Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. O dată ce larvele au ieşit din ouă. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. organo-fosfore şi endosulphan. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. sau pe timp uscat. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. Pe timp uscat. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. Pe parcelele problematice. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. cu un minim de 5. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Pe parcelele problematice. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Aphidoletes aphidimyza . putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. esteri fosforici organici şi endosulfanul. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă.

De altfel. . • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. În culturile care nu sunt pe sol. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. detritivore. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. În plus copulaţia este prosperă. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze.5-2 Aphidoletes/m2. în arboricultura fructiferă. prădătorii şi parazitoidele. • Luptă curativă a focarelor de afide. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. amestecată cu vermiculită. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. Nu poate fi considerat independent de acesta. • Omoară mai multe afide decât este necesar.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. • Excelentă capacitate de căutare. putem folosi Harmonia axyridis în focare. Sunt auxiliari. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. În fiecare săptămână se introduce 0. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. Printe prădători. prădători. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. larvele nu au loc să se transforme şi mor. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. etc. Se împart în două mari categorii. • Detritivorele şi fongivorele. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. sau pesticidul Pirimor. În culturile pe sol.1 Aphidoletes/m2. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. putem introduce Aphidoletes. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare.

Bineînţeles.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile.aricii.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli. Nivelul de aport . Atunci. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. Ţinta Toate speciile de afide. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile. Metodele manuale. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).şerpii. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu. Se consideră că peste 0.pentru a le distruge în cele din urmă. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.cum sunt capcanele.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.cum sunt păianjenii. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol.Rădăcinile delicate. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează.există mai multe produse chimice pe piaţă. Mai multe creaturi.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.5 biocenoza este bine echilibrată.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.cum sunt păsările. Insectele utile.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.şi câteodată chiar deloc. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor. Mărăcinele.decât în ultimă instanţă.broaştele râioase.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).liliecii.Chiar şi pe timpul iernii.

Săculeţii sunt găuriţi. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. ardei iute). castravete. Lăsaţi săculeţul două luni. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. printre altele. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Ţinta Toate speciile de tetranide. trebuie determinat devastatorul. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. În alte cazuri. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Indice de activitate Dificil de evaluat. dar ferit de ploaie. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. în apropierea afidelor. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Săculeţii sunt găuriţi. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. cu pete negre pe coastă. Indice de activitate . Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni.

Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. După ieşirea din ou. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Produsul este omologat asupra roşiei. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. larvele de fluturi mor. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. Acest parazit se combină Aphidoletes. făinoase şi flocoase. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Ele sunt parazitate. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m2 pulverizate. Ţinta Toate speciile de afide. Trebuie determinată larva. . Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Ele sunt deci parazitate. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. dar ferit de ploaie. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor.Două săptămâni după aport. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Kurstaki. Indice de activitate 10 zile după aport. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. viţei de vie şi arboricultură.

Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. în coloniile de larve. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. Unele vor deveni negre. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi.Mod de utilizare Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. atacul devastatorului este oprit. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. larvă şi adult. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. altele vor deveni galbene. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. . larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. parazitate de Encarsia. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Spectrul său de eficacitate este limitat. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. parazitate de Eretmocerus. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. în absenţşa luminii puternice. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton.

Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2.t. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. cu pete negre pe coaste. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Să se folosească tot într-o oră. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. tenebrionis. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. şi nici asupra acarianului coniferelor. Să se folosească totul într-o oră. larvele de dorifore mor. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. NOVODOR: B. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Să se amestece bine. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. nu mai sunt acarieni vii. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L.Mod de utilizare Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. Ţinta Toate speciile de tetranide. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Rapid. Văzuţi prin lupă. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Indice de activitate După 10 zile. . Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. larvele de otiorrhynques mor în sol. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Acesta este eficace asupra coleopterelor.

Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele.. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. cărăbuşi şi alte insecte. cucuvelele. larvele de fluturi şi larvele în general. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. melcii şi larvele insectelor acvatice. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. nu ştiţi ce noroc aveţi. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. Le vedem adeea stând pe flori. Atenţie şi la îngheţurile târzii. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi.Carabe dore Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. dar mai ales fluturi crepusculari. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. lăcuste şi multe insecte. El se hrăneşte cu insecte. rândunicile. viermi albi şi mulots. penele sunt de culoare gri brun.. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. Ele distrug melcii. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. Punaises Acestea devorează acarienii. ei nu se ating niciodată de culturi. dar distrug insectele. tariere este mai lungă. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. botul este ascuţit. Bio –box . Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. dar sunt mai fine şi mai negre. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. chiar şi vrăbiile sunt utile. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. mierlele. Nu-i omorâţi. ele nu supravieţuiesc. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. Şi ele mănâncă! Muşte. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. lor le este încă frică de dumneavoastră. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe.. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. lăstunul.. căpşuni sau mazăre. anumite larve de fluturi şi psylles. muştele.

Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. legumiere şi horticultură. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Capcane recomandate T–M T–M T–M T . Datorită acestor avantaje. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI.Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Encarsia. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Eretmocerus. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Bioshower acţionează prin contact. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. muştele albe. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. Macrolophus. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. tripşii. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. cicadelle şi punaises. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Aplicare Datorită lui Bio –box.

REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: . formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite.Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. termen ştiinţific pentru fluturi. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido).

Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. sucul fructelor sau seva plantelor. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. frunzele. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Ea poate ataca tulpinile. florile. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. păsări. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni.. şi fluturi de noapte.. respectiv pierderea. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). sau Rhopalocere. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. sau Heterocere. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). aparţine de Rhopalocere. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. Printre insectele utile. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. speciile vivace au un loc ales. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. În general nimfa este protejată într-un cocon. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile.Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. În plus. . larvele sau adulţii. care atacă ouăle sau larvele. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. câteodată primul. ceea ce antrenează deprecierea.. Printre cele care ne supără. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. cu pierida verzei Pieris brassicae. Familia de Pieridae.. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. fructele. plantelor şi recoltelor. seminţele. ciuperci). Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. parazite sau prădătoare.. Lupta cu insecte utile În natură. cât şi pe mărfile stocate. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura.. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere.

rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există.. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. Iată câteva baze ale unei strategii bune: • Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii.Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. fructifere şi horticole. să se îndepărteze compactajele. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. • Să se reducă stocurile de seminţe. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. rădăcini. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. pot încetini dezvoltarea populaţiei. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea.. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. la momentul potrivit. introduceţi 6 indivizi/m2. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. Efecte secundare Pentru moment. • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. • Când soseşte şi tetranida tisserand. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. Este activ între 8-35 0C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. măcinare. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. reiese că Nissorun. • Să se practice semănări false juducioase. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. reăetaţi la 2-3 săptămâni. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. • Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. smulgere. inversarea florelor adventices. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. . în tuburi cu vermiculită. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. dacă este posibil. Schema de luptă • Primăvara. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. Din testele practice. • În cazul atacurilor mai împortante. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System.

număr. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. concentraţie. climat. De la un anumit număr de masculi prinşi. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. . carpocapsei (Cydia pomonelle). Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. Eulia Lettre grecque. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. devastatorii pot fi identificaţi. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Pentru fiecare cultură. Controlând acest fund. Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. Cu capcana cu feromoni.. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). Nume Molia prazului Fluturele cojii. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. În viticultură. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. Masculii. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii.. Capsula. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. lupta trebuie realizată. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana . În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. care conţine feromoni.Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori.

Pandemis Noctuelle du pin. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Bombyx moine Noctuelle du chou. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Teigne du colza Bombyx disparate. Spongieuse . maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Cossus gâte-bois. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes.Cossus cossus Cydia janthiana Cydia pomonella . Moine. Lambda Teigne des crucifères. Gamma. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Disparate. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure.zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Cossus ronge-bois Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella .

Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. cuplarea insectelor . este limitată. pentru a atrage masculul. În cazul invers. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. TMTD. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. Teigne des blés. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Sésie tipule. Astfel. zinebe. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. una sau trei intervenţii sunt necesare. în viticultură şi la piersici. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. comercializate de Isagro. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop.Prays citri Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne des citrus Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. manebe. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Zeuzère. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. mancozebe. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă.

Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor.caisului şi a altor arbori fructiferi. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă.este limitată. În sfârşit.5 cm. Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon).Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. iluminările nocturne care atrag fluturii. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. precum anumite diptere. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. Capcanele pentru împiedicarea masivă. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.părului. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori.În livada comercială. Metoda este preventivă. Apoi va controla în mod regular parcelele. A se evita: livezile vecine puternic infestate. gutui). Nu mai există reproducere.a mărfurilor stocate .Tinerele larve se . Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. După context. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia.a livezilor. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. abandonate sau care au specii cu risc (păr. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . dar şi pentru alţi devastatori. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. la o medie de 8-10 zile. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă.5%.a pădurilor . Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. mediu sănătos. nici naşterea larvelor devastatoare.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. nuc. din mai până în august. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.

În livada standard.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.trebuie bineînţeles prinsă. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.hrănesc cu frunze .6C atunci când carpocapsele sunt inactive.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Se pot .Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .0.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Pentru a evita captura albinalor.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.5 ml acid valeric.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.în formă deltoidă sau pâlnie.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul. Tipuri de lămpi:În livadă.Aceste capcane.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.dar intră rapid în fricte.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Alte capcane posibile includ uleiul de lin. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.2 bujie/pieds.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.se lasă la uscat câteva zile. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.După Van Leeuwen(1948). După aproximativ o lună .Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.mai ales violet şi albastru.săpunul .

elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse,dar nu populaţii mari. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM, ISOMATE-C, şi GINKO. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă, precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular, folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori, criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari, o suprafaţă mai mare de 4 ha. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. De la acest nivel de atac, se foloseşte confuzia sexuală. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie, în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea

trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate, adică la începutul zborului. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Înainte de instalare trebuie stabilit un plan, ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori.în jurul parcelei, o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. În zona tampon, să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Costul acestor protecţii este foarte variabil, în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide, indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. O urmărire serioasă este indispensabilă. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Să se supravegheze mai ales marginile. Dacă aceste precauţii au fost luate, putem reţine un prag de 0,5% de fructe înţepate. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Înaintea recoltei sau la recoltă, faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Carpocapsa Carpocapsa, Cydia splendana, bântuie în livezile de castani. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze, larve şi putregaiuri. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. O generaţie, un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. • zborul fluturilor, o singură generaţie, de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. • Ouăle, aproximativ 60 pe femelă, sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor, situate în apropierea cupelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei, o porţiune din ramură, apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. La sfârşitul creşterii sale, larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1,5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. Măsură preventivă În profilaxie, o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat, trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate, capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor, cel puţin 5 într-o livadă, care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei; stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă, în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă; apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Vara următoare, de la urtgenţa primilor fluturi, observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor, la fel ca şi a balanins.

ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor, Cydia pomonelle, este posibilă utilizarea Ecopom, un produs ieşit din cercetările Isagro, şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Mai mult decât un simplu produs, Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii, substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei, ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită acestui fapt, masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine, situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică, întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Astfel, împiedicând împerecherile, nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. De aceea, Biotop propune şi folosirea tehnicii. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile, Ecopom poate fi utilizat, fie de două ori, împotriva celor două generaţii ale carpocapsei, fie doar pentru a doua generaţie, prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori, după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. Reducând, şi mai ales suprimând, utilizarea pesticidelor clasice, Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Mai întâi, confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili, difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. În sfârşit, folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. Cu Ecopom, Biotop se poziţionează în Franţa, ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor, Cydia pomonella, Biotop propune Ecopom, metodă de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi, întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Astfel,împiedicând împerecherile, nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate, stăpânire şi vigilenţă. De fapt, tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi, în cazurile în care se va dovedi necesar, se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă, respectiv în anumite cazuri, suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Produsul este biodegradabil şi nu se spală; punerea este rapidă (2 ore pe ha). Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară, şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor, frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Prin amenajări şi plantaţii adecvate, putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. În condiţii de îngheţ, trebuie hrănite păsările. Pentru a distinge mai multe specii, diversificaţi hrana. Mere stricate tăiate în două, cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime, bucăţi de slănină grasă

nesărată, bule de grăsime special concepute, etc. În tăviţa plasată la 2 m de sol, puneşi seminţe de floarea soarelui. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Trebuie evitată mâncarea sărată. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică, scatiul, piţigoiul carbonifer, piţigoiul albastru, mierla neagră, cintezoiul şi cioara neagră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile, dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii, mediile umede, livezile, arborii bătrâni, etc. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei, dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Amenajaţi o mlaştină, păsările vor veni cu plăcere să se adape. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră, păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi, şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Fiecare specie participă la echilibrul natural. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri, fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. • Protecţia cu virusul granulozei - carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). În plus, este singurul produs omologat în Franţa. - este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. - protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: - absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului - parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha - este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori - poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1- Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui- numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12,8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9,7% Earlygold 0,42% Florina 0,83% Jerseymac 1,67% Gala, Ozargold, 2,5% Jonathan Jonagold 3,33% Jonagored, Golden 7,82% Media 11,25% Media 2,95%

Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume, fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi, păianjeni roşii, muşte, larve mici de fluturi, ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic, Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Deoarece larvele nu pot zbura, ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. În orice caz, larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă.

Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. caişilor.sitone mazărei 4. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. • Deoarece sunt insecte primitive. introducerea este uşoară. • În focare. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). Din 27 ordine cunoscute. numite comunităţi. de neuroptere şi de tisanoptere. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. de hemiptere. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. de diptere. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi.ceutorhynques . şi biologia agresorilor. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. Este dăunător mai ales merilor. ceea ce.bruche fasolei . • Cu sistemul MC-500. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Că chrysopele prădătoare. când afidele sunt prezente tot mai mult. suntem siguri de o calitate în plus. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. COLEOPTERE Astăzi. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. Schema de luptă • Primăvara. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”.bruche mazării . • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. vespere. Aceste celule formează împreună un fagure. aleurode. Când luptăm mai repede împotriva acestora. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. Aceste specii formează sisteme complexe. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. de himenoptere. cunoaştem mai bine şi atacurile. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. putem crea o populaţie. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere . O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului.crioceres sparanghelului . Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. perilor. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi.altise cruciferelor . Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. de lepidoptere. 3. Este vorba de coleoptere. tripşi. prunilor. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. În plus. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. larvele sunt ambalate separat în celule mici. putem distinge tratamentul focarelor de afide. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor.

au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .fasolea . Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor.arborii şi arbuştii (pin. Combaterea afidelor Mămăruţa. Dimpotrivă. Se disting 2 categorii de auxiliari: . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. .mazărea . corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. practicile culturale sunt profund modificate. gramineele.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. ulm. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.roşiile . adică vis-a-vis de un complex de specii. frasin. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.verzele .sarriette . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Să se pulverizeze pe zonele atinse.florile ornamentale . frunzele sunt distruse de hispine.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.trandafirii .paraziţii sau parazitoidele. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .garoafelor de inde . stejar. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori).Monocotiledonatele.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . acarieni şi psile.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.mentei . fixată pe 3 ani. Conversia livezii Faza de conversie. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . . Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri.

mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Analize foliare. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. o fertilizare excesivă. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor Regularea împotriva Fungicide. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Solurile foarte poussants. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Analiza chimică a solului. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. acarieni păr: afidă. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. *** ** * * * *** . acarieni piersic: Monilia. Analize foliare Dezierbare chimică. analize de sol Muncă mecanică.Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Atacurile afidelor. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore.

regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). . Profilul solului este o etapă importantă. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Acestea fiind spuse. etc. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. magneziu . cuibarele nu ajung. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. etc. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.incărcăturii manuală în măr * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii.. planuri de apă. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Dincolo de rolul strict de auxiliar. ciuperci). Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. De alfel. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp.. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale.

. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Barbier. Guerin. lavanda. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv .Deltalene. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp.Mater-bi. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol .CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal".Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. Azcos. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Hyplast .

îşi reiau activitatea. Relaţia cu planta . sub scoarţă. adulţii ies de la hibernare. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. verde deschis sau inchis maro sau negre. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. ornamentat sau colorat în mod caracteristic. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. prezenţa ocelilor pe cap. La această temperatură. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi.4mm) incolore sau albe. cuneus neted în hemelytre.Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. Ordre: Heteroptera . au metamorfoze incomplete. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. Din prima primăvară. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24oC. Ouăle (0. nervură).

heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. Insidiosus) .multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. argilă). afide. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică.Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. acarieni. disponibilitatea prăzilor.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. Totuşi. vegetalul. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. Ele descoperă prada prin atingere. soluri cu drenaj sărac. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. sunt de altfel generaliste mari. Le găsim şi în mărăcinii de arin. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Stabilizând agregatele solului. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. În loams argiloase. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. Pe lângă factorii pedologici. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. pare să aibă un loc mare. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. influenţele factorilor de mediu (climat. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. nămol. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. printre altele. La fel ca şi mămăruţele. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. Aceasta permite. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. este câteodată necesar . un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Preferinţele speciei. este cazul texturii (nisip. care formează un ac. dar în general insuficientă la stadiul de adult. pantei. Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. exteriorului şi profunzimii. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. tripşi.

contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. atunci când umiditatea este insuficientă. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă.să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. În consecinţă. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. doar că ele durează tot anul. B. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. De alfel. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. deoarece solul nu este niciodată muncit. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. Reziduurile plantelor de acoperire. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. reduce compactitatea solului. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. 3. Plantele de acoperire permanente . ea rămâne la stadiul de stagnare. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. Cu excepţia paiului de grâu. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. Sistemul său rădăcinar este dens. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. Alte plante precum secara. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Această gaminee germinează rapid.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. tot timpul. datorită problemelor de compactitate. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. în consecinţă. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. 4. ajută la reînnoirea materiei organice. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. În plus. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. Din contră. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. În alte tipuri de sol. 2. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. În plus. În general. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Ridichea oleaginoasă . Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. o linie la două rânduri. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. Neghina multiflorală .

puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. În podgorii. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. ea ţine nematodele la distanţă. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi.convin culturii de măr. În prezenţa unui culcuş de paie. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. sau trei .temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate iarna şi mai scăzute vara. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. adică înaintea seminţelor. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. atunci când popularea este adecvată. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. Comparativ cu mormalele. fetuca crescută este mai groasă. toamna. . Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. Pe măsură ce se descompune. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. trebuie înfundat într-un sol necultivat. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. de preferinţă toamna.aă reziste la maşinăria grea di livadă . unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. păr şi prun. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. făcut primăvara. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. În plus.5 m lăţime. În general. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. trebuie distrusă toată vegetaţia. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. un singur tratament. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. ea desparte populaţiile de nematode. Acoperirea cu paie. De exemplu.patru ani mai târziu. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . intensificarea activităţii microbiene în sol. elimină buruienile primăvara. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. Totuşi preţul seminţelor este ridicat.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund .să fie adaptate la umbra parţială .îndepărtarea nematodelor şi insectelor . Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. datorită adaptării ei la timpul răcoros. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor.

numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. 6. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. Chile şi Argentina. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. Pentru culturile acoperite. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. În natură. Pe câmp. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. 5. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Avantaje 1. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C.10-dodecadien-1-01. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. 4. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. 3. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Larvele. E)-8. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. 2. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al . 4. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. Schema de luptă 1. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. 2. subţire. care conţine 155 mg din formula de feromon. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Isomate-C este acceptat de SUA. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. Isomate-C. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). pupele şi adulţii sunt uşor de observat. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. 3. Contrar insecticidelor tradiţionale. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. Isomate-C nu omoară dăunătorul. pentru a le extermina imediat. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. preparaţia comercială. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. 2. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi.Fânul. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile.

Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. 5. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. prun şi cais 2. apă şi aer nu au fost prezentate.. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Totuşi. .c. la 72 de ore după tratament. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă.c. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată.arborelui. câte un difuzor pe arbore.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. Date despre fototransformarea feromonului în sol. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. 3. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. nectarin. gutui şi alţi arbori gazdă. 6. culturi: piersic. b. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. cireş. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. ochii şi-au revenit la normal. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. d. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. c. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor.). toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Totuşi. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. 4. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. 1. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. peri. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui.

Este nociv dacă este ânghiţit. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. 3.7-1 metru de vârf. c. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Se agaţă un difuzor pe arbore. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. 4. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. 6. deplasarea acestor femel va reduce nivelul controlului obţinut. măr şi păr. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. râurile atunci când aruncaţi acest produs. cais. 4. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. lacurile. nectarin. ochii şi hainele. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. 2.Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Aduceţi recipientul. Nu contaminaţi apa de irigare. Un maxim de 375 difuzori la hectar. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Evitaţi contacul cu pielea. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. . 5. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. 1. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. b. Culturi: piersic.

Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus.5. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Utilizare Ambalare Conservare . Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt.d. 300 ml/ha in 1000 l de apa. râurile atunci când aruncaţi acest produs. GRANUPOM Nr crt. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Nu contaminaţi apa de irigare.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. Aduceţi recipientul. ochii şi hainele. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni.5 si 7. Aceasta perioada este in general in luna iunie. Evitaţi contacul cu pielea. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Este nociv dacă este ânghiţit. o alga marina activa si nutritivva. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. lacurile.

5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. . In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support.5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1. In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte.5 l/ha AUXILIARI 1. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Capcana "McPhail" Combatere Ambalare Avertisment Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor) Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator.5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1. Introducere artificiala 2. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse 4.Doza Buton verde (stadiul F) 1.

Aphidoletes. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani. BIOSWEET Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide.4. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole 1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g Avantaje 8. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. BIO . 5. Myzus persicae. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol . datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana. Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Doza Utilizare 10. Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var.BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9.

inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. Epistrophe. Printre cele mai marcante sunt: . Tachyporus. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii.Cogniopterygidae Diptera .creşterile. Scaeva Pilophorus. pentru combaterea unui devastator bine identificat. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura. în cea mai mare parte a cazurilor. Himacerus. Malacocoris. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. Nabis Chrysopa Hemerobius. au avut de asemenea loc. fie de tip aclimatizare. Micromus Conwentzia Syrphus. Pseudaulacaspis pentagona. Adalia. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu.5 l/ 100 litri solutie de tratament 11. Harmonia. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. . kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Chilocorus. Scymnus. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . .exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. .Combatere Continut Doza Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0. pentru limitarea extinderii larvei australiene. Ea consuma de asemenea tripsi. parazit al larvei dudului. fie de tip inundabil. Phytocoris.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi.Hemerobidae . paianjeni rosii. oua de fluturi etc… Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă. Campyloma. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Propylea.Syrphidae Principalele genuri Coccinalla.Chrysopidae . Stethorus Oligota. viruşii. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Coccinelidae . Anthocoris Deraeocoris.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Staphylinus Orius. În arboricutura fructiferă. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. rezultate semnificative.operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. . Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. Episyrphus. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive.Staphylinidae Heteroptera . apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. muste minatoare. Heterotoma Atractotomus.

care ar putea fi utilizată.Anystidae .Brachonidae .Eulophidae Microorganisme patogene Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Pteromalidae . Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. bacterii. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. De fapt. Ampelomyces quisquali. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. De exemplu. Praon Trichogramma Encryrtus.Stigmaeidae . Trioxys. Ageniaspis Aphelinus. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. Ephialtes Macrocentrus. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Ichneumonidea . Astăzi. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. fluturelui de coajă.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii.. Encarsia.Chamaemyiidae . S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. . Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.Phytoseiidae Actinedida .Encyrtidae . Phryxe Principalele genuri Itoplectis. pentru a limita populaţiile de afide. Lupta biotehnică Astăzi. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Asaphes Eolophus. Amblyseius. Phytoseiulus. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . viruşi Astăzi.Aphidiidae Chalcidoidea . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Aphitis Eupteromalus.Trichogrammatidae . lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Agria. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Apanteles Aphidius. Tetrastichus Ciuperci.Aphelinidae .

Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. etc. foarfecele. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. cel mai adesea un parazit.Astfel. Există paraziţi de ouă.ţinta (luptei) este un organism nedorit. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. Este o metodă eficace.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). dacă este bine aplicată. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. radiaţiile ionizante. larva acestora omorând astfel devastatorul. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. Metodele fizice: frigul.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. micro-undele. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte.. cu atractivi alimentari. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu.agentul de luptăeste un organism diferit. sunete de alarmă înregistrate.etc.Femelele îşi depun ouăle sterile. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. peştilor şi mai ales la alte insecte. Prădătorii se disting de parazitoide. etc. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. prădători sau paraziţi.. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. etc. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. o bacterie. şi nu afectează mediul înconjurător. căldura.. ciupercilor. buruiană. prădător sau un agent patogen. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. nematodelor. ultrasunetele. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. prin septicemie.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. parazit. Metodele psihice: Momelile. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. uscarea superficială a solului. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. infrasunetele.Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. Suntem în cazul luptei biologice clasice. . Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. de larve. băţul. speriatorile. de nimfe. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. lupta biologică se efectuează singură. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. devastator al unei plante cultivate. . viruşilor. dar şi barierele şi ambalajul. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. lipiciul.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. UV. fără a necesita o nouă intervenţie. o protozoare. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali.. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. capcanele. peria. un virus.

. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. muştele şi viespile. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. .difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.extinderea culturii.. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere. ramuri. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis. Fiind dulce. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Aceste gogoşi. . Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Totuşi.. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene. ele pot să se usuce sau să se ofilească.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor.masculii ajung să îşi găseacsă femelele.Dacă populaţia vizată este prea importantă. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. lichid dulce şi vâscos.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. Astăzi.Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. mierea atrage un număr mare de alţi devastatori cum sunt furnicile. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. . În schimb. tulpini sau rădăcini. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. . Câteodată.. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. de obicei pe partea inferioară. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. care devin adesea brune.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. .

Metode de luptă Primăvara. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Săpunurile pot arde frunzele. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele.. afidele vor pieri prin înec. După ce vor ieşi.. larvele vor ataca afidele.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. Hârtie de aluminiu . 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. Atrase de galben .. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Unele sunt mirositoare.. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. Eseul conduce în cadrul programului comparat. La nevoie. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei.. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune.. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. De exemplu. . Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele.Reprimaţi orice infestaţie nouă. remanenţa nu este suficientă. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. Anumite plante pot să îndepărteze afidele.

ulei de petrol. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. Capucine. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna.Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Astfel. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. le va îndepărta prin mirosul său acru. virusul granulozei împotriva fluturelui. carpocapsa. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Are flori de culoare galbenă.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. în ceea ce priveşte carpocapsa. La intrarea în casă. Viermele din măr este larva unui fluture. cuprul împotriva rapănului. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. Nu va exista un miracol. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. cu parfumul său de piper. levănţica.4 tratamente pe an. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Aceasta se numeşte luptă integrată. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Salvia. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. lamă). doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Substanţa saturează mediul şi . Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. Rue. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Aseastă plantă nu este comestibilă.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi.8 tratamente pe an.

carpovirusina. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. • O fructificare natural moderată. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. fără intervenţia omului. în lume. • Un singur fruct pe inflorescenţă. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. Doar livezile convenţionale. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. apoi protecţia integrată. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. Totuşi. În livezile cu protecţie convenţională. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. la fel ca şi costurile de protecţie. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Paralel. privind acarienii. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori.masculii devin incapabili să localizeze femelele. În livezile cu protecţie integrată. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. insectele şi păsările. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. La protecţia chimică. Trei ansamble de rezultate. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. apoi protecţia convenţională. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. . caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. În sfârşit în cadrul experimentării. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi.

• Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. galbene. Zirame.5%. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. şi mai ales în Europa. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. 24. • Plantat pe propriile sale rădăcini. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. • Fără rărire chimică şi nici manuală. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. În al patrulea. Să se cureţe bine plăgile. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie.ulei de rapiţă. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. Duzii – Murul. Să se trateze pe timp frumos. întreagă. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. o canalizăm.Planta. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. înaintea mugurilor albi. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. • Pe ramurile fructifere. • Fără talie. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. deformate gălbui apoi roşiatice. Forma. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. găunoase. la înmugurire. în condiţii favorabile vigorii arborelui. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios.insecticid uleios . Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). cupru. Stadiul după mugurii albi – monilioza. Cais stadiul B-C. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . Coacăz şi Cassis la înmugurire. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Se tratează cu Thirame.ulei mineral . Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Prun şi cireş – muguri umflaţi. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Global. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. regulate şi de calitate Foarte adesea. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. mlădiţe deformate care se cangrenează. 25 şi 24 fructe sunt produse. Astfel. înaintea apriţiei primelor flori. al cincilea şi al şaselea an. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. • .

Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. bacteria infestează cel mai frecvent florile. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. Cum se implantează vegetalele? . Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. va creşte diversitatea fitofagilor. a căror ţesuturi sunt foarte fragile.Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. apoi progresează sub scoarţă cu seve. Schematic. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Pentru a proteja culturile. precum iedera de exemplu. fie local (luptă biologică). Totuşi. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. în termenul de diversitate. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. fie global. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. care a atins un nivel ridicat. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. ea se stabilizează apoi. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. albine. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. nu mai creşte deloc. Exceptând fitofagii cu regim larg. amenajările environmentale şi metodele de cultură. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Din contră. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. păsări şi om. Boala se transmite prin aer. într-o livadă.

şi un Psylle. lemn. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători.Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. care deformează frunzele în gogoşi. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. regulării apei. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori.). Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. Exemplu de mărăcine. Psylla alaterni. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. găzduiesc o faună bogată. Trioza alacris. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. Florile oferă în acest sezon resurse alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). burare intermediară şi jet înalt). Crysopes şi Hemerobes adulte. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. caracteristice monoculturilor intensive. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. la fel şi pentru syrphes. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. Ea măreşte capacitatea de . Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. cea a peisajului. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC).

Acestea găzduiesc în principal syrphes. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Frasinul găzduieşte o Psylle. Acoperirea cu . această salcie are. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. El nici nu creşte în pădure. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste.refugiu hibernal a mărăcinelui. prin caracteristicile frunzelor sale. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Aphis sambuci. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. P. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. În zilele noastre. multiplică o bogată faună de entomofagi. În acest mediu. zmeurul. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului Zmeurul nu este o plante care stă la soare. Înflorirea este foarte precoce. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Se pare că în nişa sa ecologică. o faună mai bogată.

Pe deoparte.48 Plastic alb 91. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. De altfel.92 Paie 105. fertilizării. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. mărimea fructelor.4 6. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini.5 9. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă.3 36. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. şi în cazul paielor. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai . Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.4 11.44 Plivit cu mâna 71. Pe de altă parte. un aport azotat suplimentar este necesar.5 m2) Martor 59. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului.54 Napropamide 77. Într-un sol care reţine puţină apă.2 6.paie poate păstra umiditatea. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului.66 Plastic negru 96. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. controla buruienile şi să crească randamentele. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său.4 27. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede.3 5. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite. Clark.8 31. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie.0 45.2 5. mai lungi şi mai puternice. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. Diferenţa era apreciabilă. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului.4 6. Generalizarea nu este deci posibilă. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse.69 Simazine 80. Efectul asupra temperaturii Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta.3 6.1 74. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. înălţimea tulpinilor.7 32.5 m2) (kg/4.

mici. care nu conţinea nici o scoarţă. acest element fiind uşor eliberat de paie. Fertilizarea În producţia convenţională. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. simptome tipice unei carenţe de azot. mai ales a frunzelor de fagi. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Talaj. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Este de preferat să se îndepărteze. mai ales în cazul paielor de ovăz. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Când se foloseşte paie. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii.6-8. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Când răsadurile deveneau mai mari. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Se poate aplica şi toamna. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Compost. privând astfel planta de azot. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. ploaia penetrează mai greu în sol. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. În exterior. pe plantaţie. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. deci trebuie folosite mai puţin. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. . graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare.

Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Nucul se înmulţeşte prin seminţe.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. În primul an. să se implanteze o cuvertură permanentă. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. haine. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. bogat. se aplică mulciul imediat după implantare. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . etc. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor.Coaja lemnoasă . solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. Nucul iubeşte terenul adânc. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. Dacă solul este uscat. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. mulciul trebuie instalat imediat. Se pliveşte până la începutul lui august. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. În orice caz. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. • • . păr. suportă calcarul şi creşte la lumină. Se poate atunci la un sistem cu mulci. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. bine drenat. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. Ca întotdeuna. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. după ploaie sau după ce a fost irigat. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. iar recoltarea se face toamna. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. • Să se furnizeze mai mult azot. argilos. În cazul răsadurilor micropropagate. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. să se implanteze cuverturi anuale. Nuca este compusă din trei părţi: . pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor.Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. Pentru o implantaţie de toamnă. Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. apoi se pune mulciul în iunie.

coaja lemnoasă dură şi bine sudată. sensibil la bacterioză. cu vine. formă ascuţită. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. maturitate între 10 şi 20 octombrie. miez foarte parfumat. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. coaja lemnoasă este semidură şi mică. sensibil la antracnoză. fructificare rapidă. mai puţin la antracnoză. nu tolerează marile friguri iernale. ascuţită. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. coajă lemnoasă fină.Lemnul de nuc este dulce. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. Fruct mare. fructificare rapidă. arbore viguros. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. maturitate la mijlocul lui octombrie. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. se conservă bine. fructificare rapidă şi productivitate bună. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. înflorire precoce. Chandler Nuci mari. fructificare rapidă. miez mic. Lara. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. productiv. rezistenţă bună la bacterioză. Mayette Această varietate este de origine italiană. cu coaja lemnoasă mică. Fernor. randament la spargere în jur de 50%. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. formă ovoidă. miez cu gust foarte fin. coaja lemnoasă dură. Hartley Nucă mare (34-36 mm). maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). târzie. se poate folosi crud sau uscat. polenizat prin franquette. fructificare rapidă. fructificare rapidă. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). se foloseşte pentru mobilă. necesită un sol răcoros bogat în humus. productiv. miez alb şi cu calitate gustativă bună. mai puţin la bacterioză. miez uşor de extras şi foarte parfumat. se conservă rău. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. maturitate în octombrie. maturitate în octombrie. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. Franquette Fruct mare. rezistă la bacterioză. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. polenizator. oval. coaja lemnoasă mică şi fragilă. rustic şi productiv când este adult. excelent pentru . fiind şi greu de extras. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. foarte fertil. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. uşor de extras. cu fructe precoce. Caryas. înflorire precoce. Fernor Nucă de talie medie sau mare. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). calitate excelentă. Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. miez galben deschi cu gust foarte fin. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. conservare bună a fructului. polenizat prin franquette. un miez de o calitate bună. lunguieţ cu baza aplatizată. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. Din mâţişori se poate face vin. arborele este viguros. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. arbore viguros. Corne du perigord Fruct de talie medie. Careme Fruct de talie medie. arbore viguros şu o fructificare precoce. miez alb. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase.

Verdelet Fruct cu talie medie. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. polenizator Franquette. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). Jardin de la Saint-jean. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. decupează marginea frunzelor. maturitate după 15 octombrie. fructificare lentă. necesită un polenizator. Charancon decupează marginea frunzelor. arbore puţin viguros. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. Vina: fruct ascuţit. Pleureur Quenouille Fruct mic. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. productiv. rotund. arbore mediu viguros. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. Soleze (R) Arbore viguros. arbore viguros. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. mai greu de uscat. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna . miezul se extrage uşor. arbore viguros. Thomas Black. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă.deserturi. arbore viguros şi rustic. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. Bacterioza provoacă căderea fructelor. puţin sensubil la bacterioză. Saint Martial Fruct mic. maturitate târzie. coaja lemnoasă mică. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. Chaberete. foarte productiv. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. productiv. Mayette rouge. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. Bolile: Cerneala şi pourridie. boală rădăcinară. fructificare rapidă. rezistă la antracnoză şi bacterioză. intră rapid în producţie. maturitate târzie.

galben. maturitate iulie – august. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. roşu purpuriu la soare. măr foarte bun. maturitate în noiembrie – decembrie 24 Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25 Belle fleur rouge 26 Belle fleur verte . vigoare medie. pulpa sa este albă.martie 15 Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16 Belle fille de la creuse 17 Belle fille de la Manche 18 Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. dulce şi acidulat. foarte productiv. se comportă bine la altitudine. maturitate în ianuarie . calitate gustativă excelentă 9 Belgoden (R) ou goldensheen 10 Belle de Boskoop rouge: roşu închis. puţin aplatizat. maturitate în decembrie 11 Belle de boskoop schmit husch 12 Belle de Broizat 13 Belle de Fumée 14 Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. pulpa sa estre fermă. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza Baie 1 Bailleul ou Gros hôpital 2 Barbe ou Courbis 3 Baron de Berlepsch 4 Beaurichard 5 Beausoleil 6 Beauté de l'Ohio 7 Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8 Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. arbore viguros. galben.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 0 Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. vegetaţie târzie 19 Belle fille Normande: fruct de talie medie. se comportă bine la altitudine. maturitate în octombrie 20 Belle fleur de Brabant 21 Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22 Belle fleur double: roşu. rezistent la boli 23 Belle fleur Jaune: fruct mare. are o pulpă acidulată şi dulce. la boli. măr bun. pulpă albă. dulce şi acidulată. dulce şi zemoasă. fină. dulce şi zemoasă.

acidulată şi parfumată. gust acidulat. maturitate iarnă 28 Belle Lourounaise 29 Belle rivet 30 Belrene (R) 31 Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32 Bénédictin: galben – roşu. maturitate în august – septembrie 54 Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. 39 Blanc sur 40 Blanche champagne 41 Blanche de la flaugere 42 Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. fină aproape moale cu savoare dulce. 43 Blanche precoce Blaze 44 Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45 Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. se conservă bine. acidulată. maturitate noiembrie – decembrie 55 Boucasse de Brès 56 Bougie ou Kandil Sinap 57 Boulonnex 58 Bouquepreuve 59 Bourniquette 60 Bouscasse de bres 61 Braeburn 62 Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63 Brie 64 Brownless Russet 65 Cabaret: viguros. pielea sa este verde. devine galben la maturitate. galbenă şi roşie. zemos. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46 Bon père gris 47 Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. pulpă crocantă. maturitate în ianuarie – martie 48 Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49 Bonne Hotture: fruct de talie medie. foarte crocant. arbore sănătos şi viguros. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50 Bonne ménagère 51 Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52 Bordes 53 Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. pulpă fină cu savoare acidulată. mediu.27 Belle josephine: fruct foarte mare.septembrie 69 Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate în decembrie – aprilie 70 Calville d'Angleterre 71 Calleville de Dantzig 72 Calville d'Espagne 73 Calville de Mleiv 74 Calville des Femmes 75 Calville des prairies 76 Calville d'Oullins 77 Calville du roi . piele verde cu puncte negre. fruct mare. parfumată 66 Cabassou 67 Cabusse 68 Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. maturitate în decembrie 33 Beraud 34 Bertanne (R) 35 Besse 36 Bismarck 37 Black john 38 Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). maturitate în august .

Choureau. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. parfumată. savoare bună parfumată. maturitate precoce 91 Carre d'hiver 92 Cassou: maturitate târzie 93 Cassou d'Hortez 94 Centrou 95 Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. acidulată. pulpă albă moale. mărul este foarte bun fiert. pulpă crocantă zemoasă.78 79 80 81 82 Calville rayé Calville rouge d'automne Calville rouge de Savignac Calville rouge d'été: maturitate precoce Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. Chretienne . varietate rustică. Claque pépin: fruct de talie medie. Citron d'Hiver . se comportă bine la altitudine. coaja este galbenă şi răşie. se consumă din decembrie până în martie. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. maturitate în octombrie 96 Champ gaillard 97 Chantecler 98 Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. mărul are o lungă conservare. Cinq cotes . culoare galben verde cu roşu. Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin . are o pulpă fină şi zemoasă. arbore viguros 84 Calville royale 85 Calville saint sauveur: maturitate toamna 86 Camoise 87 Canelle Blanche 88 Canine des clots 89 Carabille: fruct de talie medie – mic. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. se conservă bine. spălat cu roşu. Christkindel (voir saint-nicolas) . coajă roşie închis.Cherry cox . când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. Colapuy . se comportă bine la altitudine 90 Cardinal: fruct mare gălbui.Conchine .Coestress . Citron suisse . maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. bună. aplatizat. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . Coeur de Boeuf . maturitate în decembrie 83 Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. Coing . pulpă moale Chaux.

maturitate la începutul toamnei. zemoasă. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. fruct de talie medie. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. De risoul . maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . aproape crocantă. uşor acidulat. Doux argent Drap d'or: fruct mare. Dorée de Grimes . zemoasă. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. coaja are culoarea verde şi răşie. pulpa este foarte fermă. maturitate în noiembrie.Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. zemos şi foarte dulce. Double bon pommier: fruct mare. dulce. Double rose de l'ain . maturitate târzie. se consumă din octombrie până în noiembrie. acidulată. înflorirea este foarte târzie. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. savoare acidulată. galben. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Durette . De l'estre De Lin. varietate excelentă. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. Double rose . pulpă albă moale. Discovery . arborele are bună productivitate. pulpă fermă. Demoiselle. crocant. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. parfumată.

fructul se ţine mult timp pe arbore. moale. pulpa sa este fină. maturitate în octombrie. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. maturitate din octombrie până în noiembrie. maturitate târzie. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. conservare bună. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. maturitate în septembrie – octombrie. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. dulce şi puţin parfumată. zemos şi foarte dulce.Fraise: bun pentru patiserie. dulce şi parfumată. . pulpă fină moale.

coajă roşie. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. maturitate la sfârşitul lui octombrie. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet .Grand mère Granny smith: coajă verde. Imperiale winesap Improved blackstaymann Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare.

striat cu roşu. galben. savoare bună. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose Lachaudon Lambron Lancashire . pulpă zemoasă.Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. maturitate în octombrie. se culege la sfârşitul lui august.

coajă de culoare verde gălbui. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge . maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare. mărul se fierbe.Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99 Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie.

foarte parfumat. dulce şi foarte parfumată.Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. culoare gri. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. Orange suisse: varietate bună. Alternanţa producţiei. pulpa sa crocantă este zemoasă. este un măr bun pentru fiert. fragil. maturitate din ianuarie până în aprilie. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga Permain dore Petit croquet Petit franc roseau . pulpă de culoare crem. fructe mici.

dar gustul său este delicios.Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. nici o pară. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100 Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. Pomme raisin Pomme Titard Ponsard Pouzac .

Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. rezistă la îngheţurile de primăvară. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. se conservă până în decembrie. pulpă albă.Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. maturitate în septembrie. varietate bună polenizatoare. varietate bună. pulpă semi-moale şi savoaredulce. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. galben alb. maturitate din decembrie până în martie. zemoasă. pulpă albă crocantă. pulpă fermă. roşu la soare. recomandat pentru patiserie. de culoare galbenă şi roz. dulce. dulce. striat cu carmin. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. . se comportă bine la altitudine.

maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. galben. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. pulpa sa este zemoasă şi dulce. bun. pulpă fermă.Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de France: pulpă galbenă. dulce. se comportă bine la altitudine. maturitate toamna. maturitate în decembrie – martie. maturitate în decembrie. culoare galbenă. Reinette blanche champagne: maturitate toamna. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande .

varietate bună.Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. se comportă bine la altitudine. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne . Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis.

se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101 Rose de miel . maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac Rose de berne: bun. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. ruginie.Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. pulpă fină şi zemoasă.

cu striaţii roşii. Serveau ou Pointue de trescléoux . zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. maturitate în septembrie – noiembrie.Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. pulpa este fină. moale. de culoare galbenă.

gust acidulat. cu pulpă fină moale. cu savoare acidulată şi parfumată. nu se conservă. Transparente de croncels : excelent. arbore viguros. coaja de culoarea chihlimbarului. maturitate vara. fruct mare alb. bun pentru patiserie. măr bun. şi zemoasă. iulie – august. arbore foarte productiv. pulpă crocantă şi foarte dulce. fertil.Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. albă. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse . rezistent la boli.

maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie . are puţin gust de banană. plis parcurge fructul de sus în jos.Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent . galben şi roz la soare. maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles.

pulpă crocantă. calibru mare. loc pentru altoi semi-nanificant M109. loc pentru altoi semi-nanificant. bogat în zahăr. polivalent. galben striat cu roşu. vigoare medie. foarte viguros. coajă roşie. fructificare lentă Doucin. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). EM7. puţin sensibil la asfixiere M7. fructificare rapidă. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. dulce. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 EM9.Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. loc pentru altoi semi-nanificant. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. da arbori foarte viguroşi. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. dezvoltare slabă Paradis. bun pentru compot. Cox's rouge des flandres: fruct mic. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. mai viguros decât MM106. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. dezvoltare slabă. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. Dello : măr pentru băutură. zemoasă şi parfumată. Părul . rezistă bine la secetă.

coaje galbenă verzuie. rotund. se cultivă la munte. verde şi gri.Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine . de culoare galbenă. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. rotunjit care nu are sâmbure. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. maturitate precoce. puţin zemoasă. dulce. Beurré Hardy: fruct mare. acidulată. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. viguros. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. Andre Desportes: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. până la 1000m. parfum subtil. maturitate în noiembriedecembrie. excelent. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. foarte productiv. cu coajă groasă de culoare galbenă. foarte zemoasă. cu o parte roză. maturitate august septembrie. productiv. maturitate la sfârşitul lui iulie. pulpă zemoasă. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. pulpă parfumată şi zemoasă. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. pulpă galbuie. puţin granuloasă dar fină. culoare galben palid. cu savoare dulce şi parfumată. fină. maturitate precoce (iulie). roşiatic. pulpa sa este dulce. maturitate în septembrie-octombrie. maturitate în septembrie-octombrie. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. pulpă foarte zemoasă. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. cu pulpă albă. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă.

galben verde. culoare verde şi ruginie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Claude Blanchet: fruct mic. alungit. pulpă zemoasă şi dulce. maturitate în noiembrie – decembrie. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. maturitate în octombtie – noiembrie. Clapps favourite: fruct mare galben. Colette: fruct de culoare galben. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. Duchesse de Mouchy Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée . maturitate la mijlocul lui august. maturitate în octombrie – noiembrie. coajă galbenă şi verde. pulpă dulce. maturitate la sfârşitul lui iulie. pulpa este zemoasă şi parfumată.ianuarie. zemos şi parfumat. maturitate vara. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. culoare galbenă. maturitate în octombrie. Conférence: fruct alungit. maturitate la sfârşitul lui iulie. bronzat. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. productiv. pulpă moale şi fină.Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. de culoare galbenă ca lămâia. maturitate în noiembrie. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . spălat cu roşu. maturitate vara.

fină. zemoasă. dulce. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. Président Heron .Fulva Garden Gern (R): păr pitic. Garden Pearl (R): păr pitic. gust bun. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. pulpă albă. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. maturitate în noiembrie. maturitate în octombrie. maturitate la începutul lui august. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . duce şi zemoasă. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare.ianuarie. coajă galbenă la maturitate. maturitate la mijlocul lui august. cu coaja verde colorată la soare. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat.

Altoit pe gutui. Reine-Claude. adesea foarte dulce. foarte parfumată. pulpă verde. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. maturitate la sfârşitul lui iunie. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. părul va avea o dezvoltare mai redusă. zemoasă. arbore productiv. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. . prăjituri. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. pulpa sa este parfumată. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. au un gust fin. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. pulpă fermă şi dulce. Mirabelles.Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. rotunzi. bune pentru masă şi în prăjitură. conserve …). Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. au mărimea unei cireşe. gust bun. conservă. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. de culoare galbenă. mai mari decât Mirabelles.

ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violetă Galben Foarte bună. de Tours. fruct mic. brynska. dulce moale. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Violet negră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. Musqué. parfumată zemoasă. Mijlocul lui . se lipeşte de sâmbure Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. de Septembre. creşte pe arbuşti spinoşi. rustică Verde Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Începutul lui septembrie Belle de Thuin Berudge Mare. catherine. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. Se reproduc de la sâmburi. pentru prunelor dulce prăjitură. Violet. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri.- Prunelles. verzui. uscate fleuris patiserie şi de Tours prune uscate Damas Royal Damas violet Sfârşitul lui iulie august De Lawrence Mare Moale. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie Damas de Mică – Prună Calitate Sfârşitul lui Utilizat Tours medie mare. prunei sainte august confecţiozemoasă. inferioară iulie pentru fermă. narea acidulată. puţin fragil parfumată. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Arbore viguros Mare Culoarea cojii Albastru Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună Gust de caisă şi ananas Bună.

recolta este mai grupată şi mai importantă fermă. viguros. conserve. dulce. neagră zemoasă. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. P 707 şi P 303. ovoidă Bună . crocantă. frig dulce cu savore de cais august Bună Începutul lui septembrie foarte bună. destul de foarte rezistent la parfumată. zemoasă. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Golden japan Mare Galben viu Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Galbenă. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). dulce. prăjituri. dulci arborele este viguros şi productiv. P707 produce fructe mari. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. viguros parfumată Medie. Autofertil.Gage De Kirke Des Bejonnières zemoasă. fruct polivalent pentru masă. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. Purpuriu Foarte ovală. foarte parfumată Mare. torturi şi prune uscată Începutul lui Fruct puţin august infectat de viermi Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. arbore dulce.

foarte parfumată.Hackman Jefferson Mare Mare Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. zemoasă Necesită Începutul lui polinizatori august dulce. albastră zemoasă. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. gust de miere. august d'althan. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. se utilizează parfumată. d'Oullins. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. Reine-claude de Bavay Maturitate târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. sensibil la rugină Mirabelle parfumée de septembre Monsieur Medie. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. Foarte bună foarte parfumată. se utilizează în patiserie. foarte bună. dulce. pete carmin dulce. foarte parfumată. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. Delicioasă în Ardennes . La altitudine. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă.

fruct de masă şi acidulată. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Mică Vars Prune Pêche Portocaliu Portocalie Zemoasă. savoare polenizator bună.prăjituri Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. partea arbore viguros însorită violetă. puţin Pentru prăjituri. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. Se utilizează ca fină. pulpă tare de dar produce culoare verde. uscat parfumată. Autofertil. purpurie neagră Prune Abricot Prune Bonjour Prune Caprane Mare alungită Enormă Medie. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. spre roşu în acidulată. arbore viguros Galbenă. ovală Roşie Albastră Fruct oval. Autofertil acoperită cu zemoasă. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie . Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. arbore rustic. care merge dulce. Necesită dulce. verde. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Prune de chien Mică. dulce.

foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue d'italie Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. Autofertil acidulată. se pot liber face şi prune uscate. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce.Prune de Mică. excelent pentru sâmbure prăjituri. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună . se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. august d'Oullins. şi dulce. dulce şi acidulată Prune Saint. Saint-Antonin rotundă Albastru închis Zemoasă. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Mijlocul lui august Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. bună.

se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. cea mai interesantă este 1119. arbore viguros Bună. acidulată. pulpă tare. fină. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. Pulpa Reine claude tare. zemoasă. arbore foarte viguros Foarte bună. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună. Autofertil înflorire precoce. foarte de Bavay ou dulce. Sunt produse două clone. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. una Nancy dintre cele mai bune prune. aurie. Autofertil foarte dulce. moale. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. nu foarte Autofertil dulce. utilizat mai ales ca şi polenizator Bună Autofertil Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Medie Mare Violetă Verde Foarte bună gălbuie Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Mijlocul lui august . parfumată. foarte dulce.Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Verde Galben verzui Foarte bună. pulpă tare. pentru conservă şi prăjitură.

cu pete roze mai mult sau mai puţin închise Dulce. productivatate bună. arbore cu vigoare medie Locul unde se pune altoiul prunului . se adaptează la orice tip de sol. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. arbore productiv şi vigurosş fructificare rapidă Se foloseşte pentru prune uscate şi prăjituri Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Valor Verdane Rotrundă Ovală.Mariana GF 8-1. . .Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. . un pic acidulată Galbenă Arbore productiv Mijlocul lui august Sainte Catherine Medie – mare Galbenă pătată cu roşu Zemoasă. puţin Violetă Montauban alungită ou grosse rouge d'août Tare şi zemoasă.Jaspi (R). violetă Carcassonne oval Royale de Mare. arbore viguros Medie. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) .Royale de Fruct mare. ancorare bună. autofertil Gust de miere Autofertil Foarte dulce Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia Verde la maturitate. dă arbori foarte viguroşi. rezistă la asfixierea radiculară.Myrobolan.

zemoasă. pulpă foarte parfumată. căpşună mică de culoare roză. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. Simptome: • La varietatea William’s. se cultivă în pământ sau în tunel. precoce. fără legătură aparentă între ei. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. Eros Favette: INRA. culoare alb roză palidă. culoarea sa este roză foarte pală. Blanche Ananas: fruct de talie medie. La cules. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie.expoziţia: în plin soare. maturitate după mijlocul lui iunie. de culoare închisă. Elsanta: originară din Ţările de Jos. viguros.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . productiv. fruct de formă iregulată. fondantă. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. pulpă untoasă albă.climatul: temperat şi mai degrabă cald . Maturitate timpurie. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. parfumată. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. recomandată pentru prăjituri. foarte ferm. verde închis. Ananas: să se vadă Ananas alb. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. căpşună mică cu gust acidulat. Belrubi: creeat în 1962. fructe mici medii. fruct roz. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. vine din toate regiunile. Brighton: ferm şi parfumat. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. dar nu suportă solurile calcaroase. frunze largi. dulce şi zemoasă. precoce. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. Cilady: CIREF. Fructele sunt mici. calitate bună gustativă. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). alungite. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. productiv. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. dulce. fruct mare foare dulce. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). parfumată. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. untoasă. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. frunze frumoase lucitoare. poate rezista la secetă. dulce. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. cu formă bizară. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . varietate rustică. în formă de inimă. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. rezistă la secetă. răsadul eset viguros. La Doyenne du comice. . pulpa sa este albă. zemoasă. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. varietate viguroasă. Berbi: regiunea de origine Dordogne. Bogota: viguroasă. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. pulpa este fondantă. fructul având tendinţa să se întoarcă.Sinonime: William’s bark necrosis. semi-precoce. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. zemoasă şi parfumată. Capron Royal: varietate veche. dulce. Are particularitatea că are frunze caduce. dar nu în plin soare. Chandler: originar din SUA. pulpă foarte fină. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră.

calitate gustativă bună. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. precoce. puţin sensibil la boli. cultură uşoară. răsad robust. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. culoare închisă. Marquise: fruct conic ferm. frumoasă prezentare a fructului. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. producţie din mai până la îngheţuri. savoare dulce. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. rustic şi productiv. productiv. albă. Umigento: căpşună mare dulce. Fraise de bois: parfum incomparabil. pulpă fermă. recoltă grupată. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. rustic. răsad viguros. semi-precoce. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. căpşună mare (până la 15g). Mount Omer: fruct mare alb. fruct mic. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. Seascape: varietate de origine americană. parfum de căpşună de pădure. se conservă bine. varietate productivă. recolta din 15 mai până în 15 iunie. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri.Galante: nouă varietate de sezon. Cirano: fruct uşor alungit. productiv. Red Gauntlet: târziu (10-12g). Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. Marastil: foarte parfumat. maturitate precoce. Senga Sangana: fruct mare. Majoral: parfumat şi productiv. calitate gustativă bună. . Sannie: fruct de talie medie. pulpă dulce. calitate gustativă excelentă. florile sale sunt roze şi parfumate. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. are gust de căpşună de pădure. productiv. producşie din iunie până la îngheţuri. Maraline: fruct alungit. fruct alungit de culoare chihlimbarului. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. Mamie: fruct mare în formă de con. fruct mare. răsad productiv care rezistă la căldură. de culoare roşie-portocalie. calitate gustativă bună. bine parfumat. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. maturitate precoce. calibru mediu-mare. miros şi parfum excepţional. foarte dulce. roşu aprins şi strălucitor. varietatea nu produce stolon. dulce. mult parfum. Pajaro: originar din SUA. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. precocitate medie. dulce. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). Ostara: fruct de talie medie (8-10g). precoce. dulce. fără întrerupere a producţiei. calitate bună gustativă. dulce. maturitate precoce. Gento: fruct foarte mare (12-15g). rezistă la boli. dulce. varietate rustică şi productivă. zemos. foarte parfumată. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. se cultivă puţin în tunel. introdusă pe piaţă în 1929. fruct mic. culoare roşie strălucitoare. maturitate la mijlocul sezonului. pulpa sa este foarte fină. Talisman: semi-urcător. fruct de calibru mediu-mare. zemos. productiv. conic. Gariguette: INRA. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). lichior. dar are pulpa roză. productiv. formă conică. Mara des bois: foarte produsctiv. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. cu parfum foarte delicat. roşu aprins. Cirafine: fruct alungit. parfumat. Segaline: originar din Lot. suportă congelarea. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie.5m) putând fi palisat. productivă. rezistentă la boli. târziu. Maxim: fruct foarte mare. originară din Alpi. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. parfumat. Vivarosa: căpşună de talie medie. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. Revada: căpşună mare (10-15g). foarte parfumată. productivitate foarte bună. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. produs din iunie până la îngheţuri. se utilizează şi pentru prăjituri. calitate gustativă bună. etc. puţin sensibil la paraziţi. foarte dulce. fruct mare conic. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. Versailllaise: varietate de căpşună veche. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. acidă. suportă congelarea. patiserie. fruct alungit roşu viu strălucitor. viguroasă şi prductivă. Valeta: originar din Ţările de Jos. foarte productiv. parfumat.

Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. emit rădăcini. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. productiv. parfumat. atunci când sunt în contact cu solul. rezistent la friguri. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. precoce. bună. era cultivat în împrejurimile Brest. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. pielea are culoarea roşu închis. Profusion Record Regal: parfumat. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. productiv. pulpa sa este dulce. Dina Felligni: fruct mediu. semsibil la boli. Pavie: epidermă păroasă. . este suficient să le răsădeşti. Nectarină: epidermă netedă. parfumat. precoce. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). dulce. parfumat. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. parfum excelent. Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. albă şi zemoasă. sensibil la făinare. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă.Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. miezul se lipeşte de sâmbure. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. nu este sufucient de productiv. rustică. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. maturitate la mijlocul lui august. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. miezul se lipeşte de sâmbure. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. maturitate la sfârşitul lui august. strălucitoare. Brugnon: epidermă netedă. Gros violet: maturitate august septembrie. Hercule: creat în 1946.

Docteur Aribeau: fruct destul de bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte dulce. . rezistent la boli. floare sensibilă la îngheţ. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. de talie medie. pulpă galbenă portocalie. acidulată. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. bine colorat. maturitate la mijlocul lui august. acidulată. calitate gustativă bună. fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui august. Henri Adenot: arbore viguros. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. Guilloux elegante: fruct excelent. Colombine: fruct rotund. Geradix: fruct mare parfumat. maturitate la începutul lui septembrie. rezistent la beşicare. puţin rezistent la beşicare. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. pulpă fină. Dugelay: fruct bun. roză în jurul sâmburelui. maturitate la mijlocul lui august. foarte bună. tardiv. Charles Ingouf: fruct mare. are o culoare roşie strălucitoare. fosrte fertil. Gold mine: bun. roz sub piele. pulpă alb verzuie. Belle des croix rouges: fruct mare. fruct alungit. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. Amsden: arbore viguros. arbore viguros şi fertil. puţin rezistent la beşicare. foarte parfumat. maturitate august – septembrie. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. foarte zemos. maturitate după mijlocul lui iulie. Arbore productiv. maturitate la mijlocul lui septembrie. pielea albă. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. maturitate la mijlocul lui august. foarte parfumat. Blanche teton: arbore productiv. destul de sensibil la beşicare. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. rustic. cu sămânţă fină. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. pielea păroasă de culoare roşu închis. fruct bun. rezistent la beşicare. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. pieliţă groasă. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la mijlocul sezonului. maturitate la mijlocul lui iunie. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. floare rustică. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Belle imperatrice: fruct foarte bun. sensibil la beşicare.Morton: foarte bun. Flaming gold: foarte bun. productivitate bună. rezistent şi fertil. rezistent la beşicare şi la molinia. rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. parfumată şi zemoasă. Henri Moulin: fruct mare. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. maturitate la începutul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. acidulată. foarte zemoasă. maturitate în iulie. pulpa sa este roză lângă sâmbure. parfumată. zemoasă. sensibil la monilia. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. maturitate la mijlocul lui iulie. foarte bun. dulce. zemoasă. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. foarte parfumat. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. sensibil la beşicare. pulpă albă. arbore viguros. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. este un fruct cu o calitate bună. dulce. puţin sensibil la îngheţurile târzii. savoare dulce. Entre de Chanas: fruct mare. maturitate la începutul lui august. foarte dulce. Gaillard: fruct foarte bun. pulpă albă. pulpă puţin zemoasă. fruct mare roşu. maturitate în primele 15 zile din august. maturitate la 22 de zile după May Flower. Galande: fruct destul de mare. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. foarte bun. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. maturitate la sfârşitul lui iulie. producţie regulară. arbore productiv. rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. Charles roux: arbore viguros. fruct mare. Olympio Silver Lode: fruct mare . Benoni: fruct bun. rustic. Carman: viguros. fructificarerapidă. foarte dulce. arbore viguros. maturitate după mijlocul lui august. puţin sensibil la beşicare. rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui septembrie. dulce şi parfumată. destul de rezistent la beşicare. floare sensibilă la îngheţ. Rose de septembre: pieliţă violacee.

sâmbure gros. pulpa alb verzui. productivitate foarte bună.Incomparable Guilloux: fruct bun. roşie în jurul sâmburelui. savoare dulce. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. maturitate la sfârşitul lui august. sensibil la beşicare. rezistent la beşicare şi la alte boli. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. productiv şi rustic. puţin rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui august. Tournier: fruct foarte bun. gust de miere. maturitate la mijlocul lui august. H. Diamond princess Dixired: fruct mare. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. foarte bun. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. Madame Girerd: fruct mare. savoare bună. sensibil la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. maturitate după mijlocul lui august. fertil şi rustic. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. fruct foarte bun. maturitate în august. maturitate la sfârşitul lui septembrie. J. maturitate la sfârşitul lui iulie. fără aciditate. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. varietate foarte veche. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate după 15 iulie. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte dulce. . Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. flori rezistente la îngheţ. Tardive de Septembre: fruct mare. nu se lipeşte de sâmbure. maturitate la sfârşitul lui septembrie. rezistă la monilia. pulpa se lipeşte de sâmbure. rustic. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la beşicare şi la făinare. maturitate la sfârşitul lui iunie. Ribet: arbore viguros. rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui septembrie. productivitate bună. maturitate la începutul lui iunie. maturitate la mijlocul lui septembrie. foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. pulpă de culoarea porţelanului. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. se poate conserva bine. foarte dulce. moale. maturitate la sfârşitul lui iulie. fină. Red Robin Redwing: fără aciditate. maturitate după 15 august. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. sensibil la făinarea coryneum. parfumată. sâmbure liber. o foarte bună rezistenţă la monilia. puţin productiv. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. zemoasă. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. maturitate în primele 15 zile din august. foarte dulce. fruct bun. Precoce de Hale: fruct mare roşu. Harken: foarte bun. sensibil la beşicare. fertil. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. dulce. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. fruct mare. pulpă albă verzuie. foarte rezistent la beşicare. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. Loring: foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. uşor acidă. maturitate după 15 august. rustic. puţin rezistent la beşicare. Veraud: arbore viguros. rezistent la beşicare. May Flower: rezistent la beşicare. Robin: foarte bun. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. maturitate la începutul lui septembrie. Pitaval: fruct foarte bun. bun pentru pus la borcan. maturitate la începutul lui iulie. parfumat şi dulce. foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. Cardinal: bun. Madame Guilloux: fruct foarte bun. foarte precoce. sensibil la beşicare. Madeleine rouge: fruct destul de bun. piele galbenă spălată cu roz carmin. sensibil la beşicare. sensibil la beşicare. Jaune miel: arbore viguros.). Early Elberta: destul de bun. Fayette Flavorcrest: foarte bun. Madeleine blanche: fruct foarte bun. zemoasă. pulpă densă. pulpă albă. fruct destul de bun. foarte rezistent la beşicare.

maturitate la mijlocul lui august. Sweet cap: piersică mare albă. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. maturitate la începutul lui octombrie. Să li se schimbe locul la 7 ani. piele roşie. Sanguine de Touraine: fruct mare. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. Oriola: nectarină galbenă. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. maturitate în primele 15 zile din iulie. maturitate după mijlocul lui august. Sanguine tardive: fruct mare. acidulată. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. maturitate la sfârşitul lui iulie. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. pulpă roşie. parfumată. Ordigan: piesică galbenă. maturitate la începutul lui august. pe un fond galben. rezistă la secetă. să se consume crud. Eliva: originar din Elveţia. maturitate la sfârşitul lui septembrie. rustic. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate după 15 iulie. maturitate în iulie. foarte bun. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. se utilizează pentru torturi şi conserve. zemos. pulpă dulce. maturitate după mijlocul lui august. Sanguine Vineuse Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. floarea rezistă la îngheţ.Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. maturitate la începutul lui august. . pentru solurile calcaroase. maturitate la începutul lui august. zemoasă. roşie. zemoasă. Rubidoux: foarte bun. se decolorează în jurul sâmburelui. pentru regiunile mediteraneene. bună. seminţa semiliberă. maturitate după 15 august. păroasă. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. maturitate la mijlocul lui august. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. pieliţă puţin păroasă. Ornella: piesică galbenă. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. pieliţă de culoare închisă. maturitate la începutul lui septembrie. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. maturitate la sfârşitul lui august. fructificare precoce şi abundentă. maturitate la sfârşitul lui iulie. Oriane: piersică galbenă. pulpă densă.

precoce. foarte rustică. uşor de cultivat. Llyod George: roşu. Summit: fruct rotund. productiv. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. cules uşor. fruct foarte mare. fruct mare violet purpuriu. roşu. maturitate la mijlocul sezonului. tulpină subţire. Heritage: rustic. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. productivă. viguros. Surprise d’automne: varietate veche. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. savoare bună. foarte parfumat. productivă. Polana: tulpini drepte. rezistă la amestec. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. Malling exploit: fruct foarte mare. precoce. calitate gustativă bună. fruct dulce. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. precoce. zemos. parfumat de culoare galben auriu. producţia durează 2 săptămâni. maturitate precoce. Glen Ample: originar din Scoţia. târziu. Tulameen: originar din Canada. tardiv. productiv. viguros. maturitate la mijlocul sezonului. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. fruct mare. viguros. precoce. fruct de culoare zmeurie închisă. parfumat. Galante: fruct mare parfumat. zemos. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. ascuţit. necesită puţin palisaj. productiv. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. parfumat. fruct puţin colorat. Bois blanc: rustic. adaptat la altitudine. fruct puţin moale. Rose de cote d’or: fruct mic. roşu purpuriu. zemos. Lord Lambourne: galben. Royalty: varietate de origine americană. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. Faro: viguros. una din cele mai precoce. maturitate la mijlocul sezonului. precoce. se foloseşte crud sau transformat. . Joan squire: fruct mare. uşor de cultivat. rezistent la boli. Flavi: calitate gustativă foarte bună. fruct de talie medie. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. Rouge de Sauron: varietate veche. tardiv. Malling augusta: fruct roşu deschis. parfumat.foarte parfumat. foarte productiv. Purple Royalty: fruct zemos. Schoenemann: fruct roşu închis. Malling Leo: fruct conic. maturitate precoce. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. Glen glova: varietate veche. fruct roz. producţie grupată în timp. viguros şi productiv. Malling promose: fruct mare.Eva 2: pentru regiunile muntoase. dar ferm. gust diferit. Jewel: fruct gustos. viguros. parfumată. viguros şi productiv. productiv. parfumat. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. viguros. se adaptează la terenurile uscate. precoce. teren uscat. fără spin. urcătoare şi tardivă. roşu închis. maturitatea la mijlocul sezonului. recoltă timp de o lună. gust bogat. Ruby September: fruct mare. fără spini. rustic. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. gust acidulat. Cumberland: fruct mare savuros. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. roşu. Radboud: fruct alungit. productivitate slabă. Wawi: rustic. rezistent la boli. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. Frida: viguros şi puţin înţepător. Willamette: origine americană. viguros. viguros. Meco: producţia durează mai mult de o lună. parfumat. Violette: precoce. Baron de Wavre: fruct mare. Glen lion: fără spini. foarte parfumat. Glen Prosen Gradina: fruct conic. precoce. fruct ferm. Summo: fruct foarte mare. rezistent la transport. maturitate la mijlocul sezonului. tulpini destul de drepte. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. originar din Iugoslavia. productiv. Sucre de Metz: varietate veche. bun pentru patiserii. creşte rapid. Meeker: fruct de talie medie. puţin moale. Puyallup: fruct parfumat. foarte parfumat. producţie importantă. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri.

pagube ale rozătoarelor. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. Simptome: . Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. Lemnul ia o culoare portocalie. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. Golden west: fruct mare pentru patiserie. Procentul de transmitere este foarte slab. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. Confuzie posibilă: Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. Primăvara următoare. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. viguros. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. Quince souty ring spot. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Pear quick decline. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). incompatibilitatea între varietate şi altoi. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Sorbus. de lupta împotriva psylles. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. tardiv. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. de vârsta arborilor. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20.. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. rustic. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. cu gust foarte bun. şoricei de pământ. urcător. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Chaenomeles şi Pyronia. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. dar care poate contamina şi Cydonia.. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. Creşterea este redusă. tare şi parfumat. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus.Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. mai puţin de 20%. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. Anumite varietăţi pot contamina merii. parfumat şi dulce. de sensibilitatea varietală. de practicile culturale. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. înmugurirea acestor arbori este lentă.

Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu.. Poate afecta doar câteva fructe din arbore.. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. La sfârşitul lui august. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Astfel. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. Această capcană. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. plasată în culturi. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Producţia perelor este redusă. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Cea a merilor de la 10 la 30%. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului.5 g/l la căderea frunzelor. această metodă este în plină dezvoltare. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Avetizarea agricolă: . Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. în acest caz nodulii sunt spongioşi. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. Florile ca şi sursă de hrană .Sunt în general localizate pe frunze. adică spre lun lui iunie. în concentraţie de 6. Astăzi. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. microorganismele şi insectele benefice. masculi şi femei. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. în absenţa Gravelle. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. de la 30 la peste 50%. mirosul sintetic. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Plasat într-o capcană. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Insecte devastatoare prinse în capcane .

Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. care atacă larvele carpocapsei mărului. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Morcovul sălbatic este pe . Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. . Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. . Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor.Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . forma. este cazul ombeliferelor.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. în lungul drumurilor de fermă. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Trebuie alese după anumite criterii: . Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. . O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. . phacelie. afidele şi tetranidele.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. . poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. . muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. la periferia unei livezi. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed.

Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . pc Zf. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. pc Zf. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. Utilizare Zf. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Ombelifere Panais Pastinaca sativa Morcov cultivat Daucus carota Morcov sălbatic Daucus carota Mărar Foeniculum vulgare Aneth Anethum graveolens Coriandru Coriandrum sativum Angelică Angelica archangelica Anason Erzngium campestre Carvi Carum carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Rudbeckia hirta Margareta albă Chrysanthemum leucanthemum Floarea soarelui Coreopsis spp. un parazit important al carpocapsei. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei.locul doi. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. pc Zf. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. trifoiul roşu şi lucernă. Un mod simplu. pc Zf. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Molena iubeşte toate tipurile de sol. Compozite Asters. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. cs Zf. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. pc Zf. pc Zf. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. O cruciferă ornamentală. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. În cazul plantelor bianuale. pc Zf. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. cs văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Înflorire . acest prădător poate ataca merii. pc Zf. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. pc Zf. pc Zf. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. cs Zf. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. În ciuda eficacităţii sale. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic.

eliberarea târzie de N . cs Zf. control bun al lăstarilor (zmeur). zf Zf. cs Zf.diminuarea levigării . Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp.Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp.penetrarea apei şi îngrăşămintelor . cs Cs. pc = plantă însoţitoare. cs Zf.ameliorarea structurii solului . . solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.protecţia eficace împotriva eroziunii .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor.să se supravegheze rozătoarele . cs Zf. pc Zf Zf. Lychnis spp.diminuarea vegeraţiei .creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .concurenţa hidrică şi în elemente nutritive. cs. aeraţie bună a solului.probleme cu anumite buruieni . cs Zf Zf.văratic văratic primăvăratic .văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală.să se cosească frecvent . pc Cs Cs Zf. pc Zf. Zf Zf. Achillea spp.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni Precauţii –incompatibilităţi .o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . cs = plante de acoperire a solului. Inconveniente .îmbogăţirea solului cu materie organică .să se adapteze îngrăşământul şi stropirile . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. pc văratic văratic .pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial. zf Cs.tomnal văratic .diminuarea randamentului . Cerastium spp.diminuarea căderii fructelor .tomnal văratic văratic primăvăratic .acţiunea împotriva anumitor buruieni . Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp. Avantaje: .

.trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm.paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare).creşterea eventuală a umidităţii. . .utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare.- riscul formării unei talpe de arătură distrugerea accelerată a materiei organice.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.să se suravegheze rozătoarele.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie.anumite materii sunt permeabile în apă. .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate.costul şi disponibilitatea materialului.efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. Paie plastice Avantaje .riscul de eroziune pe terenul în pantă. material greu de găsit.control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. .risc de eliberare.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă.dezierbarea chimică pe margini se recomandă. Inconveniente . . lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. . . . . .pentru paiele de rapiţă şi iarbă.aport mai mult sau mai puţin important în materie organică.). . Inconveniente .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . . Precauţii – incompatibilităţi . .eventualitatea unei carenţe determinată în N. Precauţii – incompatibilităţi .control posibil al lastarilor cu anumite produse.dezierbare câteodată necesară la limita paielor.costul şi durata materialului. . .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. . . Inconveniente . . . Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje . . .risc de eroziune pe terenul în pantă. Precauţii – incompatibilităţi .rădăcini superficiale nedeteriorate.control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).tasarea solului (asfixiere). atenţie la bolile criptogamice. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul.structură bună a solului. . . .punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente.cere multe ierbicide. . Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor).utilizarea ierbicidelor redusă puternic. . .

Precauţii – incompatibilităţi - să se supravegheze rozătoarele, atenţie, activitate greu de controlat sub plastic; - dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Pollimax se aplică la : peri, meri, căpşuni, cireşi, pruni, afini, etc. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: - când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci; - când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea; - când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei; - când culturile nu sunt atractive prin natura lor; - şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. Aplicare Aplicaţi: - între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei; peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. - 1-2 zile după instalarea stupilor; - devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare, în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.00 şi 16.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C; - în volume suficiente de apă, pentru a stropi florile şi frunzele; - folosiţi un pulverizator convenţional. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. Avantaje - creşte numărul de albine cu miere - creşte numărul de flori vizitate - creşte numărul de seminţe şi fructe - creşte calitatea, calibrul, forma fructelor - creşte randamentul global - creşte profitul.

Rapănul (Venturia inequalis) Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi, iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Luptă preventivă - aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii

Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare; orientarea randurilor; amplasarea livezii; ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie, fan , iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant, Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor ♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf)

Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Tableau 3 - Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Nom latin Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité au Québec sèche région de Montréal 1/128 3 mois région de Montréal 1/32 abondant dans le nord 1/16 rare mais cultivable 1/16 rivages du 1/4 8 mois fleuve(golfe) région de Montréal 1/2 2 mois 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32

Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable?

2 semaines 3 mois

2 mois

Symphorine blanche

Symphoricarpos alba

partout

1/1

2 jours à 2 semaines

Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine; 3 parti argila;şi 10 % solutie fungicida vegetala). Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii

Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 - Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty

Schüepp et W. Ann.Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 2 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 f09 m09 m08 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 3 3 2 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 1 1 1 1 2 2 1 1 R J J R R R R R R V R R V V V J V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom.E. Siegfried. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Humus.prévenir plutôt que guérir. Protégez vos arbres grâce à la prèle. 17(4):655-663. Burchill. A. 34:136-143. et G. Dhar. Northeast LISA Apple Production Newsletter.Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan Mutsu (Crispin) Sources: Wilcox (1987). M. printemps 1982:21-27. R. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis.. 1988. Bulletin OEPP. .M. Bennett. Qasba. 1982. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. Brown. Appl. 1947. 50(6):209. mars/avril 1988: 7-9. 1982. Phytopathology. 1(2):1-2.T. Biol. Les Quatre Saisons du jardinage. nº17. 62:297-307.N. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent d10-m10 1 d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. 1982. McHardy. et W. K. Appl. S. Gonnaud. H../déc. Orchard management:New Hampshire 1981. Gadoury. 72 (7):904-910. D. 1984. Bosshard.N. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. 1990. 1987. Gilliver. nov. E. Granger (1988) Tableau 5 . 1982:32-34. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. D. Les arbres fruitiers. Biol. Bio-dynamics.. 1968. Science and Culture. Ann. Y. no 142.

1988. 33(3):74-76. W. G. Frère. Polymer films:a new approach to control apple scab. 1988. Blackburn. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. 1983. Kirchner-Bierschenk.F. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. 1987. Cultivars résistants à la tavelure. Schmid. et W. Wilcox. et G. J. [Alternative cultivation of apples and vegetables. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. Bio-Dynamics. Rasmussen. 5(1):93-97. Paris. Rapport final. Apple disease management pages 40-45 in USDA. Miedtke. et J. Granger. Gupta. Flore laurentienne. rapport de recherche #2036.Welder et G. pamphlet n82.A. 1991. L. et R. W. Maine Organic Farmer and Gardener. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores.H. Henggeler. 1987. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). International Journal of Tropical Plant Diseases. Wesel-Bislich. 1990. W. A. 1927. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. 1988. Ottawa. Montréal. 1989. I. Agriculture Canada.. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. W. W. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference.L.D. 1982.] Erwersobstbau. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. Louis.E. et M. 243 pages. 6(3):7-9. 1988. New York. Proctor.K. J. Coventry.GRAB. Phytopathology. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. Les Quatre Saisons du Jardinage. Neumann. Highlights.K.Overbeck.. 17(6):1. 1983. 1987. Dominion of Canada Department of Agriculture. n116. G. Thorez. U. T. juillet-août 1982:31-39.P. 1988. 75:966. 53(2a):359-362. Shaffer. OMAF. 364 pages. Gupta. 1990. station de recherche Vineland. 1964.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. J. Lamb. Editions Terre Vivante. et S. Ontario Ministry of Agriculture and Food. MacNeil. A. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE . Hills. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. D.J. 1988. K. New. Courrier du livre. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. Management guide for lowinput sustainable apple production.A. Paris. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. Lower Rhein. A. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. 1990. 23(10):22-23. Kennel. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. Natural Organic Farmers Association. 59 pages. 25(10):246-255. Fruit pest and disease control:the organic way. Royaume-Uni. Studies in fruit diseases:apple scab. 1990. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. Plant industry branch. 16(2):123135. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. 1983. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. R. MacHardy. Presses de l'université de Montréal. Pesticides. 1985. Rosenberger. K. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. 2e édition.Gupta. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). D.T.H. 1990.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. automne 1975:19-23. 66:195. [1. P. Hockey. J. 1986. Apple diseases:their biology and management in NOFA. 1990. 96:75-78. Keipert.] Besseres Obst. Marie-Victorin. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. 1990. Northover. Gillespie et B. Jagdish. White. 1990. 925 pages. 1975. O. Henry Doublday Research Association. Hoffmann. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre.K. Tränkner. Greenhouse studies. Prediction of apple scab:reduction of spraying. 97(1):24-32.J.. G. n 15. Healthy orchards. J. Pest management section. St-Arnaud.E. Denis Culley:organic orchardist. Kolbe.

Trioxys. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.asso. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. Atractotomus. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.Trombidiidae Insecte parazitoide Diptera . Scymnus. Stethorus Oligota. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone.Icheumonidae Genuri Coccinella. Praon . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Campyloma. Pilophorus. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Staphylinus Orius. Micromus Conwentzia Syrphus. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Propylea. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Phryxe ltoplectis. Ephialtes Macrocentrus. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Adonia. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Agria.Hemerobidae . Anthocoris Deraeocoris. Episyrphus.Nabidae Nevroptera .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea .Anthocoridae .Chrysopidae . domaine de Gotheron. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică.Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Phytoseiulus.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha.Phytoseiidae Actinedida : . Harmonia. Heterotoma. Chilocorus.Miridae .Cogniopterygidae Diptera .60 m. Malacocoris. Nabis Chrysopa Hemerobius. 1994. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase.Stigmaeidae .fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida .Chamaemyiidae .Syrphidae . La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA.Staphylinidae Heteroptera . feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Himacerus. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Epistrophe. Allothrombium Pales. Apanteles Aphidius. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Adalia. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.Anystidae . Amblyseius. Tachyporus. Phytocoris.Coccinellidae .

mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Trichogrammatidae Encryrtus.67 Gala. Aphitis . Golden 7.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.33 Jonagored. ACTA point n°1 .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. Encarsia. piretru si ulei vegetal).7 Florina 0.Pteromalidae Eulophus ..42 Starkimson 9.Tetrastichus .Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. 1994. .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. Ageniaspis .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.8 Earlygold 0.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). Asaphes .Aphelinidae Eupteromalus. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.5 Jonathan Jonagold 3. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Encyrtidae Aphelinus. . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. capocapsa (Cydia pomonella). . bacterii. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . 25 2. Ozargold 2.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Brachonidae . virusuri D'après Reboulet.82 Media 11. 83 Jerseymac 1. Aceasta specie este polifaga.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .

Synthèse 1994-98. FUNGICID: afide. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. INRA. INSECTICID: afide. GRAB. furnici. furnici. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte.00. carpocapsa. carpocapsa. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. melci. Agribiodrôme. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. 1998. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. INSECTICIDE . : 04.01. GRAB. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni.90.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique.84. Se diluează 1/20 pentru aplicare. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. 1998.70 / Fax : 04. INSECTICID afide. GRAB.90. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. după care se filtrează. după care se filtrează INSECTICID.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. tanacetum vulgare fierbinte.Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.84. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. 1kg la 10 l de apă. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. 1998.

păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile.mentha infuzie furnici revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Afide. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICIDE TOTAL Afide. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte . Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.

adulti de crhysope . se remarquent surtout au printemps.5 mm).paianjeni (Angiope) .- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Pucerons apodes. d'un orangé vif.larve de chrysope .larve de syrfide . tétranyque rouge du pommier. Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. tétranyque à deux points) Nymphe. Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. semblables à des Pucerons limaces. clair ou translucide.. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. se déplace très rapidement (0. Adultes : mouches menues. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. à l'aspect de velours. jaune vif tacheté d'orangé (0.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide . On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. ex. adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. Acariens phytophages Nymphe. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros.adulti de syrfide . Présents sur l'écorce et les feuilles. avec parfois des taches brunes sur le dos. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1.3 mm). brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm).larve de cecidomelide . là où se nourrissent les acariens phytophages. Actif dans la végétation au sol au début de la saison.larve de coccinele .-viespi parazite Nom Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. Acariens phytophages (p.5 mm). de rouge foncé à rouge clair. se déplace rapidement (1 mm). impossibles à décrire précisément et rarement observées. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. Acariens phytophages Nymphe. Adultes : mouches ressemblant à des Larve .

rapides. ovoïdes (3 mm de long). réunis en grappes. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). adulte Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). bruns. acariens. pucerons Nymphe. Adultes : vert grisâtre. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. vertes aux yeux rouges. Les coccinelles sont actives toute la saison. Les larves se trouvent dans le feuillage. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans les débris au pied des arbres et des haies. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. Réduves ou punaises Adultes : gros.abeilles. très actives. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). vert moucheté ou gris moucheté. Larves : corps allongé. Adultes : ovoïdes. Pucerons. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. Oeufs : jaunes. légèrement aplatis latéralement. en forme et cochenilles de tonneau. orangés. se trouvent dans le gazon. acariens Nymphe. Abdomen fuyant sous les ailes. Nymphes : minuscules. sous les débris au sol. luisants ou mats. . Larve. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. Nymphe. au corps Pucerons. Acariens. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). sur de longs pédoncules très fins. adulte Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. dont les larves du carpocapse de la pomme Adulte Nocturnes. toute la saison de croissance. Pucerons. marqués de taches noires (3aussi acariens 4 mm). Actives de la fin mai à octobre. Larves : fuselées. foncé avec taches claires. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. Oeufs : blancs. les pierres et les rondins. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. Coccinelles (Coccinellidés) Larve. brun ou orangé luisant. Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Pucerons. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères.

. Les adultes sont actifs dans la frondaison. ovoïdes. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes.Falstaff .6 cm).Gloster . Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes.Kent . Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures.Jubile . Mineuse marbrée du pommier (MMP) Larve Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Melrose . de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes nuisibles Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison.Belle de Boskoop . Les adultes sont actifs dans la frondaison. Femelles munies d'un long ovipositeur. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. ressemblant à des comprimés. adulte Dans la frondaison.Clochard. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. noires. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP. sur les branches et le tronc.Fuji . Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles. brunes. Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP. La plupart des insectes arboricoles Immature. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. huit pattes. Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP. d'enrouleuses.dans les fruits tombés Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce.Canada Gris .5parasites (Braconidés 3. Les larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles.

370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75.370gr • Prăjitură de căpşuni . Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese.Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline Carona Kiwi • Howard . fără alcool. fără conservanţi.370 gr • Îngheţată de Cassis . fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr.50 şi 25cl.. .Idared . Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise.Reine de Reinettes . permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. fără alcool. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare.Jonica .Granny O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică.Golden .

Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. şi procentul de ulei activ.active şi împotriva ouălelor de acarieni. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. Să se evite perioadele cu secetă. aleurode. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. După hidrogenizare. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. mamifere şi păsări.aprobate de caietele de sarcină biologică. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. . temperaturi ridicate şi vânturi puternice. . se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. afidele. Dezavantaje . Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. .lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. gravitatea.Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. Utilizări . . cicadelles şi tinerelor larve. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. . În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. bolnave sau stresate.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. blocând astfel intrarea aerului.fitotoxicitate posibilă în sezon. Avantaje . uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. . afide şi câţiva fluturi de noapte.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. .uşor biodegradabile.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate).nu persistă. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. În orice caz. dar şi împotriva anumitor psilide. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. După purificarea uleiului.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. . Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. După rafinare. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. mai ales în cazul plantelor slabe. Uleiul înăbuşeşte ouăle. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. . Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată.uşor de aplicat. . . Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. scara de temperatură la care uleiul se distilează. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă.

aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. În seră. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Arboricultura . Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. poluarea saz deriva pesticidelor. fluturi şi acarieni. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp.Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. piele şi plămâni. La 3%. devin mov închis apoi brune. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. împiedicând sporii să germineze. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. dimineaţa sau seara. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. punaise du fevier. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. Frunzele afectate pot cădea. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Spectru de acţiune Afide. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide.

. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci.pepenii galbeni. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile.5 ml în 237 ml apă. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: .dovlecii.Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . tigres şi mineuses. . ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Portulaca Zinnia Specii comestibile . Rezultatele indică că: . de nuci de cocos. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. Produsele testate erau: uleiuri de porumb. Sericultura În seră. Joy şi Palmolive. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. la multe specii apar borduri negre. de floarea soarelui. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. În livadă. . varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. de anumite larve. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol Specii ornamentale Comentarii Azalee Begonia Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Camelia Crizantemă Poate fi fitotoxic pentru flori Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Mai puţin părul lui Venus Gardenia Muşcată Poate fi toxic pentru flori Palmieri Mai puţin cocotierii Filodendron Poinsettia Să se încerce mai întâi.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. Uleiul nu este . Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia).5%) . Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere.Ridiche.Feves de lima . Dove. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. de palmier. ardeii iuţi. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. tetranide şi aleurode imature. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. fluturi. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn.Ardei iute . uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide.Ivory. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12.

Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. cu bactospeină. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.să se planteze varietăţi precoce . Ce trebuie făcut: . cu atât fitotoxicitatea este aparentă. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. de la începutul lui mai.să se evite îngrăşămintele prea azotate . Cum ele nu pun probleme de rezistenţă.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . castani.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve.larvele de chrysope. Fără pericol pentru albine. cât şi în exterior şi nu în seră.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se trateze de două ori. lăptuci şi bumbac. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: .să nu se evite.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. sunt adesea cu viermi . să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . să se interpună o bandă protectoare de carton. Dovlecii. Utilizate raţional. face ravagii în meri. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . fluturilor. un produs selectiv specific pentru larve . şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. pruni. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere.să se pună cuiburi pentru piţigoi.fitotoxic pe vinete. deşi sunt derivate din petrol.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Pe arbori tineri. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.să se pulverizeze purin de urzici diluat .să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Concluzii Uleiurile horticole. iarna. aleurodelor şi acarienilor. nuci. Aceasta fiind spusă. să se taie părţile din frunzele atinse. dar putem să le găsim şi în peri. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. În ciuda acestor calităţi. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă.să se suprimeze funzele beşicate. dar fatal pentru insectele auxiliare . Ce trebuie făcut: . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. dipioni şi alte insecte.dacă este necesar. urechelniţe. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică.

Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. Williams. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. mai puţin importantă la măr 5-10%. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. perii.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. Prin teste ELISA. Pear ring pattern mosaic. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Ochiul: mediu şi deschis. zemoasă. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. gutuii.. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. ornată cu lenticule concentrice. Perioada de consumare: octombrie-martie. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Platycarpa dwarf. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Cuveta: evazată. Ce trebuie făcut: . până în martie. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . gutui C7-1. Pedunculul:destul de scurt. Doyenne du Comice. Quince stunt. prunii şi numeroase plante ornamentale. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre.să se aducă bor. Polenizatori: Conference. gros. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. cu întrenoduri de lungime medie.să se planteze varietăţi rezistente. Pulpa: fină. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Forma: ovoidă scurtă. Ea afectează merii.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. groasă. . Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. Pyrus A20. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. puţin profundă. • Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Vara aceste zone decolorate pot necroza. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. câteodată neregulată.

Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Pe varietăţile mai sensibile. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante.Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. Fructul prezintă un bun calibru comercial. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. Simptome: Sunt localizate la fructe. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. alunul şi alte specii. În anii fără expresie a simptomelor. Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. • Dacă temperaturile sunt scăzute. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. după o puternică expresie a simptomelor. Gala şi mutanţii săi. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. trandafirul. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. Incidenţa economică: . o bună ţinută la conservarea la rece. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Apple green dimple. prunii. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. Apple rough skin. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi.

Agentul acesteia nu este identificat. blastomanie. apoi ca şi xylemlimited bacterial. perii şi gutuii. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. Simptome: . mătură de vrăjitoare. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. Producţia este nulă. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%.În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. dar care este cea mai puţin frecventă. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Quince yellow blotch. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. denticulaţiile lor sunt neregulate. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. Această boală afectează mărul. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. • Cealaltă manifestare. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Confuzie posibilă: Nici una. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Frunzele sunt în general mici. care a dat numele bolii. este prezenţa inelelor concentrice brune.

Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Arborii contaminaţi au puţine fructe. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. sunt deformate. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. crispate. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. Frunzele trandafiraşilor. Simptome: Sunt localizate la fructe. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%.Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Vuveta oculară este decolorată. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) . Fructele. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. manifestă punctuaţii negre în relief. în funcţie de varietăţile contaminate. Fructele sunt adesea mici şi deformate. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. Două tipuri de simptome descriu această boală. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Confuzie posibilă: Nici una. Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. şi doar aceste frunze. la începutul sezonului.

Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Apple top working disease. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Principii : 1. Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. Este inportantă o redresare foarte progresivă . un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. . Apple jonction necrotic pitting. Confuzie posibilă: Nici una. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Aceste rezultate se explică prin : . trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Incidenţa economică: Deşi latentă. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. . .ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . În momentul creării livezii proprii. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Virginia crab decline. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. El afectează merii.o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. Din contră. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos .Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr.

respectiv rezistente. …) . -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă.… ..sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit .trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. . Reine-Claude pentru prune etc… 3. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. Alegerea soiurilor . 2. . alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. .alegerea unor sisteme de irigare. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. tasare.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. MM 106 şi sol umed pentru mană .se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . În acelaşi timp. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a.sunt preferate speciile rustice.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. . excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. micro-aspersiune). Alegerea densităţii şi a formei . LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE • cantitate (2) • calitate • regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. specii de piersici târzii datorită moniliozei . prun pentru sharka etc… b. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Melrose şi Florina pentru măr. nuc pentru carpocapsă.

Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. • Lupta directă . .zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. . sau în livadă.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează .este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente.reglarea încărcării .pneuri cu presiune mică (dezumflate) . favorizează aerisirea. care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante. pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. . . . De exemplu. . chenopodium. . Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii. În plus.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice. Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : .calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. . Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: .(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. care condiţionează rapiditatea. 6. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: .utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi.o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor.realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. . Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna. . Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană .materiale care nu compactează . Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani.

.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. se conservă perioade mari de timp. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. Soiuri . . fără alternanţă. Beurre Bosc.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. induce un comportament heterogen. productiv. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase.8/9 . . respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. . • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. bună calitate gustativă.Principiu: Completarea măsurilor preventive: .metodă abandonată în favoarea francului clonat.Conference: sensibilitate mică la rapăn. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. necalcaroase. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice.Kirchensaller: franc provenit din semănat. . precum şi la climatele calde.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare .BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. În aceste condiţii pedo-climatice.EMA şi Sydo. . Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. productivitate bună.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. foarte productivă. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. bună ancorare. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. . specie foarte productivă. .lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. tendinţă puternică de drajonare. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. mărime corespunzătoare. . Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. .Williams: sensibil la rapăn. monilioză etc…). este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. Conference. foarte mare şi regulată. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului.Prinderea după plantare este întâmplătoare. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. bună calitate gustativă. dar arămie. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. foarte viguros. proastă afinitate cu gutuiul. specie cu dublă destinaţie. conservare până în decembrie. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. Cel mai compatibil dintre gutui.Adams 332. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. producţie precoce. bună calitate a fructelor .Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. sensibilitate la Stemphylium. . Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9.

afinitate medie cu BA 29. lauretc. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. controlul vigorii. . . Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct.. .Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. oprirea creşterii vramurilor). Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact. În plus. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. Forma are puţină importanţă. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. tei. 2. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. .. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). După căderea petalelor. epidermă fragilă. . Protecţia fitosanitară 1.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. foarte sensibilă la Stemphylium. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. potasică şi ferică..Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. vigoare medie. În schimb. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. cuiburi.. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. alun. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. de lemne. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. producţie slabă. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: .Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. foarte bună afinitate cu BA 29.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. merişor. În sezon. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem.. sensibil la sulf şi la cupru.

3. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. cap grideschis şi corp alb-gălbui. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. apoi intră în fructul tânăr. albă cu capul maroniu. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. După transformarea în nimfă.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr.  cantitatea de innocul. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. Larva sapă o galerie circulară subepidermică.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Ouăle eclozează în timpul iernii. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Comice. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. 4. Guyot. trecănd mai departe într-un alt fruct. Atâta timp cât riscul există. 7. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. rotenonă). primăvara. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. 5. Dacă există resturi din anul precedent. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. . Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Adultul. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Totuşi. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. foarte uşor de identificat. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Primăvara. Apare o singură generaţie pe an. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. 6. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). În faza următoare. în crăpăturile scoarţei în mod special.  prezenţa cancerului pe lemn. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. foarte arcuită.

exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Produse utilizabile. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Controlul buruienilor Pe rând. bogate în materii organice. Acest obiectiv. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. Port-altoii Juglans regia L. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. 4. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Ronde de Montignac). Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. va ghida alegerea materiilor organice. este singurul port-altoi utilizat în prezent. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. compost). Marbot). Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. (Parisienn. 1. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. 2. 3. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. . în momentul dezmuguririi).

Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. . -Înierbarea totală a solurilor bogate. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. În general. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. În acest caz. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. scoarţă. o bună aerare în interiorul arborelui. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. La ora actuală. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. provocând căderea lor. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Irigarea se poate face în diferite moduri. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. Înierbarea. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. În această situaţie. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. În caz de imposibilitate de irigare. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. din mai multe puncte de vedere. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. în livezi. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. Ciuperca iernează pe frunze. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. material textil) sau cu materiale organice (paie.

oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. Rhysophus sau Alternaria. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior.Monilia fructigena are perniţe mai mari. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. . fiind paraziţi ai rănilor .Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. Atacul este favorizat de: • Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. datorită mijloacelor limitate de combatere . formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. În prezent. Pe fruct. o creştere regulată. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. Penicillium. 5. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. În general. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. . 4. La înfiinţarea livezii. este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii.  Livezile trebuie să fie curate. 20% dintre fructe putrezesc în livadă.o schemă de plantare mai aerisită. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. brun roşcat . Unele suşe sunt rezistente la cupru. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. . într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă.

hidroxid). Condiţii de infestare • Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. • Recoltarea în bune condiţii: manipulare . • La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. Perioada de intervenţie • Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. • Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. magneziu.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). calciu. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc • În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. tăieri după recoltare. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: • Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. • Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. • Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. frunze mai groase şi deformate. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . sulfat sau oxiclorură. coada calului.• O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. recoltarea fructelor putrezite. tăieri în verde. silice. eliminarea fructelor care se ating. • Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. transport. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . tăierea ramurilor prea joase. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. conservare la temperaturi scăzute.1 %. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. În zonele cu riscuri . fructe deformate. cancerului. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. • Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. presortare în livadă. şi bacteriozele): 2. Cuprul nu mai . crăpături). • Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. După recoltare. • Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. orientarea parcelei. cupru . Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. forma arborelui. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui.

Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. căderea frunzelor).utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Rich Lady Summer. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Pseudomonas sp. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Snow King. . . Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Big Top.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Lady. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. extracte din plante.acţionează din momentul în care miceliul penetrează în frunză. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Sibelle.H. aminoacizi). Elegant. . se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. Hale). Valley Sweet. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. . Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Rich. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. . Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde.

acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). . Melrose. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. talie. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Elstar.  favorizarea entomofaunei utile.Specii mediu sensibile: Reinette Grise.Specii sensibile: Reine des Reinettes. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Sulful muiabil are o anumită eficacitate. Boskoop.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice.  aplicarea unor tratamente precise. Necroza este de formă ovală . Cuprul este un bun cicatrizant. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. Idared. Delbard Estivale. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. evitănd dispersia sporilor. Baujade. -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). Belchard. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. . rezultă o diminuare a vigorii livezii.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. .Cancerul (Fusicoccum amygdali) Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Pe ansamblu. Braeburn. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. Gala. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. fertilizare). Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Topaz. Profilaxie 1. Alegerea soiului În agricultură ecologică. -Deformare accentuată a lăstarilor.1 până la 2. Golden. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor.

Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. benzi (straturi) florale. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor. mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. . Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol.  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri.  primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal. guano. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate).Specii puţin sensibile: Florina. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide). Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii.5 l/hl de apă. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. .se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe. 3. cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. 14 şi 7 puncte. mărind volumul per ha la1500 l. ricin.tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1. B. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Goldrush. O pajişte variată. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. reci. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). provocate de o mineralizare târzie a azotului. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. .. Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2. mai ales în peioadă estivală. Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon. Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie. Semănarea speciilor selecţionate în amestec. 2.  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor.

Tratamente cu piretru şi rotenonă. Ca şi Mg. extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. în ce moment. .asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. K. dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului.cunoaşterea biologiei. . Rădăcinile arborilor şi fâneţei. Principiile active fiind fotodegradabile. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. De remarcat că. . În ceea ce priveşte bacele de arbust. gărgăriţe).crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor.Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Principii de bază a combaterii dăunătorului: . Zn. care se testează în prezent este Neem. Trebuie limitat numărul furnicilor. Aceste produse sunt puţin selective. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Si. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h). în caz de ecloziune tardivă. . Cu. PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. De altfel Na. P. acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. viespi. aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni. în funcţie de stadiul lor de aplicare. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec.efectuarea de tratamente precise. În Elveţia. care acţionează prin contact. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil. cu excepţia limitării pagubelor. în ce cantitate şi sub ce formă. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor. B. Intervenţii după înflorire La această dată. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. unde acest produs este omologat. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Mo. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe. este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. nu se mai poate face nimic. Penrtu îngrăşământ.controlul stării vegetative a pomului. imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Fe. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. . Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N. arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. C. Un alt insecticid vegetal.

5 54. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe.6 22.5 70.5 2. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970.1 rădăcini Prelevări 10. USDA 1992 Drawer şi alţii 1970. apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. trebuie ţinut seama de faptul că. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3.9 1. 15. cu rapida evoluţie a varietăţilor. raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor.5 8.4 4 22.5 3 15.9 diverse (muguri.5 Prelevare 98 35 148 136.6 1.3 Ramuri.5 15 37. Prelevarea permite evaluarea nevoii.9 0.8 Frunze 43 6.6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca. căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4.1 16.Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988. a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură.2 2. Souci şi alţii 1977 Păr Cireş Prun Cais Piersic 40 12 20 20 15 30 26 10 18 15 10 5 5 9 9 70 23 42 71 36 2 2 1 3 1 5 2 2 2 2 Kiwi 20 31 11 54 7 2 Zmeură 15 29 7 26 - 5 Alte bace de arbuşti 20 37 7 47 - 4 . trunchi.

Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării.normele rămân neschimbate.a mugurilor şi a fructelor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate. azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă.a mlădiţelor.K. şi aceasta. de exemplu.procedee care variază după anotimpuri. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază.începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi.un exces de azot la fel.Mg.Ca).Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului. de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate.Afin 15 21 2 10 - 1 Drawer şi alţii 1970.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei. datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive.dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului.fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini.fie de frunze. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de .Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol.în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor.până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.chir şi în plantaţiile fertilizate.este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc.sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.disponibile pentru plante. Într-o cultură de fructe.căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha).Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini.cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.a rădăcinilor.este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat.a frunzelor.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate. Souci şi alţii 1977 De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea. la momentul potrivit. Şarpanta.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării. atunci când ea are nevoie.

fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. . Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. mai puţin bogate în elemente fertilizante. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. Fosforul. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. efectul azotului durează mai puţin timp. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. Solurile profunde. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. bogate în humus. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. granuloase. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. repreezintă solurile ideale. resturi vegetale şi humus. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă.exemplu stimularea alternanţei. proasta calitate a fructelor.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. În populările de leguminoase pure. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. îngrăşământul verde lignificat. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. ca şi gunoiul copt. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă.

de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. mai ales în momentul reconstituirilor. De alfel. Pentru o interlinie de 3. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. îngrăşământ organic. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. magneziu. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. mulci. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. Aportul de azot. . Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. cal sau găini. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol.În momentul plantaţiei. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. În momentul aporturilor de C/N ridicat. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. În arboricultura biologică. lemnul de tăiere. rădăcinile. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. În toate cazurile.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. de exemplu calciu. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). fier şi mangan. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol.

Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. doar în cazul unui sol foarte fertil.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. dacă este înierbată sau nu. etc.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. Să se prevadă dacă este necesar.20 0. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. la intrarea în vegetaţie. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. Trebuie încorporat acest . Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. De exemplu. guyot. fără întoarcere. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. La fiecare parcelă. lungimea lăstarilor. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. care ameliorează structura solului. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. la un an înainte de plantare. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985).20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. matur Păr Dr. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. matur Păr Williams. răspunsul său. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral.20 0. Ea se face în funcţie de analiza solului.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. La replantare. aplicând un coeficient de K1 de 0.20 0.20 0. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. adesea prezent în sol.20 0. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. tunderea ierbii. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. coloraţia frunzelor. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat.) ca şi în viticultură. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. matur Piersic. În caz de carenţă în fosfor. vigoarea arborilor. nivelul de substanţă organică). pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. mai ales în cazul unui bălegar compostat . folosind un coeficient K1 de 0. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii.20 Pomi fructiferi Măr Golden. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. comportamentul livezii. Relaţia sol/ plantă este primordială. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu.

Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Se justifică un singură fertilizare. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. bor. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. făină de pene. de climat. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. excremente de păsări. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. Este de ajuns o singură fertilizare. .Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. sucul de compost. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. magneziu) va corecta eventualele deficienţe.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde.. trebuie avut în vedere : . Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. Calitatea. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. pudră de oase. . de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. calciu.. extractul din plante (urzici. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. Adăugarea oligo-elementelor (fier. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. ca de exemplu afidele. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. Tot odată. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. Pentru ansamblu fructe-flori. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. tătăneasă. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. de încălzirea solului. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. coada calului. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Algele. zinc.

formarea mugurilor de fructe. potasiul. magneziul şi calciul.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) . Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. element foarte mobil. În cazul azotului.nivelul randamentului . în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.volumul ocupat de pietre . Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor.materie organică Contrar azotului.2-0. potasiu. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: . atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) .media vigorii generale. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă.conţinutul în materie organică Fosfor.5-3 2-30 1-12 0. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: . Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. magneziu. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.arborilor. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor).8 0. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.profunzimea solului .

În cazul oligoelementelor mai ales. înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. pete de rugină mai drenaj. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. albăstruie. arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. dar pot apărea sub formă de: . Atunci când orizonturile sunt compacte.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante.antagonisme . Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile .fixarea elementelor nutritive în sol . Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) . Plantaţie ţintă. dr a unui aport excedentar de potasiu. Irigaţia eventual necesară. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. Cauze: . Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime.

Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. fisuri de eroziune pătură compactă. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. Identificabil la culoare. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Există diferită metode de a analiza solul. potasiu. Structura solului din grăunţe prea fine. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Atunci când orizonturile sunt compacte. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. eventual C P Cu. Fe.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. Şiroirea pământului fin. Zn. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. pentr trecerea maşinilor. În general. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Ameliorarea seminţelor . Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. magneziu şi calciu. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . pentru creşterea conţinutului în humus. la structură şi la textură. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Mn. de exemplu în cazul lipsurilor. Arat profund. arat profund. K. Pătiura superioară a solului compactă. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi.

002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. nisip> 0. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. Mg şi Ca.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P.0.5 >3. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. altfel spus. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. prelevările vor fi limitate la această zonă. pH. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. altfel spus.3 2.1-12: foarte scăzut. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. 6. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme.002 mm. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. 12. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate.0 >4. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. factorul corector va fi inferior lui 1.5 Sol echilibrat 10-30% <1. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER.3-4. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal.1-18 scăzut. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. Fosfor. potasiu. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. mâl 0. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor.5 >2. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. 18.5-3.5 1.05 mm. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului.002-0. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global.1-2.1 1.1-30: moderat.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. K. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. 30. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu.5 Sol greu >30% <2. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. .1-99. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut.

Bareme de onterpretare pentru toate culturile. K. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. Apoi. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Mg. În caz contrar. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. . Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. Ca după clasele de aprovizionare. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10.

3 Rezervă D 115 370 185 0.9 0.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.5 Rezervă D 105 325 145 0.7 0.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.4 Rezervă D 110 350 160 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.8 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .2 Rezervă D 120 390 210 0.1.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.

5 56 337.5 65 24 97. . Ca după clasele de aprovizionare.5 26 30 33 157.5 12.5 15 75 46 290 7.5 40 247.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 27.5 0.5 3 15 7 33 1.5 18 112.5 13 65 40 250 6.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 5 25 14 85 2.5 17.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0. 1.5 11.5 7.5 1. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 4 4.5 55 20 82. Mg.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 11 55 34 210 5.5 180 202.5 37.3 Rezervă D 19.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 32.8 0.5 35 40 45 13 15 16 52.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 49.5 60 67.5 75 28 112.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.7 0.5 20 22.1 Rezervă D 22.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.9 0. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 Rezervă D 16.5 0. K.5 48 292.

Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.9 şi 6. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5.0-6.5 420 390 350 140 70 Acid 5.5-5. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. este de a proscrie. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0.0 şi 7. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor.0.9. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. fier.0 şi 7.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var.5-5. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.7. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.5 pentru bacele între 5.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7.0.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse. de exemplu un văruit excesiv. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil. . pe baza unei extracţii AAE 10. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI.0. În general.

Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). pot să fie şi ele analizate. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. Cu un pH superior lui 7. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. Alte elemente. oligoelementele cum sunt borul B. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. fier Fe şi zincul Zn.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. foarte mici. o sută de frunze cu peţiol. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. P. promovând exploatarea radiculară. mangan Mn. în special. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. Ameliorarea activităţii biologice a solului . de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. Conţinuturile în N. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. . Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. Directive pentru prelevare A se preleva. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. respectiv ridicate. sunt un ajutor în acest sens. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. În sol el este absorbit de particulele de argilă. pe zone care se studiază. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. creşterea înceată mlădiţelor). Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri.K. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. Din 1976. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos.

55 0.225 2.83 < 0.74 0.94 2.163 0.25 < 0.224 1.201– 0.88 2.190– > 0.248 1.71 < 0.271 < 1.242 < 1.185– > 0.190– > 0.46– > 3.54 Cireş <1.57 2.241– 0.45 0.470 > 0.90– > 2.50 0.394 0.75 < 0.315 0.03– > 2.202– > 0.17– > 2.41 1.239 0.235 < 2.12 2.14 2.166 0.08– > 3.08 1.48 Păr <1.13– > 2.284 0.181 2.259 > 0.39 < 0.03– > 2.411 0.238 2.86 < 0.10– > 1. Specie.69 1.352 3.59– > 2.58– > 3.312 0.186 2.133 0.75 2.67 1.40 1.43 1.19 2.238 < 1.152– > 0.25– > 1.31 1.260 < 2.238 < 1.12 < 0.347– 0.85 < 1.90 < 1.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.92 1.10 1.200 2.215 1.66 < 0.31 1.354 > 0.152 0.80 0.98 < 0.152 0.29– > 1.216 2.76 < 0.174– > 0.171 0.411– 0.84 3.180– > 0. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.312 > 0.71 0.276 2.64 < 0.209 3.65– > 2.64 < 0.71 Elstar <1.20 < 0.05 < 1.75 2.86 0.01 < 0.159– > 0.81 2.78 < 0.24– > 2.96– > 2.26– > 2.45 > 1.487 0.229 < 1.57– > 2.56 Maigold <1.110 0.268 < 0.212 2.89 1.09 Prun <2.77 2.46 1.30 2.59 Golden <2.18– > 4.08 1.79 1.89 1.11– > 2.01 1.13 2.57 2.229 < 1.40– > 1.338 0.262– 0.46 Piersic <2.92 < 0.40– > 3.234 2.15 Cais <2.229 1.293– 0.61 1.07– > 2.63 0.88 2.529 FR > 0.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.228– 0.262 2.306– 0.63 < 0.87– > 3.236 3.01 < 0.85 < 1.55– > 2.588 .02 2.558 > 0.375 > 0.93 2.42 < 1. N P K Ca Mg var.205 2. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.46 1.57– > 1.228– 0.51 0.11 2.438 > 0.42 < 0.06 < 1.06– > 2.19 < 1.351 > 0.149– > 0.43– > 2.179 0.172 0.

magneziu şi azot în petalele piersicului. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor. Determinarea conţinuturilor în fier. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. La nivelul plantei.fructele cu sâmburi.compuşii azotaţi sunt foarte mobili. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. parte de pietre este inferioară lui 30%. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Se utilizează un aparat manual practic. Valorile K/Ca superioare lui 5. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii..ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime.Din mai multe motive.ei se găsesc mai ales în organele tinere. În sfârşi.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.În general.Diverşi factori.caracteristicile fizice ale solului. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea.).planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe.diferenţa între normă şi prelevare.TEHNICI.hormoni vegetali. mangan. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun.cum sunt procentul de materie organică.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat..Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct. Analiza florii.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral.de reorganizare şi de spălare. partea pietrilor va fi superioară lui 30%. Dacă trebuie răsădit mai des. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.zmeura şi murul. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic).norma poate fi corectată.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal.

5 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.5 2 2.5 1.8 1. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.6 1.5 2.5 2 2.2 1.5 2 2.5 1. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).5 1. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras. par 2 3 4 5 6 0. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar.5 1.5 2 2. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. întreţinerea solului).5 2 2. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.0 1.5 2 2.5 2 2. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat.2 1 1. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.2 1.5 1.0 1. . practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.5 1 1.7 2.

Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6..Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Maturitate Tardiv. Maturitate. Frecvente: –2 Dydimella.) 4.mur 1. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2..îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha).Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5. 1. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. Boli fongice (Botrytis. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6.

Fosfat, potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive, normele de fosfor, potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Îngrăşământul fosfat, potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat, potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent, corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal, analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5, K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi, a bacelor de arbuşti şi de kiwi. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi,bace de arbuşti şi kiwi 2. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre,este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0,6 3 Satisfăcătort 0,6–1,50 2 Bogat 1,51–2,0 1 Foarte bogat > 2,0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi, doar în cazurile foarte particulare. Este vorba mai ales de fier, mangan şi de zinc, elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement, analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. În cazul fierului , corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul, manganul şi borul pe sol alcalin. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor.

Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha, cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha, pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive,planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor, îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Dimpotrivă, totalitatea normei recomandate pentru P2O5, K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general, nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune, pentru azot, 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai, începutul lui iunie. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate, cea ce diminuează rezistenţa la ger. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha), aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze, al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu, pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate, în anumite cazuri de exemplu, să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă, efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor, potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat, înzăpezit şi înmuiat. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă, este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat, potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile, ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere, adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar, aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.

Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor, un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me

Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor.. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura.

N

Az ot

Frunze clare, fructe prea mici

Ca

Cal ciu

Apariţia marcată de

Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului, conţinut scăzut în matreie organică, irigaţie excesivă, secetă, sol tasat, compact, sol hidromorf, fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat

A se vedea îngrăşământul azotat

Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa, de preferinţă pe timp acoperit. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie; primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l; ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0,5% din cauza riscului de arsuri.

A se vedea piatra de var

Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu

tulburările psihologice

ş aporturi prea ridicate în N şi K.

Mn

Ma nga n

Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Degradată începând cu nervura. Poate atinge necroza. Cloroza tinerelor frunze. Frunze mici. Aspectul de tufişuri a ramurilor.

Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%), pH neutrualcalin.

Zn

Zin c

Creşterea pH-ului. Fosfaţi excesivi.

Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc.

potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.4-6 aporturi la 10-14 zile; ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. A nu se combina cu produse de tratamente. A nu se vaporiza pe timp cald, de preferinţă seara. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Aporturile de 0,1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Pentru sulf se recomandă: 0,1%. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Sulfatul de zinc se utilizează 0,1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă, până înainte de

Fe

Fier

Cloroza tinerelor frunze, limbul devine palid apoi galben şi brun, doar nervurile rămân verzi.

Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Perioada umedă, sol plin cu apă. Aport de m,aterie organică nedescompu să.

Mg

Ma gne ziu

Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Zonele afectate sunt delimitate. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie.

Sol calcaros, sol uşor şi sol drenant. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă.

Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Adaptarea culturii, îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.

căderea frunzelor toamna. Chiar dacă temporar şi superficial eficace, aporturile foliare sunt frecvente. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0,15% pentru sulfatul de Fe, ea este de 0,4% şi se adaugă 0,08% acid citric.

Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific, de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Există de asemenea produse preparate de industrie; în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg.

B

Bor

Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Mlădiţe avortate. Scoarţă zgrunţuroasă . Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne.

Sol calcaros, sol uşor drenant. Creşterea pH-ului.

Aporturile la sol sunt eficiente. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Atenţie, sinergisme de eficacitate au fost observate. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric, borax, boraţi de Na solubor şi colematită. Dozele sunt de 2-4 kg/ha.

Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Este o metodă comodă, căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Pentru aporturile foliare, solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Dozele merg în general de la 0,1 la 0,25%, doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării.

Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. până la faza de plină producţie. prin aportul regulat de apă. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. aceasta va permite calcularea normei. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Răspândirea se face în general în mod localizat. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. pentru a constitui propria lor biomasă. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Tinerele culturi arboricole au. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. un litru de . Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. o nevoie de nutrimente considerabilă. Reconstituirea sistemului radicular.

Principalele elemente aduse sunt fosforul. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 27. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. 3 pH neutru amoniac 5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. calcică 42 acţiune dezinfectantă. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. minim 50cm.evitarea oricărei vătămări a mediului. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. săpare. pe un arat profund. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. a se respecta timpul de aşteptare . este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională. Risucri de incendiu şi amoniac 5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. . Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. În acest caz se impune un amendament calcic. În îngrăşământul de creare. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K.Mineralizare lentă a N. potasiul şi magneziul. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil.soluţie pe m2. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. .5% bor amoniac boric Nitrat de 23. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. Rapid disponibil amoniac 5 Nitrat de 33. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe .

pH ridicat 14. 18% sulf Scutit de clor. 5 27 23.5% bor 20. efect pe termen lung 10% materie organică.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk. 3 2. efect dezinfectant.3 0. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar. 5 33.8 6 Granulat Scutiot de clor. 5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson). aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. efect pe termen lung pH ridicat. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 27.8 0.5% bor 50 12.5 22 40 30 24 . acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat. 18% sulf Acţiune rapidă.

o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. afin. clor (K. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. prun. agreş. calcar. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. coacăz cu ciorchini. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. S. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. În pământurile reci. cais Cireş.1% P2O5 0.7% Mg 0.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. piersic. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. Potasiu. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. amoniacală sau amoniaco-nitrică. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. utilizarea azotului nitric este justificat. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). sulf.3% N mediu . Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. Pe de altă parte în solurile sărace în P. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. mur Căpşn. adică sub formă de sulfat. calcar înmuiat. Dacă aportul prevăzut este mic. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. aportul de bor nu mai este indispensabil. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr.Magran Manganin 16 28. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală.

Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.7 Mg 0.7 2.5 0.0% 48.0 1.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.0% 12.9 3.9 3.7 2.5 29.2 3.0 0.8 16.0% P2O5 26.0 0. kg/m3: îngrăşăminte lichide).7 5.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.5 15. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.0–2.8 9.2 14.0 0. .5 / 1.0 3.3–2.0 0.54 1.0 9.1% P2O5 0.5 2.2–4.0% P2O5 46.0 2.6 1.0 2.0 6.0 5.63 1.0% 19.2 800 100 cereale Paie de 860 7.0 8–12 28.0% 32.0 3.5 1.3% N Conţinut în Ca 15.3 3.5% N 18.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.0 38.5 0.2 5.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.1–4. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.2 2.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.0 300 750 Marc Compost 450 5.2 0.8 0–1.5 3.3 1.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.8 3.0 6.4 0.0 3. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 4.5 0.5 0.0 7.0% P2O5 30.5 4.0 16.5 230.7 0.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.0 2 7 0.5 3.2–3.0% 39.0 1.8 3.7–1.9 240 800 cal Paie de 860 7.3 4.0 3.0 2.0% P2O5 1.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.0% P2O5 28.4 1.0 80.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.0 1.09 1.4 14.

3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0.2 Analiza solului cu extract de apă. 40 mg Mg 1. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. pe sol semigreu cu 3.6% materie organică.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.5 23. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24.2 Analiza solului cu extract de apă 0. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2O K2 Mg CaO B 5 O 2 1. Corecţia normei 21. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. 42 mg K 0. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. 45 mg P 1.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. 5 . 370 mg K 0. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 13. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire.

Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. De exemplu. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. . Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă.5 18 13. 5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. extract AAE10: 1500 mg Ca 26. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează.25.9. SRVA 2001). Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Piatră de var Valoare pH: 6. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta.

Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. În solul prevăzut cu calciu. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. mugurii vor suferi la început. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. O supraaprovizionare în N. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. adică bilanţul să fie echilibrat. riscul de pierdere . Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. calciul are o importnaţă particulară. puţin aromate şi urât colorate. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. Şi azotul are aici o importanţă mare.2 la 0. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. risc de tulburări psihollogice). trăinicie. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei).Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. La nivelul fertilizării. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. în care aceste elemente sunt imobile.5 kg/cm2). Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. bor. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. compuşi. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Dacă arborele este rău hrănit. fosfor şi azot În acest context. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. adică de procentulş său în argilă şi humus. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. culoare. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. Calciu. calibru. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular.

După condiţiile climatice. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. o alternanţă şi o scădere de calitate. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune.5% şi să nu scadă cu timpul. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. şi riscurilede îngheţ care survin. Dacă planta este prea hrănită. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. în măsura posibilului. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. . În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1.8 kg K2O şi 0. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. aportul de substanţe nutritive sub formă organică.5 kg N. Viermii de pământ.08 kg Mg pe arbore şi an. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. instaurându-se astfel randamente diminuate. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate.5 kg P 2O5. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). Pentru a obţine acest sol ideal. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. 0.15 kg P2O5. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. 0. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. 1. datorată aportului târziu de azot. Sulfatul de K.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă.45 kg N. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare.56 kg K2O şi 0. 100 kg de P. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. 0. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată.

Trebuie menţionat şi: tescovina. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). produse pe bază de lignit. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. fierul. Compost. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. zgură Thomas. Răspândirea purinului. . Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. îngrăşământ foliar în Ca. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei.5%. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. este cazul pudrei. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. gunoi. făina de puf şi pene.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. produse pe bază de alge. gunoi în grămadă. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. manganul. purin. nisipul de cuarţ codat etc.există o parcelă de control separată. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. . Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. . Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. compost. Oligoelemente. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă.nevoia trebuie să fie adeverită. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. fac parte din îngrăşăminte. borul. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. purin.

de culoare roşu închis până la roşu deschis. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. polen. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. endofite sau nu. Afidele. 8. 7. se deplasează foarte rapid (0.5 mm). care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. 6. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. galben viu pătăt cu portocaliu (0.3 mm). Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. adică devastatorii.cu aspect de velură. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. parazitoide. Acarieni fitofagi Nimfă. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Corp în formă de lacrimă.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. tetranyque roşie a mărului. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. enrouleuses. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. Prezenţi pe scoarţa şi frunze.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte.se delasează rapid(1mm). cu pete brune pe spate (câteodată). programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . acarieni). clar sau translucid. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. Acarieni fitofagi Nimfă.se remarcă mai ales primăvara. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. Mămăruţele. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată.

marcate cu puncte negre (3-4 mm). brun sau portocaliu strălucitor. ovoide (3 mm lungime). Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Adulţi: muşte mărunte. Mămăruţe Adulţi: ovoide. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. Când sunt mai multe afide. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. Nimfele: minuscule. acarieni şi cochinile Larvă. rapide. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. afide Stadiu de prădare Nimfă. cu pete clare. acarieni Larvă. reunite în ciorchine. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. apode. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. portocalii. Afide. Larvele: corp alungit. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve: apode. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Larve: tăiate. Ouă: albe. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. asemănătoare cu melcii. punctate cu verde sau gri. Larve se găsesc pe frunze. pe lungile codiţe foarte fine. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. verzi cu ochi roşii. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţii: cenuşiu. imposibil de descris şi greu de observat. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Descrierea foarte active.5 mm). Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Ouăle: galbene în formă de butoi. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. acarieni Nimfă. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Afide. au culoare portocaliu aprins. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime).

larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale. Adulţii sunt activi la înfrunzire. ovoide. brune. Imatur. Adulţii sunt activi la înflorire. Adult Nocturne. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm). portocalii sau galbene. aplatizate puţin în lateral.7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.5-3. Larvă Pholetesor (Branonide) ornigis Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Descrierea Mineuse mărmurită mărului (MMP) Larvă a Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Chalcis (Calcide) Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit. fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. pietre. se găsesc în gazon. Larvă . strălucitore sau mate. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Alte viespi (Braconide Icneumonide) parazite şi Viespi cu corp subţire (0. În frunziş. adult tinerele mlădiţe. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. care seamănă cu comprimatele. Femele dotate cu un lung ovipozitor. adult Nume Parazitoide Tricogramele Descrierea Stadiu de prădare Larvă Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.6 cm). Larve de fluturi nocturni dăunătoare Nimfă. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Abdomen care merge sub aripi. 8 picioare. acarieni. MMP şi alte larve de fluturi. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP.Ploşmiţe de casă Carabes Adulţi: mari. negre. Afide. pe ramuri şi trunchi. Păianjeni De talie şi culoare variabile după specie. Larvele şi pupele Viespi minuscule (<0. deasupra resturilor solului. dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului.

.. cât şi pe mărfile stocate. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. cu pierida verzei Pieris brassicae. păsări. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). sau Rhopalocere. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). florile. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. seminţele. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. termen ştiinţific pentru fluturi.se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). şi fluturi de noapte. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. aparţine de Rhopalocere. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. ceea ce antrenează deprecierea. frunzele. larvele sau adulţii. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. sucul fructelor sau seva plantelor. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică.. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. În general nimfa este protejată într-un cocon.. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM . Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. În plus. Ea poate ataca tulpinile. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. sau Heterocere. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Printre insectele utile. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele.. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). care atacă ouăle sau larvele. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Familia de Pieridae. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. ciuperci). fructele. plantelor şi recoltelor. respectiv pierderea. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu.. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. Lupta cu insecte utile În natură. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. parazite sau prădătoare. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor.

Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2.a pădurilor .Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.dar intră rapid în fricte. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.5 ml acid valeric.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Tinerele larve se hrănesc cu frunze . sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).Pentru a evita captura albinalor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie . Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela.se lasă la uscat câteva zile. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă.După Van Leeuwen(1948).a livezilor. precum anumite diptere. Nu mai există reproducere. După aproximativ o lună . Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului.În livada comercială.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime. dar şi pentru alţi devastatori. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.5 cm. Capcane cu feromoni .săpunul .Alte capcane posibile includ uleiul de lin.părului.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă.caisului şi a altor arbori fructiferi. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Capcanele pentru împiedicarea masivă.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.0.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.a mărfurilor stocate .de zahăr sau de siropul în fermentaţie.

Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.Aceste capcane.trebuie bineînţeles prinsă.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.carpocapsa o alege pe cea mai intensă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.în formă deltoidă sau pâlnie.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna. • Din două surse luminoase cu spectre diferite. .ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.2 bujie/pieds.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.roten sau ryania. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.mai ales violet şi albastru.muştarul.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul.

întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. punerea este rapidă (2 ore pe ha). nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000.măiestrie şi vigilenţă. Biotop propune Ecopom. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Cydia pomonella.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.împiedicând împerecherile. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. respectiv în anumite cazuri.Astfel. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. stăpânire şi vigilenţă. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici.ce maschează semnalele emise de femelă.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.împiedicând împerecherea. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. în cazurile în care se va dovedi necesar.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată. Principiul confuziei sexuale La fluturi.dar nu populaţii mari.În urma acestui fapt. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. Astfel.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. Coleoptere .fie doar pentru a doua generaţie. Ecopom poate fi utilizat. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor.fiind biodegradabile şi permanente. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.În sfârşit.Mai întâi.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului. De fapt. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.Mai mult decât un simplu produs. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.Apoi. metodă de luptă prin confuzie sexuală. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie.

Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. ceea ce. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6.bruche mazării . şi biologia agresorilor. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. de neuroptere şi de tisanoptere. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. frunzele sunt distruse de hispine. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. de diptere.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. de himenoptere. gramineele.sitone mazărei 8. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. .ceutorhynques . un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Este vorba de coleoptere. acarieni şi psile. numite comunităţi.altise cruciferelor . Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . vespere.paraziţii sau parazitoidele. . au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. cunoaştem mai bine şi atacurile. prunilor. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. de hemiptere.bruche fasolei . cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Din 27 ordine cunoscute. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. adică vis-a-vis de un complex de specii. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Aceste specii formează sisteme complexe. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. Este dăunător mai ales merilor.Astăzi. 7. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. caişilor. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Se disting 2 categorii de auxiliari: . perilor. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar.crioceres sparanghelului . Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. de lepidoptere. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: .

Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.Combaterea afidelor Mămăruţa.verzele . nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). dihori. Să se pulverizeze pe zonele atinse. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare.mentei . J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. stejar. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu.roşiile . Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. frasin. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . etc. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim.mazărea .arborii şi arbuştii (pin.fasolea . J: Bineînţeles. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. etc. ulm. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. Dimpotrivă. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.sarriette . planuri de apă.). Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. aricii şi vulpile. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală.florile ornamentale .garoafelor de inde . dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.trandafirii .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. etc. Acestea fiind spuse. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . cuibarele nu ajung.

. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. pentru limitarea extinderii larvei australiene. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. pentru combaterea unui devastator bine identificat. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. Printre cele mai marcante sunt: . ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. în cea mai mare parte a cazurilor. De alfel. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). fie de tip inundabil. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit.foarfece perfect ascuţit . Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi.creşterile.sacâz cicatrizant . termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. În arboricutura fructiferă. J: Există o parte de etică.o perie dură .livadă. Tăiaţi. rezultate semnificative. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. viruşii. fie de tip aclimatizare. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Acoperiţi cu paie în primii ani. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. . Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Dincolo de rolul strict de auxiliar. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. RFL: Cum se comportă indivizii? M. . Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. nici prea strânşi.îngrăşământ Perioada – tot anul. La sfârşitul iernii. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. pentru a evita rănile şi sugrumările.

Pseudaulacaspis pentagona.Brachonidae . Phytoseiulus. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.Chrysopidae .Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Agria.Cogniopterygidae Diptera .Encyrtidae . Stethorus Oligota. parazit al larvei dudului. Himacerus. Epistrophe. Tetrastichus Ciuperci.Stigmaeidae . Nabis Chrysopa Hemerobius. Encarsia. Phytocoris.Staphylinidae Heteroptera . viruşi Astăzi. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Adalia. Asaphes Eolophus. au avut de asemenea loc. Typhlodromus. Scymnus. Propylea. Ampelomyces quisquali. Praon Trichogramma Encryrtus.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . care ar putea fi utilizată. Trioxys. Chilocorus. Campyloma. Heterotoma Atractotomus. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Trichogrammatidae .Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Ephialtes Macrocentrus. Amblyseius. Anthocoris Deraeocoris. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. bacterii. Ageniaspis Aphelinus. Lupta microbiologică . Tachyporus. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.Ichneumonidea . pentru a limita populaţiile de afide.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla. Micromus Conwentzia Syrphus. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor.Coccinelidae .- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. Episyrphus. Apanteles Aphidius.Aphidiidae Chalcidoidea .Aphelinidae .Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Malacocoris.Syrphidae .Chamaemyiidae . Aphitis Eupteromalus. Astăzi.Hemerobidae . Harmonia.Pteromalidae . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Anystidae . lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Phytoseiidae Actinedida . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Staphylinus Orius.

În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. De exemplu.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. De fapt.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. .în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Lupta biotehnică Astăzi.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. fluturelui de coajă. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.extinderea culturii.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor.Dacă populaţia vizată este prea importantă. În schimb.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.Astfel.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. În agricultura biologică.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. . Astăzi. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). făinarea fiind considerată secundară. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”..Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb.Femelele îşi depun ouăle sterile.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). Diversificarea metodelor de luptă este esenţială.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei .. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.

Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.67% Gala. Totuşi.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. . Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. .Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. Golden 7.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. . . distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.33% Jonagored.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem.7% Earlygold 0.5% Jonathan Jonagold 3. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). .25% Media 2.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. • Protecţia cu virusul granulozei . De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.82% Media 11.83% Jerseymac 1.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. pentru a şti: . Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . Ozargold. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. În plus. Eseul conduce în cadrul programului comparat. este singurul produs omologat în Franţa.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . .42% Florina 0.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . remanenţa nu este suficientă. 2.

3 Prod.9% de fructe pătate în recoltă. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10.6 39. făinarea nu pune în general probleme mari.8 12.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod.5 Calcar. ulei de petrol. A 30 39 14 12. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei. argilos Prod. Golden 2000 m2 4x1.5 9.63 12. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. B 22 33 10 12.67 13. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. virusul granulozei împotriva fluturelui.2 10.8 11. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. în ceea ce priveşte carpocapsa. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an. D Portes les Val.8 11. O medie globală dă cifra de 8.6 13. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene..85 13. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1.4 Medie 19. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). E 54 5 13. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Tabel 3. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998.14 13. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.5 11.3 Prod.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf.3 Prod. pietros (26) Prod.5 Calcar. F 20 25 0.9 Prod. cuprul împotriva rapănului. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod.02 13.9 13.3 Prod.5 Mâlos.4 tratamente pe an. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră.3 Rapănul (Venturia inequalis) .8 11. mâlos Prod. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. argilos Prod. D 25 15 6 12. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7.4 11. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Tabel 2. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală. Din contră. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. mâlos (26) Prod.8 tratamente pe an. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. La nevoie. În ceea ce priveşte bolile. lamă). Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante.5x1.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. C 20 71 23 12. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. În sfârşit. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor.35 13.

fan . Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. amplasarea livezii. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. orientarea randurilor. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Luptă preventivă .aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor.

-inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf . Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral.după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare .♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza.

◊ Tunuri pe baza de propan. . Un permis de portarma este obligatoriu. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele . Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî.Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate .Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. . ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura.difuzoare acustice traditionale: . Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile.Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale.Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: . -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. ♦ Baloanele sperietoare .Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha .difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. . Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente.♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate.Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara.

2 0. Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0.4-4. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente.150.40 0.8-1.40 0. Tab.5 0.60 20-200 25-200 15-100 20-60 0.4 1.35Cireşi 2.5 1.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.4-3. Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi.40 0. Direction des productions végétales.25Peri 2.0 1.40 Empire 0.5 20-200 25-200 15-100 20-60 0.3-2.2-3.Pentru capsuni se preleveaza in august.65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni . Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: .252. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.2 1.5 1.35Pruni 2.0 1.Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb.15Piersici 3.150.7 1.1 0.5-3.65 0.0-2.40 0.2-2.150.0-2.0 1.0 0.8-1.6 1.3-3.150. rosii.2-2. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda.150.40 0.40 0. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile.4-2.5 0.fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. et Burke McNeill.25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0.0-2.7-1. Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare.0-2. Cline.6 1.25McIntosh 2. negru si galben).40 0. ♦Banderole.3-2.0-2. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia.3 -0.50 0.0-2.1-2.1 2.0 20-200 25-200 15-100 20-60 0. negre etc…). Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Vineland Station.40 0. MAAO. benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer.2-2.152.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Institut de recherches horticoles de l'Ontario.derularea directa peste pomi .

fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Chamaemyiidae .Hemerobidae . În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta.Trombidiidae Genuri Coccinella. Phytoseiulus. Allothrombium .asso. Adonia. Scymnus.60 m.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Adalia. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Coccinellidae .Phytoseiidae Actinedida : . Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). 1994.Anthocoridae .Staphylinidae Heteroptera . Pilophorus. Cele 3 notiuni de lupta (biologica.Cogniopterygidae Diptera . Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1.Stigmaeidae . Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone.Nabidae Nevroptera . 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Himacerus.Syrphidae . Campyloma. Heterotoma. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Chilocorus. Anthocoris Deraeocoris. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Harmonia. Epistrophe. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Malacocoris. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Stethorus Oligota. Amblyseius.Anystidae . Atractotomus. Phytocoris. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica.Miridae . Nabis Chrysopa Hemerobius. Episyrphus. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Tachyporus.Chrysopidae . Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet.Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Propylea. Staphylinus Orius. Micromus Conwentzia Syrphus. domaine de Gotheron.

lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Aphelinidae Eupteromalus. Aphitis .67 Gala. 25 2.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. 83 Jerseymac 1.5 Jonathan Jonagold 3.95 . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. Asaphes . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . .7 Florina 0. 1994.Encyrtidae Aphelinus. Ozargold 2.Pteromalidae Eulophus .82 Media 11.Tetrastichus .Icheumonidae Macrocentrus.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . Praon .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . bacterii.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Apanteles . Ephialtes .Trichogrammatidae Encryrtus. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.33 Jonagored. Ageniaspis .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Encarsia. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. ACTA point n°1 .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. Golden 7. capocapsa (Cydia pomonella). Phryxe .Insecte parazitoide Diptera Pales. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. virusuri D'après Reboulet.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Agria. Aceasta specie este polifaga.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Trioxys. .8 Earlygold 0.Brachonidae Aphidius.42 Starkimson 9.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .

Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. 1998. INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă INSECTICID afide. GRAB. GRAB.84.01. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. FUNGICID: afide. : 04. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. după care se filtrează INSECTICID. Se diluează 1/20 pentru aplicare. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Synthèse 1994-98.84. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. tanacetum vulgare fierbinte.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID.90. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. 1998. furnici. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun.70 / Fax : 04. furnici.90. carpocapsa. carpocapsa. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. GRAB. INRA. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. INSECTICID: afide. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. piretru si ulei vegetal).AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. .350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.00. 1kg la 10 l de apă. Agribiodrôme. viermele zmeurului INSECTICID afide busuioc Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă ocimum basilicum fierbinte. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. melci. 1998. după care se filtrează. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique.

Îngrăşăminte Specia/preparat Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE TOTAL Afide. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului . Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. păianjeni urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. Afide. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.

să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . sunt adesea cu viermi . un produs selectiv specific pentru larve . nuci. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .dacă este necesar. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. dar fatal pentru insectele auxiliare . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. Ce trebuie făcut: . remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. Pe arbori tineri. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Aceasta fiind spusă.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.larve de coccinele .să nu se pună lipici direct pe scoarţă. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă.să se planteze varietăţi precoce .larve de chrysope .să se evite îngrăşămintele prea azotate .să se trateze de două ori. dar putem să le găsim şi în peri.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Ce trebuie făcut: . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Fără pericol pentru albine. castani. face ravagii în meri.larvele de chrysope. pruni. iarna. Ce trebuie făcut: .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . urechelniţe. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. . să se interpună o bandă protectoare de carton.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. de la începutul lui mai.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.larve de syrfide . Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.adulti de crhysope . Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie.să nu se evite.să se pună cuiburi pentru piţigoi.larve de cecidomelide .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .- utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .adulti de syrfide . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. cu bactospeină. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.

acarieni piersic: Monilia. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală să se pulverizeze purin de urzici diluat să se aducă bor. Atacurile afidelor. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. o fertilizare excesivă. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Ce trebuie făcut: . Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. fixată pe 3 ani. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune.Pătarea Ce trebuie făcut: să se suprimeze funzele beşicate. Solurile foarte poussants. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. să se taie părţile din frunzele atinse. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. practicile culturale sunt profund modificate. Conversiunea practică . corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Conversia livezii Faza de conversie. acarieni păr: afidă. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi.să se planteze varietăţi rezistente. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi.

. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Analiza chimică a solului. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. analize de sol Muncă mecanică. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Analize foliare Dezierbare chimică. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Analize foliare. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. ciuperci). după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. magneziu .. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Profilul solului este o etapă importantă. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii.Post Fertilizare Gestoiunea rangului şi interrangului Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral.

propice îngheţului. schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. . zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. perele. creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. . . să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă.Spaţiile fără circulaţia aerului.Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. prunele. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed. . şi aerul rece şi uscat. Măsuri de luat . este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat. caisele şi tomatele. . această măsură reduce uscarea aerului.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele.Izolarea încăperii. . sau ambele.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. . .Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.Să se scadă temperatura antrepozitului. .Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. . .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum.Prezenţa posibilă a etilenei.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari. Măsuri de luat . Măsuri de luat .Temperatura poate să fie prea ridicată. datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile .Stăvuirea produselor mai jos. .Să se lase ca temperatura să urce gradual.Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia. .Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. piersicile.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. . Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile .Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. . . . mai ales fundaţiile de beton. Măsuri de luat .Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile .Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . .Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”.

Măsuri de luat . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile .Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. cartoful. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. Măsuri de luat . Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita.Retragerea produselor cum sunt varza.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp.Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă.. . să se usuce camera. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. Măsuri de luat . Măsuri de luat .Înainte de reconstrucţie. utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. . . ţelina. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. această metodă reduce uscarea aerului. Produse care putrezesc Cauze probabile . . Măsuri de luat .Produse stricate. Măsuri de luat .Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. ceapa.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. .Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor. Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. usturoiul şi salata.Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . să se facă antrepozitul ami etanş.Fisuri în podea pe unde apa se scurge. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. a se face antrepozitul mai etanş. .Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan.Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile .Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. . . .Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. Măsuri de luat .Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. . utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii.

mai ales în lungul fundaţiilor de beton. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă. .Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan.Proasta circulaţie a aerului în antrepozit.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. Măsuri de luat . . . .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului.Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. sau ambele. . să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. . uşilor. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare. . R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Refrigerare inadecvată. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. .Să se mărească puterea sistemului de refrigerare.- instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Termostatul de prostă calitate sau defecte. . . Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile .Ventilaţie proastă a acoperişurilor. .Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. Măsuri de luat . Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă.Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. . va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii. . . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. . să se sigileze la nevoie. Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . . . Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. produselor calde sau becurilor de luminat.Zile calde şi însorite. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf. adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. Măsuri de luat . Măsuri de luat . şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.

Defectarea aparatelor de refrigerare. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară.Izolant moale sau insuficient. Măsuri de luat . rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. Măsuri de luat . . să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului. . este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.- - Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. . . . instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.Creşterea temperaturii serpentinelor. . .Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. . Măsuri de luat . anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Adjuvanţi .Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. precum CO2 sau etilena. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile .Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.Umiditate relativă ridicată în antrepozit. Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile .Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul.Conţinut probabil prea ridicat în gaz. .Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască.Antrepozit mai plin decât înainte. . sau ambele.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces.Să se repereze produsele stricate şi să se elimine.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. . Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile . .

produse pe bază de Fructe cu sâmbure: argilă diminuează Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru atacurile muştei de cireşeprodusele pe bază de argilă.Metode biotehnice Nume comercial Firmă Materia activă/concentraţie Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Domenii de utilizare/ observaţii Domenii de utilizare/ observaţii Fructe cu sâmburi. creşterea eficacităţii pentru Madex. Capex. a II-a generaţi) Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni ) Bocep Viti 96% pinolenes Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Fructe în general: fructe cu seminţe. cochylis Viţă de vie: fluture . Firmă comercial toxică clei) Acizi humici Capcană Andermatt Humin Vital recalcitrantă penrtu Andermatt WDG 70 desperecheată Pinolenes Heliosol Omya 5 Capcane de culoare încleiate Capcane pentru Neograd Nu-Film-17 musca de cireaşă Andermatt Capcană Andermatt recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Andermatt Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. Capcane pe bază de Nume Clasa alcool (alcool etilic. Capex fructe mici: diminuează Viţă de vie: fluturilor eficacităţii pentru sulf atacurile creşterea dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie.

toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Andermatt. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. toxic pentru peşti 4. toxic pentr peşti 4. beşica piersicului. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 4 4. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. toxic pentr peşti 4. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor.5 g/l) Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried 4. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko.Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. toxic pentru peşti 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. toxic pentr peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur . antracnoza căpşunului. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. toxic pentr peşti 4.

cartofi şi plante ornamentale 4. 20% oxid de siliciu. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Mycon-Sin Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. dar nu mai mult decât 6 pe an. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). fructe cu sâmburi 4.3 până Ulmasud B - 96. 13% sulf) .9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu. toxic pentru peşti 50% cupru pur Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1.2% extract de coada calului făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco Andermatt 5S 5S 5S - Fructe cu seminţe: Fructe cu seminţe: rapăn. fructe mici 2. toxic pentr peşti 4. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf 65% argilă sulfurată 0. foc bacterian. legume. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn.Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Omya 4. făinarea.5.

păianjen roşu Fructe în general: acarieni.0% pyrethrine. Fructe în general: acarieni.la 0.6% ulei 85% ulei 5. 20% ulei de susan 8.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi. acarieni. Syngenta Omya Siegfried Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de . cheimatobies Ca şi Parexan N. fără colorado şi fkuturele alb al verzei. afide. numeroaselor varietăţi de peri. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Extract de quassia Quassan Ulei de colza Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermatt 30% extract quassia 94. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Fructe în general: afide. toxic peşti pentru 1. larve.25% roten Andermat. chimatobies Fructe în general: afide. 35. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni.5% sulf dizolvant Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. cheimatobies.

kurstaki Fructe în general: cheimatobies. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. doar meri şi peri Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni . legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Siegfried Meoc Omya Andermatt Andermatt Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. phalene.microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. kurstaki Bacillus thringiensis var.

agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: . protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Heterohabditis sp. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode.Inamici naturali Nume comercial Nematode. minerale argiloase. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire.

reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Alumină (argilă). glucose Chrysal R01 Floristen .

5 Ca % 1 Mg % 0.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0.5 P2O5 % 1 K2O % 0. găinaţ de păsări. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. pudră de corn. malţ.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. pudră de pene Compost/Marc de struguri. pudră de corn. gunoi de găină. pudră de corn. malţ. pudră de pene. pudră de pene.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. proteine de porumb Deşeuri de lână.4 0.2 . pudră de pene. pudră de corn. tescovină Compost/Marc de struguri. tescovină Compost/Marc de struguri. malţ. deşeuri de lână Malţ.

4 4 18 22 4.8 7 22 2.9 .Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut. rocă sedimentară carbonată. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2.8 18 31 1. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.

tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2. tescovină.2 0.5 Ca % 5 .2 5 7 4 P2O5 % 2 0. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine. praf de argilă.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. Kali Kali Kali Kali. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri.5 2 1 K2O % 2. malţ.

5 4 0.81 2 4 5 .7 3 4. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.8 1 3 1 33. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.5 3 3 1 1 0.60.7 3 3 2 15 1 1.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0. malţ. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.5 2 1. praf de pene. tescovină.5 18 22. fosfat brut.9 3 4 5 2. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost. tescovină.2 2.5 3 0.5 2.7 3 2 0.6 2.7 3 5 2 3 2 1.7 2 1. enzime Malţ. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3.81 1. gunoi de găină.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof.

5 3 3 4. cocoloş 60 1. praf de argilă Gunoi de găină Compost.8 4 1.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut.2 0. rapiţă.5 7 0. 5 Vivasol *) 85 4.6 2 2 2 2 0.5 3 3 1.5 1 1 1 1.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine. soia. potasiu din tescovină.5 7. gunoi de găină.6 3. malţ. produse pe bază de alge Reziduu de ricin. tescovină. dolomit.2 7 65 2535 90 3 3 5. 9 3.3 2. corn. fosfat brut.5 1.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci . scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.8. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. borhot Protiene de porumb Malţ. marc de struguri Biomasă fungică.3 1. 8 20 0.6 5.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0.

fim atenţi să N % 2. gunoi de găină.5 2 3 1 1 10 6 0.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. extracte de turbă Bioequi Bioline Tescovină. Patentkali Biomasă de ciuperci. 9 2. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. 2 1. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină.5 0. Vegetale extract de urzică. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. de pelin. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. 2 2. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. sulfat de K Maltaflor.6 . 2 2. 2 2. Vegetale extract de cimbru. praf de corn. Patentkali Gunoi de găină. 5 9 0. fosfat brut.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. trebuie să nu afecteze produsele coapte.2 7. coada calului Biopropol Biloline Tescovină.

7 65 20 0.1 Hauert Landor 3.7 2. 4 14 9 38 3 1 4. 5 7 2. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2. 5 2.4 0. 5 9 6 0. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost.2 0. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0. drojdie de cartofi.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”.5 1 3 0.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. tescovină. 3 5 2.5 0.5 0. 7 10 3. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte.6 R .

gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.1 8 13 4. Hedel 30 2. sare marină 7.C. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.5 0.8 1.M.1 N 3 . bazalt. argilă.2 0. praf de argilă. 3 0.6 Vitalsel A.5 S 1.1 0.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0. reziduuri apoase de cartofi.1 0.

7 1 1. microorganisme Rumeguş.7 K 2O % 0. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. praf de rocă Lavă granulată. făină de paie de ovăz. 5 1. Biplantol. 0. 5 0. algă marină. Biplantol. xilit. borhot. praf de rocă.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1.4 0. tescovină Lavă granulată. stuf din 75 0. mănunchi de paie de lucernă. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle. 3 1. făină de paie de ovăz. praf de rocă Zeolit. deşeuri de cereale.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0. Opticulite. Opticulite. griş de corn.9 Compost de scoarţă.2 60 0. griş de corn.4 2 1. 5 1.8 1. 3 P2O5 % 0.2 .1 0.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0.7 0. 5 0.

1 1. pudră de 47 22 5 1 1. marc de struguri.7 0.2 1. 6 1. tescovină Gunoi de cal. 3 0. praf de rocă. gunoi de găină.5 Ricoter Ricoter Bioma 0.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. 6 1 1.6 0. gunoi de bovine.5 StGBS . 3 0.7 0. algă marină.8 10 0. vitamine.7 1. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă. microorganisme. praf de rocă. bentonit. 3 2 0. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. turbă. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.5 6 1 0.7 0. drojdie.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. melasă Deşeuri verzi.2 0.4 0. 8 1. melasă. extract de plante. Enzimix.

7 0. 8 0. 5 0.3 0. sare marine.lignosulfonate Compost. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit.5 1. kieserit. fosfat brut 40 40 75 3.7 1. deşeuri verzi. marc de cafea. bazalt. scoarţă de brad.5 1. dextrină.8 0. pudră de corn Argilă. bentonit Sulfat de potasiu. lemn. lemn. corn. dolomit.6 0. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină.6 1 .7 2 2. 8 0. 5 1.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă. extract vegetal apos. 2 0. praf de argilă.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0.5 80 1.2 0. 3 0. malţ.1 40 15 1. gunoi de găină Algă marină. pene Compost.9 0. bacterii Marc de struguri. 9 1. răzuire de corn. oligoelemente Compost. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf.7 1.

9 0.1 0.5 0.3 0.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost. 5 12 2.5 0.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.5 0. soia de 94 61 17 28 0.7 4 0. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. găină.5 2.2 2. 9 1.2 0. 7 7 . 5 12 12 Mg % 2.6 Rem 0.2 1.3 2.7 0.7 2. minerale arigloase.1 1 0.6 1. gips. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.2 Ca % 1.4 K2O % 2. 2 3. tescovină Gunoi de oaie.4 0.3 0.5 2.7 0.2 2 5 1. 7 0. lemn tăiat.4 0.4 4 4 0. 5 3 3. 5 2 0.

8 O . pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.3 1. nisip.4 5.2 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0. 1 32 32 Mg % 0.9 5. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii.2 2.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1.8 1.1 5 8 8 19 1. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit. 7 0.

2 2.5 0.1 0. dolomit Alge marine Alge marine. 7 0. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.3 1.2 1. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine. 6 0.8 3 6.5 32 1.2 2.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.8 1.6 3 1. 9 30 11 28 0.3 2. 5 0. 2 0.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.8 G .

1 Ca % 0. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. 2 0. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. drojdii Uleiuri vegetale. drojdii Piatră de calcar de alge. amidon de cartof. 3 P2O5 % 0. alge marine. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . paie. răzuire de corn MO % 67 N % 0. bentonit.1 K2O % 0. bentonit. bentonit. drojdii Piatră de calcar de alge.

praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alcool Proteine de cartofi. tescovină. extracte vegetale. extracte vegetale. alcool Uleiuri vegetale.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. plante aromatice Microorganisme . de cereale. alge marine. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. uleiuri esenţiale. terpene. porumb. malţ. terpene.

acizi graşi. mediu de cultură pentru enzime Alge. alcool. tescovină. praf de rocă. schimbători ionici naturali.2 1.4 2. extract vegetal apos.3 20 0. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. de cereale şi de porumb. pene de găini Alge. 2 5 0.4 2. 7 . age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu.5 3 8 1. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. oligoelemente 60 5 1. malţ. 7 30 3. 3 10 3 0. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar.6 3. microorganisme Bacterii.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ.2 1. dolomit. proteine de cartofi.5 0. alge marine. terpene Algă marină.

hidraţi de carbon. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. sare marină. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . oligoelemente.extract vegetal apos. tărâţe de grâu Carbonat de calciu.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. extract de eucalipt Algă marină. praf de cuarţ Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu. melasă Melasă. doixid de siliciu. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu.

ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . algă marină. plante aromatice. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. uleiuri esenţiale. algă marină. EM1 Roci bazaltice Bacterii.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. microorganisme.

1 38 38 3.3 16 16 2. 2 0.înmuita. K. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. praf de cuarţ Melasă Apă.3 0. oligoelemente Sulfat de potasiu. oligoelemente. 5 3. oligoelemente. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo . diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. cupru. extracte vegetale. 5 0. extract vegetal apos Patentkali 1.1 7 2. oligoelemente.7 0. acid lacitc.2 0. extract vegetal apos Carbonat de calciu.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. 3 0.

culturi de bacterii Sulfat de potasiu.3 . 8 0.3 2. oligoelemente 5.7 2.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. extract de alge. alcool. sulfat de magneziu.9 0. flavonoide Melasă de zahăr.

li . Mn. Cu. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.C. oţet Alge argilă marine.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. li Sd. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. Mo. B. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca.M. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost.

Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. Landor. S 32 50 50 Sd Sd.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. li Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. li . S Sd.

praf 1200 de corn Floragard Floragard. compost 50- 15003000 100200 20003000 50006000 3160 30006000 1200- 6001200 900 500800 70- 50007000 3190 25003500 4200- . Turbă 70%. praf 1200 Potgrond de corn. 23% Sd.praf de corn.malţ Eco Nieth Turbă(70%). l Zn 70 a se vedea NO3N mol /l P mol /l K mol /l Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4comercial N  ol m /l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%). compost 600KKS Biode deşeuri verzi.compost 300Presse-Mottes de deşeuri 600 verzi. dolofos Compost Leureko Turbă 50%. compost 3420 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.compost 800Grond(Brill) de deşeuri verzi.humus de scoarţe.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.

compost. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. tescovină Turbă 65%. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. tescovină Turbă 70%.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . compost de scoarţe. compost. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. praf de corn. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. in. compost. lemn tăiat. nisip Turbă 70%. compost de deşeuri verzi Turba 60%. compost. Landi/fenaco Turbă 65%. îngrăşăminte organice. făină de pene. compost dedeşeuri vezi. praf de corn Turbă 70%. cocos . compost. pământ vegetal Turbă 70%. malţ. praf de corn.

compost de scoarţă. fibre de lemn. compost de deşeuri verzi. compost. surcele de in. tescovină. compost de deşeuri verzi. argilă Turbă 45%. compost. trestii. compost de scoarţe. malţ Turbe albe şi negre 50%. pământ vegetal. cocos. praf de corn. surcele de in. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. malţ. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. compost. malţ. argilă Turbă 50%. humus de scoarţă. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . scoarţe. Landi/fenaco Turbă 40%.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. trestie de China. tescovină. praf şi seminţe de corn Turbă 50%.

corn Turbă compost. compost. nisip Turbă 25%. surcele de in. Landi/fenaco Turbă 30%. trestii. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. trestie de China. lave. humus de scoarţe Turbă compost. malţ. fibres de coocos. compst. fibre de lemn. pământ vegetal. pierr ponce. corn praf 30%. fibre. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. compost. malţ Turbă 25%. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. humus de scoarţe. turbă. fibre de cânepă. 5% . compost de deşeuri verzi. pământ turbos. praf de corn. pământ vegetal. de 50%. tescovină. argilă.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard.

vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . trestii. fibre de cânepă. argilă vulcanică. compost. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. fibre de lemn.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. humus de scoarţe. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. turbă 20% Turbă albă 30%. trestie de China. praf de rca Turbă 30.

alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . organici.(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. alumină (argilă) Peroxizi. acizi organici Peroxizi. acizi organici Sels minerale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful