P. 1
GHID Pomicultura Ecologica (Carte)

GHID Pomicultura Ecologica (Carte)

5.0

|Views: 1,425|Likes:
Published by valerpop10

More info:

Published by: valerpop10 on Aug 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Pe timp uscat. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. Pe parcelele problematice. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. Aphidoletes aphidimyza . sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. cu un minim de 5. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. sau pe timp uscat. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. O dată ce larvele au ieşit din ouă. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. Pe parcelele problematice. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. esteri fosforici organici şi endosulfanul.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. organo-fosfore şi endosulphan. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii.

• Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. prădători. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. Sunt auxiliari. De altfel. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. prădătorii şi parazitoidele. putem introduce Aphidoletes. Se împart în două mari categorii. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. sau pesticidul Pirimor. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. Printe prădători. Nu poate fi considerat independent de acesta. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. • Luptă curativă a focarelor de afide. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. etc. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. În plus copulaţia este prosperă. • Detritivorele şi fongivorele. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. detritivore. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. • Excelentă capacitate de căutare. . o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor.1 Aphidoletes/m2. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. amestecată cu vermiculită. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. • Omoară mai multe afide decât este necesar. în arboricultura fructiferă. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. În culturile care nu sunt pe sol. În fiecare săptămână se introduce 0. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii.5-2 Aphidoletes/m2. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. putem folosi Harmonia axyridis în focare. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. În culturile pe sol. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. larvele nu au loc să se transforme şi mor.

aricii. Se consideră că peste 0. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor.decât în ultimă instanţă.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.cum sunt capcanele.cum sunt păianjenii.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor.Rădăcinile delicate. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină. Mărăcinele.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. Insectele utile.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.5 biocenoza este bine echilibrată. Nivelul de aport .insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare. Atunci. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile. Ţinta Toate speciile de afide. Bineînţeles.cum sunt păsările. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.şerpii.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili. Metodele manuale. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează.şi câteodată chiar deloc.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină.pentru a le distruge în cele din urmă. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.Chiar şi pe timpul iernii. Mai multe creaturi.există mai multe produse chimice pe piaţă.broaştele râioase. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari.liliecii.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.

Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. În alte cazuri. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. în apropierea afidelor. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. ardei iute). Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. printre altele. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Săculeţii sunt găuriţi. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Indice de activitate . şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Săculeţii sunt găuriţi. trebuie determinat devastatorul. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. castravete. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Lăsaţi săculeţul două luni. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. dar ferit de ploaie. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. cu pete negre pe coastă. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Indice de activitate Dificil de evaluat. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Ţinta Toate speciile de tetranide. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate.

dar ferit de ploaie. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Produsul este omologat asupra roşiei. După ieşirea din ou. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. Ele sunt deci parazitate. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Kurstaki. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Indice de activitate Două săptămâni după aport. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Ţinta Toate speciile de afide. Trebuie determinată larva. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m2 pulverizate. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. făinoase şi flocoase. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Ele sunt parazitate. . Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale.Două săptămâni după aport. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. viţei de vie şi arboricultură. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. larvele de fluturi mor. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Acest parazit se combină Aphidoletes. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Indice de activitate 10 zile după aport.

Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. parazitate de Eretmocerus. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. altele vor deveni galbene. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. atacul devastatorului este oprit. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. Unele vor deveni negre. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct.Mod de utilizare Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. în absenţşa luminii puternice. Spectrul său de eficacitate este limitat. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. larvă şi adult. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. parazitate de Encarsia. în coloniile de larve. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. . Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Diminuarea populaţiilor de tripşi.

nu mai sunt acarieni vii. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. larvele de otiorrhynques mor în sol. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. şi nici asupra acarianului coniferelor. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. . Ţinta Toate speciile de tetranide. Să se folosească totul într-o oră. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2.Mod de utilizare Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Să se folosească tot într-o oră. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Acesta este eficace asupra coleopterelor. cu pete negre pe coaste. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi.t. tenebrionis. Să se amestece bine. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Indice de activitate După 10 zile. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Rapid. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. NOVODOR: B. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. larvele de dorifore mor. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Văzuţi prin lupă. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Să nu se dea decât pe plantele contaminate.

Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. viermi albi şi mulots. botul este ascuţit. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. Atenţie şi la îngheţurile târzii. penele sunt de culoare gri brun. tariere este mai lungă.Carabe dore Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Le vedem adeea stând pe flori. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. Bio –box . chiar şi vrăbiile sunt utile.. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. Ele distrug melcii. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Nu-i omorâţi. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. dar distrug insectele. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. cucuvelele. ei nu se ating niciodată de culturi. larvele de fluturi şi larvele în general. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. dar mai ales fluturi crepusculari. lăstunul. căpşuni sau mazăre. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. Punaises Acestea devorează acarienii. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. anumite larve de fluturi şi psylles. nu ştiţi ce noroc aveţi. El se hrăneşte cu insecte. mierlele. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. rândunicile. dar sunt mai fine şi mai negre. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. melcii şi larvele insectelor acvatice. lor le este încă frică de dumneavoastră. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. cărăbuşi şi alte insecte. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor.. Şi ele mănâncă! Muşte.. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. lăcuste şi multe insecte. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul.. ele nu supravieţuiesc. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. muştele.

Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură.Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. Macrolophus. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Capcane recomandate T–M T–M T–M T . Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. legumiere şi horticultură. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Datorită acestor avantaje. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Eretmocerus. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. cicadelle şi punaises. Aplicare Datorită lui Bio –box. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Encarsia. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. tripşii. Bioshower acţionează prin contact. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. muştele albe. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante.

Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: . Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. termen ştiinţific pentru fluturi.

respectiv pierderea. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele.. cu pierida verzei Pieris brassicae.. câteodată primul. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică.. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. speciile vivace au un loc ales. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. . seminţele. fructele. florile. păsări. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. plantelor şi recoltelor. Ea poate ataca tulpinile. cât şi pe mărfile stocate. sucul fructelor sau seva plantelor. sau Rhopalocere. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii.Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. În plus. care atacă ouăle sau larvele. Printre insectele utile.. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile... Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. şi fluturi de noapte. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). aparţine de Rhopalocere. larvele sau adulţii. sau Heterocere. frunzele. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. În general nimfa este protejată într-un cocon. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). parazite sau prădătoare. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). ciuperci). Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Lupta cu insecte utile În natură. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Familia de Pieridae. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Printre cele care ne supără. ceea ce antrenează deprecierea. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni.

• Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. inversarea florelor adventices. să se îndepărteze compactajele. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. fructifere şi horticole. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii.. Este activ între 8-35 0C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. în tuburi cu vermiculită. măcinare. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. reăetaţi la 2-3 săptămâni. dacă este posibil. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace.. introduceţi 6 indivizi/m2.Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. Din testele practice. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. pot încetini dezvoltarea populaţiei. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. Efecte secundare Pentru moment. • Când soseşte şi tetranida tisserand. Schema de luptă • Primăvara. • În cazul atacurilor mai împortante. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. la momentul potrivit. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. • Să se reducă stocurile de seminţe. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. rădăcini. reiese că Nissorun. . rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. smulgere. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. • Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. • Să se practice semănări false juducioase. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. Iată câteva baze ale unei strategii bune: • Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit.

carpocapsei (Cydia pomonelle). Conservaţi-le la frigider sau la congelator. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. care conţine feromoni. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. lupta trebuie realizată. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. număr. În viticultură. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana . Nume Molia prazului Fluturele cojii. Controlând acest fund. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni.. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. . Cu capcana cu feromoni.. concentraţie. climat. Pentru fiecare cultură. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. Capsula. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei.Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. devastatorii pot fi identificaţi. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. De la un anumit număr de masculi prinşi. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). Masculii. Eulia Lettre grecque.

Spongieuse . maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Cossus gâte-bois. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Cossus ronge-bois Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. Lambda Teigne des crucifères. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella .zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea .zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Moine. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Pandemis Noctuelle du pin. Bombyx moine Noctuelle du chou. Disparate.Cossus cossus Cydia janthiana Cydia pomonella . Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Teigne du colza Bombyx disparate. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Gamma.

zinebe. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. TMTD. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette.Prays citri Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne des citrus Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. În cazul invers. Astfel. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. cuplarea insectelor . Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. comercializate de Isagro. mancozebe. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. în viticultură şi la piersici. una sau trei intervenţii sunt necesare. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. pentru a atrage masculul. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. manebe. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). este limitată. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. Zeuzère. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Sésie tipule. Teigne des blés. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară.

se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă.caisului şi a altor arbori fructiferi. la o medie de 8-10 zile. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. mediu sănătos.Tinerele larve se . Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. din mai până în august. precum anumite diptere. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. abandonate sau care au specii cu risc (păr. nuc.În livada comercială. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice.este limitată. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . Nu mai există reproducere.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar.5 cm. Capcanele pentru împiedicarea masivă. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori.5%. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. iluminările nocturne care atrag fluturii. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. A se evita: livezile vecine puternic infestate. nici naşterea larvelor devastatoare.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. dar şi pentru alţi devastatori. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. După context. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. gutui).a pădurilor .Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. Apoi va controla în mod regular parcelele. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. În sfârşit. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Metoda este preventivă. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa.a mărfurilor stocate . Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă.a livezilor.părului. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%.

Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.mai ales violet şi albastru.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.hrănesc cu frunze .Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.0.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.După Van Leeuwen(1948). Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .trebuie bineînţeles prinsă.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.săpunul .în formă deltoidă sau pâlnie. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.dar intră rapid în fricte.Pentru a evita captura albinalor.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.În livada standard.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.de zahăr sau de siropul în fermentaţie. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.5 ml acid valeric. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete. După aproximativ o lună .Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.Aceste capcane.se lasă la uscat câteva zile. Tipuri de lămpi:În livadă. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Se pot .se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.2 bujie/pieds.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).

elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM, ISOMATE-C, şi GINKO. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă, precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular, folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori, criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari, o suprafaţă mai mare de 4 ha. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. De la acest nivel de atac, se foloseşte confuzia sexuală. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie, în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea

trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate, adică la începutul zborului. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Înainte de instalare trebuie stabilit un plan, ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori.în jurul parcelei, o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. În zona tampon, să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Costul acestor protecţii este foarte variabil, în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide, indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. O urmărire serioasă este indispensabilă. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Să se supravegheze mai ales marginile. Dacă aceste precauţii au fost luate, putem reţine un prag de 0,5% de fructe înţepate. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Înaintea recoltei sau la recoltă, faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Carpocapsa Carpocapsa, Cydia splendana, bântuie în livezile de castani. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze, larve şi putregaiuri. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. O generaţie, un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. • zborul fluturilor, o singură generaţie, de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. • Ouăle, aproximativ 60 pe femelă, sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor, situate în apropierea cupelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei, o porţiune din ramură, apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. La sfârşitul creşterii sale, larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1,5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. Măsură preventivă În profilaxie, o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat, trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate, capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor, cel puţin 5 într-o livadă, care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei; stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă, în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă; apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Vara următoare, de la urtgenţa primilor fluturi, observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor, la fel ca şi a balanins.

ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor, Cydia pomonelle, este posibilă utilizarea Ecopom, un produs ieşit din cercetările Isagro, şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Mai mult decât un simplu produs, Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii, substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei, ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită acestui fapt, masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine, situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică, întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Astfel, împiedicând împerecherile, nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. De aceea, Biotop propune şi folosirea tehnicii. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile, Ecopom poate fi utilizat, fie de două ori, împotriva celor două generaţii ale carpocapsei, fie doar pentru a doua generaţie, prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori, după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. Reducând, şi mai ales suprimând, utilizarea pesticidelor clasice, Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Mai întâi, confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili, difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. În sfârşit, folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. Cu Ecopom, Biotop se poziţionează în Franţa, ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom, metodă de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă. De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha). Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor, frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Prin amenajări şi plantaţii adecvate, putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. În condiţii de îngheţ, trebuie hrănite păsările. Pentru a distinge mai multe specii, diversificaţi hrana. Mere stricate tăiate în două, cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime, bucăţi de slănină grasă

nesărată, bule de grăsime special concepute, etc. În tăviţa plasată la 2 m de sol, puneşi seminţe de floarea soarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Trebuie evitată mâncarea sărată. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică, scatiul, piţigoiul carbonifer, piţigoiul albastru, mierla neagră, cintezoiul şi cioara neagră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile, dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii, mediile umede, livezile, arborii bătrâni, etc. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei, dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Amenajaţi o mlaştină, păsările vor veni cu plăcere să se adape. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră, păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi, şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Fiecare specie participă la echilibrul natural. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. • Protecţia cu virusul granulozei - carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa. - este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. - protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: - absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului - parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha - este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori - poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12,8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9,7% Earlygold 0,42% Florina 0,83% Jerseymac 1,67% Gala, Ozargold, 2,5% Jonathan Jonagold 3,33% Jonagored, Golden 7,82% Media 11,25% Media 2,95%

Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume, fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi, păianjeni roşii, muşte, larve mici de fluturi, ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic, Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Deoarece larvele nu pot zbura, ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. În orice caz, larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă.

Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. numite comunităţi.bruche mazării . Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Că chrysopele prădătoare. 3. putem distinge tratamentul focarelor de afide. putem crea o populaţie. • Cu sistemul MC-500. Aceste specii formează sisteme complexe. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. de lepidoptere. aleurode. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. de neuroptere şi de tisanoptere. Pentru a lupta împotriva acestui devastator.bruche fasolei . suntem siguri de o calitate în plus. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). Este vorba de coleoptere. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Aceste celule formează împreună un fagure. şi biologia agresorilor. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare.sitone mazărei 4. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. • În focare. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. de himenoptere. de diptere. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere . Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Când luptăm mai repede împotriva acestora. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). când afidele sunt prezente tot mai mult. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. prunilor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. caişilor. • Deoarece sunt insecte primitive. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. larvele sunt ambalate separat în celule mici. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. vespere. Este dăunător mai ales merilor. În plus. perilor.ceutorhynques . de hemiptere. Schema de luptă • Primăvara.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. tripşi. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1.altise cruciferelor . colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Din 27 ordine cunoscute. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. ceea ce.crioceres sparanghelului . COLEOPTERE Astăzi. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. introducerea este uşoară. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. cunoaştem mai bine şi atacurile. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul.

Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi.mazărea . Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. acarieni şi psile.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. . practicile culturale sunt profund modificate.paraziţii sau parazitoidele. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori).florile ornamentale . gramineele. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. ulm. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Se disting 2 categorii de auxiliari: . gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .verzele .mentei . Combaterea afidelor Mămăruţa. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. fixată pe 3 ani. Conversia livezii Faza de conversie. frasin. adică vis-a-vis de un complex de specii. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. frunzele sunt distruse de hispine.arborii şi arbuştii (pin. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Dimpotrivă.sarriette .Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.Monocotiledonatele. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.garoafelor de inde .fasolea . Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Să se pulverizeze pe zonele atinse.trandafirii . . stejar.roşiile .prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.

Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. acarieni păr: afidă. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%.Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Solurile foarte poussants. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. o fertilizare excesivă. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Analize foliare Dezierbare chimică. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. analize de sol Muncă mecanică. Analiza chimică a solului. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor Regularea împotriva Fungicide. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. *** ** * * * *** . aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Analize foliare. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Atacurile afidelor. acarieni piersic: Monilia. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă.

Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. etc.. ciuperci). magneziu . Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici.. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. De alfel. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. . Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. etc. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Acestea fiind spuse. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Dincolo de rolul strict de auxiliar. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. cuibarele nu ajung. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.incărcăturii manuală în măr * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). planuri de apă. Profilul solului este o etapă importantă.

Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. . cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens.Deltalene. Barbier.CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv . Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. Guerin. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. lavanda. Azcos. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. Hyplast . Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice.Mater-bi. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester .

Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. nervură). ornamentat sau colorat în mod caracteristic. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. cuneus neted în hemelytre. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. Din prima primăvară. prezenţa ocelilor pe cap. Ordre: Heteroptera . Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului.4mm) incolore sau albe. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. adulţii ies de la hibernare. Ouăle (0. Relaţia cu planta . sub scoarţă. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. La această temperatură. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră.Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. au metamorfoze incomplete. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. îşi reiau activitatea. verde deschis sau inchis maro sau negre. Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24oC.

Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. influenţele factorilor de mediu (climat. vegetalul. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. Preferinţele speciei. Insidiosus) . tripşi. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. este cazul texturii (nisip. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. care formează un ac. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. În loams argiloase. dar în general insuficientă la stadiul de adult. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). sunt de altfel generaliste mari. afide.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. soluri cu drenaj sărac. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Polenul poate constitui o sursă nutritivă. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. disponibilitatea prăzilor. Ele descoperă prada prin atingere. argilă). acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. Pe lângă factorii pedologici. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. Totuşi. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. pantei. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. pare să aibă un loc mare. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. acarieni. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Le găsim şi în mărăcinii de arin.Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Aceasta permite. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. La fel ca şi mămăruţele. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. nămol. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Stabilizând agregatele solului. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. printre altele. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. este câteodată necesar . exteriorului şi profunzimii. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae.

Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. În plus. tot timpul. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. ea rămâne la stadiul de stagnare. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. Ridichea oleaginoasă .Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. Neghina multiflorală . Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. Sistemul său rădăcinar este dens. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. reduce compactitatea solului. datorită problemelor de compactitate. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. 2. Cu excepţia paiului de grâu. 4. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică.să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. doar că ele durează tot anul. ajută la reînnoirea materiei organice. În plus. atunci când umiditatea este insuficientă. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. De alfel. Această gaminee germinează rapid. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. În alte tipuri de sol. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. în consecinţă. Plantele de acoperire permanente . Reziduurile plantelor de acoperire. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. În general. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Din contră. deoarece solul nu este niciodată muncit. o linie la două rânduri. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. 3. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. B. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. Alte plante precum secara. În consecinţă. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori.

care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic.aă reziste la maşinăria grea di livadă . Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. Totuşi preţul seminţelor este ridicat.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. adică înaintea seminţelor. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. elimină buruienile primăvara. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. În prezenţa unui culcuş de paie. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Acoperirea cu paie. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. sau trei . fetuca crescută este mai groasă. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. datorită adaptării ei la timpul răcoros. toamna. de preferinţă toamna. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . un singur tratament. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două.5 m lăţime. atunci când popularea este adecvată. făcut primăvara. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. trebuie distrusă toată vegetaţia. Comparativ cu mormalele.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . De exemplu. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. În plus. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi.convin culturii de măr. trebuie înfundat într-un sol necultivat. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. În podgorii. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. ea ţine nematodele la distanţă. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon.să fie adaptate la umbra parţială . Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. În general. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. ea desparte populaţiile de nematode. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe.patru ani mai târziu. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. intensificarea activităţii microbiene în sol. păr şi prun. . Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate iarna şi mai scăzute vara. Pe măsură ce se descompune. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar.

Schema de luptă 1. 2. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. Larvele. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. preparaţia comercială. E)-8. 6. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Isomate-C. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. În natură. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al .Fânul. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). 2. Chile şi Argentina. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. 5. 3. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. Isomate-C este acceptat de SUA. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. 2. pentru a le extermina imediat. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Pentru culturile acoperite. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. care conţine 155 mg din formula de feromon. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. 3. Isomate-C nu omoară dăunătorul. 4. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. 4. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. Pe câmp. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. Avantaje 1.10-dodecadien-1-01. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Contrar insecticidelor tradiţionale. subţire. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare.

c.arborelui. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. peri. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare.). Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. prun şi cais 2. Totuşi. apă şi aer nu au fost prezentate. d. 3. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. 6. Totuşi. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. ochii şi-au revenit la normal. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. 1. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. culturi: piersic. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. gutui şi alţi arbori gazdă. la 72 de ore după tratament. 4. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. nectarin. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. cireş. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. câte un difuzor pe arbore. 5. Date despre fototransformarea feromonului în sol. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. b. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale.. . Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace.c.c.

Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. b. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. 2. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. lacurile. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. râurile atunci când aruncaţi acest produs. 1. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. cais. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. măr şi păr. 4. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. 4. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. deplasarea acestor femel va reduce nivelul controlului obţinut. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. c. Culturi: piersic. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil.7-1 metru de vârf. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. 6. 5. Este nociv dacă este ânghiţit. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Un maxim de 375 difuzori la hectar. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată.Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. ochii şi hainele. 3. Nu contaminaţi apa de irigare. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Evitaţi contacul cu pielea. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. . În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Aduceţi recipientul. nectarin. Se agaţă un difuzor pe arbore. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare.

Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. o alga marina activa si nutritivva.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. ochii şi hainele. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Utilizare Ambalare Conservare . Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Nu contaminaţi apa de irigare. Aduceţi recipientul. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara).5.d. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Evitaţi contacul cu pielea. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. GRANUPOM Nr crt. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. 300 ml/ha in 1000 l de apa. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. lacurile. Este nociv dacă este ânghiţit. Aceasta perioada este in general in luna iunie.5 si 7. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius.

Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc….5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. Introducere artificiala 2. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.5 l/ha AUXILIARI 1. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse 4. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Capcana "McPhail" Combatere Ambalare Avertisment Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor) Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). . Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura.5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support.5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea.Doza Buton verde (stadiul F) 1.

Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g Avantaje 8. BIO . BIOSWEET Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator.4. Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Aphidoletes. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol .BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani. Myzus persicae. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole 1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. 5.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Doza Utilizare 10. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2.

rezultate semnificative.creşterile. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. . Printre cele mai marcante sunt: . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . fie de tip aclimatizare. au avut de asemenea loc. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. muste minatoare.Combatere Continut Doza Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0. Phytocoris. Himacerus.Cogniopterygidae Diptera . Staphylinus Orius. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. Episyrphus. Heterotoma Atractotomus. legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide.Coccinelidae . CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura. oua de fluturi etc… Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă. Malacocoris. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural.5 l/ 100 litri solutie de tratament 11. parazit al larvei dudului. Ea consuma de asemenea tripsi. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit.Syrphidae Principalele genuri Coccinalla.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . paianjeni rosii. . . Adalia.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. Propylea. . în cea mai mare parte a cazurilor.Chrysopidae . Chilocorus. În arboricutura fructiferă. Stethorus Oligota.Hemerobidae . Tachyporus. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. Pseudaulacaspis pentagona. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Campyloma. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. Harmonia. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. pentru combaterea unui devastator bine identificat. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.Staphylinidae Heteroptera . fie de tip inundabil. Anthocoris Deraeocoris. viruşii. Nabis Chrysopa Hemerobius. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. pentru limitarea extinderii larvei australiene. Scymnus.operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. Scaeva Pilophorus. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Epistrophe. Micromus Conwentzia Syrphus.

Amblyseius. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Astăzi. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Stigmaeidae .Phytoseiidae Actinedida .Encyrtidae . Agria. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. bacterii. Ageniaspis Aphelinus. Ampelomyces quisquali. Phytoseiulus. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Aphitis Eupteromalus. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. viruşi Astăzi.Pteromalidae . Ephialtes Macrocentrus. care ar putea fi utilizată.Chamaemyiidae ..Brachonidae . pentru a limita populaţiile de afide. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.Ichneumonidea .Anystidae . fluturelui de coajă. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. De exemplu.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. De fapt. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Lupta biotehnică Astăzi.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Apanteles Aphidius. Tetrastichus Ciuperci.Aphelinidae . Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.Aphidiidae Chalcidoidea . Diversificarea metodelor de luptă este esenţială.Eulophidae Microorganisme patogene Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Praon Trichogramma Encryrtus. Encarsia. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. . Trioxys.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii.Trichogrammatidae . Asaphes Eolophus.

prădători sau paraziţi. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. Suntem în cazul luptei biologice clasice. de larve. câteodată prin emisia unei substanţe toxice.. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. . Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. etc. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. prădător sau un agent patogen. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. Metodele fizice: frigul.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. fără a necesita o nouă intervenţie. foarfecele. uscarea superficială a solului.Femelele îşi depun ouăle sterile.etc. lupta biologică se efectuează singură. cel mai adesea un parazit. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. dacă este bine aplicată. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. capcanele. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. devastator al unei plante cultivate. radiaţiile ionizante. buruiană. viruşilor. cu atractivi alimentari. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. UV.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. ciupercilor. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. Există paraziţi de ouă. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. etc. peştilor şi mai ales la alte insecte. peria. şi nu afectează mediul înconjurător. larva acestora omorând astfel devastatorul. sunete de alarmă înregistrate. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. speriatorile. un virus. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. Prădătorii se disting de parazitoide. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie.. ultrasunetele. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. Metodele psihice: Momelile. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. o protozoare. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor.ţinta (luptei) este un organism nedorit. lipiciul.. căldura. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură.Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. nematodelor.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. dar şi barierele şi ambalajul. prin septicemie. micro-undele. .. băţul.Astfel. o bacterie.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. de nimfe. parazit. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. Este o metodă eficace. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată.. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. infrasunetele. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. etc. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă.agentul de luptăeste un organism diferit. devorândul de către unul din inamicii săi naturali.

Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Câteodată. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei. . Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Aceste gogoşi. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). . Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.extinderea culturii.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.. mierea atrage un număr mare de alţi devastatori cum sunt furnicile.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. Totuşi. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. lichid dulce şi vâscos. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. În schimb. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . care devin adesea brune.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. . ele pot să se usuce sau să se ofilească. muştele şi viespile.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. ramuri. . Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere. . Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. .Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Fiind dulce.. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri.. tulpini sau rădăcini. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. . heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Astăzi.Dacă populaţia vizată este prea importantă. de obicei pe partea inferioară.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.

Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Săpunurile pot arde frunzele. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. De exemplu. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. După ce vor ieşi. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Unele sunt mirositoare. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. . afidele vor pieri prin înec. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor.Reprimaţi orice infestaţie nouă.. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului.. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Atrase de galben . remanenţa nu este suficientă. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.. Deoarece afidele sunt atrase de galben. La nevoie. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Hârtie de aluminiu . Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. larvele vor ataca afidele. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi.. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor.. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Metode de luptă Primăvara.

Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. le va îndepărta prin mirosul său acru. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Aceasta se numeşte luptă integrată. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. Are flori de culoare galbenă. La intrarea în casă. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. virusul granulozei împotriva fluturelui. Viermele din măr este larva unui fluture.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. carpocapsa. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Nu va exista un miracol. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Substanţa saturează mediul şi .4 tratamente pe an. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. levănţica. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Aseastă plantă nu este comestibilă. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Salvia. în ceea ce priveşte carpocapsa. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. ulei de petrol. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. lamă). Rue. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile.8 tratamente pe an. Capucine.Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. cu parfumul său de piper. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. Astfel. cuprul împotriva rapănului.

apoi protecţia integrată. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. Paralel. La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. Doar livezile convenţionale. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. privind acarienii. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. La protecţia chimică. fără intervenţia omului. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. În livezile cu protecţie integrată. la fel ca şi costurile de protecţie. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. Trei ansamble de rezultate. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. . carpovirusina. • Un singur fruct pe inflorescenţă. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. • O fructificare natural moderată. În livezile cu protecţie convenţională. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei.masculii devin incapabili să localizeze femelele. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. În sfârşit în cadrul experimentării. în lume. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. apoi protecţia convenţională. insectele şi păsările. Totuşi. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice.

insecticid uleios . Se tratează cu Thirame. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. al cincilea şi al şaselea an. şi mai ales în Europa. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. • Fără rărire chimică şi nici manuală. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. cupru.ulei de rapiţă.ulei mineral . Stadiul după mugurii albi – monilioza. Global. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. • Fără talie. Cais stadiul B-C. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. 24. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. înaintea mugurilor albi. înaintea apriţiei primelor flori. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. regulate şi de calitate Foarte adesea. la înmugurire. • Plantat pe propriile sale rădăcini. Duzii – Murul. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002.Planta. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. În al patrulea. Forma. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. în condiţii favorabile vigorii arborelui. Zirame. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. Să se cureţe bine plăgile. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). Coacăz şi Cassis la înmugurire. Prun şi cireş – muguri umflaţi. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări.5%. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. întreagă. Să se trateze pe timp frumos. o canalizăm. mlădiţe deformate care se cangrenează. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. Astfel. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. • Pe ramurile fructifere. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. galbene. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. 25 şi 24 fructe sunt produse. deformate gălbui apoi roşiatice. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. găunoase. • .

este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. amenajările environmentale şi metodele de cultură. albine. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. apoi progresează sub scoarţă cu seve. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Din contră. ea se stabilizează apoi. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. Pentru a proteja culturile. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). precum iedera de exemplu. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. într-o livadă. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. nu mai creşte deloc. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. fie local (luptă biologică). Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. păsări şi om. bacteria infestează cel mai frecvent florile. Totuşi. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. fie global. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. care a atins un nivel ridicat. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. va creşte diversitatea fitofagilor. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. Cum se implantează vegetalele? . la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. în termenul de diversitate. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi.Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Schematic. Exceptând fitofagii cu regim larg. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. Boala se transmite prin aer.

Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Florile oferă în acest sezon resurse alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. caracteristice monoculturilor intensive. găzduiesc o faună bogată. şi un Psylle. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). lemn. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. burare intermediară şi jet înalt). asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Exemplu de mărăcine. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. Trioza alacris. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Ea măreşte capacitatea de . Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Psylla alaterni. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. care deformează frunzele în gogoşi. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide.Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă.). Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. cea a peisajului. la fel şi pentru syrphes. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. regulării apei. Crysopes şi Hemerobes adulte. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă.

prin caracteristicile frunzelor sale. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Frasinul găzduieşte o Psylle. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. În acest mediu. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Se pare că în nişa sa ecologică. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. Acestea găzduiesc în principal syrphes. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Acoperirea cu . Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului.refugiu hibernal a mărăcinelui. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. În zilele noastre. Înflorirea este foarte precoce. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. Aphis sambuci. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. o faună mai bogată. această salcie are. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. multiplică o bogată faună de entomofagi. El nici nu creşte în pădure. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. zmeurul. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. P. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului Zmeurul nu este o plante care stă la soare. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie.

Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. Generalizarea nu este deci posibilă.4 27. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului.4 6.0 45. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Într-un sol care reţine puţină apă. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. înălţimea tulpinilor.3 5.5 m2) (kg/4. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse.2 5. Efectul asupra temperaturii Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului.paie poate păstra umiditatea. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol.48 Plastic alb 91. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.69 Simazine 80.54 Napropamide 77. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie.92 Paie 105. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. De altfel. un aport azotat suplimentar este necesar.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini.1 74. mai lungi şi mai puternice. şi în cazul paielor. fertilizării.7 32.4 6. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. controla buruienile şi să crească randamentele. Pe de altă parte.3 36. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0.3 6. Diferenţa era apreciabilă. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice.2 6.8 31. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare. Pe deoparte. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. mărimea fructelor.66 Plastic negru 96. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă.44 Plivit cu mâna 71. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. Clark. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite.5 m2) Martor 59.4 11.5 9. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai .

Când se foloseşte paie. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. deci trebuie folosite mai puţin. mai ales a frunzelor de fagi. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Fertilizarea În producţia convenţională. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. pe plantaţie. care nu conţinea nici o scoarţă. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Când răsadurile deveneau mai mari. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. ploaia penetrează mai greu în sol. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. În exterior. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Talaj. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. privând astfel planta de azot. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare.mici. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei.6-8. Compost. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Se poate aplica şi toamna. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. mai ales în cazul paielor de ovăz. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Este de preferat să se îndepărteze. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. simptome tipice unei carenţe de azot. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. . acest element fiind uşor eliberat de paie. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul.

În orice caz. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. • Să se furnizeze mai mult azot.Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. În cazul răsadurilor micropropagate. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. Nuca este compusă din trei părţi: . Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. se aplică mulciul imediat după implantare. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. deoarece plivitul afectează stabilizarea. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie.Coaja lemnoasă . Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. să se implanteze o cuvertură permanentă. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. apoi se pune mulciul în iunie. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. Se pliveşte până la începutul lui august. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. Pentru o implantaţie de toamnă. Dacă solul este uscat. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. • • . Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. În primul an. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. iar recoltarea se face toamna. argilos. mulciul trebuie instalat imediat. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. haine. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. bogat. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. suportă calcarul şi creşte la lumină. Nucul iubeşte terenul adânc.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . să se implanteze cuverturi anuale. Se poate atunci la un sistem cu mulci. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. păr. etc. după ploaie sau după ce a fost irigat. Ca întotdeuna. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . bine drenat. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii.

Grosjean sau Grandjean Fruct mare. Din mâţişori se poate face vin. un miez de o calitate bună. fructificare rapidă. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. înflorire precoce. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Fernor. sensibil la bacterioză. înflorire precoce. miez uşor de extras şi foarte parfumat. polenizator. miez alb. Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. Franquette Fruct mare. sensibil la antracnoză. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. maturitate între 10 şi 20 octombrie. fructificare rapidă. lunguieţ cu baza aplatizată. se foloseşte pentru mobilă. Corne du perigord Fruct de talie medie. Caryas. fiind şi greu de extras. miez cu gust foarte fin. coaja lemnoasă este semidură şi mică. coajă lemnoasă fină. arbore viguros şu o fructificare precoce. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. miez mic. mai puţin la bacterioză. excelent pentru . conservare bună a fructului. rezistă la bacterioză. oval. fructificare rapidă. randament la spargere în jur de 50%. Fernor Nucă de talie medie sau mare. Careme Fruct de talie medie. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. Mayette Această varietate este de origine italiană. miez foarte parfumat. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). coaja lemnoasă dură. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. se poate folosi crud sau uscat. foarte fertil. calitate excelentă. miez alb şi cu calitate gustativă bună. maturitate la mijlocul lui octombrie. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. se conservă rău. Hartley Nucă mare (34-36 mm). maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. arbore viguros. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. productiv. arborele este viguros. târzie. fructificare rapidă şi productivitate bună. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. polenizat prin franquette. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. miez galben deschi cu gust foarte fin. formă ovoidă. nu tolerează marile friguri iernale. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei.Lemnul de nuc este dulce. productiv. arbore viguros. ascuţită. mai puţin la antracnoză. cu fructe precoce. maturitate în octombrie. cu coaja lemnoasă mică. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. fructificare rapidă. cu vine. fructificare rapidă. rustic şi productiv când este adult. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. maturitate în octombrie. se conservă bine. rezistenţă bună la bacterioză. Fruct mare. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. formă ascuţită. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. polenizat prin franquette. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. uşor de extras. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). Lara. coaja lemnoasă mică şi fragilă. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. necesită un sol răcoros bogat în humus. Chandler Nuci mari. productiv (1700 kg/ha la 10 ani).

Charancon decupează marginea frunzelor. arbore viguros şi rustic. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. intră rapid în producţie. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. decupează marginea frunzelor. mai greu de uscat. rezistă la antracnoză şi bacterioză. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. Bolile: Cerneala şi pourridie. miezul se extrage uşor. polenizator Franquette. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Jardin de la Saint-jean. necesită un polenizator. Thomas Black. coaja lemnoasă mică. maturitate târzie. Soleze (R) Arbore viguros. productiv. Vina: fruct ascuţit. arbore puţin viguros. Chaberete. maturitate după 15 octombrie. fructificare lentă. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. boală rădăcinară. foarte productiv. arbore viguros. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). Saint Martial Fruct mic. arbore mediu viguros. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. puţin sensubil la bacterioză. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. productiv. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. Pleureur Quenouille Fruct mic. • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna . Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette.deserturi. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. rotund. Mayette rouge. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. fructificare rapidă. arbore viguros. maturitate târzie. Bacterioza provoacă căderea fructelor. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Verdelet Fruct cu talie medie. miezul este de calitate bună şi uşor de extras.

rezistent la boli 23 Belle fleur Jaune: fruct mare. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. pulpa sa este albă.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 0 Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. are o pulpă acidulată şi dulce. dulce şi acidulată. roşu purpuriu la soare. maturitate iulie – august. arbore viguros. fină. puţin aplatizat. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza Baie 1 Bailleul ou Gros hôpital 2 Barbe ou Courbis 3 Baron de Berlepsch 4 Beaurichard 5 Beausoleil 6 Beauté de l'Ohio 7 Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8 Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. la boli. măr foarte bun. pulpa sa estre fermă.martie 15 Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16 Belle fille de la creuse 17 Belle fille de la Manche 18 Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. calitate gustativă excelentă 9 Belgoden (R) ou goldensheen 10 Belle de Boskoop rouge: roşu închis. maturitate în ianuarie . pulpă albă. maturitate în noiembrie – decembrie 24 Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25 Belle fleur rouge 26 Belle fleur verte . se comportă bine la altitudine. se comportă bine la altitudine. vigoare medie. galben. dulce şi zemoasă. galben. vegetaţie târzie 19 Belle fille Normande: fruct de talie medie. dulce şi acidulat. măr bun. maturitate în octombrie 20 Belle fleur de Brabant 21 Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22 Belle fleur double: roşu. dulce şi zemoasă. maturitate în decembrie 11 Belle de boskoop schmit husch 12 Belle de Broizat 13 Belle de Fumée 14 Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. foarte productiv.

galbenă şi roşie.septembrie 69 Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. devine galben la maturitate. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46 Bon père gris 47 Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. se conservă bine. fină aproape moale cu savoare dulce. maturitate în august – septembrie 54 Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. maturitate în decembrie – aprilie 70 Calville d'Angleterre 71 Calleville de Dantzig 72 Calville d'Espagne 73 Calville de Mleiv 74 Calville des Femmes 75 Calville des prairies 76 Calville d'Oullins 77 Calville du roi . maturitate iarnă 28 Belle Lourounaise 29 Belle rivet 30 Belrene (R) 31 Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32 Bénédictin: galben – roşu. acidulată şi parfumată. parfumată 66 Cabassou 67 Cabusse 68 Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. maturitate în august . fruct mare. pielea sa este verde. 39 Blanc sur 40 Blanche champagne 41 Blanche de la flaugere 42 Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. piele verde cu puncte negre. mediu. maturitate în decembrie 33 Beraud 34 Bertanne (R) 35 Besse 36 Bismarck 37 Black john 38 Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). gust acidulat. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50 Bonne ménagère 51 Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52 Bordes 53 Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. arbore sănătos şi viguros. foarte crocant. zemos. pulpă fină cu savoare acidulată. acidulată.27 Belle josephine: fruct foarte mare. 43 Blanche precoce Blaze 44 Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45 Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. pulpă crocantă. maturitate noiembrie – decembrie 55 Boucasse de Brès 56 Bougie ou Kandil Sinap 57 Boulonnex 58 Bouquepreuve 59 Bourniquette 60 Bouscasse de bres 61 Braeburn 62 Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63 Brie 64 Brownless Russet 65 Cabaret: viguros. maturitate în ianuarie – martie 48 Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49 Bonne Hotture: fruct de talie medie.

se comportă bine la altitudine. Citron suisse . maturitate în octombrie 96 Champ gaillard 97 Chantecler 98 Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. Coeur de Boeuf .78 79 80 81 82 Calville rayé Calville rouge d'automne Calville rouge de Savignac Calville rouge d'été: maturitate precoce Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. se comportă bine la altitudine 90 Cardinal: fruct mare gălbui. savoare bună parfumată. aplatizat. acidulată. varietate rustică. Citron d'Hiver . maturitate precoce 91 Carre d'hiver 92 Cassou: maturitate târzie 93 Cassou d'Hortez 94 Centrou 95 Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin . se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . Colapuy .Conchine . are o pulpă fină şi zemoasă. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. se conservă bine. bună. pulpă moale Chaux. arbore viguros 84 Calville royale 85 Calville saint sauveur: maturitate toamna 86 Camoise 87 Canelle Blanche 88 Canine des clots 89 Carabille: fruct de talie medie – mic. mărul are o lungă conservare. Christkindel (voir saint-nicolas) . Chretienne . coaja este galbenă şi răşie. Claque pépin: fruct de talie medie. maturitate în decembrie 83 Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. Cinq cotes . pulpă crocantă zemoasă. coajă roşie închis.Cherry cox . pulpă albă moale. spălat cu roşu. Coing .Coestress . se consumă din decembrie până în martie. parfumată. culoare galben verde cu roşu. mărul este foarte bun fiert. Choureau.

fruct de talie medie. maturitate la începutul toamnei. crocant. maturitate în noiembrie. arborele are bună productivitate. De risoul . Double rose . zemoasă. maturitate târzie. parfumată. acidulată. se consumă din octombrie până în noiembrie. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. uşor acidulat. Dorée de Grimes . înflorirea este foarte târzie.Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. Demoiselle. De l'estre De Lin. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. Doux argent Drap d'or: fruct mare. pulpă albă moale. Double rose de l'ain . savoare acidulată. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. coaja are culoarea verde şi răşie. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. pulpa este foarte fermă. varietate excelentă. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. pulpă fermă. Discovery . maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . Double bon pommier: fruct mare. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Durette . zemos şi foarte dulce. dulce. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. galben. zemoasă. aproape crocantă.

. dulce şi puţin parfumată. maturitate în septembrie – octombrie. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. dulce şi parfumată. fructul se ţine mult timp pe arbore. maturitate în octombrie. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. moale. maturitate târzie.Fraise: bun pentru patiserie. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. conservare bună. maturitate din octombrie până în noiembrie. pulpă fină moale. zemos şi foarte dulce. pulpa sa este fină. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii.

coajă roşie. maturitate la sfârşitul lui octombrie. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet . maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. Imperiale winesap Improved blackstaymann Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun.Grand mère Granny smith: coajă verde. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare.

Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu.Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose Lachaudon Lambron Lancashire . pulpă zemoasă. striat cu roşu. savoare bună. maturitate în octombrie. galben. se culege la sfârşitul lui august.

maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare. coajă de culoare verde gălbui. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge .Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99 Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. mărul se fierbe.

foarte parfumat. dulce şi foarte parfumată. pulpa sa crocantă este zemoasă. este un măr bun pentru fiert. pulpă de culoare crem. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga Permain dore Petit croquet Petit franc roseau . maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie.Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. maturitate din ianuarie până în aprilie. Alternanţa producţiei. fructe mici. fragil. culoare gri. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. Orange suisse: varietate bună.

Pomme raisin Pomme Titard Ponsard Pouzac . dar gustul său este delicios. nici o pară.Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100 Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr.

pulpă semi-moale şi savoaredulce. maturitate în septembrie. varietate bună. .Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. pulpă albă crocantă. dulce. se conservă până în decembrie. pulpă albă. rezistă la îngheţurile de primăvară. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. pulpă fermă. varietate bună polenizatoare. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. striat cu carmin. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. recomandat pentru patiserie. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. de culoare galbenă şi roz. roşu la soare. galben alb. dulce. maturitate din decembrie până în martie. se comportă bine la altitudine. zemoasă.

Reinette blanche champagne: maturitate toamna. pulpă fermă. bun. dulce. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de France: pulpă galbenă. pulpa sa este zemoasă şi dulce. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. maturitate toamna. culoare galbenă. maturitate în decembrie – martie. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în decembrie.Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. se comportă bine la altitudine. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande . galben. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent.

maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne . se comportă bine la altitudine. varietate bună. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis.Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie.

Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. pulpă fină şi zemoasă. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101 Rose de miel . ruginie. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac Rose de berne: bun.

de culoare galbenă. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. cu striaţii roşii. maturitate în septembrie – noiembrie. moale. pulpa este fină.Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. Serveau ou Pointue de trescléoux .

maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse . fruct mare alb.Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. arbore viguros. maturitate vara. fertil. cu savoare acidulată şi parfumată. coaja de culoarea chihlimbarului. arbore foarte productiv. albă. rezistent la boli. nu se conservă. cu pulpă fină moale. gust acidulat. iulie – august. bun pentru patiserie. măr bun. Transparente de croncels : excelent. pulpă crocantă şi foarte dulce. şi zemoasă.

maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles.Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. galben şi roz la soare. are puţin gust de banană. plis parcurge fructul de sus în jos.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent . maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie .

puţin sensibil la asfixiere M7. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 EM9. bogat în zahăr. foarte viguros. coajă roşie. calibru mare. loc pentru altoi semi-nanificant. mai viguros decât MM106. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. dezvoltare slabă Paradis. loc pentru altoi semi-nanificant. vigoare medie. rezistă bine la secetă. zemoasă şi parfumată. galben striat cu roşu. pulpă crocantă. EM7. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). da arbori foarte viguroşi. Cox's rouge des flandres: fruct mic. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. Dello : măr pentru băutură. polivalent. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. bun pentru compot. fructificare lentă Doucin.Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. loc pentru altoi semi-nanificant M109. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. fructificare rapidă. dezvoltare slabă. Părul . dulce. pentru soluri sănătoase şi bine drenate.

maturitate în septembrie-octombrie. pulpă parfumată şi zemoasă. culoare galben palid. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate în septembrie-octombrie. Beurré Hardy: fruct mare. pulpă foarte zemoasă. până la 1000m. rotunjit care nu are sâmbure. puţin granuloasă dar fină. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. foarte zemoasă. excelent. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. se cultivă la munte. Andre Desportes: fruct de talie medie. coaje galbenă verzuie. de culoare galbenă. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. rotund. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine . dulce. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. pulpă galbuie. puţin zemoasă. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui iulie. cu coajă groasă de culoare galbenă. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. cu o parte roză. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. acidulată. pulpa sa este dulce. verde şi gri. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. maturitate precoce (iulie). cu savoare dulce şi parfumată. fină. maturitate în noiembriedecembrie. foarte productiv. maturitate august septembrie. pulpă zemoasă. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie.Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. roşiatic. productiv. parfum subtil. cu pulpă albă. maturitate precoce. viguros.

maturitate la mijlocul lui august. maturitate în octombrie – noiembrie. maturitate vara.Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. Claude Blanchet: fruct mic. maturitate în octombrie. zemos şi parfumat. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. galben verde. maturitate în octombtie – noiembrie. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. bronzat. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. pulpă moale şi fină. spălat cu roşu. Duchesse de Mouchy Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée . culoare verde şi ruginie. pulpa este zemoasă şi parfumată. pulpă zemoasă şi dulce. culoare galbenă. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben.ianuarie. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. Conférence: fruct alungit. Colette: fruct de culoare galben. Clapps favourite: fruct mare galben. maturitate la sfârşitul lui iulie. productiv. maturitate în noiembrie. de culoare galbenă ca lămâia. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate vara. pulpă dulce. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. alungit. maturitate în noiembrie – decembrie. coajă galbenă şi verde.

dulce. gust bun. duce şi zemoasă. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare.ianuarie. Président Heron . coajă galbenă la maturitate. maturitate la începutul lui august.Fulva Garden Gern (R): păr pitic. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. Garden Pearl (R): păr pitic. cu coaja verde colorată la soare. zemoasă. maturitate în octombrie. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în noiembrie. pulpă albă. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. fină.

foarte parfumată. rotunzi. mai mari decât Mirabelles. Altoit pe gutui. conserve …). prăjituri. de culoare galbenă. pulpa sa este parfumată. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. Mirabelles. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. adesea foarte dulce. gust bun.Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. conservă. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. au mărimea unei cireşe. bune pentru masă şi în prăjitură. pulpă verde. arbore productiv. Reine-Claude. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. pulpă fermă şi dulce. au un gust fin. maturitate la sfârşitul lui iunie. părul va avea o dezvoltare mai redusă. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. . zemoasă. Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc.

Mijlocul lui . Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Arbore viguros Mare Culoarea cojii Albastru Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună Gust de caisă şi ananas Bună. de Septembre. Violet. rustică Verde Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Începutul lui septembrie Belle de Thuin Berudge Mare. puţin fragil parfumată. narea acidulată. Musqué. inferioară iulie pentru fermă. catherine. brynska. verzui. fruct mic. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violetă Galben Foarte bună. de Tours. Se reproduc de la sâmburi. prunei sainte august confecţiozemoasă. dulce moale.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. uscate fleuris patiserie şi de Tours prune uscate Damas Royal Damas violet Sfârşitul lui iulie august De Lawrence Mare Moale. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie Damas de Mică – Prună Calitate Sfârşitul lui Utilizat Tours medie mare. creşte pe arbuşti spinoşi. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Violet negră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. se lipeşte de sâmbure Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. pentru prunelor dulce prăjitură. parfumată zemoasă.- Prunelles. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate.

bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. crocantă.Gage De Kirke Des Bejonnières zemoasă. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). neagră zemoasă. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Golden japan Mare Galben viu Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Galbenă. zemoasă. destul de foarte rezistent la parfumată. foarte parfumată Mare. Autofertil. Purpuriu Foarte ovală. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. prăjituri. dulce. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. frig dulce cu savore de cais august Bună Începutul lui septembrie foarte bună. torturi şi prune uscată Începutul lui Fruct puţin august infectat de viermi Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. viguros. arbore dulce. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. P707 produce fructe mari. viguros parfumată Medie. fruct polivalent pentru masă. ovoidă Bună . P 707 şi P 303. dulci arborele este viguros şi productiv. dulce. conserve. recolta este mai grupată şi mai importantă fermă.

dulce. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. august d'althan. La altitudine. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. foarte bună. zemoasă Necesită Începutul lui polinizatori august dulce. foarte parfumată. se utilizează în patiserie. se utilizează parfumată. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. pete carmin dulce. Delicioasă în Ardennes . sensibil la rugină Mirabelle parfumée de septembre Monsieur Medie. gust de miere. foarte parfumată. albastră zemoasă. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. Foarte bună foarte parfumată.Hackman Jefferson Mare Mare Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. Reine-claude de Bavay Maturitate târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. d'Oullins.

rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Prune de chien Mică. ovală Roşie Albastră Fruct oval. verde. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Mică Vars Prune Pêche Portocaliu Portocalie Zemoasă. fruct de masă şi acidulată. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. partea arbore viguros însorită violetă. pulpă tare de dar produce culoare verde. savoare polenizator bună.prăjituri Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. Necesită dulce. uscat parfumată. dulce. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. puţin Pentru prăjituri. Autofertil. spre roşu în acidulată. arbore rustic. Se utilizează ca fină. purpurie neagră Prune Abricot Prune Bonjour Prune Caprane Mare alungită Enormă Medie. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie . care merge dulce. arbore viguros Galbenă. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. Autofertil acoperită cu zemoasă.

excelent pentru sâmbure prăjituri. dulce şi acidulată Prune Saint.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic.Prune de Mică. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Mijlocul lui august Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. Autofertil acidulată. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună . bună. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. se pot liber face şi prune uscate. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue d'italie Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. şi dulce. august d'Oullins. Saint-Antonin rotundă Albastru închis Zemoasă.

arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. pentru conservă şi prăjitură. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. pulpă tare. fină. moale. arbore viguros Bună. aurie. Pulpa Reine claude tare. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. arbore foarte viguros Foarte bună. foarte dulce.Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Verde Galben verzui Foarte bună. Autofertil înflorire precoce. utilizat mai ales ca şi polenizator Bună Autofertil Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Medie Mare Violetă Verde Foarte bună gălbuie Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Mijlocul lui august . Autofertil foarte dulce. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. zemoasă. una Nancy dintre cele mai bune prune. foarte de Bavay ou dulce. Sunt produse două clone. nu foarte Autofertil dulce. pulpă tare. cea mai interesantă este 1119. parfumată. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună. acidulată.

Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) . .Myrobolan.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul.Royale de Fruct mare. puţin Violetă Montauban alungită ou grosse rouge d'août Tare şi zemoasă. . . un pic acidulată Galbenă Arbore productiv Mijlocul lui august Sainte Catherine Medie – mare Galbenă pătată cu roşu Zemoasă. arbore cu vigoare medie Locul unde se pune altoiul prunului . arbore productiv şi vigurosş fructificare rapidă Se foloseşte pentru prune uscate şi prăjituri Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Valor Verdane Rotrundă Ovală.Jaspi (R). cu pete roze mai mult sau mai puţin închise Dulce. ancorare bună. dă arbori foarte viguroşi. rezistă la asfixierea radiculară. productivatate bună. se adaptează la orice tip de sol. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi.Mariana GF 8-1. autofertil Gust de miere Autofertil Foarte dulce Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia Verde la maturitate. violetă Carcassonne oval Royale de Mare. arbore viguros Medie.

cu formă bizară. maturitate după mijlocul lui iunie. fondantă. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. calitate bună gustativă. dar nu în plin soare. fructe mici medii. căpşună mică cu gust acidulat. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. recomandată pentru prăjituri. pulpa este fondantă. se cultivă în pământ sau în tunel. Brighton: ferm şi parfumat. frunze largi. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. verde închis. varietate rustică. Maturitate timpurie. dulce. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră.climatul: temperat şi mai degrabă cald . mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. alungite. fruct mare foare dulce. untoasă. dulce. parfumată. dulce şi zemoasă. culoarea sa este roză foarte pală. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. pulpa sa este albă. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. zemoasă şi parfumată. Blanche Ananas: fruct de talie medie. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. Fructele sunt mici. rezistă la secetă. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. pulpă untoasă albă. Capron Royal: varietate veche. fruct roz. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut.expoziţia: în plin soare. culoare alb roză palidă. precoce. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. parfumată. Berbi: regiunea de origine Dordogne. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. răsadul eset viguros. Chandler: originar din SUA. viguros. precoce. dar nu suportă solurile calcaroase. . fruct de formă iregulată. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul).Sinonime: William’s bark necrosis. varietate viguroasă. productiv. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. fără legătură aparentă între ei. de culoare închisă. frunze frumoase lucitoare. Ananas: să se vadă Ananas alb. Are particularitatea că are frunze caduce. în formă de inimă. Elsanta: originară din Ţările de Jos. productiv. Simptome: • La varietatea William’s. Eros Favette: INRA. La Doyenne du comice.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . foarte ferm. vine din toate regiunile. căpşună mică de culoare roză. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. zemoasă. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. zemoasă. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. fructul având tendinţa să se întoarcă. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. pulpă foarte fină. La cules. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. Cilady: CIREF. pulpă foarte parfumată. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. poate rezista la secetă. Bogota: viguroasă. semi-precoce. Belrubi: creeat în 1962. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. dulce.

calitate gustativă bună. zemos. roşu aprins şi strălucitor. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. foarte productiv. rustic şi productiv. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. produs din iunie până la îngheţuri. roşu aprins. varietatea nu produce stolon. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. răsad robust. originară din Alpi. Red Gauntlet: târziu (10-12g). dulce. cultură uşoară. frumoasă prezentare a fructului. culoare roşie strălucitoare. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. se conservă bine. parfumat. pulpă dulce. fruct alungit roşu viu strălucitor. calitate bună gustativă. productiv. bine parfumat. de culoare roşie-portocalie. suportă congelarea. precocitate medie. dulce. cu parfum foarte delicat. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. mult parfum. maturitate precoce. Cirafine: fruct alungit. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. florile sale sunt roze şi parfumate. Mamie: fruct mare în formă de con. foarte parfumată. Marquise: fruct conic ferm. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. recolta din 15 mai până în 15 iunie. rustic. are gust de căpşună de pădure. se utilizează şi pentru prăjituri. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. recoltă grupată. se cultivă puţin în tunel. productiv. căpşună mare (până la 15g). producşie din iunie până la îngheţuri.Galante: nouă varietate de sezon. precoce.5m) putând fi palisat. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. răsad productiv care rezistă la căldură. fără întrerupere a producţiei. maturitate precoce. formă conică. productivitate foarte bună. patiserie. Segaline: originar din Lot. Fraise de bois: parfum incomparabil. foarte parfumată. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. dulce. rezistentă la boli. fruct mic. semi-precoce. Majoral: parfumat şi productiv. puţin sensibil la paraziţi. calitate gustativă bună. culoare închisă. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. răsad viguros. varietate rustică şi productivă. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. albă. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. Maraline: fruct alungit. dulce. fruct alungit de culoare chihlimbarului. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). productiv. Gariguette: INRA. Gento: fruct foarte mare (12-15g). conic. Vivarosa: căpşună de talie medie. Senga Sangana: fruct mare. varietate productivă. acidă. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). foarte dulce. fruct mare conic. maturitate precoce. foarte dulce. fruct mare. fruct mic. productiv. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. puţin sensibil la boli. zemos. viguroasă şi prductivă. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. suportă congelarea. fruct de calibru mediu-mare. Valeta: originar din Ţările de Jos. etc. productiv. miros şi parfum excepţional. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. calitate gustativă excelentă. Sannie: fruct de talie medie. parfum de căpşună de pădure. savoare dulce. calitate gustativă bună. Revada: căpşună mare (10-15g). maturitate la mijlocul sezonului. Versailllaise: varietate de căpşună veche. producţie din mai până la îngheţuri. Seascape: varietate de origine americană. calitate gustativă bună. târziu. Pajaro: originar din SUA. Talisman: semi-urcător. rezistă la boli. Cirano: fruct uşor alungit. Umigento: căpşună mare dulce. precoce. lichior. . parfumat. Maxim: fruct foarte mare. dar are pulpa roză. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. pulpa sa este foarte fină. dulce. Marastil: foarte parfumat. introdusă pe piaţă în 1929. Mara des bois: foarte produsctiv. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. Mount Omer: fruct mare alb. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). pulpă fermă. productivă. calibru mediu-mare. parfumat.

Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. era cultivat în împrejurimile Brest. miezul se lipeşte de sâmbure. rezistent la friguri. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. Nectarină: epidermă netedă. maturitate la sfârşitul lui august. parfum excelent. pulpa sa este dulce. rustică. Hercule: creat în 1946. maturitate la mijlocul lui august. parfumat. parfumat. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. miezul se lipeşte de sâmbure. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. Gros violet: maturitate august septembrie. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. parfumat. Brugnon: epidermă netedă. precoce. Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă.Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. pielea are culoarea roşu închis. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. Profusion Record Regal: parfumat. productiv. Pavie: epidermă păroasă. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). . albă şi zemoasă. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. semsibil la boli. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. bună. productiv. dulce. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. strălucitoare. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. precoce. sensibil la făinare. nu este sufucient de productiv. atunci când sunt în contact cu solul. este suficient să le răsădeşti. Dina Felligni: fruct mediu. emit rădăcini. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă.

Chambal Chapuis: fruct foarte bun. cu sămânţă fină. maturitate la începutul lui septembrie. arbore productiv. de talie medie. foarte parfumat. pulpa sa este roză lângă sâmbure. Arbore productiv. rezistent la beşicare. Colombine: fruct rotund. Flaming gold: foarte bun. fruct mare. Entre de Chanas: fruct mare. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. maturitate august – septembrie. maturitate la mijlocul lui iunie. maturitate la sfârşitul lui august. Belle des croix rouges: fruct mare. maturitate la mijlocul lui august. Galande: fruct destul de mare. Geradix: fruct mare parfumat. maturitate la mijlocul lui august. Benoni: fruct bun. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare.Morton: foarte bun. puţin rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. Rose de septembre: pieliţă violacee. foarte zemos. maturitate la mijlocul lui august. pieliţă groasă. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. maturitate la începutul lui septembrie. savoare dulce. Gold mine: bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. maturitate la mijlocul lui iulie. destul de sensibil la beşicare. fruct bun. rezistent la beşicare şi la molinia. foarte dulce. dulce. pielea albă. rezistent la boli. sensibil la beşicare. pulpă galbenă portocalie. maturitate în iulie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. rustic. pielea păroasă de culoare roşu închis. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. maturitate la sfârşitul lui iulie. . Charles roux: arbore viguros. foarte bun. maturitate după mijlocul lui august. Blanche teton: arbore productiv. floare sensibilă la îngheţ. maturitate la mijlocul lui septembrie. dulce. arbore viguros. maturitate la începutul lui iulie. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. Gaillard: fruct foarte bun. foarte parfumat. destul de rezistent la beşicare. foarte bună. zemoasă. rezistent la beşicare. maturitate în primele 15 zile din august. tardiv. rezistent la beşicare. acidulată. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. foarte dulce. producţie regulară. maturitate la mijlocul lui iulie. Olympio Silver Lode: fruct mare . rustic. acidulată. Amsden: arbore viguros. puţin sensibil la beşicare. pulpă alb verzuie. dulce şi parfumată. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. are o culoare roşie strălucitoare. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie. sensibil la monilia. maturitate la mijlocul sezonului. Henri Moulin: fruct mare. productivitate bună. fruct alungit. Dugelay: fruct bun. calitate gustativă bună. arbore viguros şi fertil. maturitate la mijlocul lui august. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. fruct foarte bun. roz sub piele. maturitate la începutul lui august. pulpă fină. Guilloux elegante: fruct excelent. foarte bun. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. fosrte fertil. rezistent la beşicare. Belle imperatrice: fruct foarte bun. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. rezistent şi fertil. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. foarte parfumat. puţin rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. acidulată. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. Charles Ingouf: fruct mare. puţin sensibil la îngheţurile târzii. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. Carman: viguros. este un fruct cu o calitate bună. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. fruct mare roşu. pulpă albă. floare sensibilă la îngheţ. bine colorat. fructificarerapidă. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. zemoasă. maturitate după mijlocul lui iulie. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. pulpă puţin zemoasă. foarte dulce. Henri Adenot: arbore viguros. floare rustică. parfumată şi zemoasă. parfumată. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. rezistent la beşicare. sensibil la beşicare. arbore viguros. pulpă albă. maturitate la 22 de zile după May Flower. roză în jurul sâmburelui. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. foarte zemoasă.

maturitate la sfârşitul lui iunie. Madame Girerd: fruct mare. sensibil la beşicare. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. o foarte bună rezistenţă la monilia. parfumată. foarte rezistent la beşicare. uşor acidă. fertil şi rustic. roşie în jurul sâmburelui. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. pulpa se lipeşte de sâmbure. parfumat şi dulce. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. productivitate foarte bună. foarte precoce. maturitate după 15 iulie. Tournier: fruct foarte bun. varietate foarte veche. rustic. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. zemoasă. nu se lipeşte de sâmbure. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. Jaune miel: arbore viguros. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. productivitate bună. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la beşicare şi la făinare. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie. moale. maturitate la sfârşitul lui iulie. se poate conserva bine. maturitate după 15 august. sensibil la beşicare. Fayette Flavorcrest: foarte bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. fruct destul de bun. sensibil la beşicare. foarte dulce. dulce. Cardinal: bun. pulpă de culoarea porţelanului. sâmbure liber. zemoasă. maturitate la începutul lui iunie. pulpa alb verzui. savoare bună. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. May Flower: rezistent la beşicare. sensibil la făinarea coryneum. Madame Guilloux: fruct foarte bun. rustic. Harken: foarte bun. Red Robin Redwing: fără aciditate. rezistent la beşicare. sensibil la beşicare. maturitate în august. Precoce de Hale: fruct mare roşu. maturitate la mijlocul lui august. foarte bun. sâmbure gros. puţin rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui iulie. pulpă densă. fruct mare. fină. maturitate la începutul lui septembrie. flori rezistente la îngheţ. Madeleine rouge: fruct destul de bun. Robin: foarte bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. maturitate la începutul lui septembrie. puţin rezistent la beşicare. rezistă la monilia. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. maturitate după mijlocul lui august. gust de miere. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. puţin productiv. rezistent la beşicare şi la alte boli. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. . maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui iulie.). Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie. piele galbenă spălată cu roz carmin. foarte bun. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. pulpă albă. maturitate în primele 15 zile din august. savoare dulce. fruct foarte bun. Tardive de Septembre: fruct mare. fruct bun. foarte rezistent la beşicare. H. J. foarte dulce. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. fertil. maturitate la sfârşitul lui septembrie. productiv şi rustic. foarte bun. Loring: foarte bun. maturitate după 15 august. rezistent la beşicare. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas.Incomparable Guilloux: fruct bun. Pitaval: fruct foarte bun. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. sensibil la beşicare. pulpă albă verzuie. bun pentru pus la borcan. Early Elberta: destul de bun. fără aciditate. Veraud: arbore viguros. maturitate la sfârşitul lui august. Diamond princess Dixired: fruct mare. sensibil la beşicare. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. foarte dulce. Ribet: arbore viguros. Madeleine blanche: fruct foarte bun.

pieliţă puţin păroasă. pieliţă de culoare închisă. Sanguine de Touraine: fruct mare. pulpă roşie. bună. Ordigan: piesică galbenă. zemos. maturitate în iulie. Ornella: piesică galbenă. . maturitate după 15 august. pulpă dulce. pulpă densă. maturitate la mijlocul lui august. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. rezistă la secetă. maturitate la mijlocul lui august. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la începutul lui octombrie. păroasă. floarea rezistă la îngheţ. Oriane: piersică galbenă. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. zemoasă. maturitate la mijlocul lui septembrie. parfumată. maturitate la începutul lui august. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. piele roşie. să se consume crud. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. maturitate la începutul lui august. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. se utilizează pentru torturi şi conserve. maturitate după mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui septembrie. roşie. pe un fond galben. se decolorează în jurul sâmburelui. Sweet cap: piersică mare albă. zemoasă.Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. pentru solurile calcaroase. Eliva: originar din Elveţia. Sanguine Vineuse Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. foarte bun. pentru regiunile mediteraneene. Oriola: nectarină galbenă. Să li se schimbe locul la 7 ani. seminţa semiliberă. maturitate la sfârşitul lui iulie. Sanguine tardive: fruct mare. rustic. maturitate în primele 15 zile din iulie. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. maturitate la sfârşitul lui iulie. fructificare precoce şi abundentă. maturitate după mijlocul lui august. acidulată. maturitate la începutul lui august. maturitate la începutul lui septembrie. Rubidoux: foarte bun. maturitate după 15 iulie. Neurcătoare Capitou: foarte rustic.

Ruby September: fruct mare. Bois blanc: rustic. fruct de culoare zmeurie închisă. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. fruct puţin colorat. Violette: precoce. roşu închis. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. rezistă la amestec. precoce. Tulameen: originar din Canada. producţie grupată în timp. Purple Royalty: fruct zemos. precoce. Willamette: origine americană. parfumat de culoare galben auriu. adaptat la altitudine. foarte productiv. viguros. târziu. roşu purpuriu. viguros. maturitate la mijlocul sezonului. viguros şi productiv. calitate gustativă bună. roşu. fruct de talie medie. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. bun pentru patiserii. productivă. precoce. Faro: viguros. productivă. Llyod George: roşu. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. viguros şi productiv. Joan squire: fruct mare. zemos. Glen Ample: originar din Scoţia. Baron de Wavre: fruct mare. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. tulpină subţire. Glen Prosen Gradina: fruct conic. Rouge de Sauron: varietate veche. foarte parfumat. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. Royalty: varietate de origine americană. viguros. Wawi: rustic. fruct puţin moale. Cumberland: fruct mare savuros. teren uscat. recoltă timp de o lună. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. precoce. productivitate slabă. viguros. Heritage: rustic. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Summo: fruct foarte mare. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Summit: fruct rotund. maturitatea la mijlocul sezonului. gust acidulat. fruct mare violet purpuriu. producţia durează 2 săptămâni. Schoenemann: fruct roşu închis. maturitate precoce. precoce. producţie importantă. viguros. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. dar ferm. precoce. Malling Leo: fruct conic. rezistent la boli. Flavi: calitate gustativă foarte bună. parfumat. viguros. ascuţit. Malling augusta: fruct roşu deschis. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. Meeker: fruct de talie medie. uşor de cultivat. Galante: fruct mare parfumat. viguros. Frida: viguros şi puţin înţepător. rezistent la transport. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. maturitate precoce. Glen lion: fără spini. Surprise d’automne: varietate veche. uşor de cultivat. precoce. fruct mare. Malling promose: fruct mare.Eva 2: pentru regiunile muntoase. urcătoare şi tardivă. rustic. foarte rustică. rezistent la boli. parfumat. productiv. fără spini. Glen glova: varietate veche. Rose de cote d’or: fruct mic. originar din Iugoslavia. fruct roz. productiv. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. parfumat. maturitate la mijlocul sezonului. fruct foarte mare. creşte rapid.foarte parfumat. Meco: producţia durează mai mult de o lună. necesită puţin palisaj. . savoare bună. Malling exploit: fruct foarte mare. zemos. cules uşor. Sucre de Metz: varietate veche. parfumat. roşu. maturitate la mijlocul sezonului. Jewel: fruct gustos. gust bogat. fără spin. se adaptează la terenurile uscate. productiv. parfumată. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. gust diferit. fruct ferm. tulpini destul de drepte. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. fruct dulce. puţin moale. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. productiv. parfumat. productiv. foarte parfumat. una din cele mai precoce. se foloseşte crud sau transformat. tardiv. foarte parfumat. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. Polana: tulpini drepte. Lord Lambourne: galben. Puyallup: fruct parfumat. tardiv. maturitate la mijlocul sezonului. zemos. Radboud: fruct alungit.

înmugurirea acestor arbori este lentă. viguros. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. Golden west: fruct mare pentru patiserie. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. şoricei de pământ. Simptome: . Lemnul ia o culoare portocalie. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. rustic.Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. Primăvara următoare. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. Anumite varietăţi pot contamina merii. Quince souty ring spot. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). tardiv. de sensibilitatea varietală. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. dar care poate contamina şi Cydonia. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. urcător. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. parfumat şi dulce. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. Sorbus. cu gust foarte bun. mai puţin de 20%. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. de vârsta arborilor.. tare şi parfumat. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. pagube ale rozătoarelor. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. de practicile culturale. Chaenomeles şi Pyronia. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. Creşterea este redusă.. Pear quick decline. de lupta împotriva psylles. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Confuzie posibilă: Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. Procentul de transmitere este foarte slab. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. incompatibilitatea între varietate şi altoi. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie.

Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Insecte devastatoare prinse în capcane . obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. în concentraţie de 6. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. plasată în culturi. La sfârşitul lui august. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. această metodă este în plină dezvoltare. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Cea a merilor de la 10 la 30%. Astfel. Avetizarea agricolă: . în acest caz nodulii sunt spongioşi.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. Florile ca şi sursă de hrană . Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. microorganismele şi insectele benefice. Producţia perelor este redusă. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare.. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. masculi şi femei. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Această capcană. în absenţa Gravelle. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. adică spre lun lui iunie. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. Plasat într-o capcană. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Masculii emit un feromon care atrage semenii. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea.5 g/l la căderea frunzelor. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Astăzi. de la 30 la peste 50%. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. mirosul sintetic. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor.. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare.Sunt în general localizate pe frunze. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons.

Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. la periferia unei livezi. muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. . Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. Morcovul sălbatic este pe . Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. este cazul ombeliferelor. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare. . phacelie. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite.Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. . Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. afidele şi tetranidele. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. în lungul drumurilor de fermă. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. forma. care atacă larvele carpocapsei mărului. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. .implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Trebuie alese după anumite criterii: . .repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. .facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori.

acest prădător poate ataca merii. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). Molena iubeşte toate tipurile de sol. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. pc Zf. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. O cruciferă ornamentală. cs Zf. trifoiul roşu şi lucernă. un parazit important al carpocapsei. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. Utilizare Zf. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Compozite Asters. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. În ciuda eficacităţii sale. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . pc Zf. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. pc Zf. pc Zf. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. cs Zf. pc Zf. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Ombelifere Panais Pastinaca sativa Morcov cultivat Daucus carota Morcov sălbatic Daucus carota Mărar Foeniculum vulgare Aneth Anethum graveolens Coriandru Coriandrum sativum Angelică Angelica archangelica Anason Erzngium campestre Carvi Carum carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Rudbeckia hirta Margareta albă Chrysanthemum leucanthemum Floarea soarelui Coreopsis spp. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. cs văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Înflorire . Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. Un mod simplu. pc Zf. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. pc Zf. pc Zf. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. pc Zf. pc Zf. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii.locul doi. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. În cazul plantelor bianuale. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare.

cs.eliberarea târzie de N .să se adapteze îngrăşământul şi stropirile . cs Zf Zf. pc văratic văratic .protecţia eficace împotriva eroziunii .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor. Zf Zf. Cerastium spp. Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp.diminuarea vegeraţiei .Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. cs Zf. pc Zf Zf. pc Zf. cs = plante de acoperire a solului.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni Precauţii –incompatibilităţi . Achillea spp. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp. zf Cs. control bun al lăstarilor (zmeur).ameliorarea structurii solului .să se cosească frecvent .diminuarea căderii fructelor . zf Zf.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. aeraţie bună a solului. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă.îmbogăţirea solului cu materie organică . pc Cs Cs Zf.tomnal văratic văratic primăvăratic . Avantaje: . .penetrarea apei şi îngrăşămintelor .o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . pc = plantă însoţitoare.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .concurenţa hidrică şi în elemente nutritive.acţiunea împotriva anumitor buruieni . solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.văratic văratic primăvăratic . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc. cs Zf. cs Zf.să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă .probleme cu anumite buruieni .tomnal văratic . cs Cs. Inconveniente .pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.diminuarea randamentului . cs Zf.să se supravegheze rozătoarele .diminuarea levigării . Lychnis spp.

Inconveniente .riscul de eroziune pe terenul în pantă.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare. . atenţie la bolile criptogamice.durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.costul şi durata materialului.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.costul şi disponibilitatea materialului. .rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii.eventualitatea unei carenţe determinată în N.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul.aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. . Inconveniente . Paie plastice Avantaje .rădăcini superficiale nedeteriorate. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul. . Inconveniente . . Precauţii – incompatibilităţi .). .creşterea eventuală a umidităţii. . . Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . . .este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. . . . . . .dezierbare câteodată necesară la limita paielor. material greu de găsit. .utilizarea ierbicidelor redusă puternic.rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate.punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente.pentru paiele de rapiţă şi iarbă. .cere multe ierbicide.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). .dezierbarea chimică pe margini se recomandă.efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă.tasarea solului (asfixiere).control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).control posibil al lastarilor cu anumite produse. .crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.să se suravegheze rozătoarele.anumite materii sunt permeabile în apă. . lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. .paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). . Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . . .control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. Precauţii – incompatibilităţi .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.structură bună a solului. .trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. Precauţii – incompatibilităţi . .risc de eroziune pe terenul în pantă.risc de eliberare.utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.- riscul formării unei talpe de arătură distrugerea accelerată a materiei organice.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. . .

Precauţii – incompatibilităţi - să se supravegheze rozătoarele, atenţie, activitate greu de controlat sub plastic; - dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Pollimax se aplică la : peri, meri, căpşuni, cireşi, pruni, afini, etc. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: - când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci; - când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea; - când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei; - când culturile nu sunt atractive prin natura lor; - şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. Aplicare Aplicaţi: - între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei; peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. - 1-2 zile după instalarea stupilor; - devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare, în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.00 şi 16.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C; - în volume suficiente de apă, pentru a stropi florile şi frunzele; - folosiţi un pulverizator convenţional. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. Avantaje - creşte numărul de albine cu miere - creşte numărul de flori vizitate - creşte numărul de seminţe şi fructe - creşte calitatea, calibrul, forma fructelor - creşte randamentul global - creşte profitul.

Rapănul (Venturia inequalis) Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Luptă preventivă - aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii

Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii; ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor ♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf)

Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Tableau 3 - Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Nom latin Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité au Québec sèche région de Montréal 1/128 3 mois région de Montréal 1/32 abondant dans le nord 1/16 rare mais cultivable 1/16 rivages du 1/4 8 mois fleuve(golfe) région de Montréal 1/2 2 mois 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32

Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable?

2 semaines 3 mois

2 mois

Symphorine blanche

Symphoricarpos alba

partout

1/1

2 jours à 2 semaines

Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine; 3 parti argila;şi 10 % solutie fungicida vegetala). Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii

Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 - Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty

nº17. D. E. Siegfried. S.E. Phytopathology. Qasba. et G.N. 1988. 17(4):655-663. Appl. Biol. H. Granger (1988) Tableau 5 . R. Schüepp et W. et W../déc. . The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. 1(2):1-2. 1968. 1982:32-34. fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent d10-m10 1 d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. Dhar. Les Quatre Saisons du jardinage. Bennett. Ann. D. 34:136-143. Gonnaud. 1984. Y.T. 62:297-307. K. 1987. Bosshard. Burchill. Science and Culture. mars/avril 1988: 7-9. 72 (7):904-910. Northeast LISA Apple Production Newsletter. 1982. Biol. Appl. 1947.M. Les arbres fruitiers.prévenir plutôt que guérir.N. Gadoury. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. nov. no 142. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. 1982. Gilliver. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. 1982. Orchard management:New Hampshire 1981.. Humus.Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan Mutsu (Crispin) Sources: Wilcox (1987). A. Protégez vos arbres grâce à la prèle. McHardy. Brown.Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 2 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 f09 m09 m08 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 3 3 2 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 R J J R R R R R R V R R V V V J V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom. Bulletin OEPP. printemps 1982:21-27.. 1990. 50(6):209. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. Bio-dynamics. M. Ann. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis.

. juillet-août 1982:31-39. 33(3):74-76. 1964. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Proctor. Pesticides. 16(2):123135. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. Fruit pest and disease control:the organic way. Marie-Victorin. Les Quatre Saisons du Jardinage. Rasmussen.Gupta. 59 pages. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE . 1990. Wilcox. Montréal. Hoffmann. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. 925 pages. 364 pages. 6(3):7-9. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). et S. Courrier du livre. Neumann. Studies in fruit diseases:apple scab. Gupta. A. Plant industry branch. Agriculture Canada. et R. 1983. L. J. Thorez. Jagdish. 1987. 1988. U. New York. Miedtke. Hockey. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. International Journal of Tropical Plant Diseases. Kolbe. 1985. Schmid. [1.E. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. Lower Rhein. Dominion of Canada Department of Agriculture. 1986. 66:195. 1927. Apple disease management pages 40-45 in USDA. St-Arnaud.L. 25(10):246-255. Blackburn. n 15. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. Paris. Frère. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. MacNeil.J. et W. Wesel-Bislich. 1987. White.H. 5(1):93-97. Kennel. J. Louis. Highlights.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland.. 97(1):24-32. W. Pest management section.. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. J.E. Gupta. 23(10):22-23. I. New. 96:75-78.K. 17(6):1. Ontario Ministry of Agriculture and Food. 53(2a):359-362. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. 1990. 2e édition. Ottawa. automne 1975:19-23. G. 75:966.] Besseres Obst. Northover. W. Tränkner. OMAF. et G. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. A. station de recherche Vineland. Royaume-Uni. Presses de l'université de Montréal. 243 pages. [Alternative cultivation of apples and vegetables. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. 1990. Editions Terre Vivante.H. Paris. 1990. 1988. Coventry. W. 1990. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. Bio-Dynamics.P. Cultivars résistants à la tavelure. T. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. Rapport final.D. Natural Organic Farmers Association.Welder et G. Denis Culley:organic orchardist. 1990. Henry Doublday Research Association. 1990. Granger. pamphlet n82. Lamb. et J. Rosenberger.J. Henggeler. J. Management guide for lowinput sustainable apple production. D.A. 1990.] Erwersobstbau. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. 1988. Prediction of apple scab:reduction of spraying. rapport de recherche #2036. Flore laurentienne. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. 1982. G. 1983. 1988. Polymer films:a new approach to control apple scab. 1989.T. O. 1975. P. Keipert. 1988. A. 1987. 1988. J. Gillespie et B.F. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials.K.Overbeck. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). W. Phytopathology. K. Hills. G. K. Healthy orchards.A. R. 1983. Shaffer. Greenhouse studies. Kirchner-Bierschenk.GRAB.K. D. Maine Organic Farmer and Gardener. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. W.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. MacHardy. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. 1991. et M. n116. Apple diseases:their biology and management in NOFA. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference.

Cogniopterygidae Diptera .Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene.Nabidae Nevroptera .Syrphidae . feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Harmonia.Anthocoridae . ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Hemerobidae . 1994.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea . Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Himacerus.Phytoseiidae Actinedida : . 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Amblyseius.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator.Chrysopidae . Allothrombium Pales. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.Chamaemyiidae . Adalia. Chilocorus. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Agria. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Phytocoris. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Atractotomus. Staphylinus Orius. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet.Stigmaeidae . Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Praon . În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Malacocoris. Episyrphus. Stethorus Oligota. Cele 3 notiuni de lupta (biologica.asso. Campyloma. Scymnus. Adonia. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Phytoseiulus.Anystidae . domaine de Gotheron. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Phryxe ltoplectis.Miridae . Trioxys.Staphylinidae Heteroptera .Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha.Coccinellidae . Epistrophe. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Propylea.60 m. Pilophorus. Heterotoma. Tachyporus. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Micromus Conwentzia Syrphus. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Ephialtes Macrocentrus. Apanteles Aphidius. Anthocoris Deraeocoris.Trombidiidae Insecte parazitoide Diptera .Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Nabis Chrysopa Hemerobius.Icheumonidae Genuri Coccinella.

.Tetrastichus .33 Jonagored.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .67 Gala. Golden 7.8 Earlygold 0.Encyrtidae Aphelinus. capocapsa (Cydia pomonella).Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.82 Media 11. Ageniaspis .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . 83 Jerseymac 1.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. Asaphes . Ozargold 2. piretru si ulei vegetal).Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Aphitis .Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. ACTA point n°1 .5 Jonathan Jonagold 3. bacterii. 1994.Aphelinidae Eupteromalus. . .Brachonidae .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Pteromalidae Eulophus . ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona.Trichogrammatidae Encryrtus. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.7 Florina 0. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. Encarsia. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. .42 Starkimson 9. virusuri D'après Reboulet.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. Aceasta specie este polifaga. 25 2.

furnici. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. INSECTICIDE . Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. INRA.Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. Se diluează 1/20 pentru aplicare. GRAB. INSECTICID: afide. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. FUNGICID: afide. furnici. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. : 04. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.84.90. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. tanacetum vulgare fierbinte. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. carpocapsa.70 / Fax : 04.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. după care se filtrează INSECTICID. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. GRAB. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. 1kg la 10 l de apă. 1998. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. GRAB. Agribiodrôme. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.00. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează.01. carpocapsa. melci. 1998.90. INSECTICID afide.84. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. 1998. după care se filtrează. Synthèse 1994-98.

mentha infuzie furnici revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Afide. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. INSECTICIDE TOTAL Afide. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte .

tétranyque rouge du pommier. avec parfois des taches brunes sur le dos. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm).5 mm). Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale.larve de chrysope . adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1..3 mm). à l'aspect de velours. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes.larve de cecidomelide . Acariens phytophages (p.larve de syrfide . elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. semblables à des Pucerons limaces. se déplace très rapidement (0. là où se nourrissent les acariens phytophages. Adultes : mouches ressemblant à des Larve .paianjeni (Angiope) . Acariens phytophages Nymphe. Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. se remarquent surtout au printemps.5 mm). jaune vif tacheté d'orangé (0. Pucerons apodes.adulti de crhysope .- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Acariens phytophages Nymphe. ex. Adultes : mouches menues. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. Actif dans la végétation au sol au début de la saison. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. Lorsqu'il y a abondance de pucerons.adulti de syrfide . tétranyque à deux points) Nymphe.larve de coccinele . se déplace rapidement (1 mm). de rouge foncé à rouge clair. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. impossibles à décrire précisément et rarement observées. Présents sur l'écorce et les feuilles.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide . d'un orangé vif. adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. clair ou translucide.-viespi parazite Nom Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme.

long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). adulte Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. bruns. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. Adultes : ovoïdes. pucerons Nymphe. au corps Pucerons. foncé avec taches claires. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. luisants ou mats. sous les débris au sol. . adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. Acariens. sur de longs pédoncules très fins. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). très actives. rapides. Larves : corps allongé. Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Oeufs : blancs. les pierres et les rondins. Pucerons. acariens Nymphe. Adultes : vert grisâtre. adulte Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). Les coccinelles sont actives toute la saison. ovoïdes (3 mm de long). brun ou orangé luisant. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. Abdomen fuyant sous les ailes. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. vertes aux yeux rouges. Réduves ou punaises Adultes : gros. Actives de la fin mai à octobre. vert moucheté ou gris moucheté. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). Nymphe. Nymphes : minuscules. marqués de taches noires (3aussi acariens 4 mm). réunis en grappes. Pucerons. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). Oeufs : jaunes. Coccinelles (Coccinellidés) Larve. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans les débris au pied des arbres et des haies.abeilles. Larve. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). toute la saison de croissance. se trouvent dans le gazon. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. acariens. dont les larves du carpocapse de la pomme Adulte Nocturnes. Pucerons. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. Les larves se trouvent dans le feuillage. Larves : fuselées. en forme et cochenilles de tonneau. légèrement aplatis latéralement. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. orangés.

Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes nuisibles Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. Les adultes sont actifs dans la frondaison. . Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP.dans les fruits tombés Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. Les adultes sont actifs dans la frondaison. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme.Canada Gris . sur les branches et le tronc. d'enrouleuses. Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles.Kent .Falstaff . Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0.Fuji .Gloster . La plupart des insectes arboricoles Immature. ovoïdes. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP. Femelles munies d'un long ovipositeur.Clochard. brunes. Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. Les larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. noires.6 cm).5parasites (Braconidés 3. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. ressemblant à des comprimés. adulte Dans la frondaison.Belle de Boskoop . Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs.Melrose . huit pattes. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Larve Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Jubile .

Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. fără alcool. fără conservanţi.Granny O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă.Golden . Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică.Idared .Jonica .370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber.370gr • Prăjitură de căpşuni . 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. fără alcool.Reine de Reinettes . fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr.. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75.370 gr • Îngheţată de Cassis .50 şi 25cl. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai.Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline Carona Kiwi • Howard . oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. . Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă.

bolnave sau stresate. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. . . puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. temperaturi ridicate şi vânturi puternice. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. . După hidrogenizare.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor.aprobate de caietele de sarcină biologică. . acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. scara de temperatură la care uleiul se distilează.uşor de aplicat. afidele. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). Utilizări . În orice caz. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. cicadelles şi tinerelor larve. . Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. Avantaje . Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles.nu persistă. Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. mai ales în cazul plantelor slabe. . Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. Dezavantaje . interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă.Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. mamifere şi păsări. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. blocând astfel intrarea aerului. afide şi câţiva fluturi de noapte. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile.fitotoxicitate posibilă în sezon. . . Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. şi procentul de ulei activ. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. aleurode.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. Uleiul înăbuşeşte ouăle. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut.uşor biodegradabile. După purificarea uleiului. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. .mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. . Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. dar şi împotriva anumitor psilide. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate.active şi împotriva ouălelor de acarieni. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. . Să se evite perioadele cu secetă. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. După rafinare. gravitatea.

La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. poluarea saz deriva pesticidelor. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Frunzele afectate pot cădea. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). În seră. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Arboricultura .Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. fluturi şi acarieni. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. punaise du fevier. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. piele şi plămâni. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. dimineaţa sau seara. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. împiedicând sporii să germineze. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. La 3%. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. devin mov închis apoi brune. Spectru de acţiune Afide. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag.

. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. de floarea soarelui.pepenii galbeni. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. fluturi. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul.5%) . Joy şi Palmolive. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. de palmier. Rezultatele indică că: .să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. tetranide şi aleurode imature. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. . uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. ardeii iuţi. . Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor.5 ml în 237 ml apă. de formare şi mai ales în funcţie de preţ.Ivory. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor.Ridiche.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . de nuci de cocos. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză.Feves de lima . Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Portulaca Zinnia Specii comestibile . Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol Specii ornamentale Comentarii Azalee Begonia Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Camelia Crizantemă Poate fi fitotoxic pentru flori Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Mai puţin părul lui Venus Gardenia Muşcată Poate fi toxic pentru flori Palmieri Mai puţin cocotierii Filodendron Poinsettia Să se încerce mai întâi. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. În livadă. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole.Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. Uleiul nu este . Produsele testate erau: uleiuri de porumb.dovlecii. Dove.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari.Ardei iute . de anumite larve. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. Sericultura În seră. la multe specii apar borduri negre. tigres şi mineuses. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia).

şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. cu bactospeină.să se planteze varietăţi precoce .dacă este necesar. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. lăptuci şi bumbac. castani.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Ce trebuie făcut: . cât şi în exterior şi nu în seră. Pe arbori tineri.să se pulverizeze purin de urzici diluat . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. urechelniţe. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). dar fatal pentru insectele auxiliare .să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. cu atât fitotoxicitatea este aparentă. fluturilor. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. Fără pericol pentru albine.să nu se evite. să se taie părţile din frunzele atinse. Ce trebuie făcut: . să se interpună o bandă protectoare de carton. Aceasta fiind spusă. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. un produs selectiv specific pentru larve . sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . deşi sunt derivate din petrol. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să se suprimeze funzele beşicate.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . face ravagii în meri. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. Dovlecii. aleurodelor şi acarienilor. Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Ce trebuie făcut: . să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Ce trebuie făcut: . uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor.să se evite îngrăşămintele prea azotate . pruni. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. dar putem să le găsim şi în peri. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. dipioni şi alte insecte.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. sunt adesea cu viermi . Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară.să se trateze de două ori. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică.fitotoxic pe vinete. de la începutul lui mai. În ciuda acestor calităţi. iarna.să se pună cuiburi pentru piţigoi. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. Concluzii Uleiurile horticole.larvele de chrysope. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. Utilizate raţional. nuci. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală .să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.

Cuveta: evazată. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . Pyrus A20. Prin teste ELISA. prunii şi numeroase plante ornamentale.să se planteze varietăţi rezistente. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Pulpa: fină. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Pear ring pattern mosaic. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. Ea afectează merii. perii. Platycarpa dwarf. până în martie.să se aducă bor. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. Ce trebuie făcut: . Quince stunt. cu întrenoduri de lungime medie. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Polenizatori: Conference. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. mai puţin importantă la măr 5-10%. Williams. câteodată neregulată. Perioada de consumare: octombrie-martie. Doyenne du Comice. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. groasă. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Forma: ovoidă scurtă. gutui C7-1. puţin profundă. zemoasă. Pedunculul:destul de scurt. Este o boală endemică a mărului şi a părului. gutuii. ornată cu lenticule concentrice. gros. • Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. . Ochiul: mediu şi deschis. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate.. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii.

însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze.Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Incidenţa economică: . Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. • Dacă temperaturile sunt scăzute. o bună ţinută la conservarea la rece. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. trandafirul. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). Apple green dimple. alunul şi alte specii. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Apple rough skin. Fructul prezintă un bun calibru comercial. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. Pe varietăţile mai sensibile. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. Gala şi mutanţii săi. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. prunii. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. după o puternică expresie a simptomelor. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. În anii fără expresie a simptomelor. Simptome: Sunt localizate la fructe. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă.

este prezenţa inelelor concentrice brune. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Această boală afectează mărul. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. dar care este cea mai puţin frecventă. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. care a dat numele bolii. perii şi gutuii. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Quince yellow blotch. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. apoi ca şi xylemlimited bacterial. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă.În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Frunzele sunt în general mici. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. Agentul acesteia nu este identificat. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Simptome: . Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. • Cealaltă manifestare. blastomanie. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. mătură de vrăjitoare. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. denticulaţiile lor sunt neregulate. Producţia este nulă. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. Confuzie posibilă: Nici una.

Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. manifestă punctuaţii negre în relief. la începutul sezonului. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Două tipuri de simptome descriu această boală. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) . Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. în funcţie de varietăţile contaminate. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Confuzie posibilă: Nici una. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. crispate. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Fructele sunt adesea mici şi deformate. sunt deformate. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. şi doar aceste frunze. Fructele. Simptome: Sunt localizate la fructe. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Vuveta oculară este decolorată. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile.Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Frunzele trandafiraşilor. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile.

trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. . perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. El afectează merii. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui.Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. În momentul creării livezii proprii. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Aceste rezultate se explică prin : .ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Este inportantă o redresare foarte progresivă . Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Virginia crab decline. Apple top working disease. Incidenţa economică: Deşi latentă. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. Confuzie posibilă: Nici una. . Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . Apple jonction necrotic pitting. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. Principii : 1. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. . La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului.o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. Din contră.

. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. Alegerea densităţii şi a formei . udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. În acelaşi timp.… . specii de piersici târzii datorită moniliozei . . 2. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. nuc pentru carpocapsă. . Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . …) . Alegerea soiurilor . Melrose şi Florina pentru măr. MM 106 şi sol umed pentru mană .prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. tasare.sunt preferate speciile rustice. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . micro-aspersiune).se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul.. prun pentru sharka etc… b.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE • cantitate (2) • calitate • regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . respectiv rezistente.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început.alegerea unor sisteme de irigare. . ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. Reine-Claude pentru prune etc… 3. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian.

utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . . încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. sau în livadă. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . De exemplu. care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. • Lupta directă .pneuri cu presiune mică (dezumflate) . Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : .perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează .utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. 6. . .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. chenopodium. favorizează aerisirea.(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5.este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. .reglarea încărcării . perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. care condiţionează rapiditatea. În plus.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. . . Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii. pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. . scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . . Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : .crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi.materiale care nu compactează . .o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani.

În aceste condiţii pedo-climatice.8/9 . conservare până în decembrie. . fără alternanţă. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. .Principiu: Completarea măsurilor preventive: . foarte productivă. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. specie cu dublă destinaţie. . Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. dar arămie. tendinţă puternică de drajonare.BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9.Adams 332.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii.Prinderea după plantare este întâmplătoare. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. bună calitate gustativă.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . . productivitate bună. .Kirchensaller: franc provenit din semănat. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. foarte viguros. .Williams: sensibil la rapăn. induce un comportament heterogen.metodă abandonată în favoarea francului clonat.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. proastă afinitate cu gutuiul. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. precum şi la climatele calde. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. Conference. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. Soiuri . necalcaroase. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. mărime corespunzătoare. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. Cel mai compatibil dintre gutui. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. . . foarte mare şi regulată. . BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. producţie precoce. . Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. . specie foarte productivă.Conference: sensibilitate mică la rapăn. Beurre Bosc. dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams.EMA şi Sydo. se conservă perioade mari de timp.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. sensibilitate la Stemphylium.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. bună calitate gustativă. monilioză etc…). Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. bună calitate a fructelor . productiv. bună ancorare.

Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. epidermă fragilă. de lemne.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. merişor.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. . Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. foarte bună afinitate cu BA 29. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente.. 2. Forma are puţină importanţă. controlul vigorii. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. . Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . vigoare medie. Protecţia fitosanitară 1. producţie slabă. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. potasică şi ferică.. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui .realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. . Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1. În plus. . sensibil la sulf şi la cupru.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. cuiburi. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. oprirea creşterii vramurilor). Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. tei. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. După căderea petalelor.. În schimb. lauretc.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. ... Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact. alun.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. afinitate medie cu BA 29. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. În sezon. foarte sensibilă la Stemphylium. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate).realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte.

Dacă există resturi din anul precedent.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. Apare o singură generaţie pe an. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. 7. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Totuşi. Ouăle eclozează în timpul iernii. Comice. primăvara.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. Guyot. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. apoi intră în fructul tânăr. Atâta timp cât riscul există. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. În faza următoare. în crăpăturile scoarţei în mod special. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. După transformarea în nimfă. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime.  prezenţa cancerului pe lemn. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. Adultul. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. cap grideschis şi corp alb-gălbui. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). 5. foarte arcuită. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). albă cu capul maroniu. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. 3. rotenonă). Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. 4. 6.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate.  cantitatea de innocul. trecănd mai departe într-un alt fruct. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Primăvara. . foarte uşor de identificat.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice.

2. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Controlul buruienilor Pe rând. Ronde de Montignac). 1. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Port-altoii Juglans regia L. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Acest obiectiv. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. Marbot). cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. în momentul dezmuguririi). . este singurul port-altoi utilizat în prezent.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. compost). Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. bogate în materii organice.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. va ghida alegerea materiilor organice. 3. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Produse utilizabile. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. 4. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. (Parisienn. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa.

Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Ciuperca iernează pe frunze. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). material textil) sau cu materiale organice (paie. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. În caz de imposibilitate de irigare. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. În acest caz. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. din mai multe puncte de vedere. scoarţă. Irigarea se poate face în diferite moduri. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. provocând căderea lor. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). . Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. în livezi. Înierbarea. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. -Înierbarea totală a solurilor bogate. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. În această situaţie. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. o bună aerare în interiorul arborelui. La ora actuală. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. În general. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură.

profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. În general. este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. . În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător.  Livezile trebuie să fie curate. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. 4. Unele suşe sunt rezistente la cupru. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. brun roşcat . Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. fiind paraziţi ai rănilor .Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. Rhysophus sau Alternaria. La înfiinţarea livezii. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. 5. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. . Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. . Pe fruct. o creştere regulată.Monilia fructigena are perniţe mai mari. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. datorită mijloacelor limitate de combatere . Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). Penicillium. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. În prezent. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial.o schemă de plantare mai aerisită. Atacul este favorizat de: • Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie.

şi bacteriozele): 2. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. tăierea ramurilor prea joase. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. recoltarea fructelor putrezite. • Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . forma arborelui. Cuprul nu mai . se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc • În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. fructe deformate. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. • Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . • Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6.• O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). coada calului. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . hidroxid). cancerului. frunze mai groase şi deformate. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. presortare în livadă. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. conservare la temperaturi scăzute. tăieri în verde. silice. Perioada de intervenţie • Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. crăpături). • Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. magneziu.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. calciu. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). orientarea parcelei. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. • Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. cupru . Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. tăieri după recoltare. Condiţii de infestare • Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. • Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. transport. eliminarea fructelor care se ating. • Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. • La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid.1 %. • Recoltarea în bune condiţii: manipulare . Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: • Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. sulfat sau oxiclorură. După recoltare. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. În zonele cu riscuri .

Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Lady. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Hale). Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Pseudomonas sp. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. . Valley Sweet. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. aminoacizi). Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. . . Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. . -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe.H. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Elegant. Snow King. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. căderea frunzelor). Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. extracte din plante. Rich Lady Summer. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Rich. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor.acţionează din momentul în care miceliul penetrează în frunză. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Sibelle. Big Top. . Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry.

talie. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor.  aplicarea unor tratamente precise. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Sulful muiabil are o anumită eficacitate. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Braeburn. Pe ansamblu. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). Elstar.Specii sensibile: Reine des Reinettes. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor.  favorizarea entomofaunei utile. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Profilaxie 1. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). evitănd dispersia sporilor. Necroza este de formă ovală . Alegerea soiului În agricultură ecologică. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. Golden. Melrose.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. . Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. Cuprul este un bun cicatrizant. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. Belchard. fertilizare). rezultă o diminuare a vigorii livezii. Idared.Cancerul (Fusicoccum amygdali) Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Topaz. Gala. Baujade. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum).) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Delbard Estivale. . Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora.1 până la 2. . -Deformare accentuată a lăstarilor. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Boskoop.

Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide). Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. ricin. mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul.se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. reci. mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon. . Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii.  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor. În continuare auxiliarii îşi intră în rol.  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari.Specii puţin sensibile: Florina. Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor. 14 şi 7 puncte.  primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). mai ales în peioadă estivală. B. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). . Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1. O pajişte variată.. Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Goldrush.5 l/hl de apă. Semănarea speciilor selecţionate în amestec. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. provocate de o mineralizare târzie a azotului. mărind volumul per ha la1500 l. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. 2.tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome. benzi (straturi) florale. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. 3. . Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. guano.

asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce. Intervenţii după înflorire La această dată. Cu. Zn. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. nu se mai poate face nimic. De altfel Na. P. În ceea ce priveşte bacele de arbust.Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. . în ce moment. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h). dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Rădăcinile arborilor şi fâneţei. . cu excepţia limitării pagubelor. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil. În Elveţia. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N.crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor. B. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie. în caz de ecloziune tardivă. acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Penrtu îngrăşământ. . unde acest produs este omologat. gărgăriţe). care se testează în prezent este Neem. care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. viespi. . prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Mo. De remarcat că. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn. Tratamente cu piretru şi rotenonă. este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. . În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. în funcţie de stadiul lor de aplicare. C. aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni. parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor. imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia.efectuarea de tratamente precise. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Trebuie limitat numărul furnicilor. Un alt insecticid vegetal. Fe. K. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor. Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Principii de bază a combaterii dăunătorului: . în ce cantitate şi sub ce formă. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Aceste produse sunt puţin selective. care acţionează prin contact.controlul stării vegetative a pomului. arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Ca şi Mg. Si. Principiile active fiind fotodegradabile.cunoaşterea biologiei.

trunchi.1 rădăcini Prelevări 10.6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi.Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970.9 0. trebuie ţinut seama de faptul că. Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988. Prelevarea permite evaluarea nevoii.5 Prelevare 98 35 148 136.9 diverse (muguri. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe.5 54. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3.6 22. a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură. raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor.2 2.5 3 15. cu rapida evoluţie a varietăţilor. Souci şi alţii 1977 Păr Cireş Prun Cais Piersic 40 12 20 20 15 30 26 10 18 15 10 5 5 9 9 70 23 42 71 36 2 2 1 3 1 5 2 2 2 2 Kiwi 20 31 11 54 7 2 Zmeură 15 29 7 26 - 5 Alte bace de arbuşti 20 37 7 47 - 4 . USDA 1992 Drawer şi alţii 1970.5 70.4 4 22. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4.6 1. apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe.3 Ramuri.8 Frunze 43 6.5 8.5 15 37.1 16. 15.9 1.5 2.

Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.a mlădiţelor. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P.fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini.K.în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală. azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. Într-o cultură de fructe.Mg.Afin 15 21 2 10 - 1 Drawer şi alţii 1970.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme. Souci şi alţii 1977 De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.disponibile pentru plante.normele rămân neschimbate.dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului.sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.a frunzelor.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante. şi aceasta. Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc. datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive.a mugurilor şi a fructelor. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de .Ca). atunci când ea are nevoie.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat. de exemplu.până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha).Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.un exces de azot la fel.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. Şarpanta.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.fie de frunze.procedee care variază după anotimpuri. de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă.începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.chir şi în plantaţiile fertilizate. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază.cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea. la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării.iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi.a rădăcinilor. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol.este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie.este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui.care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini.

Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. mai puţin bogate în elemente fertilizante.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. repreezintă solurile ideale. Solurile profunde. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. ca şi gunoiul copt. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. granuloase. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. În populările de leguminoase pure. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). Atunci când conţinutul în humus este insuficient. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. îngrăşământul verde lignificat.exemplu stimularea alternanţei. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. proasta calitate a fructelor. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. efectul azotului durează mai puţin timp. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). . bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. resturi vegetale şi humus. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. Fosforul. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. bogate în humus. Solurile care conţin suficiente particule minerale. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje.

În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. fier şi mangan. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. Conservă apa solului diminuând evaporaţia.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. îngrăşământ organic. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. lemnul de tăiere. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. cal sau găini. . de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. mai ales în momentul reconstituirilor. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. Aportul de azot. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. de exemplu calciu. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. În toate cazurile.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Pentru o interlinie de 3. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. mulci. În arboricultura biologică. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. În momentul aporturilor de C/N ridicat. De alfel. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. magneziu. rădăcinile. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor.În momentul plantaţiei.

20 0. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. etc. Relaţia sol/ plantă este primordială. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. La replantare. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. matur Păr Williams. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. aplicând un coeficient de K1 de 0. fără întoarcere. În caz de carenţă în fosfor. tunderea ierbii. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. mai ales în cazul unui bălegar compostat . Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. comportamentul livezii. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. La fiecare parcelă. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. coloraţia frunzelor. doar în cazul unui sol foarte fertil.20 0. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare.20 Pomi fructiferi Măr Golden. Trebuie încorporat acest . folosind un coeficient K1 de 0. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. care ameliorează structura solului. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. la intrarea în vegetaţie. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. dacă este înierbată sau nu.20 0.) ca şi în viticultură. De exemplu. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. matur Păr Dr. la un an înainte de plantare.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. adesea prezent în sol. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică.20 0. Ea se face în funcţie de analiza solului. matur Piersic. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. guyot. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. lungimea lăstarilor. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. Să se prevadă dacă este necesar. nivelul de substanţă organică). pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. răspunsul său. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. vigoarea arborilor. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică.20 0. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985).20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice.

Tehnica dublului aport este un răspuns bun. calciu. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. Pentru ansamblu fructe-flori. făină de pene. de climat. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. Este de ajuns o singură fertilizare. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Adăugarea oligo-elementelor (fier. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice.. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . trebuie avut în vedere : . de încălzirea solului. pudră de oase. ca de exemplu afidele.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. sucul de compost. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. zinc. . Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Calitatea. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. extractul din plante (urzici. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. Se justifică un singură fertilizare.. bor. . excremente de păsări. Algele. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. coada calului. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. tătăneasă. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. Tot odată.

în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul.2-0.media vigorii generale. Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor).arborilor. Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor.nivelul randamentului . potasiul.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) . magneziul şi calciul. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante .formarea mugurilor de fructe. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ .maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal .profunzimea solului . analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot. magneziu. Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.volumul ocupat de pietre .5-3 2-30 1-12 0. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă. element foarte mobil.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: .8 0.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: . În cazul azotului. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă). în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă.materie organică Contrar azotului. potasiu.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute .conţinutul în materie organică Fosfor. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil. Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă.

Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. dr a unui aport excedentar de potasiu.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) . înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. pete de rugină mai drenaj. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. albăstruie. de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului.fixarea elementelor nutritive în sol .Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. Plantaţie ţintă. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. Irigaţia eventual necesară.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. Atunci când orizonturile sunt compacte. Cauze: .reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. dar pot apărea sub formă de: . sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor.antagonisme . arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. În cazul oligoelementelor mai ales. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite.

Identificabil la culoare. pentr trecerea maşinilor. Zn. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. În general. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. de exemplu în cazul lipsurilor. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. pentru creşterea conţinutului în humus. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. la structură şi la textură. arat profund. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. magneziu şi calciu. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. K. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). eventual C P Cu. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Structura solului din grăunţe prea fine. Atunci când orizonturile sunt compacte. Mn. potasiu. Ameliorarea seminţelor . Şiroirea pământului fin. Pătiura superioară a solului compactă. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. fisuri de eroziune pătură compactă. Fe. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Există diferită metode de a analiza solul. Arat profund. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ.

nisip> 0. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu.5 Sol greu >30% <2. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. .002-0. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. factorul corector va fi inferior lui 1. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu.0 >4. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată.5-3. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. prelevările vor fi limitate la această zonă. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). 18. 30.1-99.5 >2. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului.3 2. altfel spus. 6.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. 12. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. pH. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. Mg şi Ca.002 mm. Procent de saturaţie (%): rezerve în K. potasiu. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor.1 1. altfel spus.1-18 scăzut.3-4.05 mm. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1.0. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. mâl 0. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive.1-12: foarte scăzut.5 >3. K. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi.5 1.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp.1-30: moderat. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului.1-2.5 Sol echilibrat 10-30% <1. Fosfor.

În caz contrar. K. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Mg. Apoi. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Ca după clasele de aprovizionare. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. . De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10.

0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.5 Rezervă D 105 325 145 0.7 0.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.8 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .1.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.9 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.4 Rezervă D 110 350 160 0.

5 11.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 13 65 40 250 6.5 55 20 82.5 27.8 0. .5 0.5 37.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 7.9 0.5 65 24 97.5 56 337.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.5 26 30 33 157.5 3 15 7 33 1. 1.5 12.5 60 67.5 18 112.5 40 247.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 0.5 35 40 45 13 15 16 52. K.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 180 202.5 5 25 14 85 2. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 49.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 20 22. Ca după clasele de aprovizionare. Mg.5 75 28 112.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 32.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.5 48 292.5 4 4.3 Rezervă D 19.1 Rezervă D 22.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 Rezervă D 16.5 11 55 34 210 5.5 15 75 46 290 7.5 17.7 0.5 1.

În general.9. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7.5 pentru bacele între 5.5-5. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.5-5. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. .5 420 390 350 140 70 Acid 5. pe baza unei extracţii AAE 10.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic.0. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5. este de a proscrie.9 şi 6.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.0. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.0-6.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. fier. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5.0 şi 7. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. de exemplu un văruit excesiv. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil.0. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat.7. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var.0 şi 7.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.

În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. pe zone care se studiază. fier Fe şi zincul Zn. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. În sol el este absorbit de particulele de argilă. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. creşterea înceată mlădiţelor). Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi.K. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. Cu un pH superior lui 7.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. . Directive pentru prelevare A se preleva. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. respectiv ridicate. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. Din 1976. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Alte elemente. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. foarte mici. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Ameliorarea activităţii biologice a solului . Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). o sută de frunze cu peţiol. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. P. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. Conţinuturile în N. promovând exploatarea radiculară. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. mangan Mn. pot să fie şi ele analizate. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. în special. oligoelementele cum sunt borul B. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. sunt un ajutor în acest sens.

238 < 1.190– > 0.152 0.63 < 0.202– > 0.229 < 1.236 3.558 > 0.238 < 1.86 0.46 1.02 2.45 0.19 < 1.152 0.228– 0.180– > 0.03– > 2.239 0.166 0.25 < 0.64 < 0.15 Cais <2.238 2.89 1.110 0.86 < 0.411 0.45 > 1.96– > 2.315 0.12 < 0.14 2.30 2.69 1.186 2.271 < 1.262 2.08– > 3.229 1.224 1.51 0.241– 0.40 1.01 < 0.92 1.205 2.262– 0.89 1.94 2.88 2.40– > 3.306– 0.64 < 0.93 2.268 < 0.63 0.76 < 0.58– > 3.152– > 0.09 Prun <2.71 Elstar <1.79 1.225 2.57 2.185– > 0. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.13– > 2.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.57– > 2.57– > 1.80 0.284 0.351 > 0.54 Cireş <1.338 0.88 2.67 1. Specie.56 Maigold <1.11 2.66 < 0.375 > 0.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.228– 0.133 0.08 1.46 1.01 1.588 .81 2.31 1.394 0.200 2.29– > 1.90– > 2.59– > 2.229 < 1.78 < 0.438 > 0.529 FR > 0.57 2.07– > 2.46– > 3.85 < 1.75 2.352 3.06 < 1.293– 0.312 > 0.05 < 1.24– > 2.40– > 1.31 1.48 Păr <1.171 0.98 < 0.43 1.43– > 2.83 < 0.209 3.42 < 0.50 0.77 2.71 < 0.312 0.347– 0.179 0.354 > 0.42 < 1.159– > 0.235 < 2.487 0.215 1.13 2.92 < 0. N P K Ca Mg var.212 2.17– > 2.85 < 1.234 2.01 < 0.149– > 0.39 < 0.55 0.174– > 0.19 2.260 < 2.242 < 1.216 2.10– > 1.84 3.06– > 2.172 0.18– > 4.201– 0.181 2.41 1.75 2.190– > 0.10 1.46 Piersic <2.411– 0.470 > 0.74 0. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.65– > 2.90 < 1.12 2.71 0.25– > 1.11– > 2.276 2.03– > 2.08 1.87– > 3.20 < 0.59 Golden <2.55– > 2.163 0.26– > 2.61 1.75 < 0.248 1.259 > 0.

Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei.cum sunt procentul de materie organică. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor.Din mai multe motive.diferenţa între normă şi prelevare. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. Determinarea conţinuturilor în fier. Analiza florii.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic). o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. magneziu şi azot în petalele piersicului.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.caracteristicile fizice ale solului.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate.fructele cu sâmburi. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.hormoni vegetali.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.de reorganizare şi de spălare. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat.norma poate fi corectată.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei.zmeura şi murul.În general. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. Se utilizează un aparat manual practic.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare. mangan. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime.. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. parte de pietre este inferioară lui 30%.TEHNICI.Diverşi factori. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.. partea pietrilor va fi superioară lui 30%. La nivelul plantei. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.). Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. Valorile K/Ca superioare lui 5.. Dacă trebuie răsădit mai des.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic.compuşii azotaţi sunt foarte mobili.ei se găsesc mai ales în organele tinere. În sfârşi.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare.

5 1 1.5 1.2 1 1. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui.5 2 2. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras.2 1.7 2. întreţinerea solului).5 1.5 2 2.5 2. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.5 1.5 2 2.8 1. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha). .5 2 2. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.5 2 2.5 1.5 2 2.6 1. par 2 3 4 5 6 0.0 1.5 1. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.5 1.0 1.5 2 2. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.2 1.

Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4.mur 1.) 4. 1.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. Maturitate. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Frecvente: –2 Dydimella. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. Maturitate Tardiv. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6..Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Boli fongice (Botrytis..Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5.

Fosfat, potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive, normele de fosfor, potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Îngrăşământul fosfat, potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat, potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent, corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal, analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5, K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi, a bacelor de arbuşti şi de kiwi. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi,bace de arbuşti şi kiwi 2. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre,este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0,6 3 Satisfăcătort 0,6–1,50 2 Bogat 1,51–2,0 1 Foarte bogat > 2,0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi, doar în cazurile foarte particulare. Este vorba mai ales de fier, mangan şi de zinc, elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement, analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. În cazul fierului , corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul, manganul şi borul pe sol alcalin. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor.

Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha, cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha, pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive,planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor, îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Dimpotrivă, totalitatea normei recomandate pentru P2O5, K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general, nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune, pentru azot, 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai, începutul lui iunie. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate, cea ce diminuează rezistenţa la ger. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha), aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze, al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu, pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate, în anumite cazuri de exemplu, să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă, efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor, potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat, înzăpezit şi înmuiat. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă, este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat, potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile, ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere, adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar, aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.

Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor, un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me

Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor.. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura.

N

Az ot

Frunze clare, fructe prea mici

Ca

Cal ciu

Apariţia marcată de

Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului, conţinut scăzut în matreie organică, irigaţie excesivă, secetă, sol tasat, compact, sol hidromorf, fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat

A se vedea îngrăşământul azotat

Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa, de preferinţă pe timp acoperit. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie; primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l; ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0,5% din cauza riscului de arsuri.

A se vedea piatra de var

Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu

tulburările psihologice

ş aporturi prea ridicate în N şi K.

Mn

Ma nga n

Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Degradată începând cu nervura. Poate atinge necroza. Cloroza tinerelor frunze. Frunze mici. Aspectul de tufişuri a ramurilor.

Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%), pH neutrualcalin.

Zn

Zin c

Creşterea pH-ului. Fosfaţi excesivi.

Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc.

potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.4-6 aporturi la 10-14 zile; ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. A nu se combina cu produse de tratamente. A nu se vaporiza pe timp cald, de preferinţă seara. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Aporturile de 0,1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Pentru sulf se recomandă: 0,1%. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Sulfatul de zinc se utilizează 0,1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă, până înainte de

Fe

Fier

Cloroza tinerelor frunze, limbul devine palid apoi galben şi brun, doar nervurile rămân verzi.

Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Perioada umedă, sol plin cu apă. Aport de m,aterie organică nedescompu să.

Mg

Ma gne ziu

Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Zonele afectate sunt delimitate. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie.

Sol calcaros, sol uşor şi sol drenant. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă.

Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Adaptarea culturii, îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.

căderea frunzelor toamna. Chiar dacă temporar şi superficial eficace, aporturile foliare sunt frecvente. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0,15% pentru sulfatul de Fe, ea este de 0,4% şi se adaugă 0,08% acid citric.

Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific, de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Există de asemenea produse preparate de industrie; în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg.

B

Bor

Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Mlădiţe avortate. Scoarţă zgrunţuroasă . Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne.

Sol calcaros, sol uşor drenant. Creşterea pH-ului.

Aporturile la sol sunt eficiente. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Atenţie, sinergisme de eficacitate au fost observate. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric, borax, boraţi de Na solubor şi colematită. Dozele sunt de 2-4 kg/ha.

Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Este o metodă comodă, căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Pentru aporturile foliare, solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Dozele merg în general de la 0,1 la 0,25%, doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării.

Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. până la faza de plină producţie. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. pentru a constitui propria lor biomasă. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. aceasta va permite calcularea normei. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Tinerele culturi arboricole au. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. o nevoie de nutrimente considerabilă. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. un litru de . Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. Reconstituirea sistemului radicular. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Răspândirea se face în general în mod localizat. prin aportul regulat de apă. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an.

Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. potasiul şi magneziul. În îngrăşământul de creare.5% bor amoniac boric Nitrat de 23. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. Principalele elemente aduse sunt fosforul. Rapid disponibil amoniac 5 Nitrat de 33.Mineralizare lentă a N. pe un arat profund. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 27. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. În acest caz se impune un amendament calcic.soluţie pe m2. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. a se respecta timpul de aşteptare . .evitarea oricărei vătămări a mediului. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. minim 50cm. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. Risucri de incendiu şi amoniac 5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. săpare. .buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. calcică 42 acţiune dezinfectantă. 3 pH neutru amoniac 5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe .

piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk. pH ridicat 14. efect dezinfectant. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 27. 3 2.5 22 40 30 24 . aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).5% bor 20. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar. 18% sulf Scutit de clor. 5 33. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat.5% bor 50 12.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. 18% sulf Acţiune rapidă. efect pe termen lung pH ridicat.3 0. 5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4.8 6 Granulat Scutiot de clor. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. 5 27 23.8 0. efect pe termen lung 10% materie organică.

Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. adică sub formă de sulfat. prun. amoniacală sau amoniaco-nitrică. agreş.1% P2O5 0. utilizarea azotului nitric este justificat. calcar înmuiat. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. sulf. cais Cireş. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. Potasiu. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. În pământurile reci. clor (K. piersic.Magran Manganin 16 28. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an).5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. coacăz cu ciorchini. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. S. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. aportul de bor nu mai este indispensabil.7% Mg 0. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. calcar. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). mur Căpşn. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. afin. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. Pe de altă parte în solurile sărace în P. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. Dacă aportul prevăzut este mic. Dacă se utilizaeză dolomit grosier.3% N mediu . Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin.

0–2.0% 19. kg/m3: îngrăşăminte lichide).0 0.5 0.0% P2O5 28.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.0% P2O5 30.5 1.54 1.0% 48.0 1.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.3 3.0 16.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.0% 12.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.9 3.0 1.0 9.5 15.5 0.0% 39.2–3.8 9.5 2.2 5. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.5 230.8 0–1.0 0.0 4.5 3.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.0 5.0% 32.7–1.3% N Conţinut în Ca 15.0 6.0 3.0% P2O5 46. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.4 0.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.7 5.7 Mg 0.0 3.0 80.2 2. .0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.63 1.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.0 3.5 4.0 2.2 0.0% P2O5 1.5 / 1.0 2.5 3.09 1.6 1.0 2 7 0.5 0.0 7.2 14.0 6.7 2.1–4.8 3.9 240 800 cal Paie de 860 7. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 0.8 3.3 1.0 300 750 Marc Compost 450 5.2 3.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.3 4.0 0.7 2.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.5 0.3–2.2 800 100 cereale Paie de 860 7.1% P2O5 0.0% P2O5 26.0 2.7 0.8 16.2–4.0 3.5% N 18.0 38.0 8–12 28.9 3.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.4 1. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.0 1.4 14.5 29.

6% materie organică.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17.5 23.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. 5 . 40 mg Mg 1. 42 mg K 0. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. pe sol semigreu cu 3. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.2 Analiza solului cu extract de apă. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2O K2 Mg CaO B 5 O 2 1.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 13.2 Analiza solului cu extract de apă 0. 45 mg P 1. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. Corecţia normei 21. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. 370 mg K 0.

şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. 5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. De exemplu. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT.9. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. SRVA 2001).25. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj.5 18 13. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. . extract AAE10: 1500 mg Ca 26. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Piatră de var Valoare pH: 6. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor).

În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. calibru. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. în care aceste elemente sunt imobile. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. O supraaprovizionare în N. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. La nivelul fertilizării. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis.2 la 0. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. riscul de pierdere . adică de procentulş său în argilă şi humus. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. În solul prevăzut cu calciu. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. Şi azotul are aici o importanţă mare. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. culoare. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. Dacă arborele este rău hrănit. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. puţin aromate şi urât colorate. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. fosfor şi azot În acest context. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Calciu. risc de tulburări psihollogice).5 kg/cm2). adică bilanţul să fie echilibrat. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. trăinicie. compuşi. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. bor. calciul are o importnaţă particulară.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. mugurii vor suferi la început.

Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor.45 kg N. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. 0.08 kg Mg pe arbore şi an. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. .5 kg N. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă.5% şi să nu scadă cu timpul. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Sulfatul de K. Pentru a obţine acest sol ideal. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. datorată aportului târziu de azot. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. 0. Viermii de pământ. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot.8 kg K2O şi 0. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an.5 kg P 2O5. Dacă planta este prea hrănită. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. şi riscurilede îngheţ care survin. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). După condiţiile climatice. instaurându-se astfel randamente diminuate. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. 100 kg de P. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. 1.15 kg P2O5. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii.56 kg K2O şi 0. 0. în măsura posibilului. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. o alternanţă şi o scădere de calitate. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. aportul de substanţe nutritive sub formă organică.

compost. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. făina de puf şi pene. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Compost. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. produse pe bază de alge. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). manganul. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. purin. fierul. purin. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. produse pe bază de lignit. este cazul pudrei. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. Oligoelemente. fac parte din îngrăşăminte. . borul.nevoia trebuie să fie adeverită. Trebuie menţionat şi: tescovina. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. zgură Thomas. . gunoi. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. gunoi în grămadă. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă.5%. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. nisipul de cuarţ codat etc. îngrăşământ foliar în Ca. Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr.există o parcelă de control separată. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie).Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Răspândirea purinului. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. .

adult Balaustium spp(Eritreide) Mare.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. 7. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. adică devastatorii. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. se deplasează foarte rapid (0. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . galben viu pătăt cu portocaliu (0. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Corp în formă de lacrimă. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. clar sau translucid. cu pete brune pe spate (câteodată). programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde.se remarcă mai ales primăvara.de culoare roşu închis până la roşu deschis. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. enrouleuses. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg.cu aspect de velură. acarieni).se delasează rapid(1mm). Acarieni fitofagi Nimfă.3 mm). produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. 6. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Afidele. endofite sau nu. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. Acarieni fitofagi Nimfă. tetranyque roşie a mărului. Mămăruţele. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. polen. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă.5 mm). 8. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. parazitoide. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu.

Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Larve: apode.5 mm). negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. brun sau portocaliu strălucitor. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). verzi cu ochi roşii. apode. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. Mămăruţe Adulţi: ovoide. Adulţi: muşte mărunte. Ouă: albe. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). ele nu omoară mai multe decât mănâncă. asemănătoare cu melcii. Descrierea foarte active. acarieni şi cochinile Larvă.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. ovoide (3 mm lungime). au culoare portocaliu aprins. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Mămăruţele sunt active tot sezonul. Ouăle: galbene în formă de butoi. Afide. afide Stadiu de prădare Nimfă. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. portocalii. Larve: tăiate. punctate cu verde sau gri. Nimfele: minuscule. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. imposibil de descris şi greu de observat. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. Larvele: corp alungit. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Larve se găsesc pe frunze. acarieni Larvă. Adulţii: cenuşiu. cu pete clare. marcate cu puncte negre (3-4 mm). Afide. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Când sunt mai multe afide. pe lungile codiţe foarte fine. rapide. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. reunite în ciorchine. acarieni Nimfă.

5-3. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Afide. Alte viespi (Braconide Icneumonide) parazite şi Viespi cu corp subţire (0. dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului. 8 picioare. bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvă . Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Descrierea Mineuse mărmurită mărului (MMP) Larvă a Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm). acarieni. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Imatur. Abdomen care merge sub aripi. Adult Nocturne.Ploşmiţe de casă Carabes Adulţi: mari. strălucitore sau mate. care seamănă cu comprimatele. brune. aplatizate puţin în lateral. negre. În frunziş. larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale. fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. adult tinerele mlădiţe. Larve de fluturi nocturni dăunătoare Nimfă. portocalii sau galbene. MMP şi alte larve de fluturi. Păianjeni De talie şi culoare variabile după specie. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Pe scoarţă şi frunzele arborilor. Femele dotate cu un lung ovipozitor. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. adult Nume Parazitoide Tricogramele Descrierea Stadiu de prădare Larvă Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. pietre.7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. pe ramuri şi trunchi. deasupra resturilor solului. Larvele şi pupele Viespi minuscule (<0. Larvă Pholetesor (Branonide) ornigis Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie.6 cm). ovoide. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. se găsesc în gazon.

Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido).. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. larvele sau adulţii. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). ceea ce antrenează deprecierea. termen ştiinţific pentru fluturi. parazite sau prădătoare. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate.. care atacă ouăle sau larvele. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. ciuperci). Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. şi fluturi de noapte.. frunzele. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). sau Rhopalocere. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. aparţine de Rhopalocere. Ea poate ataca tulpinile. sucul fructelor sau seva plantelor. În general nimfa este protejată într-un cocon.. Lupta cu insecte utile În natură. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni.. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. sau Heterocere. În plus. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM . Printre insectele utile. cu pierida verzei Pieris brassicae.se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi. Familia de Pieridae. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). păsări. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. plantelor şi recoltelor. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). seminţele. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile.. fructele. Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. respectiv pierderea. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. florile. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. cât şi pe mărfile stocate. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp.

Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.se lasă la uscat câteva zile. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.dar intră rapid în fricte.săpunul . Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Nu mai există reproducere.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.Pentru a evita captura albinalor.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .După Van Leeuwen(1948).Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.caisului şi a altor arbori fructiferi.a mărfurilor stocate . Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. După aproximativ o lună .În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Tinerele larve se hrănesc cu frunze .Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.a livezilor.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. nici naşterea larvelor devastatoare. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.0.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor. precum anumite diptere.a pădurilor .5 cm.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi. Capcanele pentru împiedicarea masivă.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Capcane cu feromoni .Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.părului. dar şi pentru alţi devastatori.5 ml acid valeric. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.În livada comercială.

Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă. • Din două surse luminoase cu spectre diferite. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.În livada standard.trebuie bineînţeles prinsă. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.mai ales violet şi albastru.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.roten sau ryania.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită. Într-un context de producţie biologică.în formă deltoidă sau pâlnie. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Aceste capcane. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.2 bujie/pieds.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.muştarul.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.carpocapsa o alege pe cea mai intensă. Tipuri de lămpi:În livadă.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.6C atunci când carpocapsele sunt inactive. .Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra.

Mai mult decât un simplu produs.împiedicând împerecherea. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.În urma acestui fapt. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. în cazurile în care se va dovedi necesar. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor. Cydia pomonella.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. Coleoptere .Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.Apoi.fie doar pentru a doua generaţie.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. De fapt.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici.fiind biodegradabile şi permanente. Produsul este biodegradabil şi nu se spală.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală. punerea este rapidă (2 ore pe ha).Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. Astfel.În sfârşit.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. stăpânire şi vigilenţă.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.măiestrie şi vigilenţă.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. respectiv în anumite cazuri. şi permite facilitarea valorificării producţiilor.Mai întâi. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară.Astfel. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.ce maschează semnalele emise de femelă.dar nu populaţii mari. Ecopom poate fi utilizat.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale. Biotop propune Ecopom. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.împiedicând împerecherile. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului.

Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. frunzele sunt distruse de hispine. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. de hemiptere.bruche mazării . perilor. Aceste specii formează sisteme complexe. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. de lepidoptere. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. numite comunităţi. cunoaştem mai bine şi atacurile. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. . de diptere.altise cruciferelor . 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. ceea ce. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. 7. . Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări).crioceres sparanghelului . Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. vespere.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia).bruche fasolei . Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. adică vis-a-vis de un complex de specii. acarieni şi psile. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Este dăunător mai ales merilor.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. gramineele. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. şi biologia agresorilor. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: .paraziţii sau parazitoidele. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. de neuroptere şi de tisanoptere. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Din 27 ordine cunoscute. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. de himenoptere. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. prunilor. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. caişilor.Astăzi. Se disting 2 categorii de auxiliari: . Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie.ceutorhynques . se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. Este vorba de coleoptere.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor.sitone mazărei 8. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.

regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. vom găsi doar 4-5 specii de păsări.mazărea .trandafirii . deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.mentei . ulm.florile ornamentale . Dimpotrivă. planuri de apă. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. etc. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. frasin. aricii şi vulpile. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M.). Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.roşiile .garoafelor de inde .Combaterea afidelor Mămăruţa. stejar. Acestea fiind spuse. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . cuibarele nu ajung. J: Bineînţeles. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.fasolea . Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: .verzele . Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. etc. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran.sarriette . Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. dihori. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . etc. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Să se pulverizeze pe zonele atinse.arborii şi arbuştii (pin. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată.

importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. viruşii. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri.o perie dură . Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. .exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. pentru a evita rănile şi sugrumările. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Printre cele mai marcante sunt: . Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. rezultate semnificative. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. fie de tip inundabil. Dincolo de rolul strict de auxiliar. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. Tăiaţi. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. în cea mai mare parte a cazurilor. J: Există o parte de etică. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. pentru combaterea unui devastator bine identificat. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Acoperiţi cu paie în primii ani. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. nici prea strânşi. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). . Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. De alfel. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui.foarfece perfect ascuţit . pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. În arboricutura fructiferă.livadă. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. fie de tip aclimatizare.îngrăşământ Perioada – tot anul. pentru limitarea extinderii larvei australiene.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. RFL: Cum se comportă indivizii? M. . Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. La sfârşitul iernii.creşterile. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural.sacâz cicatrizant .

Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Campyloma. Tachyporus. Astăzi. Lupta microbiologică . Ampelomyces quisquali. Praon Trichogramma Encryrtus. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Coccinelidae . Ageniaspis Aphelinus. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Phytoseiulus. viruşi Astăzi.Aphidiidae Chalcidoidea . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Staphylinus Orius.Hemerobidae . Trioxys. Episyrphus.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida .Encyrtidae .Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Harmonia. Apanteles Aphidius.Syrphidae . Micromus Conwentzia Syrphus.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Ephialtes Macrocentrus. Nabis Chrysopa Hemerobius. care ar putea fi utilizată. parazit al larvei dudului. Pseudaulacaspis pentagona.Brachonidae . Stethorus Oligota. Tetrastichus Ciuperci. Chilocorus.Ichneumonidea . Himacerus. Adalia.Chrysopidae .Cogniopterygidae Diptera . Scymnus. Heterotoma Atractotomus. Malacocoris.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Chamaemyiidae . Aphitis Eupteromalus. Anthocoris Deraeocoris. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. Agria. au avut de asemenea loc. Phytocoris. Asaphes Eolophus. Encarsia. pentru a limita populaţiile de afide.Aphelinidae .Trichogrammatidae .Staphylinidae Heteroptera . S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Epistrophe. Typhlodromus.Stigmaeidae . Amblyseius. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Anystidae . Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului.Pteromalidae .Phytoseiidae Actinedida . Propylea. bacterii.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.

De fapt.. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. fluturelui de coajă.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Astăzi. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Dacă populaţia vizată este prea importantă. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. .Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).Femelele îşi depun ouăle sterile. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. De exemplu. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. Lupta biotehnică Astăzi. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. În agricultura biologică.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei .Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. făinarea fiind considerată secundară. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. În schimb.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.extinderea culturii.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. .Astfel.masculii ajung să îşi găseacsă femelele.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă..

Totuşi.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. În plus.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori .67% Gala. . .numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. . De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.5% Jonathan Jonagold 3.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha .25% Media 2.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. . El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. • Protecţia cu virusul granulozei .absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.83% Jerseymac 1.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. .42% Florina 0. este singurul produs omologat în Franţa. . 2. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. remanenţa nu este suficientă. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. pentru a şti: .7% Earlygold 0. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Ozargold.82% Media 11. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. Golden 7.33% Jonagored. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Eseul conduce în cadrul programului comparat.

E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos.4 tratamente pe an.3 Prod.14 13. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. O medie globală dă cifra de 8. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră. lamă).5x1.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod.85 13. B 22 33 10 12. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă.3 Prod. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă.35 13. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. În ceea ce priveşte bolile. mâlos (26) Prod.5 Mâlos. La nevoie. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). D Portes les Val. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. făinarea nu pune în general probleme mari..8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. argilos Prod. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.4 11.6 13.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu.8 12. pietros (26) Prod. E 54 5 13.67 13.9% de fructe pătate în recoltă. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării.8 11. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. În sfârşit. argilos Prod.5 Calcar.3 Rapănul (Venturia inequalis) . 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. în ceea ce priveşte carpocapsa. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. virusul granulozei împotriva fluturelui. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.8 11.9 13. F 20 25 0. Golden 2000 m2 4x1. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an. D 25 15 6 12. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă.5 Calcar.9 Prod. cuprul împotriva rapănului. ulei de petrol.63 12. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei. Din contră.3 Prod. mâlos Prod. Tabel 3.4 Medie 19.6 39. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros.8 tratamente pe an.5 11. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor.8 11.2 10.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod. A 30 39 14 12.3 Prod.02 13.5 9. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Tabel 2. C 20 71 23 12.

aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. fan . iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. orientarea randurilor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Luptă preventivă . amplasarea livezii. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii.

Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf . Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza.♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare . Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral.

Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. . ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori.Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile.Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. . Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele . Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic.Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate . Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi.Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: .difuzoare acustice traditionale: . Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. . ♦ Baloanele sperietoare .difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. Un permis de portarma este obligatoriu. ◊ Tunuri pe baza de propan.Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha . Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute.♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari.

negru si galben).25Peri 2.2-2. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia.40 0.2-3.40 Empire 0.40 0.0 20-200 25-200 15-100 20-60 0. Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.3 -0.0-2. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: .5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0.0 1.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha.2 0.1 0.3-2. Vineland Station. Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.1 2. Tab. rosii.0-2.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.40 0. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile.Pentru capsuni se preleveaza in august.4 1.150.Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb.5-3.25McIntosh 2.8-1.50 0.40 0.152.150. negre etc…).2 1.0-2.40 0.4-2.5 1. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor.fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative.6 1.60 20-200 25-200 15-100 20-60 0.5 1.4-3. Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare.derularea directa peste pomi .40 0.1-2. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene. benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer.35Cireşi 2.0 0. et Burke McNeill.5 0. Direction des productions végétales.40 0.0 1.15Piersici 3.252. MAAO.150.0-2. Cline. ♦Banderole. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda.3-2.65 0.0 1.A.5 0.2-2.150. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Institut de recherches horticoles de l'Ontario.8-1.7 1.35Pruni 2.150. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor.0-2.65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni .40 0.25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.6 1.3-3.2-2. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.0-2.4-4.7-1.

Nabidae Nevroptera .Staphylinidae Heteroptera . Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Harmonia.Phytoseiidae Actinedida : . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Scymnus. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Anthocoridae . Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct.Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene.Stigmaeidae . Pilophorus. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Tachyporus. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Adonia. domaine de Gotheron. Anthocoris Deraeocoris.Chamaemyiidae . Allothrombium .60 m. Micromus Conwentzia Syrphus. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Atractotomus. Epistrophe. Propylea.Miridae . Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Episyrphus.Anystidae .Coccinellidae . Cele 3 notiuni de lupta (biologica. 1994. Heterotoma.Cogniopterygidae Diptera . biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Adalia. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Campyloma.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida .Trombidiidae Genuri Coccinella. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Staphylinus Orius.Syrphidae . Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.asso. Phytoseiulus. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Stethorus Oligota.Hemerobidae . Phytocoris. Malacocoris.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Chilocorus. Nabis Chrysopa Hemerobius. Himacerus.Chrysopidae . Amblyseius.

7 Florina 0. Aceasta specie este polifaga.Encyrtidae Aphelinus.33 Jonagored.Icheumonidae Macrocentrus. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.42 Starkimson 9.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.8 Earlygold 0. Ageniaspis .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Agria.67 Gala.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Brachonidae Aphidius. 83 Jerseymac 1.Insecte parazitoide Diptera Pales. virusuri D'après Reboulet. 1994. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Trichogrammatidae Encryrtus.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . Trioxys.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Apanteles .82 Media 11.5 Jonathan Jonagold 3. .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Ephialtes . Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. Asaphes .95 . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . bacterii. Golden 7.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Tetrastichus . capocapsa (Cydia pomonella).Aphelinidae Eupteromalus.Pteromalidae Eulophus . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Praon .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Phryxe . 25 2. ACTA point n°1 . Ozargold 2. Aphitis . Encarsia. .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.

Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. : 04. FUNGICID: afide. 1998. după care se filtrează. Synthèse 1994-98.00. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. tanacetum vulgare fierbinte.90. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).01. GRAB. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. furnici. 1kg la 10 l de apă. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. după care se filtrează INSECTICID. carpocapsa.84. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. GRAB. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.90. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. piretru si ulei vegetal). Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. furnici. . Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Se diluează 1/20 pentru aplicare. INSECTICID: afide.84. 1998. melci.70 / Fax : 04. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă INSECTICID afide. 1998. Agribiodrôme. carpocapsa. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. INRA. GRAB.

după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului . păianjeni urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. Afide. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE TOTAL Afide. Îngrăşăminte Specia/preparat Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide.

.să nu se evite.- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .să se planteze varietăţi precoce .adulti de syrfide .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . sunt adesea cu viermi . urechelniţe. dar fatal pentru insectele auxiliare . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. să se interpună o bandă protectoare de carton. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. de la începutul lui mai.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.adulti de crhysope . un produs selectiv specific pentru larve . pruni.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Fără pericol pentru albine.larvele de chrysope.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. Ce trebuie făcut: . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să se pună cuiburi pentru piţigoi. nuci. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.larve de cecidomelide .să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările .să se adune fructele căzute înainte de maturitate.larve de chrysope .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Ce trebuie făcut: . Pe arbori tineri.larve de coccinele .să se evite îngrăşămintele prea azotate . cu bactospeină. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.larve de syrfide . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.să se trateze de două ori. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. Aceasta fiind spusă.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . iarna. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. dar putem să le găsim şi în peri.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. Ce trebuie făcut: . face ravagii în meri.dacă este necesar. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. castani. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .

Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. fixată pe 3 ani. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală să se pulverizeze purin de urzici diluat să se aducă bor. o fertilizare excesivă. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Atacurile afidelor.să se planteze varietăţi rezistente. acarieni piersic: Monilia. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Solurile foarte poussants. Conversiunea practică . nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. să se taie părţile din frunzele atinse. practicile culturale sunt profund modificate. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Ce trebuie făcut: . afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. acarieni păr: afidă. Este o boală endemică a mărului şi a părului. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului.Pătarea Ce trebuie făcut: să se suprimeze funzele beşicate. Conversia livezii Faza de conversie. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%.

. magneziu . Profilul solului este o etapă importantă. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. . analize de sol Muncă mecanică. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Analiza chimică a solului. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Analize foliare. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale.. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare.Post Fertilizare Gestoiunea rangului şi interrangului Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. ciuperci). angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Analize foliare Dezierbare chimică. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună.

Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. perele.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. caisele şi tomatele. .reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.Izolarea încăperii.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. . Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile .Stăvuirea produselor mai jos.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum. această măsură reduce uscarea aerului. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. .Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit.Să se lase ca temperatura să urce gradual. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede. . . prunele.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. . Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . Măsuri de luat . . . .Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”.Temperatura poate să fie prea ridicată. experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat.Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse.Prezenţa posibilă a etilenei. sau ambele. . .Spaţiile fără circulaţia aerului. Măsuri de luat . propice îngheţului. . mai ales fundaţiile de beton. . Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . . piersicile. creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. Măsuri de luat . . zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate.Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia. .Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari.Să se scadă temperatura antrepozitului. Măsuri de luat . schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. . şi aerul rece şi uscat.

utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. ţelina.Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . să se usuce camera.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. Măsuri de luat .Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. Măsuri de luat .Înainte de reconstrucţie.. .Produse stricate. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. . .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. . . .Retragerea produselor cum sunt varza. Măsuri de luat . să se facă antrepozitul ami etanş. . prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita.Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului. Măsuri de luat . a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. această metodă reduce uscarea aerului.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn.Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele.Fisuri în podea pe unde apa se scurge. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile . Măsuri de luat . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. Măsuri de luat . usturoiul şi salata. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. ceapa. Produse care putrezesc Cauze probabile . aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. . . Măsuri de luat . a se face antrepozitul mai etanş. cartoful. .Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor.Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei.

. Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . Măsuri de luat . să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci. Măsuri de luat . . Măsuri de luat . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara. . va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. produselor calde sau becurilor de luminat. aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. . adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. . . .Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. . R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. uşilor. . aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. Măsuri de luat . .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. .Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci.Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. mai ales în lungul fundaţiilor de beton. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. .Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. .- instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. să se sigileze la nevoie. R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii. . Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile .Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor.Refrigerare inadecvată. . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. şi căptuşala acoperişului de culoare închisă.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. . să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Zile calde şi însorite. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. sau ambele.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Termostatul de prostă calitate sau defecte.Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. .Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. .Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului.Ventilaţie proastă a acoperişurilor.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.

.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. . .Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. sau ambele.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile .Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută.Să se repereze produsele stricate şi să se elimine.Defectarea aparatelor de refrigerare. . Măsuri de luat . . .Conţinut probabil prea ridicat în gaz.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. . Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.Creşterea temperaturii serpentinelor.Umiditate relativă ridicată în antrepozit. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. . PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Adjuvanţi . Măsuri de luat . anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului.Izolant moale sau insuficient. este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare. .Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. . Măsuri de luat . rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor. .Antrepozit mai plin decât înainte.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. . Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.- - Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. precum CO2 sau etilena.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.

Capex fructe mici: diminuează Viţă de vie: fluturilor eficacităţii pentru sulf atacurile creşterea dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. cochylis Viţă de vie: fluture . Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni ) Bocep Viti 96% pinolenes Clei pentru capcane încleiate Andermatt. produse pe bază de Fructe cu sâmbure: argilă diminuează Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru atacurile muştei de cireşeprodusele pe bază de argilă. Firmă comercial toxică clei) Acizi humici Capcană Andermatt Humin Vital recalcitrantă penrtu Andermatt WDG 70 desperecheată Pinolenes Heliosol Omya 5 Capcane de culoare încleiate Capcane pentru Neograd Nu-Film-17 musca de cireaşă Andermatt Capcană Andermatt recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Andermatt Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop.Metode biotehnice Nume comercial Firmă Materia activă/concentraţie Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Domenii de utilizare/ observaţii Domenii de utilizare/ observaţii Fructe cu sâmburi. Fructe în general: fructe cu seminţe. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. Capex. Capcane pe bază de Nume Clasa alcool (alcool etilic. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. creşterea eficacităţii pentru Madex. a II-a generaţi) Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere.

şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. toxic pentru peşti 4. toxic pentr peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur . toxic pentru peşti 4. beşica piersicului. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. antracnoza căpşunului. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. toxic pentru peşti 4 4. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor.5 g/l) Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried 4. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Andermatt.Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. toxic pentr peşti 4. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4.

legume. toxic pentru peşti 50% cupru pur Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn.3 până Ulmasud B - 96. toxic pentr peşti 4. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. fructe mici 2. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf 65% argilă sulfurată 0. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Mycon-Sin Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn.2% extract de coada calului făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco Andermatt 5S 5S 5S - Fructe cu seminţe: Fructe cu seminţe: rapăn. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). făinarea. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului.5. foc bacterian. cartofi şi plante ornamentale 4.Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Omya 4. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. fructe cu sâmburi 4.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu. dar nu mai mult decât 6 pe an. 20% oxid de siliciu. 13% sulf) .

Syngenta Omya Siegfried Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de .7% ulei de susan Fructe în general: fluturi. afide. Fructe în general: acarieni. toxic peşti pentru 1.la 0.0% pyrethrine. cheimatobies. numeroaselor varietăţi de peri. 20% ulei de susan 8. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Fructe în general: afide.5% sulf dizolvant Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Extract de quassia Quassan Ulei de colza Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermatt 30% extract quassia 94. cheimatobies Ca şi Parexan N. 35. fără colorado şi fkuturele alb al verzei. larve.6% ulei 85% ulei 5.25% roten Andermat. chimatobies Fructe în general: afide. acarieni. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni.

microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Siegfried Meoc Omya Andermatt Andermatt Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. kurstaki Bacillus thringiensis var. doar meri şi peri Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni . phalene. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni.

Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: . Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Heterohabditis sp. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. minerale argiloase.Inamici naturali Nume comercial Nematode. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic.

glucose Chrysal R01 Floristen .reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Alumină (argilă).

ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. gunoi de găină. pudră de pene.2 . pudră de pene.5 Ca % 1 Mg % 0. pudră de corn. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. proteine de porumb Deşeuri de lână.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. malţ. găinaţ de păsări. deşeuri de lână Malţ. pudră de pene.5 P2O5 % 1 K2O % 0. malţ.4 0. pudră de corn. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de corn. pudră de corn. pudră de pene Compost/Marc de struguri. malţ. tescovină Compost/Marc de struguri.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1.

8 18 31 1. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.8 7 22 2. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.4 4 18 22 4.9 . piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut. rocă sedimentară carbonată.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.

Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine.5 Ca % 5 . malţ.5 2 1 K2O % 2.2 0. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2.2 5 7 4 P2O5 % 2 0. praf de argilă.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. tescovină. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri. Kali Kali Kali Kali.

malţ.5 2.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.81 2 4 5 .9 3 4 5 2. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.5 3 3 1 1 0.81 1. enzime Malţ.2 2.7 3 2 0.8 1 3 1 33.7 2 1.7 3 4. tescovină.5 18 22.60.5 3 0. gunoi de găină. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost.5 4 0. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.5 2 1.7 3 5 2 3 2 1. tescovină.7 3 3 2 15 1 1. praf de pene. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof.6 2. fosfat brut.

8 20 0.6 2 2 2 2 0.6 5.8.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.5 3 3 1.5 1.3 2. tescovină. 9 3. malţ. potasiu din tescovină.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut. soia.5 1 1 1 1. dolomit.8 4 1.2 7 65 2535 90 3 3 5. produse pe bază de alge Reziduu de ricin.2 0. gunoi de găină. cocoloş 60 1. fosfat brut. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. praf de argilă Gunoi de găină Compost.5 3 3 4. corn.5 7 0.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci .3 1. 5 Vivasol *) 85 4. borhot Protiene de porumb Malţ.6 3. marc de struguri Biomasă fungică. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat. rapiţă.5 7.

3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. 2 2. gunoi de găină. 2 2. fosfat brut. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. Patentkali Biomasă de ciuperci. sulfat de K Maltaflor. praf de corn. Vegetale extract de urzică. fim atenţi să N % 2. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină.5 0. de pelin. Vegetale extract de cimbru. extracte de turbă Bioequi Bioline Tescovină. 5 9 0.5 2 3 1 1 10 6 0. trebuie să nu afecteze produsele coapte.2 7. Patentkali Gunoi de găină. 9 2.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. 2 2. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13.6 . 2 1.

tescovină.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. 3 5 2.7 2.5 0. 7 10 3. 5 7 2.2 0. 5 2.7 65 20 0.6 R . drojdie de cartofi.4 0.5 1 3 0.1 Hauert Landor 3. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2. 4 14 9 38 3 1 4.5 0. 5 9 6 0.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis.

sare marină 7. praf de argilă.C.2 0.5 S 1. bazalt.1 0.1 8 13 4. reziduuri apoase de cartofi.1 0.1 N 3 .Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. argilă.5 0.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.M.8 1. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină. Hedel 30 2. 3 0.6 Vitalsel A. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0.

deşeuri de cereale. 3 P2O5 % 0. stuf din 75 0. algă marină. praf de rocă Lavă granulată. borhot. praf de rocă.2 . griş de corn. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. Biplantol.8 1.4 2 1.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0. 5 1.9 Compost de scoarţă. xilit. 5 0.7 1 1. tescovină Lavă granulată.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0. microorganisme Rumeguş. Biplantol.7 K 2O % 0.1 0. 5 1. Opticulite. 3 1. mănunchi de paie de lucernă. 5 0. făină de paie de ovăz.7 0.2 60 0. 0. Opticulite. făină de paie de ovăz. griş de corn.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1.4 0. praf de rocă Zeolit.

7 0. 3 0. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. 3 2 0.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. gunoi de bovine.2 0. algă marină. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie.7 0.5 6 1 0. gunoi de găină. bentonit. Enzimix. praf de rocă. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.2 1. melasă. drojdie. praf de rocă. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf.5 StGBS .3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. 6 1. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.4 0. extract de plante. microorganisme. 8 1. vitamine. 3 0.1 1. tescovină Gunoi de cal.7 1.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. marc de struguri. turbă. pudră de 47 22 5 1 1. 6 1 1. melasă Deşeuri verzi.7 0.8 10 0.6 0.

fosfat brut 40 40 75 3.8 0.9 0. pene Compost. pudră de corn Argilă.5 1. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. gunoi de găină Algă marină.1 40 15 1. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. 2 0. 5 0. 5 1. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. scoarţă de brad. răzuire de corn. bacterii Marc de struguri.lignosulfonate Compost.5 1. praf de argilă. kieserit.7 1.7 0.7 1.6 1 . 8 0. bazalt. deşeuri verzi.3 0. malţ. sare marine. bentonit Sulfat de potasiu. oligoelemente Compost.5 80 1. corn. marc de cafea. 3 0. 9 1. lemn.7 2 2. 8 0. dolomit. lemn. dextrină.2 0.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0.6 0. extract vegetal apos.

2 0. 5 3 3. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0.5 0.4 0. 2 3.7 2. 9 0.7 4 0. 9 1.7 0.6 Rem 0.2 Ca % 1.3 0. soia de 94 61 17 28 0.3 2.5 2.2 2 5 1.2 2. tescovină Gunoi de oaie. 7 0.4 4 4 0. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost.1 0. lemn tăiat. gips. 5 2 0.6 1.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.5 0.5 0. găină.4 0. minerale arigloase. 7 7 .4 K2O % 2. 5 12 12 Mg % 2.1 1 0.7 0.3 0.5 2.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.2 1. 5 12 2.

nisip.1 5 8 8 19 1. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.9 5.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0. 1 32 32 Mg % 0.4 5.2 1. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit. 7 0.8 1.8 O . rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.2 2.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii.3 1. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA.

6 0.1 0.2 1. 5 0.5 0.2 2.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.8 3 6. 7 0.5 32 1.2 2.6 3 1. 2 0. dolomit Alge marine Alge marine.8 1. dolomit Alge marine Alge marine 1 4. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine. 9 30 11 28 0.8 G .3 1. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.3 2.

1 K2O % 0. 3 P2O5 % 0. alge marine. amidon de cartof. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . răzuire de corn MO % 67 N % 0. paie. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. bentonit.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase.1 Ca % 0. drojdii Piatră de calcar de alge. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. drojdii Uleiuri vegetale. bentonit. 2 0.

terpene. plante aromatice Microorganisme . terpene. de cereale. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . uleiuri esenţiale. alcool Proteine de cartofi. tescovină. extracte vegetale. alcool Uleiuri vegetale. alge marine. melasă Microorganisme Seminţe de struguri.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. extracte vegetale. malţ. porumb.

3 10 3 0. malţ. acizi graşi.2 1. de cereale şi de porumb.5 3 8 1. mediu de cultură pentru enzime Alge. microorganisme Bacterii. extract vegetal apos. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. schimbători ionici naturali.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. tescovină.4 2. alge marine. terpene Algă marină. oligoelemente 60 5 1. proteine de cartofi.3 20 0.6 3.5 0. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. alcool. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. 7 .4 2. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. dolomit. praf de rocă. pene de găini Alge. 7 30 3. 2 5 0.2 1.

extract vegetal apos. sare marină. hidraţi de carbon. doixid de siliciu.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. melasă Melasă. extract de eucalipt Algă marină.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. praf de cuarţ Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. oligoelemente. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. praf de cuarţ Carbonat de calciu.

Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . algă marină. algă marină. EM1 Roci bazaltice Bacterii. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. microorganisme. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. uleiuri esenţiale. plante aromatice.

1 7 2. K. praf de cuarţ Melasă Apă. 5 3. extract vegetal apos Patentkali 1. 2 0.înmuita.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca.7 0.1 38 38 3.2 0. 3 0. oligoelemente Sulfat de potasiu. extract vegetal apos Carbonat de calciu. 5 0. oligoelemente. oligoelemente. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu.3 16 16 2.3 0. extracte vegetale. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. acid lacitc. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. oligoelemente.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo . cupru.

flavonoide Melasă de zahăr.7 2. 8 0. extract de alge.9 0.3 2. culturi de bacterii Sulfat de potasiu.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. oligoelemente 5. sulfat de magneziu. alcool.3 .

Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca.M. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Cu. B. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. Mo. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.C. li . li Sd. Mn.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. oţet Alge argilă marine. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd.

3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. S 32 50 50 Sd Sd. li Sd. li . Landor. S Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd.

malţ Eco Nieth Turbă(70%).Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.praf de corn. Turbă 70%. 23% Sd. praf 1200 Potgrond de corn. compost 3420 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. dolofos Compost Leureko Turbă 50%.humus de scoarţe.compost 300Presse-Mottes de deşeuri 600 verzi.praf 1200 de corn Floragard Floragard. compost 50- 15003000 100200 20003000 50006000 3160 30006000 1200- 6001200 900 500800 70- 50007000 3190 25003500 4200- . l Zn 70 a se vedea NO3N mol /l P mol /l K mol /l Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4comercial N  ol m /l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%). biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.compost 800Grond(Brill) de deşeuri verzi. compost 600KKS Biode deşeuri verzi.

griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . pământ vegetal Turbă 70%. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. compost.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. Landi/fenaco Turbă 65%. cocos . praf de corn. compost. praf de corn. compost de deşeuri verzi Turba 60%. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. îngrăşăminte organice. compost. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. malţ. nisip Turbă 70%. compost de scoarţe. in. compost. compost. făină de pene. tescovină Turbă 65%. lemn tăiat. praf de corn Turbă 70%. compost dedeşeuri vezi. tescovină Turbă 70%.

cocos. argilă Turbă 45%. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. compost. compost de deşeuri verzi. compost de scoarţă. malţ. compost de scoarţe. surcele de in. argilă Turbă 50%. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . fibre de lemn. compost.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. praf de corn. trestii. trestie de China. surcele de in. scoarţe. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. humus de scoarţă. tescovină. malţ Turbe albe şi negre 50%. malţ. compost de deşeuri verzi. compost. tescovină. pământ vegetal. Landi/fenaco Turbă 40%. praf şi seminţe de corn Turbă 50%.

praf de corn. turbă. corn praf 30%. malţ. fibre de lemn. fibre. trestie de China. argilă. pământ vegetal. pământ turbos. pământ vegetal. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. trestii. de 50%. humus de scoarţe Turbă compost. lave. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. surcele de in. compost de deşeuri verzi. corn Turbă compost. pierr ponce. 5% . praf şi fibră de cocos Turbă 25%. compost.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. compost. Landi/fenaco Turbă 30%. fibre de cânepă. fibres de coocos. compst. nisip Turbă 25%. malţ Turbă 25%. humus de scoarţe. tescovină.

pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. compost.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. turbă 20% Turbă albă 30%. trestii. fibre de lemn. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . argilă vulcanică. humus de scoarţe. trestie de China. fibre de cânepă. praf de rca Turbă 30.

alumină (argilă) Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale.(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . organici. acizi organici Sels minerale. acizi organici Peroxizi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->