-~'

METODA-FLAMFOTOMETRICA

PrinCipii teuretice

Metoda flamfotometrica este 0- varianta a spectroscopiei deemlsie atomica aplicata metalelor alcaline S1 alcalino-pamantoase, deoarece .atamii acestora sunt caracterizati de valori mici ale energiilcr de ionizare.

Flacara poateexcrta accsti atomisau ioni, care absorb energie calorica si tranziteaza electr?fti,i_ de. pe nivelul de. valenta pe nivele eleGn:onice sup~rioar~, conform I:r?ulilor d~ selectie .rmpuse de macamca cuannca, Starea excitata este instabila, Dupa 10 s atomn sau 10M excitati revin pe nivelul energetic fUl');damental,cedalld. aceeasi cantitate de energie pe care au absorbit-o, dar sub forma de energie lurninoasa, caracterizata de 0 anumita lungime de,uhda,(A.) S] 0 anumita intensitate.

Lungimea de unda emisa da informatiicalitative asupra sistemului studiat, in timp ce intensitatea radiatiei emiseda informatii eantitative asupra acestuia conform relatiei:

1- P hv A s« exp(En)

- A-j·-·· ._'- -'-

'L kT no gO kT

(1)

In care: PM-- presiunnea partials a speciei de analizat in flacara;

I - intensitatea radiatiei emise in unitatea de timp si in unitatea develum a sursei; h - constatnta lui Plank;

1) - frecventa radiatiei emise; k- constanta lui Boltzmann;

AnR - coeficientul de probabilitate alui Einstein (lis);

gill go - ponderile statisticeale nivelelor de energie, En respeetiv Eo (starea fundamentals) ;

T - temperatura.

Intensitatea unei linii spectrale este deci direct proportionala cu presinnea partiala in Ilaeara a speciei de atomi sau ionicare emit la Iungimea de unda cercetata.

Proba deanalizat sub forma de solutie este fin pulverizata ill flacera.

La temperatura flacarii se produc urmatoarele fenomene:

Iivaporarea solventului;

TGpITea substantei de analizat; Vaporizarea acesteia; Disocierea in ioni sau atomi; Excitarea partiouleleor reznltate.

Tipul de atomi care pot fi exeitati in flacara depine de tipul de combustibil utilizat (Tabell).

Tdbel 1 Temperaturile maxime ale flacarii obtinute cu dife-rite amescteouri carburantearly-uta»!

Gazcombustibil Temperatura (ue)
in aer in oxigen
Gazul de il uminat 1700 2700
Propan 1925 2800
Butan 1900 .,; 2900
Hidrogen 2100 2780
Acetilena 2200 3050 In cazul analizei flamfotometrice potaparea 0 aerie de interferente intre specia de analizat si alte specii prezente in sistem,

Principalele inteferente pot fi clasificate:

1. Inierferente de transport care sunt datorate unor factori fizici de tipul viscozitatii solutiei, tensiunii superficiale a acesteia, presiuniid .evapori a so lventului. Acestea au ea efect nrodificarea proportiei in care proba de analizat poate ajunge in flacara. Nu sunt speeifice annmitor elemente.

2. l1'ltefilrente de evaporate care se prodnc in conditiile in care intre specia de analizat in care inrre specia de analizat si alte specii prezente in proba se formeaza un cornpus chimic. Viteza de evaporare a ultimnlui este diferita de cea a elementului de dozat. De exemplu metalele alcaline si alcalino-pamantoase pot interfera cu ioni de P043-; sol-; c2nt; etc; Pot fi specifice unui anumit dement.

3. Interferente de echilibru in faza gazoasa se datoreaza deplasarii echilibrelor de disoeiere si ionizare.

4. Interferente datorate efectului de matrice care constau in modificarea semnalului analitic de catre elementele si compusii prezenti in proba in concentratii necunoscute,

Eliminarea interferentelor se poate realiza prin:

1. folosirea solutiilor standard cu proprietati fizice apropiate de proprietatile probei (vascozitate, tensiunesuperfieiala, presiune de vapori...).

2. folosirea metodei ada usuril or.

3. folosirea unor solventi organici ... etc.

Analiza flamfotometrlca a sodiului si potasiului,

Sodiul si potasiul avandenergii de ionizare mici (119 respeetiv 100 Kcal/mol), se excita chiar si in flacari de temperaturi joase (butan) emitand la dezexcitare radiatii de lungime de unda caracteristica (I"Na=589 - 589,6 nm, A.r691-693,9 nm)

Intensitatea radiatiilor este proportionala eu concentratia probei, conform relatiei (1). Aceasta poate fi masuratacu ajutorul unui fotometru de flacara Carl Zeiss Jena,

Aparatnra

Flamfotometrn de tip FLAPHO 4 produs de firma Carl Zeiss Jena, Compresor de aero

Butelie cu butan,

Ustensile de laborator

2 baloane cotate de 100 ml. 5 baloanecotate de 50 ml. Pipete: lml, 5ml (2 bueati), Sticla de ce-as.

Spatula.

Palnie.

Substante.necesare NaC] solid p .. a.; KCl solid p.a.; Apa distilata.

Mod'lfl de. lneru

Se prepara solutiietalon pentru calibrarea scariiaparatului de eoncentratie egala ell maximul indicatiei de pe soara corespunzatoare elementului de dozat, Se conecteaza flamfotometrul la sursa de curent, Se conecteaza compresorul de aer la reteaua de curent electric si se regleaza debitul de aer cu reductoruI grosier (6) siapoi GU eel fin (7) Ia 0 valoare de 320 lIh pe scara manometrului pentru aer (15).

Se desclride butelia de combustibil si se regleaza debitul de gaz cu reductorul grosier (8) si apoi cu eel fin (9). Valoare reoomandata este de 23 lIh pe manometrul indicator pentru combustibil (14). Se aprinde flacaraapasand semi tasta (20).

! Debitul de gaz si aer se vor mentine stric constante In valortle indicate pe tot parcursnl analizei.

Se introdue in lacasul filtrelor (2) si (3),fi1trul de interferenta pentru separarea

radiatiei €mise de Na si respectiv de K. .

Se correcteaza galvanometrele aparatului Ia reteaua eletriea eu ajutorul butonului (2t) si se lisa la incalzit 15 minute.

Se introduce capilara aspiratoare in recipientul eu sol uti a etalon pentru calibrate a scarii sodiului.

Se alege sensfbilttatea galvanomctrului (ell salterele in trepte (1-8) astfel meat sa permits fixarea acului indicator pe diviziunea maxima a scarii Na (eu butonul de reglaj fin (17)), Se introduce capilara deabsorbtie intr-un reeipientde . analiza C1.1 apa disnlata (sau proba o arb a), se rasa sa absoarba mai rnulta apa sau solutie martor, pana eand traseul de analiza este bine spalar si apoi eu ajutornl potentiometrelor de zero (16) se fixeaza pozitia de zero a acului indicator. In mod indentic se procedeaza pentru calibrarea searii po tas iului , citirea facandu-se pe eel de-al doilea galvanometru iar solutia etalon fiind oea corespunzatoare concentratiei maxime indicate pe scara K.

! lntre douaanalize traseul de absobtie trebuie binespalateu apa dlstilara san en proba martOl;"astfel meat aeul indicator sa fie Ia zero, Iaafnteaabsoubtlei snlutiei. de analizat,

Pentru analiza nnei solutii eu concentratii ncounoscute de sodiu si potasiu, analiza se poate face concomitent.absorbind solutia de analizat si citind direct pe cele doua scale ale aparatulni concentratiile de sodiu $1 potasiu.

Daca solutiile sunt prea concentrate, si acul indicator iese din scala. se procedeaza la dilutii intermediare pana oand se poate eiti, pe scara etalonata in prealabil, concentratia in elementul dorit. La calculul conoentratiei solntiei initiale .se tine cont de dilutiile facure. Daea solutia de analizat are 0 matrice complexa (se gaseste alatnri de 0 serie de alte clemente in concentratiile necunoscute), este de preferat sa se aplice metoda adausurilor. Se prepara 0 serie de solnfii care contin nn velum constant din solutia de analizat si volume creseatoare din soluril etalon alcelemeutelor de analizat. Amestecurile astfel obtinute se supnn analizei flamfotometrice, jar valorile concentratiilor obtinute pentru elementele de dozat S6 traseaza grafic functie de volumele de etalon adaugat.

Se obtin dependente liniare care seextrapoleaza la .zero. Interceptul eu axa Y reprezinta concentratia reala in elemental analizata solutiei de compozitie complexa, interferentele de matrice fiind inlaturate.

Solutiileetalon pot fi preparate astfel:

- intr-un balon cotat de 1 DO mL seprepara solutii etalon de concentratie 5.10.-3 molar in sodiu, respectiv in potasiu,

intr-un set de 5 baloane cotate de 50mLse introduce un velum constantdin solutia de analizat, conform Tab.2 ..

in aceleasi baloane se introduc volumele indicate in Tab.2 din solutiile etalon preparate anterior,

Tabe12 Prepararea solutttlor pentru determinarea sodiului st potosiu!ui prin metoda adausurilor

Nr; VOIUID Volum solutie etalon (ml) Concentratiile citite pe scala
crt. proba (mL) aparatului
Na+ K+ Na + K+
1 1 1 1
2 ] 2 2
..., 1 3 3
.:)
4 1 4 4
5 1 5 5 solutiile se aduc la semn cu apa distilata si se omogenizeaza.

soltrtille astfel obtinute se analizeaza flemfotometric conform metodei amintite anterior.

concentratiile citite pe scara aparatului se tree in Tabelul 2

Decoaectarea apa r atulni

se spala traseul de analiza ell apa distilata pana cand acul indicator revine la zero; se inchide butelia cu combustibil;

se Inchide compresorul de aer.

Prelacrarea datelor

se traseaza graflcnl CNa+ funetie de volumul solutiei etalon de sodiu adaugat, respectiv CK+ functie de volumul solutiei etalonde potasiu adaugat.

se extrapoleaza Ia zero si se citesc valorile concentratiilor de sodiu, tespectiv potasiu, eorespunzatoare punctelor de intercept eu axa Y (la zero ml. adaus).

Tema

Analizati proba data prin doua meta de si comparati rezultatele,

Aplicati datelor experimentale un program deregresie liniara si comentati valorile obtinute pentru coeficientul de corelatie.Comparati valoarea obtinuta prin extrapolare grafica cu cea obtinutaprin prelucrarea datelor pe calculator.

Aplicatii ale meredei namiotometriee Determinarea sodiului si potasiului din vinuri; Detenninarea sodiului si potasiului din carne; Determinarea sodiului si potasiului din vinuri;

Determinarea sodiului si potasiului S1 calciului din fainade grau; Determinarea sodiului si potasiuluisi calciului din sal; Determinarea sodiului si potasiului dinser, urina;

Determinarea sodiului si potasiului din ape;

Determinarea sodiului si potasiului din lapte si produse lactate ..

Fig.l Vedere frontala a flamfotometrului FLAPHO - 4

1 canal de evacuare a arzatorului;

2 filtru optic pentru canal -1 sau ecran; 3 filtru optic pentru canal -1 sau ecran; 4 instrument pentrucanal 1;

5 instrument pentru canal 2;

6 ventil de intrare pentru aer;

7 surub de reglaj pentru aer;

8 ventil de intrare pentru propan sau alt gaz; 9 surub de reglare pentru propan sau alt gaz; 10 venti I de intrare pentru acetilena;

11 surub de reglare pentrn acetilena;

12 comutator de canale de intrare pentru propan (rosujsi acetilena (galben); 13 debitmetru pentru acetilena;

14 debitmetru pentru propan sau alt gaz; 15 debitmetru pentru aer;

16 potentiornetre pentmreglaj de zero -canal-l si canal-Z;

17 potentiometre pentru regla:j fin a amplificarii - canal -1 si canal- 2; 18 reglajul in trepte a amplificarii canal - 1 si canal - 2;

19 sistem de pulvcrizare cu tubul de aspiratie;

20 buton pentru aprinzatorul electric a1 f1acarii;

21 conectorul pentru retea;

22 lampa de semnalizare a functionarii.