Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. esteri fosforici organici şi endosulfanul. organo-fosfore şi endosulphan. cu un minim de 5. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. Pe parcelele problematice. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. Pe timp uscat. sau pe timp uscat. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Aphidoletes aphidimyza . dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. O dată ce larvele au ieşit din ouă. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. Pe parcelele problematice. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha.

În fiecare săptămână se introduce 0. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. putem introduce Aphidoletes. • Omoară mai multe afide decât este necesar. amestecată cu vermiculită.1 Aphidoletes/m2. În plus copulaţia este prosperă. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. În culturile pe sol. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. Sunt auxiliari. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. • Excelentă capacitate de căutare. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. detritivore. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. prădători. De altfel. În culturile care nu sunt pe sol. • Luptă curativă a focarelor de afide. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi.5-2 Aphidoletes/m2. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. Nu poate fi considerat independent de acesta. • Detritivorele şi fongivorele. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. larvele nu au loc să se transforme şi mor. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. sau pesticidul Pirimor. prădătorii şi parazitoidele. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. Se împart în două mari categorii.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. etc. Printe prădători. putem folosi Harmonia axyridis în focare. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. în arboricultura fructiferă. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. . Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar.

Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.aricii.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.există mai multe produse chimice pe piaţă. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină. Atunci.cum sunt capcanele. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol). deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile.broaştele râioase.Chiar şi pe timpul iernii. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.cum sunt păsările. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin. Bineînţeles.liliecii.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri. Insectele utile.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină. Metodele manuale. Se consideră că peste 0. Nivelul de aport .şi câteodată chiar deloc. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.şerpii.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile. Mărăcinele. Mai multe creaturi.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.decât în ultimă instanţă. Ţinta Toate speciile de afide. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.pentru a le distruge în cele din urmă. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol.Rădăcinile delicate.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.5 biocenoza este bine echilibrată.cum sunt păianjenii.

Săculeţii sunt găuriţi. cu pete negre pe coastă. ardei iute). dar ferit de ploaie. castravete. trebuie determinat devastatorul. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. printre altele. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Ţinta Toate speciile de tetranide. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. În alte cazuri. Lăsaţi săculeţul două luni. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Indice de activitate Dificil de evaluat. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Săculeţii sunt găuriţi. în apropierea afidelor. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Indice de activitate . Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător.

Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. făinoase şi flocoase. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. . APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. Acest parazit se combină Aphidoletes. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Ele sunt deci parazitate. Ţinta Toate speciile de afide. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. După ieşirea din ou. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Kurstaki. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Ele sunt parazitate. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. afidele vor deveni globuloase şi bronzate.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m2 pulverizate. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. dar ferit de ploaie. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Trebuie determinată larva. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. larvele de fluturi mor. viţei de vie şi arboricultură. Indice de activitate 10 zile după aport.Două săptămâni după aport. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Produsul este omologat asupra roşiei. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă.

dar după mai mult de o lună de la lăsare. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. parazitate de Eretmocerus. altele vor deveni galbene. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. Spectrul său de eficacitate este limitat. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. parazitate de Encarsia. atacul devastatorului este oprit. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. larvă şi adult.Mod de utilizare Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Unele vor deveni negre. . Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. Ţinta Larvele de aleurode de sere. în coloniile de larve. Diminuarea populaţiilor de tripşi. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. în absenţşa luminii puternice. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni.

Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. nu mai sunt acarieni vii. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. tenebrionis. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. şi nici asupra acarianului coniferelor. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. larvele de otiorrhynques mor în sol. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve.t. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Acesta este eficace asupra coleopterelor.Mod de utilizare Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Să se folosească totul într-o oră. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Să se amestece bine. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. Ţinta Toate speciile de tetranide. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. cu pete negre pe coaste. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. NOVODOR: B. Văzuţi prin lupă. Rapid. . Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Să se folosească tot într-o oră. Indice de activitate După 10 zile. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. larvele de dorifore mor. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost.

cucuvelele. Nu-i omorâţi. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. Atenţie şi la îngheţurile târzii. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele... Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Le vedem adeea stând pe flori. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. lăstunul. mierlele. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. rândunicile. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. chiar şi vrăbiile sunt utile. penele sunt de culoare gri brun. nu ştiţi ce noroc aveţi.. botul este ascuţit. muştele. Ele distrug melcii. lor le este încă frică de dumneavoastră. larvele de fluturi şi larvele în general. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. ei nu se ating niciodată de culturi. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. căpşuni sau mazăre. viermi albi şi mulots. lăcuste şi multe insecte. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi.Carabe dore Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. melcii şi larvele insectelor acvatice.. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. ele nu supravieţuiesc. tariere este mai lungă. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. anumite larve de fluturi şi psylles. Punaises Acestea devorează acarienii. Bio –box . ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. dar sunt mai fine şi mai negre. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. dar mai ales fluturi crepusculari. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. El se hrăneşte cu insecte. Şi ele mănâncă! Muşte. dar distrug insectele. cărăbuşi şi alte insecte.

muştele albe. legumiere şi horticultură. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Macrolophus. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Bioshower acţionează prin contact. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat.Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Capcane recomandate T–M T–M T–M T . Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. cicadelle şi punaises. Eretmocerus. tripşii. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Datorită acestor avantaje. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Encarsia. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Aplicare Datorită lui Bio –box. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante.

formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite.Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). termen ştiinţific pentru fluturi. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: .

cu pierida verzei Pieris brassicae. aparţine de Rhopalocere. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. şi fluturi de noapte. Ea poate ataca tulpinile. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. Printre insectele utile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). frunzele. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. speciile vivace au un loc ales. seminţele. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). În plus. respectiv pierderea.. câteodată primul. În general nimfa este protejată într-un cocon. care atacă ouăle sau larvele.. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. sucul fructelor sau seva plantelor. florile. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. .. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Familia de Pieridae. cât şi pe mărfile stocate. larvele sau adulţii.. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile.. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). plantelor şi recoltelor. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. sau Heterocere. Printre cele care ne supără. ciuperci). pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale.. fructele. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). sau Rhopalocere. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. parazite sau prădătoare. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. ceea ce antrenează deprecierea. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. păsări. Lupta cu insecte utile În natură. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică.Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv.

reăetaţi la 2-3 săptămâni. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. rădăcini. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. fructifere şi horticole. • Să se reducă stocurile de seminţe. la momentul potrivit. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. • Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. Este activ între 8-35 0C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. reiese că Nissorun. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. Schema de luptă • Primăvara. • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. în tuburi cu vermiculită. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. smulgere. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. • Când soseşte şi tetranida tisserand. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. pot încetini dezvoltarea populaţiei. să se îndepărteze compactajele. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. măcinare. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System.. dacă este posibil. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. Efecte secundare Pentru moment. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. . ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. • Să se practice semănări false juducioase. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. Din testele practice. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. inversarea florelor adventices.. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. introduceţi 6 indivizi/m2. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. Iată câteva baze ale unei strategii bune: • Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis.Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. • În cazul atacurilor mai împortante. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni.

Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere.. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. Cu capcana cu feromoni. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. Pentru fiecare cultură. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii.Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. În viticultură. devastatorii pot fi identificaţi. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Masculii. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. Nume Molia prazului Fluturele cojii. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. Capsula. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. concentraţie. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. carpocapsei (Cydia pomonelle). număr. Controlând acest fund. . lupta trebuie realizată. De la un anumit număr de masculi prinşi. climat. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare.. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. care conţine feromoni. Eulia Lettre grecque. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana .

Cossus ronge-bois Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Cossus gâte-bois.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Pandemis Noctuelle du pin. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Spongieuse . Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Gamma. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Bombyx moine Noctuelle du chou. Lambda Teigne des crucifères. Moine. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque.Cossus cossus Cydia janthiana Cydia pomonella .zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Teigne du colza Bombyx disparate. Disparate.

Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. TMTD. una sau trei intervenţii sunt necesare. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. în viticultură şi la piersici. este limitată. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Teigne des blés. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. zinebe. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. comercializate de Isagro. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. pentru a atrage masculul. manebe.Prays citri Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne des citrus Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. cuplarea insectelor . Astfel. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. Sésie tipule. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. În cazul invers. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. Zeuzère. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. mancozebe.

Metoda este preventivă. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). abandonate sau care au specii cu risc (păr. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. În sfârşit. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. la o medie de 8-10 zile. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. nici naşterea larvelor devastatoare. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.părului. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. iluminările nocturne care atrag fluturii. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). din mai până în august. Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului.a mărfurilor stocate .Tinerele larve se .5 cm.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. mediu sănătos. precum anumite diptere.5%. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar.a pădurilor . Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. Capcanele pentru împiedicarea masivă. Apoi va controla în mod regular parcelele. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat.În livada comercială. nuc. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei.a livezilor. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică.este limitată. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor.caisului şi a altor arbori fructiferi. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). După context. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. A se evita: livezile vecine puternic infestate. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. gutui). Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. dar şi pentru alţi devastatori. Nu mai există reproducere.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.

Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.dar intră rapid în fricte. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.În livada standard.După Van Leeuwen(1948).trebuie bineînţeles prinsă.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.hrănesc cu frunze . Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.mai ales violet şi albastru.Se pot .Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie . • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.în formă deltoidă sau pâlnie. Tipuri de lămpi:În livadă.5 ml acid valeric.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.Aceste capcane.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.se lasă la uscat câteva zile.0.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Pentru a evita captura albinalor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.2 bujie/pieds. După aproximativ o lună .Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.săpunul .o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.

elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM, ISOMATE-C, şi GINKO. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă, precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular, folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori, criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari, o suprafaţă mai mare de 4 ha. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. De la acest nivel de atac, se foloseşte confuzia sexuală. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie, în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea

trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate, adică la începutul zborului. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Înainte de instalare trebuie stabilit un plan, ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori.în jurul parcelei, o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. În zona tampon, să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Costul acestor protecţii este foarte variabil, în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide, indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. O urmărire serioasă este indispensabilă. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Să se supravegheze mai ales marginile. Dacă aceste precauţii au fost luate, putem reţine un prag de 0,5% de fructe înţepate. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Înaintea recoltei sau la recoltă, faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Carpocapsa Carpocapsa, Cydia splendana, bântuie în livezile de castani. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze, larve şi putregaiuri. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. O generaţie, un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. • zborul fluturilor, o singură generaţie, de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. • Ouăle, aproximativ 60 pe femelă, sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor, situate în apropierea cupelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei, o porţiune din ramură, apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. La sfârşitul creşterii sale, larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1,5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. Măsură preventivă În profilaxie, o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat, trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate, capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor, cel puţin 5 într-o livadă, care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei; stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă, în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă; apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Vara următoare, de la urtgenţa primilor fluturi, observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor, la fel ca şi a balanins.

ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor, Cydia pomonelle, este posibilă utilizarea Ecopom, un produs ieşit din cercetările Isagro, şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Mai mult decât un simplu produs, Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii, substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei, ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită acestui fapt, masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine, situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică, întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Astfel, împiedicând împerecherile, nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. De aceea, Biotop propune şi folosirea tehnicii. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile, Ecopom poate fi utilizat, fie de două ori, împotriva celor două generaţii ale carpocapsei, fie doar pentru a doua generaţie, prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori, după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. Reducând, şi mai ales suprimând, utilizarea pesticidelor clasice, Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Mai întâi, confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili, difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. În sfârşit, folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. Cu Ecopom, Biotop se poziţionează în Franţa, ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom, metodă de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă. De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha). Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor, frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Prin amenajări şi plantaţii adecvate, putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. În condiţii de îngheţ, trebuie hrănite păsările. Pentru a distinge mai multe specii, diversificaţi hrana. Mere stricate tăiate în două, cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime, bucăţi de slănină grasă

nesărată, bule de grăsime special concepute, etc. În tăviţa plasată la 2 m de sol, puneşi seminţe de floarea soarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Trebuie evitată mâncarea sărată. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică, scatiul, piţigoiul carbonifer, piţigoiul albastru, mierla neagră, cintezoiul şi cioara neagră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile, dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii, mediile umede, livezile, arborii bătrâni, etc. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei, dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Amenajaţi o mlaştină, păsările vor veni cu plăcere să se adape. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră, păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi, şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Fiecare specie participă la echilibrul natural. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. • Protecţia cu virusul granulozei - carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa. - este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. - protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: - absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului - parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha - este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori - poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12,8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9,7% Earlygold 0,42% Florina 0,83% Jerseymac 1,67% Gala, Ozargold, 2,5% Jonathan Jonagold 3,33% Jonagored, Golden 7,82% Media 11,25% Media 2,95%

Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume, fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi, păianjeni roşii, muşte, larve mici de fluturi, ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic, Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Deoarece larvele nu pot zbura, ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. În orice caz, larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă.

ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). de hemiptere. tripşi. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. şi biologia agresorilor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. cunoaştem mai bine şi atacurile. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. În plus. prunilor. • În focare. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. de neuroptere şi de tisanoptere. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. de himenoptere. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură.ceutorhynques . Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.altise cruciferelor . Schema de luptă • Primăvara. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. 3. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. putem distinge tratamentul focarelor de afide. numite comunităţi. Că chrysopele prădătoare. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. COLEOPTERE Astăzi. • Deoarece sunt insecte primitive. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Este vorba de coleoptere. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. Aceste celule formează împreună un fagure. de lepidoptere.bruche mazării . inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. putem crea o populaţie.bruche fasolei . larvele sunt ambalate separat în celule mici. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. perilor. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Când luptăm mai repede împotriva acestora. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). caişilor. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Din 27 ordine cunoscute. vespere. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1.crioceres sparanghelului . Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . de diptere. ceea ce. când afidele sunt prezente tot mai mult. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.sitone mazărei 4. Este dăunător mai ales merilor. aleurode. suntem siguri de o calitate în plus. introducerea este uşoară. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere . Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. Aceste specii formează sisteme complexe. • Cu sistemul MC-500.

. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .garoafelor de inde .Monocotiledonatele. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote.roşiile .nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. . deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. acarieni şi psile. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . Conversia livezii Faza de conversie. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: .mentei .mazărea . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. practicile culturale sunt profund modificate.sarriette . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Se disting 2 categorii de auxiliari: .Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor.trandafirii . gramineele.fasolea . cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. ulm. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor.paraziţii sau parazitoidele. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. fixată pe 3 ani.verzele . gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Dimpotrivă. adică vis-a-vis de un complex de specii. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Combaterea afidelor Mămăruţa. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. frunzele sunt distruse de hispine.florile ornamentale . Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. Să se pulverizeze pe zonele atinse.arborii şi arbuştii (pin. stejar. frasin.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor.

Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. acarieni păr: afidă. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Analiza chimică a solului. Atacurile afidelor. Solurile foarte poussants. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. analize de sol Muncă mecanică. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi.Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor Regularea împotriva Fungicide. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. o fertilizare excesivă. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. acarieni piersic: Monilia. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. *** ** * * * *** . Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Analize foliare Dezierbare chimică. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Analize foliare.

adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. etc. Profilul solului este o etapă importantă. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. etc.. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. cuibarele nu ajung. . Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. ciuperci). dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.incărcăturii manuală în măr * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. De alfel.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. planuri de apă. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Acestea fiind spuse. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini.. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. magneziu . Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). Dincolo de rolul strict de auxiliar. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele.

Deltalene. Barbier. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". lavanda.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. Hyplast . Guerin. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv .CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. Azcos. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. . Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista.Mater-bi. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont.

Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. adulţii ies de la hibernare. îşi reiau activitatea. prezenţa ocelilor pe cap. Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24oC. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Ouăle (0. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. Relaţia cu planta . Din prima primăvară. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. au metamorfoze incomplete. cuneus neted în hemelytre. sub scoarţă. nervură). sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. La această temperatură. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. Ordre: Heteroptera .Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. ornamentat sau colorat în mod caracteristic. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. verde deschis sau inchis maro sau negre.4mm) incolore sau albe.

Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. care formează un ac. În loams argiloase. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. Aceasta permite. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Totuşi. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. Preferinţele speciei. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. Le găsim şi în mărăcinii de arin. Pe lângă factorii pedologici. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. Ele descoperă prada prin atingere. tripşi. influenţele factorilor de mediu (climat. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. este câteodată necesar . o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. pare să aibă un loc mare. disponibilitatea prăzilor. dar în general insuficientă la stadiul de adult. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. nămol. pantei. acarieni. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. vegetalul. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. soluri cu drenaj sărac. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. sunt de altfel generaliste mari. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Stabilizând agregatele solului. printre altele. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. exteriorului şi profunzimii. Insidiosus) .creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. este cazul texturii (nisip. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. La fel ca şi mămăruţele. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. argilă). capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru.Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. afide. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee.

Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. ea rămâne la stadiul de stagnare. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. În consecinţă. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. 4. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori.să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. Această gaminee germinează rapid. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. Reziduurile plantelor de acoperire. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Sistemul său rădăcinar este dens. atunci când umiditatea este insuficientă. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. reduce compactitatea solului. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. În alte tipuri de sol. Din contră. Plantele de acoperire permanente . Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. în consecinţă. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. tot timpul. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. o linie la două rânduri. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. ajută la reînnoirea materiei organice. În general. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. 2. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. Cu excepţia paiului de grâu. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Alte plante precum secara. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. De alfel. În plus. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. doar că ele durează tot anul. deoarece solul nu este niciodată muncit. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. Neghina multiflorală . Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. Ridichea oleaginoasă . 3. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. În plus. B.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. datorită problemelor de compactitate. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile.

Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi.aă reziste la maşinăria grea di livadă . datorită adaptării ei la timpul răcoros. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă.convin culturii de măr.să fie adaptate la umbra parţială . unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. ea ţine nematodele la distanţă. . elimină buruienile primăvara. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. toamna. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. În podgorii. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. trebuie distrusă toată vegetaţia. Pe măsură ce se descompune. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. adică înaintea seminţelor. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate iarna şi mai scăzute vara. În plus. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. ea desparte populaţiile de nematode. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Comparativ cu mormalele. păr şi prun. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. În prezenţa unui culcuş de paie. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. sau trei . Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii.patru ani mai târziu. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. fetuca crescută este mai groasă. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. Acoperirea cu paie. de preferinţă toamna. intensificarea activităţii microbiene în sol. făcut primăvara. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . un singur tratament.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . În general. atunci când popularea este adecvată. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. trebuie înfundat într-un sol necultivat. De exemplu.5 m lăţime.

Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. 3. Isomate-C nu omoară dăunătorul. Larvele. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Isomate-C. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. Isomate-C este acceptat de SUA. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. 3. Schema de luptă 1. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. 2. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. Avantaje 1. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante.Fânul. 6. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. În natură. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Contrar insecticidelor tradiţionale. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. Pentru culturile acoperite. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. 4.10-dodecadien-1-01. subţire. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al . Pe câmp. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. 2. 2. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. E)-8. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. 5. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. preparaţia comercială. Chile şi Argentina. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. care conţine 155 mg din formula de feromon. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. pentru a le extermina imediat. 4. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide.

Un maxim de 625 difuzori pe hectar. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. peri.). Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. câte un difuzor pe arbore. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. cireş. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. Date despre fototransformarea feromonului în sol.. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut.c.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile.arborelui. 3. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. 5. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. d. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. apă şi aer nu au fost prezentate. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. prun şi cais 2. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. nectarin. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. 6. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. c. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. b. 4. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. ochii şi-au revenit la normal. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. Totuşi. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. . gutui şi alţi arbori gazdă. la 72 de ore după tratament. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri.c. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. culturi: piersic. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Totuşi. 1. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat.

Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Culturi: piersic. c. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. . Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. b. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. 2.7-1 metru de vârf. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. 4. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. 1. Evitaţi contacul cu pielea. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. ochii şi hainele. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Nu contaminaţi apa de irigare. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. nectarin. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Se agaţă un difuzor pe arbore. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. 4. 5. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. deplasarea acestor femel va reduce nivelul controlului obţinut. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. cais. lacurile. 3. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Aduceţi recipientul. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. măr şi păr. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). Este nociv dacă este ânghiţit.Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. Un maxim de 375 difuzori la hectar. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. 6.

Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare.5. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Aduceţi recipientul. Nu contaminaţi apa de irigare. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. ochii şi hainele. lacurile. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală.d. 300 ml/ha in 1000 l de apa. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun.5 si 7. Este nociv dacă este ânghiţit. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Evitaţi contacul cu pielea. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. o alga marina activa si nutritivva. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. GRANUPOM Nr crt. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Utilizare Ambalare Conservare . Aceasta perioada este in general in luna iunie.

Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius.5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse 4. Introducere artificiala 2. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. Capcana "McPhail" Combatere Ambalare Avertisment Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor) Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea.5 l/ha AUXILIARI 1. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support.Doza Buton verde (stadiul F) 1.5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. .5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare.

Aphidoletes. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. BIOSWEET Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Doza Utilizare 10. tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole 1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie.4.BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. 5. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol . XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. BIO .System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. Myzus persicae. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g Avantaje 8. Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2.

Ea consuma de asemenea tripsi. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi.Chrysopidae . Heterotoma Atractotomus. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. paianjeni rosii. Himacerus.Staphylinidae Heteroptera . apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis.Combatere Continut Doza Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0. pentru limitarea extinderii larvei australiene. fie de tip inundabil. Propylea. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. viruşii.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Phytocoris. Scaeva Pilophorus. Scymnus. oua de fluturi etc… Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . . două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti.Syrphidae Principalele genuri Coccinalla. Pseudaulacaspis pentagona. . au avut de asemenea loc.5 l/ 100 litri solutie de tratament 11. Nabis Chrysopa Hemerobius. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura. fie de tip aclimatizare.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. în cea mai mare parte a cazurilor. Epistrophe. muste minatoare. parazit al larvei dudului.operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. rezultate semnificative.Hemerobidae . Printre cele mai marcante sunt: . În arboricutura fructiferă. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. Anthocoris Deraeocoris.Coccinelidae . Harmonia. .Cogniopterygidae Diptera .exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. pentru combaterea unui devastator bine identificat. . Campyloma. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Stethorus Oligota. legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Micromus Conwentzia Syrphus. Tachyporus. Staphylinus Orius. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Adalia. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. Chilocorus.creşterile. Episyrphus. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Malacocoris.

Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Pteromalidae . Amblyseius. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Ageniaspis Aphelinus.Aphelinidae . Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Apanteles Aphidius. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. Trioxys.. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. De exemplu. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. care ar putea fi utilizată.Encyrtidae . Lupta biotehnică Astăzi. bacterii. Praon Trichogramma Encryrtus. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. Phytoseiulus. Astăzi. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Asaphes Eolophus. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Phytoseiidae Actinedida .Eulophidae Microorganisme patogene Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. viruşi Astăzi. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. Phryxe Principalele genuri Itoplectis.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. Ephialtes Macrocentrus. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. Encarsia.Anystidae .Aphidiidae Chalcidoidea . Aphitis Eupteromalus.Ichneumonidea .Chamaemyiidae . . Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . pentru a limita populaţiile de afide. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Ampelomyces quisquali. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.Trichogrammatidae . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Agria.Brachonidae . fluturelui de coajă.Stigmaeidae . Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Tetrastichus Ciuperci. De fapt. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.

aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. . înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. . ultrasunetele. viruşilor. Este o metodă eficace. nematodelor. Prădătorii se disting de parazitoide. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. dar şi barierele şi ambalajul. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB).. Metodele psihice: Momelile. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). prădători sau paraziţi. Există paraziţi de ouă. de nimfe. o protozoare. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare.Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. etc. lupta biologică se efectuează singură. uscarea superficială a solului. speriatorile. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. prin septicemie. UV. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. dacă este bine aplicată. câteodată prin emisia unei substanţe toxice.Astfel. prădător sau un agent patogen. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. parazit. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. fără a necesita o nouă intervenţie. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. băţul. cel mai adesea un parazit. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. peria. larva acestora omorând astfel devastatorul. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali.agentul de luptăeste un organism diferit. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările.Femelele îşi depun ouăle sterile. lipiciul. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. de larve. radiaţiile ionizante.. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. etc.ţinta (luptei) este un organism nedorit. infrasunetele. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. micro-undele. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură.etc. foarfecele..masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. devastator al unei plante cultivate. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. buruiană. Metodele fizice: frigul. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. sunete de alarmă înregistrate. o bacterie. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . căldura. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. ciupercilor. Suntem în cazul luptei biologice clasice. peştilor şi mai ales la alte insecte. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. un virus.. etc.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. capcanele. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. şi nu afectează mediul înconjurător. cu atractivi alimentari.

lichid dulce şi vâscos. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. . . .masculii ajung să îşi găseacsă femelele.. Câteodată.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. .. ele pot să se usuce sau să se ofilească. Totuşi. În schimb. muştele şi viespile. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. tulpini sau rădăcini. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).extinderea culturii. Aceste gogoşi. Fiind dulce. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis. mierea atrage un număr mare de alţi devastatori cum sunt furnicile. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare.Dacă populaţia vizată este prea importantă. . .Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. .. Astăzi. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate.Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. ramuri. de obicei pe partea inferioară. care devin adesea brune.

Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Unele sunt mirositoare. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor.. Atrase de galben . Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele. La nevoie. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Hârtie de aluminiu . distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Metode de luptă Primăvara.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate.. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. remanenţa nu este suficientă.. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. . La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. afidele vor pieri prin înec. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. larvele vor ataca afidele. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. De exemplu. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.Reprimaţi orice infestaţie nouă.. Săpunurile pot arde frunzele. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi.. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.. După ce vor ieşi.

Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Salvia. Aceasta se numeşte luptă integrată. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Are flori de culoare galbenă.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Viermele din măr este larva unui fluture. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Nu va exista un miracol. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare.8 tratamente pe an. La intrarea în casă. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.4 tratamente pe an. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. Capucine. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. le va îndepărta prin mirosul său acru. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. carpocapsa. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Astfel. Rue. Substanţa saturează mediul şi . Aseastă plantă nu este comestibilă. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. levănţica. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. ulei de petrol.Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. virusul granulozei împotriva fluturelui. cuprul împotriva rapănului. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. lamă). Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. cu parfumul său de piper. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. în ceea ce priveşte carpocapsa.

carpovirusina. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. privind acarienii. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. În livezile cu protecţie integrată. În livezile cu protecţie convenţională. La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. În sfârşit în cadrul experimentării. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. Totuşi. apoi protecţia integrată. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. Doar livezile convenţionale. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării.masculii devin incapabili să localizeze femelele. . în lume. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. Paralel. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. Trei ansamble de rezultate. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. insectele şi păsările. • Un singur fruct pe inflorescenţă. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. la fel ca şi costurile de protecţie. apoi protecţia convenţională. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. • O fructificare natural moderată. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. La protecţia chimică. fără intervenţia omului. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos.

Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. înaintea apriţiei primelor flori. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. al cincilea şi al şaselea an. mlădiţe deformate care se cangrenează. Zirame. Cais stadiul B-C. Coacăz şi Cassis la înmugurire. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Forma. Duzii – Murul. 25 şi 24 fructe sunt produse. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. regulate şi de calitate Foarte adesea. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. înaintea mugurilor albi. În al patrulea. la înmugurire. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş.insecticid uleios . deformate gălbui apoi roşiatice. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. • Fără talie.ulei de rapiţă. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. găunoase. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. Să se cureţe bine plăgile. o canalizăm. şi mai ales în Europa. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. Stadiul după mugurii albi – monilioza. • Fără rărire chimică şi nici manuală. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. Astfel. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. cupru. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată .Planta. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire.ulei mineral . • Plantat pe propriile sale rădăcini. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. galbene. Să se trateze pe timp frumos. Global. 24. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9.5%. • Pe ramurile fructifere. • . întreagă. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. Prun şi cireş – muguri umflaţi. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. în condiţii favorabile vigorii arborelui. Se tratează cu Thirame.

Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Totuşi. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. fie local (luptă biologică). Schematic. Boala se transmite prin aer. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. amenajările environmentale şi metodele de cultură. apoi progresează sub scoarţă cu seve. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. precum iedera de exemplu. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. fie global. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. păsări şi om. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. ea se stabilizează apoi. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. Cum se implantează vegetalele? . Pentru a proteja culturile. nu mai creşte deloc. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. care a atins un nivel ridicat. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. într-o livadă. va creşte diversitatea fitofagilor. albine. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. Din contră. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. bacteria infestează cel mai frecvent florile. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv.Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. în termenul de diversitate. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Exceptând fitofagii cu regim larg. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători).

). Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Florile oferă în acest sezon resurse alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. regulării apei. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. găzduiesc o faună bogată. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. ţelini şi să echilibreze biocenoza. şi un Psylle. Psylla alaterni. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. la fel şi pentru syrphes. lemn. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. caracteristice monoculturilor intensive. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. care deformează frunzele în gogoşi. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. Trioza alacris. Crysopes şi Hemerobes adulte. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă.Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. cea a peisajului. burare intermediară şi jet înalt). ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Ea măreşte capacitatea de . Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Exemplu de mărăcine.

Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. Înflorirea este foarte precoce. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. Frasinul găzduieşte o Psylle. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului Zmeurul nu este o plante care stă la soare. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. În acest mediu. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. În zilele noastre. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. El nici nu creşte în pădure. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. o faună mai bogată. prin caracteristicile frunzelor sale. multiplică o bogată faună de entomofagi. Acoperirea cu . zmeurul. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. Se pare că în nişa sa ecologică.refugiu hibernal a mărăcinelui. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. P. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. această salcie are. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Aphis sambuci. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Acestea găzduiesc în principal syrphes. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa.

Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. şi în cazul paielor. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. Clark.4 6.54 Napropamide 77.0 45.69 Simazine 80. fertilizării. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie. De altfel.8 31.5 m2) (kg/4. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai . pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor.66 Plastic negru 96. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie.44 Plivit cu mâna 71. Generalizarea nu este deci posibilă. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite.4 11. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. Pe deoparte. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N.4 27.5 9.2 6.92 Paie 105. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici.3 5. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi.1 74. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului.3 6. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.2 5.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede.48 Plastic alb 91. Efectul asupra temperaturii Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. mai lungi şi mai puternice. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Într-un sol care reţine puţină apă. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. Diferenţa era apreciabilă. mărimea fructelor.3 36. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.5 m2) Martor 59. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. un aport azotat suplimentar este necesar.7 32.4 6. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. controla buruienile şi să crească randamentele. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. Pe de altă parte. înălţimea tulpinilor.paie poate păstra umiditatea.

Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. simptome tipice unei carenţe de azot. care nu conţinea nici o scoarţă. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. ploaia penetrează mai greu în sol.6-8. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. mai ales a frunzelor de fagi. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. mai ales în cazul paielor de ovăz. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. pe plantaţie. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Compost. Este de preferat să se îndepărteze. Se poate aplica şi toamna. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. acest element fiind uşor eliberat de paie. deci trebuie folosite mai puţin. Când se foloseşte paie. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Fertilizarea În producţia convenţională. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. . Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Când răsadurile deveneau mai mari.mici. Talaj. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. privând astfel planta de azot. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. În exterior.

Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. se aplică mulciul imediat după implantare. suportă calcarul şi creşte la lumină. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. În orice caz. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. Se pliveşte până la începutul lui august. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. etc. argilos. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. mulciul trebuie instalat imediat. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. iar recoltarea se face toamna. • • .Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. Pentru o implantaţie de toamnă. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. În primul an. haine. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. să se implanteze cuverturi anuale. bine drenat.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. • Să se furnizeze mai mult azot. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Se poate atunci la un sistem cu mulci. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime.Coaja lemnoasă . dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. bogat. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. păr. Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. În cazul răsadurilor micropropagate. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. să se implanteze o cuvertură permanentă. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. Nuca este compusă din trei părţi: . după ploaie sau după ce a fost irigat. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. Nucul iubeşte terenul adânc. Ca întotdeuna. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. apoi se pune mulciul în iunie. Dacă solul este uscat.

rustic şi productiv când este adult. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. mai puţin la antracnoză. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. maturitate la mijlocul lui octombrie. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. formă ascuţită. fructificare rapidă. oval. foarte fertil. Din mâţişori se poate face vin. Fernor Nucă de talie medie sau mare. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). fructificare rapidă. miez alb şi cu calitate gustativă bună. Fruct mare. Careme Fruct de talie medie. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. maturitate în octombrie. sensibil la antracnoză. formă ovoidă. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. polenizat prin franquette. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. rezistenţă bună la bacterioză. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. Franquette Fruct mare. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. miez uşor de extras şi foarte parfumat. se poate folosi crud sau uscat. miez galben deschi cu gust foarte fin. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). arborele este viguros. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. cu vine. cu fructe precoce. mai puţin la bacterioză. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). Juglans cinerea este nucul cenuşiu. înflorire precoce. productiv. lunguieţ cu baza aplatizată. ascuţită. conservare bună a fructului. arbore viguros. Lara. Corne du perigord Fruct de talie medie. necesită un sol răcoros bogat în humus. coajă lemnoasă fină. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. rezistă la bacterioză. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. arbore viguros. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. miez mic. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. fructificare rapidă. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. uşor de extras. calitate excelentă. miez foarte parfumat. Caryas. randament la spargere în jur de 50%. Hartley Nucă mare (34-36 mm). Chandler Nuci mari. excelent pentru . înflorire precoce. fiind şi greu de extras. Mayette Această varietate este de origine italiană. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. maturitate între 10 şi 20 octombrie. coaja lemnoasă este semidură şi mică. nu tolerează marile friguri iernale. fructificare rapidă. cu coaja lemnoasă mică. un miez de o calitate bună. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. arbore viguros şu o fructificare precoce. se conservă bine. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. miez cu gust foarte fin. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei.Lemnul de nuc este dulce. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. polenizator. maturitate în octombrie. se conservă rău. fructificare rapidă şi productivitate bună. Fernor. miez alb. polenizat prin franquette. coaja lemnoasă dură. sensibil la bacterioză. se foloseşte pentru mobilă. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). productiv. târzie. fructificare rapidă. coaja lemnoasă mică şi fragilă.

Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. necesită un polenizator. Charancon decupează marginea frunzelor. miezul se extrage uşor. maturitate târzie. Chaberete. maturitate târzie. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. polenizator Franquette. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. arbore viguros şi rustic. arbore mediu viguros. puţin sensubil la bacterioză. Bacterioza provoacă căderea fructelor. maturitate după 15 octombrie. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). intră rapid în producţie. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. Soleze (R) Arbore viguros. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. rezistă la antracnoză şi bacterioză. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. decupează marginea frunzelor. mai greu de uscat. arbore viguros. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. fructificare lentă.deserturi. Bolile: Cerneala şi pourridie. Saint Martial Fruct mic. boală rădăcinară. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. Vina: fruct ascuţit. Thomas Black. productiv. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. arbore puţin viguros. Mayette rouge. foarte productiv. Jardin de la Saint-jean. rotund. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. productiv. Verdelet Fruct cu talie medie. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna . ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. coaja lemnoasă mică. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. fructificare rapidă. arbore viguros. Pleureur Quenouille Fruct mic.

calitate gustativă excelentă 9 Belgoden (R) ou goldensheen 10 Belle de Boskoop rouge: roşu închis. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza Baie 1 Bailleul ou Gros hôpital 2 Barbe ou Courbis 3 Baron de Berlepsch 4 Beaurichard 5 Beausoleil 6 Beauté de l'Ohio 7 Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8 Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. arbore viguros. se comportă bine la altitudine. galben. măr foarte bun. roşu purpuriu la soare. vigoare medie. dulce şi zemoasă. galben. dulce şi acidulată. pulpa sa este albă. pulpă albă. are o pulpă acidulată şi dulce. măr bun. maturitate în ianuarie . maturitate în noiembrie – decembrie 24 Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25 Belle fleur rouge 26 Belle fleur verte . maturitate în octombrie 20 Belle fleur de Brabant 21 Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22 Belle fleur double: roşu. dulce şi acidulat.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 0 Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. maturitate în decembrie 11 Belle de boskoop schmit husch 12 Belle de Broizat 13 Belle de Fumée 14 Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. vegetaţie târzie 19 Belle fille Normande: fruct de talie medie. la boli. puţin aplatizat. dulce şi zemoasă. foarte productiv. pulpa sa estre fermă. se comportă bine la altitudine.martie 15 Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16 Belle fille de la creuse 17 Belle fille de la Manche 18 Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. maturitate iulie – august. fină. rezistent la boli 23 Belle fleur Jaune: fruct mare.

maturitate în ianuarie – martie 48 Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49 Bonne Hotture: fruct de talie medie. 43 Blanche precoce Blaze 44 Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45 Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. pielea sa este verde.27 Belle josephine: fruct foarte mare. devine galben la maturitate. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46 Bon père gris 47 Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. se conservă bine. zemos. maturitate iarnă 28 Belle Lourounaise 29 Belle rivet 30 Belrene (R) 31 Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32 Bénédictin: galben – roşu. maturitate noiembrie – decembrie 55 Boucasse de Brès 56 Bougie ou Kandil Sinap 57 Boulonnex 58 Bouquepreuve 59 Bourniquette 60 Bouscasse de bres 61 Braeburn 62 Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63 Brie 64 Brownless Russet 65 Cabaret: viguros. foarte crocant. arbore sănătos şi viguros. 39 Blanc sur 40 Blanche champagne 41 Blanche de la flaugere 42 Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. maturitate în august . mediu. galbenă şi roşie. parfumată 66 Cabassou 67 Cabusse 68 Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. pulpă fină cu savoare acidulată. fruct mare. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50 Bonne ménagère 51 Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52 Bordes 53 Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. gust acidulat. acidulată şi parfumată. maturitate în decembrie – aprilie 70 Calville d'Angleterre 71 Calleville de Dantzig 72 Calville d'Espagne 73 Calville de Mleiv 74 Calville des Femmes 75 Calville des prairies 76 Calville d'Oullins 77 Calville du roi . piele verde cu puncte negre. acidulată. pulpă crocantă. maturitate în decembrie 33 Beraud 34 Bertanne (R) 35 Besse 36 Bismarck 37 Black john 38 Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie).septembrie 69 Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate în august – septembrie 54 Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. fină aproape moale cu savoare dulce.

Citron suisse . se consumă din decembrie până în martie. acidulată. parfumată. se comportă bine la altitudine 90 Cardinal: fruct mare gălbui. Coeur de Boeuf . Christkindel (voir saint-nicolas) . pulpa sa este albă şi are o savoare dulce.Cherry cox . maturitate precoce 91 Carre d'hiver 92 Cassou: maturitate târzie 93 Cassou d'Hortez 94 Centrou 95 Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. Cinq cotes . Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin . bună. se conservă bine. mărul este foarte bun fiert.78 79 80 81 82 Calville rayé Calville rouge d'automne Calville rouge de Savignac Calville rouge d'été: maturitate precoce Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. Claque pépin: fruct de talie medie. Choureau. coajă roşie închis. culoare galben verde cu roşu. se comportă bine la altitudine.Coestress . se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . mărul are o lungă conservare. savoare bună parfumată. aplatizat. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. varietate rustică. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. Colapuy . Chretienne . Coing . maturitate în octombrie 96 Champ gaillard 97 Chantecler 98 Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. pulpă albă moale. coaja este galbenă şi răşie. are o pulpă fină şi zemoasă. spălat cu roşu. maturitate în decembrie 83 Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. pulpă crocantă zemoasă. arbore viguros 84 Calville royale 85 Calville saint sauveur: maturitate toamna 86 Camoise 87 Canelle Blanche 88 Canine des clots 89 Carabille: fruct de talie medie – mic. Citron d'Hiver .Conchine . pulpă moale Chaux. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare.

maturitate târzie. Demoiselle. galben. uşor acidulat. coaja are culoarea verde şi răşie. zemoasă. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. varietate excelentă. pulpă fermă. maturitate în noiembrie. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Durette . Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. Dorée de Grimes . zemoasă. maturitate la începutul toamnei. parfumată. De risoul . Discovery . aproape crocantă. Double rose .Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. acidulată. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. De l'estre De Lin. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . înflorirea este foarte târzie. Double bon pommier: fruct mare. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. crocant. arborele are bună productivitate. Doux argent Drap d'or: fruct mare. se consumă din octombrie până în noiembrie. Double rose de l'ain . pulpă albă moale. savoare acidulată. dulce. pulpa este foarte fermă. zemos şi foarte dulce. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. fruct de talie medie.

pulpă fină moale. dulce şi parfumată. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. . fructul se ţine mult timp pe arbore. maturitate în septembrie – octombrie. maturitate în octombrie. dulce şi puţin parfumată.Fraise: bun pentru patiserie. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. zemos şi foarte dulce. maturitate din octombrie până în noiembrie. moale. conservare bună. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. pulpa sa este fină. maturitate târzie.

Imperiale winesap Improved blackstaymann Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet . maturitate la sfârşitul lui octombrie. coajă roşie.Grand mère Granny smith: coajă verde. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun.

Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. savoare bună. maturitate în octombrie. galben. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose Lachaudon Lambron Lancashire . pulpă zemoasă. striat cu roşu. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. se culege la sfârşitul lui august.

maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare. mărul se fierbe. coajă de culoare verde gălbui.Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99 Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge .

Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga Permain dore Petit croquet Petit franc roseau . pulpa sa crocantă este zemoasă. Alternanţa producţiei. este un măr bun pentru fiert.Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. fructe mici. culoare gri. foarte parfumat. pulpă de culoare crem. dulce şi foarte parfumată. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. fragil. maturitate din ianuarie până în aprilie. Orange suisse: varietate bună.

Pomme raisin Pomme Titard Ponsard Pouzac .Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. dar gustul său este delicios. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100 Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. nici o pară.

.Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. zemoasă. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. pulpă albă crocantă. varietate bună polenizatoare. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. dulce. se conservă până în decembrie. dulce. varietate bună. pulpă fermă. de culoare galbenă şi roz. maturitate în septembrie. galben alb. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. roşu la soare. rezistă la îngheţurile de primăvară. se comportă bine la altitudine. pulpă semi-moale şi savoaredulce. recomandat pentru patiserie. pulpă albă. striat cu carmin. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. maturitate din decembrie până în martie.

bun. pulpa sa este zemoasă şi dulce. Reinette blanche champagne: maturitate toamna.Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande . Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. pulpă fermă. maturitate toamna. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de France: pulpă galbenă. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. maturitate în decembrie. maturitate în decembrie – martie. dulce. galben. culoare galbenă. se comportă bine la altitudine. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui.

Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. se comportă bine la altitudine.Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne . varietate bună.

maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac Rose de berne: bun. ruginie. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie.Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101 Rose de miel . pulpă fină şi zemoasă.

pulpa este fină. maturitate în septembrie – noiembrie.Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. de culoare galbenă. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. cu striaţii roşii. Serveau ou Pointue de trescléoux . moale.

bun pentru patiserie. iulie – august. Transparente de croncels : excelent. fruct mare alb. fertil. gust acidulat. coaja de culoarea chihlimbarului. pulpă crocantă şi foarte dulce. arbore viguros. şi zemoasă. arbore foarte productiv. maturitate vara. cu pulpă fină moale. albă. măr bun. cu savoare acidulată şi parfumată. rezistent la boli. nu se conservă.Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse .

are puţin gust de banană.Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie .decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent . maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles. plis parcurge fructul de sus în jos. galben şi roz la soare.

Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. fructificare rapidă. fructificare lentă Doucin. dezvoltare slabă Paradis. coajă roşie. rezistă bine la secetă. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 EM9. Dello : măr pentru băutură. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. loc pentru altoi semi-nanificant. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). puţin sensibil la asfixiere M7. foarte viguros. da arbori foarte viguroşi. bun pentru compot. EM7. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. bogat în zahăr. Cox's rouge des flandres: fruct mic. loc pentru altoi semi-nanificant M109. galben striat cu roşu. Părul . mai viguros decât MM106. pulpă crocantă. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. polivalent. vigoare medie. loc pentru altoi semi-nanificant. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. dulce. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. dezvoltare slabă. zemoasă şi parfumată. calibru mare.

fină. cu coajă groasă de culoare galbenă. maturitate precoce (iulie). culoare galben palid. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. dulce. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. rotund. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Andre Desportes: fruct de talie medie. foarte productiv. maturitate precoce. pulpă foarte zemoasă. pulpă galbuie.Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. pulpă parfumată şi zemoasă. maturitate la sfârşitul lui iulie. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine . pulpa sa este dulce. puţin granuloasă dar fină. roşiatic. Beurré Hardy: fruct mare. parfum subtil. acidulată. foarte zemoasă. cu pulpă albă. maturitate în noiembriedecembrie. maturitate august septembrie. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. cu savoare dulce şi parfumată. de culoare galbenă. excelent. cu o parte roză. maturitate în septembrie-octombrie. până la 1000m. rotunjit care nu are sâmbure. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. productiv. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. viguros. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. pulpă zemoasă. maturitate în septembrie-octombrie. coaje galbenă verzuie. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. verde şi gri. se cultivă la munte. puţin zemoasă.

maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie.Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. maturitate în octombrie. Claude Blanchet: fruct mic. pulpă dulce. bronzat. culoare verde şi ruginie. maturitate în noiembrie. maturitate la mijlocul lui august. pulpa este zemoasă şi parfumată. de culoare galbenă ca lămâia. alungit. Colette: fruct de culoare galben. galben verde. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. maturitate vara. maturitate în octombtie – noiembrie. coajă galbenă şi verde. maturitate în noiembrie – decembrie. spălat cu roşu. zemos şi parfumat. pulpă zemoasă şi dulce.ianuarie. maturitate vara. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în octombrie – noiembrie. Clapps favourite: fruct mare galben. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . productiv. culoare galbenă. Duchesse de Mouchy Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée . Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Conférence: fruct alungit. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. pulpă moale şi fină. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. maturitate la sfârşitul lui iulie.

Président Heron . duce şi zemoasă. maturitate la mijlocul lui august. dulce. cu coaja verde colorată la soare. maturitate la începutul lui august.Fulva Garden Gern (R): păr pitic. pulpă albă. coajă galbenă la maturitate. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. fină. zemoasă.ianuarie. maturitate în noiembrie. Garden Pearl (R): păr pitic. gust bun. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . maturitate în octombrie. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie.

Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate.Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. Mirabelles. Reine-Claude. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. bune pentru masă şi în prăjitură. mai mari decât Mirabelles. au mărimea unei cireşe. . maturitate la sfârşitul lui iunie. foarte parfumată. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. de culoare galbenă. pulpă verde. prăjituri. arbore productiv. adesea foarte dulce. conserve …). pulpa sa este parfumată. zemoasă. părul va avea o dezvoltare mai redusă. Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. gust bun. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. au un gust fin. rotunzi. Altoit pe gutui. pulpă fermă şi dulce. conservă. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi.

dulce moale. de Tours. inferioară iulie pentru fermă. parfumată zemoasă. brynska. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violetă Galben Foarte bună. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Arbore viguros Mare Culoarea cojii Albastru Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună Gust de caisă şi ananas Bună. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Violet negră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi.- Prunelles. Musqué. creşte pe arbuşti spinoşi. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie Damas de Mică – Prună Calitate Sfârşitul lui Utilizat Tours medie mare. verzui. Violet. de Septembre. narea acidulată. catherine.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. pentru prunelor dulce prăjitură. prunei sainte august confecţiozemoasă. puţin fragil parfumată. Mijlocul lui . uscate fleuris patiserie şi de Tours prune uscate Damas Royal Damas violet Sfârşitul lui iulie august De Lawrence Mare Moale. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. rustică Verde Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Începutul lui septembrie Belle de Thuin Berudge Mare. fruct mic. se lipeşte de sâmbure Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. Se reproduc de la sâmburi. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri.

recolta este mai grupată şi mai importantă fermă. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. crocantă. viguros parfumată Medie. ovoidă Bună . Autofertil. dulci arborele este viguros şi productiv. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Golden japan Mare Galben viu Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Galbenă. frig dulce cu savore de cais august Bună Începutul lui septembrie foarte bună. foarte parfumată Mare. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. conserve. dulce. neagră zemoasă. fruct polivalent pentru masă. zemoasă. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. P 707 şi P 303. destul de foarte rezistent la parfumată. torturi şi prune uscată Începutul lui Fruct puţin august infectat de viermi Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone.Gage De Kirke Des Bejonnières zemoasă. arbore dulce. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. viguros. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). prăjituri. dulce. P707 produce fructe mari. Purpuriu Foarte ovală.

dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. albastră zemoasă. pete carmin dulce. gust de miere. se utilizează în patiserie.Hackman Jefferson Mare Mare Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. sensibil la rugină Mirabelle parfumée de septembre Monsieur Medie. august d'althan. La altitudine. Reine-claude de Bavay Maturitate târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. Delicioasă în Ardennes . posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. d'Oullins. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. foarte parfumată. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. se utilizează parfumată. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. dulce. foarte bună. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. foarte parfumată. Foarte bună foarte parfumată. zemoasă Necesită Începutul lui polinizatori august dulce.

ovală Roşie Albastră Fruct oval. dulce. verde. partea arbore viguros însorită violetă. Autofertil.prăjituri Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. arbore rustic. uscat parfumată. purpurie neagră Prune Abricot Prune Bonjour Prune Caprane Mare alungită Enormă Medie. Se utilizează ca fină. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Mică Vars Prune Pêche Portocaliu Portocalie Zemoasă. pulpă tare de dar produce culoare verde. Autofertil acoperită cu zemoasă. arbore viguros Galbenă. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie . puţin Pentru prăjituri. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Prune de chien Mică. savoare polenizator bună. care merge dulce. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. fruct de masă şi acidulată. spre roşu în acidulată. Necesită dulce.

Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună . Saint-Antonin rotundă Albastru închis Zemoasă.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Mijlocul lui august Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. şi dulce. bună. august d'Oullins. Autofertil acidulată. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. se pot liber face şi prune uscate.Prune de Mică. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue d'italie Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. excelent pentru sâmbure prăjituri. dulce şi acidulată Prune Saint.

parfumată. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună. una Nancy dintre cele mai bune prune. foarte dulce. arbore viguros Bună. arbore foarte viguros Foarte bună. fină. foarte de Bavay ou dulce. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator.Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Verde Galben verzui Foarte bună. nu foarte Autofertil dulce. moale. acidulată. Autofertil înflorire precoce. Autofertil foarte dulce. zemoasă. Sunt produse două clone. pulpă tare. Pulpa Reine claude tare. aurie. pentru conservă şi prăjitură. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. pulpă tare. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. utilizat mai ales ca şi polenizator Bună Autofertil Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Medie Mare Violetă Verde Foarte bună gălbuie Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Mijlocul lui august . arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. cea mai interesantă este 1119.

Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse.Mariana GF 8-1. dă arbori foarte viguroşi. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) . arbore cu vigoare medie Locul unde se pune altoiul prunului .Jaspi (R). rezistă la asfixierea radiculară. arbore productiv şi vigurosş fructificare rapidă Se foloseşte pentru prune uscate şi prăjituri Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Valor Verdane Rotrundă Ovală. puţin Violetă Montauban alungită ou grosse rouge d'août Tare şi zemoasă.Myrobolan. productivatate bună. autofertil Gust de miere Autofertil Foarte dulce Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia Verde la maturitate. arbore viguros Medie. . se adaptează la orice tip de sol. . Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. ancorare bună. . cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. cu pete roze mai mult sau mai puţin închise Dulce. violetă Carcassonne oval Royale de Mare.Royale de Fruct mare. un pic acidulată Galbenă Arbore productiv Mijlocul lui august Sainte Catherine Medie – mare Galbenă pătată cu roşu Zemoasă.

Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. pulpă foarte parfumată. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. frunze frumoase lucitoare. calitate bună gustativă. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. varietate rustică. frunze largi. zemoasă. cu formă bizară. de culoare închisă. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. recomandată pentru prăjituri. La Doyenne du comice. Capron Royal: varietate veche. Blanche Ananas: fruct de talie medie. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . Are particularitatea că are frunze caduce. zemoasă. pulpă untoasă albă. zemoasă şi parfumată. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. se cultivă în pământ sau în tunel. dar nu suportă solurile calcaroase. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. alungite.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . La cules. căpşună mică cu gust acidulat. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. Elsanta: originară din Ţările de Jos. semi-precoce. precoce. culoarea sa este roză foarte pală. răsadul eset viguros. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. fruct roz. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). fondantă. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. Fructele sunt mici. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. productiv. varietate viguroasă. Simptome: • La varietatea William’s. pulpa sa este albă. fără legătură aparentă între ei. Cilady: CIREF. . dulce. rezistă la secetă. culoare alb roză palidă. vine din toate regiunile. foarte ferm. viguros.expoziţia: în plin soare. Maturitate timpurie. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. fructul având tendinţa să se întoarcă. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. dulce şi zemoasă. Eros Favette: INRA. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. Brighton: ferm şi parfumat. fruct de formă iregulată. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. Berbi: regiunea de origine Dordogne. pulpa este fondantă. Belrubi: creeat în 1962. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. productiv. parfumată. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. dulce. parfumată. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). dulce. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. poate rezista la secetă. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. pulpă foarte fină. precoce. Bogota: viguroasă. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. căpşună mică de culoare roză. verde închis. maturitate după mijlocul lui iunie. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome.climatul: temperat şi mai degrabă cald . fructe mici medii. în formă de inimă.Sinonime: William’s bark necrosis. Ananas: să se vadă Ananas alb. untoasă. dar nu în plin soare. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. Chandler: originar din SUA. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. fruct mare foare dulce.

Gento: fruct foarte mare (12-15g). Marquise: fruct conic ferm. varietatea nu produce stolon. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. foarte parfumată. Seascape: varietate de origine americană. se utilizează şi pentru prăjituri. calitate bună gustativă. calitate gustativă excelentă. Segaline: originar din Lot. Red Gauntlet: târziu (10-12g). frumoasă prezentare a fructului. acidă. fruct alungit de culoare chihlimbarului. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). Vivarosa: căpşună de talie medie. Pajaro: originar din SUA. Cirano: fruct uşor alungit. productiv. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. Revada: căpşună mare (10-15g). recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. fără întrerupere a producţiei. productivă. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. răsad productiv care rezistă la căldură. maturitate precoce. rezistă la boli. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. precoce. albă. răsad robust. Talisman: semi-urcător. florile sale sunt roze şi parfumate. calitate gustativă bună. rustic. . foarte parfumată. dulce. calitate gustativă bună. Gariguette: INRA. savoare dulce. zemos. răsad viguros. productiv. Marastil: foarte parfumat. dulce. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). calitate gustativă bună. calitate gustativă bună. recoltă grupată. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. Majoral: parfumat şi productiv. suportă congelarea. producţie din mai până la îngheţuri. rustic şi productiv. productiv. maturitate precoce. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. maturitate precoce. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. varietate rustică şi productivă. patiserie. introdusă pe piaţă în 1929. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. foarte dulce. viguroasă şi prductivă. parfumat. roşu aprins. pentru orice folosire crud pentru prăjitură.Galante: nouă varietate de sezon. de culoare roşie-portocalie. târziu. dar are pulpa roză. culoare roşie strălucitoare. suportă congelarea. produs din iunie până la îngheţuri. formă conică. Mount Omer: fruct mare alb. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. precocitate medie. pulpa sa este foarte fină. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie.5m) putând fi palisat. zemos. Valeta: originar din Ţările de Jos. pulpă fermă. parfumat. varietate productivă. dulce. parfumat. semi-precoce. originară din Alpi. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). calibru mediu-mare. fruct mic. Senga Sangana: fruct mare. fruct alungit roşu viu strălucitor. puţin sensibil la boli. se cultivă puţin în tunel. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). roşu aprins şi strălucitor. producşie din iunie până la îngheţuri. lichior. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. cu parfum foarte delicat. foarte dulce. fruct mic. Versailllaise: varietate de căpşună veche. puţin sensibil la paraziţi. pulpă dulce. precoce. productivitate foarte bună. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. foarte productiv. parfum de căpşună de pădure. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. recolta din 15 mai până în 15 iunie. cultură uşoară. Umigento: căpşună mare dulce. Maxim: fruct foarte mare. fruct mare. conic. miros şi parfum excepţional. se conservă bine. Maraline: fruct alungit. productiv. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. culoare închisă. Sannie: fruct de talie medie. are gust de căpşună de pădure. Cirafine: fruct alungit. fruct de calibru mediu-mare. maturitate la mijlocul sezonului. Mamie: fruct mare în formă de con. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. dulce. Mara des bois: foarte produsctiv. căpşună mare (până la 15g). productiv. fruct mare conic. rezistentă la boli. Fraise de bois: parfum incomparabil. etc. bine parfumat. mult parfum. dulce.

albă şi zemoasă. precoce. emit rădăcini. parfum excelent. era cultivat în împrejurimile Brest. parfumat. rustică. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. nu este sufucient de productiv. maturitate la sfârşitul lui august.Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. strălucitoare. pielea are culoarea roşu închis. bună. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. parfumat. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. productiv. Gros violet: maturitate august septembrie. pulpa sa este dulce. precoce. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. productiv. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. maturitate la mijlocul lui august. Pavie: epidermă păroasă. miezul se lipeşte de sâmbure. Profusion Record Regal: parfumat. semsibil la boli. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. Brugnon: epidermă netedă. Hercule: creat în 1946. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. atunci când sunt în contact cu solul. Dina Felligni: fruct mediu. parfumat. sensibil la făinare. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. Nectarină: epidermă netedă. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. este suficient să le răsădeşti. Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. miezul se lipeşte de sâmbure. rezistent la friguri. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. dulce. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. .

foarte bun. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. Henri Moulin: fruct mare. rustic. tardiv. pulpă fină. fruct mare. maturitate la începutul lui septembrie. are o culoare roşie strălucitoare. parfumată. pielea păroasă de culoare roşu închis. puţin sensibil la îngheţurile târzii. floare rustică. Olympio Silver Lode: fruct mare . arbore viguros. maturitate după mijlocul lui iulie. maturitate la 22 de zile după May Flower. maturitate la începutul lui septembrie. roz sub piele. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor.Morton: foarte bun. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. maturitate la începutul lui iulie. zemoasă. Gaillard: fruct foarte bun. Colombine: fruct rotund. pieliţă groasă. Benoni: fruct bun. foarte parfumat. Entre de Chanas: fruct mare. rezistent la boli. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. fructificarerapidă. acidulată. sensibil la beşicare. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. rezistent la beşicare. pulpă albă. maturitate la mijlocul lui august. Rose de septembre: pieliţă violacee. foarte bun. fruct mare roşu. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. parfumată şi zemoasă. pulpă alb verzuie. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. puţin rezistent la beşicare. Gold mine: bun. maturitate în iulie. rustic. maturitate la mijlocul lui septembrie. foarte parfumat. . floare sensibilă la îngheţ. fruct bun. puţin sensibil la beşicare. rezistent şi fertil. pulpă puţin zemoasă. maturitate după mijlocul lui august. maturitate la mijlocul lui iunie. Charles Ingouf: fruct mare. dulce. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. Galande: fruct destul de mare. dulce şi parfumată. Belle imperatrice: fruct foarte bun. fosrte fertil. foarte zemos. maturitate în primele 15 zile din august. foarte dulce. de talie medie. acidulată. destul de sensibil la beşicare. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. Arbore productiv. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la începutul lui august. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. productivitate bună. rezistent la beşicare. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. destul de rezistent la beşicare. rezistent la beşicare şi la molinia. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. producţie regulară. maturitate la mijlocul lui septembrie. floare sensibilă la îngheţ. maturitate la mijlocul lui august. foarte zemoasă. Charles roux: arbore viguros. fruct foarte bun. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. puţin rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. pulpă albă. arbore viguros şi fertil. pulpa sa este roză lângă sâmbure. maturitate la mijlocul sezonului. foarte bună. Dugelay: fruct bun. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. Amsden: arbore viguros. maturitate la mijlocul lui august. pulpă galbenă portocalie. sensibil la monilia. rezistent la beşicare. acidulată. pielea albă. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. Flaming gold: foarte bun. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. Guilloux elegante: fruct excelent. maturitate la sfârşitul lui iulie. sensibil la beşicare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. cu sămânţă fină. roză în jurul sâmburelui. Carman: viguros. maturitate la sfârşitul lui august. Blanche teton: arbore productiv. este un fruct cu o calitate bună. rezistent la beşicare. fruct alungit. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. savoare dulce. Henri Adenot: arbore viguros. calitate gustativă bună. foarte dulce. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Belle des croix rouges: fruct mare. dulce. bine colorat. Geradix: fruct mare parfumat. arbore viguros. arbore productiv. maturitate august – septembrie. foarte dulce. zemoasă. rezistent la beşicare. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. maturitate la mijlocul lui iulie. rezistent la beşicare. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. foarte parfumat.

foarte dulce. o foarte bună rezistenţă la monilia. fertil şi rustic. Fayette Flavorcrest: foarte bun. sensibil la beşicare. gust de miere. dulce. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. uşor acidă. maturitate în august. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. pulpa alb verzui. Cardinal: bun. Jaune miel: arbore viguros. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. maturitate la începutul lui septembrie. foarte dulce. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. rezistent la beşicare. maturitate după 15 august. roşie în jurul sâmburelui. fruct destul de bun. Madame Girerd: fruct mare. pulpă de culoarea porţelanului. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui iunie. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. zemoasă. maturitate după 15 august. maturitate la începutul lui septembrie. Madeleine blanche: fruct foarte bun. parfumat şi dulce. Diamond princess Dixired: fruct mare. Tournier: fruct foarte bun. maturitate la mijlocul lui august. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. savoare bună. fertil. rezistent la beşicare. maturitate în primele 15 zile din august. productivitate foarte bună. Red Robin Redwing: fără aciditate. maturitate după 15 iulie. maturitate la mijlocul lui august. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. maturitate la sfârşitul lui iunie. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. sensibil la beşicare. fruct foarte bun. puţin productiv. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. flori rezistente la îngheţ. parfumată. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. maturitate la sfârşitul lui septembrie. . maturitate la sfârşitul lui iulie. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. Precoce de Hale: fruct mare roşu. foarte bun. pulpă albă verzuie. sensibil la beşicare. pulpă densă. maturitate după mijlocul lui august. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. Pitaval: fruct foarte bun. foarte precoce. Early Elberta: destul de bun. Madeleine rouge: fruct destul de bun. nu se lipeşte de sâmbure. sensibil la făinarea coryneum. piele galbenă spălată cu roz carmin. Ribet: arbore viguros. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. maturitate la mijlocul lui iulie. Harken: foarte bun. J. maturitate la mijlocul lui septembrie. rustic. Madame Guilloux: fruct foarte bun. H. maturitate la sfârşitul lui iulie. sensibil la beşicare. bun pentru pus la borcan. se poate conserva bine. puţin rezistent la beşicare. savoare dulce. Loring: foarte bun. sensibil la beşicare. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. rezistă la monilia. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. moale. May Flower: rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui august. fină. maturitate la începutul lui iulie. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. sensibil la beşicare. foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. Veraud: arbore viguros. fruct bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. Tardive de Septembre: fruct mare. foarte rezistent la beşicare. varietate foarte veche. foarte bun. fruct mare. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. zemoasă. foarte dulce. productivitate bună. maturitate la mijlocul lui septembrie. rezistent la beşicare şi la alte boli. pulpă albă.Incomparable Guilloux: fruct bun. Robin: foarte bun. productiv şi rustic. maturitate la mijlocul lui august.). sensibil la beşicare şi la făinare. fără aciditate. rustic. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. sâmbure liber. sâmbure gros. pulpa se lipeşte de sâmbure. puţin rezistent la beşicare.

maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate după mijlocul lui august. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. Sanguine de Touraine: fruct mare. Ornella: piesică galbenă. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la începutul lui august. Eliva: originar din Elveţia. parfumată. maturitate la începutul lui septembrie. . Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. pulpă dulce. maturitate după 15 august. foarte bun. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. maturitate la începutul lui august. maturitate în iulie. pulpă roşie. roşie. pentru regiunile mediteraneene. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. zemoasă. piele roşie. pieliţă de culoare închisă. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. maturitate la mijlocul lui august. Ordigan: piesică galbenă. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. rustic. acidulată. Sweet cap: piersică mare albă. Sanguine tardive: fruct mare. pieliţă puţin păroasă. să se consume crud. se utilizează pentru torturi şi conserve. se decolorează în jurul sâmburelui.Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. Oriane: piersică galbenă. floarea rezistă la îngheţ. maturitate în primele 15 zile din iulie. păroasă. zemoasă. zemos. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. pe un fond galben. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. Sanguine Vineuse Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. bună. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. fructificare precoce şi abundentă. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate după 15 iulie. maturitate la începutul lui octombrie. maturitate la începutul lui august. maturitate după mijlocul lui august. Rubidoux: foarte bun. pulpă densă. pentru solurile calcaroase. seminţa semiliberă. Să li se schimbe locul la 7 ani. Oriola: nectarină galbenă. rezistă la secetă.

Wawi: rustic. Meeker: fruct de talie medie. maturitate la mijlocul sezonului. urcătoare şi tardivă. uşor de cultivat. dar ferm. una din cele mai precoce. productivă. Malling promose: fruct mare. parfumat. rezistent la transport. gust diferit. Royalty: varietate de origine americană. maturitate precoce. Summo: fruct foarte mare. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. fără spini. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. maturitate precoce. originar din Iugoslavia. tulpini destul de drepte. Galante: fruct mare parfumat. Surprise d’automne: varietate veche. gust acidulat. roşu. Violette: precoce. fruct puţin colorat. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. Faro: viguros. Glen lion: fără spini. fruct mare violet purpuriu. precoce. viguros. producţie grupată în timp. gust bogat. Purple Royalty: fruct zemos. Malling Leo: fruct conic.foarte parfumat. Meco: producţia durează mai mult de o lună. foarte rustică. Llyod George: roşu. precoce. foarte parfumat. . savoare bună. viguros. foarte productiv. fruct de culoare zmeurie închisă. viguros. parfumat. Lord Lambourne: galben. Rose de cote d’or: fruct mic. foarte parfumat. Polana: tulpini drepte. roşu. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. rezistent la boli. Rouge de Sauron: varietate veche. se foloseşte crud sau transformat. parfumată. Summit: fruct rotund. calitate gustativă bună. precoce. maturitate la mijlocul sezonului. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. parfumat de culoare galben auriu. Tulameen: originar din Canada. foarte parfumat. parfumat. adaptat la altitudine. creşte rapid. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. tardiv. fruct puţin moale. zemos. fruct dulce. se adaptează la terenurile uscate. Malling exploit: fruct foarte mare. zemos. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. viguros. producţia durează 2 săptămâni. Glen Ample: originar din Scoţia. Malling augusta: fruct roşu deschis. maturitate la mijlocul sezonului. maturitatea la mijlocul sezonului. cules uşor. fruct foarte mare. Baron de Wavre: fruct mare. tulpină subţire. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Jewel: fruct gustos. fruct mare. viguros şi productiv. precoce. roşu purpuriu. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. fruct roz. productivitate slabă.Eva 2: pentru regiunile muntoase. Frida: viguros şi puţin înţepător. Heritage: rustic. bun pentru patiserii. productiv. ascuţit. rezistă la amestec. productivă. Schoenemann: fruct roşu închis. Puyallup: fruct parfumat. teren uscat. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. producţie importantă. Glen Prosen Gradina: fruct conic. precoce. viguros. viguros. roşu închis. viguros şi productiv. parfumat. Willamette: origine americană. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. Joan squire: fruct mare. rustic. recoltă timp de o lună. maturitate la mijlocul sezonului. tardiv. Flavi: calitate gustativă foarte bună. uşor de cultivat. Glen glova: varietate veche. Sucre de Metz: varietate veche. Bois blanc: rustic. zemos. productiv. viguros. puţin moale. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. necesită puţin palisaj. Radboud: fruct alungit. fără spin. târziu. fruct ferm. productiv. rezistent la boli. precoce. productiv. Ruby September: fruct mare. productiv. precoce. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. fruct de talie medie. parfumat. Cumberland: fruct mare savuros.

Pear quick decline. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. Chaenomeles şi Pyronia..Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. Anumite varietăţi pot contamina merii. rustic. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Quince souty ring spot. Primăvara următoare.. incompatibilitatea între varietate şi altoi. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. de practicile culturale. de lupta împotriva psylles. mai puţin de 20%. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. Procentul de transmitere este foarte slab. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. parfumat şi dulce. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Confuzie posibilă: Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. înmugurirea acestor arbori este lentă. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. Lemnul ia o culoare portocalie. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. urcător. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. tardiv. Sorbus. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Golden west: fruct mare pentru patiserie. şoricei de pământ. Creşterea este redusă. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). de sensibilitatea varietală. Simptome: . cu gust foarte bun. dar care poate contamina şi Cydonia. tare şi parfumat. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. de vârsta arborilor. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. viguros. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. pagube ale rozătoarelor. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse.

Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. Florile ca şi sursă de hrană . Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Masculii emit un feromon care atrage semenii.5 g/l la căderea frunzelor. La sfârşitul lui august. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Insecte devastatoare prinse în capcane . Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. adică spre lun lui iunie. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. mirosul sintetic. în absenţa Gravelle. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Astăzi. Cea a merilor de la 10 la 30%. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză.. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. această metodă este în plină dezvoltare. masculi şi femei.. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. Astfel. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. plasată în culturi. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. Avetizarea agricolă: . Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Plasat într-o capcană. de la 30 la peste 50%. Producţia perelor este redusă. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. în acest caz nodulii sunt spongioşi. în concentraţie de 6. microorganismele şi insectele benefice. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă.Sunt în general localizate pe frunze. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Această capcană. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid.

Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. în lungul drumurilor de fermă. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Trebuie alese după anumite criterii: . . Morcovul sălbatic este pe . muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. . .capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare. care atacă larvele carpocapsei mărului. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor.Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. afidele şi tetranidele. . este cazul ombeliferelor. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. forma.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. phacelie. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. . Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. . Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. la periferia unei livezi.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor.

Molena iubeşte toate tipurile de sol. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. pc Zf. pc Zf. Un mod simplu. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. pc Zf. pc Zf. Compozite Asters. În cazul plantelor bianuale. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. pc Zf. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. Utilizare Zf. cs Zf. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. cs văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Înflorire . Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele.locul doi. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. pc Zf. O cruciferă ornamentală. pc Zf. pc Zf. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. pc Zf. acest prădător poate ataca merii. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. trifoiul roşu şi lucernă. pc Zf. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Ombelifere Panais Pastinaca sativa Morcov cultivat Daucus carota Morcov sălbatic Daucus carota Mărar Foeniculum vulgare Aneth Anethum graveolens Coriandru Coriandrum sativum Angelică Angelica archangelica Anason Erzngium campestre Carvi Carum carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Rudbeckia hirta Margareta albă Chrysanthemum leucanthemum Floarea soarelui Coreopsis spp. cs Zf. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). În ciuda eficacităţii sale. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. un parazit important al carpocapsei.

concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.tomnal văratic văratic primăvăratic .Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. pc Zf. cs Cs.probleme cu anumite buruieni . Achillea spp. Lychnis spp. zf Cs. cs Zf Zf.să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor.acţiunea împotriva anumitor buruieni . pc Zf Zf.penetrarea apei şi îngrăşămintelor . cs. aeraţie bună a solului.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial. cs = plante de acoperire a solului. pc Cs Cs Zf. pc = plantă însoţitoare. cs Zf. cs Zf. pc văratic văratic .ameliorarea structurii solului .diminuarea vegeraţiei . Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. cs Zf.să se cosească frecvent .protecţia eficace împotriva eroziunii . Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp.să se adapteze îngrăşământul şi stropirile .văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. cs Zf.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente .diminuarea levigării . Cerastium spp.să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . control bun al lăstarilor (zmeur). Zf Zf. Avantaje: . Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp.tomnal văratic . zf Zf.îmbogăţirea solului cu materie organică .să se supravegheze rozătoarele . Inconveniente .concurenţa hidrică şi în elemente nutritive.eliberarea târzie de N . solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică. .diminuarea căderii fructelor .instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni Precauţii –incompatibilităţi .diminuarea randamentului .văratic văratic primăvăratic .creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .

Inconveniente . . Inconveniente .anumite materii sunt permeabile în apă.control posibil al lastarilor cu anumite produse. .trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. .nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare.aport mai mult sau mai puţin important în materie organică.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. . să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul.rădăcini superficiale nedeteriorate.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. Precauţii – incompatibilităţi .pentru paiele de rapiţă şi iarbă.costul şi durata materialului.rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii.risc de eliberare.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). . lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. . Inconveniente .).nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . .control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. . .efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. . . Paie plastice Avantaje .control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).- riscul formării unei talpe de arătură distrugerea accelerată a materiei organice.cere multe ierbicide.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul.punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.structură bună a solului. Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje . .risc de eroziune pe terenul în pantă. Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . atenţie la bolile criptogamice.să se suravegheze rozătoarele. .dezierbare câteodată necesară la limita paielor. . .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă. . . Precauţii – incompatibilităţi .creşterea eventuală a umidităţii.tasarea solului (asfixiere).paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). . .riscul de eroziune pe terenul în pantă. .utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.dezierbarea chimică pe margini se recomandă. . .utilizarea ierbicidelor redusă puternic. . . Precauţii – incompatibilităţi .eventualitatea unei carenţe determinată în N.costul şi disponibilitatea materialului. . . .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. . . material greu de găsit.

Precauţii – incompatibilităţi - să se supravegheze rozătoarele, atenţie, activitate greu de controlat sub plastic; - dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Pollimax se aplică la : peri, meri, căpşuni, cireşi, pruni, afini, etc. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: - când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci; - când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea; - când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei; - când culturile nu sunt atractive prin natura lor; - şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. Aplicare Aplicaţi: - între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei; peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. - 1-2 zile după instalarea stupilor; - devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare, în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.00 şi 16.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C; - în volume suficiente de apă, pentru a stropi florile şi frunzele; - folosiţi un pulverizator convenţional. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. Avantaje - creşte numărul de albine cu miere - creşte numărul de flori vizitate - creşte numărul de seminţe şi fructe - creşte calitatea, calibrul, forma fructelor - creşte randamentul global - creşte profitul.

Rapănul (Venturia inequalis) Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Luptă preventivă - aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii

Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii; ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor ♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf)

Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Tableau 3 - Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Nom latin Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité au Québec sèche région de Montréal 1/128 3 mois région de Montréal 1/32 abondant dans le nord 1/16 rare mais cultivable 1/16 rivages du 1/4 8 mois fleuve(golfe) région de Montréal 1/2 2 mois 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32

Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable?

2 semaines 3 mois

2 mois

Symphorine blanche

Symphoricarpos alba

partout

1/1

2 jours à 2 semaines

Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine; 3 parti argila;şi 10 % solutie fungicida vegetala). Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii

Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 - Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty

17(4):655-663. 62:297-307.E. Ann. et W. 1947. Siegfried. mars/avril 1988: 7-9. nº17.. Les arbres fruitiers. Appl. 50(6):209.. 1982. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. 1982:32-34. Appl. Gilliver. H.N. 1982. Biol. Brown. Northeast LISA Apple Production Newsletter. Schüepp et W. 1987. 1968.Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 2 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 f09 m09 m08 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 3 3 2 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 R J J R R R R R R V R R V V V J V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom. 1990. Protégez vos arbres grâce à la prèle. Orchard management:New Hampshire 1981. McHardy. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. Qasba.Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan Mutsu (Crispin) Sources: Wilcox (1987). Bosshard. 1982. 1(2):1-2. Burchill.T. Dhar. fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent d10-m10 1 d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger.M. nov. E.prévenir plutôt que guérir. Gonnaud. .N. A.. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. M. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. et G. R. Gadoury./déc. 1988. Biol. Phytopathology. 1984. K. 34:136-143. D. printemps 1982:21-27. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Humus. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. Bulletin OEPP. 72 (7):904-910. Granger (1988) Tableau 5 . S. Ann. Science and Culture. D. Les Quatre Saisons du jardinage. Y. Bio-dynamics. no 142. Bennett.

K. Lower Rhein. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. G. Ontario Ministry of Agriculture and Food. Gupta. Neumann.E. Louis. 1990. Apple diseases:their biology and management in NOFA. et S. J. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. 1988. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. Pesticides. n116.E. Northover. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. D. Keipert. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE . juillet-août 1982:31-39. 1982. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. 23(10):22-23. 1983. Paris. Denis Culley:organic orchardist. Royaume-Uni. 1983.L. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab.K. Greenhouse studies. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). Marie-Victorin. 1988. Schmid. Thorez.Overbeck. 1990. O. MacHardy. Studies in fruit diseases:apple scab. White. Shaffer. G. Dominion of Canada Department of Agriculture. 1990. Montréal. 1990. Prediction of apple scab:reduction of spraying. 1989. et R.Gupta. Presses de l'université de Montréal. 96:75-78. Kennel.] Erwersobstbau. 1990.. W. [Alternative cultivation of apples and vegetables. 5(1):93-97. W.A. W. 1987. St-Arnaud. Henggeler. J. [1.J. L. Healthy orchards. 364 pages. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. 6(3):7-9.K. 33(3):74-76. K. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques.H. 1988. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. Rapport final. et G. Ottawa. R. J. 1990. MacNeil. Kirchner-Bierschenk. 25(10):246-255. 1990. 16(2):123135. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. 1985. International Journal of Tropical Plant Diseases.H. rapport de recherche #2036. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. Pest management section. 66:195. 1990. 925 pages. K. Editions Terre Vivante. D. J. U. et M. Kolbe.A. Proctor.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. W. automne 1975:19-23. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. 1987. 1975. New. 75:966.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. Wesel-Bislich. pamphlet n82. T. P. 1964. station de recherche Vineland. Granger. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. 1988.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. Hills.Welder et G. I. 1987. OMAF. n 15. Frère. Phytopathology. Agriculture Canada. Management guide for lowinput sustainable apple production.. Les Quatre Saisons du Jardinage. 1983. J. et J. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. Rasmussen. Gillespie et B. 1986. 59 pages. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. Gupta. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Miedtke. Flore laurentienne.J. Polymer films:a new approach to control apple scab. Hoffmann. Maine Organic Farmer and Gardener.] Besseres Obst. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. Wilcox. Fruit pest and disease control:the organic way. New York.T. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. Natural Organic Farmers Association. G. Apple disease management pages 40-45 in USDA. Blackburn. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. 1927. 2e édition. Bio-Dynamics.GRAB. Coventry. Cultivars résistants à la tavelure. Rosenberger.F. W. 243 pages. Paris. Jagdish. Plant industry branch. Hockey. et W. 1988. 53(2a):359-362. Lamb.. 97(1):24-32. Tränkner. Henry Doublday Research Association. 1991. Highlights. Courrier du livre.D. A. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. 1988. A. A. 17(6):1.P.

Hemerobidae . Nabis Chrysopa Hemerobius. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Episyrphus.Coccinellidae .Cogniopterygidae Diptera . Tachyporus. Allothrombium Pales. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Stigmaeidae . Campyloma.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Phytocoris. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Staphylinus Orius.60 m.Icheumonidae Genuri Coccinella. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Phryxe ltoplectis. Trioxys.Miridae . Scymnus. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Harmonia. Anthocoris Deraeocoris. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. Propylea.Syrphidae .Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Phytoseiulus.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Himacerus.Phytoseiidae Actinedida : . Micromus Conwentzia Syrphus. Agria. Adonia. Adalia. Pilophorus.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea . 1994.asso.Nabidae Nevroptera .Trombidiidae Insecte parazitoide Diptera . Epistrophe. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Atractotomus. Ephialtes Macrocentrus.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Malacocoris. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Heterotoma. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Apanteles Aphidius. Amblyseius. domaine de Gotheron. Stethorus Oligota. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Chilocorus. Praon .Staphylinidae Heteroptera .Anthocoridae .Anystidae .Chamaemyiidae . Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta.Chrysopidae . Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase.

Ageniaspis .95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Asaphes .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . 83 Jerseymac 1. Aceasta specie este polifaga. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. Aphitis . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Pteromalidae Eulophus . piretru si ulei vegetal).42 Starkimson 9. Golden 7.Encyrtidae Aphelinus.67 Gala. capocapsa (Cydia pomonella).33 Jonagored.5 Jonathan Jonagold 3. Ozargold 2.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . 25 2. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. bacterii. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Trichogrammatidae Encryrtus.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . 1994.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.8 Earlygold 0.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Tetrastichus .Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. . Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.82 Media 11. Encarsia.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .7 Florina 0. virusuri D'après Reboulet.Aphelinidae Eupteromalus.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . ACTA point n°1 .Brachonidae . .

FUNGICID: afide. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. după care se filtrează INSECTICID. INSECTICID: afide. INRA. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. GRAB.01. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. GRAB. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. carpocapsa.84. după care se filtrează.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. 1998. INSECTICIDE . 1998. furnici.Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.00. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează.90. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. Se diluează 1/20 pentru aplicare. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. melci. 1kg la 10 l de apă. tanacetum vulgare fierbinte. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. Synthèse 1994-98. 1998.84.90. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. Agribiodrôme. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. carpocapsa. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. : 04. furnici. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. GRAB. INSECTICID afide.70 / Fax : 04.

putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte . infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. Afide. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. INSECTICIDE TOTAL Afide. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide.mentha infuzie furnici revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.

5 mm). avec parfois des taches brunes sur le dos.larve de syrfide . tétranyque à deux points) Nymphe. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. Présents sur l'écorce et les feuilles. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. se remarquent surtout au printemps.larve de coccinele . adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres.3 mm). jaune vif tacheté d'orangé (0.larve de cecidomelide . Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). semblables à des Pucerons limaces.adulti de crhysope . clair ou translucide. Acariens phytophages (p.larve de chrysope . Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. ex. Adultes : mouches menues.. Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange.paianjeni (Angiope) . adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros.-viespi parazite Nom Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme.adulti de syrfide .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide . adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. Actif dans la végétation au sol au début de la saison.- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . d'un orangé vif. tétranyque rouge du pommier. se déplace rapidement (1 mm). Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. de rouge foncé à rouge clair. à l'aspect de velours. Acariens phytophages Nymphe.5 mm). se déplace très rapidement (0. Pucerons apodes. Adultes : mouches ressemblant à des Larve . Acariens phytophages Nymphe. impossibles à décrire précisément et rarement observées. là où se nourrissent les acariens phytophages.

Adultes : vert grisâtre. . les pierres et les rondins. Pucerons. brun ou orangé luisant. Pucerons. Oeufs : jaunes. Nymphe. marqués de taches noires (3aussi acariens 4 mm). luisants ou mats. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). Réduves ou punaises Adultes : gros. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. Acariens. orangés. Coccinelles (Coccinellidés) Larve. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. au corps Pucerons. Nymphes : minuscules. se trouvent dans le gazon. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. Les larves se trouvent dans le feuillage. Pucerons. en forme et cochenilles de tonneau. Actives de la fin mai à octobre. Larves : corps allongé. sous les débris au sol. réunis en grappes. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. vert moucheté ou gris moucheté.abeilles. sur de longs pédoncules très fins. Oeufs : blancs. Larve. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. bruns. Adultes : ovoïdes. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). pucerons Nymphe. Abdomen fuyant sous les ailes. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). acariens Nymphe. très actives. Les coccinelles sont actives toute la saison. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. vertes aux yeux rouges. Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. toute la saison de croissance. acariens. rapides. ovoïdes (3 mm de long). légèrement aplatis latéralement. adulte Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. Larves : fuselées. foncé avec taches claires. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans les débris au pied des arbres et des haies. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). adulte Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). dont les larves du carpocapse de la pomme Adulte Nocturnes.

. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0.5parasites (Braconidés 3. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP. Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP. ressemblant à des comprimés. noires.Clochard.dans les fruits tombés Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce.Gloster .6 cm).Melrose . Femelles munies d'un long ovipositeur. Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP. Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures.Belle de Boskoop .Jubile . de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes nuisibles Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Larve Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu. Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . Les adultes sont actifs dans la frondaison. Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles. sur les branches et le tronc.Fuji . Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0.Falstaff .Kent . huit pattes. Les adultes sont actifs dans la frondaison. ovoïdes. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. La plupart des insectes arboricoles Immature.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. brunes. d'enrouleuses.Canada Gris . Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. adulte Dans la frondaison. Les larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles.

370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar.Jonica . fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. fără conservanţi. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber.50 şi 25cl. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. fără alcool.Granny O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă.370gr • Prăjitură de căpşuni . Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică.Idared .370 gr • Îngheţată de Cassis .Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline Carona Kiwi • Howard . Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. fără alcool. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. . permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai.Reine de Reinettes .. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise.Golden .

Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. blocând astfel intrarea aerului.Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. . afidele. mamifere şi păsări. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. . . temperaturi ridicate şi vânturi puternice. După rafinare. . vâscozitatea şi punctul de lichefiere. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. . În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. .mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. scara de temperatură la care uleiul se distilează.uşor biodegradabile. gravitatea. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. După hidrogenizare. bolnave sau stresate. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul.uşor de aplicat. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite.fitotoxicitate posibilă în sezon. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. După purificarea uleiului. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. . mai ales în cazul plantelor slabe. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. . Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. aleurode. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare.nu persistă. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. Avantaje . Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. În orice caz.aprobate de caietele de sarcină biologică. afide şi câţiva fluturi de noapte. . . Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. Utilizări . uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide.active şi împotriva ouălelor de acarieni. . Dezavantaje . Uleiul înăbuşeşte ouăle. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. Să se evite perioadele cu secetă. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. cicadelles şi tinerelor larve. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. dar şi împotriva anumitor psilide.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. şi procentul de ulei activ.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi.

Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. Arboricultura . împiedicând sporii să germineze. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. Spectru de acţiune Afide. piele şi plămâni. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. dimineaţa sau seara. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. punaise du fevier. poluarea saz deriva pesticidelor. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. Frunzele afectate pot cădea. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. fluturi şi acarieni. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. La 3%. devin mov închis apoi brune. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări.Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. În seră. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate.

de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. Rezultatele indică că: . Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. Produsele testate erau: uleiuri de porumb.5 ml în 237 ml apă. Sericultura În seră. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. tetranide şi aleurode imature. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Uleiul nu este . Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. . uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia).Ardei iute . ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari.5%) . de nuci de cocos. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. fluturi. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. . Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) .diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. de anumite larve.dovlecii. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Dove.Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. la multe specii apar borduri negre. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0.Ivory. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. de floarea soarelui. de palmier. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. Joy şi Palmolive. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol Specii ornamentale Comentarii Azalee Begonia Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Camelia Crizantemă Poate fi fitotoxic pentru flori Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Mai puţin părul lui Venus Gardenia Muşcată Poate fi toxic pentru flori Palmieri Mai puţin cocotierii Filodendron Poinsettia Să se încerce mai întâi.pepenii galbeni.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. În livadă. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. tigres şi mineuses. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei.Feves de lima .Ridiche. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. ardeii iuţi. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Portulaca Zinnia Specii comestibile . Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. .

Fără pericol pentru albine. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. Utilizate raţional.larvele de chrysope. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Ce trebuie făcut: . urechelniţe. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. dar fatal pentru insectele auxiliare .să nu se evite. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. fluturilor. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară.dacă este necesar. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. să se interpună o bandă protectoare de carton. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării.să se planteze varietăţi precoce .pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . lăptuci şi bumbac.să se evite îngrăşămintele prea azotate . Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. dar putem să le găsim şi în peri. Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.să se suprimeze funzele beşicate. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. castani.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . pruni.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . cât şi în exterior şi nu în seră. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . de la începutul lui mai. Ce trebuie făcut: . face ravagii în meri. Aceasta fiind spusă. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor.fitotoxic pe vinete. un produs selectiv specific pentru larve . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. Dovlecii. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). Pe arbori tineri. să se taie părţile din frunzele atinse. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. Ce trebuie făcut: . cu bactospeină. cu atât fitotoxicitatea este aparentă. aleurodelor şi acarienilor. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă.să se pună cuiburi pentru piţigoi. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. deşi sunt derivate din petrol.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. Ce trebuie făcut: . iarna. sunt adesea cu viermi .să se trateze de două ori.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. dipioni şi alte insecte. În ciuda acestor calităţi. Concluzii Uleiurile horticole.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. nuci. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă.

Platycarpa dwarf. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Cuveta: evazată. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. gutui C7-1.. până în martie. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii .să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. câteodată neregulată. Polenizatori: Conference. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . cu întrenoduri de lungime medie. Pyrus A20. zemoasă. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. puţin profundă. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor.să se aducă bor. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus.să se planteze varietăţi rezistente. Ce trebuie făcut: . Pedunculul:destul de scurt. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. mai puţin importantă la măr 5-10%. Ochiul: mediu şi deschis. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Prin teste ELISA. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. ornată cu lenticule concentrice. Ea afectează merii. Pear ring pattern mosaic. gros. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. Pulpa: fină. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. Perioada de consumare: octombrie-martie. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Este o boală endemică a mărului şi a părului. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Quince stunt. prunii şi numeroase plante ornamentale. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. • Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. Williams. groasă. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. . rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. Forma: ovoidă scurtă. Doyenne du Comice. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. gutuii. perii. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi.

Simptome: Sunt localizate la fructe. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. Fructul prezintă un bun calibru comercial. Incidenţa economică: . • Dacă temperaturile sunt scăzute. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. Gala şi mutanţii săi. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. după o puternică expresie a simptomelor. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. Pe varietăţile mai sensibile. Apple green dimple. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. alunul şi alte specii. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. o bună ţinută la conservarea la rece. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. În anii fără expresie a simptomelor. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. trandafirul. Apple rough skin. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. De la această temperatură simptomele sunt mascate. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării.Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. prunii. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor.

• Cealaltă manifestare. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. dar care este cea mai puţin frecventă. Această boală afectează mărul. mătură de vrăjitoare. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. este prezenţa inelelor concentrice brune. Confuzie posibilă: Nici una. blastomanie. care a dat numele bolii. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Agentul acesteia nu este identificat. Quince yellow blotch. Frunzele sunt în general mici. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce.În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Simptome: . Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. apoi ca şi xylemlimited bacterial. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. perii şi gutuii. Producţia este nulă. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. denticulaţiile lor sunt neregulate. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului.

Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). în funcţie de varietăţile contaminate. manifestă punctuaţii negre în relief. Fructele sunt adesea mici şi deformate. la începutul sezonului. Frunzele trandafiraşilor. crispate.Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. sunt deformate. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. şi doar aceste frunze. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Confuzie posibilă: Nici una. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) . Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Fructele. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Simptome: Sunt localizate la fructe. Două tipuri de simptome descriu această boală. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Vuveta oculară este decolorată. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul.

Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. . . Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. Virginia crab decline. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . Confuzie posibilă: Nici una. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. Aceste rezultate se explică prin : . Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Principii : 1. Este inportantă o redresare foarte progresivă .o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. Apple jonction necrotic pitting. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. În momentul creării livezii proprii. . Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. Din contră. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. El afectează merii.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%.Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. Apple top working disease. Incidenţa economică: Deşi latentă. Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate.

LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE • cantitate (2) • calitate • regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă.alegerea unor sisteme de irigare.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale.… . Alegerea densităţii şi a formei . .se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. …) .sunt preferate speciile rustice. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. Melrose şi Florina pentru măr. tasare.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . prun pentru sharka etc… b. Reine-Claude pentru prune etc… 3.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. micro-aspersiune). Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a. nuc pentru carpocapsă.. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. Alegerea soiurilor . . respectiv rezistente.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. MM 106 şi sol umed pentru mană . . evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. În acelaşi timp. 2. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. specii de piersici târzii datorită moniliozei .se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. .

În plus. .pneuri cu presiune mică (dezumflate) . favorizează aerisirea. scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante. încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. . Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri.realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . De exemplu. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă.utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . care condiţionează rapiditatea. . . Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. . chenopodium.reglarea încărcării . . .crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. 6. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani.(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5. .este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează .o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . . • Lupta directă . Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii.materiale care nu compactează .întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice.utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . sau în livadă. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. .

Principiu: Completarea măsurilor preventive: . Conference. necalcaroase. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. .8/9 . Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. În aceste condiţii pedo-climatice. Soiuri . Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. dar arămie.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. bună calitate a fructelor . BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. sensibilitate la Stemphylium. .Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică.Prinderea după plantare este întâmplătoare.Kirchensaller: franc provenit din semănat. productivitate bună. dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: .BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. tendinţă puternică de drajonare. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. bună ancorare. induce un comportament heterogen. se conservă perioade mari de timp. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. . foarte productivă. . Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini.Adams 332. bună calitate gustativă. . . proastă afinitate cu gutuiul.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. productiv.Williams: sensibil la rapăn. . specie cu dublă destinaţie. Beurre Bosc.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. foarte viguros. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. . Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . producţie precoce. . foarte mare şi regulată. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. conservare până în decembrie. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. . Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. specie foarte productivă. monilioză etc…). Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. . Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. mărime corespunzătoare.metodă abandonată în favoarea francului clonat. Cel mai compatibil dintre gutui.EMA şi Sydo. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. precum şi la climatele calde.Conference: sensibilitate mică la rapăn. bună calitate gustativă. fără alternanţă.

. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. . În sezon. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. afinitate medie cu BA 29. alun.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. . foarte sensibilă la Stemphylium.. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. Forma are puţină importanţă. merişor. cuiburi.. epidermă fragilă. lauretc. producţie slabă. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. vigoare medie.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. 2.. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1.. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. În schimb. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. oprirea creşterii vramurilor). Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. Protecţia fitosanitară 1. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. sensibil la sulf şi la cupru. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. controlul vigorii.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. . Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. de lemne. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. foarte bună afinitate cu BA 29. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului.. potasică şi ferică.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. tei. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . . fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate).5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. După căderea petalelor. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. În plus. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă.

Dacă există resturi din anul precedent. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. cap grideschis şi corp alb-gălbui. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. apoi intră în fructul tânăr. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. . rotenonă). Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). Atâta timp cât riscul există. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. primăvara. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. 6. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). După transformarea în nimfă. Ouăle eclozează în timpul iernii. Primăvara. 7. Apare o singură generaţie pe an. albă cu capul maroniu. trecănd mai departe într-un alt fruct. 3.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi).Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. În faza următoare. 4. 5. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului.  cantitatea de innocul. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. în crăpăturile scoarţei în mod special. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Totuşi. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. Guyot. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. Adultul. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. foarte uşor de identificat. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. foarte arcuită. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. Comice.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică.  prezenţa cancerului pe lemn.

Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. compost).  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Port-altoii Juglans regia L. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. Controlul buruienilor Pe rând.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Acest obiectiv. 4. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. 3. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. (Parisienn. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. în momentul dezmuguririi). tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. . Ronde de Montignac). Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Produse utilizabile. 2. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. 1. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. Marbot). Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. va ghida alegerea materiilor organice. bogate în materii organice. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total).Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an.

pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. în livezi. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. din mai multe puncte de vedere. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. În această situaţie. Ciuperca iernează pe frunze. scoarţă. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. -Înierbarea totală a solurilor bogate. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. În caz de imposibilitate de irigare. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. . Înierbarea. În general. Irigarea se poate face în diferite moduri.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. provocând căderea lor. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. o bună aerare în interiorul arborelui. În acest caz. La ora actuală. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. material textil) sau cu materiale organice (paie. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt.

Penicillium. . 4. fiind paraziţi ai rănilor . Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Rhysophus sau Alternaria. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. În prezent. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii.Monilia fructigena are perniţe mai mari.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale.o schemă de plantare mai aerisită.  Livezile trebuie să fie curate. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. 5. În general. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). . La înfiinţarea livezii. Atacul este favorizat de: • Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. . formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Unele suşe sunt rezistente la cupru. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. o creştere regulată. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. datorită mijloacelor limitate de combatere . brun roşcat .Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. Pe fruct.

Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. • Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. Cuprul nu mai .• O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). • Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. tăieri în verde. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. În zonele cu riscuri . cupru . Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. forma arborelui. magneziu. • Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . frunze mai groase şi deformate.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. eliminarea fructelor care se ating. crăpături). sulfat sau oxiclorură. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. şi bacteriozele): 2. • Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). calciu. • Recoltarea în bune condiţii: manipulare . Perioada de intervenţie • Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. tăieri după recoltare. transport. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. • La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. • Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: • Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. hidroxid). • Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. După recoltare. tăierea ramurilor prea joase.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. conservare la temperaturi scăzute. Condiţii de infestare • Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. recoltarea fructelor putrezite. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. orientarea parcelei. coada calului. • Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. fructe deformate. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). silice. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. presortare în livadă. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc • În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. cancerului.1 %. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate.

Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. extracte din plante. . Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. aminoacizi). . Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Pseudomonas sp. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor.acţionează din momentul în care miceliul penetrează în frunză. Big Top.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. . căderea frunzelor). Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Sibelle. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Lady. Elegant. . Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Valley Sweet. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei.H. Rich Lady Summer. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Hale). ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. Snow King. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. .arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Rich.

Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Delbard Estivale.1 până la 2. Pe ansamblu. Necroza este de formă ovală . Belchard. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Braeburn. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum).Cancerul (Fusicoccum amygdali) Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Golden. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. evitănd dispersia sporilor. . -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. rezultă o diminuare a vigorii livezii. Elstar. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. -Deformare accentuată a lăstarilor. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. Gala. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. Topaz. . 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Melrose. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Boskoop. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). Cuprul este un bun cicatrizant.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius.  favorizarea entomofaunei utile.Specii sensibile: Reine des Reinettes. . fertilizare). Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. Baujade.  aplicarea unor tratamente precise. Profilaxie 1.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). talie.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). Idared. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Sulful muiabil are o anumită eficacitate. Alegerea soiului În agricultură ecologică.

Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă.Specii puţin sensibile: Florina. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor.  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor.  primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal. . Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor.5 l/hl de apă. 2. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. mărind volumul per ha la1500 l. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide). guano. B. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon. . înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. benzi (straturi) florale. reci. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând.tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome. provocate de o mineralizare târzie a azotului. Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii. mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele. 3. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi.  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri.. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Semănarea speciilor selecţionate în amestec.se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Goldrush. ricin. O pajişte variată. mai ales în peioadă estivală. 14 şi 7 puncte. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie. Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. . Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve.

Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn.efectuarea de tratamente precise. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale.asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor. C. Intervenţii după înflorire La această dată. Trebuie limitat numărul furnicilor. este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. cu excepţia limitării pagubelor. viespi. parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului. în caz de ecloziune tardivă. Si. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N.cunoaşterea biologiei. Rădăcinile arborilor şi fâneţei. nu se mai poate face nimic. De remarcat că. în ce moment. aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h). Tratamente cu piretru şi rotenonă. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Principii de bază a combaterii dăunătorului: . În ceea ce priveşte bacele de arbust. Ca şi Mg.Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. . el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. De altfel Na. Mo. rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. K. extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil. îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. în funcţie de stadiul lor de aplicare. imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Aceste produse sunt puţin selective. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor. dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. Penrtu îngrăşământ.crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor. arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. . P. prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. în ce cantitate şi sub ce formă. care acţionează prin contact. În Elveţia.controlul stării vegetative a pomului. se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Cu. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. unde acest produs este omologat. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie. gărgăriţe). care se testează în prezent este Neem. acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). . B. . Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Principiile active fiind fotodegradabile. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe. Fe. . Zn. Un alt insecticid vegetal.

căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4. trebuie ţinut seama de faptul că. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. 15.5 2.4 4 22.Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. Prelevarea permite evaluarea nevoii. Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970.2 2.5 15 37.9 diverse (muguri. trunchi.5 3 15.3 Ramuri. USDA 1992 Drawer şi alţii 1970. Souci şi alţii 1977 Păr Cireş Prun Cais Piersic 40 12 20 20 15 30 26 10 18 15 10 5 5 9 9 70 23 42 71 36 2 2 1 3 1 5 2 2 2 2 Kiwi 20 31 11 54 7 2 Zmeură 15 29 7 26 - 5 Alte bace de arbuşti 20 37 7 47 - 4 . a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură.9 1. cu rapida evoluţie a varietăţilor.6 1.5 8.5 Prelevare 98 35 148 136. apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe.5 70.1 rădăcini Prelevări 10. raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor.8 Frunze 43 6. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3.1 16. Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988.6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi.6 22.9 0.5 54.

De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea. de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă.Mg.care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini.Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare. azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică.Afin 15 21 2 10 - 1 Drawer şi alţii 1970.începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil. Souci şi alţii 1977 De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi. Într-o cultură de fructe.iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi.a frunzelor.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate.chir şi în plantaţiile fertilizate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat.a rădăcinilor.sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit. Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc. Şarpanta. datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de .dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului.K. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara.disponibile pentru plante.Ca).Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit. la momentul potrivit.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha).Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol. atunci când ea are nevoie. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură.fie de frunze.este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui.a mlădiţelor. şi aceasta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate. de exemplu.un exces de azot la fel. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii.este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.normele rămân neschimbate.procedee care variază după anotimpuri.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.a mugurilor şi a fructelor.până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază.

granuloase. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. mai puţin bogate în elemente fertilizante.exemplu stimularea alternanţei. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. efectul azotului durează mai puţin timp. . Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. resturi vegetale şi humus. Fosforul. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. Solurile profunde. În populările de leguminoase pure. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). proasta calitate a fructelor. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. îngrăşământul verde lignificat. ca şi gunoiul copt. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. bogate în humus. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. repreezintă solurile ideale. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului.

cal sau găini.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. Aportul de azot. mulci. În arboricultura biologică. În toate cazurile. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. În momentul aporturilor de C/N ridicat. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. mai ales în momentul reconstituirilor. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. îngrăşământ organic. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. lemnul de tăiere. .5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. De alfel. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. magneziu.În momentul plantaţiei. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. de exemplu calciu. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. Pentru o interlinie de 3. rădăcinile. fier şi mangan. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori.

Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. coloraţia frunzelor. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. la intrarea în vegetaţie. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. tunderea ierbii. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. fără întoarcere. La fiecare parcelă.20 0. răspunsul său. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. Ea se face în funcţie de analiza solului. comportamentul livezii. matur Păr Dr. nivelul de substanţă organică). Relaţia sol/ plantă este primordială.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică.20 0. adesea prezent în sol. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) .Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. la un an înainte de plantare. matur Piersic. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. În caz de carenţă în fosfor.) ca şi în viticultură. matur Păr Williams. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse.20 0. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). care ameliorează structura solului. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. vigoarea arborilor. Trebuie încorporat acest . doar în cazul unui sol foarte fertil.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. Să se prevadă dacă este necesar. guyot.20 Pomi fructiferi Măr Golden. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. lungimea lăstarilor. aplicând un coeficient de K1 de 0.20 0. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. mai ales în cazul unui bălegar compostat . Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. dacă este înierbată sau nu. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. De exemplu. folosind un coeficient K1 de 0. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi.20 0. etc. La replantare. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă.

Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Adăugarea oligo-elementelor (fier. Se justifică un singură fertilizare. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. trebuie avut în vedere : . Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. bor. Calitatea. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. tătăneasă.. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Algele. de climat. . turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. excremente de păsări. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Este de ajuns o singură fertilizare. zinc. . Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. calciu. ca de exemplu afidele. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. pudră de oase.. sucul de compost. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. Pentru ansamblu fructe-flori. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. făină de pene. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. Tot odată. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . coada calului.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. de încălzirea solului. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. extractul din plante (urzici. Tehnica dublului aport este un răspuns bun.

ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă). Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute .formarea mugurilor de fructe. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului.conţinutul în materie organică Fosfor.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal .arborilor. Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . În cazul azotului. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente. el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă.profunzimea solului . Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: .tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . magneziu.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) . potasiul. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi.materie organică Contrar azotului. potasiu. în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul. Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor).volumul ocupat de pietre . Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă.media vigorii generale. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . magneziul şi calciul.nivelul randamentului . calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: .5-3 2-30 1-12 0. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . element foarte mobil.8 0. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.2-0.

arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. În cazul oligoelementelor mai ales. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. Plantaţie ţintă. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. Cauze: . Irigaţia eventual necesară. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) .fixarea elementelor nutritive în sol . Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Atunci când orizonturile sunt compacte. dr a unui aport excedentar de potasiu. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor.antagonisme .cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. dar pot apărea sub formă de: . Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. pete de rugină mai drenaj. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . albăstruie. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile .

Fe. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Ameliorarea seminţelor . În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). pentr trecerea maşinilor. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Identificabil la culoare. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Structura solului din grăunţe prea fine.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. pentru creşterea conţinutului în humus. arat profund. de exemplu în cazul lipsurilor. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. K. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. În general. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Există diferită metode de a analiza solul. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. eventual C P Cu. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. Zn. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Arat profund. Atunci când orizonturile sunt compacte. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. Mn. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. fisuri de eroziune pătură compactă. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. potasiu. Pătiura superioară a solului compactă. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. la structură şi la textură. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Şiroirea pământului fin. magneziu şi calciu. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B.

1 1. altfel spus. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu.5 Sol echilibrat 10-30% <1. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.1-18 scăzut. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu.002-0. altfel spus. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. Fosfor. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată.1-12: foarte scăzut. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. nisip> 0. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. K. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. factorul corector va fi inferior lui 1. Mg şi Ca.0 >4. 12.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1.1-99.5 >2. prelevările vor fi limitate la această zonă. .5 Sol greu >30% <2. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat.3-4.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. pH.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere.5 1. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată.3 2.0. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor.1-30: moderat.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. potasiu. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă.5-3.05 mm. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul.1-2.002 mm.5 >3. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. 18. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. 30. mâl 0. 6. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime.

Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. Ca după clasele de aprovizionare. Apoi. K.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. În caz contrar. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Mg. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. . vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg.

5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.7 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.4 Rezervă D 110 350 160 0.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.8 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.5 Rezervă D 105 325 145 0.1.3 Rezervă D 115 370 185 0.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.9 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .

5 27.5 11.5 56 337. 1.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1. Bareme de interpretare pentru toate culturile. Mg.5 15 75 46 290 7.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 32.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.5 60 67.5 75 28 112.5 18 112.1 Rezervă D 22.5 20 22.5 4 4.5 17. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 55 20 82.5 180 202.5 37.5 5 25 14 85 2.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.8 0.5 49.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.7 0.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 35 40 45 13 15 16 52.5 48 292.5 65 24 97.5 1.5 0.3 Rezervă D 19.5 13 65 40 250 6.5 0.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 12.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.5 7. Ca după clasele de aprovizionare.5 40 247. K.5 Rezervă D 16.5 26 30 33 157. .9 0.5 3 15 7 33 1.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.5 11 55 34 210 5.

5-5. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. este de a proscrie. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară.7.0 şi 7.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0. de exemplu un văruit excesiv. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5.9. .5-5. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5.9 şi 6.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.0. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. pe baza unei extracţii AAE 10.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. fier. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil.0. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.5 420 390 350 140 70 Acid 5. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu.5 pentru bacele între 5. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului.0-6.0 şi 7.0. În general.

În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. o sută de frunze cu peţiol. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. Cu un pH superior lui 7. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. Alte elemente. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. promovând exploatarea radiculară. respectiv ridicate. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. foarte mici. P. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. în special. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. mangan Mn. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. Din 1976. Ameliorarea activităţii biologice a solului . sunt un ajutor în acest sens. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. Conţinuturile în N. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare.K. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. pe zone care se studiază. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. creşterea înceată mlădiţelor). Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. fier Fe şi zincul Zn. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. Directive pentru prelevare A se preleva. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. oligoelementele cum sunt borul B. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. În sol el este absorbit de particulele de argilă. pot să fie şi ele analizate. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. . Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine.

31 1.48 Păr <1.19 2.352 3.212 2.174– > 0.02 2.205 2.98 < 0.03– > 2.01 < 0.46 Piersic <2.43– > 2.40 1.56 Maigold <1.40– > 1.15 Cais <2.375 > 0.152– > 0.312 > 0.46 1.338 0.90 < 1.411 0.241– 0.228– 0.229 1.78 < 0.59– > 2.238 < 1.50 0.63 < 0.01 1.229 < 1.58– > 3.13 2.394 0.45 0.75 2.55 0.54 Cireş <1.92 1.201– 0.74 0.65– > 2.248 1.87– > 3.470 > 0.46– > 3.39 < 0.190– > 0.354 > 0.89 1.239 0.172 0.11– > 2.26– > 2.411– 0.84 3. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.259 > 0.75 < 0.159– > 0. Specie.08 1.42 < 1.152 0.166 0.529 FR > 0.17– > 2.588 .284 0.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.13– > 2.77 2.438 > 0.43 1.66 < 0.171 0.242 < 1.24– > 2.61 1.216 2.64 < 0.149– > 0.06 < 1.276 2.08– > 3.238 < 1.20 < 0.228– 0.94 2.75 2.236 3.12 < 0.260 < 2.224 1.41 1.347– 0.05 < 1.57– > 2.85 < 1.88 2.92 < 0.190– > 0.209 3.163 0.18– > 4.55– > 2.225 2.306– 0.40– > 3.57 2.57– > 1.86 < 0.133 0.45 > 1.19 < 1.558 > 0.83 < 0.179 0.215 1.01 < 0.181 2.80 0.229 < 1.110 0.234 2.79 1.88 2.25– > 1.86 0.10– > 1.59 Golden <2.262– 0.186 2.85 < 1.293– 0. N P K Ca Mg var. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.57 2.30 2.262 2.238 2.69 1.25 < 0.64 < 0.271 < 1.31 1.46 1.09 Prun <2.235 < 2.10 1.07– > 2.200 2.93 2.152 0.90– > 2.14 2.76 < 0.29– > 1.180– > 0.71 < 0.03– > 2.51 0.08 1.11 2.06– > 2.487 0.89 1.268 < 0.71 0.12 2.63 0.315 0.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.42 < 0.96– > 2.185– > 0.81 2.351 > 0.67 1.71 Elstar <1.312 0.202– > 0.

Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi.caracteristicile fizice ale solului.diferenţa între normă şi prelevare. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare.TEHNICI.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic)..ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei.fructele cu sâmburi.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime. Se utilizează un aparat manual practic.În general. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului.). partea pietrilor va fi superioară lui 30%. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare.cum sunt procentul de materie organică. parte de pietre este inferioară lui 30%.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei.compuşii azotaţi sunt foarte mobili. Dacă trebuie răsădit mai des. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate.Din mai multe motive. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic.norma poate fi corectată. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi.ei se găsesc mai ales în organele tinere. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. Valorile K/Ca superioare lui 5. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. La nivelul plantei. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri. magneziu şi azot în petalele piersicului.. În sfârşi. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . Determinarea conţinuturilor în fier. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului. mangan.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral.zmeura şi murul.Diverşi factori..Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase. Analiza florii.hormoni vegetali. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat.de reorganizare şi de spălare.

5 1. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha). .0 1. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor. par 2 3 4 5 6 0. întreţinerea solului).să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.2 1.5 1.6 1.5 2 2. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.5 2.5 2 2.5 2 2.0 1.5 1.5 1.8 1.5 2 2.5 2 2. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar.2 1 1.5 2 2. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras.5 2 2.7 2.5 1 1.5 1.5 1. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui. cauza trebuie să fie căutată în altă parte.2 1. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.

Maturitate. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5.) 4.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Maturitate Tardiv. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Boli fongice (Botrytis.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1.. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4.mur 1.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6. 1. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Frecvente: –2 Dydimella.. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2.

Fosfat, potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive, normele de fosfor, potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Îngrăşământul fosfat, potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat, potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent, corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal, analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5, K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi, a bacelor de arbuşti şi de kiwi. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi,bace de arbuşti şi kiwi 2. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre,este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0,6 3 Satisfăcătort 0,6–1,50 2 Bogat 1,51–2,0 1 Foarte bogat > 2,0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi, doar în cazurile foarte particulare. Este vorba mai ales de fier, mangan şi de zinc, elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement, analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. În cazul fierului , corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul, manganul şi borul pe sol alcalin. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor.

Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha, cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha, pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive,planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor, îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Dimpotrivă, totalitatea normei recomandate pentru P2O5, K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general, nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune, pentru azot, 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai, începutul lui iunie. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate, cea ce diminuează rezistenţa la ger. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha), aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze, al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu, pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate, în anumite cazuri de exemplu, să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă, efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor, potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat, înzăpezit şi înmuiat. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă, este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat, potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile, ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere, adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar, aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.

Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor, un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me

Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor.. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura.

N

Az ot

Frunze clare, fructe prea mici

Ca

Cal ciu

Apariţia marcată de

Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului, conţinut scăzut în matreie organică, irigaţie excesivă, secetă, sol tasat, compact, sol hidromorf, fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat

A se vedea îngrăşământul azotat

Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa, de preferinţă pe timp acoperit. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie; primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l; ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0,5% din cauza riscului de arsuri.

A se vedea piatra de var

Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu

tulburările psihologice

ş aporturi prea ridicate în N şi K.

Mn

Ma nga n

Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Degradată începând cu nervura. Poate atinge necroza. Cloroza tinerelor frunze. Frunze mici. Aspectul de tufişuri a ramurilor.

Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%), pH neutrualcalin.

Zn

Zin c

Creşterea pH-ului. Fosfaţi excesivi.

Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc.

potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.4-6 aporturi la 10-14 zile; ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. A nu se combina cu produse de tratamente. A nu se vaporiza pe timp cald, de preferinţă seara. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Aporturile de 0,1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Pentru sulf se recomandă: 0,1%. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Sulfatul de zinc se utilizează 0,1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă, până înainte de

Fe

Fier

Cloroza tinerelor frunze, limbul devine palid apoi galben şi brun, doar nervurile rămân verzi.

Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Perioada umedă, sol plin cu apă. Aport de m,aterie organică nedescompu să.

Mg

Ma gne ziu

Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Zonele afectate sunt delimitate. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie.

Sol calcaros, sol uşor şi sol drenant. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă.

Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Adaptarea culturii, îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.

căderea frunzelor toamna. Chiar dacă temporar şi superficial eficace, aporturile foliare sunt frecvente. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0,15% pentru sulfatul de Fe, ea este de 0,4% şi se adaugă 0,08% acid citric.

Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific, de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Există de asemenea produse preparate de industrie; în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg.

B

Bor

Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Mlădiţe avortate. Scoarţă zgrunţuroasă . Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne.

Sol calcaros, sol uşor drenant. Creşterea pH-ului.

Aporturile la sol sunt eficiente. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Atenţie, sinergisme de eficacitate au fost observate. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric, borax, boraţi de Na solubor şi colematită. Dozele sunt de 2-4 kg/ha.

Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Este o metodă comodă, căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Pentru aporturile foliare, solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Dozele merg în general de la 0,1 la 0,25%, doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării.

ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Răspândirea se face în general în mod localizat. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. aceasta va permite calcularea normei. Reconstituirea sistemului radicular. un litru de . Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. o nevoie de nutrimente considerabilă. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. prin aportul regulat de apă. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. pentru a constitui propria lor biomasă. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. până la faza de plină producţie. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Tinerele culturi arboricole au. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor.

Risucri de incendiu şi amoniac 5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă.evitarea oricărei vătămări a mediului. Rapid disponibil amoniac 5 Nitrat de 33. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. a se respecta timpul de aşteptare . mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. potasiul şi magneziul. calcică 42 acţiune dezinfectantă.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului.5% bor amoniac boric Nitrat de 23. .Mineralizare lentă a N. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale.soluţie pe m2. minim 50cm. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. pe un arat profund. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. . săpare. În îngrăşământul de creare.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 27. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. În acest caz se impune un amendament calcic. Principalele elemente aduse sunt fosforul. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. 3 pH neutru amoniac 5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă.

efect dezinfectant.8 6 Granulat Scutiot de clor. 18% sulf Acţiune rapidă.5% bor 50 12.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. 3 2. efect pe termen lung 10% materie organică. 5 33.3 0. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar. 5 27 23. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson). 18% sulf Scutit de clor. 5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 27. efect pe termen lung pH ridicat.8 0. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk.5 22 40 30 24 .5% bor 20. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat. pH ridicat 14.

Dacă aportul prevăzut este mic. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. În pământurile reci. afin. coacăz cu ciorchini. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. calcar înmuiat. adică sub formă de sulfat. Pe de altă parte în solurile sărace în P. amoniacală sau amoniaco-nitrică. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. prun. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. utilizarea azotului nitric este justificat. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. clor (K. calcar. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul.1% P2O5 0. mur Căpşn. S. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor.Magran Manganin 16 28. aportul de bor nu mai este indispensabil. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară.7% Mg 0. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. sulf. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. agreş. cais Cireş.3% N mediu . Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. piersic. Potasiu. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase.

5 2.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.4 0.3 4.5 230.2 3.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.1% P2O5 0.0 1.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.0 2.3 1.0 2.3–2.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.7–1.63 1.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.2–4.8 3.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26. kg/m3: îngrăşăminte lichide).0 3.2 800 100 cereale Paie de 860 7.5 1.3% N Conţinut în Ca 15.0% 39.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.7 Mg 0. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.0 2 7 0.0 8–12 28.2–3.0% 32.0 300 750 Marc Compost 450 5.0 16.0 2.7 5.0 5. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.54 1.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.0% 19.5 0.0% P2O5 30.4 14.2 2.5 15.0 3.5 0.7 2.8 9.0 4.5% N 18.5 / 1.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.9 3.0 0.8 3.5 0.4 1.9 240 800 cal Paie de 860 7.0 0.0 3.0% 12.0 3. .5 3.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.2 14.3 3.0% P2O5 26.0 1.0 38.8 0–1.0% P2O5 28.5 3.2 0.6 1.0 6.0 0.9 3.0–2.09 1.0 7.0 6.0 80.2 5.0% P2O5 1. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.0 1.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.5 29.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.0 0.8 16.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.1–4.7 2.5 4.7 0.5 0.0 9.0% 48.0% P2O5 46.

fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. 42 mg K 0.2 Analiza solului cu extract de apă. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie.6% materie organică. 370 mg K 0. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. 45 mg P 1. Corecţia normei 21. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.2 Analiza solului cu extract de apă 0. 5 . A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2O K2 Mg CaO B 5 O 2 1. pe sol semigreu cu 3. 40 mg Mg 1.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0.5 23. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 13.

9. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. De exemplu. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta.25. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. SRVA 2001). Piatră de var Valoare pH: 6. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. 5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. . Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). extract AAE10: 1500 mg Ca 26. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată.5 18 13.

Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. adică bilanţul să fie echilibrat. Dacă arborele este rău hrănit.5 kg/cm2). Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. calciul are o importnaţă particulară. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. bor. adică de procentulş său în argilă şi humus. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. mugurii vor suferi la început. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. compuşi. În solul prevăzut cu calciu. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. culoare. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. în care aceste elemente sunt imobile. trăinicie. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. La nivelul fertilizării. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. calibru. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. risc de tulburări psihollogice). Calciu. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. puţin aromate şi urât colorate. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. Şi azotul are aici o importanţă mare.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. fosfor şi azot În acest context. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. O supraaprovizionare în N. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. riscul de pierdere . Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular.2 la 0. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic.

Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. 100 kg de P. După condiţiile climatice. 0.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor.5 kg N. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. în măsura posibilului. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. aportul de substanţe nutritive sub formă organică. datorată aportului târziu de azot. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. 0. o alternanţă şi o scădere de calitate. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. şi riscurilede îngheţ care survin. Dacă planta este prea hrănită.56 kg K2O şi 0. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate.5 kg P 2O5.5% şi să nu scadă cu timpul. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive.45 kg N. instaurându-se astfel randamente diminuate. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. Pentru a obţine acest sol ideal. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. 0. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. 1.15 kg P2O5. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani).diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare.8 kg K2O şi 0. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. Viermii de pământ.08 kg Mg pe arbore şi an. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. . Sulfatul de K.

Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. Compost. făina de puf şi pene. Trebuie menţionat şi: tescovina. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie).5%. purin. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). borul. produse pe bază de alge. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. manganul. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. compost. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Oligoelemente. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. fierul. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. nisipul de cuarţ codat etc. . resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . Răspândirea purinului.există o parcelă de control separată. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. purin. zgură Thomas. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. produse pe bază de lignit. îngrăşământ foliar în Ca. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. . zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. gunoi.nevoia trebuie să fie adeverită. este cazul pudrei. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. . gunoi în grămadă. fac parte din îngrăşăminte.

adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. galben viu pătăt cu portocaliu (0. Acarieni fitofagi Nimfă.cu aspect de velură. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă.se remarcă mai ales primăvara. Mămăruţele. Corp în formă de lacrimă. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. 7. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. clar sau translucid. 8. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. Afidele. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. Prezenţi pe scoarţa şi frunze.3 mm). enrouleuses. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5.se delasează rapid(1mm). A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. parazitoide. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. Acarieni fitofagi Nimfă. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. tetranyque roşie a mărului. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană.5 mm). dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde.de culoare roşu închis până la roşu deschis. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. endofite sau nu. adică devastatorii. se deplasează foarte rapid (0.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. 6. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. polen. cu pete brune pe spate (câteodată).adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. acarieni).

Adulţi: muşte mărunte. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. brun sau portocaliu strălucitor. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. Adulţii: cenuşiu. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). Larve se găsesc pe frunze. Nimfele: minuscule. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. acarieni Larvă. verzi cu ochi roşii. cu pete clare. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. rapide. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. Afide. Mămăruţe Adulţi: ovoide. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Larvele: corp alungit.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. acarieni Nimfă. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. apode. portocalii. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Larve: tăiate. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). ovoide (3 mm lungime). Când sunt mai multe afide. reunite în ciorchine. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. marcate cu puncte negre (3-4 mm). punctate cu verde sau gri. acarieni şi cochinile Larvă. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. afide Stadiu de prădare Nimfă. Mămăruţele sunt active tot sezonul. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). pe lungile codiţe foarte fine. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve: apode. Afide. Ouă: albe. Ouăle: galbene în formă de butoi. asemănătoare cu melcii. au culoare portocaliu aprins. imposibil de descris şi greu de observat.5 mm). Descrierea foarte active. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi.

7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Adult Nocturne. Descrierea Mineuse mărmurită mărului (MMP) Larvă a Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit. Larvă . negre. aplatizate puţin în lateral. deasupra resturilor solului. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. pe ramuri şi trunchi. Alte viespi (Braconide Icneumonide) parazite şi Viespi cu corp subţire (0. MMP şi alte larve de fluturi. dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului. ovoide. Afide. portocalii sau galbene. larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale. 8 picioare.Ploşmiţe de casă Carabes Adulţi: mari.6 cm). Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere.5-3. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. se găsesc în gazon. fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Larve de fluturi nocturni dăunătoare Nimfă. Femele dotate cu un lung ovipozitor. strălucitore sau mate. Pe scoarţă şi frunzele arborilor. Imatur. Larvele şi pupele Viespi minuscule (<0. adult tinerele mlădiţe. pietre. brune. acarieni. adult Nume Parazitoide Tricogramele Descrierea Stadiu de prădare Larvă Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. În frunziş. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi. Adulţii sunt activi la înflorire. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm). Păianjeni De talie şi culoare variabile după specie. care seamănă cu comprimatele. Larvă Pholetesor (Branonide) ornigis Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare.

Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. cu pierida verzei Pieris brassicae.. În general nimfa este protejată într-un cocon. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. termen ştiinţific pentru fluturi. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens.. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. larvele sau adulţii. ciuperci).. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică.se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi. Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. păsări. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM . Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. cât şi pe mărfile stocate. aparţine de Rhopalocere. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. În plus. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Lupta cu insecte utile În natură. ceea ce antrenează deprecierea. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. care atacă ouăle sau larvele. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. sucul fructelor sau seva plantelor. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. şi fluturi de noapte. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). Ea poate ataca tulpinile. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). fructele.. plantelor şi recoltelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. Printre insectele utile. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor.. Familia de Pieridae. sau Rhopalocere. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor.. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. sau Heterocere. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). parazite sau prădătoare. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). florile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. frunzele. respectiv pierderea. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. seminţele.

Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.După Van Leeuwen(1948). Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.0.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).dar intră rapid în fricte. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Pentru a evita captura albinalor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Nu mai există reproducere. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii. precum anumite diptere.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. Capcane cu feromoni .Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.părului. dar şi pentru alţi devastatori. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.5 cm.se lasă la uscat câteva zile.a pădurilor . nici naşterea larvelor devastatoare.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.a mărfurilor stocate .a livezilor.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot. După aproximativ o lună . Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.În livada comercială.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii.Tinerele larve se hrănesc cu frunze .săpunul .5 ml acid valeric.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .caisului şi a altor arbori fructiferi.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor. Capcanele pentru împiedicarea masivă. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.

Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.muştarul.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.roten sau ryania. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.trebuie bineînţeles prinsă.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.În livada standard.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane.2 bujie/pieds.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.mai ales violet şi albastru.în formă deltoidă sau pâlnie.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Într-un context de producţie biologică.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15. Tipuri de lămpi:În livadă.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. .Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.

Cydia pomonella. şi permite facilitarea valorificării producţiilor.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. ceea ce mascheză semnalele emise de femele.fiind biodegradabile şi permanente. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.dar nu populaţii mari.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.Mai mult decât un simplu produs. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele.În urma acestui fapt. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.fie doar pentru a doua generaţie. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000. respectiv în anumite cazuri.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.În sfârşit. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici. în cazurile în care se va dovedi necesar.Apoi. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. stăpânire şi vigilenţă. Ecopom poate fi utilizat. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. Principiul confuziei sexuale La fluturi. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. De fapt.Mai întâi. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Coleoptere .biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. Astfel.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. metodă de luptă prin confuzie sexuală. punerea este rapidă (2 ore pe ha). Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.împiedicând împerecherea.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Biotop propune Ecopom.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate.împiedicând împerecherile.Astfel.ce maschează semnalele emise de femelă.măiestrie şi vigilenţă. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.

Este dăunător mai ales merilor. de diptere. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. . altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Aceste specii formează sisteme complexe. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. numite comunităţi. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. gramineele. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. de lepidoptere. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Se disting 2 categorii de auxiliari: . Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. ceea ce. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie.crioceres sparanghelului . inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . caişilor. acarieni şi psile. Din 27 ordine cunoscute. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare.bruche fasolei . prunilor. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . vespere. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. cunoaştem mai bine şi atacurile. adică vis-a-vis de un complex de specii. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6.Astăzi. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. de hemiptere. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.altise cruciferelor . Ne vom referi doar la cazul coleopterelor.ceutorhynques . Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. de himenoptere.bruche mazării . 7.sitone mazărei 8. perilor. frunzele sunt distruse de hispine. de neuroptere şi de tisanoptere.paraziţii sau parazitoidele. Este vorba de coleoptere. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări).Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. . şi biologia agresorilor.

Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . stejar.mazărea . dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.trandafirii . regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Să se pulverizeze pe zonele atinse. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu.Combaterea afidelor Mămăruţa. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). vom găsi doar 4-5 specii de păsări. etc. ulm. Dimpotrivă. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. J: Bineînţeles.arborii şi arbuştii (pin. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. cuibarele nu ajung.mentei . nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. etc.). Acestea fiind spuse.fasolea . planuri de apă. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.garoafelor de inde . RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. frasin. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii.roşiile . dihori. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: .florile ornamentale . Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri.sarriette . aricii şi vulpile.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.verzele . RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. etc. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M.

Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. pentru combaterea unui devastator bine identificat. Printre cele mai marcante sunt: . căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Acoperiţi cu paie în primii ani. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Tăiaţi. Dincolo de rolul strict de auxiliar. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. viruşii. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor.o perie dură . fie de tip aclimatizare. De alfel. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.foarfece perfect ascuţit . Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural.sacâz cicatrizant . nici prea strânşi. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . fie de tip inundabil. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti.îngrăşământ Perioada – tot anul. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. RFL: Cum se comportă indivizii? M. . ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. . Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi.livadă. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. pentru a evita rănile şi sugrumările. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu.creşterile. în cea mai mare parte a cazurilor. În arboricutura fructiferă. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. rezultate semnificative. J: Există o parte de etică. La sfârşitul iernii. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. pentru limitarea extinderii larvei australiene. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. . Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M.

Amblyseius.Syrphidae .Staphylinidae Heteroptera . care ar putea fi utilizată.Aphelinidae . Ephialtes Macrocentrus. Agria. Adalia. Aphitis Eupteromalus. Asaphes Eolophus. pentru a limita populaţiile de afide. Stethorus Oligota. au avut de asemenea loc.Cogniopterygidae Diptera .- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Episyrphus. Ampelomyces quisquali. Ageniaspis Aphelinus. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Brachonidae . Lupta microbiologică . Propylea.Phytoseiidae Actinedida .Hemerobidae .Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Harmonia. Typhlodromus. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Malacocoris. bacterii. Tachyporus.Anystidae .Encyrtidae . Nabis Chrysopa Hemerobius. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. Himacerus. Campyloma. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. parazit al larvei dudului. viruşi Astăzi. Encarsia.Chamaemyiidae . Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Epistrophe. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus.Trichogrammatidae .Aphidiidae Chalcidoidea .Ichneumonidea . Praon Trichogramma Encryrtus. Trioxys. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Phytoseiulus. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. Staphylinus Orius. Heterotoma Atractotomus. Phytocoris. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Chilocorus. Apanteles Aphidius.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Anthocoris Deraeocoris. Micromus Conwentzia Syrphus.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Pseudaulacaspis pentagona.Coccinelidae . Astăzi.Pteromalidae . Scymnus. Tetrastichus Ciuperci.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Chrysopidae .Stigmaeidae .

doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). Astăzi. . .ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei . Utilizarea acestor feromoni Astăzi.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).Dacă populaţia vizată este prea importantă. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. fluturelui de coajă. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.extinderea culturii. În agricultura biologică. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator.. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate.Femelele îşi depun ouăle sterile. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.masculii ajung să îşi găseacsă femelele.. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. făinarea fiind considerată secundară. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari.Astfel.. De exemplu. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. În schimb.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. De fapt. Lupta biotehnică Astăzi.

La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori .82% Media 11. Eseul conduce în cadrul programului comparat. remanenţa nu este suficientă.67% Gala. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Ozargold.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex.42% Florina 0. Totuşi.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. .Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).33% Jonagored.5% Jonathan Jonagold 3. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).25% Media 2.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. În plus.83% Jerseymac 1. Golden 7.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. . este singurul produs omologat în Franţa.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. . . 2. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. . distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. . Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).7% Earlygold 0.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate .este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. pentru a şti: .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. • Protecţia cu virusul granulozei . De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1.

Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene.3 Prod. F 20 25 0. Tabel 2. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. în ceea ce priveşte carpocapsa. B 22 33 10 12. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. lamă). argilos Prod.4 11.8 11.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf.6 13.4 tratamente pe an.5 Calcar. cuprul împotriva rapănului.35 13.9% de fructe pătate în recoltă. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. ulei de petrol. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.8 12. mâlos Prod.5 Mâlos. La nevoie.63 12. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră.5 Calcar. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. A 30 39 14 12.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Tabel 3. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării.5 9. În sfârşit.5x1. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. D 25 15 6 12.8 tratamente pe an. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. făinarea nu pune în general probleme mari. argilos Prod. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos.6 39. C 20 71 23 12.8 11. virusul granulozei împotriva fluturelui. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. În ceea ce priveşte bolile. D Portes les Val.02 13.3 Prod. E 54 5 13. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Din contră.2 10. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. pietros (26) Prod. O medie globală dă cifra de 8.3 Prod.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod.9 13. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Golden 2000 m2 4x1.14 13. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. mâlos (26) Prod. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor.5 11. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros..8 11. A Loriol (26) Golden 400 m2 3.9 Prod.67 13.85 13. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor.4 Medie 19. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.3 Prod.3 Rapănul (Venturia inequalis) .

Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Luptă preventivă . Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. orientarea randurilor. fan . Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. amplasarea livezii. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor .aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin).

după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare . Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf .♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral.

Un permis de portarma este obligatoriu. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele . ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori.Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om.Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. ♦ Baloanele sperietoare . Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul.Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate .Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. . Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente.difuzoare acustice traditionale: . .Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha . Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi.difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste.Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: . .♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate.

5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.8-1. Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi.40 0.3-3.5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0. Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni .0 1. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Vineland Station. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.0 0.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha.40 Empire 0.40 0. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda.150.150.65 0. Institut de recherches horticoles de l'Ontario. negru si galben).0-2.5 0.40 0.35Cireşi 2.3-2.3-2.2-2. Tab.0 1.4 1.1-2.5 1.40 0.6 1.40 0.150.0 20-200 25-200 15-100 20-60 0. negre etc…).0-2.0-2. Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare.150.0-2.4-4.2 1.2-2.1 0.6 1. ♦Banderole. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor.25McIntosh 2.0-2.40 0. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente.15Piersici 3.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.50 0. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate. Cline.60 20-200 25-200 15-100 20-60 0.0 1. et Burke McNeill.Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb.40 0. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile.Pentru capsuni se preleveaza in august.252. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: .25Peri 2.A.25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0.0-2.4-3.5-3.4-2.7-1.2 0.7 1.fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative.1 2.2-3. benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer.152. MAAO.150. rosii.35Pruni 2. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene.5 0. Direction des productions végétales.40 0.3 -0. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia.5 1.2-2.8-1.derularea directa peste pomi .

Cogniopterygidae Diptera .Stigmaeidae .Phytoseiidae Actinedida : .Hemerobidae .Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Phytocoris.Syrphidae . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Miridae . Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Staphylinus Orius. Allothrombium . În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Malacocoris. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase.Anystidae . Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Pilophorus. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator.asso.Nabidae Nevroptera .Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Heterotoma. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct.Staphylinidae Heteroptera . Phytoseiulus. Himacerus. Anthocoris Deraeocoris.Coccinellidae . Campyloma. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Propylea. Chilocorus.Anthocoridae . Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Amblyseius.Trombidiidae Genuri Coccinella.Chrysopidae .60 m. Micromus Conwentzia Syrphus. Atractotomus. Episyrphus. 1994. Epistrophe. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Nabis Chrysopa Hemerobius.Chamaemyiidae . Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Adonia. domaine de Gotheron. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Harmonia. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Tachyporus. Scymnus. Adalia. Stethorus Oligota. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.

. bacterii. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Aphitis . Trioxys. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Agria.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. 83 Jerseymac 1. Golden 7.Icheumonidae Macrocentrus.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Insecte parazitoide Diptera Pales.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . Praon .8 Earlygold 0. 25 2.Aphelinidae Eupteromalus.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . ACTA point n°1 . Ageniaspis . capocapsa (Cydia pomonella).95 .82 Media 11. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . . Apanteles . Ozargold 2.Encyrtidae Aphelinus.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .42 Starkimson 9. virusuri D'après Reboulet.Tetrastichus . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. Ephialtes . Encarsia.7 Florina 0.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.5 Jonathan Jonagold 3. Aceasta specie este polifaga.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.33 Jonagored. Asaphes . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Trichogrammatidae Encryrtus.67 Gala.Pteromalidae Eulophus . Phryxe .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Brachonidae Aphidius. 1994. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.

90. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. furnici. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte.01. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. GRAB. GRAB. 1998. melci. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. după care se filtrează.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. 1998. 1kg la 10 l de apă.90. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează.84.84. .AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). Se diluează 1/20 pentru aplicare. FUNGICID: afide. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.00. Agribiodrôme. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă INSECTICID afide. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. Synthèse 1994-98. după care se filtrează INSECTICID. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. carpocapsa. carpocapsa. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. : 04. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. 1998. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. INSECTICID: afide. tanacetum vulgare fierbinte. GRAB. piretru si ulei vegetal).70 / Fax : 04. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. furnici. INRA.

Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. Afide. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului . Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. INSECTICIDE TOTAL Afide. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.

Fără pericol pentru albine.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.adulti de syrfide .să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . să se interpună o bandă protectoare de carton. pruni. Ce trebuie făcut: . face ravagii în meri. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele.larvele de chrysope.să se trateze de două ori.larve de cecidomelide . Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.adulti de crhysope . cu bactospeină. castani.dacă este necesar.larve de syrfide . Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Ce trebuie făcut: .să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . iarna. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.larve de coccinele .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. dar putem să le găsim şi în peri. Ce trebuie făcut: . . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. urechelniţe. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .să se evite îngrăşămintele prea azotate .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . Aceasta fiind spusă. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.să se planteze varietăţi precoce . un produs selectiv specific pentru larve . şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să nu se evite.larve de chrysope .să se pună cuiburi pentru piţigoi. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. dar fatal pentru insectele auxiliare . Pe arbori tineri.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .să se adune fructele căzute înainte de maturitate.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. nuci. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . de la începutul lui mai. sunt adesea cu viermi .

Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. acarieni păr: afidă. Conversiunea practică . fixată pe 3 ani. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală să se pulverizeze purin de urzici diluat să se aducă bor. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. practicile culturale sunt profund modificate. Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Conversia livezii Faza de conversie. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. să se taie părţile din frunzele atinse. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . acarieni piersic: Monilia.să se planteze varietăţi rezistente. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Solurile foarte poussants.Pătarea Ce trebuie făcut: să se suprimeze funzele beşicate. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Atacurile afidelor. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Ce trebuie făcut: . aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. o fertilizare excesivă.

Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici.Post Fertilizare Gestoiunea rangului şi interrangului Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. ciuperci). Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Profilul solului este o etapă importantă.. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. magneziu .) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline.. . termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Analiza chimică a solului. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Analize foliare. analize de sol Muncă mecanică. Analize foliare Dezierbare chimică.

Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. . . .Izolarea încăperii.Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile .reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele.Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. .Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate.Să se lase ca temperatura să urce gradual. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. . Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed. . ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum.Temperatura poate să fie prea ridicată. caisele şi tomatele. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . . prunele. . sau ambele. piersicile. şi aerul rece şi uscat. perele.Prezenţa posibilă a etilenei. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor.Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. . Măsuri de luat . .Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede. .Stăvuirea produselor mai jos. schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului.Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . . experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat.Spaţiile fără circulaţia aerului.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. propice îngheţului. . Măsuri de luat . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. . .Să se scadă temperatura antrepozitului. Măsuri de luat . Măsuri de luat .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. . . . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. mai ales fundaţiile de beton.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari. .Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. această măsură reduce uscarea aerului.

să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia. Măsuri de luat . Produse care putrezesc Cauze probabile .Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. .Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge.Înainte de reconstrucţie. Măsuri de luat . Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile .. usturoiul şi salata. Măsuri de luat . cartoful. .Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. . Măsuri de luat . . . să se facă antrepozitul ami etanş. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile .Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor.Produse stricate. .Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. .Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. . . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. .Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute.Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. ceapa. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului.Retragerea produselor cum sunt varza. utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . această metodă reduce uscarea aerului. ţelina.Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita.Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. a se face antrepozitul mai etanş. să se usuce camera. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . Măsuri de luat . Măsuri de luat .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Fisuri în podea pe unde apa se scurge. Măsuri de luat .

Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile . . Măsuri de luat . .Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.Refrigerare inadecvată.Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. . .Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. .Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . Măsuri de luat .Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori. Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă.instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. .Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. . . să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. . . . . să se sigileze la nevoie. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. . adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. . să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. mai ales în lungul fundaţiilor de beton. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii.Ventilaţie proastă a acoperişurilor. uşilor.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei. Măsuri de luat .Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara. Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Proasta circulaţie a aerului în antrepozit.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. produselor calde sau becurilor de luminat. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. Măsuri de luat .Zile calde şi însorite. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat.Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Termostatul de prostă calitate sau defecte.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. sau ambele. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii.- instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă. . . .

rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor.Izolant moale sau insuficient.Umiditate relativă ridicată în antrepozit. precum CO2 sau etilena. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. Măsuri de luat . Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile .Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. . sau ambele. Măsuri de luat . . .Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. . Măsuri de luat .Defectarea aparatelor de refrigerare. .Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces.Creşterea temperaturii serpentinelor. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. .- - Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . . . Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile .Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută. .Antrepozit mai plin decât înainte.Conţinut probabil prea ridicat în gaz. . deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. . PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Adjuvanţi . . schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.

Fructe în general: fructe cu seminţe. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. Capcane pe bază de Nume Clasa alcool (alcool etilic. cochylis Viţă de vie: fluture . Capex fructe mici: diminuează Viţă de vie: fluturilor eficacităţii pentru sulf atacurile creşterea dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Firmă comercial toxică clei) Acizi humici Capcană Andermatt Humin Vital recalcitrantă penrtu Andermatt WDG 70 desperecheată Pinolenes Heliosol Omya 5 Capcane de culoare încleiate Capcane pentru Neograd Nu-Film-17 musca de cireaşă Andermatt Capcană Andermatt recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Andermatt Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. creşterea eficacităţii pentru Madex. Capex. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. a II-a generaţi) Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni ) Bocep Viti 96% pinolenes Clei pentru capcane încleiate Andermatt.Metode biotehnice Nume comercial Firmă Materia activă/concentraţie Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Domenii de utilizare/ observaţii Domenii de utilizare/ observaţii Fructe cu sâmburi. produse pe bază de Fructe cu sâmbure: argilă diminuează Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru atacurile muştei de cireşeprodusele pe bază de argilă.

toxic pentru peşti 4. antracnoza căpşunului. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. toxic pentr peşti 4.Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. toxic pentr peşti 4. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. toxic pentru peşti 4 4. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. toxic pentr peşti 4.5 g/l) Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur . Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Andermatt. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. beşica piersicului. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur.

găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Mycon-Sin Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. fructe cu sâmburi 4. foc bacterian.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn.3 până Ulmasud B - 96. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. 13% sulf) . 20% oxid de siliciu. cartofi şi plante ornamentale 4. dar nu mai mult decât 6 pe an.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002).5. toxic pentr peşti 4.2% extract de coada calului făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco Andermatt 5S 5S 5S - Fructe cu seminţe: Fructe cu seminţe: rapăn.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu.Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Omya 4. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf 65% argilă sulfurată 0. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. fructe mici 2. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. toxic pentru peşti 50% cupru pur Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. făinarea. legume.

0% pyrethrine. fără colorado şi fkuturele alb al verzei.la 0. 35. Fructe în general: acarieni. chimatobies Fructe în general: afide. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Extract de quassia Quassan Ulei de colza Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermatt 30% extract quassia 94. Syngenta Omya Siegfried Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de .7% ulei de susan Fructe în general: fluturi. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. larve.5% sulf dizolvant Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului.25% roten Andermat. toxic peşti pentru 1. cheimatobies. numeroaselor varietăţi de peri. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Fructe în general: afide. afide. 20% ulei de susan 8. acarieni.6% ulei 85% ulei 5. cheimatobies Ca şi Parexan N.

hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. phalene. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. kurstaki Bacillus thringiensis var. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Siegfried Meoc Omya Andermatt Andermatt Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus.microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. doar meri şi peri Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni . kurstaki Fructe în general: cheimatobies.

Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Heterohabditis sp. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. minerale argiloase. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: .Inamici naturali Nume comercial Nematode. protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic.

reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Alumină (argilă). glucose Chrysal R01 Floristen .

2 . găinaţ de păsări.5 Ca % 1 Mg % 0. pudră de corn. malţ. pudră de pene. pudră de pene. pudră de corn. pudră de pene. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. malţ. malţ. pudră de corn.5 P2O5 % 1 K2O % 0.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. pudră de corn. deşeuri de lână Malţ. gunoi de găină. proteine de porumb Deşeuri de lână. tescovină Compost/Marc de struguri.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. pudră de pene Compost/Marc de struguri.4 0. tescovină Compost/Marc de struguri.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1.

9 . 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.8 7 22 2. rocă sedimentară carbonată. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.4 4 18 22 4.8 18 31 1. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut.

2 0.5 2 1 K2O % 2. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine. tescovină. malţ.5 Ca % 5 . tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2. praf de argilă. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. Kali Kali Kali Kali.2 5 7 4 P2O5 % 2 0.

5 2.5 4 0. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3.2 2. praf de pene. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7. fosfat brut.7 3 5 2 3 2 1.5 18 22. tescovină.7 3 3 2 15 1 1. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof. enzime Malţ. tescovină.5 3 3 1 1 0.81 1.6 2. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine. malţ.7 3 2 0. gunoi de găină.7 3 4.9 3 4 5 2.5 3 0.5 2 1.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0.60.7 2 1. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost.81 2 4 5 .8 1 3 1 33.

2 7 65 2535 90 3 3 5.5 7. corn.6 2 2 2 2 0. marc de struguri Biomasă fungică.8.3 1.5 1 1 1 1.5 3 3 1.5 3 3 4. rapiţă. praf de argilă Gunoi de găină Compost. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.2 0.5 7 0. gunoi de găină.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci . malţ.6 3.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0.6 5. produse pe bază de alge Reziduu de ricin. potasiu din tescovină. dolomit. borhot Protiene de porumb Malţ.5 1. soia. cocoloş 60 1. 5 Vivasol *) 85 4. 9 3. fosfat brut. 8 20 0. tescovină.8 4 1.3 2.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.

5 0. gunoi de găină. Patentkali Biomasă de ciuperci. de pelin. praf de corn.6 . coada calului Biopropol Biloline Tescovină. fosfat brut. Vegetale extract de cimbru. 2 1. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13.5 2 3 1 1 10 6 0. Vegetale extract de urzică. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. trebuie să nu afecteze produsele coapte.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. 2 2. 9 2. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. extracte de turbă Bioequi Bioline Tescovină. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. 2 2.2 7. fim atenţi să N % 2. Patentkali Gunoi de găină. 5 9 0. 2 2. sulfat de K Maltaflor. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină.

5 0. tescovină.5 1 3 0.5 0. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost. 5 9 6 0. 4 14 9 38 3 1 4. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0. 7 10 3.7 2.4 0.2 0. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2.1 Hauert Landor 3.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. 5 7 2.6 R . 5 2.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis.7 65 20 0. 3 5 2. drojdie de cartofi.

3 0.6 Vitalsel A. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.C. Hedel 30 2.M.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.1 0.5 S 1. argilă.1 0. reziduuri apoase de cartofi.2 0. praf de argilă. sare marină 7.5 0. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.8 1.1 8 13 4.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. bazalt.1 N 3 .Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.

7 0.7 1 1.2 .2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0.7 K 2O % 0. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle.1 0.9 Compost de scoarţă. Opticulite. xilit.4 0. mănunchi de paie de lucernă. făină de paie de ovăz. 3 1.4 2 1. 0. praf de rocă Zeolit. 5 0. borhot. 5 0. algă marină. 5 1. microorganisme Rumeguş.8 1. griş de corn. Opticulite.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. Biplantol. făină de paie de ovăz. griş de corn. tescovină Lavă granulată. praf de rocă Lavă granulată. praf de rocă. stuf din 75 0. deşeuri de cereale. 3 P2O5 % 0.2 60 0. 5 1. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. Biplantol.

melasă Deşeuri verzi. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.7 0.4 0. 6 1. microorganisme. 6 1 1.2 0. gunoi de bovine.1 1.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. extract de plante.2 1. pudră de 47 22 5 1 1. 3 0. vitamine. Enzimix.5 StGBS .6 0.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. praf de rocă. 3 2 0. bentonit. 3 0. gunoi de găină.8 10 0.7 0. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.7 0. tescovină Gunoi de cal.7 1. 8 1. marc de struguri. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. algă marină.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. turbă. drojdie. praf de rocă.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. melasă.5 6 1 0. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf.

lemn. 2 0. 5 1. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. marc de cafea.1 40 15 1. oligoelemente Compost.7 1. 5 0.7 0. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. pene Compost. 9 1. praf de argilă.6 0. kieserit. 3 0. pudră de corn Argilă. dextrină. extract vegetal apos. sare marine. malţ.9 0. bentonit Sulfat de potasiu. 8 0.7 1. lemn.2 0.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă.lignosulfonate Compost.6 1 . bacterii Marc de struguri.5 1.5 1.7 2 2. 8 0. deşeuri verzi.8 0.3 0.5 80 1. gunoi de găină Algă marină. răzuire de corn. dolomit. fosfat brut 40 40 75 3. corn. scoarţă de brad.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. bazalt.

lemn tăiat.5 0. 9 1. 2 3.1 1 0.3 0. soia de 94 61 17 28 0.5 2.7 2. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal. 7 7 .2 1. gips.2 Ca % 1. 7 0.4 0.7 0.5 0. 5 12 12 Mg % 2. 5 12 2. tescovină Gunoi de oaie.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost. 5 3 3.5 0.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.2 2.5 2.2 0.2 2 5 1.4 4 4 0.4 0. minerale arigloase.7 0. 5 2 0.6 Rem 0.6 1.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit. 9 0.7 4 0.1 0. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0.3 2.3 0. găină.4 K2O % 2.

nisip.8 1. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.9 5. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.2 2. 7 0.2 1. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0.3 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.4 5.8 O .6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA. 1 32 32 Mg % 0.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1.1 5 8 8 19 1.

2 2.5 32 1.2 2.2 1.5 0. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.3 1. 2 0. 7 0. 9 30 11 28 0.8 3 6.1 0.8 G . brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.8 1.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.6 3 1.3 2. 6 0. dolomit Alge marine Alge marine. 5 0.

MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . amidon de cartof. paie. 2 0. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. drojdii Piatră de calcar de alge. alge marine.1 Ca % 0. drojdii Uleiuri vegetale. bentonit.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. bentonit. 3 P2O5 % 0.1 K2O % 0. răzuire de corn MO % 67 N % 0. bentonit. drojdii Piatră de calcar de alge. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0.

praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . melasă Microorganisme Seminţe de struguri. alge marine. extracte vegetale. tescovină. uleiuri esenţiale.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. de cereale. terpene. extracte vegetale. alcool Uleiuri vegetale. terpene. porumb. alcool Proteine de cartofi. malţ. plante aromatice Microorganisme .

melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre.4 2. proteine de cartofi. 3 10 3 0. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. terpene Algă marină. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. microorganisme Bacterii. pene de găini Alge. alcool. tescovină.5 3 8 1. praf de rocă. oligoelemente 60 5 1. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ.2 1. acizi graşi.6 3.4 2. mediu de cultură pentru enzime Alge. malţ. extract vegetal apos. schimbători ionici naturali. de cereale şi de porumb. alge marine. 7 . 7 30 3.5 0.2 1. 2 5 0.3 20 0. dolomit.

praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. hidraţi de carbon.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. extract de eucalipt Algă marină. melasă Melasă. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . sare marină. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. doixid de siliciu. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu. oligoelemente.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g.extract vegetal apos.

ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . algă marină. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. uleiuri esenţiale. algă marină. plante aromatice.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. microorganisme. EM1 Roci bazaltice Bacterii.

oligoelemente. cupru. extract vegetal apos Sulfat de potasiu.1 7 2. 5 3. extracte vegetale. 3 0.3 16 16 2. extract vegetal apos Carbonat de calciu.3 0. K. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. praf de cuarţ Melasă Apă. oligoelemente.înmuita. oligoelemente. oligoelemente Sulfat de potasiu.7 0.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo .Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. extract vegetal apos Patentkali 1.1 38 38 3. 2 0. 5 0. acid lacitc. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză.2 0.

culturi de bacterii Sulfat de potasiu. oligoelemente 5. alcool. extract de alge.3 2.3 . 8 0.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis.7 2. flavonoide Melasă de zahăr. sulfat de magneziu.9 0.

Mn. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Cu. B. oţet Alge argilă marine. li Sd.C. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.M. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd. li . Mo.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe.

li Sd. S 32 50 50 Sd Sd. li . Landor. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. S Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd.

humus de scoarţe. 23% Sd.compost 800Grond(Brill) de deşeuri verzi.praf 1200 de corn Floragard Floragard. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%. praf 1200 Potgrond de corn.malţ Eco Nieth Turbă(70%). Turbă 70%. dolofos Compost Leureko Turbă 50%.praf de corn.compost 300Presse-Mottes de deşeuri 600 verzi. compost 50- 15003000 100200 20003000 50006000 3160 30006000 1200- 6001200 900 500800 70- 50007000 3190 25003500 4200- . compost 3420 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd. compost 600KKS Biode deşeuri verzi. l Zn 70 a se vedea NO3N mol /l P mol /l K mol /l Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4comercial N  ol m /l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%).

in. cocos . tescovină Turbă 70%. compost. compost. Landi/fenaco Turbă 65%. îngrăşăminte organice. compost dedeşeuri vezi. pământ vegetal Turbă 70%. malţ. făină de pene. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. tescovină Turbă 65%. lemn tăiat. nisip Turbă 70%. compost. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . compost. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. praf de corn Turbă 70%. praf de corn. praf de corn Turbe albe şi negre 70%.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. praf de corn. compost de deşeuri verzi Turba 60%. compost de scoarţe. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. compost.

Landi/fenaco Turbă 40%. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. humus de scoarţă. trestie de China. malţ. scoarţe. trestii. compost. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . cocos. surcele de in. malţ. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. compost. praf de corn. compost de scoarţe. compost. compost de deşeuri verzi. pământ vegetal. surcele de in. argilă Turbă 45%.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. compost de deşeuri verzi. malţ Turbe albe şi negre 50%. compost de scoarţă. argilă Turbă 50%. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. fibre de lemn. tescovină. tescovină.

praf de corn. Landi/fenaco Turbă 30%. surcele de in. trestii. compst. de 50%. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. fibre. 5% . corn Turbă compost. humus de scoarţe. corn praf 30%. fibres de coocos. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. tescovină. compost de deşeuri verzi.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. trestie de China. malţ. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. pământ vegetal. lave. humus de scoarţe Turbă compost. pierr ponce. fibre de cânepă. turbă. malţ Turbă 25%. pământ vegetal. nisip Turbă 25%. compost. compost. argilă. pământ turbos. fibre de lemn.

vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . turbă 20% Turbă albă 30%. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. humus de scoarţe. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. fibre de cânepă. trestie de China. fibre de lemn. argilă vulcanică.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. praf de rca Turbă 30. compost. trestii.

acizi organici Sels minerale. organici. acizi organici Peroxizi. alumină (argilă) Peroxizi. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale.(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful