf. Compozite Asters. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). pc Zf. Molena iubeşte toate tipurile de sol. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei.locul doi. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Un mod simplu. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Utilizare Zf. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. pc Zf. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. cs Zf. În cazul plantelor bianuale. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. un parazit important al carpocapsei. trifoiul roşu şi lucernă. pc Zf. pc Zf. pc Zf. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Ombelifere Panais Pastinaca sativa Morcov cultivat Daucus carota Morcov sălbatic Daucus carota Mărar Foeniculum vulgare Aneth Anethum graveolens Coriandru Coriandrum sativum Angelică Angelica archangelica Anason Erzngium campestre Carvi Carum carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Rudbeckia hirta Margareta albă Chrysanthemum leucanthemum Floarea soarelui Coreopsis spp. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. pc Zf. pc Zf. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. cs văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Înflorire . cs Zf. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor.

diminuarea căderii fructelor . cs.diminuarea levigării .să se cosească frecvent . pc văratic văratic . pc Zf Zf.ameliorarea structurii solului .eliberarea târzie de N . Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp. pc Cs Cs Zf. cs Zf. Avantaje: . zf Zf.diminuarea randamentului .să se supravegheze rozătoarele .îmbogăţirea solului cu materie organică .creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) . solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.protecţia eficace împotriva eroziunii .diminuarea vegeraţiei . cs Zf. Zf Zf.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni Precauţii –incompatibilităţi . control bun al lăstarilor (zmeur).concurenţa hidrică şi în elemente nutritive.acţiunea împotriva anumitor buruieni . .văratic văratic primăvăratic . Cerastium spp. aeraţie bună a solului.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. Inconveniente . cs Zf Zf. cs = plante de acoperire a solului.să se adapteze îngrăşământul şi stropirile .Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. Lychnis spp.tomnal văratic văratic primăvăratic . Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp.probleme cu anumite buruieni .să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . pc = plantă însoţitoare.penetrarea apei şi îngrăşămintelor . pc Zf. cs Zf. cs Cs.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor. zf Cs. concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc. cs Zf. Achillea spp.tomnal văratic .

aport mai mult sau mai puţin important în materie organică.rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor).punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente. . . . .trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. .costul şi disponibilitatea materialului.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. Precauţii – incompatibilităţi . Precauţii – incompatibilităţi . Paie plastice Avantaje .rădăcini superficiale nedeteriorate. lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul. .- riscul formării unei talpe de arătură distrugerea accelerată a materiei organice. . . . .dezierbarea chimică pe margini se recomandă.).paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). .utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie. . . .risc de eroziune pe terenul în pantă. . Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje .creşterea eventuală a umidităţii.risc de eliberare.riscul de eroziune pe terenul în pantă. Precauţii – incompatibilităţi . . .ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. .structură bună a solului.anumite materii sunt permeabile în apă. Inconveniente . . .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . . . . Inconveniente .crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu. material greu de găsit. .nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare.să se suravegheze rozătoarele.eventualitatea unei carenţe determinată în N. Inconveniente .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul.control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).utilizarea ierbicidelor redusă puternic. .rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. .control posibil al lastarilor cu anumite produse.tasarea solului (asfixiere).control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. . .costul şi durata materialului. Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje .pentru paiele de rapiţă şi iarbă.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie.dezierbare câteodată necesară la limita paielor.cere multe ierbicide. .efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. atenţie la bolile criptogamice.

Precauţii – incompatibilităţi - să se supravegheze rozătoarele, atenţie, activitate greu de controlat sub plastic; - dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Pollimax se aplică la : peri, meri, căpşuni, cireşi, pruni, afini, etc. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: - când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci; - când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea; - când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei; - când culturile nu sunt atractive prin natura lor; - şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. Aplicare Aplicaţi: - între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei; peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. - 1-2 zile după instalarea stupilor; - devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare, în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.00 şi 16.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C; - în volume suficiente de apă, pentru a stropi florile şi frunzele; - folosiţi un pulverizator convenţional. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. Avantaje - creşte numărul de albine cu miere - creşte numărul de flori vizitate - creşte numărul de seminţe şi fructe - creşte calitatea, calibrul, forma fructelor - creşte randamentul global - creşte profitul.

Rapănul (Venturia inequalis) Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Luptă preventivă - aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii

Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii; ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor ♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf)

Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Tableau 3 - Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Nom latin Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité au Québec sèche région de Montréal 1/128 3 mois région de Montréal 1/32 abondant dans le nord 1/16 rare mais cultivable 1/16 rivages du 1/4 8 mois fleuve(golfe) région de Montréal 1/2 2 mois 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32

Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable?

2 semaines 3 mois

2 mois

Symphorine blanche

Symphoricarpos alba

partout

1/1

2 jours à 2 semaines

Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine; 3 parti argila;şi 10 % solutie fungicida vegetala). Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii

Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 - Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty

E.T. K.N./déc.N. Gilliver. Biol. Bosshard. R. 1947. 1982. D. Ann. printemps 1982:21-27. Brown. Phytopathology. Science and Culture.. S. 1988. 1968. Appl. Bulletin OEPP. Bennett. fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent d10-m10 1 d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. Gadoury. 1987. M. H. Schüepp et W. Les Quatre Saisons du jardinage. 1982. 1(2):1-2. 62:297-307. Humus. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. et W. mars/avril 1988: 7-9. 1982:32-34. Orchard management:New Hampshire 1981.M. nº17. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. Biol. 1982.Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan Mutsu (Crispin) Sources: Wilcox (1987). Siegfried. Qasba. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. Granger (1988) Tableau 5 . Protégez vos arbres grâce à la prèle. 50(6):209. et G. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. D.prévenir plutôt que guérir. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis.Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 2 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 f09 m09 m08 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 3 3 2 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 R J J R R R R R R V R R V V V J V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom. Y. 72 (7):904-910. 34:136-143. Dhar.. Appl. Ann. 1990.. no 142.E. . 17(4):655-663. 1984. Bio-dynamics. Gonnaud. McHardy. A. nov. Burchill. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. Northeast LISA Apple Production Newsletter. Les arbres fruitiers.

Apple diseases:their biology and management in NOFA.A. Rapport final. Flore laurentienne. Hills. Gillespie et B. Editions Terre Vivante. Coventry.K. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. Henggeler. Rosenberger. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. J. Natural Organic Farmers Association. 66:195. Marie-Victorin. D. New. Kirchner-Bierschenk.K. [Alternative cultivation of apples and vegetables. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. Ontario Ministry of Agriculture and Food. juillet-août 1982:31-39. Plant industry branch. station de recherche Vineland. Tränkner. Wesel-Bislich. Granger. International Journal of Tropical Plant Diseases. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. Miedtke. 1988. 1975. W. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. n 15. Kolbe. Wilcox.P. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. Frère. I. Gupta. 17(6):1. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. 1986. Henry Doublday Research Association. J. 1990. P. Northover. [1. St-Arnaud. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. Shaffer. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. 23(10):22-23. 25(10):246-255. 6(3):7-9.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. 96:75-78. OMAF. rapport de recherche #2036. T. K. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers.J. Royaume-Uni. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. W. 1988. Gupta. Schmid. Prediction of apple scab:reduction of spraying.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. MacNeil.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. 97(1):24-32.GRAB. Cultivars résistants à la tavelure.T. Pesticides. Fruit pest and disease control:the organic way. O. Denis Culley:organic orchardist. 2e édition. 1987. 16(2):123135. Rasmussen. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. 1988. Kennel. J. New York. Pest management section. Courrier du livre. Polymer films:a new approach to control apple scab. 1990. automne 1975:19-23. 1988. Management guide for lowinput sustainable apple production.K.] Besseres Obst. 1990. W. et M.Overbeck. R. 1987. 33(3):74-76. 1990.E.D. 1991. Bio-Dynamics. Lower Rhein. 364 pages. 1988.Welder et G. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. Neumann. Les Quatre Saisons du Jardinage. Hoffmann. Highlights. White. 5(1):93-97. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. 1987. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. 1990. Thorez. 1989. 925 pages. W. Hockey. 53(2a):359-362. Ottawa. 1983.F. 1982. A. Proctor. Lamb. 1983.. et W. 1983.] Erwersobstbau. Dominion of Canada Department of Agriculture. Healthy orchards. 1990. J. Phytopathology. Keipert. Louis. Paris. 1990. G. A.. 243 pages.Gupta.H. Paris. MacHardy. J. 1927. Apple disease management pages 40-45 in USDA. et R. W.J. Presses de l'université de Montréal.A. 1985. Montréal. A. et G. et S. Agriculture Canada. G. 1988. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. L.L. U. Maine Organic Farmer and Gardener. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). K. 1990. Greenhouse studies. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology.. Studies in fruit diseases:apple scab.E. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. n116. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. pamphlet n82. 75:966.H. 59 pages. 1964. Blackburn. D. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. Jagdish. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. et J. G. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE .

26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Adalia.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea . Agria. Atractotomus. Apanteles Aphidius.Syrphidae .Nabidae Nevroptera . Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial.Icheumonidae Genuri Coccinella. Micromus Conwentzia Syrphus. Phryxe ltoplectis. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Chilocorus.Cogniopterygidae Diptera . Staphylinus Orius. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Scymnus. Stethorus Oligota. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Adonia. Anthocoris Deraeocoris.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Heterotoma. 1994. Allothrombium Pales. Epistrophe. Amblyseius. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Nabis Chrysopa Hemerobius.Anthocoridae .Staphylinidae Heteroptera . Ephialtes Macrocentrus.60 m. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. domaine de Gotheron.Coccinellidae .Stigmaeidae . Phytoseiulus. Propylea. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Praon .Anystidae .Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Harmonia. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.Trombidiidae Insecte parazitoide Diptera . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida .Miridae . Episyrphus. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA.Chamaemyiidae .asso.Phytoseiidae Actinedida : . Tachyporus. Himacerus. Pilophorus.Hemerobidae .Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trioxys. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Malacocoris. Phytocoris. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Chrysopidae . Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Campyloma.

33 Jonagored. 1994.Pteromalidae Eulophus . Ozargold 2.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .67 Gala.Trichogrammatidae Encryrtus..7 Florina 0.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). virusuri D'après Reboulet. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .8 Earlygold 0. Ageniaspis .Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . bacterii.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. .82 Media 11.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Aphelinidae Eupteromalus. Aceasta specie este polifaga. Golden 7.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. capocapsa (Cydia pomonella). Asaphes .Tetrastichus .Encyrtidae Aphelinus.5 Jonathan Jonagold 3. . 25 2. 83 Jerseymac 1. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.42 Starkimson 9. Encarsia. ACTA point n°1 .Brachonidae .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. piretru si ulei vegetal).Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Aphitis .

37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. furnici. Synthèse 1994-98.00.90. 1998. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. tanacetum vulgare fierbinte. GRAB. FUNGICID: afide. Se diluează 1/20 pentru aplicare. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. după care se filtrează. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte.70 / Fax : 04. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. carpocapsa. 1kg la 10 l de apă. INSECTICID afide. 1998. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. : 04.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. Agribiodrôme. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. după care se filtrează INSECTICID. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. INSECTICIDE . GRAB. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. furnici.84. melci. 1998. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.84. INSECTICID: afide. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. GRAB.90. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. carpocapsa. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun.01. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. INRA.

păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Afide. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte . după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. INSECTICIDE TOTAL Afide. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.mentha infuzie furnici revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.

se remarquent surtout au printemps. Adultes : mouches ressemblant à des Larve . impossibles à décrire précisément et rarement observées.adulti de crhysope .paianjeni (Angiope) . semblables à des Pucerons limaces.. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. se déplace très rapidement (0. Pucerons apodes. d'un orangé vif.larve de coccinele . Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. de rouge foncé à rouge clair. Actif dans la végétation au sol au début de la saison.larve de chrysope . clair ou translucide. jaune vif tacheté d'orangé (0. se déplace rapidement (1 mm). adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres.3 mm).larve de cecidomelide .larve de syrfide . Acariens phytophages (p.5 mm).- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. avec parfois des taches brunes sur le dos. tétranyque rouge du pommier. Acariens phytophages Nymphe. Acariens phytophages Nymphe. Adultes : mouches menues.adulti de syrfide . Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. Présents sur l'écorce et les feuilles. là où se nourrissent les acariens phytophages. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes.5 mm).-viespi parazite Nom Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide . brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. à l'aspect de velours. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. ex. tétranyque à deux points) Nymphe. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison.

Oeufs : blancs. . Pucerons. Nymphes : minuscules. brun ou orangé luisant. vert moucheté ou gris moucheté. marqués de taches noires (3aussi acariens 4 mm). Les adultes passent l'hiver à l'abri dans les débris au pied des arbres et des haies. rapides. très actives. Pucerons. adulte Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. Adultes : vert grisâtre. Réduves ou punaises Adultes : gros. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. au corps Pucerons. Larve. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). Adultes : ovoïdes. réunis en grappes. Abdomen fuyant sous les ailes. Les larves se trouvent dans le feuillage.abeilles. Oeufs : jaunes. acariens Nymphe. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. sous les débris au sol. Actives de la fin mai à octobre. adulte Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. Larves : fuselées. Larves : corps allongé. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. Les coccinelles sont actives toute la saison. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. luisants ou mats. toute la saison de croissance. se trouvent dans le gazon. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). dont les larves du carpocapse de la pomme Adulte Nocturnes. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. les pierres et les rondins. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. foncé avec taches claires. Coccinelles (Coccinellidés) Larve. bruns. en forme et cochenilles de tonneau. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). ovoïdes (3 mm de long). vertes aux yeux rouges. Acariens. sur de longs pédoncules très fins. légèrement aplatis latéralement. orangés. pucerons Nymphe. acariens. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). Pucerons. Nymphe. Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été.

brunes. ovoïdes.Falstaff . huit pattes.Canada Gris .Jubile . La plupart des insectes arboricoles Immature.dans les fruits tombés Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. noires. sur les branches et le tronc. Les larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP. .Gloster . orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs. Les adultes sont actifs dans la frondaison. Les adultes sont actifs dans la frondaison. Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP.Kent . Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures. Femelles munies d'un long ovipositeur. d'enrouleuses. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes nuisibles Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. ressemblant à des comprimés. Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes.Melrose . Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere .Clochard.5parasites (Braconidés 3. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Larve Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Fuji .Belle de Boskoop . adulte Dans la frondaison. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0.6 cm).

Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline Carona Kiwi • Howard . Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber.50 şi 25cl.Golden . Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare.. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise.Reine de Reinettes .370 gr • Îngheţată de Cassis . oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar.Granny O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. fără conservanţi. fără alcool. .Idared . Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate.Jonica . fără alcool. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică.370gr • Prăjitură de căpşuni .

interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. afidele. Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. . Să se evite perioadele cu secetă. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. mamifere şi păsări. Avantaje . Utilizări . . Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. aleurode. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. bolnave sau stresate.active şi împotriva ouălelor de acarieni. dar şi împotriva anumitor psilide. . . În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. . o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate).fitotoxicitate posibilă în sezon. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. . . .afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. cicadelles şi tinerelor larve. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. scara de temperatură la care uleiul se distilează.aprobate de caietele de sarcină biologică. mai ales în cazul plantelor slabe. După rafinare. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. Uleiul înăbuşeşte ouăle. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. . Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. Dezavantaje . Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri.uşor de aplicat. După purificarea uleiului.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. . blocând astfel intrarea aerului. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate.nu persistă.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. gravitatea. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. şi procentul de ulei activ. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere.uşor biodegradabile. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. afide şi câţiva fluturi de noapte. În orice caz. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. .Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. temperaturi ridicate şi vânturi puternice. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. După hidrogenizare. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii.

Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. Frunzele afectate pot cădea. Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. piele şi plămâni. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). punaise du fevier. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. poluarea saz deriva pesticidelor. Spectru de acţiune Afide. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. dimineaţa sau seara. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. devin mov închis apoi brune. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. În seră.Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. împiedicând sporii să germineze. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. La 3%. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Aceste pete pot părea umflate cu apă. fluturi şi acarieni. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Arboricultura . acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni.

diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. de anumite larve. Rezultatele indică că: . .să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol Specii ornamentale Comentarii Azalee Begonia Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Camelia Crizantemă Poate fi fitotoxic pentru flori Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Mai puţin părul lui Venus Gardenia Muşcată Poate fi toxic pentru flori Palmieri Mai puţin cocotierii Filodendron Poinsettia Să se încerce mai întâi. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Sericultura În seră.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . de palmier. În livadă. Dove.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale.5%) . tigres şi mineuses. fluturi.Ardei iute . Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. tetranide şi aleurode imature. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. . Joy şi Palmolive.Feves de lima .dovlecii. . Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. de nuci de cocos. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Portulaca Zinnia Specii comestibile . Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. de floarea soarelui. la multe specii apar borduri negre. Produsele testate erau: uleiuri de porumb. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP.5 ml în 237 ml apă.Ridiche. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate.Ivory. Uleiul nu este . ardeii iuţi. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali.Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor.pepenii galbeni. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn.

Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. pruni.să se planteze varietăţi precoce . se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. cât şi în exterior şi nu în seră. aleurodelor şi acarienilor.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .să se pună cuiburi pentru piţigoi.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor.să nu se evite. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. lăptuci şi bumbac. Dovlecii. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . să se interpună o bandă protectoare de carton. deşi sunt derivate din petrol. Ce trebuie făcut: . Fără pericol pentru albine. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. dipioni şi alte insecte. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Ce trebuie făcut: . dar putem să le găsim şi în peri.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor.să se trateze de două ori. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. Ce trebuie făcut: .să se evite îngrăşămintele prea azotate . un produs selectiv specific pentru larve . de la începutul lui mai. Pe arbori tineri. cu bactospeină. Utilizate raţional. Aceasta fiind spusă. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. fluturilor. nuci. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. Ce trebuie făcut: . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Concluzii Uleiurile horticole. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. să se taie părţile din frunzele atinse. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.dacă este necesar. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. urechelniţe.să se suprimeze funzele beşicate.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .fitotoxic pe vinete. sunt adesea cu viermi . castani. În ciuda acestor calităţi.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ.larvele de chrysope. face ravagii în meri. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. iarna. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. dar fatal pentru insectele auxiliare .să se pulverizeze purin de urzici diluat . Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. cu atât fitotoxicitatea este aparentă.

Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. Doyenne du Comice.să se planteze varietăţi rezistente. Williams. Polenizatori: Conference. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. Pyrus A20. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. Forma: ovoidă scurtă.să se aducă bor. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Prin teste ELISA. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. ornată cu lenticule concentrice. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. cu întrenoduri de lungime medie. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Pear ring pattern mosaic. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Perioada de consumare: octombrie-martie. . câteodată neregulată. Cuveta: evazată. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. Ochiul: mediu şi deschis. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. mai puţin importantă la măr 5-10%. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. gros. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Pedunculul:destul de scurt. gutui C7-1. Pulpa: fină. până în martie. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. Ea afectează merii. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. zemoasă. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Platycarpa dwarf. groasă. prunii şi numeroase plante ornamentale. • Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Quince stunt. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. Ce trebuie făcut: .. puţin profundă.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . gutuii. Este o boală endemică a mărului şi a părului. perii.

Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. În anii fără expresie a simptomelor. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. Simptome: Sunt localizate la fructe. Incidenţa economică: . Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Apple green dimple. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. prunii.Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. Apple rough skin. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. • Dacă temperaturile sunt scăzute. după o puternică expresie a simptomelor. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. o bună ţinută la conservarea la rece. trandafirul. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Fructul prezintă un bun calibru comercial. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. Gala şi mutanţii săi. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. Pe varietăţile mai sensibile. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. alunul şi alte specii. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle.

Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). El a fost identificat ca şi fitoplasmă. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Frunzele sunt în general mici. este prezenţa inelelor concentrice brune. perii şi gutuii. care a dat numele bolii. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. blastomanie. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. • Cealaltă manifestare. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Această boală afectează mărul. Confuzie posibilă: Nici una. Quince yellow blotch. dar care este cea mai puţin frecventă. Simptome: . Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Agentul acesteia nu este identificat. Producţia este nulă. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. mătură de vrăjitoare. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. denticulaţiile lor sunt neregulate. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. apoi ca şi xylemlimited bacterial.În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare.

Arborii contaminaţi au puţine fructe. în funcţie de varietăţile contaminate.Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. şi doar aceste frunze. manifestă punctuaţii negre în relief. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Vuveta oculară este decolorată. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. Frunzele trandafiraşilor. sunt deformate. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Simptome: Sunt localizate la fructe. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Două tipuri de simptome descriu această boală. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. la începutul sezonului. Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Confuzie posibilă: Nici una. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. crispate. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Fructele sunt adesea mici şi deformate. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) . Fructele.

Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. . Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. Apple top working disease. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. El afectează merii.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. În momentul creării livezii proprii. .Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Virginia crab decline. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. Confuzie posibilă: Nici una. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos .se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Principii : 1. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. Apple jonction necrotic pitting. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . Incidenţa economică: Deşi latentă. Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului.o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. . Este inportantă o redresare foarte progresivă . Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Din contră. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Aceste rezultate se explică prin : .

…) . excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . tasare.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă.se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. . Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . nuc pentru carpocapsă. prun pentru sharka etc… b. MM 106 şi sol umed pentru mană . Melrose şi Florina pentru măr.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. micro-aspersiune). Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. Alegerea soiurilor .alegerea unor sisteme de irigare. Reine-Claude pentru prune etc… 3. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a.. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. . 2. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. .sunt preferate speciile rustice. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. Alegerea densităţii şi a formei . specii de piersici târzii datorită moniliozei . respectiv rezistente. LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE • cantitate (2) • calitate • regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . .se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. În acelaşi timp.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură.… .

Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea.materiale care nu compactează .este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. sau în livadă.utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. .perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . favorizează aerisirea. . Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna.reglarea încărcării . • Lupta directă .crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. . . care condiţionează rapiditatea. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: .zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii.pneuri cu presiune mică (dezumflate) .o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. .(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5. 6. chenopodium. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . În plus.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori. . . Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice. .utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . De exemplu. .

conservare până în decembrie.8/9 . Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. producţie precoce.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia.Adams 332. mărime corespunzătoare.Prinderea după plantare este întâmplătoare. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. specie cu dublă destinaţie. bună calitate gustativă.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn.Williams: sensibil la rapăn. dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9. bună calitate gustativă. foarte productivă. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . fără alternanţă. Beurre Bosc. sensibilitate la Stemphylium. Cel mai compatibil dintre gutui. . dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. . .Kirchensaller: franc provenit din semănat. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. foarte mare şi regulată. . Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. . specie foarte productivă. Conference. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică.Conference: sensibilitate mică la rapăn. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. se conservă perioade mari de timp. foarte viguros. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu.metodă abandonată în favoarea francului clonat. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. . tendinţă puternică de drajonare. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. . respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. .profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii.EMA şi Sydo. productiv.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . . bună calitate a fructelor . Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. monilioză etc…). productivitate bună.BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. bună ancorare. În aceste condiţii pedo-climatice.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. necalcaroase. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. . precum şi la climatele calde. dar arămie.Principiu: Completarea măsurilor preventive: . proastă afinitate cu gutuiul. induce un comportament heterogen. Soiuri . BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. .

Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. vigoare medie. . Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. Forma are puţină importanţă. oprirea creşterii vramurilor). Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. producţie slabă. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. 2. . Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. potasică şi ferică.. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. În plus.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. . Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. afinitate medie cu BA 29. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. După căderea petalelor. .. foarte bună afinitate cu BA 29. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele... poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. controlul vigorii. În sezon.. epidermă fragilă. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. În schimb. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. alun. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. lauretc. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. foarte sensibilă la Stemphylium. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. de lemne. Protecţia fitosanitară 1.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. merişor. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). sensibil la sulf şi la cupru. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. cuiburi. tei. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. . După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor.

După transformarea în nimfă. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. Guyot. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). în crăpăturile scoarţei în mod special. foarte uşor de identificat. Adultul. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). 5. rotenonă). Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). Apare o singură generaţie pe an. Totuşi. Atâta timp cât riscul există. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile.  cantitatea de innocul. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. primăvara. 4. Ouăle eclozează în timpul iernii. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică.  prezenţa cancerului pe lemn. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. apoi intră în fructul tânăr. cap grideschis şi corp alb-gălbui. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. foarte arcuită.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. trecănd mai departe într-un alt fruct. 3. . În faza următoare. albă cu capul maroniu. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Primăvara. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. Comice. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. 6. 7. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. Dacă există resturi din anul precedent. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna.

dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. Marbot). Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. compost). în momentul dezmuguririi). Produse utilizabile. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. 3. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. bogate în materii organice. 2. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. 4. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). Ronde de Montignac).Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Port-altoii Juglans regia L. 1.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Controlul buruienilor Pe rând. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Acest obiectiv. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. va ghida alegerea materiilor organice. (Parisienn.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. . Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului.

Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. o bună aerare în interiorul arborelui. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. În general. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. material textil) sau cu materiale organice (paie. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. -Înierbarea totală a solurilor bogate. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. provocând căderea lor. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. În acest caz. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. La ora actuală. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. scoarţă. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. În această situaţie. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. Irigarea se poate face în diferite moduri. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. în livezi. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Înierbarea. Ciuperca iernează pe frunze. din mai multe puncte de vedere. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. . Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. În caz de imposibilitate de irigare.

într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. În general. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. 4. Penicillium. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică.Monilia fructigena are perniţe mai mari. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. 5. . Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie.Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . o creştere regulată. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. Atacul este favorizat de: • Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile.  Livezile trebuie să fie curate. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. La înfiinţarea livezii. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. Unele suşe sunt rezistente la cupru.o schemă de plantare mai aerisită. În prezent. Pe fruct.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. . Rhysophus sau Alternaria. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. . fiind paraziţi ai rănilor . nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. brun roşcat . datorită mijloacelor limitate de combatere .

Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). Perioada de intervenţie • Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. • Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. calciu. • La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. • Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. recoltarea fructelor putrezite. presortare în livadă. coada calului. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. sulfat sau oxiclorură. • Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. eliminarea fructelor care se ating.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. transport. silice.1 %. tăierea ramurilor prea joase. În zonele cu riscuri . fructe deformate. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. frunze mai groase şi deformate. şi bacteriozele): 2. conservare la temperaturi scăzute. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. cupru . De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui .• O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. tăieri în verde. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. • Recoltarea în bune condiţii: manipulare . hidroxid). provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. tăieri după recoltare. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: • Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. • Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. Cuprul nu mai . trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. Condiţii de infestare • Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. După recoltare. • Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. • Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. orientarea parcelei. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc • În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. • Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . crăpături). magneziu. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. forma arborelui. cancerului.

căderea frunzelor). Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Rich. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Lady. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. aminoacizi). . . . Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. . Snow King. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Big Top. extracte din plante.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Elegant.acţionează din momentul în care miceliul penetrează în frunză. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere.H. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. Hale). Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Valley Sweet. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Rich Lady Summer. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Pseudomonas sp. . În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. Sibelle. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente.

Sulful muiabil are o anumită eficacitate. Gala. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. Braeburn.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Boskoop. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). rezultă o diminuare a vigorii livezii. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Golden. Belchard.Specii foarte sensibile: Granny Smith.  aplicarea unor tratamente precise. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. fertilizare). Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Pe ansamblu. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A.Cancerul (Fusicoccum amygdali) Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Topaz. Alegerea soiului În agricultură ecologică.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Necroza este de formă ovală . Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora.Specii sensibile: Reine des Reinettes.1 până la 2. Idared. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). . Cuprul este un bun cicatrizant. . Melrose. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. . Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Elstar. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. Profilaxie 1. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. evitănd dispersia sporilor. -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire.  favorizarea entomofaunei utile. talie. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Baujade. -Deformare accentuată a lăstarilor.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Delbard Estivale.

Semănarea speciilor selecţionate în amestec. mărind volumul per ha la1500 l. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). 3. 2. mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. benzi (straturi) florale. Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor. Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii. . Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. reci.tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome. înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) .se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. guano. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide).. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. ricin.  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). B. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie. O pajişte variată.5 l/hl de apă. Goldrush. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1. . mai ales în peioadă estivală. Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve. provocate de o mineralizare târzie a azotului.Specii puţin sensibile: Florina. .  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii.  primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor. mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele.

extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). K. este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Ca şi Mg. îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Mo. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Cu. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn. care se testează în prezent este Neem. În ceea ce priveşte bacele de arbust. care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului. Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. . Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie. Zn. rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. B. acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că. el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor.crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h). De altfel Na. . Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil. Principiile active fiind fotodegradabile. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor.controlul stării vegetative a pomului. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Intervenţii după înflorire La această dată. . cu excepţia limitării pagubelor. dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. în funcţie de stadiul lor de aplicare. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Penrtu îngrăşământ. Aceste produse sunt puţin selective. parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Rădăcinile arborilor şi fâneţei. P. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. în caz de ecloziune tardivă. Principii de bază a combaterii dăunătorului: . prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni. viespi. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii).Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură.asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. nu se mai poate face nimic. unde acest produs este omologat. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. . în ce cantitate şi sub ce formă. Un alt insecticid vegetal. în ce moment. arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Trebuie limitat numărul furnicilor.cunoaşterea biologiei. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor. Si.efectuarea de tratamente precise. . Fe. În Elveţia. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor. C. gărgăriţe). care acţionează prin contact. se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii.

trebuie ţinut seama de faptul că. raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Souci şi alţii 1977 Păr Cireş Prun Cais Piersic 40 12 20 20 15 30 26 10 18 15 10 5 5 9 9 70 23 42 71 36 2 2 1 3 1 5 2 2 2 2 Kiwi 20 31 11 54 7 2 Zmeură 15 29 7 26 - 5 Alte bace de arbuşti 20 37 7 47 - 4 .1 16.5 3 15. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970.Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1.2 2.1 rădăcini Prelevări 10.5 70.6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca.5 15 37.5 54. căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4.9 0. apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe.5 Prelevare 98 35 148 136.5 2.6 1. Prelevarea permite evaluarea nevoii.6 22. trunchi. USDA 1992 Drawer şi alţii 1970. Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988.3 Ramuri.8 Frunze 43 6.9 1.4 4 22. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3.9 diverse (muguri. a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură. cu rapida evoluţie a varietăţilor. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe.5 8. 15.

la momentul potrivit.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului.Afin 15 21 2 10 - 1 Drawer şi alţii 1970.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.Mg.Ca).Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării.a rădăcinilor.Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.procedee care variază după anotimpuri. şi aceasta.dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului.a frunzelor.este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de .fie de frunze.fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini. de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă. datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive.începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante. azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi. de exemplu.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P.chir şi în plantaţiile fertilizate. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat.este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie.până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea. Souci şi alţii 1977 De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol.disponibile pentru plante. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate.iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi.a mlădiţelor.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini.un exces de azot la fel. atunci când ea are nevoie.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului.K.normele rămân neschimbate. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Într-o cultură de fructe.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază.sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă.a mugurilor şi a fructelor.cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Şarpanta.în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.

În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. îngrăşământul verde lignificat. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. . Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). pierderea elementelor fertilizante prin levigare). Fosforul. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. ca şi gunoiul copt. proasta calitate a fructelor. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. mai puţin bogate în elemente fertilizante. granuloase. resturi vegetale şi humus. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. efectul azotului durează mai puţin timp. Solurile profunde.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. repreezintă solurile ideale.exemplu stimularea alternanţei. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. bogate în humus. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. În populările de leguminoase pure.

Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost.În momentul plantaţiei. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. În momentul aporturilor de C/N ridicat. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. cal sau găini. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. lemnul de tăiere. mulci. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. De alfel. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. de exemplu calciu. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Aportul de azot. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. rădăcinile. . îngrăşământ organic. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Pentru o interlinie de 3. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. În arboricultura biologică. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. mai ales în momentul reconstituirilor. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. magneziu. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. În toate cazurile. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. fier şi mangan.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine.

adesea prezent în sol. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. comportamentul livezii. doar în cazul unui sol foarte fertil. Relaţia sol/ plantă este primordială. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii.20 0. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). măzărichea este un «decompactor » extraordinar.20 Pomi fructiferi Măr Golden. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. La fiecare parcelă. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani.20 0. răspunsul său. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. tunderea ierbii. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. Ea se face în funcţie de analiza solului. aplicând un coeficient de K1 de 0. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. mai ales în cazul unui bălegar compostat . Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. la un an înainte de plantare. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). matur Piersic. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. Trebuie încorporat acest .Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. În caz de carenţă în fosfor. matur Păr Dr. dacă este înierbată sau nu. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. La replantare. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. coloraţia frunzelor. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. Să se prevadă dacă este necesar.) ca şi în viticultură. guyot. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. la intrarea în vegetaţie. folosind un coeficient K1 de 0. etc. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă.20 0. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. vigoarea arborilor. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. fără întoarcere. care ameliorează structura solului. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. nivelul de substanţă organică). matur Păr Williams. lungimea lăstarilor. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului.20 0. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze.20 0. De exemplu. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare.

Calitatea. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. excremente de păsări. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. făină de pene. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. tătăneasă. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. . Pentru ansamblu fructe-flori. zinc. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. pudră de oase. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului..Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. bor. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. Este de ajuns o singură fertilizare. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Se justifică un singură fertilizare. Tot odată. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. calciu. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Tehnica dublului aport este un răspuns bun. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. de climat. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. de încălzirea solului. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. trebuie avut în vedere : . ca de exemplu afidele. coada calului.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. extractul din plante (urzici. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. sucul de compost. Adăugarea oligo-elementelor (fier.. Algele. . A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. magneziu) va corecta eventualele deficienţe.

importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. potasiu. Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: . Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă). element foarte mobil.materie organică Contrar azotului.media vigorii generale. magneziul şi calciul. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot.profunzimea solului .8 0. În cazul azotului. Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante .formarea mugurilor de fructe. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) .2-0. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor). magneziu.arborilor. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.nivelul randamentului .5-3 2-30 1-12 0. el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.conţinutul în materie organică Fosfor.volumul ocupat de pietre . Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: .5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. potasiul.

Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. pete de rugină mai drenaj. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite.fixarea elementelor nutritive în sol . Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte.antagonisme .cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . În cazul oligoelementelor mai ales. Cauze: . dr a unui aport excedentar de potasiu. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Plantaţie ţintă. albăstruie. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Irigaţia eventual necesară. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. Atunci când orizonturile sunt compacte. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. dar pot apărea sub formă de: . Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm).reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) .pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului.

de exemplu în cazul lipsurilor. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. fisuri de eroziune pătură compactă. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. pentr trecerea maşinilor. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Identificabil la culoare. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. eventual C P Cu. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Zn. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. arat profund. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Există diferită metode de a analiza solul. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Fe. la structură şi la textură. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Atunci când orizonturile sunt compacte. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. În general. Ameliorarea seminţelor . Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . potasiu. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Pătiura superioară a solului compactă. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. magneziu şi calciu. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Arat profund. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. K. Structura solului din grăunţe prea fine. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Mn. pentru creşterea conţinutului în humus. Şiroirea pământului fin. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte.

În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). K. 30.1-18 scăzut. 6. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent.5 >2. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme.0.5 1. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. Mg şi Ca.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1.1-99. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu. prelevările vor fi limitate la această zonă. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului.1 1.3-4. factorul corector va fi inferior lui 1.5 >3. pH. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. altfel spus. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.1-12: foarte scăzut. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. 12. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal.1-30: moderat. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere.3 2. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului.1-2. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. altfel spus. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. nisip> 0. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. potasiu. Fosfor. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp).5 Sol echilibrat 10-30% <1.0 >4.5-3. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. mâl 0. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1.5 Sol greu >30% <2. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. 18. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate.002 mm.002-0.05 mm. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. .

Mg. K. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. Ca după clasele de aprovizionare. Apoi. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. . Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. În caz contrar. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul.

2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.7 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .9 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.8 0.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.5 Rezervă D 105 325 145 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.1.4 Rezervă D 110 350 160 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.

2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 60 67.5 0.5 180 202.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 11.5 35 40 45 13 15 16 52.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 32.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.5 65 24 97.1 Rezervă D 22.5 40 247.5 56 337.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 5 25 14 85 2.5 13 65 40 250 6.7 0. Mg.5 27.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 7.5 1.5 Rezervă D 16.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 75 28 112.5 26 30 33 157. .5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică. 1.9 0.8 0.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.3 Rezervă D 19.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 4 4.5 12.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.5 15 75 46 290 7. K. Ca după clasele de aprovizionare. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 3 15 7 33 1.5 55 20 82.5 49.5 11 55 34 210 5.5 17.5 20 22.5 37.5 0.5 48 292. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 18 112.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.

Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.5 420 390 350 140 70 Acid 5.7.0. pe baza unei extracţii AAE 10.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.9 şi 6. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse. În general.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. de exemplu un văruit excesiv. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH.0 şi 7. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var.0. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.5-5. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. . Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.5 pentru bacele între 5. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5.0 şi 7. este de a proscrie.5-5.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0.9. fier.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.0. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului.0-6.

creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. fier Fe şi zincul Zn. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. pe zone care se studiază. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. în special.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. sunt un ajutor în acest sens. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. pot să fie şi ele analizate. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. creşterea înceată mlădiţelor). de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. respectiv ridicate. . ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. o sută de frunze cu peţiol. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. mangan Mn. Din 1976. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. P. Ameliorarea activităţii biologice a solului . Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. Cu un pH superior lui 7. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. promovând exploatarea radiculară. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. Directive pentru prelevare A se preleva. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. În sol el este absorbit de particulele de argilă. oligoelementele cum sunt borul B.K. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. Conţinuturile în N. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. foarte mici. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. Alte elemente.

51 0.43– > 2.338 0.06– > 2.40– > 3.262– 0. N P K Ca Mg var.312 0.186 2.315 0.438 > 0.209 3.71 Elstar <1.42 < 0.45 0.59 Golden <2.306– 0.15 Cais <2.190– > 0.411– 0.71 < 0.75 2.46– > 3.40– > 1.276 2.08 1.181 2.235 < 2.45 > 1.24– > 2.529 FR > 0.212 2.152 0.46 Piersic <2.06 < 1.185– > 0.26– > 2.375 > 0.205 2.31 1.85 < 1.202– > 0.238 2.216 2. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.46 1.56 Maigold <1.66 < 0.42 < 1.229 1.229 < 1.90 < 1.81 2.30 2.588 .08– > 3.64 < 0.59– > 2.48 Păr <1.260 < 2.12 2.94 2.470 > 0.110 0.159– > 0.259 > 0.93 2.64 < 0.55– > 2.87– > 3.75 2.239 0.57– > 1.57 2.76 < 0.200 2.411 0.190– > 0.248 1.92 1.224 1.63 < 0.69 1.80 0.25 < 0.394 0.149– > 0.86 0.41 1.236 3.180– > 0.83 < 0.58– > 3.90– > 2.352 3.67 1.07– > 2.10 1.166 0.57 2.31 1.08 1.262 2.39 < 0.225 2.174– > 0.133 0.01 1.351 > 0.03– > 2.92 < 0.01 < 0.354 > 0.238 < 1.11– > 2.75 < 0.18– > 4.347– 0.228– 0.88 2.12 < 0. Specie.02 2.01 < 0.03– > 2.63 0.19 < 1.171 0.85 < 1.43 1.84 3.312 > 0.152 0.11 2.17– > 2.88 2.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.13– > 2.86 < 0.228– 0.78 < 0.13 2. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.50 0.152– > 0.05 < 1.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.284 0.29– > 1.65– > 2.98 < 0.61 1.558 > 0.96– > 2.172 0.238 < 1.271 < 1.77 2.89 1.20 < 0.79 1.242 < 1.293– 0.14 2.57– > 2.55 0.09 Prun <2.201– 0.215 1.163 0.241– 0.46 1.179 0.74 0.40 1.54 Cireş <1.71 0.89 1.234 2.10– > 1.229 < 1.487 0.19 2.25– > 1.268 < 0.

Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări.. partea pietrilor va fi superioară lui 30%.. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. Dacă trebuie răsădit mai des.ei se găsesc mai ales în organele tinere. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot .Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare.Diverşi factori. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic). mangan..Din mai multe motive. parte de pietre este inferioară lui 30%. magneziu şi azot în petalele piersicului. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.diferenţa între normă şi prelevare. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere.În general.compuşii azotaţi sunt foarte mobili.caracteristicile fizice ale solului. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Valorile K/Ca superioare lui 5.TEHNICI.norma poate fi corectată. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea.hormoni vegetali. La nivelul plantei.zmeura şi murul. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării. În sfârşi. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. Se utilizează un aparat manual practic.).nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe.cum sunt procentul de materie organică. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare. Determinarea conţinuturilor în fier. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei.de reorganizare şi de spălare. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate. Analiza florii.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului.fructele cu sâmburi. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.

În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.0 1. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat.6 1.2 1.5 1 1.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras. . întreţinerea solului).5 1.5 1.0 1.5 2 2. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).5 2 2. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.5 2 2. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.8 1.5 2 2.7 2.5 2. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui.5 2 2.2 1.5 1.5 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui. par 2 3 4 5 6 0.5 1.2 1 1.5 2 2. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.5 1.5 2 2.

Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. 1. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6.. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. Boli fongice (Botrytis.) 4.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Maturitate. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Maturitate Tardiv. Frecvente: –2 Dydimella. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7.. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha).Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 .mur 1.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5.

Fosfat, potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive, normele de fosfor, potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Îngrăşământul fosfat, potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat, potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent, corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal, analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5, K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi, a bacelor de arbuşti şi de kiwi. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi,bace de arbuşti şi kiwi 2. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre,este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0,6 3 Satisfăcătort 0,6–1,50 2 Bogat 1,51–2,0 1 Foarte bogat > 2,0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi, doar în cazurile foarte particulare. Este vorba mai ales de fier, mangan şi de zinc, elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement, analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. În cazul fierului , corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul, manganul şi borul pe sol alcalin. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor.

Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha, cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha, pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive,planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor, îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Dimpotrivă, totalitatea normei recomandate pentru P2O5, K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general, nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune, pentru azot, 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai, începutul lui iunie. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate, cea ce diminuează rezistenţa la ger. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha), aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze, al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu, pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate, în anumite cazuri de exemplu, să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă, efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor, potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat, înzăpezit şi înmuiat. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă, este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat, potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile, ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere, adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar, aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.

Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor, un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me

Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor.. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura.

N

Az ot

Frunze clare, fructe prea mici

Ca

Cal ciu

Apariţia marcată de

Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului, conţinut scăzut în matreie organică, irigaţie excesivă, secetă, sol tasat, compact, sol hidromorf, fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat

A se vedea îngrăşământul azotat

Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa, de preferinţă pe timp acoperit. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie; primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l; ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0,5% din cauza riscului de arsuri.

A se vedea piatra de var

Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu

tulburările psihologice

ş aporturi prea ridicate în N şi K.

Mn

Ma nga n

Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Degradată începând cu nervura. Poate atinge necroza. Cloroza tinerelor frunze. Frunze mici. Aspectul de tufişuri a ramurilor.

Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%), pH neutrualcalin.

Zn

Zin c

Creşterea pH-ului. Fosfaţi excesivi.

Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc.

potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.4-6 aporturi la 10-14 zile; ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. A nu se combina cu produse de tratamente. A nu se vaporiza pe timp cald, de preferinţă seara. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Aporturile de 0,1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Pentru sulf se recomandă: 0,1%. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Sulfatul de zinc se utilizează 0,1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă, până înainte de

Fe

Fier

Cloroza tinerelor frunze, limbul devine palid apoi galben şi brun, doar nervurile rămân verzi.

Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Perioada umedă, sol plin cu apă. Aport de m,aterie organică nedescompu să.

Mg

Ma gne ziu

Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Zonele afectate sunt delimitate. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie.

Sol calcaros, sol uşor şi sol drenant. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă.

Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Adaptarea culturii, îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.

căderea frunzelor toamna. Chiar dacă temporar şi superficial eficace, aporturile foliare sunt frecvente. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0,15% pentru sulfatul de Fe, ea este de 0,4% şi se adaugă 0,08% acid citric.

Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific, de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Există de asemenea produse preparate de industrie; în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg.

B

Bor

Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Mlădiţe avortate. Scoarţă zgrunţuroasă . Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne.

Sol calcaros, sol uşor drenant. Creşterea pH-ului.

Aporturile la sol sunt eficiente. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Atenţie, sinergisme de eficacitate au fost observate. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric, borax, boraţi de Na solubor şi colematită. Dozele sunt de 2-4 kg/ha.

Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Este o metodă comodă, căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Pentru aporturile foliare, solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Dozele merg în general de la 0,1 la 0,25%, doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării.

Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. un litru de . prin aportul regulat de apă. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. până la faza de plină producţie. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. o nevoie de nutrimente considerabilă. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Reconstituirea sistemului radicular. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. aceasta va permite calcularea normei. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. Răspândirea se face în general în mod localizat. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. Tinerele culturi arboricole au. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. pentru a constitui propria lor biomasă. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi.

În îngrăşământul de creare. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. Rapid disponibil amoniac 5 Nitrat de 33. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. Risucri de incendiu şi amoniac 5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. Principalele elemente aduse sunt fosforul. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 27. a se respecta timpul de aşteptare . Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor.soluţie pe m2. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. 3 pH neutru amoniac 5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35.5% bor amoniac boric Nitrat de 23. . potasiul şi magneziul. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale.Mineralizare lentă a N. minim 50cm. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. În acest caz se impune un amendament calcic. . Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. calcică 42 acţiune dezinfectantă. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. săpare.evitarea oricărei vătămări a mediului. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. pe un arat profund. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite.

aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson). sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.5% bor 50 12. 5 27 23. 18% sulf Scutit de clor.5% bor 20.3 0.5 22 40 30 24 .8 0. 5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk. 3 2. pH ridicat 14. efect pe termen lung 10% materie organică. efect pe termen lung pH ridicat. efect dezinfectant. 18% sulf Acţiune rapidă.8 6 Granulat Scutiot de clor. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 27. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. 5 33.

Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. mur Căpşn. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. Potasiu. calcar. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. piersic. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). cais Cireş. prun. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. În pământurile reci. calcar înmuiat. Pe de altă parte în solurile sărace în P. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. aportul de bor nu mai este indispensabil. amoniacală sau amoniaco-nitrică. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. S.Magran Manganin 16 28. coacăz cu ciorchini. sulf. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. afin. clor (K. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. Dacă aportul prevăzut este mic. agreş. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. utilizarea azotului nitric este justificat. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică.3% N mediu .7% Mg 0. adică sub formă de sulfat.1% P2O5 0. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor.

0 4.2 800 100 cereale Paie de 860 7.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.4 14.2–4.7 2.0 1.0 80.3 4. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.54 1.2 0.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.2–3.2 5.5 / 1.1–4.0–2.0 3.2 3.0% 19.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.5 0.0 3.0 5.7 0.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.5 29.8 0–1. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.8 16.1% P2O5 0.6 1.0 16.0 0.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.8 3.0 1.7–1.0% P2O5 26.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.9 3.09 1.5 230.3 1.5 4.5 0.5 1.0 2.0 8–12 28.0 2.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7. .5 15.4 1.63 1.5 2.0% P2O5 28.3–2.0% P2O5 1.0% P2O5 46. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.0 3.0 300 750 Marc Compost 450 5.3% N Conţinut în Ca 15.3 3.0 38.5 3.0% 32.0% 48.0 0.5 0.0 0.0 6.0 2.5 3.0 6. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.7 Mg 0.5 0.2 14.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.4 0.5% N 18.0 7.9 3.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.7 5.0 0.0% 12.0 1.7 2.0 3.8 3.9 240 800 cal Paie de 860 7.0% 39.0 9.0% P2O5 30.0 2 7 0.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.8 9.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii. kg/m3: îngrăşăminte lichide).2 2.

Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. Corecţia normei 21. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. 42 mg K 0. 40 mg Mg 1. 5 . 45 mg P 1. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2O K2 Mg CaO B 5 O 2 1. pe sol semigreu cu 3.6% materie organică. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24.2 Analiza solului cu extract de apă. 370 mg K 0. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 13. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17.5 23.2 Analiza solului cu extract de apă 0. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.

erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. De exemplu. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. SRVA 2001). Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. . Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului.5 18 13. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol.9. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. 5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Piatră de var Valoare pH: 6. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. extract AAE10: 1500 mg Ca 26.25. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice.

mugurii vor suferi la început. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. culoare.2 la 0. calciul are o importnaţă particulară. adică de procentulş său în argilă şi humus. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. calibru. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. compuşi. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. bor. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. în care aceste elemente sunt imobile. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. riscul de pierdere .Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. trăinicie. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. Şi azotul are aici o importanţă mare. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. La nivelul fertilizării. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Dacă arborele este rău hrănit. O supraaprovizionare în N. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Calciu. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. fosfor şi azot În acest context. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. adică bilanţul să fie echilibrat. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. risc de tulburări psihollogice). În solul prevăzut cu calciu. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. puţin aromate şi urât colorate. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare.5 kg/cm2). O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem.

Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. 0. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ.5 kg P 2O5. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”.08 kg Mg pe arbore şi an.5% şi să nu scadă cu timpul.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. aportul de substanţe nutritive sub formă organică. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. 1. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. Pentru a obţine acest sol ideal. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. 100 kg de P. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. Dacă planta este prea hrănită. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . . Viermii de pământ. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. 0. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. 0. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. datorată aportului târziu de azot. o alternanţă şi o scădere de calitate. Sulfatul de K.45 kg N. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. instaurându-se astfel randamente diminuate.5 kg N.15 kg P2O5. şi riscurilede îngheţ care survin. în măsura posibilului.56 kg K2O şi 0. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. După condiţiile climatice. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică.8 kg K2O şi 0. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare.

Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. . .5%. Trebuie menţionat şi: tescovina. produse pe bază de alge. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. manganul. nisipul de cuarţ codat etc.nevoia trebuie să fie adeverită. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. fierul. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. Compost. este cazul pudrei. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. . îngrăşământ foliar în Ca. borul. Oligoelemente. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. gunoi. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. compost. Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). Răspândirea purinului.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. purin. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. fac parte din îngrăşăminte. purin. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . produse pe bază de lignit. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. făina de puf şi pene. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. zgură Thomas. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. gunoi în grămadă. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei.există o parcelă de control separată. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin.

se remarcă mai ales primăvara. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. polen.3 mm). Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. tetranyque roşie a mărului. cu pete brune pe spate (câteodată). Afidele. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.se delasează rapid(1mm). care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. Acarieni fitofagi Nimfă.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. parazitoide. Acarieni fitofagi Nimfă. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. enrouleuses.de culoare roşu închis până la roşu deschis. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. endofite sau nu. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 8. clar sau translucid. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. adică devastatorii. se deplasează foarte rapid (0. 7. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte.cu aspect de velură. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. Corp în formă de lacrimă. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare.5 mm). galben viu pătăt cu portocaliu (0. acarieni). dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. 6.

adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţi: muşte mărunte. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. Ouăle: galbene în formă de butoi. Larvele: corp alungit. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. pe lungile codiţe foarte fine. apode. Afide. Larve: apode. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. cu pete clare. Larve: tăiate. imposibil de descris şi greu de observat. reunite în ciorchine. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. brun sau portocaliu strălucitor. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. afide Stadiu de prădare Nimfă. au culoare portocaliu aprins. Nimfele: minuscule. Descrierea foarte active. asemănătoare cu melcii. Mămăruţe Adulţi: ovoide. punctate cu verde sau gri. Adulţii: cenuşiu. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). marcate cu puncte negre (3-4 mm). prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire.5 mm). brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Ouă: albe. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). verzi cu ochi roşii. acarieni Nimfă. ovoide (3 mm lungime). Afide. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Mămăruţele sunt active tot sezonul. Când sunt mai multe afide. rapide. acarieni şi cochinile Larvă. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Larve se găsesc pe frunze. portocalii.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. acarieni Larvă. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm).

MMP şi alte larve de fluturi. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi. bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată.6 cm).Ploşmiţe de casă Carabes Adulţi: mari. Adulţii sunt activi la înfrunzire. negre. Larvă . Femele dotate cu un lung ovipozitor. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Descrierea Mineuse mărmurită mărului (MMP) Larvă a Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Larvele şi pupele Viespi minuscule (<0. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm). pietre.5-3. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. portocalii sau galbene. 8 picioare. adult tinerele mlădiţe. Afide. acarieni. adult Nume Parazitoide Tricogramele Descrierea Stadiu de prădare Larvă Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului. fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Alte viespi (Braconide Icneumonide) parazite şi Viespi cu corp subţire (0. Larvă Pholetesor (Branonide) ornigis Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. se găsesc în gazon. larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale. Adulţii sunt activi la înflorire. Pe scoarţă şi frunzele arborilor. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larve de fluturi nocturni dăunătoare Nimfă. Imatur. Abdomen care merge sub aripi. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. ovoide.7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte. brune. care seamănă cu comprimatele. În frunziş. Păianjeni De talie şi culoare variabile după specie. aplatizate puţin în lateral. deasupra resturilor solului. pe ramuri şi trunchi. strălucitore sau mate. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Adult Nocturne.

. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele.. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. şi fluturi de noapte. sucul fructelor sau seva plantelor. florile. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Lupta cu insecte utile În natură. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. care atacă ouăle sau larvele. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă.. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. plantelor şi recoltelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). În general nimfa este protejată într-un cocon.. frunzele. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. parazite sau prădătoare. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma).se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. aparţine de Rhopalocere. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). ceea ce antrenează deprecierea. Familia de Pieridae. termen ştiinţific pentru fluturi. păsări. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. cu pierida verzei Pieris brassicae. cât şi pe mărfile stocate. Printre insectele utile.. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM . numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. respectiv pierderea. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). larvele sau adulţii. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Ea poate ataca tulpinile. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. ciuperci). Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. sau Heterocere.. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). fructele. În plus. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. seminţele. sau Rhopalocere. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor).

dar intră rapid în fricte.a pădurilor .Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. După aproximativ o lună .capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie). Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În livada comercială.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi. dar şi pentru alţi devastatori. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator.Pentru a evita captura albinalor. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul. Nu mai există reproducere. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului.săpunul .se lasă la uscat câteva zile.Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela.a mărfurilor stocate . Capcanele pentru împiedicarea masivă.0.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.5 ml acid valeric. precum anumite diptere.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.După Van Leeuwen(1948).5 cm.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Tinerele larve se hrănesc cu frunze .trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie . Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcane cu feromoni .părului.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Alte capcane posibile includ uleiul de lin. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.a livezilor. nici naşterea larvelor devastatoare.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.caisului şi a altor arbori fructiferi.

dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.În livada standard.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra.Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.roten sau ryania. Într-un context de producţie biologică.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. Tipuri de lămpi:În livadă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.2 bujie/pieds. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.în formă deltoidă sau pâlnie.mai ales violet şi albastru.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. .Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.trebuie bineînţeles prinsă.muştarul.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control.din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Aceste capcane.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul.

Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. De fapt.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Astfel. Produsul este biodegradabil şi nu se spală.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. respectiv în anumite cazuri.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine.ce maschează semnalele emise de femelă.fiind biodegradabile şi permanente.Apoi.În urma acestui fapt. Biotop propune Ecopom.Astfel. şi permite facilitarea valorificării producţiilor.împiedicând împerecherea. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară.În sfârşit.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei.măiestrie şi vigilenţă. Cydia pomonella.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. ceea ce mascheză semnalele emise de femele.Mai mult decât un simplu produs. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. în cazurile în care se va dovedi necesar. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. Ecopom poate fi utilizat. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. stăpânire şi vigilenţă.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici.împiedicând împerecherile.dar nu populaţii mari.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală. punerea este rapidă (2 ore pe ha).situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Coleoptere .fie doar pentru a doua generaţie.Mai întâi. Principiul confuziei sexuale La fluturi.

Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură.bruche mazării . de himenoptere.ceutorhynques . . dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . . numite comunităţi. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. de hemiptere. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. de lepidoptere. perilor. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. cunoaştem mai bine şi atacurile. Este dăunător mai ales merilor. frunzele sunt distruse de hispine. de diptere. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. de neuroptere şi de tisanoptere. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. gramineele. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Din 27 ordine cunoscute. Este vorba de coleoptere. prunilor. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Aceste specii formează sisteme complexe. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Se disting 2 categorii de auxiliari: . Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. caişilor. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . ceea ce. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. 7. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.bruche fasolei . care în condiţiile naturale sunt echilibrate. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul.paraziţii sau parazitoidele. şi biologia agresorilor.altise cruciferelor . acarieni şi psile. adică vis-a-vis de un complex de specii.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor.sitone mazărei 8. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. vespere.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.Astăzi. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor.crioceres sparanghelului .Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5.

ulm. frasin. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. planuri de apă. etc. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole.sarriette . cuibarele nu ajung. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Dimpotrivă. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.). Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an.Combaterea afidelor Mămăruţa. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu.garoafelor de inde . Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. dihori. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.trandafirii . Să se pulverizeze pe zonele atinse. stejar. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. etc. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .roşiile . Acestea fiind spuse.arborii şi arbuştii (pin. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. vom găsi doar 4-5 specii de păsări.mentei . nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. J: Bineînţeles.fasolea . J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.verzele . RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. etc. aricii şi vulpile. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M.mazărea . adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală.florile ornamentale .) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.

termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Printre cele mai marcante sunt: .o perie dură . apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. RFL: Cum se comportă indivizii? M.foarfece perfect ascuţit . viruşii. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. Acoperiţi cu paie în primii ani. pentru a evita rănile şi sugrumările. . Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase.creşterile. J: Există o parte de etică. nici prea strânşi. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. . numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. La sfârşitul iernii. În arboricutura fructiferă. pentru limitarea extinderii larvei australiene. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. fie de tip aclimatizare. . Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. De alfel. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. Dincolo de rolul strict de auxiliar. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile.sacâz cicatrizant . Tăiaţi. în cea mai mare parte a cazurilor. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. fie de tip inundabil. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . pentru combaterea unui devastator bine identificat. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor.îngrăşământ Perioada – tot anul. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale.livadă. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. rezultate semnificative. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae.

Brachonidae . Himacerus. Episyrphus. Typhlodromus.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla.Cogniopterygidae Diptera . bacterii. Adalia. Amblyseius. Nabis Chrysopa Hemerobius.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Epistrophe.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei.Staphylinidae Heteroptera .Chrysopidae . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera .Trichogrammatidae . Phytoseiulus. Ampelomyces quisquali. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. au avut de asemenea loc. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Astăzi. Apanteles Aphidius. Encarsia. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.Chamaemyiidae . Agria.Hemerobidae . Ephialtes Macrocentrus. Tachyporus. parazit al larvei dudului.Aphelinidae . Aphitis Eupteromalus.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Phytocoris.Stigmaeidae . Asaphes Eolophus. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Anthocoris Deraeocoris. Micromus Conwentzia Syrphus. Ageniaspis Aphelinus. Stethorus Oligota.Aphidiidae Chalcidoidea .Syrphidae . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Tetrastichus Ciuperci.Pteromalidae .Phytoseiidae Actinedida . Lupta microbiologică .Ichneumonidea . Scymnus. Campyloma. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Propylea. Harmonia. Praon Trichogramma Encryrtus. Staphylinus Orius. Trioxys. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Chilocorus. Pseudaulacaspis pentagona. Malacocoris. viruşi Astăzi.Coccinelidae . Heterotoma Atractotomus. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Anystidae .Encyrtidae . pentru a limita populaţiile de afide. care ar putea fi utilizată. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus.

Femelele îşi depun ouăle sterile.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.Astfel. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Astăzi. făinarea fiind considerată secundară. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.extinderea culturii. Lupta biotehnică Astăzi.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. De fapt. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei .Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. . fluturelui de coajă. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. ..ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. De exemplu.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. În agricultura biologică. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). În schimb.Dacă populaţia vizată este prea importantă. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.

83% Jerseymac 1.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. . Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.42% Florina 0.33% Jonagored. . El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. . Eseul conduce în cadrul programului comparat. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Golden 7.7% Earlygold 0. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.5% Jonathan Jonagold 3.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . pentru a şti: . Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . remanenţa nu este suficientă. Totuşi. . 2. În plus.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate .este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. este singurul produs omologat în Franţa.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.82% Media 11. • Protecţia cu virusul granulozei .Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). Ozargold. . . fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului .67% Gala. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.25% Media 2.

5 9. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă.35 13. În ceea ce priveşte bolile. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. D 25 15 6 12.9% de fructe pătate în recoltă.2 10. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. D Portes les Val.63 12.85 13. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. F 20 25 0. argilos Prod. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei.8 11. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante.8 11. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. O medie globală dă cifra de 8.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod. B 22 33 10 12. Golden 2000 m2 4x1. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene.3 Rapănul (Venturia inequalis) . Din contră.3 Prod.6 13. Tabel 3. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. în ceea ce priveşte carpocapsa. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.9 13.8 tratamente pe an.6 39. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor.3 Prod.4 11.4 tratamente pe an. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. C 20 71 23 12. ulei de petrol. virusul granulozei împotriva fluturelui. făinarea nu pune în general probleme mari.14 13. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. mâlos (26) Prod.8 11. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. argilos Prod. lamă).3 Prod.4 Medie 19.5 Mâlos. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7.3 Prod. În sfârşit.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1.9 Prod.8 12.5 11. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Tabel 2.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an).. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). mâlos Prod.5x1. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. cuprul împotriva rapănului. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului.67 13.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.5 Calcar. A 30 39 14 12.02 13. La nevoie.5 Calcar. E 54 5 13. pietros (26) Prod. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.

Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Luptă preventivă . Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. fan .Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. orientarea randurilor. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. amplasarea livezii.

Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf .după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare .♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi.difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari.Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara.Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha . . ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. .Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: . Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. ♦ Baloanele sperietoare . ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori.difuzoare acustice traditionale: .Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate .♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. .Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele . Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. ◊ Tunuri pe baza de propan.

150. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor.150.40 0.25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0.5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0.150. ♦Banderole.40 Empire 0.2 1.2-2.5-3. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor.4-4.0 1.0-2. negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare.8-1.derularea directa peste pomi .65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni .40 0.0 1.35Pruni 2. rosii.40 0. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate. Direction des productions végétales.2-3.1 2. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda.25McIntosh 2.0-2. Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi.5 0.5 1.3-2.0-2.1 0.0-2.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.0 20-200 25-200 15-100 20-60 0. et Burke McNeill.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha.4-2.6 1.3-2.40 0.0-2.25Peri 2.252.65 0. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia.5 1. Cline.7-1.150.6 1.3-3.60 20-200 25-200 15-100 20-60 0.A.fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. negre etc…). benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer.0-2. Vineland Station. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: .152. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente.50 0. Institut de recherches horticoles de l'Ontario. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.7 1.40 0.150.4-3.1-2.0 1.15Piersici 3.2-2.40 0.2 0. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene.8-1. Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0.Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb.40 0.40 0. Tab.35Cireşi 2. MAAO.0 0.2-2.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.Pentru capsuni se preleveaza in august.3 -0.5 0.4 1.

Malacocoris. Adalia.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Harmonia. Nabis Chrysopa Hemerobius.Chamaemyiidae . Phytoseiulus.Syrphidae . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Trombidiidae Genuri Coccinella. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Anthocoris Deraeocoris. Tachyporus. Staphylinus Orius.Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene.Phytoseiidae Actinedida : . Chilocorus.Coccinellidae . Propylea.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Allothrombium . Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Amblyseius. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase.60 m. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. 1994. Campyloma. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica.Cogniopterygidae Diptera .Anystidae .Nabidae Nevroptera . ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Heterotoma.Staphylinidae Heteroptera . Pilophorus.asso. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.Anthocoridae . Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Epistrophe. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct.Miridae .Chrysopidae . Atractotomus. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Scymnus. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Phytocoris. Adonia. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. domaine de Gotheron. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Stethorus Oligota. Himacerus. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Episyrphus.Hemerobidae .Stigmaeidae . Micromus Conwentzia Syrphus. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta.

Icheumonidae Macrocentrus.Tetrastichus .Trichogrammatidae Encryrtus. 83 Jerseymac 1. Trioxys.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. Ephialtes .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .82 Media 11. ACTA point n°1 .33 Jonagored. capocapsa (Cydia pomonella). Encarsia.67 Gala. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. .Encyrtidae Aphelinus.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Praon .Brachonidae Aphidius.Aphelinidae Eupteromalus. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. 25 2.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Ageniaspis .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Pteromalidae Eulophus . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. 1994.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Insecte parazitoide Diptera Pales. virusuri D'après Reboulet. Golden 7.42 Starkimson 9. Apanteles .95 .5 Jonathan Jonagold 3. Phryxe .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. Aceasta specie este polifaga. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. Aphitis . Ozargold 2.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Asaphes .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. .8 Earlygold 0. bacterii. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . Agria.7 Florina 0.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .

1998. . după care se filtrează INSECTICID. GRAB.84. : 04. INSECTICID: afide. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. tanacetum vulgare fierbinte.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. INRA. 1998. melci. piretru si ulei vegetal).AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).84. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. carpocapsa. FUNGICID: afide. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se diluează 1/20 pentru aplicare. 1kg la 10 l de apă. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. carpocapsa. GRAB. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.90. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. furnici. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă INSECTICID afide.70 / Fax : 04. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10.01. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. furnici. Agribiodrôme. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. 1998. GRAB.90. Synthèse 1994-98.00. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. după care se filtrează.

Afide. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului . Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. păianjeni urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. INSECTICIDE TOTAL Afide.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide.

dar putem să le găsim şi în peri.larvele de chrysope. pruni. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să se trateze de două ori. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . castani. Aceasta fiind spusă.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.să nu se evite. nuci. sunt adesea cu viermi . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Pe arbori tineri.larve de syrfide .să se pună cuiburi pentru piţigoi.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. cu bactospeină. Ce trebuie făcut: .pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.larve de chrysope . face ravagii în meri. de la începutul lui mai. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. Ce trebuie făcut: .să se evite îngrăşămintele prea azotate .să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările .larve de coccinele . dar fatal pentru insectele auxiliare . .să se planteze varietăţi precoce . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . iarna.adulti de syrfide .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. să se interpună o bandă protectoare de carton. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Ce trebuie făcut: . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. Fără pericol pentru albine.dacă este necesar.larve de cecidomelide . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. urechelniţe.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.adulti de crhysope .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . un produs selectiv specific pentru larve .să nu se pună lipici direct pe scoarţă.

Pătarea Ce trebuie făcut: să se suprimeze funzele beşicate. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. fixată pe 3 ani. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Conversiunea practică . mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Solurile foarte poussants. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. practicile culturale sunt profund modificate. o fertilizare excesivă. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. să se taie părţile din frunzele atinse.să se planteze varietăţi rezistente. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Ce trebuie făcut: .să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Atacurile afidelor. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală să se pulverizeze purin de urzici diluat să se aducă bor. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. acarieni păr: afidă. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Conversia livezii Faza de conversie. acarieni piersic: Monilia. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Este o boală endemică a mărului şi a părului.

manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. ciuperci). Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale.Post Fertilizare Gestoiunea rangului şi interrangului Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Analize foliare Dezierbare chimică. analize de sol Muncă mecanică. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Profilul solului este o etapă importantă. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. magneziu . Analiza chimică a solului. Analize foliare. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare.. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. . termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor..

Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura. . .Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede. .Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. propice îngheţului. . să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. şi aerul rece şi uscat.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului.Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.Să se scadă temperatura antrepozitului. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile .Stăvuirea produselor mai jos. Măsuri de luat . prunele.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse. .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. . zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. caisele şi tomatele. Măsuri de luat . mai ales fundaţiile de beton.Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. .Izolarea încăperii.Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură.Spaţiile fără circulaţia aerului.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. sau ambele. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . Măsuri de luat . piersicile. Măsuri de luat .Să se lase ca temperatura să urce gradual.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. . . condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed. . schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. . .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia. perele.Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. . este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. această măsură reduce uscarea aerului.Temperatura poate să fie prea ridicată. datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile .Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari.Prezenţa posibilă a etilenei. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. . să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. . . .Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. . Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . .

.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . Măsuri de luat . această metodă reduce uscarea aerului. Măsuri de luat . Măsuri de luat .Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. Măsuri de luat .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia. Produse care putrezesc Cauze probabile .Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. ţelina.Produse stricate.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita. Măsuri de luat .Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare.Fisuri în podea pe unde apa se scurge. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile .Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor.Retragerea produselor cum sunt varza. .Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. usturoiul şi salata. să se usuce camera. . ceapa.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. . . . Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. .Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Măsuri de luat . cartoful. Măsuri de luat .Înainte de reconstrucţie. . . . să se facă antrepozitul ami etanş. . a se face antrepozitul mai etanş.

Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . . Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . mai ales în lungul fundaţiilor de beton.Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna. . uşilor. . să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului.Ventilaţie proastă a acoperişurilor. .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă. . Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile .Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. . . aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. Măsuri de luat .Proasta circulaţie a aerului în antrepozit.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. Măsuri de luat .Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara. . . Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . .Termostatul de prostă calitate sau defecte. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. . Măsuri de luat . . adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor. .Zile calde şi însorite. să se sigileze la nevoie.instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci.Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. .- instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori.Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. . R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. .Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. Măsuri de luat . produselor calde sau becurilor de luminat. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei. .Refrigerare inadecvată. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. sau ambele.

instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi.Izolant moale sau insuficient. Măsuri de luat .Defectarea aparatelor de refrigerare. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori. . să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. precum CO2 sau etilena.Umiditate relativă ridicată în antrepozit. sau ambele. . să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. . Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile . este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare. .Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului. .Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută. PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Adjuvanţi . Măsuri de luat .Creşterea temperaturii serpentinelor. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. . . .Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. . .Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces. .Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. .- - Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile .Antrepozit mai plin decât înainte.Conţinut probabil prea ridicat în gaz.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. Măsuri de luat .

Metode biotehnice Nume comercial Firmă Materia activă/concentraţie Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Domenii de utilizare/ observaţii Domenii de utilizare/ observaţii Fructe cu sâmburi. Fructe în general: fructe cu seminţe. Capcane pe bază de Nume Clasa alcool (alcool etilic. Capex fructe mici: diminuează Viţă de vie: fluturilor eficacităţii pentru sulf atacurile creşterea dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. Capex. Firmă comercial toxică clei) Acizi humici Capcană Andermatt Humin Vital recalcitrantă penrtu Andermatt WDG 70 desperecheată Pinolenes Heliosol Omya 5 Capcane de culoare încleiate Capcane pentru Neograd Nu-Film-17 musca de cireaşă Andermatt Capcană Andermatt recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Andermatt Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. creşterea eficacităţii pentru Madex. a II-a generaţi) Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. cochylis Viţă de vie: fluture . Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni ) Bocep Viti 96% pinolenes Clei pentru capcane încleiate Andermatt. produse pe bază de Fructe cu sâmbure: argilă diminuează Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru atacurile muştei de cireşeprodusele pe bază de argilă.

toxic pentru peşti 4. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. toxic pentr peşti 4. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. toxic pentru peşti 4. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko.Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. toxic pentru peşti 4 4. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Andermatt. toxic pentr peşti 4.5 g/l) Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur . toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentr peşti 4. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. antracnoza căpşunului. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. beşica piersicului.

toxic pentr peşti 4.5. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. legume. 13% sulf) . fructe mici 2. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. făinarea.3 până Ulmasud B - 96.2% extract de coada calului făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco Andermatt 5S 5S 5S - Fructe cu seminţe: Fructe cu seminţe: rapăn.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. toxic pentru peşti 50% cupru pur Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Mycon-Sin Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. fructe cu sâmburi 4.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu. cartofi şi plante ornamentale 4. foc bacterian. 20% oxid de siliciu. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf 65% argilă sulfurată 0. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. dar nu mai mult decât 6 pe an. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002).Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Omya 4.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn.

afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine.25% roten Andermat. numeroaselor varietăţi de peri. Syngenta Omya Siegfried Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de . fără colorado şi fkuturele alb al verzei. păianjen roşu Fructe în general: acarieni.la 0. larve.6% ulei 85% ulei 5. 35. cheimatobies Ca şi Parexan N. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Fructe în general: afide. 20% ulei de susan 8. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni.0% pyrethrine. acarieni. chimatobies Fructe în general: afide. afide.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi. Fructe în general: acarieni.5% sulf dizolvant Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. toxic peşti pentru 1. cheimatobies. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Extract de quassia Quassan Ulei de colza Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermatt 30% extract quassia 94.

hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. phalene. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Siegfried Meoc Omya Andermatt Andermatt Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. kurstaki Bacillus thringiensis var.microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. doar meri şi peri Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni .

agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: . protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. Heterohabditis sp. minerale argiloase.Inamici naturali Nume comercial Nematode. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite.

reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Alumină (argilă). glucose Chrysal R01 Floristen .

5 Ca % 1 Mg % 0. pudră de corn. malţ. proteine de porumb Deşeuri de lână. malţ. gunoi de găină. malţ. pudră de pene. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. deşeuri de lână Malţ.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. pudră de corn. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene Compost/Marc de struguri.4 0. pudră de corn.2 . pudră de pene.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. găinaţ de păsări.5 P2O5 % 1 K2O % 0. pudră de corn.

P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.4 4 18 22 4.8 18 31 1.9 . algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.8 7 22 2. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. rocă sedimentară carbonată.

compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2. praf de argilă. malţ. tescovină. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine. Kali Kali Kali Kali.2 5 7 4 P2O5 % 2 0.5 Ca % 5 .5 2 1 K2O % 2.2 0.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor.

5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3. enzime Malţ. fosfat brut.81 2 4 5 . gunoi de găină.6 2.7 2 1.7 3 3 2 15 1 1.7 3 4.2 2. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof.9 3 4 5 2. tescovină.5 4 0.60. praf de pene. tescovină.5 18 22.7 3 2 0. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost.5 3 0. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.8 1 3 1 33.81 1.7 3 5 2 3 2 1.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0. malţ.5 3 3 1 1 0. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.5 2 1. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.5 2.

6 5. fosfat brut. dolomit. 9 3. 5 Vivasol *) 85 4. produse pe bază de alge Reziduu de ricin.3 1.8.5 7.5 7 0. gunoi de găină.6 3.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut. borhot Protiene de porumb Malţ.2 7 65 2535 90 3 3 5. cocoloş 60 1.5 1. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. tescovină.5 3 3 1. corn.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0. rapiţă. potasiu din tescovină.8 4 1. praf de argilă Gunoi de găină Compost.3 2.5 3 3 4. soia.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci . marc de struguri Biomasă fungică.2 0. 8 20 0.5 1 1 1 1. malţ. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.6 2 2 2 2 0.

praf de corn.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. Vegetale extract de urzică. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină.5 2 3 1 1 10 6 0. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină.5 0. sulfat de K Maltaflor.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. fosfat brut. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. Patentkali Biomasă de ciuperci. 2 2. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. 5 9 0.6 . 2 2. de pelin. trebuie să nu afecteze produsele coapte. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. extracte de turbă Bioequi Bioline Tescovină. 9 2. 2 2. gunoi de găină. Patentkali Gunoi de găină. 2 1. fim atenţi să N % 2. Vegetale extract de cimbru.2 7. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13.

1 Hauert Landor 3.4 0. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. 3 5 2.5 0. 5 9 6 0.5 1 3 0. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost. 4 14 9 38 3 1 4.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2.2 0. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. 7 10 3. 5 2. 5 7 2.7 2.7 65 20 0. tescovină.5 0. drojdie de cartofi.6 R .

5 S 1.1 8 13 4. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.1 N 3 .1 0. argilă. reziduuri apoase de cartofi. sare marină 7.8 1. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.C. 3 0. bazalt.1 0. praf de argilă.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.2 0. Hedel 30 2.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.6 Vitalsel A.M.5 0.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.

1 0. 5 1.9 Compost de scoarţă. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi.8 1. stuf din 75 0. 5 0. 5 0.7 0. borhot.2 .7 1 1. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle. făină de paie de ovăz. 3 1. praf de rocă. griş de corn.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0. griş de corn.7 K 2O % 0. făină de paie de ovăz. Biplantol. 5 1. Opticulite. Biplantol. tescovină Lavă granulată. mănunchi de paie de lucernă. xilit. 0. algă marină. deşeuri de cereale.4 2 1. praf de rocă Zeolit. 3 P2O5 % 0.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1.4 0.2 60 0. Opticulite. microorganisme Rumeguş. praf de rocă Lavă granulată.

China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. pudră de 47 22 5 1 1. gunoi de bovine. Enzimix. 6 1. 3 0.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. marc de struguri. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi.8 10 0. praf de rocă.1 1.2 0. microorganisme.7 0. melasă Deşeuri verzi. drojdie. 8 1.4 0. 3 2 0. bentonit. praf de rocă. gunoi de găină.5 6 1 0.2 1. extract de plante.7 0.7 0. vitamine. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă. 6 1 1. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. algă marină.7 1. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. tescovină Gunoi de cal. turbă.5 StGBS . melasă.6 0. 3 0.

6 1 .Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă.5 80 1.7 0. bazalt. gunoi de găină Algă marină.5 1. fosfat brut 40 40 75 3.7 2 2.6 0. 5 1.lignosulfonate Compost.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. dextrină. 2 0.1 40 15 1. kieserit. malţ. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. pene Compost.2 0. 8 0. bentonit Sulfat de potasiu. scoarţă de brad. 3 0. corn. 9 1. răzuire de corn.3 0. praf de argilă. sare marine. 8 0. marc de cafea.7 1. dolomit. extract vegetal apos.5 1.7 1. bacterii Marc de struguri. deşeuri verzi. lemn.8 0. oligoelemente Compost. pudră de corn Argilă. 5 0. lemn. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf.9 0.

lemn tăiat.4 4 4 0. tescovină Gunoi de oaie. gips.5 0.3 0.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost.6 Rem 0. 2 3. 5 3 3.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.5 2. 7 7 .5 2.1 1 0.5 0.7 0.2 0.7 2.1 0.2 2.7 0.6 1. minerale arigloase.5 0. soia de 94 61 17 28 0.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit. găină.2 2 5 1.4 0. 9 0. 5 12 12 Mg % 2. 9 1.2 Ca % 1. 5 12 2.4 K2O % 2. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. 7 0.3 0.7 4 0.2 1.3 2.4 0. 5 2 0.

3 1. 7 0.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1.1 5 8 8 19 1. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.4 5.2 1.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. 1 32 32 Mg % 0. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.9 5. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0. nisip.8 O .2 2.8 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.

5 0.6 3 1. 5 0. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine. dolomit Alge marine Alge marine. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.2 1.8 3 6. 9 30 11 28 0. 6 0.1 0.2 2.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.8 1. 2 0.8 G .5 32 1.3 2.3 1.2 2. 7 0.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.

răzuire de corn MO % 67 N % 0. bentonit. alge marine. amidon de cartof. 2 0.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. drojdii Piatră de calcar de alge. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. bentonit. drojdii Piatră de calcar de alge. paie. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. drojdii Uleiuri vegetale. 3 P2O5 % 0.1 K2O % 0. bentonit. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % .1 Ca % 0.

extracte vegetale. plante aromatice Microorganisme . alcool Proteine de cartofi. malţ. porumb. tescovină.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. terpene. de cereale. uleiuri esenţiale. extracte vegetale. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alcool Uleiuri vegetale. alge marine. terpene.

dolomit. alge marine.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ.2 1. 7 . melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. extract vegetal apos. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. mediu de cultură pentru enzime Alge.5 0. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. praf de rocă. pene de găini Alge.6 3. terpene Algă marină. proteine de cartofi.5 3 8 1. acizi graşi. 3 10 3 0. malţ. microorganisme Bacterii. oligoelemente 60 5 1. 7 30 3. schimbători ionici naturali. 2 5 0. alcool.4 2.4 2.2 1. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. de cereale şi de porumb. tescovină.3 20 0.

oligoelemente. praf de cuarţ Carbonat de calciu. melasă Melasă. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. sare marină. extract de eucalipt Algă marină. doixid de siliciu.extract vegetal apos.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . praf de cuarţ Carbonat de calciu. hidraţi de carbon.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g.

Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. EM1 Roci bazaltice Bacterii. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . algă marină. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. microorganisme. plante aromatice. algă marină. uleiuri esenţiale.

5 3. 5 0. extracte vegetale. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. oligoelemente. cupru. K.2 0. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză.7 0.1 38 38 3. extract vegetal apos Carbonat de calciu. oligoelemente Sulfat de potasiu. oligoelemente.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. praf de cuarţ Melasă Apă. 3 0.înmuita.3 16 16 2.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo . acid lacitc.1 7 2. 2 0.3 0. oligoelemente. extract vegetal apos Patentkali 1.

extract de alge.7 2.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis.3 2. sulfat de magneziu. alcool. flavonoide Melasă de zahăr.9 0.3 . oligoelemente 5. 8 0. culturi de bacterii Sulfat de potasiu.

Mo.M. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. Cu. li . Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd. B. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. li Sd. oţet Alge argilă marine. Mn.C. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca.

Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. li Sd. Landor. li .Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. S Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. S 32 50 50 Sd Sd.

compost 3420 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi.compost 300Presse-Mottes de deşeuri 600 verzi.humus de scoarţe. 23% Sd.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.malţ Eco Nieth Turbă(70%). praf 1200 Potgrond de corn. dolofos Compost Leureko Turbă 50%. compost 600KKS Biode deşeuri verzi. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%. compost 50- 15003000 100200 20003000 50006000 3160 30006000 1200- 6001200 900 500800 70- 50007000 3190 25003500 4200- . Turbă 70%.praf de corn. l Zn 70 a se vedea NO3N mol /l P mol /l K mol /l Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4comercial N  ol m /l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%).compost 800Grond(Brill) de deşeuri verzi.praf 1200 de corn Floragard Floragard.

compost de scoarţe. tescovină Turbă 70%. compost. praf de corn Turbă 70%. praf de corn. îngrăşăminte organice. malţ. compost. praf de corn. Landi/fenaco Turbă 65%. făină de pene. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . compost dedeşeuri vezi. in. nisip Turbă 70%. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. tescovină Turbă 65%. lemn tăiat. compost. compost. cocos . pământ vegetal Turbă 70%. compost de deşeuri verzi Turba 60%.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. compost.

compost de deşeuri verzi. cocos. compost. scoarţe. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. compost de deşeuri verzi. tescovină. trestii. compost. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. malţ Turbe albe şi negre 50%. pământ vegetal. surcele de in. compost de scoarţe. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . humus de scoarţă. argilă Turbă 45%. tescovină. compost. trestie de China. argilă Turbă 50%. malţ. Landi/fenaco Turbă 40%. compost de scoarţă. fibre de lemn. praf de corn.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. surcele de in. malţ.

organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. trestii. de 50%. malţ Turbă 25%. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. pământ vegetal. fibres de coocos. lave. fibre de cânepă. pământ turbos. humus de scoarţe. praf de corn. compost de deşeuri verzi. malţ. compst. pierr ponce. corn Turbă compost. fibre de lemn. Landi/fenaco Turbă 30%. nisip Turbă 25%. humus de scoarţe Turbă compost. pământ vegetal. trestie de China. turbă. argilă. compost. surcele de in. fibre. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. compost. 5% . corn praf 30%. tescovină.

pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. compost. trestie de China. turbă 20% Turbă albă 30%. fibre de cânepă. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . fibre de lemn.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. trestii. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. humus de scoarţe. praf de rca Turbă 30. argilă vulcanică.

acizi organici Peroxizi. alumină (argilă) Peroxizi. organici. acizi organici Sels minerale. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P .(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi.