Sunteți pe pagina 1din 128

RostQpa'C<I' (Cilelidonium rna/us)

P!ltla,glna-Ingu.lft (Plantago fsrmeo/ala)



---------..,

PLAN$A I

VisC~1

(Viscvm a/bum)

Patlagina-Iata (Plantago major)

l

j (.- •

Salvia, jale~ul (Sa/viil o"f",,,alisj

Turlta-mare (Ag/imonla e.!lpatorifl)

Cirnbrul

(Thymus s6rpyllum)

PLAN$A II

l.eurda

(Al/hIll1 UrSIIlUm)

Fllirntca

(Cal.ndula orticl~alis

PapMla (TaFaXljCUm offioini;lle)

Qa!/,Lil-popii, nalpa (Malva vulgaris)

f f .'

f'

PodbEllul (Tussll<!go tartara)

Pedic.rta

(LyeI'Jpodium ctevetum}

Brustur»IB

(Patasites effie/neUs)

PLAN$A 111

ti!itaneao8. (Symphytllm officlnela)

GoaQa-~ariceluluj (Achillee'millefa/lilm)

J

urzlca

(Urtlce dlolca}

Ciubo\ica-cucUlul (Primula effieinaHa)

Porumbul (1"9a mill's)

Coada-calului (Equiselum arvense)

Nucul

(Juglems regia)

@re~~oa, a (Al.ohemilla vulgaris)

PLAN$A IV

Musatelul

(M';trir;;arie r::hamoml/la)

M{1!;rj~ul-i(lpw"lui (OxaIJi; acetcrsel/a)

PUfullis-C/J-!IQ r i - m roj (Epllobium parviflorumj

Venrrlllce

(Veronica oifi«irlalis)

Urzics-mOMa-galbena (Lamium gllleobdalon)

SplinLJ!a

(SolidagtJ virga·BUr!la)

8unatoarea (Hyperioum P"rforatlJm)

Maria Treben

Sanatate

.

din tarmacla

Domnului

Cuprins

prefa~~ .. , . . . . . . . . . , , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . 3

PARTEA GENERALA

Despre culegerea, pastrarea ~i prepararea corects a plantelor medicina.le:

Culegerea . Uscarea .. , .... '.' ...•.................................................... , 6

Modurl de preparare: Prspararea ceaiului (Oparlre sau infuzie- Extract rece) . Tinctura (Es-enla). . 7

Sucul proaspat- Terciul de planta- Cornprssele cu aburi din plante , , , , 7

Prepararea alifiilor !iii a ulslurilor , , , , .. , , , " 7

Bffile de plante (Bale cornpleta . Baie de sezut) , .......• , .•.......... , . , .•.. , 8

Compresele cu ierburi suedeze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .. " , 9

PLANTElE MEDICINALI': DIN FARMACIA DOMNULUI

Brusturele , . ,. 10

Casul-popil, nalba .. , ,. 10

Cimbrul '.. 13

CiUbotic8-cucului ,. 15

Coada-calulul , 17

Coada-soricelutui , . . . .. 21

cretiscara 23

Dr<'lgaica, sinzienele . . . . . . .. 25

Filimica 28

t.eurda 30

M<'lcri9ul.iepurelui " 32

MUgetelui ' . . . . . . . . .. 33 Splinula 56

Nucul " 35 Sunatoarea 57

Obligeana . . . . . . . . . . . . .. 36 Tataneasa 59

PApMia 39

patlagina-IngustA .. , . . . . .. 41

Pedicuta " 44

Podbalul , ,. 46

Porumbul " 47

Pufulita-ou-florl-micl '. 48

Rostopasca , , ., 52

Salvia, iale~ul , .. '. 54

Traista-elobanului , ,61

Turlta-rrrare , , , .. 64

Urzica .. , , ,_ 65

Urztca-moarta-qaloena 69

Ventrilica , , 70

Viscul , , , , . 72

lerburlle suedeze (incluslv retera "Micul bitter suedez" si ,,!v1anuscris vechr) .. , , 74

Vinul pentru [nima .. , _ " 85 Un amestec de ceaiuri pentru masa de familie . . . . .. . 86

SFATURI PENTRU DIFERITE BOll

Acneea • Apoplsxla (dupli un atac de apoplexte cu fenomene de parallzis) , , , , ". 88

Apoplexta (metode profilactice) . Artroza, artnta, coxartroza . Atrofia rnuscutara . Avorturlle . Boala organelor auzului datorata rAcetil . Bolite cardlace 91 circulatorii • Oalculul biltar . Cataracta !iii glaucomul . Cohea apendiculara . Oonstipatla . Cresterea frurnoasa a plirului . Desosarea (retractarea gingiei) l?i dintii mobili . Diabetul zaharat . Durerlle dupa amputare (durer! la piclorultantorna) . Edemele . Emfizemul pulmonar . Erizipelul . Fimoza . Fistulels . Formarea gUgei • Guturalul de fin " Hernangiomul . Hemofilia ' Histeroptoza . lrrapstenta la copf . Incontlnenta urinara . Inflamatiile purulente ale patulul unghiilor . t.acrfmarea . Leziunile coloanel vertebra Ie • Menoragiile . Mirosul guril 9i limba sabural;':! . Nefrita 9i pionefdta . Nevralgiile faciale . Nisipul la rinichi Sl la vezic;':! sl calculul renal . Panaritiul . Parkinsonismul . Psoriazisul • Rezultatele scolare slabe .' Scleroza Tn' placi . Somnul nelini!?trt . Sughiru1 . Topirea substantei osoass . Transpratla nocturna . Tremurul rnernbretor . Vierrnii . Zona zoster

SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA

Cancerul ganglionilor lirntatlol . Cancerul intestinelor , . . . . . . . . . . . . . .. . : " 111

Cancerul laringelui . Cancerul limb;i . Cancerul oaselor . Cancerul organelor pelviene . Cancerul pancreasului . Cancerul pialil . Cancerul plaminului . Cancerul rinichlului . Cancerut sinului • Cancerul stornacutui . Cancerul testiculelor . Cancerul tiroid.ei . Ciroza hepatica ~i cancerul ficatului . Leucemia- Tumorile

Sfat important , , , . , , " 122

Fermentarea laetica ' , , , , .. , '. 122

Index altabetlc , '.' • , ........•.. , . , , , 123

5

PARTEA GENERALA

Despre culegerea, pastrarea si prepararea corecta a plante!or medlelnale

CULEGEREA

Premisa culegerii este cuncasterea plantelor rnsolcinale. Daca ea este IndepHnita, atunei 5e pune problema culegerii plante lor la timpul potrivit, la locul potrivit 9i in modul potrivit.

Gele mai bune efecte lecuitoare au, conform experlentel, ierburile proaspat culese; ele slnt neaparat necesare pentru 0 reusita in cazurlls de imbolnaviri grave.

lerburile proaspete vi Ie putati eulege singuri, incepind cu prirnavara timpurie, uneori deja lnainte de sfirsitul lui februarie, pina prin nciernbris. Unels pot fi gasite chiar in timpul lerrul sub patura de zapada, daca Ii s-a retinut locul (de exemplu:

rostopasca) . •

Pentru iarna se face 0 provlzie nu excesiv de mare de ierburi. In acest scop, trebuie sa Ie cutegem in perioada contlnutului eel mai mare de substante active.

La FLORI aeeasta este la inceputul perioadei de inflorire. La FRUNZE - fnainte ~i dupe perioada de inflorire.

RADlelNILE sint seoase din pamint la Tnceputul pnrnavsrf sau toamna. FRUCTELE se culeg In perioada eoacerii.

A se respecta urrnatoarele lndicatir Sa nu se adune deeit plants san atoass , curate, fara insecte! Sa se culeaga plantele In zilele insorite, in stare uscata, atunei ci'nd roua s-a dus.

Nu sTnt locuri buns de cutes urrnatoarele: cirnpurile ingralj>ate ehimie, cimpiile lj>i malurile de ape rnurdare, infestate, terasamentele de eale terata si loeurile apropiate de strazi cu clrculatis intense, de autostrazi si instalatii industrials.

CrUll natura! (Nu rupe plantele eu rad~cina cu tot, nu face pagube!) Unele specii - monuments ale naturii - sint ocrotite de lege. Exista destule plante medlcinale cu acelasi efect care nu se afla sub ocrotire legal a (de exernplu: urechea-ursului - ciubopca-cucului) .

A nu se strivi florile !?i frunzele in timpul eulesuJui ~i a nu 58 utiliza pungi !?i sacoss de plastic pentru adunat! Plantele Tncep sa transpire !?i se innegresc mai tirziu, in timpul uscatuluL

USCAREA

Plantele nu se spala inainte de a fi puse la useat, dar se tale rnarunt. Ceea ce s-a cules se asaza annat pe bucat; de cirpa sau de hTrtie netiparita 9i se usuca la umbra sau in incaperl aerisite, oalouroase (poduri) cit se poate de repede. Pentru radacini, scoarte sau portiunl faarte zemoase ale plantelor este adesea indlcata 0 uscare cu ealdura artiflctala. Temperatura nu are voie sa depaseasca 35 grade. Radacinile care sint spalate temeinie, viseul si pufulita ar fi bine sa fie taiate fnalnte de uscare.

6

Numal plarrtele foarte bine uscate pot fi pastrate pentru iarna. Cele mai indicate In aeest scop sint borcanele sau cutiile de carton ce pot fi Inchise. A se evita recipientele din plastic !?i cutiile de tabla! Plantele ar trebul ferite de lumina (a se folosi borcane colorate, cele verzi slnt cele mai bune).

AproVizionati-va doar pentru 0 singura iarnal Plante Ie I~i pierd cu timpul f0rta tamaouitoars. Fiecars an ne binecuvinteaza cu 0 noua qeneratis de plante.

Maduri de preparare

PREPARAREA CEAIUlUI

opartre sau infuzie: Se taie plantele proaspete ~i se pun Intr-un vas de sticla sau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foe liil se toarna peste plantele preqatlte. Plantele proaspete nu se lasa sa stea in vas - pentru ca ceaiul sa "traga' 1 - dedt foarte scurt timp (ajunge 112 minut)l Ceaiul trebuie sa fie foarte deschis la culoare: galben deschis sau verde deschrs. Plantele uscate S8 lasa sa stea ceva mai mutt timp (repaos: 1-2 minute). Un ceai asttel preparat este mult mai sanatos sl mai placut ochilor.

Radacinile se introduc in cantitatea de apa rece lndlcata, se pun sa dea cfteva clocote si se lasa sa stea 3 minute.

Ratla de ceai pentru 0 zi se introduce Intr-un termos 9i S8 bep din cind'~n cind cite 1 inghit1tura pe parcursul intregii zile, corespunzator lndlcatie! In genera! se puns 1 linguri~a (cu virf) de plante la 1/4 Iitru de apa (=1 ceasca), altfel conform indrcatiei de la fiecare planta In parte.

Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu casul-popii, viscul sau obligeana) n-au vole sa fie oparite. rntrudt st-ar pierde torta curative prin actiunea caldurii, Un ceai din aeeste plante se obtine prin extract reee (numit 91 macerat). Cantitatea indicata la fiecere planta In parte se lasa in apa rece la macerat 8-12 ore (In general peste noapte), apoi maceratul se incalzel?te doar usor (prna la temperatura bun a de baut), iar ratla pentru 0 zi S9 pastreaza 7ntr-un termos care a fast clatit in prealabil cu apa fierbinte. Arnestecul de extract rece eu infuz.ie este conslderat eel mal bun mod de utilizare a plantelor medicinale: Plantele S8 lasa peste noapte la rece, in jurnatate din cantitatsa de apa indicata, jar dimineata se strecoara, Plantele rarnase se oparssc acurn cu cealalta jurnatats a cantitatii de apa (fierbinte) sl se strecoara din nou. Se arnesteca extractul rece (maceratul) 91 lnfuzia. Prin acsasta preparare a ceaiului S8 obtin sunstantele active- care sint solubile fie nurnal in apa rece, fie numai in cea fierbinte.

TINCTURA (ESENTA)

Tincturile sint tot extracte obtinute de data aceasta din rachiu de secara sau de fructe de 38-40%, a stlcla sau alt recipient ce poate fi astupat se umple cu respectivele plante Plna la glt, fara a S8 indesa, iar deasupra se toama rachlu de fructe sau de secara. Stiola este lasata sa stea, pine Inchisa, la tee caldu(Qs (cca. 20 grade) 14 z~le sau chiar mai mult, timp In care se agita des, apoi S8 strecoara, lar ceea ce ramlne se stoarce bine. Uz intern: amestecate CU ceai, tincturile se iau sub forma de picaturl; uz extern: frectii sau comprese.

7

SUCUL PROASpAT

Sucurile proaspete de plante S8 lau sub forma de picaturl sau se folosesc pentru tampon area zonelor bolnave de pe corp. 5e obtln cu ajutorul storcatorulul electric de uz casnic care marunteste plantele, presfndu-Ie in acelasi tirnp. Sucurile ar trebui facute proaspat In fiscare zi. Totusi, introduse In stielute 1?i bine astupate, pot tine citeva luni daca sint pastrate la frigider.

TERCIUL DE PLANTE

Tulpinile !?i frunzele se zdrobese pe un fund de lemn eu ajutorul unui sucltor de taitei pina se tormeaza un tercL Aeesta se fntinde pe 0 pfnze. care se apllca pe portlunea bolnava, se leaga eu a bucata de cirpa 9i se mentme eald. Aceasta cornpresa eu terei se poate pastra 9i peste noapte.

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE

Se fierbe apa intr-o oala, se atTrna deasupra b stta in care se introduc plante proaspete sau uscate fili S8 acopera. Dupa ei'tva timp se iau plantele ealde, mulate, se pun lntr-o plnza eu tesatura rare. $i se aplica pe loeul suferind. Totul este aeoperlt apoi eu un pastav de lina $1 legat strlns eu mai rnulta clrpe. N-are voie sa apara nici un fel de senzatie de rece. Foarte eficiente sfnt compresele cu aburi de eoada-calului. Compresele cu aburi sint lasate sa-si taca efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte.

PREPARAREA ALIFIILOR 81 A UlEIURILOR



Se rnaruntesc de 2 ori cite 2 mlini pline de plante. 5e fneing 500 grame de untura de porc, ca ~i cum s-ar puns ~nilele la prajit. Plantele se arnestsca In aceasta qrasime fierbinte, se lasa sa sf1riie scurt ln tigaie, se arnesteca In continuare, se trage tigaia de pe foe, se acopera ~i se iasa la reee peste noapte. A doua zi se incalzsste totul user, se filtreaza printr-o bucata de tifon, lar crema astlel obtlnuta se introduce cit este ealda In borcanele pregatite dinainte.

Prepararea uleiurilor are loc asttel: Fiorile sau plantele se baqa fara a se indesa intr-o sticl€! pina la gil 9i se toarna deasupra ulei de rnasllne presate la rece, in asa fel Inei'!: uleiul sa aeopere plantele cu un strat gros de 2 dagete. Se tasa 14 zils la soare sau In apropierea ma9inii de gatit.

BAilE DE PLANTE

Baie complete: Plantele respective sint puse peste noapte la maeerat ln apa reee. Pentru 1 baie este nevaie de 1 galeata (6-8Iitri) plina eu plante proaspete sau de 200 grame de plante uscate. A doua zi, cantitatea respectiva este incalzita, iar extractul este turnat in apa de baie. Durata bali - 20 minute. lnirna trebuie sa stea In afara apei. Sa nu va 9tergeti dupa baie, ei sa va bagati In pat in halat sau prosop de bale ca sa transpirati timp de 1 ora.

Baie de sezut: Pentru 1 baie de sezut se iau numai 1/2 galeata de plante proaspete sau aproximativ 100 grame de plante uscate ~; se procedsaza ca Ja baia

8

cornpleta, Apa trebuie sa. ajunga pina deasupra riniohilor. Trebuie respectate indicatiile

de la fiecare planta in parte! '

Apa reincalzita a baH complete sau a celei de sezut poate fi tolosita inca de 2 ori.

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE (COMPRESELE CU SinER SUEDEZ)

in functie de dimensiunea locului suferind, se ia 0 buoata mai mare sau mai mica de vat a sau celoflbra, se urnezeste au bitter suedez 9; se apllca pe portiunea bolnava, care a fast unsa inainte Tn mod obligatoriu cu untura de pore sau pomada de fillrnica, pentru ca alcoolul sa nu traga grasimea din pie Ie. Se poate pune deasupra 0 bucata ceva mai mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apoi se leaga 0 cl'rpa calda, eventual a fa~a. Compress este lasate. sa actionsze 2-4 ore Tn functie de boala sau de rnodul in oare este suportata. Daca paclantul suporta, compresa poate fi tinuta chiar i'ntreaga noapte. Dupa indepartarea ei, pielea se pudreaza, Daca apar totusl iritari ale pialil ta persoanele mai sensibile, atunci cornpresele trebuie folosite tirnp mai scurt sau scoase din dnd in cind. Persoanele alergioe nu trebuie sa utilizeze plasticul, oi vor lega direct cirpele peste bucata de vata sau celoflbra. Sa nu se uite in nlcl un caz ungerea pielii cu grasime inainte de apficarea compress!' Daca apar mincarirnl. ungeli locul cu pornada de filimica.

Cu aceste comprese nu este obl1gatoriu sa statl lapat: daca sint bine fixate, S8 poate sedea sau ehiar umbla cu ale prin casa,

9

PLANTELE MEDIGINALE din farmacia Domnului

BRUSTURELE* (Petasites officinalis)

Brusturele creste pe rnalurl de rlurl 91 piraia, in t?anturi ~I liziere. Se mai numeste 9i broscalan, brustur, buedeaciumei, captaian, clococean, gula-de-balta, lipan, podvalmare, smfnti'nica. Este sensibil mal mare dedt podbalul galben, din a carul familie face parte. Frunzele sale devin mari cit palaria, sint usor dintate 9i acoperite cu un pUf gri pe partea lnterloara. Fiorile, In nuante de la alb rnurdar pina la roz pal, au forma unor cosulete 9i sint dispuse des pe portiunea supsnoara a tulpinii.

Radacinile, care au actiune antiterrnlca si aufost foarte cautate in timpul epiderniilor de clurna, se culeg inca Inainte de perioada ~e .inflorir~. Ce"aiUI su?orific: s. e ad~inistrea3a in caz de febra, msufic1enla respuatone, artrlta (guta) ~i

~ epiJepsie. Se beau zllnic, incetul cu incetul, 1-2 cesti, Frun-

,\ zele- mari 9i proaspete S8 apllca sub forma de comprese,

nu doar la entcrse, luxatii sl picioare ranite de prea mult umblat, cI 9i in arice fel de arsura, In leziuni ulceroase canceroase ~i in plagi usturatoare.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: 1 lingurila rasa de radacini de brusture se pune peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa, se incalzeste olrnlneata si se strecoara,

Comprese: Frunzele proaspete sint spalate, zdrobite !ili aplieate sub forma de compresa. Aceasta operatie se repels zllnic de mai multe ori.

CA~UL-POPII, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)

Casul-popil cu frunze mici (M. vulgaris) - numit ~i banuti, cas, cotacel, covrigel, naloa-salbatica, nalba-rotunda, turtele - ere9te pe tlnga garduri, margini de drum, ziduri vechi si qrohotlsur: de panta, fnsa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vrsodata departe de orice asezare orneneasca, este sigur ca acoio au fast odata 0 curte, 0 terrna sau a casa. Casul-popf cu frunze marl (Malva grandifolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalbaalba, nalba-de-clrnp, nalba-rnica, Aeeste plante, ca 9i alte varietali de Malva, sint rasplndits prin gradinile de flori si zarzavat. Ele contln in frunze, flori 9i tulplni suostante mucilaginoase ~i tanante. Casut-popli cu frunzele mid este a planta tiritoare, putin lernnoasa la baza rizomului. Ea are frunze cu lujer lung, zirntate rotund 9i flori mici, de la violet la roz pal. Fruetul rotunjor arata ca a roata de cas, de aeeea numels de "ca~ulpopii". Nu exlsta probabil decit putini eopii crescuti la tara care n-au mincat eeeste

" Am trecut plantele in ordinea alfabelioa a denumirii lor princlpale romanef;lJ. Celelalte denurnlri pcpulare de clrculatle mal restrins8 sTn1 enumerate tot in ordlne alfabeticii, in oeorul subcapitclului rezervat fieciirei plantain parte {no tr.),

10

L..

"rotite de cas" sau nu s-au jueat eu ale. Fiorile, trunzele ~i tylpinile se euleg din iunie pTna in septembrie. Intrudtla useat se pierd din substantele mucilaginoase, planta ar trebui utilizata cit se poate de proaspata. Dar :;;i planta uscata mal are suficiente puteri tamaduitoare.

Nalba se dovedeste oenefica mai ales sub forma de ceai in inflamatiile mucoaselor din interiorul organismului, Tn gastrite, In inflamattile mucoaselor vezicale (al.e vezicii urinare), gastro·intestinale si ale cavitalii bucale, ca si In ulcerele gastrice(stomacale) ~i intestinale. In acest scop se poate prepara 0 sups. din frunze amesteeate cu orz, IntD S8 lasa orzul sa fiarba, iar cind s-a racrt, S9 adauga frunzele de nalba.

Nalba este indicata sj In caz de secretie puhnonara abundenta,' bron~ita, tuse' I ~i ragu~eala putemica (deci in laringita), amigdalita. ,i gura uscata. Ca sa nuse distruqa substantele mueilaginoase, olanta se Iasa peste noapte Tn apa reee, pentru a se forma asa-nurnitul extract reee. Ra~ia pentru 0 zi este de 2-3 cesti caloute, baute In inghilituri rruci. Chiar ~i in cazul unui emfizem pulmonar rebel. considerat adesea incurabil, care provoaca grele insuflclente respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 cesti pe zi, dupa cum am memionat mai sus, iar frunzele 1?i fiorile, zdrobite, strecurate ~i bine Tndilzita, se pun peste noapte sub forma de comprese in zona bronhillor ~; pe piept.

Excelente se dovedesc baile de oehi ~i compresele la ochi facute cu ceai de nalba caldu!. pentru cazurile rare dnd apare 0 secare a eecretlel lacrimale, care creeaza bolnavului 0 oarecare indispozitie ~i senzana de neajutorare.

Spalaturile cu nalba calduta sint benefice In alergiile tenului, care provoaca rnincarlm' ~i usturlrn' faciale. Nalba este foiosita, extern, pentru dmi, abcese, picioare sau milnl umflate provsnlte de pe urma unor fracturi sau a unor 'Iebite. In aceste cazuri se prescriu bai de pieioare sau de mTIni (a se vedea "Moduri de folosire").

Aceste bai au dat Tn practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sint faarte indicate tocrpai dupa 0 fractura la picior, cfnd acesta este tot rnereu suprasolicitat st se umfla.

In vecinatatea noastra locuia 0 femeie care-s! rupsese cu ni~te ani in urrna glezna.

Avea permanent problema cu piciorul :;;.i intr-o zi a trebuit sa se interneze iara!?; Tn spital. Am intllnit-o dupa ce a fost extern ata , schiopatind tare, iar picierul era umflat pina peste genunchi. Desi mergea cu baston, inainta intr-un ritm de mele. Am luat impreuna nalbe proaspete. A doua zi ~i-a ,nceput bane. Nu exagerez cind povestesc ca dupa 0 saptamina n-a mal avut neveie de baston 91 piciorul arata din nou normal. La tel a fost ~i cu 0 alta femeie care-si fracturase rncheietura rniinli drepte !.iii ~ceasta a jena tot mereu. Ce gospodina !?i mama '!ill poate menala mlna dreapta? In fiecare noapte, mina Ii zvicnea 9i mult timp i s-a umflat zilnic. IntTInind-o, am statuit-o sa taca bai de nalba. ~i acest caz s-a ameliorat grabnic.

Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nicl chiar la batrinete, ~i aici ajuta baile de nalba comblnata cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma se spala bine 9i se aplica umede pe rana deschlsa, Rana se inehide peste noapte ~i nu se mai deschide, ehiar daca era veche de 10-15 ani sau si mai mult. Daca va chinulti cumva CU 0 astfel de rana deschisa, urrnati-ml sfatUI in legatura cu frunzele proaspste de patlagina. Veti fi surprinsi cit de repede se va inchide leziunea. $i nu veti mai 9indi, citind aeeste rlnduri: "Aiei doamna Treben exaqereaza faU de tot!" Daca afirm toate acestea, este in urma expsrlentel adunate Tn ultimul timp.

11

Acum vreau sa relatez 0 istorloara care, desl pare rniraculoasa, corespunde totusi realitatii: Este realmenfe uimitor ce perforrnants poate avea aoeasta micuta planta medicinals care se tita9te pe parnint. Sadeam intr-o zi in Linz, singura la 0 masa a cazinoului teatrului, pentru a mince de prinz. 0 doarnna s-a asezat la rnasa mea si, intrind in verba, am aflat ca-9i face griji In legatura eu sotul ei care trebuie sa se interneze periodic Tn spital, iar de curind 9i-a pierdut 9i vocea. Medicii tot evitau sa raspunda la lntrebarile ei si Ii era" tearna sa nu fie vorba despre un cancer laringian. "Nu fiti descurajata", l-am spus. .Incercaf cu plante medicinale. Doar exists minunata nalba Dare ajuta In laringite. Sa face eu ea gargara de mai multe ori pe zi, tar resturiie plantelor din care s-a preparat eeaiu1 - amestecate cu faina de orz - se apnea peste noapte sub forma de comprese calde eu terei." Aceasta s-a intimplat intr-o joi. La masa ne-am imprietenit ~i am facut schimb de adrese. Saptamfna urmatoare, miercuri, respeetiva coarnna rni-a telefonat: "Un Inger pazitor v-a seas In calea mea l?i rn-a trimls la masa durnneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am tacot exact asa cum ali spus, Fiiea noastra este medic la Viena. l-am camunicat intentia mea de a-I scoate pe tatal el din spital, ca sa incerc sa-I tratez cu plante medicinale. «Dadi asta te lini~te~te, mama, incearcal-s mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zls 9i el ea n-are i'n prlnciplu nimie Tmpotriva plantelor medicinals. Deci rm-arn luat sotul acasa; el facsa gargara, iar eu ij puneam compresele calde la gft. Oe cltsva zile si-a recapatat chiar 9i glasul." Dupa 0 saptamina a venit un al doilea teleton: .Sotul meu e bine sl spera sa-sl poata relua curlnd orele 9i sa-:;;itina cursurile. A~ vrea doar sa va mal camunic cea zis medicu1 primar care-I consutta pe barbatul meu, clnd l-am povestit totul: «Femeia aceasta rnerita 0 medalie de aur! >:>"

~ Buna noastra nalba nu este deci eficace doar In laringite, oi 9i Tn cancer laringian. In astfe1 de cazuri se prepara un extract rece, lasind peste noapte eantitatea de plante nscesara dozei pe 0 zi sa slea la macerat in 21/2 litr! de apa (1 Hngurita cu vTrf de plants la 1/4 litru de apa). Dimlneata, maceratul se Tndilze9te user ~i se tine irrtr-un termos clatit In prealabil cu apa flarbirrte, Se' beau 4 cesf pe parcursul zllei, Ineetul cu lneetul, iar cu restul se face gargara. In eazul unei useeclunt a guril, gitlejului .i nasului, care stlrneste deseori 0 puternlca nervozitate a bo1navului, se face tot gargara 9i se clatests gura de mai multe ori pe zi eu ceal de nalba. ~I contra uscaclunll ochilor se folosese eu succes bai ~i cornpress cu aoelasl ceaL

Nalba, care creste mai ales pe 1i'nga. 99spodariile 1arane~ti, este alunqata tot mai mult in zilele noastre din aeeste locuri. In stradania de a indeparta umezeala ;;1 rnurdaria ~i de a da casei un aspect plaout sl In exterior, se toarna deseori 0 fiE?ie de beton fn JUJul casei sau un pavaj pentru scurgetea apei de ploaie. Atunei i se ia Inss nalbei locul ei mostenlt de genera!ii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor al amenirii, pentru care n-avern euvinte destule sa-l multurnim Dornnuluil

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Numai ca extract reee! Se pune 1 lingurita (eu vfrf) de plante la 1/4 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, dimineata se fncalzeste usor.

Bai de picloare ~i miini': 2 miini pline de nalba se lase peste noapte in apa rece, intr-un recipient de 5 litri. A daua zl se incalzeste totul alit cTt suporta miinile 9i piciaarele. Durata baii - 20 minute. Apa, reinealzita, poate fj folosita Inca de 2 ori.

12

Comprese: Resturile de plante de dupa prepararea eeaiului se lncalzesc user In putlna apa 9i se face un terci, amestedndu-Ie cu faina de orz: terciul se intinde pe 0 bucata de pfnza ~I se apJica local, dt e cald.

CIMBRUL (Thymus serpyllum)

Numit si burulana-da-balsarn, cirnbnsor, cimbru-decimp, cimbru-salbatic, iarba-cuculul, lamnta: sarpun, tamiiFi, tirnlan, cirnbrul cresta pe pasunl insorite, pe povlrnlsuri 91 pe tiziere inguste si prefera rnusuroiul mic de furnict de pe cimpii. Are nevaie de multa caldura 9i rnult soare; de aeeea Ii plac suprafetele pietroa,se 9i pa9unile alpine unde caldura parT)lntului radiaza in mod special.

In arslta saarelui amiezli, din parnitele florllor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte :;;1 albine. Dintotdeauna rn-au adernenlt aceste flori minunate eu mireasma lor cu totul aparte; simpatia si dragostea mea Ie apartine Inca din copllarle.

Cirnbrul a venit la noi in secolul al XI-I.ea din tarile mediteraneene, iar speciile cultlvatesl iara91 sa!baticits se gasesc In gradinile noastre mai cu searna ea clmbru-de-qradlna (Thymus vulgaris), numit !?i eimbru, clrnbrisor, cimbru-mirositor, larba-cucului, lamfita. Acesta, spre deosebire de cimbrul-de-dmp, ajunge pina la 0 inallime de 50 centimetri. Ambele au acelasi efect curativ.

Cimbru! era renumit inca din antlchltate. Traditia spune: .Clrnbrul este mal ales repezlt, infierbintat si aprins. EI stimuleaz8. fJuxul diuretic ~i ciclul lunar, accelereaza avorturile, tar la 0 nastere normala grabe9te iesirea pruncului din trupul mamei. Bautura prsparata din el eurata partile interne ale organismuluf."

Stareta Hildegard von Bingen rnentioneaza eimbrul ca leac fmpotriva lepral, a parali;z:lei "I a bolilor de nervi. Cine bea clmlneata in lac de cafea 0 ceases cu eeai de cimbru va reslrnf curind efectul sau binefaeator: 0 prospatlrne a spirltului, 0 senzatis placuta in stomac, lipsa tusel de dirruneata ~i a stare qensrala buns.

Cimbrul, rnusetelul 9i coada-soricelului eulese in soare ~i aplicate ca perna uscata de plante, la care se bea simultan un ceai faeut din aceste plante, ajuta in alinarea durerilor nevralgice faciale. Daca acestea sint insopte de crispari ale fetel, se foiosests suplimentar 0 psrna uscata de pedicuta, Un taran In virsta de 79 de ani sutsrpa de 27 de ani de 0 grava nevralqie faciala. Fusese operat deja de citeva ori la fata. I!?i atrasese boala cind venise Intr-o zi acasa ud lsoarca de la cirnp ~j, fiind chemat in calitatea sa de primar la p !?edinta urqenta, nu avusese timp sa-si schimbe hainele, plecind cu ele ude pe el. In ultime!e lunl ale bolii, gura I se retrasese cu dureri mari aproape pfna la ureche. Compresele cu ierburi suedeze i-au adus la fnceput 0 usoara ameliorare. Abia cino plante Ie enumerate mal sus :;;i eulese in scare is-au aplicat ca perna, s-a vazut fulgerator 0 schimbare in blne. A mai baut din aeest fel de ceai ~i dupa ce i-a trecut nevralgia 1acial8..

Cl'nd eopilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea reface dupa un tifos. Doi ani am tot 1ncercat tara rezultat diferite metode. Dupe 0 singura bale de cimbru, cu durata de 20 minute, la care fusesem sfetuita, a iesit un alt copil din cada, Ca :;;i cum s-ar fi apasat un butan, a cazut de pe el tot ce era bolnav asemenea unui palton :;;i din acea zi a inceput sa infloreasca in mad vizibil.

13

Clrnbrul S8 cui age In perioada fnfloririi, din iunie pfna In <august; eel mai bun este cel oules Tn soarele amiezf! Fiorile pot fi puse intr-o sticl8 urnpluta pfna la gft 91 lasate 10 zile la rnacerat In ulei sau se poate face un slrop. Uleiul de cirnbru se foloseste contra parallzle], in apoplexie, sclerozi in placi (multipla), atrofie rnusculara, reumatism si entarse.

rn' cazul crampelor abdominale, stomacale !ill menstruale, cs f?i In spasmele organelor pelviene (genitale), este indicat cimbrul atft in uz intern cit ~i in uz extern. Se beau 2 cesti pe zi. Fiorile culese Tn soarele amiezii 9i uscate se aplica extern sub forma de perne de plants In cazul crampelor. lnainte de culcare, aceasta perna se incalzeste intr-o tigaie ~i S8 pune pe stomac sau bazin. Se recomanda pernele de plante sl in umflaturt, contuzii si reumatism vechi.

Asociat In parti' egale cu patlaqina-lnqusta, cimbrul ~i-a dovedit eficacitatea in combaterea atecttunllor caller respiratorii, a secreliilor abundente ale bronhiilor ,i a astmului bronstc, ba chlar a tusei convulsive. Intr-o ceasca cu apa fierbinte se introduc 0 felie de lamfie si 1 lingurita de amestec cirnbru-patlaqina. Hepaos: 1/2 minut. Ceaiul trebuie baut foarte fierbinte 9i in inghi!ituri rnici, Se prepara proaspat de 4-5 ori pe zi; dace ameninta pericolul unei pneumonii, acest ceal luat din ora-n ora in Inghitituri mici nu-si va rata efectul. Din fericire, mal exista inca multe marne care n-au uitat cirnbrul. De foarte multe ori nu se tine msa seama de faptul ca daca se da copiilor bautura direct de la frigider se poate ajunge la 0 bron~ita cronica, jar aceasta duee in anii urrnaton la emfizem cu grea insuficienta respiratorie.

Tinctura de cimbru (a se vedea ,Moduri de folosire") ssrveste ca frectie pentru fortificarea membrelor la copiii slab dezvolta~i; dar ~i bolnavii de scleroza in placi (multipla) ar trebui sa apeleze la aceasta trictlonare.

De cit chin ar putea fi crutate unele familii daca un copil bolnav ar fi tratat la timp cu cirnbru, fie sub forma de ceai, fie de bai. Multi copii aqitati sau nerves: au capatat un somn sanatos printr-o baie de cimbru. Dar 9"1 oamenii suferind de surescitare nervoasa ,i depresiuni se fnsanat0gesc la scurt timp dupa ce fae asemenea bai.

N-ar trebui trecut cu vederea faptul ca aceasta plants medicinala este un rernediu indicat contra patimei betiei. Se toarna 1 litru de apa clocotita peste 1 pumn plin de cimbru, se acopera 9i se lasa 2 minute Tn repaos. Ceaiul se pune irrtr-un termos ~i se da alcoolicului la fiecare sfert de ceas cite 1 lingura plina. Urrneaza qreturi, varsaturt, purgaJie si urinari puternice, valurl de sudoare, 0 mare pofta de mlncare ~i senzatis de sete. In caz de recidive, care la inceput sint inevitabile, iar mal tlrzlu tot mal rare, cura S8 repeta,

:;>i In crizele de epilepsie se recornanda elmbrul. Ceaiul, 2 cesti pe zi, nu se bea In criza, ci pe tot parcursul anului sub forma de cura de 2-3 saptarnlni, fU intrerupari de dte 10 zile. Minunat ~i faarte prielnic este siropul de cirnbru. In race Ii , el S9 adrnlnlstreaza fnaintea meselor.

MODURI DE FOLOSIRE

Infl,lzie: a Ilngurita (cu viii) de plante este oparita. CU 1(4 litru de apa proaspat fiarte. 91 se lasa sa stea putin.

Adaos la baie: Pentru 1 bale complete. - 200 grame de plante (a se vedea 118ai complete" la capito lui .Partea generala").

Tinctura de clmbru: Cu tnftorescentele culese fn soarele amiezii se umple 0 stlcla pina la gl't, fara a se lndesa, se toarna rachiu de secara sau de fructe de 38-40% 9i se lasa sa stea 14 zile la soare.

14

Ulei de cimbru: Cu intlorescantete eulese in soarele amiezii se umple a sticla, Uk§. a se indesa 9i se toarna deasupra ulei de rnasuns presate la reee, in asa fel TncTt uleiul sa stea peste flori Intr-un strat gros de 2 degete. Se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinll de 9atit.

Perna de plante: Se umple a perna cu plante $i se insaileaza.

Sirop de cimbru: Fiorile sl tulpinile eulese In soare se urnezesc cu miinile ude la introducerea intr-un borean. Se pun in straturi cu zahar nerafinat sl se apasa pentru a se indesa in borcan. Se lasa totul cea. 3 saptami'ni la lac insorit. La filtrare, florlle $i tulpinile lrnbibate cu zahar, trebuie spalate doar cu putina apa, care se toarna apai la sirop. Se pune siropul la foe rnlc sa se evapore fara a-I lasa sa fiarba. Siropul n-ars voie sa devina nici prea subtirs, nici prea gras, deei este lasat sa se raceasca a data sau de doua orl, pentru a se face 0 proba,

CIUBOTICA-CUCULUI (Primula officinalis - P. veris)

Fiorile galben-aurii ale aeestei specii de clubotlca. cucului raspfndese 0 rnireasrna placuta, asemanatoare

mierii $1 formeaza 0 urnbela dtspusa pe a tulpina Tnalta de 10-20 centimetri, care se ridieadin centrul unei rozete. Acsasta varlstate se rnai nurneste $i aglica, anghelina, ealee, cinei-foi, eizma-eucului, talpa-gi9tei, t~a-caprei, t~a-oii, urechita-ursulul. Ea creste eu precadere pe dmpiile din zonele deluroase 9i prealpine.

Foarte rasplndlta Primula eliator, cunoscuta tot sub nurnele de ciuboficaMcucului, dar $i de agliei, agrigel sautita-vacii, crests pe mal toate dmpiile, la margini de paduri 9i sub tufi9uri 91 poarta pe tulpina fnalta a umbela florala de un galben deschis, cu un partum slab. Forta ei curativa este egala In valoare eu eea a Primulei officinal is, putlnd fi tolosita exact Tn acelasi fel.

o alta subspecie, Primula auricula, cunoscuta sub denumirile de urechea-ursului, ciubotlca-cucului, _ clubotlca-ursului, urechea-soarecelui, urechiuse, este a plant§. alpina, care se afla' sub strieta ocrotire a leg ii, naavind daci voie sa fie culsasa.

Aflindu-ma intr-o soeietate, vecinul meuqe rnasa rni-a pavestit ca este la Gallspaeh la cura. Aceasta tusese ultima sa spsranta. Lntruclt eura se apropia de sflrslt probabil tara nici un rezultat, nu stia ce sa mai taca. In eiuda somniferelor foarte puterniee, nu putea dormi. Neurologii din Linz 9i Viena nu I-au putut elibera de acest calvar: Cfnd se intinde seara in pat, mort de oboseala, n cuprinde 0 durere de parea i-ar stinge cineva o tigara aprinsa pe partea anterioara a labei piciorulul, Din aceasta cauza este fizic $i sufleteste la pamint $i in pragul disperarii. l-am spus ea stlu un ceai excelent contra insomniei. Dar va avea el Dare efect irnediat din priclna adminlstraril fndelungate a unor somnifere dintre eele mal puternice? - A incercat. Am tacut cunostinta pe 7 deeembrie 1976. Sapte zile mal tirziu am mers In vizita la niste amici de-ai lui care rni-au comuni-

15

cat tnca din u!?a buouria di prietenul nostru comun i~1 recapatase somnul. in acelasi timp il disparuse 91 durerea din laba piciorulul. Ceaiul n ajutase SEH?i regaseasca sanatatea !n eel mai seurt timp, iniatunnd ~i toate tulburarlle nervoase. Medieul care-I trata I-a rugat apoi sa-i dea rateta acestui ceai special contra insomniei:

50 grame de ciubotica-cucului 25 grams de florl de !evantiea 1 0 grame de sunatoare

15 grame de can de hamei

5 grame de radaeini de odolean

Se opareste 1 linguriti~. (eu virf) din acest amestee eu 1/4 litru de apa sl S9 lasa sa stea 3 minute. Geaiul se bea foarte cald, In inghitituri miei, inainte de euleare. Se poate Indulei eu putlna miere dupa gust.

Ceaiul ar trebui preferat oricarul somnifer ehimic. Aeestea din urma distrug sistemul nervos, in timp ce eeaiullnlatura toate tulburarlle nervoase.

Mama mea cutegea in fiecare prirnavara ciubotica-cuculul pentru ce stla ce influenta lini,titoare are asupra inimii !iii a nervilor. Se aduna intrea§a urnbela florala superioera. Preotul Kneipp a fost un mare adept al aeestei flori. Exlsta a fotografie de-a lui In care poate fi vazut eu cluootlca-cuculut in mYna. Prin efectul ei depurativ, clubopca-cucului elimina toate suostantele toxiee care due la artrita (guhi) ~i boli reumatice. Preotul Kneipp afirma: lIeine are predispozitie spre boala articulatluor sau afectiunea membra-lor (intelege prin aeeasta artrita !?i reumatismul) sa bea zilnic a perioada mai lunge. de timp una pina la doua cesf eu ceai de ciubotjca-cucului, Durerile puterniee se vor atenua 9i cu tlrnpul vor disparsa eomplet."

Ceaiul de clubotica-cucului este in plus 9i un mijloc excelent de lntarire a nervilor ~i de toniflere a mlmil, calrneaza migrena !?i durerfle de cap pe baza nerveasa. are un etect ie:;;it din eomun asupra inflamatiei miocardului, a hidropizlei 9i a tendintet spre apoplexle. 0 fiertura de radacim, amestecata cu miere, da un eeai pentru rinichi care ajuta la ellrrnnarea calculului vezical (pietrei la vezica).

50 grame de ciubotica-cucu'ui 50 grame de mladite de soc 15 grame de frunze de urzici

15 grame de radacini de papadie

Se rscomanda urrnatorui ceai depurativ de prlmavara:

Se foloseste 1 lingurita (cu vfrf) din acest amestec la 1/4 litru de apa, plantele se oparesc si se lase sa stea 3 minute. Se beau fn timpul zilei 2 cesti, fnghititura eu inghilitura; ceaiul se lndulceste eventual cu putina miere. (Prin mladite de soc se 'n~eleg mugurii tineri, care toemai rasar prirnavaral)

Perform ante foarte bune In afectiunile inimH reallzeaza vinul de dubotica-cucului, pe care ni-I putern prspara sing uri prirnavara, Se urnple a stlcla de 2 litri cu fieri proaspete de ciubotlca-cuculut (umbelele florale intregi). tara a S9 indesa, iar deasupra se toarna vin alb natural, curat. Fiorile trebuie sa fi~ acoperite. Sticla S9 tasa, astupata user eu un dop de pluta, sa stea 14 zile in soare. In afecliunile cardiace se ia din cind in cind cite 1 fnghilitura de vin, cardiacii pot sa bea pfna la 31inguri pline pe zi,

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se opareste 1 lingurita (cu Vlrf) de plante cu 1[4 litru de apa 91 se lasa sa stea pulin.

16

Vin pentru inima: Modul de fabricare ~i folosire se cauta la fragmentul respectiv din text!

Ceai pentru darmit: Modul de amestecare sl de utilizare se cauta la fragmentul respectiv din textl

Ceai de primavara (depurativ): Modul de amestecare 1()i utilizare se cauta la fragmentul respectiv din text!

COADA-CALULUI (Equisetum arvense)

Denumiri populare: barba-ursului. bota-calului, braclsor, coada-iepei, coada-mfnzului, nodatica, oplntici, p~rul-porcului, siru!?lita.

Primavara timpurie. din rizomul care crests adinc ies mal Intfl tulpinile fructulul, colorate maroniu, roditoare 9i purtatoars de sport. Abla mal tirziu apar frunzele verzi sl lnalte de pine. la 40 centimetri, care se asearnsna cu ni!?te brad uti cu forma regulata. Coadacalului se gase9te pe cirnpuri, terasamente de cale terata !ili povirnlsurl. Acea varietate care crests pe pamlnt argilos este cea mai tarnadultcare. Contine, in functie de locul de amplasare, 3-16% acid silicic care produce un eteet curativ foarte bun. Bine'i'nleles ca se va svita planta de pe ogoarele Tngral?ate chimic. Coada-calului cu rarnurelele foarte fine creste cu precadere in padur: ~i liziere. 9i aceasta varletate are puters de leac.

In medicina populara, aceasta olanta rnedlclnala a fast apreciata inca din timpuri indepartate, In special datorita fortel sale hemostatice (care are proprietatea de a apri hemaragia) si a reusitslor in cazul bolilor renale ~i vezicale gravs. Totusi, ea a fast data uitarii In decursul vremurilor. Chiar preotul Kneipp, rnarele nostru medic naturist popular, a fast acela care a readus coada-calului la irnportanta sa antsrioara. EI a declara drept nunica, de neinlocuit ~i inapreciabila'' in cazul hemoraqlllor, al varsaluriJor cu singe, al afec!iunilor vezicale~i renate, al pietrei lid nlslpulul. "In a mie de afectluni", serie el, ,,7n rani nec.rozate, chiar Tn abcese canceroase sau osteoporoza, coada-calului obtlne pertorrnants ieslte din comun. Ea spala, curata, dizolva, ards, lndsparteaza tot ce este stricat. Adesea, planta urnsda, calda este lnvelita in cirpe ude 9i pusa pe locul care trebuie sa sa vindecs."

Preotul elvetian KOnzle afirma ca toti oamenii incepind de la 0 oarecare vfrsta ar trebui sa ia zilnic ca bautura permanents 0 ceasca cu ceai de coada-calului. Atunei toate durerile reumatlce, artritice ~i nevralgice ar disparea, fiecare am ar avea un apus de viala sanatos. Povesteste ca un barbat de 86 de ani a fost eliberat datorita unei bai cu aburi de coada-calului de 0 durere ingrozitoare provocata de 0 form are de calcul ~i C13. a mal trait inca multi ani. Preotul elvetian mai spune: .Csle mai puternice hemoragii ~i varsaturi cu singe le va vindeca planta, luat13. intern sub forma de ceaL in timp seurt, ba chiar aproape pe lac."

In cazul racelilar vezicale si al durerilor spastice nu exista un remediu mai bun dec'i't 0 infuzie de coada-catulul ai carei vapori sint lasa1i sa actionezs asupra vezicii, invelindu-se bolnavul 10 minute intr-un halat de baie. Repetfnd aceasta procedure de

17

citeva ori, 58 produce 0 dispari~ie treptata a raulul, Batrinii care daodata nu mai pot urina si se zvlrcolesc de durere, Tntrucll urina nu iese deloc sau doar pieatura cu pieatura, slnt eliberati de chin gratie aeestor aburi fierbinti de coada-calulul, fara ca medicul sa-i sondeze.

In cazul nisipului la rlnichi, al calculului renal !j'i vezical (pietrei la rlnlchl ~i la vezlca) se tac bai de sezut flerblnti cu coada-calului, oindu-se in acelasi timp ceai cald de coada-calului in inghi!ituri mid !iii tinlndu-se urina, pentru a 0 ,goll in cele din urrna cu presiune. In acest fel, piatra se alimina de eels mai multe ori. In legatura cu aceste lndrumar: am primit scrisori care nu fac decit sa confirme eele de rnai sus: Metoda a dus la eliminarea calculului renal, respectivli oameni 58 simt bine ~i nu-l rnai [ensaza nimic.

In situatii in care alte mljloace dluretice nu au avut etect, coada-calului a ajutat, ca de exemplu In retentille de apa in peri card, in pleura sau in tulburarile renale de dupa scarlatina si alte bali infectioase grele cu dereglari fn eliminarea apei. Dupa ce bolnavul a suterit de una din aceste bali, un tratament eu coada-catulul este un mijloc excelent atft intern cTt ~i extern pentru a ajuta functionarea norrnala a riniehilar si a vezicii urinare.

o singura baie de sezut cu coada-calului face minuni in jnflamatiile bazinetului renal ~i In pionefrita. Pentru acsasta se toloseste - deci numai ca uz extern - coaoacalului cea inalta, care are nlste tulpini de grosimea degetului 91 crests ln cfmpiile rnlastinoase si pasunile alpine si care aduce 0 usurare In cazul acestor maladii. 0 bun a. cunostinta de-a mea a zacut saptamfni ~i luni intregi in spital la Innsbruck cu a grava inflamatie a bazinetului renal. NeTntrezarlnd nici un sfirslt al suterintei, rni-a trlmis de-acolo un sernnal de ala/rna. Am sfatult-o sa taca 0 baie de sezut eu coada-calului. La putine zile a sosit 0 scrisoare: IIMi-ai salvat viata, Sint scasa. Baja de sezut cu coada-calului rni-a luat tot raul, dindu-rnl forte noi." Coada-ealului cea lnalta, eu tulpini groase eft degetul, culeasa de pe cfmpii mlastinoase 9i pasunl alpine are voie sa fie tolosita numai pentru bai de 96ZUt. Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ia numai planta culeasa de pe ogoare, drumuri de tara 9i liziere.

Dupe. 0 nastsre grea se poate intimpla ea la tinerele mame sa apara tulburari de vedere, eauza constfnd bineintelas in faptul ca la nasterea unui copil rlnichll femeii au avut de suterit si ei. Baile de sezut cu coada-calului actioneaza din exterior in sensul provocarf unel 'irigari sanqvtne a rlnichllor, care trage prsslunea rinichilor din ochi in asa felincit tulburarile de vedere dispar treptat.

Marele medic german dr. Bohn, adept al lui Kneipp, lauda coada-calului 9i puterile sale: IIPe de a parte, coada-calulul este un mijloc impotriva hemoragiilor, pe de alta - 9i aceasta in rnasura cea mai mare - un leae pentru rinichi. Dupa consumul inluziei de coada-calului se elimina eu usurlnta si din abundenta a urine. inchisa la culoare. In eaz de hidropizie este un remediu rapid ~i eficace." Cind niel un alt miiloc diuretic nu-si mal face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiurl de plante ~i se beau 4-5 zile (in cazuri rebele plna. la 6 zile) In sir cite 5-6 cesti cu eeai de coada-calulul, dar numai in inghi!ituri mici, repartizate pe parcursul fntregii zile. Practica arata ca in eele mal rnults ca;zuri urina se va elimina.

in cazul un or eruptll cutanate (de piele) insotite de ml'ncarimi, chiar daca Sint cu cruste sau eu puroi, ajuta spalaturile ~i compresele cu ,infuzie de coada-calului. Spalaturlle si baile cu coada-calului sint de folos ~i in cazul inflamaliilor purulente ale patului unqhillor, In eel al picioarelor cu ulcer varices, al osteoporozei, al ranllor vechi sl care nu se vindec8, al ulceratiilor canceroase, al stratului cornos de la ealeii, Ed flstulelor ~i pecinginei 9i al altar eczeme, cit 9i al lupusului. Se poate aplica 91 planta oparita, invelita calda in cirpe. Pentru a combate hemoroizii durerosl si nodulii hemoroidali se aplica un terci de plante proaspete, care se face astfel: Se

18

spala coada-calului proaspata si se farfmiteaza bine pe un fund de lemn pfna S8 torrneaza un terci.

fn hemoragii nazale continue se pune a cornpresa cu infuzie racita de coadacalului. Ca mijloc hemostatic, ea ajuta In hemoragiile pulmonare, In metroragii (hemoragii uterine neregulate). In hemoragiil~ stomacale ~i ale hemorolzilot. Aici este nevaie, firests, de un ceai mai cancentrat. In mod normal se calculeaza pentru 1 ceases (1/4 litru) 1 lingurita cu virf de plants. in cazul hemaroizilor se pun ln5a 2-3 lingurile cu virl la 1 ceases. Coada-calului ajuta, cornblriata cu ventrilica, in combaterea arteriosclerozei !iii a amnezlei prin efectu! ei depurativ. Poate f caracterizata drept mijlocul eel mai bun de prevenire a cancerului.

Tinctura de coada-calului este 9i un remediu deosebit de bun oontra picioarelor care transpira (a se vedea IlM9duri de tolosire"). Piciaarele spalats ;;;i uscate bine sint frictionate cu aceasta tinctura, In plus, trebuie sa se bea zilnic, dtrnineata, pe stomacul gal, 1/2 ora lnainte de micul dejun, 1 ceases cu ceai de eoaoa-calulul, La fel de bine ajuta contra transplratiei picioarelor !iii baile de picioare cu coada-calului (a se vedea "Maduri de folosire"). Pentru a combats rnatreata, parut se spala zilnic cu infuzie de coada-ealulul, dupa care se masaaza eu ulei de masline de calitate, Matreata va disparea faarte eurind.

Coada-calului amestecata eu sunatoare, oparlta sl consurnata 1-2 cesti pe parcursul zilei, in timp ce seara se maninca hrana sojlda; ajuta irnpotnva tncontlnentel urinare. Se recornanda ca apa de gargara In amigdalite~ inflama1ii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, singerari ale gingrei ~i gingivite, fistule ,i polipi in cerul gurii ~i glt. Femeile care au scurgeri ar trebui sa faca bai de sezut cu coada-calului.

Nu trebuie uitat ca aceasta plant a medicinala este unul din leacurile pulmonare cele mai bune, atlt In caz de bron~ita cronies, cit !?i de tuberculoza pulmonara. Prin consumul regulat de ceai se obtine a Insanato~ire a plarninulul tuberculos prin aportul de acid silicic, dar ~i inlaturarea slabiciunii generale existents 11"1 decursul bolii pulmonare.

Noile rezultate ale cercetarilor indreptatesc, conform botanlatulul austriac Richard Willfort, sa se presupuna ca prin utllizarea mai lndelunqata a ceaiului de coada-calului, tumorile maligne sint stopate In crssterea lor !?i in cele din urrna tacute sa dispara. Chiar polipii orqaneiorpelvlene sau cei rectali sau inflama~ii1e bursel sinoviale se combat In acest chip. In plus, se folosesc In anumite cazuri compress cu aburi de coada-calului si bai de sezut cu coada-calulul. Aceste camprese cu aburi ajuta ~i In durerile stomacale spastice, in crizele hepatice (de ficat) ~i biliare (ale veziculei biliare) ~1 in blocajele dureroase care dauneaza activits~ii cardiace prin presiunea lor ascsnoenta.

La 19 deeembrie 1977 am primit un telefon de prin zona Steier. Era verba de un termier de 49 de ani, caruia TI~aparuse In talpa a umflatura tare care-i pricinuia dureri marl. Nu mai putea sa calce. In spital a fost tlnut citeva zile ~i trim is iara;;i acasa. L-am sfatult sa-9i puna comprese cu aburi de coada-ealului care dizalva chiar sl tumorile maligne. Va puteti imagina cit am fost de surprinsa dnd mi s-a telefonat pe 22 decembrie, deci 3 zile mai tirziu, ca urnflatura dlsparuss cornplet. Pielea era nj~el flasca l?i moale la pipalt, iar urntlatura tare nu se rnai simtea. Un nou miracol din farmacia Domnului!

Am putut constata din experlenta ca ~i cele mai grave discopatii dispar faarte rapid cu ajutorul bailor de sezut cu coada-calulul, daca nu au luat nesters prin blocarea unui nerv. Radiografiile arata coloane vertebrale uzate din cauza vlrstsl, la care insa nu se vede nici 0 cauza care sa stlrneasca dureri. Presiunea unui rinichi dereglat, care, dupe cum a dovedit-o experienta, actioneaza ascendent, se plaseaza in nervii de la supratata care merg de-a lungul 9irei spinarli 9i pricinuiesc aeeste dureri. Deci nLJ este vorba de discurile intervertebrale, ci de presiunea sxercitata de rinichi asupra

19

nervi lor care slnt dsschisi. 0 baie de sezut ou coada-calului indeparteaza imediat, prin efectul sau In profunzime asupra rinichilor, preslunea lor ascendenta.

o femeie fn virsta de 38 de ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. In lac sa simta 0 ameliorare, durerile se accentuasera si femeia a intepenit atlt de tare fn zona urnerl-qlt, inert dlrnlneata nu se mal putea !ridrca din~ pat deoit cu ajutorul unet bare pe care sotul ei l-o fixase de plafon deasupra patului. In perioada aeeea am tinut o prelegere la Steyr ~j eu acsasta ocazie am cunoseut-o. Va veri mira desigur aflind ca femela a soapat, dupa 0 singura. baie de sezut au eoada-calului, de toate durerile :;;i de anchlloza.

Acelasi lueru este valabil in legatura ou discopatia pricinuita de mersul cu traetorul. Mi~carile zquduitoare nu vatameaza discurile intervertebrale, ci rinichii stnt eei de reg lati din cauza acestui ritm sacadat. la nesters de indata 0 pre%iune ascendenta, pe care bails de sezut eu coaca-calului 0 lndeparteaza,

o doamna din Elvetia era de citiva ani teapana ca un bat din cauza vertebrel cervleale. Curele anuale la dr. ZeHeis din Gallspach au adus a arnellorars pasaoera, niei pe de parte inss a vindecare. Am cunoseut-o din intimplare. Mi-a promis pe un ton nu faarte convlnqator ca va face 0 baie dS!?9ZUt cLJ coada-calului dupa intoarcerea acasa. Foarte repede a soslt apai telefonul, plin de bucurie: Dupa numai 10 minute de baie ealda de sezut cu eoada-caluluia treeut orice anchlloza Sl nici n-a mai revenit

vreodata, dupa'eum am avut ocazia sa aud cupa multl ani. .

Marele neurolag, dr. Wagner-Jauregg, spune Tn serierile sale: .. Doua treimi din tali bolnavii de nervi nu ar ajunge in sanatorli, daca rinichii lor ar fi sanato!jii." De atunei am putut sa sfatuiesc multi oameni nefericiti, care din cauza dereglarilor· rinichilor sufereau de depresiuni, manii (idei fixe) ,i accese de nebunle, sa faca bal de sezut ou coada-calului ~I sa-i feresc de spltalul de boll nervoase. Aici trebuis falosit intern, pe linge. urzlca ~i coada-soricelulul, :;;i ceatul de coada-calulul, dirnineata si seara cite 1 ceases.

In tulburariie renale grave Insotite de toate etsctele lor secundare trebuie fntrebuin~ats pentru baile de sezut coada-caiulul proaspata: eel mal bins, dupa cum am mal mentionat, eea Inalta de pe eTmpiile rnlastlnoase, Pentru 1 baie ests necesara o galeat§. de 5 litri pllna cu plante (a S8 vedea "Maduri de folosire" ca 9i "Sa; de sezut" din capltolulPartea generala!'). In timpul baii de !?BZUt, rinichii trebuie sa stea sub apa - durata baii: 20 minute! A nu sa i(:!terge dupa baie, cl a se intra in halatul de bale ::;;i a transpira 1 ora in pat, abia apoi a S9 lrnbraca lenjeria de noapte uscata, Reinealzita, baia de 9BZUt mal poate fi folosits de 2ori.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita (ou virf) de caada-calului la 1 litru de apa - se oparsste, se

lasa sa stea putin. .

Compresa cu aburt: 2 rnlini pline de coada-calului se pun intr-o sita care se agate. peste un recipient cu apa cloeotita. Cfnd plante Ie slntflerblntl 9; mol, S8 fnvelesc intr-o pinza de in ~i se aplica pe loeul suferind. A se impacheta neaparat eald! A se lasa sa actloneze mai multe ore sau peste noapts,

Tinctura: 10 grams de coada-calului S8 lasa la macerat eu 50 grame de rachiu natural de secara. Se Ia.sa sa stea 14 zile la soars sau alta sursa de ealdura. Se agita zilnio!

20

alii de sezut: 100 grame de coada-calulul se lasa peste noapte in apa rece, In ziua urrnatoare maceratul se infierblnta pi'na de. in clocot ~i se adauga la apa de baie. Durata baii - 20 minute. A nu se !?terge dupa baie, ci a se intra umed in halatul de baie, a transpira 1 ora In pat. Apa baii trebuie sa aeopere rlnlchii.

Compress cu tercl: Coada-calulul proaspata este spalata bine !?i farlmitata pe un fund de lemn plna se torrnsaza un tercl.

COADA-~ORICELULUI (Achillea millefolium)

Alte denumiri: alunels, bradalel, ciuresica, crestatea, crivalnlc, garva, iarba-oilor, iarba-stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, soroclna.

Ccada-soricelului este 0 planta rnedlclnals careia nu putem sa nu-i rezsrvarn un loc in viata noastra. De~i ea constituie sprijinul nostru de baza In unele maladii grave, este considerata In primul rind a olanta de leac pentru tameL Nu am cuvinte suficiente ca sa recomand femeilor coada-soriceluiul, Preotul Kneipp este de parers Tn serierile sale: "De multe nenorociri ar fi erutate femeile, daca ar recurge din cind In clnd la coada-soricelului!"

Ca este vorba despre a fata t:nara care are tenointe spre un clclu neregulat sau de 0 femaie mai in virsta aflata In plina menopauz8 sau care a treeut de aceasta perloada, pentru oricare, fie tlnara, fie batrina, este important sa bea din dnd in cine CITe 0 ceases cu ceai de coada-soricelului. EI fntluen!eaza In to ate privlntale Tn mod favorabf organele pelviene (genitale) ale oricarel femei, asa ca 0 femeie nu poate face nimic mai bun pentru sanatatea ei oecit sa·l?i culeaqa, cu ocazia unei plimbari prin padure ~i cirnpie, un buchet proaspat de coadasoricelulul. Ea creste In cantitaii mar; pe cirnpii 9i drumuri inguste de lara, pe la margini de padur: 9; de lanuri de cereals, Fiorile stnt albe sau trandafirii si au In soare un parfum aromatic, acrtsor. Fiorile trebuie euless In soare puternic, caci atunei Ie creste continutul In uleiuri volatile fii deci torta lecultoare.

Cunose 0 tfnara hangit~ despre 'care s-a spus deooata ca ar avea cancer la organeie pelviene. Is-au presorts raze eu cobalt. Rudele sale au tost In:,?tiinlate de medici C8 boala este incurabila. M-am gindit la preotul Kneipp 9i la indicatiile sale in legatura cu tulburarile organelor pelviene ::;;1 l-am recornandat tinerel femei sa bea atita ceai de coaoa-soricelului pe zi cit putea sa suporte, Ce mlrata am fast cind am primit, niei trei saptamini mai tirziu, prin posta vestea ca se simte exeelent 1?i ca Incet, dar siguj, a lneeput sa-~i reeapete greutatea norrnalal

In cazut unei inflamaJii a ovarelor se intimpla adessa ca prima bale de sezut cu coada-sorlcelului sa si alunge durerile, iar inflamalia sa se retraqa treptat. La fel de eficiente sint aeeste bal in lncontlnenja urinara a oamenilor batrin; 9; a copiilor, ca ~i in leucoree (poala alba, scurgeri), In aeeste eazuri trebuie sa se bea suplimentar eeai de coada-soricelulut, ~i anume 2 cesti pe zi.

9i la prolaps uterin se fae 0 perioada mai indelungata de timp bai de sezut eu coada-sortcelului, se beau Tn plus 4 cesti eu ceal de cretisoara pe parcursul intregii

21

zlle, Inghititura au Tnghititura, !?i se rnaseaza eu tinctura de traista-eiobanului zona pelviana, pornind de la vagin In sus.

MiomurUe slnt facute sa dlspara eu ajutorul bailor zilnics de sezut cu coadasoricelului continuate a perioeda mal lunga de tirnp, plna ce controlul medical va constata retragerea lor totals.

o tfnara fata de 19 ani nu avea clclu, Medicul specialist 9inecol09 i-a presorts pilula. Ciclul tot nu i-q venit, Tn schimb i s-a rnarit enorm volurnul sinilor. A refuzat sa ia In continuare pilula. Ingrijmata, mama ei a venit la mine. Am statuit-o sa-l dea fetei, zilnic, dlrnlneata pe stomacul gol, 0 cea9ca cu ceai de coada-sorlcelului. Dupa patru saptamrni, totul a fost Tn regula ~i a:,?a a rarnas 9i pina astazi, Imi amintesc 9i de 0 alta sltuatie asernanatoara, care a ajuns fnsB. un caz pentru spitalul de boli nervoase ca urmare a faptului ca nu i-a folosit nici una dintre doctoriile administrate. Din pacate, pe vremea aceea n-aveam atita expsrienta In materie de plante rnediclnale.

::;>i in menopauza femeia ar trebui sa recurqa hotarlt la ceaiul de coada-sorlcelului.

Ar fi crutats de nelinlste interioara si de alte star! neplacute, $i baile de sezut cu coada-eoricelului au influerita favorabile asupra sanatatii. Baile de pieioare cu adaos de coada-soricelului fac bine ~i In nevritele ge la brats 91 picioare. Coada-soricelului trebuie insa culeasa la ora Insorita a arniezii. In eele mai multe cazuri, aceste bai ajuta deja dupa prima data, luind toate durerile .cu mina".

Ceaiul de coada-sorieelului este recamandat de Dr. med. Lutze in cazul "congestiei cerebrate insolite de dureri de parca ar vrea craniul sa pocneasca, apoi impotriva arnetelll, a grelurilor,. a bolilor de ochi Insotlte de lacrimari, a durerilor acute de ochi !iii a hemoragiilor nazale ... " 0 rnlqrene, cauzata de schimbarea vremii sau de foehn, este fnlaturata de a singura ceases cu ceal de coada-soricelelui, bauta fierbinte 9i incetul cu Tncetul; consumTndu-se acest ceai in mod regulat, migrena poaje sa treaca de tot.

Intrucit coada-soricelulul este nurnita in vechile carti despre planta medicinale 1,laacul tuturor relelor", ea poate fi toloslta acolo unde arice altceva pare a fi de prisos. Ea va alunga din organism prin forta ei depuratlva diferite boli care se lnstalasera de ani de zile. Totul este sa se taca Tncercarea.

Nu este In general eunoscut taptul ca aceasta planta are ° influenta pozitiva asupra maduvei osoase si ca stirnuleaza acolo hematopoeza (farmarea singe lui) . Ea ajuta in afecliunile maduvei osoase, in care orice alt medicament clacheaza sl chiar In oeteoporoza, daca se fae cure de ceai de coada-soricelului, bai 9i fractii eu tinctura de coada-soricelului. Aceasta planta rnedicmala este un mfjloc hemostatic bun In oprirea hemoragiilor pulmonare ~i poate vindeca, irnpreuna cu radacina de obligeana,cancerul pulmonar. Radacinile de obligeana sint mestecate pe parcursul zilei, iar din cealul de coada-soricelului se bea dlmmeata 9i seara cite 0 ceasoa, inghititura eu fnghititura. Ceaiul este de un ajutor foarte rapid pentru hemoragille stomacale, pentru hEtmo~oizli care singereaza puternlc, ca 9i pentru greutali1e ~i arsurile la stomac. In racell, durerl de spate sau reumatice trebuie baut csal de coada- 90ricelului in cantitate mare si eft se poate de fierbinte. Geaiul stlrnuleaza 91 activitatea ren.ala regulata, I'nlatura tnapetenta, balonarile ~i crampe!e stomacale .. tulburarlle hepatice, lnflamatllle traiectului stomacal ~i lntesttnal, stirnuleaza activitatea mtestinala sl are astfel grija ca scaunul sa fie regulat. intrucit ajuta 9i in tulburart clreulatorii ,i spasme vasculare, poate fi recomandat cu muM caldura Tn anghina pectorala. Mincarimile naplacute din vagin se indepartsaza prin efectuarea unor spalaturl si bai de sezut eu lnfuzle de coada-sorlcelulut.

. Pentru tratamentul hemorolzilor se poate pre para 0 alitie deosebit de buna din

flori de coada-soncelului (a se vedea .Moduri de folosire").

22

MODURIDE FOLOSIRE

Infuiie: Se oparests 1 lingurita (cu vhf) cu 1/4 litru de apa 9i se lasa putln Tn repaos,

Tinctura: Fiorile de coada-sorlcelulul euless In soare se introduc, fara a Ie indesa, intr-o sticla pina la git, se toarna deasupra rachiu de secara sau fructe de 38-40%; se lasa sa stea 14 zile in soare sau in apreplsraa rnaslnii de gatl1. .

Alifie de coada-soricelului: Se infierbfnta bine 90 grame de unt nosarat sau de untura de pore, se aoauga 15 grame de flori de coada-sorlcelulul proaspete 9i taiate rnarunt 9i 15 grame de frunze de zmeurs taiate fin, ~e lasa sa sfirTIe scurt in grasime, se arnesteca ~i se da tigaia deoparte. In ziua urrnatoare se lncalzeste totul user, se stoaroe printr-o bucata de tifan lili se introduce in borcane uscate, preqatits dinainte. A se pastra la frigider!

Bal de sezut: A se lasa 100 grams de coada-sortceiulul (intreaqa planta) peste noapte in apa rece, a se da a doua zi In clocot 9i a se adauqa la apa de baie (a se vedea 9i "Bai de sezut'' la capitolul "Partea generalall).

CRETISOARA (Alchernllla vulgaris)

, ,

Cunoscuta In limbajul popular 9i ca brumarie, cretarel, faina-de-in. pala9c8., pleases, ratufljir, urnbra-rnuntelui, umbrarul-doamnei, cretisoara create rnai ales la margini de paourl ~i drumuri, povirnlsurl si dmpii umede din zone mai inalte 91 rnuntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi, 0 tulpina tare care nu este toarte fnalta 9i flmi galben-verzui fara straluclre. ce pot fi vazute din aprilie pina Tn iuniesl chiar mai tlrzlu. De ziua Trupului Domnulul (Joia Verde - sarbatoare a bisericii catolice, n. tr.) se irnpletesc Tn anumite regluni coromte din ea, pentru a Tmpodobi apoi fruntea MTntuitorului, acasa, In coltul icoanelor. Frunzele cretlsoarei stall uneori eulcate la sol, iar clrnlnsata se vede In' mijlocui lor a piditura de roua, stralucmd ca a perla. La i'naJ1iml de peste' 1000 metri gasim 0 varietate a cretlscarei care are partea lnferioara a frunzelor de 0 st~alueire argintie 9i care fnflore9te ant pe teren calcaros, citsi pe eel de toea prlrnara, In timpul fnfloririi, planta este culeasa fn intregime, iar mai tlrzlu numai frunzele: plantele sint lasate apoi sa se usuce in pod.

Creti90ara este renurnlta mai ales ea olanta de leao pentru femel (in germana se nurnsste 5i .Frauenrnantel" = mantou de darns, .Frauenkraut" = planta femeilor sau .Frauenhi]" = ajutorul femeilor). Oretisoara n-aJuta numal in tulburarl menstruale, leucoree (poala alba, scurgeri)., afec!i.uni ale organelor pelviene 9i lndtspczltll la Virsta menopeuaet,' cl, luata la inceputul puberta!ii lrnpreuna cu ooeda-soricelulul, iflfluenteaza benefic aceasta perloada. Pentru cazurile tlnerelor fete carora nu Ie vine ciclul menstrual in ciuda rnedlcarnentelor prescrise de doctor, crejisoara Tmpreuna cu coada-sorlcelulul (amestecate in parti egale) vor fi eele care vor reglementa acsasta problema. Cretisoara are efect astringent \\Ii vlndsca toarts rapid, este foiosita 9i ea

23

mijloc diuretic !?i cardlotonic, in febra pricinulta de lezlunl, rani purulente !ili abcese negJijate.

In urma unai extractll dentare este toarte indicat ceaiul de creti!?oara. Dupa mai multe clatir! ala gurii, rana se inchide Tn decursul unei zile. Cealul de cre!i~oara Indeparteaza slablclunlle rnusculare (adinamnte, miopatille) ~i artlculare ~i ajuta in anemiL

In leziunile postnatale, in relaxarea organelcr pelviene ale ferneilor care au avut nasterl grelesau in predispozilia spre avortur) (pentru tlxarea sarcinii) ~i fortificarea flbrelor uterine, cretlsoara este de mare folos. lnceplnd cu luna a treia, astfel de femel ar trebui sa bea ceal de cretisoara. Este un mijloe atottamadultor fn toate bollle de femei ~i ajuta, fmpre"una eu traista-ciobanului, chiar In histeroptaza (prolaps uterin) sl hernii Inghinale. III aeeste eazuri se consurna In tirnpul zilel, incetul cu fncetul, 4 cesti eu ceai de cretisoara preqatit pe cit S9 poate din plante proaspat euless. in atara de aeeasta, se maseaza locurile afectate eu tincture de traista-ciobanului (a se vedea "Maduri de foloslre'', la articolul .Traista-clobanulul'', pag. 64), iar In cazurile de prolaps utertn se incepe frictionarea extern, din zona vaginului In sus. Aiei se tolosesc, supli· rnsntar, bai de 98Zut eu coada-sortcelului (sint necesare 100 grame de plante pentru 1 baie), in total 3 bai pe saptamfna., caci spa de bale, reTncalzita., mal poate fi utilizata inca de 2 orl.

Stra.mo~n nostri fntrebuintau aeeste plants atit intern e1t 9i extern, pentru vinctecarea ranilor, la epilepsi1 sl hernii. lata un citat dintr-o carte foarte veche de plante rnedicinale: .Daca Lin om a avut 0 hernie, fie el tinaF sau batrln, sa. puna sa fiarba un pumn de cretisoara lntr-o rnasura de apa atTt cit la~i un au tare sa fiarba ~i sa bea fiertura."

in medicina populara actuala, aceasta planta 19i ocupa iar loeu! binemeritat in special rnedicul naturist 9i preotul elvetian KOnzle releva aeeasta: IJDoua trelml din to ate operatlllafernelesf ar deveni de prisos, daca planta asta de leac ar fi fost folosita din tirnp ~i vreme mai lndelunqata: cacl ea vindeca toate inflamaliile or:ganelo.r pelvlene, febra, arsura, supurapa purulenta, abcesele ~i herniile. Orice leuze ar trsbul sa, bea 8-10 zlle din acest ceal: mulli copii ar mar ave a parte de mama lor 9i mulli vaduvi de sotlile lor, dace ar fi cunoscutacest dar dumnezeiesc. Aplicata, extern - zoroblta 91 facuta cornpresa - cretlsoara vlndeca rani, inlepaturi, taieturl. Copiii care, Tn cluda alimenta;iei buns, au 0 rnusculatura sfaba, S6 intaresc prin uzul continuu al acestui ceai."

Cretisoara care crests la fnaltimi mal marl sl are partea intertoara a frunzelor argintie se lntrebulnteaza mal ales in obezitate: 2-3 cesti zUnic au un etect deosebit de favorabil. Ajuta slla in50mni.i; 9i dlabetlell ar trebui sa bea des din acest ceai. Copiii debili ~i bolnavicio~i S6 fortifica vazind cu ochii, daca Ii se adauqain apa de baie cretisoara .. La 1 bale se folosese eea. 200 grame de ierburi (a se vedea "Bai complete", la .Parteaqenerala").

Comblnata cu traista-ciobanului, dupe cum este explicat in capitolul .Tralsta-ciobanului", crstlscara ajuta contra atrofiei musculare ~i In bolile museulareqrele, incurabile. Aceasta planta rnediclnala ext rem de veloroasa se foloseste 91 in scleroza multipla.

Mi s"a relatat dintr-o zona a 1arit ce eeaiul de crstisoara (uz intern - se bea; uz extern - se fac speleri in zona inimii) a ad us 0 ameliorare substantiala a starii bolnavului in oazul unor grave afecliuni ale rnusehlulul cardiac.

Creatorul nostru, in mila SA nernarqinita, a lasat sa creasca pentru fiecare boala cite 0 planta: n-o sa putern niciodata sa-: rnulturnsn lndeajuns pentru aeeasta.

24

MODUAI DE FOLOSIAE

Prepararea ceaiului: Se toloseste 1 lingurita (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa, se opareste doar, se lasa sa stea putln,

Compresa cu plante: Se spala 0 cantitate corespunzatoars de plante proaspete, se zdrobeste pe un fund de lemn eu un sucitor de taitei 9i se aplica sub forma de cornpresa.

Adaos la baie: Pentru 1 bale cornpleta se iau 200 grame de plante uscate sau cltiva pumni de plante proaspete, se las a fntr-o galeata in apa reee peste noapte, se incalze9te totul a doua zi 9i se toarna lichidul peste apa de baie (a se vedea sl "Bm complete" la .Partea generala").

ORAGAICA, SiNZIENELE (Galium)

Exista mai multe soiuri de Gallurn: lipicioasa (Galium aparine), nurnlta ~i aspnsoara. cornatel, iarba-llpitoare, turite, este raspindita pe ogoare, cimpii ~i de-a lungul gardurilor, fiind de aeeea cornbatuta de tarani cu srblclde. Atlnge 0 inaltime de 60-160 centimetri, are r~daeina frunzelor vertlcilata (asezata in jurul unel axe la acslasi nivel) i?i umbele alb-verzui pedunculate. Datorita tulpinii eu par aspru, aceasta planta este a "catarataare'" flind numita de aceea .llplcioasa" sau "iarballpltoare".

Dragaica (Galium verum), nurnlta ~i floarea-lul-Sf-lon, inchegatoare, sinziene, sinziene-galbene. smlnti'nica, prefera inal1imile, se tine drept, ajunge la 0 inallime de 30-60 centimetri si are flori galben-ayrii eu mireasrna puternica de rnlere. Planta inflarita este culeasa in iulie.

Sinzienele (Ganum mollugo), numite ~i dragaiea, petealareginei, sinzlana-alba, au florile delicate, de euloare albgalbuie, asernanatoere flcrii-rniresei, un parfum amintind user mierea 91 se fniflnese foarte des pe povlrnisuri ~I margini de drum, mai mult euleate la sol declt In picioare Tn timpul fnfloririi. Toate flo rile amintite sint aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se l?i utilizsaza in acelasi mod.

Plarrta aceasta care creste in cantitaf mar] a fost data tot mai mult uitarii. Dar tocmai ei ar trebui sa i se aearde 0 atentiernai mare intr-o vreme in care bolile de cancer fac ravagii. $1 aici trebuie sa accenniez ca torts ouratlva a plantelor proaspete este substantial mai mare, deoi folosirea lor, in cazul bolilor grave, trebuie sa aiba lac in stare proaspata, $i in timpul iernii se pot gaSi fire proaspete de sinziene albe pe locuri tara zapada,. sub iarba uscata,

Ceaiul de sinziene cura~a rinichii, ficatul, pancreasul si splina de factorii patogeni. Cei ce sutera de tuiburarl ale sistemului limfatic ar trebui sa bea zilnic din acest ceai. EI este indieat ;;i in cloroza, hidropizie ~i junghiuri intercostale. Folasit extern, ajuta faarte repede In toate bolile de piele, in rani, furuncule ~i cemedoane. Spalaturile calde ajuta la intinderea tenului ofilit. $i sucul proaspat stars da rezultate bune, daca se ung zilnic cu el portiunile de piele balnave 9i S9 lasa sa se usuce.

Medicina populara recornanda dragaica I?i in epilepsie, isterie, coree, boli de nervi, retentle urlnara, nisip .i piatra la rinichi ,I in urina. $i la bolile gu,ei ajuta

25

acest ceai daca se face zilnic foarte muM gargara. 0 femeie mi-a relatat ca a scapat astfel de gu~a, de boala glandei tiroide.

Ma Tntnnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu 0 pereche din Viena/Molding, cu care slnt prletena. Gfnd ne-am rsvazut In anul 1979, am constatat ca sotia tacuse 0 gw~a destul de vlziblla. Se temea de opsratie. l-am recomandat drag?ica. 5e face infuzie ~i se toloseste calda ca gargara. adinca de foarte rnults ori pe zi. In luna februarie 1980 ne-arn lntllnit iara!?i sl iata, gU9a dlsparusa. Mi-a povestlt, In culmea fericirii, ca sotul ei Ii adusese des dragaica proaspata: inca de la fnceput simtise cum i S8 rnicsora gU9? pina ce a dlsparut complet.

In ultima perioada de timp s-au lnrnultlt cazurile de paralizie a corzilor vocate. Se pare ca ar fi yorba aici de 0 viroza. Gargara 91 clatitul eu ceai de dragaica sint de un rapid ajutor. Dupa preotul elvetlan KUnzle, acest eeai este un leac de incredere si in cele mai grele boll de rinichi sau pionefrite (puroi la rinichi). chlar atunei cind nimic altceva nu mal da nici un rezultat. Foarte eficace estfi! amestecul de dragaica, splinulade-padure 9i urzica-rnoarta-qalbena In parti egale. In acest caz. efectul se rnanitesta foarte iute. EI vorbeste de 14 zlle, Se face infuzie de dragaiea 91 se bea 1/2 ceasca pe stornacul gal, .30 minute fnainte de micul dejun, iar restul pe parcursul zilei, inghititura cu Tnghi~itura. In caz de boala grea trebuie cansumate 4 cesti pe zl.

Dragaiea a fast foarte apreciata In vremurile stravechi de femeile cu afectlunl uterine. Ea Ii se punea femeilor In pat cTnd se declansa nasterea, pentru a Ie rnlcsora durerile facerii. Acsasta credinta s-a transpus apoi asupra Fecioarei Maria. Maiea Domnului a folasit dragaica in lac de paie pentru culcusui ei stint. Se mai spune ca ar fi pus pruncului Isus draqaica in lac de perna moale in iesle. 0 legend a din Silezia relateaza ca Sffnta Fecioara a luat dragaica pentru ca este singura pe care rnaqarul n-o manl~ca. Asta este adevarat. D89i draqaica este cautata de vaci, porcii 9i magarii a refuza.

Preotul KOnzle lstoriseste in scrierile sale despre un oarbat de .aproximativ 45 de ani care suferea de a grava boala de rinichi ce se tot inrautatea. In eele din urrna a trebuit sa-i fie seas un rlntchi. $i celalalt rinichi se umpluse de puroi si nu mai putea functiona normal. Atunci amul s-a pus pe 0 cura de dragaica. A baut zllnic 4 cesti din amestecul de plante pentru ceaiuri rnentlonat mai sus, adica dragaica, splinuta-depadure si urzlca-moarta-caloena In parti egale. A luat de mal multe ori pe zi cite .0 inghititur§., iar consecinta a fast ca boala i-a trecut complet. Acstasl amestee de ceaiuri se rpcornanca 9i in sclerozi renals. sau alta boli grave de rinichi.

In timp ee cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia in cartea sa "Gesundheit durch Heilkrauter' (Sanatate ptin plantele medicinale) asupra faptului ce. bautul ceaiulul de dragaica 9i clatltul cu el sint un mijloc excelent in cancerul limbii 91 ca sucul proaspat stars 9i amestecat cu unt ajuta in ulceratil canceroase de tot felul si in bol.i de piele de natura canceroasa, dr. Heinrich Neuthaler serie in .Das Krauterbuch" (Cartea despre plantele medicinale) urmatoarele in legatura cu dragaica: "Dragaica alba este in unele regiunl recornandata I?i astazi impotrrva canesrulul, lucru nepermis caruia trebuie sa ne lrnpotrlvirn cu hotarire."

AI? dori, stirnati cititorl, sa va expun acum citeva dintre sxperlentele mele proprii legate de dragaiea, pentru ca sa apreciati sing uri. Cu aEroximativ zece ani In urrna, am auzit despre lmbolnavirea unui medic stomatolog din inz de cancer al limbii. Dupe operatie slabise foarte tare 9i trebuia sa se cuca la Viena pentru raze. L-am sfatuit sa faca gargara cu ceai de dragaiea. 0 saptamrna mal tirziu am aflat deja eEt razele nu-i mai erau necesare si ce. bolnavului n era mult mal bins. Curind s-a vindeeat complet.

Ceva mai tirziu am aflat despre a femele de 28 de ani, bolnava tot de cancer al limbii. A fast sfatuita sa consulte un medic din Karnten. Acesta i-a promis ca a vin-

* Unele dintre denurnlrile populate in I1mba germana ale acestel plante rnedlcinale se refera Ie Malca Domnuluf, oum ar f Liebfrauenstroh, adiea .pai~le. MaieH Domnului" ~i Marla Bettstroii, deci .palale pentru oulcu~ul Meriei" (n. tr.],

26

ceca in clnci ani complet 91 i-a prescris un ceal de plante pe care bolnava ml l-a aratat la un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de dragaidi. Pentru a a scuti de atitla bani aruncatl pe calatorlile la Karnten si pe alte cheltuieli, l-am ararat dragaica in natura ca ~a !?i-o poata culege sinqura. S-a vindecat de aceasta boala groaznlca.

Inca un exemplu: Era sfir!?it de martie cind a femeie tfnara din Viena mi-a povestit ca mama ei, In vfrsta de 63 de ani, este gray bolnava si se afla lnaintea unei a doua operatli care trebuie sa alba lee pe 19 aprille. Bolnavei II crescuse dsodata, cu 0 jurnatate de an in urrna, 0 tumoare esncercasa pe laringe. Doctorul nu-l spusese atunci adevarul, desoriindu-i boala ca fiind 0 formare de gu!?a. Astfel, bolnava ajunsese la prima coeratie. limp de sase luni totul decursese normal. Acum aparusera insa la bratul sting dureri fantastice, care nu conteneau zi 9i noapte. Mlna era urnflata, bolnava nu-si mai sirntsa mina si bratul, nemaiputfnd tine nici rnacar 0 foaie de hirtie. Pentru a-i usura durertle, rnedicul primar care 0 operase prima data propusese 0 a doua operatie, care trebuia, dupa cum am mal spus, sa aiba loc la 19 aprilie si la care sa-l sectloneze un nerv dintre gft 91 clavicula pentru a 0 elibera rnacar de durerile cele mai insuportabile. Doctorul sustinea ca nu mai exista niel un alt ajutor medical. Totu9i, eu am sfatuit-o pe femeia respeetiva sa bea ceai de dragaica 9i sa taca gargara eu el. l-am mai recomandat un amestec - cu efect de lrnpledieare a formarf cancerului - de ceaiuri de plante, sl anume 300 grame de filimica, 100 grame de coada-sorfcelulul ~i 100 grame de urzica (11/2 litru pe zi, ctte 1 fnghititura la fiecare 20 minute). precum ~I ungerea ~i friction area cu alifie de dragaica. Va puteti imagina mlrarea 9i bucuria mea cind am aflat ca durerile incetasera dupa 4 zile! Inainte de 19 aprilie, femeia a inceput sa-9i simta iara~i mina sl bratul, putind sa Ie rnlste, Medicul primar a fast vizibil surprirts cind fiica ei l-a rugat sa nu mai efectueze a doua operatle. A ram as impresionat atunci cind i-s relatat fidel daspre tratamentul cu plante medicinale si i-a spus: nMama dumneavoastra sa continue asal" Am aflat dupa cTtva timp ca femeii II merge .stralucit" - citez exact cum mi s-a comunicat - 91 ca poate deja sa se ocupe de gospodarie si de

familia ei de sase persoane. "

~i trat7nd ulceraplle eanceroase se pot obtlne vmoecart. In ultimul tlmp s-au inrnultrt bolile maligne de piele care se rnanitesta sub forma unor pete fntynecate, bine conturate 91 aspre. Se presupune ca ar fi verba de 0 boala intectloasa. In acest eaz, tratamentul cu sue proaspat de dragaica sl alifie de fllimica da rezuttat. Simultan trebuie folosit insa neaparat ceaiul depurativ de fllirnlca, urzica 9i coada-soricelulul.

o femeie din Austria superioara avea un nodul in cerul gurii, care-t pricinuia dureri ingrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai de dragaica, a scapat in 4 zlle atit de nodul crt si de dureri. Afirmatia ca folosirea draqalcel 'i'n astfel de bali este "un lucru nepermis" nu peats sta deci In plcioare. Este insa sigur ea nu nurnal plantele aduc ajutor, ci 91 atotputsrnicia Domnului. La urma urmei, totut este in mlinile Domnului!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se toloseste 1 linguri1a (au vlrf) de dragaica la 1/4 litru de apa, se oparssts, se lasa sa stea putin.

Sue proaspat. Se spala dragaica prcaspata 9i se stoaree, cit esta Inca in stare umeda, cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic.

Prepararea alifiei: Sucul proaspat este amestecat cu unt la temperatura camerei pine se forrneaza 0 pasta alifloasa care se pastreaza la frigider.

27

FILIMICA (Calendula officlnalis)

Filimica ocupa un loe de ssama prmtrs plante Ie indigene. Ea are numeroase denumiri populate, cum ar fi: boanee, calee, caldaruf?<3, coconlte, tetlsca, floaregalbena, galbenioars, nacotsle, ochi-qalbeni, rosloara, rujinica, salornie, stincuta, tatei!?i, vizdoage. Filimica este dintre acele plante care intervin, oterlndu-sl ajutorul, in cancer 9i ulcers canceroase. Se gase:;;te in unele gredini la lara, uneori crests salbatlc sl pe grohoti!jiuri de panta, Fiind din nou cunoscuta 9i dorita in popor, avind deci iara!?i cautare gratis fortei ei vindecatoars, nu 0 intTInim dear in gn'='ldini, ci ~j pe ogoare. Filimica ajunge la 0 Tnaltime de 30-60 centimetrt, capitulale ei florala stralucesc in nuants de la gal ben pina la portocaliugalbul, iar tulpina 9i frunzele sint zemoase ;>i lipicioase la pipait. ExistS. diferite varletati: cu capitulela florale pline, eu staminele deschise sau inchise la euJoare. Ele sint slrnilare in puterea lor de vindecara.Daca dlrnlneata dupa ora sapts capitulele lor florale sint lncnlse, inseamna ca In acea zi va ploua, De aeeea, filimica era consioerata inca din seeolele trecute drept barometru.

In medicina populara aceasta planta se eulege 9i S8 utilizeaza cu fiori, tulpina 91 frunzs cu tot. Trebuie adunata insa pe soare stralucltor, cac: atunei puterile el tarnaduitoare ating apogeul. Fillmiea poate f1 luata proaspata din gradina pina tirzlu In toarnna, atita timp cit n-a fost napadita. de ruglna (mana).

Filimica se asearnana puternic euarnica, ffindu-i Insa supsrioara In putere curativa, Arnlca n-sre voie sa fie adrnlnistrata intern deeit sub supraveghere medlcala, lntrucit este posibil ca ceaiul mai degraba sa dauneze nolnavllor de lnirna decit sa Ie foloseasca, pe cind ceaiul de filimica poate fl consumat fara a dauna. Fiind 0 planta depurativa, ea constituie pentru no! un ajutor pretlos In icterul infectios. Ba.utul zilnic a 1-2 cesti eu ceai de filimlca face minuni. Filimica are eteet de cura1ire, stimuleaza circulatia s'ingelui I?i grabe!jite vindecarea rlnilor.

Un am a intrat eu rnina intr-un fierastrau circular !ili durerile de pe urma ranii nu au incetat nici dupa ieslrea din spital. Auzlnd aeeasta, l-am sfatuit sa apeleze la alifia de fllirnlca. A fast entuziasmat de efeotul acestei pomezi :;;1 rn-a eomunieat ea durerile care-i prlcinuisera multe noptl nedormite au trecut In scurt timp. De atunei, sotia lui planteaza iara9i filirnica Tn gradina.

Aflindu-ma intr-o vizita In Muhlviertel, gazda rnl-a aratat pieioarele ei pline de variee. Am luat filirnlca din gradina sl am preparat alifia. Rama~itele 1 le-arn aplicat imediat pe gambe (resturile pot fj refolosite de 4-5 ori). Pe urma, femeia a intins zilnic alifla, cu 0 grosime eft muchia cutitului, pe a bucata de pinza pe care 9i-a legat-o de gambe. Veti fi ulmlti auzind ca patru saptamini rnai tirziu, clnd ' rn-a vizitat la Grieskirehen, varicele Ii disparussra. Ambele picloare aveau iara9i 0 piele trurnoasa, neteda. 0 cfllugarita rni-a relatat ca statulse a femeie batrina pe care 0 remarease pe strada din cauza varicelor deoseblt de mari sa se trateze eu alifie de filimica. A fest surprinsa cind acea femeie i-a arstat. 0 luna mal tirziu, In oulmea fericirli, picioarele. Toate varieele dlsparusera 9i plelea i9i rscapatase netezimea.

Alifia aeeasta ajuta foarte rapid 9i in fleblte, ulcere varicoase care nu se vlndeca, fistule, degeraturi ,I arsuri. Antia ~i resturile de pe urma prepararii ei se 1010se5e la leziunile ulceroase ale sinului, chiar daca sint maligne (canc~r mamar).

Unei ounostinte a trebult, dsodata, sa i se extirpeze sinul. In timp ce se afla inca in spital :;;i tof ne facearn griji in legatura cu starea ei, l-am pregatit allfie de filimica. Cu

28

acaasta alifle si-a uns mai tfrziu uriasa rana rarnasa de pe urma operallei, drept care marirnea ranii s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la consultul postoperator a vindeeare alit de frurnoasa in comparatls cu cele ale altar paclents, fncit n-a mai fast necesara dedt partial radioterapia.

Alifia de fUimica este de mare ajutor 9i atunel dnd piciorul este napadit de eluperci. Multe scrisori mi-au confirmat acest lucru, chiar in cazurile in care dadusera gr99 toate metodele incercate pina atunci. $i infuzia de filimica proaspata poate 1i 10105ita cu succes in aceasta boala, Daca 0 astfel de micozii a cuprins zona vaginului, trebuie facute spalaturt sau bei de sezut, Se lau 50 grame de fillmici uscate sau de 2 ori cite 2 mTIni pline de filimlci proaspete pentru fiecare bale de sezut. 0 femeie din Stuttgart rni-a scris ca sotul ei suferise de 0 ctuperca la pleior. Ce nu lncercaseral Baile, alifiile 9i pudra nu dadussra niei un rezultat. Atunci au incercat eu allfie de tillmica, Dupa opt zile, loeurile deschlse s-au vlndecat 91 asa au ramas, Nu-i minunat? Pe ITnga alifie ar trebui preparata 9i a tincture. de filimlca (a S8 cauta reteta la "Maduri de folosire"). Aceasta tincture, dlluata cu apa fiarta, este foarte potrivlta la compresele preparate pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ulceratii purulente sau de natura eanceroasa, pentru rani deschise din cauza escarelor, pentru urnflaturl, abcese ,I pustule.

Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a irnpune filimlca drept un mijloc fitoterapeutic de vindecare a uleeratlrlor canceroase, ci ~i medici cunoscuti ca dr. Stager, dr. Bohn, dr, Halenser !?i altii. Dr. Bohn citeaza aceasta planta ca fiind eel mai important mijloc curativ In bolile canceroase, atunei ci'nd nu se mai poate interveni pe eale ehirurgicala 9i recornanda sa S8 bea ceai de fllirnlca 0 perioada mal lunga de tirnp. Sucul prcaspat stors al filimicii peats fi foloslt cu mare succes chiar in cancerul pietii. Hemangiomul uns vreme mai Tndelungata de citeva ori pe zi cu sue prcaspat de filimica poate fi facut sa dispara, la fel 9i semnele din nastere (sub forma de pata colorate) sau keratoza senile (petele de batrlnete), $i petele aspre de natura canceroasa de pe piele pot fi astfel indepartate. Recent, medicul 91 cercetatorut amencan, dr. Drwey, a atras atentia asupra putsrii curative unice a filimicii la cancer; a putut consemna reusite tamaduitoars foarte bune.

Ceaiul de fllimica se adrninistreaza intern 91 in boli gastro-intestinale, in crampe ,i ulcere stomacale, In lnflamatli ale celcnutut, hidropizie ,I hematurie. EI reprezinta, de asemenea, un mare ajutor in viroze ,I infeclii bacteriene, Ce efect mlnunat are folosirea eeaiului proaspat de fillmica reiese dintr-o declaratis pe care mi-a facut-o un medic: ,,0 fetl1!3 de doi ani ~i jurnatate se cam imbolnavise dupe. repetarea vacclnului antipoliomielitie; avea diaree cronlca. slabise, S9 constatasera 0 scad ere evldenta a vederii ~i tot felul de greutati de nutrltie. La un consult clinic se determlnase in cele din urma ca ar avea paratlfos, motiv pentru care fata era linuta sub obsarvatie rnedicala. Dupa a toiosire de 0 saptamTna a ceaiului preparat din flori proaspete de filirnica si administrarea unul numar mie de medicamente hcmeopatlce, copilul S-3 refacut In mare rnasura Rezultatul analizei facute irnediat 9i repetate de 3 ori a materiilor feeale, Tn vederea depistarll aqentilor patogeni ai tifosului, a fost pentru prima data negativ."

Deoarece filimica de rezultate bune in lcterul tnfeetlos, esta un leac exeelent ;:i In bollle de treat. Fiorile, frunzele si tulpina sint cparits cuapa clocotita, iar eeaiul se bea nefnduleit. La bolile enumerate mal sus se pot bea 3-4 cesti pe zi, aproxlmativ 1 lingura la fiecare sfert de ora. Se obtins un mijloe vermifug daca se prepara un ceai din 1/4 Iitru de apa 9! 1 linqura pllna de tlori de filimica. Sucul tulpinilor proaspete indeparteaza verucile (negii) ~i scabla (riia); daca infuzia se fierbe ~i locurlle atinse slnt irnbaiate in ea, atunoi se vindeca eczemele ,i inflamatiile ganglionilor. Ceaiul, consumat zilnlc, are efeet depuratlv, Persoanelor care folosese ochelari 9i care fac cite 0 baie de ochi cu eeai caldut Ii se intare~te vederea. Spalaturlle cu infuzie de fillrnica 91 coada-calulul,

29

arnestecate in pan;i egale, ajuta in uleeratll ~i tumori canceroase, la picioarele cu ulcer varicos, In osteoporoza, in abcesele coapsei :;>i In ranile urite, purulente, care nu ver sa se vindece. Se ia 1 lingura cu vlrf din acest amestec pentru 1/2 litru de apa. - Pentru a reliefa perfarmantele unice ale ceaiulul de filirnica, as dari sa mai lnsir cTteva rezultate concludente: 0 aslstenta rnedicala care suferea deja de apt ani de 0 inflarnatie a colonului I!?i luase ora la un medic specialist. A fost sfatuita, dupa orosura mea, sa ia ceal de filimica. Pe pareursul a patru zile a baut, incetul cu Tncetul, dte ooua cestl cu ceal de tilimica, Nici nu i-a venit sa creada cTnd dupa aceasta folosire scurta tot raul i-a disparut . - 0 calugarita mi-a povestit ca suferea de diaree puternica. Desi a baut eeai de musetel, nu s-a simtit niei a ameliorare. Abia cine a recurs la ceaiul de filimiea a fost Inlaturat raul in timpul eel mai scurt. - 0 alta ealugarita din Bavaria se chinuia deja de 15 ani cu 0 ciuperca la ptclor 9i avea deseori ~i flebite. A reusit sa ajunga, In eele din urrna, prin uzul alifiei de filimica, la 0 vindeeare a picioarelor. - Fiorile de filimiea, 2 lingurite rase la 1 ceases cu apa, slnt un laxativ user. - Crustele din nas se pot vindeca user cu alifie de filimtca, Observatla: Daca cineva nu suporta untura de pare poate folos1 la prepararea alifiei si grasime vegetala de caJitate. Pentru a obtme 0 pornada mal allfioasa, se toarna Tn ea d't este calda putin ulel,

MOD URI DE FOLOSIAE

Infuzie: 1 linguri!a (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa,

Bi'i de sezut: De 2 orl cite 2 rnlini pline de plants proaspete sau 100 grams de plante uscate la 1 baie de sezut (a se vedea "Bai de sezut", la .Partea generala") .

Spalaturh 1 lingura (cu vfrf) de plante la 112litru de apa.

Tinctura: S8 pune 1 pumn plin de flori intr-un litru de rachiu natural, se las a 14 zile la soare sau la ealdura de eca. 20 grade.

Alifie de filimiea: De 2 ori 2 mTIni pline de filimiea (frunze, tulpinl :;>i flori) sint talate rnarunt. 500 grame de oslnza de pore hranit natural sau de untuta. de pore buna se rnfierbinta astfel de pares Soar pune ~nitele la prajit. In aceasta untura fierbinte se introduc filimicile taiate, se lasa sa sfi'rfle bine, se arnestaca ~i se tau de pe foc. Se acopera 91 se lasa sa stea timp de 0 zi. A daua zl, preparatul se lncalzests usor ~i se filtreaze. printr-o bucata de Plnza sau titon In vase curate, preqatita dinainte.

Sue proaspat: Se spala frunzele, tulpinile 9i florile sl se tree, In stare urneda. prin storcatorul electric de uz casnie.

LEURDA (Allium ursinum)

Fiecare primavara aduce sperante In soare si cal dura. Ne sirntlm iara:;>i veseli si plini de avint, ne bucurarn de prima tnverzire a natqrf :;>i de voiosia lumii pasarilor eu fntreaga fiinta, ca de un autentic dar de la Creator. In fata aeestei noi splendori verzi, ar trebui sa paslrn spre a noua cura de prlrnavara, 0 curalire ~i depuralie a organ ismului care due la 0 lrnprospatare si fnviorare igienica detnne de luat in seams.

Mai ales leurda, nurmta 9i ai-clorasc, ai-de-padure, ai-sa'batic. aiuti, allu, allu-deiunie, (eoards sau leorda, face parte dintre ace~ti vestitori ai pnmaverii, Frunzele, de un verde proaspat, lanceolate, lucioase. asemanatoare celor ale lacramioarei, ies dintr-un bulb lunquiet care este Inconjurat de membrane albe, transparente. Tulpina neteda,

30

de un verde deschis, impreuna cu potirul Glib ajung pina la a inaltirne de 30 centimetrl. Leurda creste numal pe clmpii bogate in humus ~I umeds, sub tufisuri, In pad uri de foioase 9i alpine. I se simte puternicul mires de usturoi chiar inainte de a zari planta. EI i-a 9i adus in popor numele de "ai" - salbatlc, de padure -, insemnlnd usturoi; acest mires exclude fara nici a indoiala crice confuzie cu frunzele lacramioarei sau cu otravitoarea brinousa de toarnna.

La inceputul prirnaveril, multe zavoale slnt acoperite cu frunzele proaspete, verzi ale leurdei. Ele rasar din parnint In aprilie ~i mai, uneari chiar mai devreme. Fiorile davin Insa vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau in iunie. Puternice forte vindecatoare zac In ea :?i se spune ca si ursli 0' cauta cino ies din hibernare, pentru a-si curata stornacul, intestinele sl singele, Leurda contine in esenta proprietatile usturoiului nostru, numai ce are 0 putere curatlva rnult mai mare. Este, de aoeea, deosebit de lndicata in curele depurative de primavara 9i ajuta la vlndecarea bolilor cronice de pie Ie,

lntrucit frunzele i9i plerd tortele lecuitoare in stare uscata, in cura de curatlre ~i cepuratle de primavara els se folosesc proaspete. Se pun, taiate rnarunt, pe pTInea cu unt; tocate fin, in lac de alt condiment (nefierte) in supa zunica, pe cartafi, in perlsoare, chlftale sau alte rnlncaruri al carer gus~ est~ imbunatalit altminteri cu patrunie! Frunzele pot fi preparate 9i ca piure sau salata. Intrudt foloslte in cantitatl mari au un gust fntepatOJ, ar trebui amestecate in piure cu frunze de urzici.

Frunzele tinere se aduna in aprilie 91 mai, deci inainte de fnflorire, tar bulbli Ia sfi'r~itul verii si toamna. Bulbii de leurda pot f folosl1i la fel ca usturoiul. Este indicat ca persoanele cu stomac sensibil sa toarne lapts cald peste frunzele 9i bulbii taiali rnarunt, sa lase totul sa stea 2-3 are, apoi sa bea acest lichid, fnghi!itura cu lnghititura_

Pentru a avea pe tot parcursul anului leurda in casa 9i a beneficia de puterea ei tarnaduitoare, S8 prepara a tlnctura de lsurda (a se vedea "Maduri de folosire"). Din aceasta tinctura se iau zilnic 10-12 picaturl Tn putina apa. Aceste picaturl ajuta la 0 memorie excelenta, previn arterioscleroza ~i alunga multe alte atectluru ~i lndispozitii.

Leurda are un efect faarte favorabil asupra aparatului digestiv. Se racornanda atit la diaree acuta ~i cronies, chiar daca aceasta este fnsotita de balonari ~i colici, cit ~i la constipalie, caca aceasta se bazeaza pe spasme interne sau pe lenevirea intestinelor. Viermii intestinali, chiar 9i limbricii, mor la citva tirnp dupa foloslrea leuroei. o data cu lrnbunatatirea activita1ii intestinale dispar !?i acele indlspozitii care apar adesea la oameni virstnici sau la gurmanzi din cauza .intestinelor lenese, inactive sau prea pline. Insomnia, tulburanle cardiace provocate de stomac, lndlspozltiile provenite din arterioscleroza sau hipertensiune artertata - ca vertijul (arneteala), senzatla de apasare (Ia cap), de nettnlste ~i depresiunile - vor ceda. Suprapreslunea scade treptat. Vinul de leurda (a se vedea .Modurt de folosire") este un preparat minunat pentru totl batrfnii cu vesnics secretll pulmonare abundente 9i greutali in resplra1ie legate de ecestea. Chier In cazurile de tuse rebela indelunqata se scapa de flegma 9i de insuficienta respiratcrie provocata de ea. Acest leac este indicat In tubereuloza pulmonara ~i hidropizie, de care sufera deseori cei batrini. Frunzel.e folosite In stare proaspata crurata rinichii si vezica, favorizfnd urinarea. Ranile care se vindeca greu,

31

unse cu suc proaspat de leurca, se vor fnchide rapid. Chiar si starea bolnavilor car-

diovasculari se amelioreaza. .

Leurda este un miiloc depurativ inca neapreciat la justa sa valoare, care se dovedeste bun mai ales pentru epiderm a cronic suferinda. Medicul naturist si preotul elvetian Kunzle a laudat in mod special aceasta ptanta: .Ea cura!a Tntregul organism, face singels sen atos , alunga si distruge substantele otravitoare, Persoanele mereu bolnavicloase, cere cu eczeme ~i cu tenul fainos, scrofula,ii ,I reumaticil ar trebui sa venereze leurda asemenea aurului. Nici a planta de pe Pamint nu este atlt de eficaee pentru curatirea stomacului, a intestinelor ~j a singelui. Tinerll ar inflori ca niste roze ~i soar deschide ea un can de brad la soare!" Ki.inzle arata mai ineolo ca stie farnilii ai carer membri erau fnainte "tot timpul anului bolnaviclost, mergeau din doctor In doctor, erau plini de eruptii si eczeme, scrotulosi pe tot corpul, palizi, de pares ar fi z8eut deja Tn groapa si i-ar fi rleilt gainile iara~i afara de sub parnint ~i care s-au insanato~it 9i inviorat dupa 0 intrebuintare rnai rndelungata a acestui dar minunat al Dumnezeirii",

MODURI DE FOLOSIRE

Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurca se rnaruntesc ca patrunielul sau ceapa si se presara pe piins, Tn supe, sosuri, salate si mincaruri cu carne.

Tinctura de leurds: Frunzefe sau bulbii taiati rnarunt se introduc intr-o sticla pin§. la g'il fara a se indesa, se toarna deasupra racnlu de secara sau orice alt rachiu de 38-40% facut in casa 5i se lasa 14 zile In soare sau in apropierea rnasinli de gatit Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picaturi in pUlina apa.

Vin de leurda: Se ia 1 pumn de frunze talate rnarunt, se lasa sa dea citeva c1ocote in 1/4 litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop si se bea din acest vin peste zi, fneet, inghititura cu inghititura.

, - • I

MACRI~UL-IEPURELUI (Oxalis acetosella)

Este denumit in limbajul popular ~i rnacris-depadure, rnacrisul-caprei, rnacrts-pasaresc, rnacrisor-trifoios, rnacrtsul-cucului, pita-cucului, trifoiu-acru. Macri9ul-iepurelui aoopera solul pretutindeni In padurlle noastre de foioase si conltere cu un cover de frunze de un verde desehis, presarat cu flori albe, delicate. Privelistea sa este extrem de placuta oehilor. Gind merg sa culeg ciuperci, mi se intitnpla uneari sa ma ~...",..~" aplee dupa 0 frunza 9i sa 0 rnaninc. Fiorile le adun in eantitali mai mici pentru un amestec de ceaiuri pe care fl citez ta pag. 87.

Maeri9ul-iepurelui nu se usuca, ei se intrebuinteaza doar In stare proaspata. EI rnlatura pirozisul (arsurlle la stomac) ,I tulburiltrile hepatice ~i digestive ufoare. Pentru aeeste indlspozltii, el se bea sub forma de ceai radt Tn prealabil, In p0rtii de dte 2 cesf pe zi. Contra icterului, a nefritei, a eruptlllor eutan ate ,i a viermilor, doza respectlva se baa calda.

Medicina populara recornanda sueul proaspat stars pentru cancerul incipient la stomac, tumorile ,i uteeratllle canceroase interne flli axteme. Sucul proaspat se

32

obtins cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic. Se iau 3-5 picstur! a data pe ora, diluate in apa sau ceai de plante. Pe ulceratiile canceroase externe sucul proaspat

storp S8 unge direct. '

In parkinsonism (boala lui Parkinson), sucul se prescrie in doza de 3-5 picaturi pe ora, luats intr-o infuzie de coada-soricelului, iar extern se fotoseste pentru friction area 9irei spinarli. Diluarea :;;i dozarea trebuie respectate cu strictete atit la can-

cere de stomac, ulceratli ~i tumori, crt 9i la boala lui Parkinson. .

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: S9 opareste 1 lingura de frunze proaspete cu 1/2 litru de apa 9i S8 lasa sa stea putin.

Sue proaepat: Se spala frunzele 9i se store cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic.

Alte denumiri: mamorlta, rnarariul-ciinelui, matricea, moruna, rnusetel-de-clmp, roman, rornanita, rornasca.

Crests pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, lumini9uri, costise, pe Ian uri de cereale, cirnpuri de porumb, tritoi, cartofi 91 stecla. Valorosul nostru rnusetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingra:;;amintelor chimice 9i a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada 9i prim aver; cu rnulta umezaala, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al rnusetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat 9; placut. Nu cred ca este necesara 0 descriere mai amanuntita. a acestei flori atlt de cunoscute. Capitulele florale terminate se colecteaza din mal pine. in august, de preferat in soarele amiezii. Nu este 0 exagerare daca citez musstelu' ca pe un "Ieac universal", mai ales pentru copiii mici, Pruncilor Ii se poate da ceai de musetel la orice indispozltie, mai ales contra erampelor ,i a durerilor abdominale (colici). EI ajuta 9i In balcnart, diaree, eruptil, dureri de stomac sl secretll stomaeale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) :;:;i alte afeeliuni ale organelor pelviene, in lnscmnll epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor ,i dureri de dinti.

Mu~elelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant ,i antiinflamator in inflamalii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern, musetelul se adrninlstreaza sub forma de comprese si spalaturi In conjunctivi,te ,i alte Inflamatii ale oehilor, in eruptll cutanate care provoaca mlncanrni sau supuratii, ca gargara tn durerlle de dinti, precum 9i la soalarea rimilor. Cind avem suparari, ar fi bine sa bem de tiecare data cite 0 cease a cu infuzie de musetel; ne-am [inisti lnainte ca inima sa ne fie atectata. Foarte indicata este 0 perna uscata GU musetsl, apllcata calda local.

Baile 9i spalaturils cu musete: au un etect calmant, cu influenta benefica asupra intregului sistem nervos. Dupa. boli grele sau stari de epuizare va veti sirnti curfnd mai bine 9i linil?titi suflete9te. In ingrijirea dumnsavoastra cosmetica sa nu uitali mu!?etelul. Daca taceti saptaminal 0 baie a felei cu infuzie de rnusstel, vsti vedea cum tenul durnneavoastra intloresta 9i culoarea felei sa rmprospateaza. $i 7n ingrijirea

MU~ETELUL (Matricaria chamomilla)

33

parului ar trebui sa tolositi infuzia de rnusetel, mai ales daca aveti parul blond. Spalindu-va astfal pe cap, paru' va va deveni vaporos si va capata un luciu frumos. .

Musetelul usuraaza scaunul fara a avea. etect laxatlv 8i este astfel lndlcat indirect in tratarnentul intern al hemoroizilor, care pot 1i tratatl !?i' extern eu alifie de musetel, Acsasta pomade. poate fi toloslta !ill pentru vindeearea ranllor. Guturaiul !lli sinuzita se arneuoreaza repede daca se tnhaleaza vaporl de rnusetel. Dupa un astfel de tratarnsnt trebuie stat, blnelnteies, la caldura.

Uleiul de rnusetel era folosit Inca din antichitate .ca freotia contra nevralgiilor !jI>i a reumatismului artleular. La vechii egipteni, musetalul era conslderat, datorlta puterii sale de a scadea febra, drept floarea zeului soarelui. Numele de Matricaria este derivat din labnescul .rnater" = mama, deoarece rnusetelul era utilizat In bolile mamelor si alefemeilor fn general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul de rnusetel alunga oboseala membrelor, iar musetelulfiert in apa si aplicat pe veziea bolnavB calrneaza durerile.

Medieul naturist Johann KOnzle ralateaza despre 0 femeie din sat, numita vrajitoarea rnusetelului ~i foarte cautata de bolnavl: a ajutat cinci persoane cu auzul slab sa-~j recapete auzul, prajind a ceapa-de-mare, Urginea maritima (care se cultiva in hortlcultura), In ulei de rnusetel sl picurlnd de mai multe ori ulelul eald in ureche.

Aceasta uvrajitoare" facea sa se rnlste iara!?i membrele paralizate, cu ajutorul trictiunltor eu ulei de rnusetel. Contra durerilor de ochi punea la fiert musatel In lapts si TI apltca sub forma de c.omprese calde pe oehii inehi~i, care S8 vlndacau eurfnd. In oontinuare, preotul Kunzle istoriseste: "Un tesator nu mai putea dorm; decit :;>8zind; anfel avea ssnzatia ea se sutcca. Femeia i-a privit pe om drept In oehi 9i i-a declarat ca el nu .,;oate urina, csea ce omul i-a confirmat. I-a spus S8.-9i prsqateasca irnediat a stieia mare eu yin pe care sa-1 fiarba cu mu:;>e~el, din care sa bea un pahar plin dlrnineata ~i unul seara. Urmarea a fost ca a reuslt sa elimine 0 cantitate incrsdibila de urina, mal rntIi tulbure, apol tot mai claraJn opt zile era vindeeat."

MODURI D.c FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 Iingurita. (cu vfrf) de flori de musstel eu 1/4 litru de epa ~i se lasa sa stea putln,

Adaos la baie: Pentru baile in oada se iau de 2 ori cjte2 mftni pline. pentru baile fetei 9i spalatu' parului cite 1 purnn pUn de flori de musetel: canti-

tatea respective. se oparsste 9i 5e lase. sa. "trag a", '

Compr'esec: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (cu virf) de rnusetel, se lasa sa stea putin, S9 strscoara 9i se fae comprese calde.

Aburi de musetel: 1 lingura (cu vlr'f) de musetel este oparita eu 1 lltru de apa Tn clocot. Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop,

Perna cu plante: Se umple un saculetde pinza de in cu flori useate de musetel si se fnsaileaza. Se lncalze$te bine intr-o tigaie uscata !?i se apliCs local.

Ulei de mu~elel: Se umple 0 stlcla pfne la git, fara a S8 indesa, cu florl proaspete de rnusetel eulese in soare ~i se toarna peste ele ulei de masline presate la reee. Uleiul trebuie sa aeopere florlle. Stiela se lasa, bine astupata, 14 zile In scare. Se pastreaza la frigider!

34

Alifie de musetel: 200 grame de qraslrne de porcrsa inflerbTnta ca pentru a frige ceva ~i S8 adauqa 2 milni pline de fl~ri proaspete de musetel: vor da in clocot, ridici'ndu-se spumegind. Se amestsca, se acopera ~i se pune totul peste noapte intr-o lncapere racoroasa. A doua zi se lnealzsste inca 0 data user sl se stoaree printr-a bucatica de pinza de in. Din experienta a reiesit ca eel mai bine se procedeaza astfel: Se pune a buca.tica de pfnza de in intr-o sita, aceasta se fixeaza peste un vas eu cioe 9i se stoarce. Pasta alitioasa este amestecsta apai uniform, dupa care se toarna Tn borcane curate.

NUCUL (Juglans regia)

Nucul, numit in popor si nucar sau nuc-costeliv, fnflarel?te 1'n luna mal inca Tnaintea torrnaru 9i aparltiei frunzelor. Frunzele proaspete S9 aduna in iunie, nucile verzi la mijlocul lui iunre, atita timp cit mal pot fi

. lntepate user, cojile verzi de nuca putinlnalnte de a S8 caace !?i de a deveni mara, lar fructele coapte in septembrie.

Ceaiul din frunze de nuc este un rnliloc eficace in tulburarile digestive. deci Tn conatipatle ~i ln Inapetenta (!ipsa pottei de mineare), precum 9i in euratlrea singelui. De asernenea, el se intrebulnteaza eu bune rezultate In tratamentul diabetului si contra lcterulul.

o infuzie din frunze de nuc ea adaos la baie este

buna contra scrofulozei si a rahitismului, contra 05- teoporozei 9i a urnflaturilor la os, ca 9i a unghiilor purul~mte de la miini llIi picioare. Spalali in caz de eczema la cap (mai ales la sugari), rofii (coji) !\iii scabie (rile) locurile respective eu infuzie din frunze verzi de nuc 9i Yeti vedea curind rezultatull

Spalaturile, respectiv bails cu acest adaos ajuta in acnee, eruptll purulente, transplratla picioarelor 9i leucoree. Se clateste gura cu aceasta infuzie In caz de stomatita ulceroasa, afec1iuni ale gingiei, gitului ~i laringelui.

o lntuzie concentrate din frunze de nuc, adaugata la apa de baie, vindeca degeraturile. !?i In cazul unei caderl masive de par se poate ajunge la rezultate bune, rnasindu-se mult pielea capului cu aces! lichid. EI este un produs natural exceptional si impotriva paduchilor de cap reaparuti in ultima vreme. Frunzele proaspete alunga sl alte insecte nedorite.

Din nucile verzi eulese inainte de Slhz:iene, deei aproximativ pe la mijloeul lunii iunie (nucile trebuie sa peats fi intepate U90r) I se poate pre para 0 tinctura de nuci care curata stomacul, ficatul :t"i singele si Inlatura hipotonia (Ienevia) stomacata ~i colita de putretactle. Aceasta tinctura este, de asemenea, un remediu excelent contra singelui ingro,at.

35

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se oparsste 1 lingurita (cu virf) de frunze de nuc taiate rnarunt cu 1/4 litru de apa proaspst fiarta ~j se lasa putin sa stea.

Adaos la bai si spalaturi: 100 grame de frunze pentru baile complete, iar pentru sp~laturi 1 lingurita (cu Vlrf) de frunze maruntite la 1/4 litru de apa (a se vedea "Bai complete", la u Partea generala"). Pentru 0 infuzie concentrate se la 0 cantitate dubla.

Tinctura de nuci: Aproximativ 20 nuci verzi sTnt talate Tn sferturi l?i introduse ihtr-o sticla cu gft larg; S8 toarna deasupra 1 litru de rachiu de secara, In asa fel indt sa acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bine astupata, se lasa lntre 14 zile si 4 saptarnlru la soare sau la caldura. Dupa scurgerea acestui timp, continutul se strecoara ~i se introduce in sticle. Se ia cite 1 lingurita plina In tunctle de necesitate. Puteti obtins un lichior de nuci foarte gustos daca adauga~i la nucile verzi 2-3 cuiscare, 1 bucata de scortlsoara, 1 baton mic de vanilie 9i coaja spalata, netratata cu substante chimice a unei jumata~i de portocala. 500 grame de zahar se fierb In 1/4 litru de apa, se lasa sa se raceasca 9i se toama peste tinctura filtrata.

OBLIGEANA (Acorus calamus)

Alte denumiri: buolumas, calarnar, calarnuz, caenena, crlnde-apa, paporotnec, papu-a-rosie, sperlbana, speteaza, tartarachi, trestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica este raspindita mai ales pe linga balli, lacuri, mocirle ~i pe malul apelor linil?tite. Din milul de pe mal se ridles vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma de spaoa, care ajung pine la Tnal1imea de 1 metru. Tija, presata plat, are in mijloc un pistil conic, ih nuante de la verzuliu la rnaro-qalbui, Radacina este groasa crt degetul, creste pina la ° lungime de 1 metru :;;i are, Tn stare proaspata, un gust amar, puternic condimentat. Uscind radacina, aeeasta i9i mai pierde din aroma !?i tarls. Se culege in prirnavara timpurie sau in toamna tirzie.

Radacina obligenei nu este utilizata numai data rita puterii ei rntaritoare 7n cazul unei slabiri generale a organelor digestive, in baJonari stomacale ,I intestlnale, precum :;;i in colici, ci ea ajuta l?i in dereglari glandulare ~i artrit3. Radaeina contribuie foarte rnult la curatlrea de mucozitati a intestinelor si stomaculul cu secretll abundente. Esie indicata sl tn hipometabollsm (metabolism seazut], in hipotonie (Ienevie) lntestlnala, in cloroza ,i hidropizie.

Oamenii neoblsnult de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hrane buns, ar trebui sa bea eeai de obliqeana 9i sa faca din cind In cind cite 0 bale completa cu adaos de obligeana. Obligeana Inlatura inapetenfa, se recornanda in cazul functloniril proaste a rlnlahlulul I?i este un mijloc bun de curatire pentru organism. Ceaiul este de folos chiar copiilor alergici la gluten, suferind de celiachie, maladie tot mal frscventa in ultimul timp.Badaclna uscata, rnestecata fneet, ~ poate dszobisnui pe furnator de patima de fumat. Ochli sUibili pot fi intariti daca se ung de mal rnulte ori

36

pleoapele ihchise au suc proaspat stors din radacina de obllqeana. Sucul se lasa citeva minute sa-!?i faca efectul, apol pleoapele sint spalate cu apa rece.

Adesea am putut aduce un ajutor substantial In degeraturi sau cfnd ingheala diferite par1i ale corpului, recomandind balle de obliqeana. Radacinile slnt bagate peste noapte Tn apa rece, iar a doua zi se pun sa dea In clocot, Se iau de pe foe ~i se lasa sa stea S minute. Se scald a locurile bolnave 20 minute Tn infuzia nu prea fierbinte. Lichidul respectiv poate fi relncalzit 9i retotosit maximum de 4 or;' Baile au 0 actiune benefica 91 asupra miinilor ~i picioarelor reci, dar in acest caz ele trebuie tacute eft se poate de fierbinti,

Un barbat de 36 de ani nu se putea restabili dupa indepartarea unei tumori hepatice. La intervale de cite 4-5 saptamini facea puseuri de temperatura. Pacientul urma sa fie dus din Linz intr-o clinica din Viena. Soaera sa mi-a povestit ingrijorata despre boala lui tara sanse de vindecare. Se constatase deja existenta unor tuberculi lntestlnall care pravocau febra mare. $i aiel a ajutat radacina de obligeana. Este firesc faptul ca in boli atit de grave ceaiul trebule baut ci'teva saptamini- ba chlar luni - Tn sir.

in;timpul unei excursii de la Weissenbachtal la Postalm am intnnit un cuplu din Bad lschl., care pornlse pe munte echipat GU rucsacurl grete. Cei doi voiau sa petreaca niste.zile lini~tite intr-o cabana GU aprovizionare proprls. La un popas am lntrat cu ei in yorba si am aflat urmatoarsle:

Barbatul, lnatt de 1,85 metri si In vlrste de cincizeci ~i ceva de ani, slablse, de un an incoace, tot mal tare, tara a descoperi (nsa cauza. Ci'nd a ajuns la 48 kilograme, a surprms, impreuna cu asistenta rnsdicala care-I i'nsotea la clinlca, 0 convorbire telefonica dintre medicul lui 9i alt medic. A auzit: "vi-I trimit acum pe pacientul meu eel mai lipsit de spsrante - cancer pulmonar!" A atlat astlel, tara sa vrea, diagnosticuL Dupa aeeea a fost statu it de eineva sa mestece cu sirg fadacini de obligeana, pentru a-I ajuta Tn acelasi timp sa se lase i?i de fumat, iar oimineata ~i seara sa bea ceai de coada- 90ricelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate sl, sirntindu-se mal bine, nu s-a rna; dus la doctor. Abia peste vreo jumatats de an a fast lar la consultatie la medicul sau. Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu mTInile sprijinite de masa de lucru, uitlndu-ss mut de uimire la eel pe care a credea de mult in groapa. liCe-at; faeut?" a fost tot ce a putut artlcula. I!Am mestecat radaclnl de obliqsana ~i am baut ceal de coadasoricelului." "Radacini de obliqeana? Pe un de se gasesc?" nNu trebuie gasite. domnule doctor, se cumpara in orice magazin de plante medicinale cu dtiva :;;ilir'lgillO Omul i9i redobindise atunci deja greutatea ini1iala de 86 kilograms, iar jumatate de an mai tirziu a facut, cu un rucsac greu In spinate, excursla cu ocazia carela I-am cunoscut.

Ori de cite ori lmi amintesc de urrnatoarsa intimplare de demult, fie pomenind-o In preJegerile mele, fie notind-o pe hirtie, ca acum pentru durnneavoastra, ea imi apare ca a providenta divina 9i sint Intotdeauna rniscata pine ln adincuri. Mama mea era gray bolnava, avea niste crlze intestinals de nedescris :;;i rnedicul mi-a spus intr-o zi ca ar trebui sa ma astept la ce-i mai rau: ca ar fi cancer intestinal. Era pe vremea cind inca nu rna ocupam declt rareori de plants medicinale, desi si pe atunci recurgeam doar la metode naturale 5i nu luam niciodata doctorii. Aceast§ comunicare a medicului m-a uluit, De-abla mai erarn In stare sa-rnl vad de treburile cotidiene.

Contrar obiceiului meu - ziua mea incepe de regula la ora 6 dirnineata !?i se inchele de cele mai rnulte ori la 11 noaptea - m-arn bagat i'n pat imediat dupe ora 8 seara. Tocmai reflectam la situatla disperata a mamei, cind a intrat sotul meu ~i a pus un radio portativ linga mine, spunindu-mi: nCa sa nu mai fii atft de singuraln Putin dupa aeeea am auzlt 0 voce la radio: "Va vorbests medicul easel. Radacini1e de abligeana vindeoa orice tulburare stemacata si intestinala, oricit ar fi de veehe si de rea, chiar ma.ligna. Se ia 1 ceases cu apa rece, se pune in ea 1 linguri!a rasa de radacini de obligeana, se lasa sa stea peste noapte, se lncalzeste usor a doua zi, se strecoara 9i se bea efte 1 inghi~itura Inainte 9i dupa fiecare masa. Aceasta insearnna 61nghitituri pe

37

zi; mal mult nu este voie. De fiecars data, csaiul trebuie incalzit la bain-marie. Acest tratamerrt se refera la intregul traiect stomacal ~i intestinal, inclusiv ta ficat, bUill, splina si pancreas." Ferieita la oulrne, l-am relatat mamei in dirninsata urrnatoare eele auzlts, ea inse mi-a spus, feeind cu mina un gest de resemnare: IIPe mine nu ma mai poate ajuta nimeni ~i nimic!" Mi-am procurat radacina de obligeana 9i i-arn dat-o exact asa cum am descris mai sus. Veti fi de aeord ca ce va povestesc se apropie de un miraeoi, cind yeti afla ca deja dupe. 14 zile pe mama n-a mal jenat-o nimic, Saptamlnal a ineeput sa ia in greutate cite 400 grame, dupa ce Inainte slabise foarte mult. Datorita acestei intlmplari m-am ocupat tot mai mult de fitoterapie 9i am putut fi de folos in multe cazuri disperate. Radacina de obligeana da tot mereu rezultate uluitoare.

Ci'nd aeiditatea gastrica lipseste sau se- afla In exces, radacina obligenei va 9ti 5-0 regleze In ambele cazuri.

o femeie din Vorarlberg a suferit timp de dol ani de durerl de stomac 9i a ajuns sa nu mai poata rezista nici 0 zi tara medicamente. La sfatul meu a luat cele 6 1'nghitituri de ceai din radacina de obllqeana 9i in trei zlle i-au pierit orice dureri; nici nu s-au mai repetat de atunci.

o alta femele din Austria lnterloara a suferit ani de-a rfndul de ulcer duodenal.

Pentru a putea suporta durerile, trebuia sa ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloc hrana sollda, n-avea, orieum, nici pofta de mincare. lndlcindu-i-se radacina de. obligeana, a luat zilnic eele 6 inghilituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupa cinci saptarnini au trecut cornplet, i-a revenit apetitul 9i a putut suporta, ca si ceilaltl membri ai familiei, 0 mincare de casa simpla dar conslstenta,

Un bartiat mai In virsta a suferit ani de zile de dlaree. Se Tnvatase cu gindul ca nu va scapa niciodata de acest chin. Luindu-se dupa sfaturile mele din carte, a inceput sa bea zllnlc din acest ceal. In scurt timp, intestinul i s-a vindecat.

Un baietel care avea mereu diaree in ciuda unui regim alimentar sever a scapat de ea dupe 6' inghitituri din acelasl tip de ceai, reeapatTndu-!?1 pafta de mincare ~i ingra9indu-se cu dteva kilograme, spre fericirea mamei sale.

Zeee ani s-a chmuit un barbat cu diaree cu slnge7 de 30-40 ori pe zi. Prietenul sau rnl-a povestit ca omul vesel, plin de viata de odinioare se transformase, este firesc, intr-unul vesnic trist. Tot ce incercase in acesti ani daduse gre9. A fast penslonat relativ de tlnar. Pe la Pasti a inceput, mai inti! destul de sceptic, sa bea zilnic cite 6 inghitituri de ceai din radacina de obliqeana, pe linga care lua 91 2 cesti cu ceal de filimica oparlta. Mare rni-a fast rnirarsa cind mi-a scris sotia lui ca la inceputullunii iunie a aceluiasi an amul si-a reluat lucrul.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea eealulul; Ceaiul din radacini de obligeana se prepare doar ca extract rsce, 1 lingurita rasa de radacini se lasa peste noapts in 1/4 litru de apa, Dimineata se incalzel?te usor 9i se strecoara. Inainte de foJosire, ceaiul se incalzeste In bain-marie.

Sue proaspat, Had~cinile proaspete se curata cu grija 9i se tree prin storcatorul electric de uz casnic cit sint inca umede.

Adaos la bala eompleta, Cca. 200 grame de radacini se lasa peste noapte la rece in 5 litri de apa, A daua zi se da totul in clocot, se trage de pe foc, se lasa sa stea putin si se adauqa la apa de baie (a se vedea "Bai complete" din .Partea generala").

38

pApAolA (Taraxacum afficinale)

Papadia se nurneste in limbaj popular sl buha, cicaare, crestatsa, floarea-rnalaiului, flari-galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papagainii, pui-de-qisca. Aceasta planta, vazuta pe pajistl 5i toate intinderlle de iarba ~i considerat~ de multi a buruiana suparatoars, reprezinta pentru omenirea suferi'1da a planta de leac deasebit de valoroasa, Infloreste In aprilie-mai pe toate pasunile. lizierele, cimpille sl arice supratata cu iarbs. - un cover floral galben care ne entuzlasrneaza an de an. Planta evita locurile foarte ude. Are doua proprieta1i remarcabile: Ajuta in bolile biliare 9i in cele hepatice.

Inainte de fnflorire se colectsaza frunzele,

prLmavara sau toamna radacinile, lar tulpinile in timpul fnfloririi. Intreaga planta are etect tamaduitor. Eu insarnl mi-arn ereat un obieei din a pune, cum se face primavara, fntreaga planta pe masa in forma de salata sau de a pre para la cina 0 salata de papadie arnestecata eu cartof si garnisita cu oua cleioase. Oind am fost in lugoslavia la cur~t

paclentil primeau zilnic la masa, pe lingS. alte feluri de salats proaspete, si un castronas cu salata de papadie. Medicul, un renumit specialist in bolile de ficat, a raspuns la ?ntrebarea mea referitor la aceasta problema ca papadia are a influenta cit se poate de benetica asupra ficatului. Astazi stlu ca tulpinile proaspete, din care se consurna 5-6 pe zl in stare cruda, ajuta rapid in hepatita cronica (durere foarte acuta pina sub omoplatul drept). Ele sint de tolos 91 in diabet. DiabeticH ar trebui sa manmcs aeeste tulpini, pina la 10 pe zl, atit timp eTt papadia este fnflorita. Se spala tulpinile cu flori cu tot, abia dupa aeeea S6 indeparteaza floarea 9i se rnesteca incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust arnarul, este acrisoara 9i zemoasa !?i se aseamana cu andivele. Oamenii permanent bolnavlciosl, care se simt abatutl 9i obcsiti, ar trebui sa facE! 0 cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie. Se vor minuna de efectullor extraordinar.

Ele ajuta rnsa 9i rn alte afsctlunl. Ne scaps de mlncarlrnt, eczeme ,i eruptll, imbunatatesc sucul gastric 9i curala stomacul de tot felul de aubstante care se elimina greu. Tijele proaspete pot dizolva fara dureri calculul biliar, ele stlmuleaza activitate~ hepatica si bUiara. Pe tfnga sarun minerale, papaola contlne substante curative sl de slntsza foarte importante pentru 1nlaturarea tulburarilor de metabolism. Datorita efectului sau depurativ, ajuta 9i in artrita ~i reumatism; inflarnaliile ganglipnllor' se retrag, daca se line pj'na la sfin;;it cura de 3-4 saptamini cu tulpini proaspete. In icter i?i In afecliunile splenice, papadla se foloseste. de asemenea, cu sueees.

Radaeinile de papadie, rnincats crude, la fel ca si eele useate servite la ceai au efect depurativ, de stlmulare a digestiei, sudorific ~i diuretic, precum ~i stimulant Ele fac singele foarte fluid, fiind considerate un rniiloc excelent contra singelul 1ngro~at.

Vechile carti despre plante medicinale istorisesc ca femeile foloseau ca produs cosmetic infuzia preparata din eparlrea plantei 9i a radacinil, Obisnuiau sa-9i spele cu ea ochii ,i rala, spsrlnd sa cap:te astfel un "chip maio ~uminos". Papadia face parte din acele plante care nu "h·lberneaza". ci Ie crese frunze 91 In anotimpul reee.

39

In fiecare prlrnavara 1mi prepar un sirop din flori de papadie, care are un gust exeslsnt, fiind in acslasl tlrnp 9i in profitul sanatatii. La turta dulce pe care a fae de Craciun, folosesc numai sirop de papadie.

• Mama mea s-a Int~nit ccata cu 0 femele care-9i umpluse sortul cu flori de papsdie, Intreb1'nd-o ce face cu ele, a aflat reteta pentru prepararea deliciosului sirop de papadie, pe care, la rindul meu, 0 transmit mai departe:

Se pun de 2 ori cite 2 miini pline de flori de papadie intr-un litru de apa rece. Se pune la foc mic pina incepe sa fiarba., se lasa sa dea cTteva cia cote buns, se la oala de pe foe s,i se lasa totul sa stea peste noapte. A doua zi, se gole~te continutul lntr-o sita, se scurge, iar florite se store bine cu ambele miini. Sueul se amesteca cu , kilogram de zahar nerafinat, la care se adauqa a jumatate de lamiie talata felii (coaja se arunca daca a fost tratat§. cu substants chimice). Mal multa lamne acreste prea tare. Oala se pune fara capac pe masina de gatit. Pentru a se pastra toate vitaminele, se da la focul cel mai mic. Astfel, llchloul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la racit 0 data, maximum de doua ori, ca sa i se poata stabili adevarata conslstenta. N-are voie sa devina prea gras, caci soar zaharisi dupa 0 pastrare mai indelunqata, dar nici prea subtire, caci atunei ar incepe se fermenteze dupa un timp. Trebuie sa devine un sirop adevarat, vfscos, care, uns pe chifla sau pTInea eu unt de la micul dejun, este absolut delieios.

Odata lucra la noi un timplar carula ii pregatisem pentru cina un platou cu hrana rsce, in timp ee familia mea se delecta cu felii de pTIne eu unt unse cu acest sirop de papadle proaspat preparat. $i tlrnplarul nostru a avut potta sa guste. Crescator de albine fiind, nu rn-a crezut ca am facut singura .rnierea", A fost incintat !?i rnl-a spus ca siropul putea fi doar cu greu deosebit de mierea veritabil~ft A9 dari sa mai remarc ca bolnavii de rinichi nu suporta bine aciditatea mierii naturale, In timp ce siropul de papadie este mai sanatos 9i Ie prieste.

Aceasta. planta mediclnala valcroasa ocupa un lee i'nsemnat in medicina populara.

Din pacate, ea este cunoscuta gre~it de cea mai mare parte a populatiei ~i considerate 0 buruiana mcornoda.

lntr-o procesiune de Jola Verde rn-a frapat un flacaia~ care era stegar 9i avea tata desfigurata de acnee. I-am atras mamei lui atentia asupra efectului depurativ al urzicii ~i papadiei. Mama nici nu stla care-l papaota, desi era departe de a fi 0 locuitoare de rnetropola, ea traind in ora~elul nostru. Cfnd l-am explicat despre ce planta este vorba, ml-a declarat revoltata ca doar n-o sa-i cfere fiului ei asemenea buruieni.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se pune peste noapte 1 1ingurita. (cu virf) de radacini in 1/4 litru de apa rece, se Incalze~te a daua zi pine incepe sa fiarba. !?i S9 filtreaza. Aceasta oantitate se bea, inghititura cu inghi~tura, 1/2 ora Tnainte ~; 1/2 ora dupe rnicul dejun.

Salata: Din frunze ~i radacini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respectiv de text).

Tulpini: A se mesteca bine 9i a se minoa zllnic 5-10 tulpini crude, spalate. Prepararea siropului: A se vedea fragmentul respectiv de text!

40

pATLAGINA-1NGusrA (Plantago lanceolata)

Din marea abundsnta a plantelor noastre medicinale voi alege In continuare una care pare sa fifost la fel de raspTndita in vremuriJe lndepartats cum este ~i in zilele noastre si care s-a bucurat de-atunei incoace de un renume rernercabll. Termenul

. german* este format din wege + rich. Ultima silaba, asema-

natoars sfrbescului "reiks", se Tnrudeste cu cuvintul latinesc "rex" =:: rege. Deci patlagina era regele drumurilor** !iii a crescut Inca din timpuri stravechl spre binele 91 binecuvfntarea ornenlrli. 0 rugaciune anglcsaxona, care evoca noua plante 9i se gase!?te intr-un manuseris datlnd probabil din secolul al XI-lea, se adreseaza 9i patlagihii:

,.$i tu, pfltlagin~! Mama a plantelor. descnisa catrs est, putarnlca in interior:

Peste tine huruie c~rule, peste tine au c~Uarjtfemei, peste tine au ctll:trit mirese, peste tine au sfOTait tauri. Tuturor le-ai rezlstat,

~~:::::::::~~ ~i Ii te-al impotrivit.

Rezista deci ~i otravii, sl contagiunii,

~j ra.utui

care strabate lara!"

Astazi este la tel ca atunci. Raul strabate tara ~i avem nevoie de plante medicinale cum este patlagina-ingusta - intTInita 91 sub denumirile de iarba-taleturfi limba-oii, 1imba-baltilor, limba-broa~tei, patlagina -, mult apreclata in veehile carti despre plante rnediclnals, pentru a combate acest rau, Ruda sa, patlagina sau patlagina-Iata (Plantago major) - care mai este cunoscuta ~i ea iarba-grasa-de-gradina, iarba-bubei, iarca-mare, lirnba-boului, llmba-cll. rnama-padorii, placinfica-vacll -, nu-i este eu nimic mai prejos ~i se toloseste exact la fel. Ambele cresc pe toate cTmpiile, marginile de drumuri de tara. pa!?unile, povlrnisurile, lizierele, in santurl sl pe terenurile umede necultivate, fiind practic rasplndite in intreaga lume .

. Patla9ina se foloseste in .primul rind fmpotriva maladiil~r aparatului respira~o!, mal ales In cazul unor secretll abundente ale mucoaselor, In tuse, tuse convulslva, astm pulmonar, ba chiar in tuberculoza pulmonara. Preotul elvatian KOnzle, medieul naturist popular ~i cunoscatorul marii puteri de leac a plantelor noastre, scrle: ..Intrebuintare gooe9te intreaga patlagina in toate variete!ile- ei, cu radacina, tulpina, floara si saminta cu tot Ea curate stomacul ca niei 0 alta planta, este de aceea indicata pentru acei oameni care au singe putin sau prost, ficat ~i rinichi bolnavi, infali.are palida, care fac eruptll, eczeme, care mal ~i tu~esc putin, sint ragu!?ili, slabi ea niste ogari, chiar caca i-al bag a in unt. Ea-i ajuta sa se puna pe picioare pe copiilfiravl, bolnavicio,i, care nu se dszvolta ca lumea in ciuda uneihrane bune."

Eu insami am putut fj de ajutor multor persoane suferind de astm pulmonar =ilit bron,ic. prescriindu-Ie patlagina-fngusta arnestecata ou cimbru in parti egale {a se

• Patlagina se nurneste in limbe germane Wegerioh (n. fr.) .

•• Wega = ,arumurl in garman(i., de gbit sub tcrma waga in vechea germana de sus, ediop in dlaleotele din sudul Germaniei, dlntrearrli 750 ~11050 (n.fr.).

41

vedea ,Maduri de falosire"). 0 astfel de infuzie este foarte recornandabila 5i in bolile hepatice ~i vezicale. Pentru a combate cu efect extraordinar brenslta, astmul pulmonar ,i brenslc, eeaiul se pre para dupa cum urrneaza: Se pune la fiert 1 ceasca cu apa rece cu 1 felie de lamile (daca aceasta a fast tratata cu substante chimice - atunei fara coaia) e;>i 1 lingurita plina de zahar candel mara, se lasa sa dea 4-5 clocote, se ia de pe foe si abia dupe aceea se adauqa 1 lingurita pllna din amestecul de plante. S8 lasa 1/2 minut In repaos. In cazurile mai grave, eeaiul trebuie preqatit proaspat de 4-5 ori pe zi. Se bea, fnghititura cu inghititura, cit se poate de fierbinte.

Dupa cum se poate citi si In vechile carti despre plante medicinale, saminta de patlagina combats formarea calculului, daca se iau 8 grame zilnie. Alaturi se bea eeai de patlaqina. Siropul de patlagina-Ingusta curata slngele de impuritati, toxins 9i virusl, Ar trebui utlllzat pentru 0 adsvarata cura, luindu-se zilnlc inaintea fiecarei mese cite 1 lingura (copiii - cite 1 lingurita). (A se cauta prepararea siropului la "Maduri de folosire", )

Printre taranl este eunoscut cs. patlaqina este inca din timpuri indepartate un toarte apreciat leac contra ranilor. Odata, un taran s-a ranit la cfmp cu a unealta: spre uimirea mea, a luat frunze proaspete de patlagina, Ie-a farimitat 9i !?i le-a pus pe rana, De?i frunzele erau nespalate, locul nu s-a inflamat. Frunzele proaspete, farimitate, ajuta Tn crapaturi, taieturi, in1epaturi de viespe, be chiar in muscaturne de cline turbat, de animale veninoase 9i ,erpi, peptru ultimii numai In caz de necesitate, daca nu se afla niei un medic la fat a locului, lntr-o veche carte despre plante medicinale serie: .Daca 0 broasca este rnuscata de un paianjen, se grabe9te la patlagina. Aceasta 0 ajuta."

Frunzele proaspete,frecate intre am be Ie mTIni, amestecate cu ceva sare 9i aplicate la gft vindeca de gu,a. Frunzele de patlagina puse in pantofi vmdeca ba~icile pricinuite de prea mult umblat sau plimbat. 0 tumoare, fie ea chiar maligna, treee, daca este tratata cu frunze proaspete farfmitate, Frunzele ajuta, aplicate pe locurile bolnave, 9i Tn bolile canceroase de glande. In aceste cazuri este insa bine sa se puna maghiran proaspat (in cazuri urgente se poate folosi si maghiran uscat) la macerat Tn ulei de masllns. Se introduce ma_ghiranulintr-o sticla, se toarna ulei osasupra 9i se lasa sa stea 10 zile la lac calduros. Uleiul de maghiran obtinut se unge in zona glandelor. bolnave, se pun frunzele farimilate deasupra 9i se leaga locul cu a bucata de pinza. In scurt timp se va simti a ameliarare.

Cu oeazia unei prelegeri tin ute la biserica parohiala a orasului Linz am aratat ca frunzele farimitate de patlagina ar putea vindeca orice rani, chiar dac~ ea ar fi veche de .zece ani. Clnd am vorbit, cincl luni mai tirziu, in sala scof] de calugarite din Unz, 0 femeie a cerut cuvfntul: "La vremea respectiva am pus la indoiala afirrnapa dumneavoastra ea frunzele de patlagina vindeca orice rana, oricit de veche ar fi. Vecina mea avea de 17 ani ulcer varicos la plcior, din cauza caruia nu rna; putea de mult sa tasa din casa, Chiar a doua zi i-am adus frunzele sl i le-arn pus, dupa indrumarile dumneavoastra, pe plclorul balnav. Trebuie sa-rnl retrag ariee dubiu: Rana s-a inchis repede 9i nu s-a mai deschis in cele cinei luni care au trecut."

Un alt exemplu: Un invalid de razboi cu 0 proteza la picior capatase rani deschlse pe bontul plciorului amputat, care s-au datorat unei canicule prelungite. Acestea nu voiau sa se vindece nici cu alifii, nici cu raze, nici cu injectii. Clrrd si-a apllcat frunzele de patlagina-Ingusta, ranile s-au inchis peste noapte 9i omul a putut sa~9i vada iara9i de ritrnul normal al rnuncli si vietii sale.

Eu insaml m-am ajutat odat~ rapid eu sue proaspat de patlagina-ingusta. Cu ani Tn urrna, nspotelul meu, care avea pe-atunci un an 9] pe care-I tineam In brats, rn-a muscat din neasnmoar de obraz, deasupra coltulul gurii. Locul mUlfcaturii mi-a pricinuit citeva zile ni9t9. dureri foarte mari. L-am tamponat din dnd in cind cu esenta de patlagina-fngusta. Imi faceam griji sa nu se formeze tntr-o zi 0 intaritura

42

canceroasa. La sfirsitul lui aprllie, am participat cu sotul meu la 0 sesiune in Freistadt. Deodata am sirntlt pe vschlul loc al rnuscaturf un nodul intarit, cTt: un bob de rnazare, care se formase In timpul noptli, Imediat mi-am cules de pe pajiste un pumn de frunze de patlaqina-inqusta, le-arn frecat Intre aratator si degetul mare 91 am tamponat de mai multe ori in acea zi lacul respectiv. Seara, Tntaritura de-abia se mal sirntea: in dlrnlneata urrnatoars disparuss oomplet, spre bucuria noastra. Nu este decl 0 exagerare atunci dnd preotul Kneipp afirma in scrierile sale ca pentru fiecare boala a crescut ° planta. Cu cit: ma adincesc rnai rnult In tainele fitoterapiel, cu atit traiesc mai multe miracole. Multi oameni mar anual Tn chinuri din cauza unor asttel de abcese canceroase, desi exista remedii sub forma plantelor medicinale. Am putea fl cu totii mai sanatosl si mai bucurosi de. viala, daca am arata mai multa fn1elepciune fata de plante1e noastre de leac. Blneinteles, in ochii nestiutorilor ele slnt doar niste buruieni. lncepeti sa va ocupatl mal mult de aceste plante ~i veti scapa treptat de tot ce va. supara.

Aceste rinduri ale mele trebuie sa dea euraj 9i ml'ngiiere tuturor batrinilor care sutera de ani de zile de ulcer varicos la picior. Ranile lor se vor inchide eurind ~i se vor vindeca prln aplicarea frunzelor de pa.tlagina. Vfrsta nu conteaza aiel. Daca exista ~i 0 urnflatura puternlca, atuncl pieiarul se imbaiaza Tn extract reee de nalba sau in lnfuzie de coada-sorlcelului, Marginile ranii se ung dupa baie cu alifie de filimiea (a se cauta la "Filimica", la "Moduri de folosire"). ~i pentru eombaterea trombozei se recoruanda cu ealdura frunzele de patlagina.

Aceste exemple arata clar: Ne mai putem bizui pe farmacia Domnului - farmacia verde - si atunei cind bolnavul s-a resemnat in legatura cu ariee posibil ajutor medical.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa - se opareste, se lasa putin in repaos.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurita de frunze de patlagina cu eimbru in parti egale este oparita eu 1/4 litru de apa (a S9 vedeafragmentul respectiv din text).

Compresa de frunze: Frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de patlagina-Iata sint spalate si zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei, pina se formeaza un terei care se apliea local.

Sirop, reteta nr. 1: De 2 ori 2 mTIni pllna de frunze de patlagina spalats se trec prin rnaslna de tocat carne. Se adauga acestui terei de frunze pulina apa ca sa nu se intareasce, 300 grame de zahar nerafinat sl 250 grame de rnlere. 88 lasa totul sa fiarba la foe mic, CU amestecare continua, pinS. cine se formeazs un lichid VISCOS, care se toarna fierbinte in borcane si se

pastreaza la frigider.. '

Sirop, refeta nr. 2: Frunzele spalata se pun in straturi cu zanar nerafinat lntr-qn borcan de rnuratur: ~i se apasa ea sa se indese. Astfel, totul se va aseza, In zilele urrt;.'latoare punerea in straturi se repeta, pina nu mai incape nimic in borcan. Intr-un loe ferit in gradina se sapa 0 gaura, Tn care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se asaza deasupra a sdndura 9i se pune 0 piatra pe ea. Totul S8 astupa eu pamint. Scfndura ~j platra trebuie sa ramina Insa vizlblle. Datorlta caldurii con stante , zaharul 9i trunzele fermenteaza, forrnind un sirop. Dupa eca. 3 lunl, borcanul se scoate, sueul se staarce printr-un storcator de fruete (nu printr-o pinza), se pune sa dea ei1:eva clocote 9i S8 trage In barcane foarte bine astupate. Cine nu paate efectua acest fel de termentatie sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pins ce siropul se a!?aza la fund. ~i acest sirop se pune sa dea c1leva clocate buns ..

43

PEDICUTA (Lycopodium clavatum)

Pedicuta este nurnlta In limbajul popular bradi~or, brlnca-ursului, brlul-vfntului, bunceag, chindiouta, coada-alor-de-vTnt, cornatel, cornisor, crucea-pamintulul, netota. pceleca, piciorullupului, praful-striqotior, talpa-ursului. Aceasta plants, asernanatoare mu~ehiului ~i vesnic verde, se tira~te pe solul padurii cu niste vrejuri lungi de 1-2 metri, avind radacini mlcute, fine 9i suotlri. Din vrejuri crese niste tulpinite lungi de 7-10 centimetri, moi la plpait si ramificate, care seamana cu iarba-naaqra, dar au frunzele mai moi 9i mai dese. Clnd planta are patru ani, forrneaza vara pistilurigalbui care contm polen, numit si f.aioa-· vrajitoarei. Acsasta faina se intrebuinteaza homeopatic, tn cazul portiunilor de piele roase !?i ranite.

Pedlcuta este 0 planta de leae contlnlnd radiu. Ea poate fi deoseblta user de celelalte soiuri de rnuschi datorita vrejurilor lungi, asernanatoare unor sfori 9i a polenului gal ben al pistilunlor ei. Crests numai ln lizierele padurilor 9i in padurile inalte dinspre nord, de la 0 altitudine de 600 metri in sus. Dupa taierea copacilor (defrisari), planta se usuca 9i dispare in eele din urma de tot, caci 19i pierde puterea de viata sub acpunsa directa a soarelui.

in Austria !i>i Germania, pedicuta ests strict ccrotita de lege. Recamand de aceea ca necesarul de plante sa fie procurat din farmacii sl magazine specializate in plante medicinals. Cornertul cu plante medicinale aduce psdlcuta din larile nordice, a~a incit este garantata a calitate buna.

Pentru reumatici ,i bolnavii de artrtta, chiar ~i atunci clnd prezinta deja modificari ale formelor articulaliilor (incheieturilor), precum ~i In caz de constipalie cronica ,i nemoroizi, recomand cu cea mai mare caldura csaiul de pedicuta. Persoansle care sutera de diaree trebuie sa lntrebumteze (nSa ceaiul cu rnulta precautie, ca sa nu Ie provoace spasme intestinale. Pedicuta n-are voie sa fie fiarta, ci doar oparita cu apa in clocot. Ceaiul se intrebuinleaza ~i i'n toate bolile callor urinare ~i ale or~anelor genitale, la dureri si tumefieri ale testlculelor, la formarea nislpului la rlnichi ,I la coliclle renale. In hepatite, la tumori ale lesutului conjunctival ficatului, chiar daca sint deja maligne, pedicuta este lndlspeneablla, Ea-I ajuta pe convalescent sa. se puna repede pe picioare cu forte depline.

Sotul unei femei mai In vlrste pe care a cunosc a suferit ant de z.e de 0 grea insuficien!8 respiratorie in timpul noptii, tratata ca astm cardiac. Ii era tot mai rau, pine ce s-a dus Intr-o zi iar la doctor. "Daca nu incetati lucrul imediat, 1'n opt zile sinteti un am mortl" Medicull-a trimis sa se interneze la spitalul Grieskirchen. Am aflat de la sotia bolnavului cs avea ciroza hepatica In ultimul stadiu. CU ciroza hepatica merge mine In m1'na 0 insuticienta respiratorie nocturna Dupa cltva tlrnp, omul a fost trimis acasa ea fiind pe moarte. La statui meu, sotia sa a fa.cut rest de pedicuta, care 9i-a faout rapid efectu1. Nu considerati !iii cumneavoastra 0 rnlnune daca va spun CB dupe. prima ceases cu ceai de pedicuta ernul a scapat de sutocatille cumplite din timpul nop~i cu care se chinuise ani de-a r1'ndul?

Daca 9titi In cercul durnneavoastra de cunostlnte un caz de ciroza hepatica, chiar de este fara. speranta, dati euraj acelui am sl indrepta!i-I spre pedicuta noastra atlt de lmportanta in fitoterapie. Chiar !?i oamenii care au bali grave de ficat pot fj redati vietii data rita pedicutei.

44

Intr-o excursie cu scop didactic pe care am facut-o prin padure in Austria superioara cu un mic grup, r-am at res atentia insotitorului meu, botanistul dr. Bruno Weinmeister, asupra tamadultoarei pedlcute in materie de ciroza hepatica sl cancer la ficat. Drept care mi-a povestlt urrnatoarea \'ntlmplare: Student fiind, a facut cu crpva prieteni o excursie fn rnunti. In drumu! spre cabana a gasit printre jnepeni un vrej de pedlcuta, pe care si I-a fnfa9urat amuzat In jurul palariei. Cind au ajuns sus la cabana, unul dintre prieteni a tacut un circel la plclor, atit: de dureros ~i de puternie, incit pieioru\ i s-a sueit din Tncheietura genunehiului. Oegeaba au Tncereat ceilalti sa-I ajute. Cabanierul a adus rachlu de drojdie si piciorul a fost masat cu el fara niei un succes. Deodata. tfnarul Weinmeister a avut mspirapa sa-9i ia vrejul de pedicuta de pe palarie 91 sa fnfa~oare cu el piciorul, de jos pina sus. Piclorul :;;i-a revenlt pe lac la pozitla norrnala. Dr. Weinmeister s-a gindit ca ar fi yorba de 0 coincidenta, Poate cfrcelul ar fi trecut !iii tara psdicuta. Tn drum spre casa a eules pentru gazda lui, care avea des circei la gambit un pumn de pedicuta. Aceasta a scapat-o imediat de ctrcei. Dupa ani de zile, dr. Weinmeister i-a relatat unui medic specialist aceasta lntim~lare. De [a el a aflat ca pedieuta este 0 planta care contlne radiu. De atunci au fast vlndscati multi oameni de astfel de crampe musculare eu -ejutorul unor perneumplute cu pedicuta.

a cunostinta de-a mea a fast internata la spital, nemaiputfnd urina. Bratul era deja puternic umflat de la umar la cot. Clnd a teslt din spital, starea ei era aceeasi ea inalnte. Din fericire. tocmai aveam nlste pedlcuta In casa, cacl soacra mea de 86 de ani suferea daseori de circei 1a qarnba, Supozltla mea ca ar putea f verba la aeea cunostlnta de un spasm vezical s-a confirmat In momentulin care l-am pus un sacule] cu psdlcuta uscata Tn reqiunea vezicii urinare si dupa doua minute a putut urina iara9i normal. A mal purtat aeest saoulet cu pedieuta citeva zile in regiunea vezicii; edemele

de pe brats s-au retras treptat. A

Eu insarnl am suferit ani <,;:1e zile de hipertensiune arteriali. In eele mai multe cazuri ea provine dlntr-o hiperfunctie renaia. Deci mi-arn pus la un moment dat peste naapte un saculst umplut cu pedicuta in regiunea rinichilar. A daua zi, tensiunea mea arteriala scazuse de la 200 la 165. De atunei, irni aplie din cind in clnd I'n zona rirtichilor yn saculet umplut cu pedicuta proaspata.

In cazul circeilor la gamba. pedicuta se pune lntr-o bucata de pinza care se leaga in jurul gambei. Se pot face Tnsa sl bai la plcioare, iar pentru spasmele vezicale bai de !?8ZUt, folosind pedtcuta (a S9 vedea IIBai de sezut", la .Partea generala", pag.S).

Dupa leziuni de pe urma razboiului sau a accidentelor ramln adesea cicatrice care provoaoa spasme. Un invalid de razboi avea pe spate 0 clcatrlce in care puteai sa bag! rnlna de adfnca ce era. Aceasta cioatriee n provoea tot mereu spasme dureroase, care aveau drept consecinta valuri de transpiratie pe intreg corpul. Durerile se intindeau pina la plelea capului. Dupa 30 de ani de grea sulertnta, l-am putut elibera pe acest om de chin prin perne umplute au pedieula ~i bai cu oeoicuta.

Faina-vrajitoarei (polenul de pedicuta) TI ajuta pe eei gray bolnavi care au faeut escare sa Ii seinchida lsziunlla In timpul cel mai scurt. Faina-vrajitoarei se presara, distribuind-o crt se poate de fin 9i cu rnulta grij.a pe locurile cu rani deschlse. De obieei apare a usurare simtltoare chiar oupa prima utilizare. (Alte vindecarl reuslts eu ajutorul pedicutel pot fi citite In brosura "Maria Treben's Heilerfolge", aparuta la editura Wilhelm Ennsthaler, A-4400 Steyr. Austria.)

Daca cineva este atll de strins legat cum sint eu de plantele de leac ~i obtine prin ele succese tot mai multe ce ating aproape miracolul, nu poate sa nu se gindeasca la Creatorul universului, care ne asterne toate aceste rninuni ta picioare. Din pacats, multi oameni se lmpiedica de ele tara a Ie acorda niei 0 atentie 9i nu simt niciodata atotputernicia Cerului.

45

MODURI DE FOLOSIRE

Prepara~ea cealuluh 1 linguriia rasa de pedicuta se oparsste CU 1/4 litru de apa In clocot, apoi se lasa sa stea putin. Sa baa nurnai 1 ceases pe zi, ~i anums dirnlneata pe stornacul gal, 1/2 ora lnainte de micul dejun, inghititura cu rnghititura. In caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatic, S8 beau zilnic cite 2 casti.

Perna cu pedicu~a: Cu pedicuta usoata On functle de dimensiunea locului cu spasme sau drcei se lau 100,200 sau 300 gram e) se urnple 0 perna care se puna. noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna I~i rnentlne eficacitatea timp de cel mult un an.

Baie de ~ezut: A se vedea .Partea generaiay. pag. 8.

PODBALUL (Tussi\ago fartara)

Denumit si bruscanis, brustan, brustur-alb, brusturde-riu, cenusoara. galbinele, gU9a-gainii, limba-vecinei, laposel, papalunqa, podbeal, rotungioare. Atunci cind cimpille 9i povirnisurlle noastre n-au Inca nici un pic de verdeata de prlmavara, iar ochiul de-abia daca recunoaste cite 0 umflatura foarte tlrnlda de mltisor de salcie, 'podbalul este prirnul cars-sl scoate la lumina la Inceputul prirnaverf potirele galbene.

Pe soluri umede, povirnisurt plssuve, cariere de pletris pam1'nt intelenit, ogoare paraginite :;;i grohoti~uri de panta se gasesc perne Intregi de florl de podbal, care apar din pamint cu mult lnamtea frunzelor. La ele i9i cauta albinele 9i alte insecte prima lor hrana. Podbalului n prieste numai parnintul arqilos, lutos, el reprezlnta, ca sa zicem asa, caracteristica solurilor de argila 9i lut. Sint primele flori pe care ni le putem culege pentru provlzia de iarna. Datorita proprietatilor lor expectorante 9i antiinflamatorii, Ie putem folosi cu mare succes la bronl?ita, laringita, faringita, astm bronsic 9i pleurezie. ba chlar la tubereuloza pulmonata incipienta, Cei cu tuse rebela 91 ragu~eala chinuitoare ar trebui sa bea de mai multe ori pe zi ceal fierbinte de podbal amestecat cu rnlere.

Mai tirziu, in luna mai, clnd apar 91 frunzele linoase, verzi sus ~i alb-arginti'i pe partea de jos, Ie utllizarn, din cauzacontinutului lor bogat in vltamina C, ca verdeata pentru sups si salata de prirnavara, Intruc1t frunzele contin mal multe substante active declt ftorile, srnt culese 91 pentru a se putea folosi un amestec de flori 9i frunze la prepararea cealului. De la medicii naturisti ai antichltatli sl pin a la preotul Kneipp, podbalul este pretuit in mod unanirn. Frunzele sale proaspete !?i spalate, puse pe plept ca un terei, ajuta In arice boala grea de plamlnl, in erizipel,1 leziuni ale lesulurilor cu umflaluri vinelii si chiar In Inflamalii ale bursel sinoviale. Rezultatele acestor comprese cu terci sint uirnltoare. Cornpresele cu infuzie concsntrata din frunze de podbal sint utilizate In ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atit de la flori cit 9i de la frunze, trebuie inhalat' de mai multe ori pe zi in pazul brcnsltetor cronice cu access dese ~i in insuficienta respiratorie surocanta. In eel mai scurt timp se va reslrnti 0 mare usurars, Picioarele umflate ar trebui scaldate mal des 1'ntr-o fiertura preparata din frunze de podbal.

46

Siropul pe care ni-I putem fabrica din frunze de podbal S8 dovedeste foarts bun Tn bronsite 51 alte afectiunl pulmonare. Intr-o oala de lut sau un borcan de rnuraturl S8 introduc a'iternativ un' strat de frunze 51 un strat de zahar nerafinat, se tasa sa S8 aseze sl S8 urnple pina ce nu mai 8 lac in vas. Apoi 58 18aga cu 2-3 straturi de celotan ~j 58 pune in gradlna. la loc ferit, intr-o gaura faeuta in pamint. Se asaza 0 scindura deasupra ~i se acopera cu parnint. Caldura constants stirnests un proees de ferrnentatle. Dupa 8 saptamfnl se dezgroapa iara!?i oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel obnnut se lasa sa dea 1-2 clocote. Dupa ee se raceste, este turnat in sticle mici, eu gitul lat. Acest slrop este mljlocul nostru de aparare eel mal bun in tlmpul iernll si al epidemillor de grlpa. Se la cu lingurita.

in 851m, in afec1iunile permanente ale bronhiilor !iii ale tumatorucr sint de mare Iolos, primavara, 2-3 !ingurite de sue de podba.1 proaspat stars turnate lntr-o cana cu supa limpede de carne' sau cu lapte eald.

Pentru combaterea t1ebitelor se poate prepara amasa alltloasa din frunze proaspete zdrobite !jli smfntina prcaspata, care se aplica pe portiunile inflamate 9i 58 leaga usor cu 0 bucata de c1'rpa. Sucul stars proaspat din frunze de podbal 91 pleurat in ureche este eficace In durerile de urechi.

CEAI PENTRU TUSE

Daca vretl un ceai expectorant, arnestecatl flori 91 frunze de podbal, flori de luminarica, cuscrisor (numit ~i mierea-ursului sau plumlnarica) sl frunze de patlaginaingusta i'n parti egale, Din acest amestee de plante se tau 2 lingurite la 1/4 litru de apa sl S9 oparesc. Se beau zilnic, calde, fnghititura cu inghi1itura, 3 cestl cu acest ceai Indulclt cu rnisre.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se foloseste 1 linguri1a (cu virf) de flori (mai tirzlu, cind apar :;;i frunzele, se pun frunze !iii florl amestecate in parti egale) la 1/4 litru de apa, se oparesto doar :;;i se lasa putln in repaos.

Comprese: Frunzele proaspete se zdrobese ~i se freaca pIne iese un terei care se apliea sub forma de comprese.

Inhalalie: Se opareste , lingura (cu virf) de flori 9i frunze 9i se inhaleaza vaporli sub 0 cirpa, Se repeta de mai multe ori pe zi.

Bii de picioare: 2 milni pline de frunze de podbal se fierb lntr-o cantitate de apa corespunzatoare: se lasa sa stea putin. Durata bali - 20 minute,

Sue proaspit: Se stoarce sucul din frunzele proaspat spalate, cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic.

Sirop ,i amestec; de ceaiuri contra tusei ,I a ragu,elii: A S9 vedea fragmentele respective de, text.

PORUMBUL (Zea mays)

Alte denumiri: catarnbuc, cocenasi, cofibas, eucuruz, grrni:;;or, malai, papusoi, penche, tenchlu, 1engheri. In ultima vreme s-a rasplndit faarte mult cultlvarea

47

porumbului. in tlmpulinflaririi, din teclls lungi ~i ascutlte ale frunzelor atfrna In afara stigmatele sale filiforme. Ele S6 numesc ~i rnataseaporurnbulul ~i constltuie partea cea mai curative a plantei. Perioada de 7nflorire se Intlnds din lunie ptna ln august. Matasea-parumbului este ta.iata 7naintea polenizarii !ili uscata rapid la umbra.

Daca avef nevoie de un predus diuretic confirmat, atunei beti acest ceai de rnstasea-porurnbulul, careeste 9i un mijloc de slabire eficace li'i inofensiv (actual pentru numerosll supraponderal.i din societatea bunastarii). Daca matasea-porurnbului este depozitata tirnp mai indelungat fara a fi camplet uscata, atunei is.i pierde efectul diu- . retlcsi devine laxativa,

Ceaiul de rnatasea-porurnbulul este 18 fel de eflcient in bollia cailor urinare cu formalle Jitiazica (formare de ealeul), In edeme ,i anasarca (edeme generaHzate), ea s.i in nefrita, catar vezical, artrita ,I reumatlsm. EI peats fi folosit ou succes Impotriva incontinentei urlnare la copii 9i batrini 9i a collcllor renale. in teste aceste boli se ia la fiecare 2-3 are cile1 lingura plina de ceai de matasea-porurnbului.

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceafuluh Se opareste 1 lingurlta(cu virf) de matasea-porumouiul cu 1J41itru de apa fierbinte. Se lasa putin In repaos, nu se jndulceste.

PUFULlTA~CU-FLORI-MICI (Epilobium parviflorum)

Am primit odata 0 scrisoare de la un tata de familie in care serie textual: "Va impler cu mTInile lmpreunate ~i rldicate, poate imi mai puteti indica un drum inapoi spre sanatate 6i darui farniliei mele, care sutera din greu alaturi de mine,' un tara sanatos." inainte imi evoea drurnul suferintei sale: ihanul 1961 devine acuta a prostatita cron.ici (intrama1ie cronlca a prostatei) din cauza lrnbalar]

~I \1f Intr-o apa cars .. continea radiu, A umbtat din spital in spital,

-ili\':l I. '" dar nlol un medic nu I-a operat; era disperat. La fiecare

- ~ .!r scaun elimina singe sl purai. Din cauza numeroaselor

:K., medicamente a capatat ulcer duodenal !?i 0 atectiuns grava la flcat, iar flora intsstlnala i-a fast distrusa, Era mai aproape de moarte decft de viata ~i a trebuit, la lndlcatia doctorului, sa suspends orice rnedicarpent. Apoi a fast ope rat, dupe. cum scrie, pe oale electrica. In ciuda operaliei, inflamatiile alJ ramas pina astaz! Medicamentele si injectiile i-au inrautatlt din nou stares. A recurs la ceaiul de urzici !?i la ceai~ul diuretic care l-au amellorat boala in asa masura, inc1t asta.zi paate lucra din nou. De acsst drum chinuitar ar fi fast probabil crutat rnult lncsrcatul tata de familie daca ar f stiut de pufulita-cu-fIOri-mici care poate vindeca d'in temelie bolile de prostate,

Pufulita-cu-flori-mici, rtseunoscuta pine acum ca planta medicinala~i nemsntlonata 'in nici a carte obi9nuita despre plante medicinals, a intrat abia prir'l prezentarea din

48

prima editle a brosurf mele "Sanatate din farmaeia Dornnulul" intr-un acevarat mars triumfal ca planta medicinal a contra bolilar de prostata. In eel mal seurt timp a devenit ounosouta in rntreaga Europa 9j in afara ei, nu)n ultima instants din cauza ca a ajutat deja multi oameni Tn maladiile susrnentionate, In ultima vreme apare 9i in cartile

des pre plante medicinale si revistele de specialitate. '

Din cauza numeroaselor varietati ale acestei flori s-a ivit insa 0 anurntta incertitudine. Dintre sUbspeciile eu actiune tamaduitoare trebuie Inslrate urmatoarele: cirligei sau racitoaica (Epilobium roseum). purullta-eu-rton-mlc! (Epilobium parviflorum), pufulila (Epilobiurn montanum), nurnits si tata-n-tata, pufullta-verde-inchts (Epilobium obscururn), pufulita tanceolata (Epilobium lanceolatum), pufulita-decollna (Epllobium colllnum), pufulita-de-mlastina (Epilobium palustre), Pufulita·depietri!f (Epilobium fleischeri) ~i pufulita-alpinit (Epilobium anagallidifoliurn). vari'etatile tarnadultoare 59 reeunosc toate dup~ florile lor rnici In culori rosletice, roz pal sau alblcioase. Ela stau ea batuts-n cuie ps silicvele (fruct capsula) lunquiete, inguste, din care tis,nesc la plesnira sernlntele pavoazate eu peri albi, asernanstorl bumbacului. In Tirol, pufulita este cunoscuta In mod surprlnzator sub numele de .Frauenhaar" = parul femeiL

Din varietatile enumerate :;;i care au putere lecuitoare se colectsaza intreaga planta, deci tulpina, frunze 9i flori, cu grija ca planta sa fie culeasa din mijloc - de altfel, ea se rupe faarte usor -, pentru ca sa poata forma noi mladile laterale. Ceea ee s-a cules S8 taie cit este In stare proaspata. Din ceaiul de plante S6 beau, 9i In cazurile eele mal grave, numai 2 cesti pe zi, 9i anume 1 ceases dirnineata, pe stomaeul gol, si 1 csasca seara. Acest Iucru nu inseamna insa cs. se peats renunta la controlul medical. Orieum, sfatul medicului trebuie cerut In orlce boala grea.

Doua subspecii de Epilobium, care pot f doar cu greu confundate cu eelelalte soiuri cu flori mlcl, nu au voie sa fie colectate. Este vorba de cea nurnita rascoage, llmbricaa, pufulita sau souratoare (Epilobium hlrsuturn) :;;i de sburatoare (Epilobium angustifolium). La prima dintre ale, florile ajung de rnarlmsa unghiei degetului mare 9i stralucesc purpuriu. Ea se gase9te adesea In stocuri mari, stufoase, pins la 150 centimetri 'inallirne, In 91 Ifnga apele putln adlnci: tulpina :;;i frunzele sint carnoass !?i aeoperite usor cu par pe partea inferioara. Cunoscutul botanist austriac Richard WiIIfort, care cunostsa foarte bins pufulila ea planta de leae, nu a rnenponeaza In cartea sa. Ar putea, dupa cum a sustlnut el, sa fie contunoata eu rascoaqels (Epiloblum hirsutum); acestea au, fnsa, spre deosebire de pufulita-cu-florl-rnlci. niste flori eel putin de cinci or; mai marl, tije :;;i frunze mai carnoase, a inaltime sensibil mai mare 91 declanseaza un etect contrar, - Sburatoarels (Epilobium angustifolium) crese Inalte de 150 centimetri !?i pretara lurninisurile, lizierele 9i vscinatatea tufisurilor de zrneura. Fiorile mari, de euloarea purpurei, slnt dispuse in ciorchini lungi, piramidali, nelndssati pe 0 tulpina rosietica la baza, Fiorile acestsi varietali foarte des Int~nite stralucesc in timpul infloririi, formind nlste suprafste r09ii ea foeul. Denumirea germana populara .Llnholdenkraut" = larba-diavolului este, cred, un indieiu destul de clar ca nu poate fi

foloslta oontra prostatitei. ~

Eram femeie tinara cind socrul meu a rnurit in puterea virstel de hipertrofie a prostatei, deci de 0 marire patoloqica a prostatei. Un vecin care era expertfn materia de plante medicinale mi-a aratat acsasta pufulita-cu-flori-mici, spunindu-mi: "Dace soerul dumneavoastra ar fi baut eeai din acsasta planta, astazl ar mai fi fost in viata. Tinetl-o minte! Sfnteti femeie ttnara 9i putef aluta mulli oameni cu ea.1I Dar dupa cum se fntfmpla cind estl tfnar 91 sanatos, nu m-a mai preocupat acsasta plants. Nu la fel a fa cut 5i'1 mamal Ea a cules-o Tn tieeare an :;;i a ajutat multi oameni suferinzi de vezlca urtnara ~i de rinichi. FOr1a sa curative este atit de mare, incil adesea fnlatura fulgerator toate supararile ,i durerile legate de bolile de prostata. Au existat cazurl cind oamenii se aflau in preajma operatiei !?i nu puteau urina decit picatura eu

49

picatura; 0 singura ceasca a fi)i adus 0 usurare, Ceaiul trebuie baut, bineinteles, mai rnult timp, pentru a obtine 0 reala Tnsanato~ire.

Mi-a relatat odinioara mama mea despre un pacient care suferise deja trei operatii de cancer vezical - cancer vezlcal dovedit clinic - ~i care segasea intr-o stare fizica foarte proasta, L-am sfatuit sa bea ceai de pufulita. Am aflat ulterior de la medicul sau ca s-a vindecat. Era pe vrsrnea dnd fnca nu rna ocupam de plantele medicinale. Aoeasta vindecare m-a impresionat profund. Mama mea rn-a rugat deseori sJi. nu uit nlclodata sa euleg aceasta planta rnedicinala dnd ea n-o sa mai fie in viata. In 1961, de ziua Intrarii Maicii Domnului in blserioa, a murit mama mea eea draga ~i au am uitat In vC1ra aceea sa adun putuiite.

In cabinetul de consultatii al medicului meu am aflat ee. un barbat pe care-l cunostearn zacea fara spsrante in spitalul nostru, bolnav de cancer vezical. IINu", am exclarnat, .acest barbat vrednic n-are voie sa rnoaral" M-am glndit la pufuHta. Medicul, desi avea 0 atitudine pozitiva fata de plantele medicinale. a fost de parere ee. in aeest caz nu rnai putea ajuta nimic. Eu nu culesesem Tnsa pufulite :;;i m-am gindit cu groaza ca la mijlocul lui octombrie totul 0 fi ofilit ~i uscat. M~am dus totusi sa caut. $tiam un loe unde lnfloreau 7n timpul verii.

N-am mai gasit, ce-i drept, decit cTteva tulpini vestejlte, pe care Ie-am cules totusi, le-arn taiat rnarunt 9i Ie-am trimis sotiei bolnavului. l-a dat sa bea 2 csstl pe zl, una dirnineata ~i una seara, !?i dupa 14 zile am aflat de la medic, printr-un anunt telefonic, cs. in stare a bolnavulul survenise 0 mare schimbare Tn bine. Mi-a spus rizlnd: .Decl plantuta ta ajutaP' Oe-atunei am putut ajuta sute !?i sute de oarnenl, asa cum Imi spusese odlnloara batrTnul din locul meu natal: "Tine!i minte aceasta pianta: puteri sjun, multi oamenl cu ea."

Un farmacist din MOnchen rni-a aratat intr-c carte veche sl groasa de farmacie 10- ::ulTn care in jurul anului 1880 pufullta mal era consemnata In mod oficial. Medicamentels chimice au izgonit-o total. Prin preleqsrlle mele, drurnetlile in scopul descoperirii plantelor medlcinale ~i publlcatihe mele, pufulita a devenit dln nou cunoseuta in toate rfndurile populatiei. lndrurnarile mele gasesc ecou puternic in sufletele multor oameni, cacl pretutindeni unde ajung eu sotul meu in drumetiile noastre, fie in rnunti, pe drumuri de padure, la margini de piraie, fie Tn lurnlnisun vedem, spre bucuria noastra, oa a fast culsasa numai hlladita centrals a pufulltel, In scopul de a cruta planta. Oricine cunoaste aoeasta olanta rnedlc'nata 0 apreciaza ~i 0 apara de pieire, culegind-o asttel eu multa bag are de seams, Planta mal crests, dupa cules, Tnca de 2-3 ori. Daca rizomul ramlne In pamint, atunci va inmugurl din nou in primavara urmatoare,

Aflu cu bucurie din scrisori ca in multe gradini putulita-cu-flori-rnici crests acum printre capsunt, legume sl arbusti decorativl. Inainte era srnulsa din pamlnt ca once buruiana suparatoare. Citar suferinzi le-ar fi putut aducs in acest rastirnp vindecare ~i un nou curaj de a infrunta viatal De curine am avut posibilltatea de a ajuta un preot care era considerat de medici incurabil, avlnd cancer la prostata ~i la vezica sl care se cedlca astazi din nou cu intreaga putere de munca profes!ei sale.

o scrisoare din Schwarzwald: .Curmata mea a fost tratata de un cancer al organelor pelviene cu raze care i-au daunat, provodndu-i a fisura Tn inte-stin lilt in vezica, A capatat asemenea dureri vezicale, inett medicul a fast nevoit sa-i prescrie rnorfma. Atunei am cautat dupa ilustratia durnneavoastra din .:<farmacia Domnului» pufulitacu-flori-mici, am descoperit-o 91 dupa 0 saptamTn~ de cura cu ceal, toate durerile au disparut. Acestea sint minunile din farmacia Domnulull" - Despre alte vindecari obtinute puteti citi in brosura .Marta Treben's Heilerfolge", aparuta la editura Wilhelm Ennsthaler.

Multi dintre cei care sufera de prostata se pot insanato~i cu ajutorul pufulilei-cuflori-mici, deseori chiar fara sa mai fie nevoie sa se opereze. Daca operatla s-a efectuat

50

deja, ceaiul de pufuli!a inlatura usturimile !';ii celelalte inconveniente care se ivesc de multe on ulterior. Trebuie consultat 7nsa In orlce caz medlcul.

Un barnat vindecat de 0 beals a prostate: scrls din Coburg: .Pufullta-cu-ftorlrnict m-a ajutat In durerile mele de prostata. Zacsam in spital in Coburg, bolnav de infarct rniocardic. Pe ITnga aeeasta, aveam dureri de prostate. si nu puteam f operat din cauza starii proaste a irumii. Mi s-a spus ca mi S8 va pune 0 sonca perrnanenta, dace situatia mi se va Inrauta~i. - Am aflat despre minunata pufullta-cu-flori-mici care a ajutat pe at~ia in suterinte asernanatoare. Am Inceput sa beau clts 3 cesti pe zi; In cfteva zlle am scapat d~ orice dureri de prostata, Acum mai beau pentru ca sa ma refac efte 2 cesti pe zi. - Ii rnultumesc lui Dumnezeu din toata inlma. Va doresc, doarnna Treben, sa mai ajutati cu putullta-cu-fori-rnlci multi oameni care sutera de acetast chin. Este incredibll ca plantels medicinals ale Domnului aduc - cind medicina nu mai are sOlufiiuh ajutor atft de mare."

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea cealulul- Se oparsste 1 lingurita (cu vrrf) de plante cu 1/4 litru de apa ~i se lasa sa stea putin. Numai 2 cesti pe zi - prima, dirnineata, pe stornacul go!, iar a doua, seara, 1/2 ora inainte de clna.

Pufulila ajuta (de dr. Dirk Arntzen, Berlin)

a scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician, antropozof: "La baza urrnatoarel evocari sta 0 inteleqere a plantelor, asa cum a fost sa stimulata de Rudolf Steiner ~i dezvoltata In continuare de diferiti bioloqi ~i botanisti. Aceasta inteJegere este de fapt 0 imagine 9i se nurneste: <<Omul invers triarticulat». Asta 1J1seamna ca radacma corespunde orqanizarli nervi-simtun, deci mai ales capului ornului, zona frunzelor - sistemului central, ritmic, iar zona flori-fruct, partii rnetabollsm-memtxe.

Aosasta reprezentare, ea toate lucrurile vie1ii, nu se poate aplica mecanic. Ea trebuie prelucrata In mod individual pentru fiecare planta in parte 9i invers, si pentru fiecare pacient Tn parte. Dar, odata exlstenta, chiar daca este inteleasa mal intii doar pe baza cftorva sxernple, ea of era. un fundament solid, ternelnic pentru intelegerea <4elatiilob> dintre om 9! olanta, care alttel rarnln intotdeauna putln neclare.

Principiul acestui procedeu va fi ilustrat pe baza unui exemplu. Sa luarn Hamamelis virginica. Aiei, florile apar iarna direct din scoarta, Nu are lac legatura normals prin frunza. Scoarta trebuie conslderata ca apartinind zonei minerale a radacinii. Avem deci o situatie in care <.::principiulrnetabolie» al florii da direct de <.:principiul nervl-slmturi», al radacinii sl scoartal, fara a trece prin echilibrarea <<sanatoas8, normala»- prin frunza. Aceasta situatie exlsta ~i la om (~i natural, la animal), de exemplu in cazul ranii, dar mai ales In zona anala. Hamamelis este un model pentru rana, pentru hemaroizi. Aceasts planta poate trai cu aceasta sltuatie 0 viata intreaga, fara sa Tnsemne ca. se irnbolnaveste: s-ar putea chiar spune ca ea traleste din ~i prin aceasta srtuatla de exceptie. De aeeea, olanta poate deveni un mijloc de leac pentru noi. Gaei ne arata cum putem jongla 0 viata i'ntreaga cu 0 situatie anurruta, care exista. lara a ne imbolnavi. $1 intrucit astfel de <<situatii» sint rsalltati ale vietii, deci deja ceva spiritual, nu este atit de mult vorba de rnaterialitate, de substanta, ceea ce poate da a expllcatie pentru efectul dlluarilor homeopatice (potsnte).

$i acum referitor la Epilobium, pufulita Mariei Treben. Aceasta planta se caractertzeaza mai ales prin faptul ca ceea ce este considerat la inceput drept 0 tulpina

51

florala mica ~i nevlnovata este in realitate un ovar de fruet hipogin care, asa cum e normal la un fruct, se umfla sen sibil dupa Inflorire, se decoloreaza ~i crests In lungime. Toamna sint eliberate apoi sernintele i'ncanjurate in abundanta de bumbae. Pufulita in taate varietatile sale este a planta relativ raspTndita. Planta i'nflorel?te 9i rodeste destul de puternic, adica se destasoara destul de puternic in aeest domeniu; frunzele, tulpina si radacina devin In sehimb mai putin importante, mai neinteresante in comparatie cu aeeasta. Totul raportat la om lnsearnna: Putem cauta efectul principal in partea de jos a ornului. din care fae parte in mod esential organele urinare ~i de reproducere. Prin alte reflectil se poate oareeum exclude zona intestinala (acestea sint mai cu searna plantele cu gust amar) ,

Ovarul de fruot Ca parte esentiala, batatoar8 la cohi se afla spre inauntru. Prin acest lucru S8 poate intelege faptul ea In el S8 vede elar un raport pozltional cu prostate. Dezvoltarea fructului toamna te dues eu gindul 9i la toamna omului, omniprezenta sa - la 0 <&oala» cam la fel de frecventa,

Ceva foarte asemanator se Tntflne~te la pepene, la dovleae: ovar de fruet hipogin, rnarlre uria98 dupa inflorire sl, ca sa spun em asa, In mod necesar, actiune asupra organelor urinare. La fel 91 la para (Pyrus). !;>i pentru speciallsti: Hypoxis rooperi are tot ovar de fruct hipogin.

Demn de remareat este fenomen.ul ca anumite plante urogenitale importante, ca plopul, ca bumbacul (Gossypium), prezinta sl ele 0 tormetle cu aspect de bumbac putetnica, batatoare la ochl. Expllcatia aeestui fenomen inca nu s-a gasit

Cea mai eficace, asa cum serie :;;i Maria Treben, este prepararea ceaiului. Acest mod de preparare aromat, apos da puterllor tarnadultoare 9i directia speciala catre partea de jos a omului cu aparatul sau urlnar.

$i. eeea 09 este eel mal important, pufuli~a ajutil.! Multe rnulturnirl redescoperitoatei acestei plants medicinals din farmacia Domnului, pfna acurn neglijate."

ROSTOPASCA (Chelidonium majus)

Alte denumiri sfnt: ai-de-padure, burulana-ce-cele-stlnte, buruiana-os-pecinqine. burulene-stinte, calce-rnare, crucea-voinicului, ga.lbinele, iarba-de-neql, iarba-rlndurtlcll, laptiuga, negelarita, oiasca, paparuna, salatea, scinteit8., tatareele. Dace ne gindim la faptul ea rostopasca S9 lntilneste adesea In vechile cart: despre plante medicinale sub numele de .buruiana-de-cele-sftnte" sau .buruiene-sflnte", ne putem imaqlna de ee prestigiu se bucura odinioara in popor aceasta planta medicinala. considerate. astaz: adesea drept a buruiana otravitoare. Aversiunea epoeii noastre moderne fata de rostopasca mi-o pot explica doar prin faptul ea la ineeputul industriei medieamentelor au fast condarnnate si renegate cu hotarlre toate plantele medicinale valoroase, pentru a indeparta poporul de plantele de leae 9i a-l indrepta spre leacurile pe baza chlrnlca,

Rostopasca se dezvolta ramificat, atingfnd 0 Inaltime intre 30- 80 centimetri. Ea inflore9te, lnceplnd din luna mai, pe tot parcursul verii si pine in toarnna, Frunzele sale sint zlrntate ~i S8 aseamana cu eele de stejar. Din tulpina 9i rizom izvoraste 0 seva galban-portocalie 9i destul de vlscoasa, Rostopasea prefera vsclnatatea zidurilor, a gardurllor, a grohoti9urilor de panta, precum 9i livezile sud ice . Oridt ar fi vara de sscetoasa sl marginile de sud ale padurilor de useate, din planta tot va curge sucul gros, galben-portoealiu, in eantitati sufieiente. Dar

52

f?i 'in timpul iernii, cind zapada acopera tot, putem gasl rostopasca dace. ne-am Tntiparit in minte locul unde crests.

Planta aceasta este depurativa (deci curaia singele) ~i hematopoetica (deci ajuta la formarea sfngelui). Eu 8:;; recamanda-o., asociata cu urzicile :;;i mladi~e!e de soc, in leucemie. Numai ca trebuie sa se bea minimum 2 litri pe zi din acest amestec de cealuri, pentru ca el sa poata da rezultate bune.

Rostopasoa este un leae de Tncredere in bailie hepatice grave, daca se foloseste fn forma horneopatica. Curalind atit singele cit ~i ficatul, ea are a intluen~a dintre eele mai bune :;;i asupra metabolisrnului. Aceasta planta medloinala este folosita cu sucoes In afecliunile billare, renale f;ii hepatice. Pusa Tn yin (30 grame de rostopasca irnpreuna cu radacinile se lasa 1-2 are in 1/2 litru de vin alb). inlatura foarte rapid icterul. Ests lndlcata si in tratarea hemoroizilor care dau arsuri in zona anusului, in combaterea intepaJurllor ,i a senzatlel de "cutite" in timpul urinaril, ca :;;1 contra vijiitului in urechi. In toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 cestl eu eeai (care nu se prepara prin fierbere, c\ doar prin oparlre) pe parcursul zilal, ln fnghitituri rnici. Acesta este folosit extern contra bolilor de cancer la piele, contra balaturilor, a verucilor (negilor) .1 a eczemelor care nu vor sa se vindece. Cataracta l?i petele pe cornee dispar treptat. SUGul ajuta chiar in cazul singerarii retinei ~i a dezlipirii de retina. Se ia a frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare 9i degetul aratator umezite In prealabil. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinind ochii bine lnchisl, inspre coada ochiului. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea el se cornunlca totusl ochilor. Acest lucru se poate Tncerca pentru a trata cataracta, vederea sl,aba 9i in mod preventiv pentru ochii sanat09i dar suprasolicita!i. Eu Insami II raslrnt efectul binsfacator dnd trsbuie adasea sa stau pfnil noaptea tlrziu ea sa rezolv corespondenta. Cind sint istovita, iau a trunza de rostopasca din gradina ii'i Ii aplie zeama catre eoada ochilor, In rnodul pe care l-am aratat mai sus. Am fie fiecare data senzatia deosebit de aqreablla ce. mi s-ar fi tras un val din tata ochilor. In medicina horneopatlca se prepara din acaasta plarta 0 tinctura din care se adrninlstreaza, In cazul atectiunilor rnsntlonate mal sus, de 2·3 or; zHnic cite 10-15 picaturi in pUfina apa.

Cu citiva ani in urma mi spa pavestit despre 0 femeie cars avea pe pleoapa infenoara dreapta un abces rosu de marlrnea burieului degetului eel mic. Oculistului la care s-a dus ca sa-i prescrie a reteta pentru oc::helari nu i-a placut ce-a vazut - avea abcesul deja de 7-8 ani fara 5-0 fi suparat vreodata - ~i a trlrnis a proba la analiza. Era cancer de piele. Pentru tinara femeie a fast - dupa cum va puteti imagina - un soc cumplit. Cum familia ei face parte din cereul nostru de cunostinte, am putut sa recomand rostopasca. Era luna februarie si, din fericire, 0 iarna blind8. Rostopasca trees bine peste tarna 91 ramine verde. Statui meu a fast sa scoata planta din pamint cu radacina cu tot !?i 5-0 plantezs intr-un ghiveci, pentru a a avea la indsmina Femeia urma sa-!?i tamponeze de 5-6 ori pe zi locul bolnav cu seva galben-portocalie. Cum abeesul era plasat pe plecapa, i-arn atras atentla ca seva nu era nociva pentru ochi. Am mai sfiltuit-o sa rnearqa 0 data pe luna la tratament cu raze Rontgen, asa cum II prescrisese medicul, desi aeeste iradieri nu alunga tumorile maligne, ci se mai intimpla sa distruga portiuni de epiderrna inca sanatoasa, ba adesea chiar ~i oasele, Scurt timp fnainte de sarbatorile de Craciun am troM marea bucurie ca abeesul canceros sa dlspara. Femeia mi-a facut a vizita 9i mi-a sarlt de g1't chiar de la U9'3.. Medicul oftalmolog la care fusese 9i fnainte a intrebat-o mirat ce f8CUSB. La raspunsul ei: "Lunar la Linz pentru raze", doctorul a spus: .Daoa asta a reuslt Rontgen-ul, e lntr-adevar un miracol." Ml-a mai rnarturisit ca nu ar fi rezistat sunetsste vazind felele rnincate pina la os ale celorlalte pacisnte pe care Ie intilnea la raze, oaca nu as flinarmat·o eu cu atita curaj, credinta In Dumnezeu ~i incredere in sine.

53

$i acum ruqarnintea mea pe care a adresez tuturor celor care citesc aceste rlndurl: Ajutaf ~i durnneavoastra jntr-un caz similar 9i crutati-i astfel pe semenii dumneavoastra de un sfi'r$it cumplit! In timpul nostru atlt de poluat se rngramadesc cazurile in care din negi fnr09iti 9i care incep deodata sa creases se tormeaza cancerul pielii.

Firele de par de pe abraz ~i cresterea excesiva a parului pe brate 9i picioare la femei indica 0 tulburare renala, Locurile respective se ung cu sue de rostopasca, ebtinut cu ajutorul storcatorului electric (sucul se mentlne proaspat in frigider maximum 1/2 an); este lasat sa acticneze citeva ore, apoi locul se spala cu un sapun emalient, iar pielea care S-3 uscat putin se trateaz,? cu alifie de tilirnica, ulei de rnusetel sau sunatoare (a se vedea .Modur: de foloslre"). In afara de aceasta, trebuie tacuts a cura de eeai de urzlci - eel putin 3-4 cesti pe zi -, precum 9i ba.i de sezut eu coadacalului pentru a irigare mai buna a rinlchilor (a se citi !?i artlcolul despre .Ccada-calului").

o cunostinta din zona orasului Mainz folosea in timpul plirnbarllor sale zilnice seva de rostopasca a~a cum am aratat, Un dine lup destul de batrin TI era lnsotltor credincios. Odata i-a dat In gluma 9i lUI cu putina seva pe ochi, ceea ce se pare CB l-ar fi facut foarte bine cllnelui, caoi de-atunei S6 posta de fiecare data rugator in fata staplnului sau, cind acesta folosea rostopasca.

lntr -o parohie din Austria superioara in care am tinut 0 prelegere in luna noiembrie, am facut cunostinta cu un paraclisier care purta ochelari. Cind m-am inters In februarie la aceeasl parohie, paraclisierul nu mai purta ochelari; dupa cum singur mi-a povestit, nurnai catorita f9Ptului CB din noiembrie mi-a urmat zilnic sfatullegat de cura cu zearna de rostopasca. In plus, acum vedea rnult mal blne dedt fnainte cu ochelari. Fiind lama, trebuia sa-s: ia frunzele de rostopasca de sub patura de zapada. Mentionez acest lucru numai pentru a sublinia ca anumite plante rneoicinale pot fi gasite proaspete chiar 9i In anotimpul rece d'nd mai orice veqetatle pare a fi moarts.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita rasa de plante la 1/4 litru de apa - se opareste doar.

Sue proaspat: Frunzele, tulpinile 9i florile se spala 91 sa tree In stare urnsda prln storeatorul electric (pentru foloslrea externa).

Tinctura: A se procura din farmacii, fiind un preparat horneopatic.

Macerat de vlru Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot 9i se lasa sa stea 1-2 ore, apoi se filtreaza si se bea in fnghilituri rnici.

SALVIAr JALE~UL (Salvia officinalis)

Citeva denumiri ale Salviei offieinalis: 'cilvie, jale, jale9, jales-bun, jalef?-de-gradina, salvie, salvre-de-qradina, salet, salvir, serlai. Salvia, cunoscuta ea 0 planta din familia labiatelor, provine din Europa de sud ~i se cultlva la noi In gradinl. Planta atinge a inaltime de 30-70 centimetri, florile ei violete sint dispuse verticilat, deci in cere, In jurul unei axe comuns: frunzele sale opozite, alb-lInoase sclipesc argintiu ~i amana un parfum u90r amar, aromatic. Salvia-de-gradina trebuie sa aiba partea ei de gradina intr-un lac ferlt, insorit. Pe parcursul iernii, eu 0 acopar user cu crengi de molid, deoarece este deosebit de sensibila la ger.

54

o alta subspecie, SaMa pratsnsls, cunoscuta sub denurnirile de buruiana-rnilcedului, coada-vacii, gaVa!, jale, jale!?, [ales-salbatic, jale~-de-clmp, jalesde-padurs, salvie, salvle-de-clrnpuri, salvie-salbatica, se gaS8!?te pe povirnlsuri, pasunl 9i cTmpii. De departe se vad straluono florlle-i albastrul-violete care raspindesc 0 rnireasrna plina de arome. De la aceasta specie se folosese fiorile, de eele mal multe art numai pentru gargara sau pentru fabricarea otetului de salvle ~ 1 pumn plin de flori este lasat la macerat Tn otet natural - si aeesta se lntrebulnteaza ca frectie binetacatoare in timpul unei bali mai lungi in care se sta la pat. Frunzele se colecteaza inaintea perioadei infJoririi, In mai si iunie. Intrudt plantele dezvolta Tn zilele insorlte 51 useate uleiuri eterice, frunzele sint eulese numai in soare, preferabil la ora arniezli si apoi sTnt puse la umbra ca sa se usuce.

Mai curative decit Salvia pratensis este insa Salvia officinal is, citata mai sus si de care rna voi aoupa in continuare pe larg. Inca de pe vremea strabunilor nostri, salvia era 0 planta medicinala deoseblt de laudata !iii pr:fuita. Un vsrsulst din jurul anului 1300 spunea:

"De ce sa moara omul,

Clnd in gradina creste seivie?"

Chiar !?i numele oqlindeste marea apreciere de care s-a bucurat aceasta planta de leae din partea oamenilor Inca din timpuri indepartate. Denumirea de salvia deriva din cuvintul latinesc .salvare" (a vlndeca, a insanato~i).

Dintr-o frurnoasa carte veche despre plante medicinale reiese cft de mult era stlrnata pe vremuri salvia: "CTnd Maiea Domnului a trebuit sa fuga eu eopHul Isus in fata lui lrod, a rugat toate florile de cimp 5-0 ajute; dar niei una nu i-a oferit adapost. Atunci s-a Inclinat catre salvie ~i iata, aiei a gasit refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare, s-a ascuns pe sine insa9i ~i a adapostlt pruncul in tata aprozilor lui Irod. Acestia au trecut pe linga ei fara a-I vedea Dupa ce pericolul a fost dspaslt, Maiea Domnului a ieslt din ascunzatoare ~i a vorbit afec!uos salviei: «De azi inalnte sl pine. in veeii vecllor vel fi 0 floare preterats a oamenilor. Iti dau putere sa vindeei oamenii de orlce boala; salveaza-l de la moarte, eum ai tacut :;>i cu mine»." De-atunci, salvia inflore9te orlsiclnd intru salvarea sl ajutorarea oarnenllor. - CTnd ai facut ani de-a rindul experlente cu plante medicinale sl ai cerut adesea in clipe grele ocrotirea 9i ajutoruI multiubitei Stinte Fecioare, atunci simti din credinta aolnca si incredere aosvarata cum fsi intinde miinile

ocrotitoare pccts plantals noastrs rnedlclnals. '

Ceaiul de salvie, baut mal des, fortfica intregul organism, ne tere!?t~ de atacurl de apoplexie 9i are un efect foarte favorabil asupra paraliziilor. In combaterea transplratlel nocturne este singura planta medlclnala, in afara levanlicii, care vine oamenilor in ajutor; ea vindeca rnaladia care provoaca aceasta transpiratie in timpul noptii si 1'ndeparteaza prin puterile ei Invloratoara marea slabiciune care insoteste boala. Multi doctor; au recunoscut proprletatile rernarcabile ale salviei: ei 0 admlnistreaza in spasme, afectiunl ale maduve] spinarii, dereglar'i glandulare~ ~i tremurul membrelor (tremuraturlle extremitali1or) cu cele mai bune rezultate. In afectiunils rnentionate mai sus, se beau 2 cesti pe parcursul zilei, mghilitura cu inghititura. Ceaiul are un efect benefic 9; asupra flcatului bolnav, Tnlaturind balonarile 91 toate indispozitiils legate de dereglarile funclionarii ticatului. Are actiune depurativa, elirnlna mucozitatlle prea abundente din aparatul respirator !1i stomac, stimuleaz8 pofta de

55

mincare sl combate tulburarile intestinale si diareea. - Pe intepaturile de insecte

se aplica frunze de salvie farlmitate elt de rnarunt, .

Ceaiul de salvie se reoornanda extern In mod deosebit In amigdaUte, boli de git, abcese (focare de puroi) den1are, Inflam6tii ale faringelui ~i cavititii bucale. La multi copii ~i adulti nu s-ar fi ajuns la operatie de amigdale daca s-ar fi intervenit la timp GU salvie. Daca lipsesc amigdalele, care In oalltatea lor de politisti ai organismului opresc substanteie otravitoare l?i Ie preiucreaza, aoestea S8 incraapta direct catre rinichi. 0 infuzie de salvie ajuta 9i dintii care se mi!?ca~ 91ngiile care singereaza, de~osarile (retragerea gingiei), abcesele dentare. Se clatsste gura, se face gargara sau se aplica tampoane de vata Imbibate In infuzie.

Faarte important ar fi pentru oamenli slabi de nervi sl femeile care sUfera de afecliuni ale organelor pelviene sa taoa din cind in cino cite a baie de sezut cu salvie (a se vedea "Maduri de folosire").

Pe linga toloslrea cu rezultata bune a salviel ca planta medicinala, ea nu trebuie uitata nici Tn calitatea sa de planta arornatica (mirodenie) foarte qustoasa, Se rntrebuinteaz8. In por~ii foarte mici, asemanator cimbrului, la rnincaruri grase, cum ar fi friptura de pore, de 9lsc11 sau de curcan. ~i vTnatul devine mai gustos prin adaosul unei frunzullte de salvie. In prepararea bri'nzeturilor amestecate eu verdeturi (ou mirodenii) ~i asosurilor condimentate ar trebui sa ne gindim la salvle macer din motive de sanatate. In anumite zone se coc "prajituri 91 cozonaci de salvie". La coca se adauga frunze de salvie taiate faarte fin, asemenea anasonului.

MODURI DE FOlOSIRE

Infuzie: Se oparesta 1 lingurita de plante cu 1/4 Iitru de apa 9i se lasa sa stea putin.

0let de saMe: Se umple a sncta pina la gft (far a a 0 indesa) cu f!ori de salviede-cimpurl Uale), se toarna deasupra otet natural tn asa fel Tneit sa acopere florile 9i se lasa sncla sa stea 14 zile la soare sau la ealdura.

Bili de ~ezllt: Se pun de 2 ori 2 mTIni pline cu frunze peste noapte in apa reee la macerat. A doua zi, tatul se incalzel?te pina da In clocot, lar extractul lncalzit se adauga la apa de baie (a se vedea si "Sai de sezut" la .Partea general a") .

SPUNUTA (Solidago virga-aurea)

,

Este nurnlta In limba] popular :,;i flaare-boiereasca, ttoare-butace, rnanunchl, srnecaica, splinarita, varqa-de-aur. Aceasta planta medicinala se gase9te la margini de padurl, Tn santuri cu apa, pe povlrnisurt 9i loeuri defrisate de pacure. Tulpina, stutoasa, presarata Cu lujeri cu flori galban-aurii, ajunge la a inallime de cea. 80 centimetri. Fiorile se pot aduna din iulie pina in octombrie. Se utilizeaza In bolUe si hemoragiile intestinale. Splinuta este apreciata insa cu predilectle ca planta de "eac irnpotrlva bolilorrenale.

FIorile 9; frunzele oreeaza a senzatls racorttoara ~i fntrucit planta deshidrateaza, ea este recornandata In afecliunile renale ~. vezicale. Marele medic naturist, preotul KUnzle, istoriseste in serierile sale despre un barbat de 45 de ani care suferea de 0 boata grea de rinichi ce se tot agrava. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi. $i celalalt rinichi avea purol 9i nu mai putea Iunctlona normal. Atunei ernul s-a pus pe a cura cu splinu~a. A arnestecat splinura, dragaica (sinzlene) 9i urzlca-mcarta-qalbena \'n

56

parti egals, si-a preqatlt din ele un ceai ~I a baut 3-4 cesti il timpul zi181, Tn fnghitituri rnlcl, drept care boala i-a trecut com plet, dupa cum singur a declarat, in 14 zile.

Splinuta are efeet irnpreuna cu dragaica 91 urzlca-rnoarta galbena sau alba chiar 9i In scleroza renal~, In irigarea rei nala 5i la raeordarea, la rinichiul artificial. In toate eele tre cazuri am putut obtine succese prln tratamentul fitoterapeutf indieat. Astfel, un barbat in virsta de 52 de ani, considerat dE doctori a avea scleroza renala incurabila l?i pensionat dE boala, a venit gfffind 9i asudind la mine, dupa ee a ureat scars pina la etajul 1ntTI 9i s-a, trfntit - rasutlind din greu - intr-un fa, toliu, Dupa nurnai 0 saptaml'n8 In care a baur zilnic cite 3 cest din amestecul de cealuri rnentlonat, i-a mers deja vizibil ma bine. Folasea insa. toate plantele proaspete, din natura. Dupa a treia saptam1'na nu-I mai supara nimic.

Toate rncordarile nervoase de pe urma diverselor stari suflete~ti ale omuJui se descarca prin rinlchi. De aceea, dupa un soc de ordin afectiv, fie moartea subita a cuiva apropiat 9j drag, fie ariee alta nenorocire, se !?tie ca rinichiul este eel care sutera mai mult. Spllnuta se covedsste a fi 0 olanta rnedlcinala care intluenteaza cit se poate de pozitiv viata atectiva Ca atare, ceaiul de splinuta an trsbui consumat neaparat in oazul unor deceptii Ilii al alter stiui suflete~ti stresante.

Ingerul pazitor al plantelor medicinals se g~se~te in imediata aprapiere a splinutel Slmtlrn efectul ei de echilibrare in star! emotionale greis, asemenea unei miini care mingiie, ccnsoleaza 9i calrneaza. Deja pnvelistsa splinutsi In mijlocul naturii actlonsaza asupra no astra linistitor. Ar trebui sa tim recunoscatorl ca stirn rn apropiersa noastra 0' planta care aduce atita mTngiiere.

I

MOD DE FOLCSIRE

Prepararea ceaiuJui: Se opareste 1 lingurita (cu vfrf) de splinuta eu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin. - Din amestecul de ceaiuri deja rnentlonat se ia tot 1 lingurita (eu vfrf) ~i se praqateste ca mal sus.

~------------------------------------~II

SUNATOAREA {Hypericum perforatum}

Aceasta planta care inflore9te la margine de drumuri 9i paduri, pe dealuri 9i cimpii, din iulie pma In ssptembrie, se mai nurneste in lirnba] popular si buruiana-de-naduf, buruiana-oe-pe-rozor, erucea-voinieului. drobisor, floarea-Iui-Ioan, hernei-de-pamlnt, lemnie, fnchsgatoare, osul-iepurelui, pojar, pojarnita, sburatoare, sunaica, 9avirvarita.

Planta atinge 0 inal1ime de 25-60 centimetri, are a tulpina lunga ~i rarnificata ~i inflore~te In cime galben-aurii. Pentru a 0 recunoaste slgur, zdrobif 0 floare complet deschtsa. va curge astfel din ea 0 seva rosie. Planta inflorita este culeasa pentru a se pregati din ea ceai :;;i bai, in tirnp cs pentru uleiul de sunatoare se tolosesc numai florile.

Credinta populara veche punea seva de culoarea ~rngerui 9i cu actiune balsarnica a florllor Tn legatura cu singeJe 9i ranile Mfntuitoru)ui. lntr-acevar, uls·iul de sunatcars este cel mai bun ulei pentru rani, caci are efeet calmant, antiinflamator 9i cicatrizant. a legenda despre acsasta planta povesteste: .Cind apostalul preferat al Fiului Domnului

57

S8 afla sub cruce, mmnit de moarte, a aounat cu grija plantele stropita cu singe'e stint, spre a Ie darui ca amintire scumpa credinciosuor evlaviosl la moartea MfntuitoruILli." Seva rosie a aromate1 plante lasa tainic impresia ea in substanta purpurie a florilor galben-aurii ar traj ascuns un strop' din singele Mintuitorului nostru.

In zi de Si'nziene, simbolul fortelor sfinte ale !uminii 51 caldurii, sunatoarsa stralucests in toata splendoarea 8i florala unlca. Pe vremuri, fete Ie i'mpleteau din ea coronite, iar cine dansa 7n jurul foeului 7n noaptea de Sinziene trebuia sa poarte 0 cununita din sunatoars - earoana de Sinziene. in aceasta noapte plina de mister, feeioarele presarau ramurete de sunatoare pe apa, spre a vedea din inflorirea f!oriLor ofillte cum va fi la anul eu petitoru' lor. *

In Austria superloara, taranul punea, dupa un vechi obicei, planta tntre doua felii de pilne ~i a dadea vitelor ca hrana, pentru ca animalele sale sa fie crutate de bali. Din pacate, acaasta traoitie nu mai este urrnata astazl dedt izolat, In anumite tarnilli eredincioase.

Din cele spuse rezuita CIT de apreciata a fast sunatoarsa Tnca din tlmpuri stravechi.

Ceaiul de sunatoars se toloseste In leziuni nervoase !ili boll nervoase de tot felul, In rani de pe urma unor lovituri "i vatamari prin ridieat. EI este insa :;;i un leac excelent al diareei.

Nevralgia trigemenului poate filii' ea cornbatuta cu sunatoare, daca se beau ztlnie 2-3 cestl cu ceai de sunatoare 9i se treaca (extern) eu ulei de sunatoare tirnp mai indelungat locurile afeetate. Ne putem face singuri 0 tincture de sunatoare care are etect In boli de nervi, nevroze si astenie i'nsotita de insomnii. Tinctura sste tolosita, extern, ea frectie, iar intern, se iau 0 data pe zi 10.15 picaturl intr-a lingura cu apa.

Tulburarile de vorbire, somnul agilat, accesele de isterie, somnambulismul sfnt vindeeate cu ajutorul sunatoarei, la fel si mcontinenta urtnare ~i depresiunile. Din practice mea am observat cit in toate aceste boli, Tn afara Intrebuintarii interne a ceaiurllor, pot aduce un ajutor eflcace 9' baile de sezut cu sunatoare (a 58 vedea ,,Moduri de folosire"). Ele se fae 0 data pe saptamina, fiind urmate de 6 be; de picioare fn celelalte zile ale saptarnlnli. Aceasta cure se recornanda in starile nervoase de orice fel.

Fetele tinere, aflate la virsta de crestere, ar trebui sa bea pentru un timp cite 2 cesti cu ceai de sunatoare zilnic: el sprijina dezvoltarea organelor genitale la femei si ajuta la inlaturarea dereglarilor ciclului.

Un leae natural foarte laudat este uleiul de sunatoare. N-ar trebui sa lipseasca din niei 0 go~podarie. Poate fi preparat foarte user In casa (a se vedea "Maduri de folosire''). 19, rnentlne puterea curativa tlrnp de doi ani 9i este utilizat eu succes nu numai in Tngrijlrea rimilor desehise, a ranirilor proaspete, a hernatoarnelor, ainflamatlllor ganglionilor ~i a tenului aspru, ei este 91 un produs efieaee de tnctlonare in cazul durerilor de spate, de lumbago, de sciatica ~i reumatism. Pentru a avea 'a fndemfna un leae casnic contra arsurilor 9i a cparlrilor, se tin florile in ulei de in. Aeest ulei se tolossste 9; la arsurile de soare.

Suqarii cu dureri de burta (colici) se linistesc dace. burtlca Ie este rnasata eu u!e; de sunatoare. - a laranca pe care 0 cunosc vinoeca toate ranile, chiar 9i pe eele ale anirnalelor ei de casa, cu acest ulei. Barbatui sau a fost odata ranit grav la mine: de 0 unealta. Compress Ie cu ulei de sunatoars au inlaturat eurind to ate durerile, iar ranile i

* in limbe gemlena, sunatoarea se nume~teJDhanniskravt, adicii ,,Planta sIn:zJene 101" , iar ziua de Sin.zl .. " e , Johannil;1ag. A.nu sa face in llmba romana confuzie cu pienta care poartii ?I danurnlrea de slnzlena, care aste dragaic:a, adicii .Galium·' (n. tf.).

58

S-8U vindecat fara probleme. - Un alt taran a tratat cu sueces C) rana externa grava de la plciorul calului sau cu ulei de sunatoare.

Un doctor a constatat la a fetita de 8 ani 0 lntlamare a ganglionilor limfatici abdominali. De fieeare data cind frigul acpona asupra fetei, intern sau extern, ea avea dureri de burta, In cele din urrna zilnic, In special dirnineata. Mama ei a citit In brosura ee uleiul de sunatcare poate fi folosit cu sueees in inflamarl ale gangiJonilor. A inceput sa frece burta eopilului de fiecare data dnd se vaita de dureri. In scurt timp, acestea i-au trecut.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de plante cu 1/4 litru de apa ~i se lasa putin sa stea.

Ulei de sunatoaree Fiorile culese pe vreme lnsortta se introduc lntr-o sticluta pina la git tara a se lndesa sl S8 toarna ulei fin de rnasline peste ele. Uleiul trebuie sa acopere florile. Stiela, bine asiupata, se lasa clteva saptamfni in soare sau In apropierea rnasinf de gatit. Dupa citva tirnp, uleiul capata 0 culoare rosie. 88 filtreaza printr-o oucata de tifon, se storcb'ne resturile ~i uleiul de sunatoare se trage Tn stlcle de culoare inchisa. In eazul utlllzar] sale 18 arsurl, se paate recurge pentru macerare la ulei de in Tn loc de ulel de rnasllne.

Tinctura de sunatoare. 2 mlini pline de flori euless Tn soare se pun intr-un lltru de rachiu :;;i stiela se lasa 3 saptamini la soare sau alta sursa de caldura.

Bal de sezut: 1 galeata pilna cu sunatcare (tulpina, frunze ~j flari) S8 lasa peste noapte Tn apa rece. Inaintea ball, continutul se da in clocot l?i se adauqa la apa de bale. Durata baii - 20 minute (a se vedea "Bai de sezut'' din .Partea generala"),

TATANEASA (Symphytum officinale)

Este denurnita In limbajul popular 1i'l barba-tatai, boracioc, larba-lntaritoare, larba-ici-Tatin, gavet, iarba-tatll, tarba-nsaqra, lutatina, nadai, plosnitoasa, radacinaneagra, tacin, tatana, zlae, lar in enqleza comfrey. Aceasta planta de leac este una dintre eele mai bune ~i indispensabile pe care ni Ie pune natura la dispozitle. Creste pe cirnpil unde este urnezaala, la margin! de dmp, In ljianturi umede 9i de-a lungul apslor. 0 putem gasi ~i pe ITnga garduri 9i pe qrohotisurl de pants, Inflorind pe tot parcursul verii, Frunzele sTnt aspre si foarte ascutlta la virf. Radacina care tralsste mai multi ani - in exterior este rnaro inchis pine. la neaqra, in interior alba pina la galbuie - are grosimea degetului mare, iar dace. 0 desfaci este foarte cleioasa, unsuroasa ~i liplcioasa la pipalt, Fiind 0 planta cu radacin: adinci, tataneasa nu pre.a poate fi distrusa. Radacinile sale sint smulse din pamfnt prirnavara sau toamna. Ll se poate veni de hac doar cu ajutorul unsl cazmale ascutite, Planta proaspata este culsasa inainte 9i

59

in timpul perioadei de inflorire.

Tincture de tataneasa, pe care v-a pute!i face user singuri, ascunde In sine 0 torta rnlnunata. Bolnavii care au fast tratati ani de zile Tmpotriva reumatismului t?i a inttamatlllor artieulare cu tot felul de leacun exeelente, fara a se vindeca, gasesc un ajutor rapid in tinctura de tataneasa,

o femeie care de-abla se mal putea servi de bratul drept (incheietura urnarului era aproape I'n!epenita, iar medieul constatase deja 0 pareza) si-a frecat zilnic, la sfatul meu, incheietura l?i bratul drept ou aceasta tmctura, Din zi Tn zi a sirntit eum i se alina suferintele. Astaz] articulatia are mobilitate norrnala 9i ternela se poate ocupa iar de gospodarie. Dar- !?i frunzele tatanesel, oparits 91 apllcats ea terei cald pe membrele paralizate, ajuta peste noapte, atunei dnd maladia provine din surmenaj, luxafle, entorsa sau apoplexle,

Matu~a sotului meu a fost trTntita jos pe strada de un motociclist. S-a internat in spital cu tractura coxo-ternurala. La operatie i s-a baqat un cui !iii a fast trirnisa acasa dupa ce s-a facut bine. Cuiul trebuia seas peste un an, Dupa oe s-au potolit durerile liii a putut merge iara!iii normal, a neglijat consultul medical prevazut dupa scurgerea anului. Totul parea Tn perfects ordine, Plna ce s-a trezit intr-o zi cu ni~te dureri insuportabile. Abia acum S-3 dus sa-~i scoata euiul si S-3 constatat ca se formase deja psteita (puroi la os). Desi injectiile au caimat tsrnporar durante, supuratia n-a trecut. in acest stadiu a venit la noi in vizita, fiind un munte de disperare. Pot spune, fara a exagera: Comprese calde cu tsrci din faina de tataneasa au ajutat-o peste noapte. A doua zi, femeia putea deja sa stea asezata sau intlnsa, tara a avea dureri. AVlnd ln vedere ca In magazine nu se gaseau dedt radaoini talate rnarunt, rnatusa a avut inspi, ratia sa Ie usuce In cuptor, dupa care le-a rnacinat cu 0 rl9nita veche de cafea. Si-a pus aeeste compress ou terci (a se vedea .Moduri de 1010sir8") pina ce locul n-a rnai suparat-o,

$i tumefierile la glezne ,i la incheieturile mlinilor se retrag cu ajutorul acestui terci. A9 vrea sa atrag atentla In mod deosebit asupra faptului ee. aceste comprese pot aduce alinare chiar ~i In eaz de paraplegie. Compresele calde cu terei ajuta 91 in ulcer varicos, in tumefieri reumatlce ale rnuschllor, in noduri de artrtta, in umflaturl, in dureri in ceafa, in inflama!ii ale pielii piciorulul 91 calrneaza durerile de dupa ampl,ltari.

Din radacini se poate pregati 9i un oeai care este folosit intern in bronfite, afecliuni ale aparatului digestiv, hemoragli stomacale si pleurezii. Se beau peste zi, inghititura cu Tnghititura, 2-4 cesti Pentru a combats ulcerul gastric se recomanda un amestec de plante pentru ceai: 100 grame de tataneasa. 50 grame de filimica 9i 50 grame de troscot (a se vedea "Maduri de tolosire").

Inca 0 data vreau sa mentionez tinctura de tataneasa. Se utilizeaza cu eel mal bun rezultat sub forma de cornprese la leziuni externe ,i interne, raniri de tot felul, contuzii, hematoame sl fracturi.

Frunzele tatane'sei se intrebuinteaza nu numai pentru compress, ci 9i ca adaos la bails complete in caz de dureri raurnatlee, artrlta, dureri de oase, tulburari ale irigaliei sangv;ne ,I dlscopatle. Totusi, pentru tulburarile irigatiel sangvine a picioarelor, pentru va rice si pentru tratamentul suplimentar sau postoperator al fraeturllor, se fae bai de sezut (fn cada) cu adaos de tataneasa.

in anumite zone geografice sa moaie frunzele de tataneasa Tn aluat de clatlte, dupa care se CDC, beneficiind in aeest mod toata familia de substantels active ale aeestei rnlnunate plante medicinale.

60

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului de radacini: Se pun peste naapte la race 2 lingurite de radaclni taiate rnsrunt In 1/4 litru de apa, dimineata se inca.zesc us or 5i S9

strecoara. Sa beau inghi~itura cu Tnghititurit' , .

Amestec de plante pentru ceai (Ia ulcere gastrice): Se foloseste 1 lingurita (cu vTrf) din amestecul respeetiv la 1/4 litru de apa, se opareste si se lasa In repaas 3 minute. Se beau 3-4 cesti pe parcursul zilel, calde, Inghititura cu Inghitltura.

Comprese cu terei: Rad,kinile bine uscate sint macinate fin, slnt amestecate repads lntr-o ceasca cu apa foarte fierbinte ~i cfteva plcatcri de ulei alimentar pinS. se formsaza un terei, aeesta se lntinde pe 0 bucatica de

pinza, se aplica local in stare calda ~i se- leaga. '

Comprese de frunze (proaspete): Frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn cu U0 sucitcr de taitej, se pun pe locurile afectate 9i se leaga.

Comprese de frunze (opante): Frunzele de tataneasa sint oparite cu apa clocotita 9i sint aplicate calde.

Adaos la baile complete: 500 grams de frunze proaspete sau uscate de tataneasa se lasa. peste noapte la reoe in cca. 5 litri de epa. A daua zi S9 puns tatul la fiert, iar liehidul S9 adauqa In apa baii (a se vedea "Bai complate", la .Partea gensrala").

Adaos la baile de ~ezut: La fel ca la baile complete, insa numai 200 grams de frunze.

Tinctura de tataneass; Sa spala radacinile de tataneasa 9i se eurata au 0 perie, S8 taie rnarunt ~i se introduc intr-o sticla pine la gft fara a se Tndesa, se toarna rachiu de secara sau de fruote si se lasa 14 zile la soare sau Tn apropierea maslnii de gatit. Rachiul trebuie sa aeopers radacinlle.

AHfie de tataneasa: 4-6 radacini (in funcjle de rnarlrne) de tataneasa proaspete !?i spa late sint talate foarte fin, prajite iute fn cca. 250 grame de untura curate din intestine de porc, lasate sa stea pests noapte, fncalzite a doua zi, apoi filtrate 9i presate printr-o bucata de pinza. Ss lntroduc imediat in rectplente rnicl 9i curate sl se pastreaza la frigider. Pomada poate fi intrebuintata Tn looul unei compress cu terci. Este indlspensabila in tratarea ranilor la oameni si anima Ie!

Vin de tataneasa: 2-5 radacini' proaspete 9i spalats sint taiate fin sl lasate 5-6 sa.ptamfni intr-un litru de yin alb natural. Un mijloc excelent In tratarea bolilor de plarnlnil

TRAISTA-CIOBANULUI (Capsella bursa-pastoris)

Aceasta olanta rnedicinala foarte valoroasa, care se Intnne:;;te peste tot pe drumuri, cimpii, pamlnturi intelenite, oqoare paraginite, santurt, povimisuri, cimpuri ~i gradini de zarzavaturi, este considerate. in general 0 buruiana lncornoda. Oe-abia se aduna undeva 0 rnovila de pamint - mai ales dnp S6 construiesc case - 9i imediat apars, aproape peste rroapte, traista-ciobanutui. In lirnbajul popular i se mai zice 91 arior, buruiana-de-triqurl, coada-pislcli, pasatsl, pascuta, pastele-cailor, punga-babei, pungapopii, pungulita, rapan, straita-popii sau ta~cl.Jlita. Frunzele zirntate neregulat torrnaaza - assmanator papadiei - 0 rozets. Tulpina ajunge pina la a lnaltims de 40 centimetri.

61

Perioaca de intlmire: martie-noiembrie. Fiorile, foarte mid de un alb murdar, sint umbeliforme, alcatulnd ~ intlorescenta In forma de ciorchine; de tutplnltels subtiri atirna m;cile pastai (fruct capsula) sub forma de inlmlcare 9i amintlnd la pipalt de pielea pretucrata. -Oratantila au 0 preferinta spaciala pentru traista-ciobanului. Imediat ce zapada se topeste l?i vremea 58 inealzeste, aceasta planta

rasars prcaspata 9i verde. '

Ceaiul de traista-ciobanului, din care se consurna zilnic 2-3 cestl, 58 lntrebuinteaza cu mare sucees in toate tipurile de hemoragii, ca de exsmplu In hemoragiile nazale, stomacale, intestlnala ~i in metroragii (hemoragli uterine neregulate). In cazul ranilor singerinde, la care singele nu vrea sa se opreasca, infuzia de traista-ciobanului are un stect hemostatic uirnitor.

In cazul menstruatuior abundente, se beau, tlrnp de 8-10 zlle lnainte de venirea clolulul, zilnic cite 2 cesti de csat, folosind 1 lingurita (cu Vlrf) de traista-clobanului la 1 csasca. Acest ceai .serve9te 9i la reglarea eielului pe parcursul pubertatii. In timpul menopauzei, de asemenea, fiecare femeie ar trebul sa bea 4 saptam1ni de-a ri'ndul clte 2 csstl zilnie, sa intrerupa apoi pentru 3 saptarninl i?i sa repete periodic acest tratament

Pentru hemoroizii care singereaza, se fae rnici clisrne intestinale, bai de sezut sau spalaturi eu infuzie caldula de traista-ciobanului. Mamele care au sinii umflati In timpul alaptatului ar trebui sa-9i incalzaasca la aburl (intr-o sita) traista-ciobanului proaspata, 5-0 puna intre pl'nze si sa si-c aplice local calda, sub forma de comprese. Se reoomanda cu succas In cazul hemoragiilor renale 2 cssti pe zi cu un amestee de ceaiuri din traista-ciobanutui ~i coada-calutui fn parti egale.

Traista-ciobanului este fnsa - asemanator vlscului - ~i 0 planta rnedlclnata care regleaza circulatla singelui, filnd indicata decl in mod deosebit atit la hipertensiune cit sl la hipotensiune artertata. Spre deosebire de ceaiul de visc, care sa face lasindu-se vlscul peste noapte In apa la rece, acest eeai S8 preqateste oparind traista-ciobanulul. Se lau 2 cesti pe zi 9i se intrerups consumul de ceai atunci cine clrculatia s-a normanzat. Un efect curativ la fel de bun ea l?i viscut n are traista-ciobanulul 1n hemoraglile menstruale. $i in acest eaz, ceaiul se bea numai 0 pericada de tirnp.

Aceasta planta rneoicinala de mare valoare este de un real ajutor la toate bolile musculare externe. Este mteresant ea despre acest lucru nu s-a scris nimic ln aproape nici 0 carte moderns de plante medicinale. Acum ciliva ani, un domn batrin mi-a daruit 0 carte veche de plante medicinale, cu gravuri ~i desene unice. Dar, asa cum se intimRla cind ziua ti-e plina de dimineata ~i pina seara, n-am putut rasfol cartea declt 0 data. lntr-o noapte, catre ora douasprazece, am sarit deodata din somn; mi s-a parut ca as fi fost trasa user de urneri, Bruse, rni-a trecut prin minte ideea: IAi acsasta carte de plante medicinale deja de 0 jumatata de an 9i Inca nu te-al oeupat series de ea nlci macar 0 singura data!" M-am trezit ca lumea din somn, rn-arn sculat din pat, am luat carte a si m-arn asezat mal comod in camera de zi. Am deschls-o si rni-au s~irit imediat In ochi c~eva rinduri: "Atunci cind nimic nu mai ajuta in atrofia musculara, luati urmatoarele: traista-ciabanului tajata rnarunt 5e lasa 10 zile cu rachiu de secara la soare sau in apropierea maslnii de gat;t, se frlctloneaza locurile respective de cfteva or; pe zi, iar intern - 4 cesti cu ceai de cratisoara." Ca si cum tat ce-rn' doream ar fi fost sa citesc aceste citeva rinduri - atunei nici nu mi-am dat seama de asta -, am Inchis eartea, am pus-o la toe, m-am bagat in pat !?i curind am adormit. Citeva zile mai tirziu am fost sunata din Viena: "Ma puteti ajuta? Am 52 de ani, sint de pratesie asistenta

62

medicala !?i sint pensionata medical de doi ani. Sint complet neaiutorata din cauza atrofiei rnusculare!" l-am recomandat retsta ment.onata, iar cfnd a venit insanatosita dupa trei saptarnini la mine la Grieskirohen, am af!at ca la data la care fusesem trezita din somn in miez de noapte, ea facuse un pelerinaj la Maiea Domnului la San Damiano In ltalla. La intoarcere, in autobuz, un damn, vazind-c atit de neputincloasa, a trimis-o 10. mine. Curfnd dupa aeeea s-a sim!it atit de refacuta ~i intarita, ineit si-a putut relua serviciul.

Un alt apel teJefonic, de data aeeasta din Steyr. Austria: "Am 62 de ani. Din eauza unei rela~ari a sfincterului am facut anul trecut un prolaps intestinal si am fost operata. In acsasta toarnna treaba s-a repetat; dureri neintrerupte, zi ~i noapte. lntlnzlndu-se de la buric spre ambele solduri, ca si eum as fi fost taiata de un fierastrau. Medicii din spital au respins ideea unei a doua operatii, sustinfnd cao nu mai ests nimic de facut." M-am gindit pe loc la traista-ciobanului eea trimis~ de Dumnezeu, am sfa:tuit-o sa ia zilnic cite 4 cesti cu ceai de cretisoara, care lntareste musculature Tn interior, iar extern sa se frlctloneze cu tmctura d~ traista-clobanulul, din care sa puna ~i Tn eeaiul de cretisoara de 3 ori cite 10 picaturi. In rastimpul celor 10 zile neeesare prepararf tincturii de traista-clobanutul, am lnoernnat-o sa-~i puna comprese cu ierburi suedeze. Mare ml-a fost uimirea dnd femela rni-a telefonat dupe. un timp ca n-o mai jena nimic. Prolapsul intestinal se retrasese complet, rnuschll sfincterului function au iarasi normal, lar d.urerjle chinuitoare din solduri lncetaeera chiar a doua zi dupa inceputul tratamentului. lntrucit la teleton lmi pierise. de uimire, glasul. femeia a venit la mine doua zile mal tirziu pentru a-~I manifesta direct bucurla.

Nu se poate spune ceclt atlt: Ce rnult aJut§. plantele din farmacia Dornnului! Cine face astfel de minuni? Este numai si numai Indurarea Creatorului!

o femeie din Austria lntertoara, din apropiere de Karlstein, scrle: 1I0upa 0 prelegere, v-am cerut statui in legatura cu 0 hernie inghinala. Aceasta era lunge. de cca. 10 centimetri, groas§. ~i lata de 3-4 eentimetri. PTna ee tralsta-clobanului a fast gata, am pus compress eu ierburi suedeze. Dupa aeeea am inceput sa ung locul, freclndu-! eu tinctura de traista-ciobanului si am baut zilnic 4 casti cu ceai de cretisoara, timp de 6 saptamfni. Fiind aqricultoare. nu rna putearn menaJa - era vremea secsrlsului -, asa ea am purtat la lueru un corset. Dupa 12 zile de tratament nu se rnai vedea nimic din hernie, lnsa tot mai aveam dureri. Dupa 21uni rni-au dlsparut ~i ele. Hernia inghinala am putut 8-0 vindec fara operatie."

Raposatul rnadlc-sef dr. Rohling, fost director al sanatoriului biologic din Mittenwald de lingS. Garmisch/Bavaria superioara, care mi-a facut odata 0 viz ita sl a citit cu acea ocazie serisoarea respectiva, a fost vizibil impresionat. Mi-a spus ca herniile inghinale nu au putut fl vindecate pine. acum cu mijloaee medicale decit prin cperatie.

4 cesti cu ceai de cretlsoara (intern) ~i frectii eu tinctura de traista-ciobanului (extern) ajuta si la htsteroptcza (prolaps uterin). (Frictionarea trebuie sa inceapa in aeest caz de la vagin 9i sa se continue peste pinteee.) Subllniez Tn jnod deosebit ca aceasta tincture. trebuie preparata din traista-ciobanului proaspata, In bali musculare atlt de grave nu ajuta rapid ~i siqur decit plantele proaspete!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 linguri~a (cu vfrf) de plante cu 1/4 litru de apa 9i se lasa sa stea putin.

Bai de .,ezut: A se vedea IIBai de sezut" la .Partea generala"_

63

Comprese cu aburf Se pun 2 mTIni pline de traista-ciobanulul, dace S8 poate proaspata, intr-o sita care S9 tine peste abur. Planta muiata la abur se bags fntr-o bucata de pfnza care se apllca local sub forma de eompresa,

Tinct u ra de traista-cioban u lui: Tralsta-ciobanulul prcaspata, cu flori, frunze, tulpina 91 pastal, se taie rnarunt ~i se introduce intr-o stlcla pina la gft, se toarna deasupra rachiu de secara sau de fructe de 38-40% (plantels sa fie acoperite) 9i 59 lasa sa stea 14 zile la scare sau la caldura .

Poarta 9i denumirile: ssprisoara, boitoreana, burulanade-friguri, canlpoala, coada-racului, cornate', oumbravnioa, lipiGi, matcLlta, scaisor, turila. Prin turita-rnare avem la dispozitie 0 planta rnedicinala magnifica, numlta In germana "regele tuturor plantelor", Ea crests in locuri insorite, uscate, pe margini de drurnuri, cimpuri si paduri, pe povlrnlsurt, dealuri 9i pants, in lurninisuri 9i printre ruine. Fiorile mid, galbene alcatulesc, ca 9i If,l lurnlnarlca, a infloreseen!a. Tn forma de ciorehine lung. Intreaga planta este acopsrtta cu peri moi, frunzele mari pot stinge a lungime de 10 centimetri ~i sint psnate. Planta ajunge pine. la a rnaltime de 80 centimetri 91 apartine acelelasi familii ea 91 cretlsoara. Turita-rnare este culeasa in timpul Tnflorlrii, intre lunile iunie :;;i august. lstoria aeestei plante medicinale oatsaza, ca sl la multe altele, din trecutul lndepartat. Era cunoscuta inca de pe vrernea veehllor egipteni. Turita-

mare poseda un puternic eteet curativ pentru toate infl,am.aliile gitul~i v!pi ale gurii_; decl la. sa,ar trebu!. sa ne glndim 10 caz de an9hina,~ farlnQlta, stomatlta ulceroasa sau alte mflama~1I ale. mucoasei bucale. Oamenll care, datorita profeslunii, vorbssc sau cfnta rnult ar trebui sa faca, preventiv, in fiecare zi gargara cu caai de turi1a-mare. Frunzele au un stect excelent Tn anemie, rani, reumatlsm, lumbago, tulb ... rari digestive, clroz;a hepatica, in scaderea activitaFi hepatice, precum ,i in bolile splenice (de splina). Se pot bea zilnic pin§. la 2 cssti cu csei.

Fiecare ar trebui sa-al dsa ostensala sa faca 0 data sau de doua art pe an 0 bale cu adaos de infuzle de turita-rnare (a se vedea "Maduri de Iolosire''), iar copiii serotulosi ar trebui sa faca zilnic 0 astfel de baie .

• Turlta-rnare este una dintre plantele noastre medicinale cele mai bune, datorita efectului Sal) astringent 9[ a cornponerrtelor curative. Dr. Schierbaum spune: "Cite 1 ceasca cu ceal de 3 orl pe zi vlndeca emfizemul pulmonar, eerdut marlt, dilatarea stomacului !lIia intestinelor, apoi bollle renale ~i vezicale, dace. rernedlul este faloslt un tlmp mai indelungat." Alifia de turita-rnare se recomanca carduros in variee ~i ulcera~iile gambei (a se vedea "Maduri de toloslre") si S8 intrebulnteaze asamanator alifiei de fil[mica, In bolile hepatice 58 foloseste un amsstee de ceaiuri de plante, astfsl: 100 grame de turita-mare, 100 grame de dragaica £iii 100 grame de vinarita (numita ~i rnama-padurii). Se bea zilnlc dirnirieata, pe stomacul gal, cite 1 ceasca, iar in restul zilei se beau 2 cestl, incetul Cl,J 7ncetul.



J

TURITA-MARE (Agrimonia eupatoria)

64

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului; Se toloseste i IinguriFfi de plante la 1/4 litru de apa, se opare~te 91 se rasa sa stea pupn.

Baie de plante: 200 grame de plante pentru 1 bale completa (a S8 vedea IIBai complete", din .Partea generala").

Amestec de ceaiuri contra bolilor hepatice: Turua-mare, dragaica ~i vlnarlta sint amestecate In parti egale. Se foloseste 1 linguri!a. (cu viti) la 1/4 litru de apa, se opareste ~i se lasa sa stea putin.

Prepararea allfiei: 2 miln; pline de frunze, flori !iii tulpini taiate rnarunt la 250 grame de untura de pore (a se vedea .Prepararsa alifiilor", la .. Partea generala")_

U RZICA (Urtica dloica)

Un medic a aratat odata Intr-un discurs la radio ce. urzica - numita 9i urzica-creata, urzica-mare sau urzicade-padurs - este una dintre eele mai bune plante de feac pe care Ie avern. Oeci daca oamenii ar 9ti ce efect tarnadultor are. n-ar mai cultlva dedt urzici. Din pacats slnt foarte putini eei care cunosc acest lucru.

>: /..1 - . Urziea este curativa incepind de la radacina, oon-

" 'if -_ ...... ..;\: tinulnd cu tulplna ~! frunzele 91 terrninind cu florile.

_ ~_ Inca din antichitate se bucura de multa apreciere .

. > ' :;. _~ Albrecht Durer (1471-1528) a pictat un Inger care

i '. zboara catre tronul Atotputernicului tinfnd urzica In

~W~~ m7na. Preotul elvetian Kunzle arata In scrierile sale ca ur-

~.,.".,~~.~_ zica ar fi fast distrusa de mult daca nu s-ar 11 autcaparat

or , urzidnd; insectele si alte animale ar fi facut-o de mult sa

dispara. .

Am putut statui ooata pe a mama a sapte copll, care de la ultima nastere tot facea eczema, sa bea ceai de urzici, In scurt timp acestea au disparut, la fel ~i

" durerile de cap care a chinulau ~i ele tot de-atunei

ineoaee. Intrudt urz.ca ajuta In cazuri de nisip la rinichi ~i in urlna, iar eu am presupus ca ternela ar avea dupa ultima nastsre probleme cu rinichli, am sfatuit-o sa b~a acest ceai. Mfna in mina cu bolile renale merg adesea durerile puternice de cap. In scurt timp au disparut atlt eczema cit ~i migrenele. Eczemele, avind de cele rna' multe ori 0 cauza lnterna, trebuie tratate din interior cu plante care curata singele.

Urzica este cea mai buna planta de leae depurativa 91 hematopoetica. Avina 9i a Influenta pozltlva asupra pancreasului, ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei (al zaharului din singe). EI vindeca 9i bolile ~i inflamaliile cailor urmare, prscurn 9i retenlia urinara patologica_ Avind In acslasi timp ~i etect user laxativ, este recomandabil mal cu searna pentru a cura de prlmavara.

De cind am aflat ee efect curativ au urzicile. mi-am creat un obicel din a face a cura de patru saptamlni cu ceal de urzici, pnmavara din plantele tinere 9i toamna dupa otava, cind rasar iara9i fire tinere pretutindeni. Beau dirnlneata pe stomacul gal 1 ceasca, 1/2 ora inainte de rnlcut dejun ~i 1-2 cesti pe parcursul zilei, Inghititura cu fnghititura_ $i ceaiul dinaintea micului dejun trebuie oaut In fnghitituri rnici, pentru a-I

65

mari efeetul. Dupa 0 astfe' de cura de eeai rna simt extraordinar de bine 9i am de fiecare data senzatia aa pot realiza de trei or! mai multe lueruri ca pi'na atunei. Famma mea 91 cu mine n-avem nevols de ani de zlls de medicamente, iar eu rna simt pllna de mobilitate ~i tlnerate, De alttel, ceaiul nu-l deloe rau la gust. Se bea fara zahar. C.~i sensibili pot Insa adauqa eeva rnusetel sau menta pentru 1mbunata1irea gustului. In medicine populara, cura eu ceaiul de urzici este propusa pe 0 durata de mal multe saptamfni 'in atectlunlle hepatice, biliare si splenice (chiar ln cazul tumorli la splina), la secrelii abundente ale stomacului ~i aparatului respirator, la crampele ~i ulcerele stomacale, la ulcerele intestinale ~i belile de plept. Pentru a rnentlne valoroasele substants active, ceaiul S8 prepara dear prin oparira, Ca mijloc profilactic fnsa, 58 bea 0 singura ceases eu eeai de urziei zllnlc, tot timpul anului. Este de mare ajutor si Tn viroze sl infectii bacteriene.

, De la 0 anumita: virsta incolo se dirrtinuaaza cantitatea de fier din organism. Apar de aeeea stari de.oboseala, chiar epuizare, omul se simte batrin ::;;i cu mai purina putere de rnunca. In acest caz, urzica proaspatal care contine fier, poate fi folosita cu mare suoces. Ea ne ajuta sa depaslrn acest punct critic. Dupa 0 cura de urzlci ne sirntlm, relativ repede, mai bine din punct de vedere fizic, energia si puterea de rnunca ne revin, renastem si fnflorim vizibil.

o tTnara femeie'din Urfahr a venit odata la mine, anernica, bolnava de stomac si vezicula biliara. Ca fenomen secundar permanent manifesta dureri puternice de cap. Am statult-o sa recurqa la ceaiul de urzicl, Dupa un timp am fntTInit-o din npu in mad il1tfmplator. Radiind de fericire, mi-a povestit ce repede 0 ajutase urzica, Intreaga ei fan 'lie s·a Tndreptat de atunci spre aceasta planta medicinals ..

'In hidropizii, urzlca ajuta prin extragerea puterruca a apei din tesuturl ~i cavita1ile naturale ale corpului. Datorita substantelor saJe active hematopoetice, este de folos si ln cloroze, anemii !:?i alte beli grave ale singelui. Asociata cu alte plante rnedlcinale, urzica este tolosita cu sueoes 9i contra leucemiei (a se vedea articolul despre .Leucernie", pag. 118). Celor ce sutera de once fel de alergie (9i guturaiul de fin intra aiel), Ie recomand sa bea ceal de urzici 0 perioada mai indelungata.

Urzica anlhileaza predtspozltla la racell si combate alectiunde artritice ~i reumatlce. a doarnrta din Eiehstatt a stat timp de trei ani sub tratament medical, av1'nd sciatica ?i dureri puternlee. In decursul a jurnatats de an a scapat de dureri, dupa ce a facut 6 bai complete de urzici cu cite 200 grame de plants.

Cu citva timp in urrna am facut cuno9tinta cu 0 femeie de circa 50 de ani care trebuia sa poarte psruca din cauza parului fcarte rar. I s-ar f distrus astfel si ultimele radacini de par. Am statult-o sa se spele pe cap cu infuzie de urzici proaspete sl suplimentar au infuzie din radacini de urzici. Mi-a urmat sfatul l?i s-a putut vedea pe saptam1'na ee trecea eum parul s-a regenerat, lncepind sa creasca 9i sa se inoeseasca din nou. Foarte binstacatoare pentru orice par este tinctura de urzica, pe care ne-o putem face singuri din radacini de urzici scoase din parnint prirnavara sau toamna (a se vedea la "Maduri de tolosire": IISpalatul pe cap" 9i .Tinctura de urzica"). Eu lnsarru Imi masez zllnlc plelea capului cu aceasta tinctura, pe care a iau cu mine chlar ~i in excursii sau cind calatoresc ca sa tin prelegeri. Efectul este evident: pie lea capului n-are rnatrsata; parul este des 91 rnatasos, cu un luciu frumos.

Urziea ajuta excelent si in arterlta. Multi oameni suferind de aceasta bcala ar putea sa scape de a amputare de piclor daca ar face la timp bai de picioare cu n3dacini de urzici (a se vedea ,.Moduri de totosire'').

• Grice spasm, indiferent de unde provine, induce tulburari ale Irlgatiei sangvine. In aceasta sltuatie se recornanda spalaturile ~i baile cu infuzie de urzici. Acela!?! lucru este valabil 9i in cazul special al s1enczei rnltrale. Se aplaaca bustul deasupra cazil, se spala regiunea lnirnll cu infuzie calduta de urzicl, masfnd usor in acslasi timp.

66

o ternete din Bavaria In virsta de 51 de ani a suferit tirnp de 28 de ani de pe urma unei flstule, Profesorul consultat a conslderat 0 operatie ca fiind problernatica, intrucft fistula era plasata pe obraz, pe osul molar. In anul 1978, aceasta femele nefericita s-a adresat unui tamaduitor, care i-a aratat mal ales foarte rnutta Tntelegere, l-a prescris alirnentatie vegetariana cu fructe r?i legume crude 9i gimnastica r~spiratorie. Starea ei a devenit mal suportablla, fara a fj inset verba de 0 insanato9ire, In mai 1979, a fnceput sa adune primele urzic! proaspete, bind zllnic 3 cestl au ceai amestecate de fiecare data cu 1 lingurita de bitter suedez. A scris: "Dupa exact 14 zile, fistula mea din obraz se vlndecase 9i nu mal aveam nici a durere. ~i asa a ramas plna azl" (2B.11.1979).

Aud tot mereu cu bucurie despre cit de multi oarnenl au cunoscut si simtlt asupra propriului lor organism puterea lecuitoare a urzicii. Astfel, rni-a sorts de curind ° femele ca luni de-a rlndul a baut zllrnc ceai de urzici. Nu numai ea a scapat de once senzatls de oboseala, de epuizare, in cluda muncii grele de zl cu zi, dar i-a disparut 9i a batatura purulenta, care Ii priclnuise nlste dureri ce se intindeau pine. in coapsa, de care n-avusese insa timp sa se ingrijeasca din cauza muncii excesiv de lrnpovaratoare; la fel sl 0 ciuperca la unghii, la a csrei indepartare prin operatie nu se putea decide. Da, asa poate ajuta buna urzica depurativa si hematopoetca, pe care oricft as recomanda-o, tot n-ar fi suficient. 0 alta femeie mi-a scris ca urzica a vlndecat-o de a eczema care 0 chinuise ani de zile. Astfel de scrisori sint raze de lumina in viata mea. Ele-mi arata ca ne putem baza pe bunele noastre plante de leac, oriunde le-arn folosi.

Odata a venit la mine, plTng'ind, un barbat mai virstnic, Cu trei ani In urrna se rmbolnavise de gripa, De atunci, urina sa era mara inchis ~i suferea de niste dureri de cap insuportablle. Nu i-au folosit nici numeroasele medicamente administrate, nici injectiile (in ultimul timp in regiunea capului). Dirnpotrlva, migrenele au devenit tot mai acute, rncit omul era in pragul sinuciderii. l-am dat curaj, indrumfndu-I spre urzicile proaspete. Urma sa bea 21/2 litri de ceai, rspartizati pe parcursul intregii zile. Dupe patru zile rn-a anuntat telefonic ca durerile de cap n trecusera total. Ceva mal tYrziu rnl-a transmis printr-o femele ca se simte mal bins acum dedt Inaintea gripei. Folosili 9i dumneavoastra urzicile proaspete, tinere, In special prirnavara, 9i faceti cu ele 0 cura depuratlval Va Yeti min una de efectul lor binefacator.

o calugarita din ordlnul Elisabetinelor din Klagenfurt mi-a urrnat, de asemenea, staturile 9i s-a mirat de rezultatul obpnut. Pete, care nu vo!au sa se vindece, aparute 'in regiunea abdorninala sl lornbara sl lnsotite de mlneartrnl puternlce, au disparut in timpul eel mat scurt, datortta ceaiului de urzici si a unei diete pentru ficat. $i la alt caz asernanator ajutase rapid ceaiul de urzici.

Dintr-o scrisoare din Dellach in Karnten aleg urmatoarete r7nduri: "Va multurnesc din toata inima si Dumnezeu sa va aiba in pa,?a pentru ajutarul inestimabH de care am avut parte datorita sfaturilor dumneavoastra. In decursul bolli rnels care a durat 19 ani am fost internata prin toata Austria In multe clinici de neurologie. Nici un medic nu mi-a putut spune ce am de fapt, darmite sa-mi fie de vreun tolos. 0 saptarnina intreaga am baut ceai de urzici 91 ca printr-o minune boala a trecut de parca nici n-as fi avut-o vreodata." Din faptele mention ate reiese cit de rspede ne pot ajuta plantele noastre medicinale. Este adevarat ca aici nu este sunclenta a ceasca pe zi, ei, in bolile grave, trebule sa se bea minimum 2 litri In timpul zilai, In inghitituri 'mid.

Un om de afaceri rni-a povestit ca-si ia ln excursii 91 calatorii de afaceri eeai de urzicl intr-un termos, oaci se increde orbeste In pertormantela sale ~i in ajutorul sau. Nu nurnai ca-1i taie eel mai bine set~a, dar te 9i invioreaza 9'-1i alunga orlce ebcseala.

Inca a indlcatie deoseblta: In sclatlct, lumbago nevrite la brats 9i picioare, se freaca f 0 art e u s ° r locurile dureroase cu a urzica proaspata. La sciatica, de exemplu, se atinge foarte incet piciorul cu planta proaspata, fnceplnd de la glezna, pe partea exterloara pina la 901d, iar pornind de alei, de-a lungul partii interioare a

67

piciorului pina la calcTI. Acest lueru este repatat de 2 on, iar in lncheiere se trece urzica de la sold fn [os peste sezut, Se proceoeaza Ia fel !?j cu alte portiuni afectats. La urma se puoreaza pielaa pe loeurile respective,

Nu trebuie oare sa multurnlrn Docnnului pentru fndurarea LUI de a ne f daruit a atlt de rniraculoasa planta medicinals? In vlata lor traita. rapid, oamenii tree pe linga ea nepasator, preferind sa recurqa la calmante si sedative, care sint luate exceslv. Dar adesea nu pot ajuta in mod real decit bunele noastre plante de leac, cazute din pacats Tn uitare.

in final a~ vrea sa mai adaug a intimplare care rn-a impresionat in mod deosebit. in oraselul nostru am facut cunostmta cu 0 batrina care rnl-a povestit ca medicul constatase cs are tumori canceroase la stomac. Nu se putea decide sa se opereze din cauza virstei fnaintate. Atuncl cineva a statult-o sa bea ceai de urzlci, Clnd s-a dus la medic dupa un timp, acesta a intrebat-o mirat: ,N-ati operat? Dar nu se vede nlei 0 cicatrlcel" Excrescentele disparusera complet ~i femeia a mai putut beneficia de un amurg sanatos al vlatii. Nu trebuie sa ajungem atlt de departe. Niciodata nu se poate forma ceva malign, dad) pe ltnga faptul ea 0 pretulrn pe buna noastra urzica, n aSif1)ilam puterea minu.rata. in intervale regulate de timp, sub forma eeaiului.

lnca.un sfat bun: lncspeti chiar astazl a cura de urziei. Planta uscata 0 gasiti in orice magazin specializat. lnvitati plante Is noastre medicinale iar fn casal Eehipati-va prtrnavara eu toartecs 9i rnanusi si ie9iti la aer liber, in natura lui Dumnezeul Este a mare placers sa culegi urzicile singur, sub cerul liber al Domnuluil Cu dt sint utilizate mai proaspete, cu atTt mal mare este, conform experientei, reusita curative. Gfndili-va atunci 9i la a provizie pentru iarna, in vederea carera ar fi eel mal bine sa culegeti urzicile de luna mal, Bucurati-va sa puteti face astlel singuri ceva in folosul sanatatii dumn savoastra!

Un cititar din Westfalen serie: "Vecinul meu utilizeaza urzica si pentru stirpirea insectelar sl a daunatoriror din gradina sa. Pune a cantitate mai mare de urzici intr-un recipient co apa, care are Tn jur de 300 litri (dar se poate muia 9i a cantitate mai mica) ~i lasa urzicile la macerat inauntru ceva mai mult timp. Cu aceasta apa de urzici i~1 uda apai tot mereu plantele, pe care Ie poate avea astlel far~ daunatorl, fara a lntrebuinta substante chirnlce. Nici in morcovi nu mal intra atunci vierrnii!"

Dad. vreti sa va informatl in legatura cu alte utilizari eficiente ale urzicil, citi1i brosura ,Maria Treben's Hellerfolge", aparuta la edltura W. Ennsthaler.

Pe de alta. parte, exista azi unii agricultori care stropesc cu dlferite solutil pentru stlrpirea buruienilor urzicile care crese pe margini curate, inverzite de paduri ~i dmpil, departe de sosele ?i alte medii poluante. Otravurile nocive pentru om ajung deci pfna In colturile neatinse ale padurilor. Nici nu se gindesc aceste persoane ca distrug asttel, simultan, pasari ~i insect-e. Mulli tarani nu-si mal gasesc timp pentru a cosl urzicile cu secera. Cil de orb! am devenit noi, oarnenlil

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: A se folosi 1 lingurita (cu virf) la 1/4 litru de apa: a se opari doar 1?i a se iasa sa "traga" putin.

Tincture de urzica: Radaeinile, seoase din parnint prjrnavara sau toamna, sint spalate cu 0 psrle :;;i taiate marunt. Se umple cu ele 0 sticla pina la gil. Se toarna deasupra raehiu de secara de 38~40% si se lasa sa stea 14 zile la lac calduros.

68

Bai de picioare: Gite 2 miini pline de radacru bine spalate ~i periate si de urzici proaspete (tulpina ~i flori) se lasa peste noapte Tn 5 litri apa 9i se incatzesc a doua zi pina dau Tn Glocot. Se introduc picioarele in bala fEkuta cit de fierbinte se suporta 9i se tin 10 minute. Urzicile ramln in apa Tn timpul bail. Acaasta baie de picioare poate fi toloslta Tnca de 2-3 ori, daca este reincalzita.

Spalat pe cap: De 4-5 orl cite 2 mfini pline cu urzlci proaspete sau uscate se pun irrtr-o oala de 5 !itrl cu apa rece 91 se lncalzesc incet, pe foe rnic, pina la fierbere. Se trage oala deoparte 9i se las a sa stsa 5 minute. Daca se folosesc radacinl de urzlci, se pun 2 mlini pllne de radacini sa stea peste noapte in apa rece, se incalze:;>te totul a daua zi plna da in clocot ~i se lasa sa stea 10 minute. Pentru spalatul pe cap ar trebui intrebumtat In acest caz sapun medicinal.

U RZICA-MOAATA-GALBENA (Lamium galeobdolon)

Aceasta planta poarta si nurnele de galbiniFi. sugel-galben, urzica-qslbena, urzica-rnoarta, zebrea. Ea crests in paduri umede 9i santuri, sub tufisuri, 11nga garduri si garduri vii, printre darirnaturi. pe loeuri umede •• umbroase ~I pretutindeni unde se intilneste !?i urzica. lntloreste In lunlle aprilie 9i mal, iar in zonele muntoase chiar ~i mal tlrziu. Rizomul vivace (care traleste mai mult de un an) torrneaza tulpin] verticale, Tnalte de pin§. la 50 centlrnetrl, frunzele slnt dispuse incrucisat in serii la niveluri diferite, avind forma unui OU sl sfnt crete, flonle stau ¥ntr-un verticil fals la subsuoara frunzei. Sa colecteaza frunzele si florile.

Ca 91 umca-moarte-catoena, urzlca-rnoarta-alba (Lamiurn album) - purtfnd in limbaj popular 9i numele de tata-mltei, mlerea-ursulul-cu-florl-balal, sugel-alb, urzica-alba, urzlca-creata, urzlcarnoarta - este 91 ea 0 planta medicinala rernarcabila. Ea inflore9te ca burulana din mai pina in octombrie pe drumuri, printre darimaturl si terasamente de cale terata. Se culeg 9i frunzele, insa In primul rind florile. Cealul preparat din ele ajuta in bolile grele ale organelor pelviene sl Tn tulburarile ,i durerile menstruale, daca se iau 2 cestl pe parcursul zilei. Are ~i etsct depurativ, combate insomnia pe baza nervoasa si este un rernediu eficaee in cele mai diferite maladli ale femeilor. Femeile cu vesniee afeetiuni ale organelor pelviene sl fetele tinere ar trsbul sa aprecieze mult acest ce,aj.'

Fiorile 9i frunzele urzicii-moarte-galbene se folasese in maladii asernanatoare, mai ales fn retentie urinara, boll ale caller urtnars, usturimi la urlnat, boli renale grave ji anasarca. Fiorile slnt indicate in tuleurart digestiveJ scrofulozil ,i eruptll cutanate. In acest seop S8 bea 0 cana eu eeai dirnineata. Contra ulceratlllor ~i a varicetor ajuta compresels cu infuzie.

Urzica-moarta-galbena este recornanoata impotriva parallziei vezicale la oamenii batrini, in racelile "ezieii urlnare si in nefrite. a baie de sezut cu adaos de urzica-

mo~rta-galbena este deasebit de b'inefacatoare. '

In scleroza renala incurablla, irigare renala,' racordare la rinichi artifiCial, urzica-rnoarta-qalbena, arnestscata In parti egale cu dragaica ~i splinuta, aduce rezultate

69

lscuitoare dintre cele mai bune. Daca nu poate ff procurata urzica-moarta-qalbsna, atunci se poate adauga si urzica-moarta-alba.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita (cu virt) la 1/4 litru de apa - a se opari doar, a se tasa putin in repaos,

Comprese: 3 linguri~e (cu virf) la 1/2 litru de apa - a se opari, a se lasa putin In repaos. A se urnezl cirpe eu infuzie 9i a se aplica astfel comprese calde.

Adaos la bala ... de sezut: A se vedea "Bai de sezut" la .Partsa generala" (se foloseste Intreaga plantal).

Amestec de ceaiuri: A se amesteca urzica-moarta-qalberra. dragaiea 9i splinu~a fn parti egale. A se opari 1 lingurita (cu virf) din acest amestec cu 1/4 litru de apa, A se lasa sa stea putin,

VENTRILICA (Veronica officinal.is)

Cind romanii au ocupat oomioara tara in care se stabilisera germanicii, au facut cunostinta prin bastinasi cu planta rnediclnala cea mai apreclata la germanici, ventrilica. Ea era nurnita .leacul fundamental al tuturor relelor" ("Grundheil eiier Schaden"). Si romanii trebuie sa se fi convins de mare a sa putere curative, dupa cum am dtit odata intr-o carte veche despre plante medicinals. Daca voiau sa taca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci TI spuneau ca are la fel de multe calitati ca ~i foarte apreciata ventrilica.

Mi-am amintit de aceasta yorba fntr-o zi cfnd un domn mi-a relatat despre concentratia crescuta a colesterinei In slngele sau, Din acsasta caUZE! fusese internat de mai multe ori In spital. l-am indicat ceaiul de ventritica, 2 cesti pe zi. Mare rnl-a fast bucuria c1'nd mi-a pavestit, a jumatets de an mai tirziu, cit de rnirati au fast medicii, nernalqasind, la un consult recent, colesterolul crescut.

Ventrilica, nurnlta ~i burulana-de-perit, buruiana-de-celperit, rnatrtce, stratorica, !?oplrlaita, ventricea, vindrillca. crests In padurl, pe locuri defrlsate. Ifnga rnaraclnlsurl, tutlsuri, garduri !?i santur! pe drumuri 9i In liziere. Are 0 tulpina psroasa, care se tir~9te pe parnlnt, frl1nze rnici, zlrntate, cu un luciu argintiu, care se termina in spice ce stau Tn sus, avlnd flori de la albastru deschis pina la violet. Frunzele 'cad user la atingere. Perioada de inflorire: din mal pina in august, Se colecteaaa inflorescenlele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrale). Gele mai eficiente slnt acele plante care cresc la margini de pad uri 9i sub stejari.

Aceasta planta rnediclnala rnostenita de nol din timpurile stravechl constituie un adaos indragit la ceaiurile depurative !?i este de ajutor, irnpreuna eLI virfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor c.ronice. La suparatorul prurlt senil (mlncarlml de batrinele) n-as mai incsta sa recomand ventrilica. Persoanele care sfnt slabite 9i sensibile 0 suporta fntruclt este un leac bun pentru stomac, avfnd 0 actiune bll'hda, care stirnuleaza !ili digestia. Ea Indsparteaza secre~liIe stomacale abundente, precum 1?i tulburarile intestinale.

70

A'9 dari sa aeeentuez mai ales faptul ca ventrillea are un efect vindecator excslsnt in combaterea nervazlta!ii care prcvins din suprasolieitare lnteleetuala, 0 oeasca bsuta seara, Tnainte de culcare, face adevarate minuni prin actlunea sa Iini9titoare. Preotul elvetian Kunzle recornanda celor care trebuie sa depurra a activitate inteleetuala deoseblta sa ia acest csai calmant 1'nainte de culcare. EI da a memorie buns si fndeparteaza senzalUie de ameteala. Amestecat cu radacina de telina, inh3tura debilitatile nervoase si startle rnelancollce. Chiar si In cazul icterului, al nisipului in urlna, al durerilor aittcutare reumatice ~i artrltlce, ventriliea dB. un rezultat grozav.

Un preot mi-a declarat: .Lapsusurlle mele mari au dlsparut in 14 zile In mod surprlnzator datorita ventrilicii amestecate eu coada-calulul (In par1i egale, 2 cesti pe zi). Chiar Tn timpul predieilor lrnl scapau cuvinte importante. Devenisem nesigur si nervos. Plantele m-au ajutat incredibil de repsde."

Si la bronsltele vechl, uscate, ventrilica a produs adevsrate minuni. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de cuscrisor (numit !?i mierea-ursulul sau plurnlnarica). frunze de podbal, patlagina 91 ventrilica 7n parti egale, care se induleeste eu putina miere sau se ooareso plantele cu apa In elocot In care a fest dizolvat zahar candel.

Contra icterului, ca 91 a afeetiunilor hepatice si splenice recomand urrnatorul amestec de ceaiurl: 50 grame de r~daeini de papadie, 2·5 grame de flort de eiooare, 25 grame de vlnarita (nurnita 9i rnarna-paourfl) si 25 grame de ventrllica. Se amesteca blne aceste plante. Se beau Tncetul cu incetul tn timpul zllej 2 cesti nelndulclte (Ia 1/4 litru de apa -1 lingurita cu vTrf de- plante).

Din planta inflorita se poate prepara !iii un sue proaspat, indicat in bolile cronice de piele, mai ales la eczeme (a se vedea "Maduri de folosire"). Se ia din aeest sue de 2-3 pri pe zi cite 1 lingurita plina,

Intrud't ventrilica este laudata Tn cartlla vechi despre plantele medicinale 91 ca 0 planta care vindsca ranlle, a recomand pentru leziunile inflamate ~i care se vindeca greu, in special in apropierea tibiei (afluierului plclorulul). R~mile sfnt clatits mai intfi cu o infuzie; apoi se pun In timpul noptil peste fani comprese rmbibat.e Tn prealabil cu un ceal proaspat proparat fli S8 Tnvelesc ca sa ramfna calde.

Bolnavii de reumatism si artrita ar trebui sa incerce 0 data tinctura de ventrilica, pe care si-o pot prepara usor slnguri (a'se /adea IIModuri de preparare"). Aceasta tirrctura se foloseste extern ea frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cite 15 picaturi In eeva apa sau ceai.

BetJ neaparat In fiecare an 0 perioada de timp eeai de ventrilica proaspat culeasal EI nu reduce numai arterioscleroza, ci a previne ~i da orqanlsrnului 0 noua elastlcltate prin efectul sau depurativ. De aceea, rugamintea mea: Tine!i seama de aeest statl

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: A se folosi 1 lingurita (cu vTrf) la 1/4 litru de apa, a se opari doar, a se lasa sa stea putln.

Sue prcaspat: Se spala lnflorescentsle proaspete 9i se praseaza inca umede prin storcatorul electric de uz casnic, se toarna sucul In sticle mici 9i se pastreaza la frigider.

Tinctura! 2 miinl pilne de plante inflorite sl taiats marunt se pun lntr-un litru de rachiu de secara de 38-40% ~i se lasa 14 zile la so are sau In apropierea maslnii de gatit.

Amestec de ceaiuri: 1 lingurila (cu virf) la 1/4 litru de apa. Se opareste doar ~i se lasa sa stea putln.

71

vlscui, (Viscum album)

Cine nu cunoaste aGee planta care traieste ca semiparazit pe toioase ~i conifere, fixata cu ajutorul radaclnilor sale suqatoara ~i ImprEl.!;;tiate 9; pe care n-o mai putem Indeparta din vlata noastra gratia puterii sale tarnadultoare? Ea crests sterlc pe rarnurile plantei-qazda. Frunzele vesnic verzl sint pieloase. Fructele, in forma unor bobita, sint alblcioasa, putin sticioase, in interior vlscoase 9i lipicioase. Pasarile raspinoesc sarnirrta cleioasa, frednd-o cu ciocul de crengi sau elirninlnd-o nediqerata in excremente. Numai 89a este posibila lnrnultirea planter, caci s-a dovedit ca sarninta ei nu ajunge sa incolteasca nici puss. in apa, nici In parnint,

Vfseul se mai intTIne9te In popor sl sub alta denumiri, cum ar fi: stoletnic, vase, vase-de-par, vase-de-brad.

Vfscul a fast 0 planta de leac :;;i farrnece Inca de pe vremea strarnosilor nostri. Este Invaluita de mister. Druizii (preotli celti) 0 considerau 0 planta sfinta, un leac universal ee putea sa fnlature orlce rau Preotll a taiau cu cutite ~i seeeri de aur Tn cadrul unor ceremonii festive. Vech;i medici naturisti folaseau viscul ea un mijloc excelent r;;i cu acpuns sigura In combaterea epilepsiei~ Aceasta forte lecuitoars straveche 0 recunoaste !ill adeptullui Kneipp, dr. Bonn. In zilele noastre el reoornanda viscul contra spasmelor cronice ~i a acceselor de isterie.

Frunzele si tulpinile rnicute, care se tale rnarunt pentru a f uscate, S8 culeg numai de la lrJ.ceputul lunii octombrie pina la mijlecul lunii decembrie ~i In lunila martie si aprilie. In eelelalte luni viscul n-are putere de leae. Plante Ie cu cea mai mare forta curative sint considerate eele de p~ stejari si plopi; dar ~i eele de pe prazi, pin! i?i porni fructiferi au putere vindecatoare. Inca a lndicatie legata de cutes: In lunile martie ~i aprilie, vlscul nu prea are boblte, Pasarile i le-au cuigulit pe timpul iernii. Ded se procedeaza mai user la taiatul frunzelor sl al tulpinitelor. fntruc1t se scapa de colectarea bobltelor Iipicioase, care din luna octombrie pine. in decembrie mal sint pe vlSC.

Am fost adesea fntrebata. de ce laud at1'1: de rnult vlscul, cind de tapt se spuneoa ar fi otravitor. Vlscul - adlca frunzele 9i tulpinile - nu este deloe otravltor, fnsa bobitsle, administrate intern, sfnt. Dar oaca sint amestecate cu untura de pare pina se tormeaza o alifie (a se vedea "Maduri de folosire"), care se intrebuinteaza extern cfnd iti ingheala sau degera a parte a corpului, ele ajuta foatte mult. ~

Unei temei Ii inghela nasul in fleeare iarna. In lunile eu ger de-abia se mai incumeta sa iasa din oasa cu nasul ei vesnic vlnat. Aeeasta situatie s-a Tnrautatit an de an. Am sfatuit-a sa puna peste noapte pe nas un terci proaspat din boblte 'de VISC. Chiar daca suna aproape incredibil, trebuie sa certific totusi ca in dteva zile nasul i s-a vindecat.

Viscur influenteaza pozitiv function area Intregului si~tem glandular 91 realizeaza pertorrnante excelente in stimularea metabolismului. In acelasl tlrnp, actiunea sa asupra pancreasului este atit de buna, fncit la a cura continua de ceai de vise dtabetul I!?i pierde eauza aparitiei, Damenii care sutera de lulburari cronies de metabolism ar trebui sa faca a data fncerearea de a bea In mod regulat timp de cel putin 0 jumatate de an ceai de visco Da,_ca aveti tulburarl hormonale, rscurqsti la vise - veli obtlne un rezultat extraordinar. In aeest caz se preseriu minimum 2 cesti pe zi, una bauta dimineata si una seara.

72

Viscul este un leac exceptional contra arterioecterozel, este foarte apreciat ~i recomandat in apoplexie, la care rareori s-ar mai f ajuns daca s-ar fi baut fnainte Tn mod regulat ceai de vise. Oaca s-a ajuns torus: la un atac de apoplexie, se beau timp de 6 saptamini zilnlc cite 3 cesti, timp de 3 saptarnlnl zilnic cite 2 C89ti si tirnp de 2 saptamTni zilnic cite 1 ceases, 91 anume prima ceases inainte 9i dupa micul dejun, a doua ceasca fnainte 91 dupa masa de prinz, lar a trsia ceases Inainte 9i dupa oirra, de fiecars data numai cite a jurnatate.

Cealul de vise este folosit 91 ca. mijloc hemostatic. Tras reee pe nas, oprests hemoragiile nazale, consumat ca ceai oprests hemoragiile pulmonare ~i intestinale din tirnpul tifosului sau al dizenteriei.

Vlscul sste leacul eel mat stimulant al tuncttuntt cardiace ~i circolatorii. In grave tulburari circulatorii nu poti Inceta sa tot recomanzi viscul. lntrucit viseul are substante active care normalizeaza functlonarea lntrequlu! organism, el produce inimaginabilul - adlca scade tensiunea arteriala la hipertensivi si 0 crsste la hipotensivi.

Se calrneaza astfel inima agitata !?I se fortifica activitatea cardlaca, vlscul avind efect cardiotonic. Toate fenomeneie seeundare legate de 0 tensiune arterlala anormala - cum ar fi conqestla cerebral a, senzalii1e de ameteaUJ, vijiitul in urechl fiil tulburarile de vedere - sint indepartate. Vlscul contracarsaza, In acelasl timp, toate ateetlunlle cardiace, asa C8 se poate afirrna pe drept cuvint ca este de un ajutor indispensabil Tn toate tutburarue cardiace ~i circulatorii. Epoca noastra contemporana, in care se tr:aie~te lntr-un ritm rapid, care irnpune oamenilor eele mai mari 60- licitari !?i II streseaza cu 0 crlza de tlmp vlolenta, are realmente nevoie de astfel de ajutoare.

Din multe scrisorl ce-mi sint adresate reiese ca oameni cu hipertensiune arterials, tulburarl serioase ale circulalieisingeJui, mole,eala, tulburari cardiace, deci 91 cu tulburarl in ritmul activitatii cardiace, vertij, !ipsa de chef de munca au scapat in scurt timp de aceste supc:k~ri qratie viscului. S-au simtit iara9i bine, recapatindu-si bucuria de a munci. Zilnic 3 cesf cu ceai de vise preparat In asa-numitul extract rece 9i baut incetul cu incetul va vor normallza 91 lnirna, 9i circulatla singelui, realizfnd astfel 0 putere mai mare de rnunca. De altfel, ar trebui etectuata rnacar 0 data pe an 0 cura de 6 saptamlni cu ceai de Vise, astfel: Se beau timp de 3 saptamlni cite 3 cesti pe zl, timp de 2 saptamini cite 2 cesti pe zi 9i timp de 1 saptsmfna cite 1 ceases pe zi. Clrculatla sfngelui 9i tensiunea arterlala s-au refacut In aceste 6 saptarnlnt. Pentru ea stare a buns sa se mentina constant. ar fi propics ca tirnp de un an sa S8 bea ln contlnuare in fiecare dimineata cite 1 ceases cu ceai de Vise.

Un dornnom regiunea Mainzului suferea de ani intregi de hipotensiune arterlala, care se manifesta atil: de acut in anumite zlle, inclt de-abia putea sa mal faca fara rnuncii sale ca morar. Consultase medici renumiti nu numai din Germania, ci si din Elveiia, Insa fara rezultat. A primit plin de scepticism afirrnatia mea ca viscul esie eel care ar mai putea ajuta cind este verba de tensiune, fie ea aceasta este scazuta, fie C8 este ridicata, Eram tocmai in luna aprille ~i viscul, detinind inca forte de leac, putea fi luat din copaci. Citeva luni mai tirziu, la una din prelegerile mete dintr-un ora~el din Austria superioara, morarul nostru din frumoasa zona a Main;zului s-a asezat In primul rind 9i a relatat intregului auditoriu ca tensiunea lui, altadata atlt de joasEl. se normal izase total datortta vlseului.

9i femeile ar trebui sa apeleze la ceaiul de vise. Normalizarea eireulatiei sTngelui aduce dupa sine 0 incetare a dereglarilor menstruale, mai ales a menoragiilor (a hemoragiilor rpenstruale puternice), preeum 9i a metroragillor postpartum (de dupa nasters). In cadrul indispozi1iilor din timpul menopauzei, insotite de palpitalii, starl de agitalie, anxietate ~i insuficienla respiratorie, cealul de vtse ar trebui administrat citlva ani la rfnd. Teats aeeste stari nsplacute dispar 9i femeia nu mai are senzatla ca se afla la menopauza. Sucul proaspat de vlsc po ate inlatura steril1tatea

73

femeii. Viscul trebuls spatat bine ~i presat, eft e fnca In stare urnaoa, cu ajutotul storcatorulul electric. Se iau din acest suc oite .25 picaturl In putina apa, dlmineata pe stomacul gol. 1/2 ora inainte de micul dejun, ~i seara I'nainte de culcare.

Cu citva timp in urrna s-a publicat In presa 0 comunicare din Londra In legatura cu faptul ca trei grupe de cercetatori au ajuns, independent unele de altele, la concluzia ce. la femelle In virsta de peste 50 de ani se torrneaza intr-un procent mare cancer la sin daca au folosit In tratamentul hipertensiunii arteriale 0 perioada indelungata medicamente pentru scaderea tensiunii. De ce sa ne asurnarn aeest rise eind avem minunatul vise?

De scurta vreme, viseul se utilizeaza 9i medicinal ca un rnhloc ce previne cancerul sl combate cancerul. Experienta arata tot mereu ce efeet depurativ ~i profilactic au plantele medicinals. Aecurgeti la aeeste aiutoare. pentru ea sanatatea durnneavoastra sa se consolideze ~i sa se mentina pentru totdeaunal

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Ceaiul de vise se preg,'lte9te doar ca extract rece. Sa pune peste noapte la macerat 1 lingurita (cu virf) de vise In 1/4 litru de apa, dirnineata se lncalzeste user ~i se flltreaza. Daca este necesara 0 cantitate mal mare pe zi, atunei ceaiul ar trebui sa fie pastrat intr-un termos datit in prealabil cu apa fierbinte sau sa fie incalzit de fiecare data in baln-marie.

Tinetura: Picaturl de vise gata preparate se pot curnpara de la farmacie.

Sue proaspatr Frunzele ~i tulpinile proaspete slnt spalate !?i presate in stare umeda cu ajutorul storcatorunn electric.

Prepararea alifiei: Bobitele proaspete. albe ale viseului sint amesteeate (Ia reee) cu untura de pore, pina ce se torrneaza a alitie (se toloseste extern la degeraturi ).

IERBURILE SUEDEZE

MICUL BlnER SUEDEZ

10 grame de aloe"

5 grame de smirna 0,2 grame de sofran

10 grams de fa; de sena (sirnlnichie) 10 grame de carntor"

10 grame de radacina de revent (rabarbar)

10 grame de radacina de curcuma (sofran-de-tndla) 10 grame de mana

10 grame de Therlak venezian

5 grame de radacina de lemnul-Domnului 10 grame de radacina de anqhelica

*In lee de aloe se pot folesi ~I rada-cine de genliana sau praf de pelin (n. a.]. "Este vole s~ se foloseascil: doar carnforul natural (n, a.).

74

lerburile suedeze se pun la rnacerat In 11/2 litru de rachiu de secara sau de raehiu bun de fructe de 38-40%, intr-o sticia de 2 litri cu gltullarg ~i se lasa sa stea 14 zile in soare sau in apropierea rnaeinli de gatit. Se agita zilnic, de asemenea inainte de filtrarea intr-o stlcla mica sau inainte de intrebuintare. Cealalta cantitate poate rarnlne tirnp nelimitat peste plants. Se toarna lichidul in sticle mici care se astupa bine ::;;i se pastreaza la reee. Astlel se poate pastra acest elixir multl ani. Cu cit sta mal mult, eu atlt este mai eficaee.

Reteta a fast gasita dupa moartea renumitului medic suedez, rectorul Faeultatii de rnedlclna, dr. Sarnst, printre scrisorile sale. Dr. Samst a murit intr-un accident de calarie la virsta de 104 ani. Parintii sl bunicii lui atinsssera si ei 0 vlrsta venerablla.

, , .

Suna aproape ca a poveste ~i totusl s-a intimplat 'intocmai: Pe cind eram ferneie tinara, am aluns foarte grav bolnava Tn apropiere de Lembach. FUnd izgonita din patrie, m-arn fmbolnavit intr-un lagar bavarez de tifos abdominal, 0 intoxicatie cu carne, la care s-au adaucat un icter ~i 0 ocluzie lntesttnela. Am zacut peste 0 jumatate de an in spital. Cind sotul meu ne-a adus pe mine, pe copilul nostru ~i pe mamele noastre in Austria, de-abia rna tlnearn pe pjcloare. Noaptea incepeau dureri care parca iml strapunqeau organismul cu a sabie. In aeeJe momente, nu puteam sa stau nici ps scaun, nlcl rntinsa, nici in pieioare, nici sa merg; concomitent se declansau varsaturi ~i dlarea. Eram 0 adunatura neajutorata de oase. Medieul a recqnoscut aiel dureri ulterioare tifosului, care de multe ori se continua inca ani de zile. trur-o buna zi, 0 femeie straina rni-a adus 0 stlcluta cu un lichid mara lnchis, cu miros puternic. Aflase de boala mea si vola sa rna ajute. Mi-a spus ca aceste lerburi suedeze 0 salvasera 9i pe ea de la a boala grea. A adus 9i copia unui IIManuscris vechi" in care se explica in 46 de puncte cum vindeca aceste ptcatun arice ooala. Reteta provenea din mostenlrea unui renurnlt medic suedez. Dupa cum scrle acolo, toti rnernbrf familiei sale au atins 0 virsta neobisnult de lnaintata, Bitterul suedez vindeca, conform punctului 43, sl .buboaiels ~i pustulele de ciuma, chiar daca s-ar afla deja in gittt. Ma; tntTI am bagat plcaturile Tn dulapiorul de medicamente. Pur sl simplu nu mi-a venit a crede ca aeeste picaturt modeste mi-ar putea reda sanatatea, atunci clnd fnsu!?i doctorul nu-rni mai putea aduce nici un ajutor. Dar curine am aflat ca nu era nici pe de parte 89a. Toemai sedeam linga un cos cu pere rascoapte oarora trebuia urgent sa Ii se gaseasca lntrebulntare, dnd am fost cuprinsa de 0 noua crlza. Cum fusesem asiqurata ca picaturile puteau fi folosite nu numai intern. ci !?i extern ca niste comprese, n-arn stat pe gfnduri si rni-arn pus 0 buoata de vata urnszlta cu plcaturi - peste care am aplicat un saculet de nailon - sub forma de cornpresa pe burta, am tras deasupra portjartierul ciorapului si rn-arn apucat iar de treaba. Peste corpul meu s-a revers at 0 senzatis calda, placut~ ~i deodata am avut impresia eEl cineva ar trage din trupul meu cu 0 sinqura rniscare de mina tot ce era bolnav. Va asigur CEl am scapat cu aceasta cornpresa unlca, pe care am purtat-o toata ziua sub portjartierul ciorapulul meu, de toate durerile 9i lndispozitiile ultimelor luni. Boala a zburat, ca suflata de vint, si niciodata n-a mai survenit 0 noua cnza.

, Clnd fiul nostru avea 6 ani a fost ataeat de un cline Jup si muscat fngrozitor de obraz, Ni~te eicatrice rosu-lnchis i-au aparut mai tir:ziu pe fala de la nas in jos inspre gura. In .Manuscrisul vechi" se poate citi la punctul 33 ea picaturile indeparteaza toate cicatricele, chiar daca sint vechi, semnele ranilor ,i taieturile, daca acestea sint umezite eu ale pina la de 40 de ori. Prin urmare, am umezit zilnic cicatrioele fiului nostru, seara inainte de culcare. Foarte cur1nd au disparut fara urma, chiar si csle care ajungeau pina adlnc in nas.

Avfnd acsasta experienta, am sosit In anul 1953 la Grieskirchen. Faclnd 0 vizita intr-o gospodarie taraneasca, am intilnit taranca trnara, mama a dol copii mid, la rnuls in grajdul de vaci. .Daca ma pui la perete, ma las pe lee lrnpuscata de tine", mi-a spus

75

in loc de salut. Avea de saptamini intregi dureri de cap insuportabile ~i, cum medicului ij era teams de 0 tumoare la cap" trebuia sa piece la Linz sa face raze Rontgen. L-am trimis chiar in aceea!?i saara pe fiul meu la ea cu 0 stlcluta de bitter suedez. ca sa fie rnacar noaptea euoerata de durerile de cap cu ajutorul compresei cu plcaturt. Cil de surprinsa am fast cTnd m-arn trezit la ora sapte dirnineata cu sotul ei la ul?a. I,Ce l-al trimls nevestii-mi? Dupe. oe 91-a pus vata urneca a scapat in doua minute de durerile eumplite de cap. Dirnineata s-au scurs apoi prin nas in gft doua dopuri marc-roseate, groase cit degetul rnlc." Era 0 sinuzits frontals neglijata care a fast Tnlaturata printr-o singura cornpresa, Aceasta taranca S9 fnerede 9i astaz: orbeste In bitterul suedez. A putut 5-0 seape cu ani In urrna ~i pe fetita ei de 0 pneumonie foarte urna cu ajutarul compreselor respective 91 are grija sa nu ramfna rueiodata fara acest leac in casa.

D femeie a suferit mar multe lu_ni In 9ir de 0 sinuzita frontala purulenta dureroasa, Respiratul prin nas era imposibil. In paralel avea dureri de cap insuportabile. Antibioticele puternice 9i razele n-au ajutat-o. $i-a aplicat atunci peste noapte comprese cu bitter suedez pe frunte, ochi !?I nas. A simtlt 0 usurers inca de ta prima utllizare. Dupa 3 comprese puse In noptile urmatoars, caile resoiratoril is-au d estu pat, iar prin nas s-au scurs dopuri mari cu puroi.

Cunostearn din vedere 0 femeie ti'nara care dupa nasterea celul de-al saselea copil pares a fi umbra celel de altadata. Am aborcat-o 9i asttel am aflat ca momentan nu mal putea sa manince nlrnle. A fast nevoita sa-9i dea copiii culva In lngrijire. Am sfatuit-o sa incerce cu ierburils suedeze. Aproximativ trei saptarninl mal tirzlu am revazut-o: era iara9i 0 femele sanatoasa, proaspata. Mi-a spus ca picaturlle au facut minuni. Putea din nou sa rnanince tot 9i-9i adusese copiii far acasa. "A test de parca ar fi sant un animal din mine", mi-a atlrmat 91 mi-a mal povestit ce mama ei era in spital din cauza unui picior umflat foarte tare 9i ca umbla deja de mult cu baston. 75 de injectii n-au fost in stare sa dea nici un rezultat. l-a trimis mamei sale manuscrisul, sfatuind-o sa recurga la bitterul suedez care !?i-a facut foarte rapid etsctul. Piciarul este din DOU normal si bastanul a devenit de prisos.

Intr-o zi am p,rimit a scrisoare din Germania In care 0 cunostmta rna ruga sa part sulleteste de gnja. nepoatei ei care era in rnornefnul acela la cura ln Gallspach. Ci'nd tinara a venit pentru prima data la mine la Griesklrchen, m-am speriat foarte tare. A fast ridicata din rnasina, is-au impins sub brats doua cirje, iar corpul infirm tot a avut nevaie, in ciuda sprfjinului, de peste un s1ert de ora pine. la loculnta mea aflata la etalul IntTI. Artlculatiile ambelor picioare erau deformate, degetele miinilor crlspate !?i incapabile sa tina eeva. In timpul mersului picioarele erau ttrite, iar partea superioara a carpului aruncata in fata cu smucituri. Stateam In usa apartamentului cu mTInile apasate pe inirna si nu am putut articula deeit: IICum ati ajuns oumneavoastra, femeie tinara, la 0 astfel de boala tngrozitoare?'1 "Peste noapte, dupa al patrulea copil" mi-a raspuns, Brusc, ca sa zieem asa "peste noapte", femeia aceasta tlnara ~i dragut8 a devenit infirma. A fost dusa In Germania din doctor in doctor, nimeni n-a putut 5-0 aiute. Venea de patru ani, periodic. de dcua orl pe an, la Gallspach la dr. Zeileis, care a trebuit 5a-l spuna ce. putea doar sa-l atsnueze starea, nu s-o vindece. Halul in care arata cind a apucat ceases de cafea cu laturile exterioare ale mlinilor ei schiloads rni-a strapims inlma. Am sfatuit-o sa ia bitter suedez, care se putea procura atunci in Germania sub denumirea de .Orancampo''. Astazl tin multe farmacii ~i drogherii bitterul suedez dupa reteta indicata. t-arn spus sa se agate de ef ca de un pal. Asta a fost in februarie 1964. Tn luna septembrie a aceluiasi an am primit un telefon din Gallspaqh din partea tinerei fernel, rugindu-ma. sa yin s-o iau in Griesklrchen de la autobuz. IntTI am ramas perplexa, apol extraordinar de rnirata cind din autobuz a caborit 0 femeie tinara, rizi'nd 91 numai sprijinindu-se In baston. Crisparea ,I schilodirea miinilor disparusera, la fel 9i a mare parte din deformari'le de la picioare. Numai la piolorul stfng mai avea genunchiul si glezna umflate. ~i aceste urntlatur: s-au retras total pfna pe 3 august

76

1965, deci un an mai tlrziu A venit atunei pentru ultima oara la Gallspaeh, fiira baston sl compiet rstacuta. La nasteraa celui de-al patrulea copll, suterisera ~i rinichii 9i ei declansasera peste noapte aeeste oetormarl Ingrozitoare. Pusese de 3 ori pe zi 1 lingura de bitter suedez in putina apa calduta 9i TI bause repartizat in portii, rnainte ?i dupe. fiecare rnasa, in inghi1ituri mici. De:;;i ierburile erau macerate In rachiu de sscara, rinichii au suportat alccolul.

Vreau sa mal insir SI alte rezultate ale actiunii incredibile a bitterului suedez. Am aflat de la sora mea care traie9te in Germania 'ce 0 cunostinta din Leipzig 9i-a petrecut deja 15 ani In scaunul cu rotile. Aceasta a locuit in timpul razbolulu: la Praga 9i In 1945 a fost gonita In plvnlta casei - soarta a mil de germani. Acolo a trebuit sa ramina saptamini intregi fara sa aiba paie sau altceva de pus sub ea. Mal tirziu a ajuns cu sotul ei la Leipzig. Curind is-au ivit niste deformari foarte grave ale articulatiilor. Plna la urma. nu t-a mai ramas dedt 0 viata. dusa In scaunul rulant. Am aflat de acaasta tragedie abla atunci cind barbatul ei a rnurit bruse, lasmd-o pe sarrnana paralitica singura; terneia a trebuit sa-si paraseasca locuinta si sa se mute Intr-o alta camera rnobllata. Nu este perm is sa se trimita din Austria in RD.G. plante medicinale sau alte produse asernanatoare unor medicamente. Trebuia deci sa predau de fiecare data ierburile suedeze catre Leipzig dintr-o localitate bavarsza de granita, 0 data ta doua luni. Curfnd am primit scrisori pline de incredere. Bolnava lua de trei ort pe zi In pur,na apa cTte a lingura de solujle repartlzata Tnainte ~i dupa fiecare rnasa Incet-Tncet, defarmarile au i'nceput sa se retraga ~i Incheieturile au devenit mai mobile. Ne rugam lui Dumnezeu, ea din Leipzig ~i eu din Grieskirchen. Dupa trei sterturi de an schimbarea a fast de asa natura, incit cea care odinioara era imobilii, iar acum In convalescents lenta si-a parasit pentru prima data. loculnta dupa 15 ani de scaun cu rotile. Se indrepta spre bine. Putea din nou sa-si spele singura geamurile ~i sa se ocupe de alte treburi zilnice pe care pina atunci i Ie facusera dlversi oameni saritari. Cit de mare a fost increderea sa in Dumnezeu in timpul bolii cumplite arata u~matoarea intirnplare:

Un tei din fata ferestrei a devenit in timpul balii bucuria vietil ei. Inverzirea ~i lnflorirea pomului, Ingalbenirea frunzelor ~i agita!ia vssela a pasarelelor printre ramurile 90lage in vreme de iarna i-au fost 0 sursa de mare bucurie. I-a mullumit vesnic Domnului pentru aceasta mila a SA.

Hlceam odata baie 7n Offensee sl ''1trebuintam 0 bucata de lemn lungulata 9i cu canturi pentru a rna aseza pe ea la mal. Intr-una din zile, aceasta birna era sprijinlta de kln gard care fmprejmu!a 0 pasuns. Lasasern sacosa de baie fn lmediata aprapiere. Inainte de a porni spre casa, rnl-arn rlnduit In ea, Indolta din mijloc, lucrurile de baie. Deodata parca m-ar fi lovit trasnstul: birna cea grea lrni cazuse direct pe plclor. M-am invinetit de la genunchi in jos 9i mi s-au format doua umflaturi mari clt pumnul. Am fost carata pina la maslna si apoi pina sus In camera. So~ul meu a vrut sa cheme medicul din Ebensee, eu Insa I-am rugat sa-mi face 0 cornpresa cu ierburi suedeze. Dupa aproximativ 0 juma:tate de ora am putut coborl iara!?i singura treptele pina la sala de mese, iar in ziua urrnatoare piciorul era neted ca fnainte. Nu se vedea nici cea mai mica pertiune echimozata (vinita), iar umflaturile mari eft pumnul disparusera sl ele.

A mai avut loc un necaz cit am stat la Offensee. 0 fet~a de 4 anlsori a fast intepata la brat In timp ce se scalds de 0 specie de viespe mare, fs>arte vernnoasa. Bratul s-a umflat, devenind diform. M-am dus sa iau bitterUI suedez, Inainte ca parintli !?i copilul sa fi apucat sa se imbrace, am 9i venit cu compresa. In timp ce fetita mergea spre rnasina, l-am pus vata urnezlta pe locul umflat. Cind am ajuns la rnaslna - aproximativ trel minute de mers -, umflatura scazuse deja. N-a mai trebuit consultat medicul.

Culegind odata zrneura, m-a intepat la degetul mare 0 insecta venlnoasa. Degetul s-a umflat pe lac, devenind gr05 cit un cirnat. Ducindu-rna la cumparaturi, 0 ooamna a remarcat fngrozita: ,Mergeti imediat la spital, 0 astfel de intepatura va poate fi fatala.1I

77

Peste noapte rnl-arn pus 0 vata umszita cu bitter suedez l?i dimineata degetul era iarasi normal.

Am avut odata mare ghinion pe clnd ma aflam in spalatorie. Era pe vremea dnd rnaslna de spalat spala fara a llmpszi. Rutele destul de Incllcits Intre ele trebuiau scoase cu ajutorul unui bat de lemn. Felul meu este sa Ie rezolv pe toate rapid 9i cu mult el,fln. Cle9tele a alunecat si rn-a pocnit cu 0 putere extraoroinara direct in ochiul drept. Innebunita de durere 91 pe jurnatats orblta, am bDblit pTna la etajul lntll, Cum am pus pe ochi compresa udata cu bitter suedez, au sl [neetat durerHe cumplite. 0 cllpa mai tirziu rn-arn ultat in oqlinda sa-rni adrnlr isprava. Ochiul era inconjurat de vinitai. Jinind 0 vata urneca pe ochi, izolata cu un saculet de plastic ~i leqata CLI un batic impaturit, rn-arn dus dupa un sfert de ora iar in spalatorie, Citeva zile la rind rni-arn pus peste noapte compress cu bitter suedez ca sa lrnpiedic sa se poata forma ceva rau In fundul ochiului.

Anual merg la cura la balla Kneipp din MUhllacken. in tirnpul uneia dlntre sedsrl, sora-seta rni-a adus a terneia, care a intrat in camera In urma ei, cocosata de durere. Se chlnuia cu crize blliare puternice !?i voia sa-i dau un stat. Numeroasele medicamente administrate nu-l fusesera de nici un ajutor ~i medicul i-a recomandat sa se opereze neaparat. Am rugat-o sa se dezbrace 9i l-am aplicat 0 cornprssa cu ierburi suedeze pe regiunea biliara; la a stfe I de comprese, pielea trebuie unsa in prealabil cu untura de porc sau cu alifie de fillmica, intrucit altfel alcoolul ar usca pie lea. Se pun 0 bucata de vata urnezita !ili bine stoarsa pe locul dureros, una de vata uscata !ili una de plastic deasupra, pentru a asigura izolatia terrnlca 9i se leaga cu 0 cirpa. Dupa scoaterea compresai, plelsa trebuie pudrata, pentru a evita 0 lnroslre sau minear-Imi! Tocrnai volarn sa-i trag femeii portjartierul peste cornpresa, cind s-a indreptat din 981e, exclamind: "Mi-a trecut orlce durerel" A scapat ln timpul cel mai scurt de tot raul. Mai tTrziu a tolosit plcaturile nu numai sub forma de comprese, ci sl intern, 9i anume luind de 3 ori pe zi cite 1 lingurita Tn putina apa sau putin eeai de plante sl criza nu s-a mai repetat.

Aveam de ani de zile grija. de a femeie sinqura. Numai ca Tntelegerea noastra era fngreunata de auzul ei slab. In .Manuscrisul vechl" scrie: "Ele readuc ~i auzul pierdut." Deci, la cerinta mea, a trebuit sa-si umezaasca fh mod sistematie urechea cu bitter suedez. Degetul aratator umezit cu picaturi este introdus Tn ureche. Nu trebuie insa nici uitat sa se plcure tn repetate rinduri cutin ulei In ureche, pentru a evita rnlnearirnlle. Femeia sl-a umezit concomitent sl portiunile din jurul pavilionului urechii, din jurul ochllor, apoi timplele si fruntea. Deodata a Tnceput sa auda iarasl si, in acelasi timp, obrazul l-a ,rttinerit, capatlno prospetime, Fiind odata trintlta la coborirea dlntr-un autobuz si dind cu tata de pamint, tot ierburile susdeze au fost acelea care au pus Tn ordine obrazul vlnat. La 1 februarie sl-a aniversat a 89-a zi de nastere. Acum aude din nou ~i ne putem fntelege bine. De atitea ori Trni relateaza oamenil care-mi asculta pretegerile cia datorita bitterului suedez si-au putut lasa deoparte aparatul auditiv, caci aud iara~i normal. Picaturile ajuta deci in caz de auz slab 91 peste tot acala unde, fie intern, fie extern, apar dureri. 0 irigatie sangvina buna realizata datorita aeestor pidituri inlatura foarte rapid durerile din zonels bolnave. De aeeea este indicat sa Ii se apllee epllepticilor comprese cu bitter suedez pe regiunea occipitala, Cauza erizelor de epilepsie rezida adesea In primii ani al vietll; poate fi vorba de 0 cadere Tn eap sau de un soc din copilarle.

Cu ocazia unei prelegerl tinute la Gallspach a venit la mine un tlnar care suferise un accident de rnasina groaznic - fracture. dubla a bazei craniului. Dupa vindeearea ranilor a ineeput sa alba zilnic dteva crize de epllepsle. L-am sfatuit sa-!;>i puna comprese cu bitter suedez in regiunea occlpitala si sa bea zilnie 4 cestl cu ceal de urzici In

78

care sa toarne 2 linguri de bitter suedez. In crizele grave de epilepsie este important ca pe ling§. apllcarea compreselor in regiunea occipltala sa se bea ~i ceal de urzici.

Clteva lunl mai tirziu, tinarul a trecut prin tata easel mele ~j rni-a spus de la gardul gradihii ca scapass total de crizele de epilepsiel

Meningitele, ranile la cap prin lovire sau cazaturi, bilbliala sl tulburarile de verbire se trateaza cu succes prin comprese cu bitter suedsz puse in regiunea occioltala. Aceste comprese se pot tolosi ~i In inflamaJia bursei sinoviale. Nu este necesar sa rna] subliniez 0 data taptul ca In to ate aceste boli grave trebuie consultat mai Int" medicul.

Dupa cum reiese din scrisori, compresele cu ierburi suedeze recornandate de mine au avut 0 actluns benefice asupra ochilor in eaz de dezlipire de retina, singerare a retinei ~i retina poroasa. Toti acesti oameni se aflau in prag de orbire. Compresele se aplica zilnic timp de 1 ora pe ochii rnchil?i. Nu trebuie neglijat Insa sa se puna profilactic aeeste comprese sl pe ochii sanatol?i, mai ales pe cei suprasolioitati, in plus sa se unga plsoapele dimineata ~i seara cu bitter suedez, sa se plirnbe bitterul suedez concomitent spre coada ochilor cu aratatorul. Se poate rnernme astlel 0 vedere buna pine. la 0 Vlrsta Inaintate..

Deoarece bitterul suedez este de un ajutor atft de extraordinar pentru sanatatea noastra, n-ar trebui sa lipseasca Tn nici 0 tarmacie de casa. Picaturile n-ar trebui numai sa fie mereu la indemlne., pregatite in sticlute, ci sa fie luate !?i in calatorti ca insotitoare credlncloase la drum. Uneori mincarea din afare. ne dsceptloneaza, avem nsvoie de ceva pentru inviorarea stomacului ~i a bilei, alteori ne simt1m slabili, istovi,i l?i ameliti - in toate aeeste situatii, bitterul suedez actloneaza ca un adevarat elixir. Se ia o inghititura diluata cu putina 'apa, iar extern se freaca tfmplele, fruntea, portlunlle din jurul ochhor ~i cele din spatele urechilor 9i lndata se va iv; 0 senzatle de revigorare a intregii conditii fizice.

Daca ne trezim cruse cu un guturai cu toate efectele lui secundare neplacute ea oboseala, lipsa de putere, senzatis de presiune In regiunea frunlii ~i a stomacului, este suficient sa tinem la nas un tampon de vata umezit cu bitter suedez ~i sa inspiram adlnc .. Imediat vom simti 0 usurars In zona fruniii 9i a nasului. Daca rieeala este mai avansata sl au fast deja atacate bronhi!le, se inspira plcaturile cu gura deschlsa. ~i in acest caz se va resimti rapid un ajutor. In timpl:J1 epidemiilor de grips se ta zilnlc 1 lingurita, uneori poate chiar 11ingura de picaturi cu pUlina apa calduta; astfel, devenim imuni la gripa. Oriunde apar dureri, lerburlle suedeze ajuta, luats intern sau folosite extern cafrectli 9i comprese.

Cu citiva ani in urma m-am treztt cu 0 coliea renala. Am chemat medicul, dar tocmai era la consultatii, In asteptarea lui, mi-am pus a compress cu bitter suedez in zona renala 9i cfnd a sosit, durerile Imi trecusera. I;ram destul de stingherita ca-st pierduse timp prepos venind degeaba plna la mine. lnsa el a vrut numai ~a 9t1e cum de-mi trecuse colica atit de repsde. C7nd a au zit ca ma ajuta5e compresa, mi-a spus: .Excelent., atunci n-are rast sa-ii mai fae inJectiel'l Si el era un adept al ierburilor suedeze. Intotdeauna cind mergeam la el In cabinet, tmi spunea nurnal atit: IITie nu-ti prescrtu nimie, doar ai ierburile tale suedeze!" EI a test 9i eel care m-a ajutat s~ cunosc mai indeaproape multe alte plante medicinale 9; lnsernnatatea lor.

A venit odata la mine a femeie batr1na care mergea de multi ani in baston. Era camp let strirnba din cauza artritei 5i a reumatismului, nu-i mai 10105ea nici un medicament, era la pamint din punct de vedere nervos. A oaut de 3 ori pe zi cfte 1 Ilnguri!a de bitter suedez In eeai de urzlci sau de eoada-calului 9' dupa trei saptamini am auzit ca putea deja sa rnsarqa fara baston.

Este cunoscut faptul ca cele mai multe recviemuri sint In jurul zilei Intrarii Maicii Oomnului in blserica. 0 ci'ntarea!a din cor s-a ranit odata la patinaj cam In acsasta perioada. Fiind numai putine in COT, II resirnteam lipsa foarte tare. Dupe. blserica. am

79

intTInit-o in oras. Mi-a spus ca-i era imposibil sa uree scara abrupta de la cor din cauza genun~hiului inlepenit. Putin mai tirziu m-am dus la ea cu echipamentul meu pentru comprese. Cum era sotie de medic, mi-a privit sceptic pregatirile; i s-a schimbat Insa parersa citeva cllpe mai tirziu, dnd a putut Sa-!?, indoaie genunchiul tara efort, iar a doua zt a putut urca scara abrupts de la cor tot fara efort. Lipsea Insa, din pacate, a alta cintareata care facuse 0 entorsa la glezna practic7nd :;>i ea atit de sanatosu' nostru sport de iarna. Se stla deja ·ca era internata In spital pentru tratament. Cea proaspat fnsanat09ita insista 5-0 ajut 9i pe cealalta. Am facut-o fara tragere de inima din cauza tratamentului ei clinic, insa in csle din urma a contat faptul ca as 11 ramas In ziua urmatoars probabi' singura la cor. Ranita sedea intinsa pe sofa cuglezna puternic umflata. In spital fusese sfatuita. dear sa-9i tina pieiorul ridieat pe ceva. Avea dureri marl. Compresa eu bitter suedez i-a adus imediat a usurare, A daua zi a venit la cor, desi pe strezi era un polei eumplit. Durerile disparusera,glezna umftata era norrnala ~i reeviemul nostru salvat.

in timpul unei vizlte in MOhlviertel am rernarcat intr-un restaurant, la masa de alaturi, un client care stataa chircit de durere. Mai avusese de multe ori astfel de crlze, medicamentsle nu-l ajutau cu nirmc, Am adus pipaturile mele, am turnat 0 llngura plina de bitter in putlna apa caldu!a ~i i le-arn oferlt. In timp ee golea paharul, i s-a colorat fata sl abia a putut sa inteleaga cum de l-au incetat durerile pe lee. 0 jumatate de an mai tirzlu, m-am relntors In aceasta zona. Incidentul 1mi ie9ise din minte, cind am fost abordata de u~ domn care rni-a rnultumit plin de exuberanta. Era vizibil intinedt cu ntste ani buni. 19i preparase lerburue suedeze ~i Je luase. Toate supararile provocate de pancreas si de gastrita acuta TI trecussra. Intrucil: aeeste picaturl vlndeca pancreasul, el'e sint reeomandate 9i diabeticilor. Semnele dln nastere, alunitele, negii, petele, chiar sl hemangioamele ~i seboreea dispar daca stnt umezite cu aceste plcaturt, la fel se intlmpla :;;i au bataturile ,I hernorolzli. Bitterul suedez fnlatura vijiitul ~i liuitul in urecnl, prin introdueerea unul mic tampon de vata umezit in urechi. Bitterul suedez intaresle memoria, daca se umezeste de mal multe orl cu el vertebra cervicala, curala slngele ,i atlmuleaza circulalia singelui, Inlatura colielle :;;i digestia proasta, durerile de cap, toate afeQliunile gastrice ,i bUlare, hepatice ,i renale (chlar dace. ar fl interdlctie de alcool). In tromboze si flebite se unge locut cu alifie de filimica lntr-un strat gros cit muehia cutitului 9; se pun comprese cu bitter suedez deasupra. Dupa vindecare se fae bai de pieioare eIJ urzici pentru 0 buna irigare sangvina. Picaturile inlatura lenevia lntestlnala, ame1elile, b~a chlar parallziile. Aduc un ajutor pretios in toate bollle: chiar 91 in boUle de cancer. In caz de crize acute de durere, se is 1 lingura cu plcatur: in purina apa sau infuzle de plante. Daca se ia de 3 ori pe zl, dirnineata, la prinz !ili seara, cite 1 lingur~a in eeva apa sau cea] de plante, se pastreaza sanatatea 91 torta creatoare pina la virsta eea rna; Inaintata. Intrucil. aeeste picaturi se folosese, tara exceptie, in toate bolile, 58 poate vorbl aiel despre a rnentinere a sanatalii ornenestl la modul general. Ele trezesc si ridica puterile de viata de care avem 0 nevoie atlt de stringenta In epoca actuala, Pastrati-va cu ajutorul aeestui elixir minunat sanatatea, puterea de rnunca sl bucuria fata de munca dumneavoastra protesionala, fata de familia durnneavoastra !iii fate. de semenii dumneavoastral

In timpul unei vizite la 0 gospodarie taraneasca arQ aflat cafiul in vlrsta de 1'2 ani al proprietarului se afla inalntea unei operatli la ureche. In spatele timpanului se formase In urma unei inflamatii un focar de puroi. Eu eram lrnpotrwa unei operatli, pentru ca in alte cazurl asernanatoare s-a intimplat ca bolnavul sa-si piarda auzul. La Indrumarea mea, s-au imbibat tampoane mici de vata 1n bitter suedez ~i is-au pus balatulul in ureche. A iesit in acest fel zilnic atit de rnult puroi din ureche, Inert curine durerile au pierit !?i operatia n-a mai fost necesara.

lntr-o boala lncurablla de cancer intestinal - era verba de 0 tfnara mama. a cinei copf !iii medieul nu-i mai dadea dedt citeva zile - am reeomandat compress In zona

80

bolnava, In asociatie fnsa cu radaciru de obligeana care se lasa peste noapte la macerat (1 lingurit~ rasa de radacini de ob[igeana la 1 ceasca de apa - se ia cite 1 i'nghititl:.lra inaints 9i dupe fiecare rnasa) !?i cu ceai d€lpurativ de filimici, coadasorlcelulul sl urzici amestecate ln par1i egale, din care 58 beau rncetul cu fncetul minimum 2 [itri repartizati pe parcursul zilei. Astazi terneia se sirnte deja atft de bine, inclt 58 poate conta pe a lnsanatosire cornpleta.

o ferneie din Heilbronn/R.F.G. relateaza: .Nepotul meu de 41 de ani mi-a scris cu aproximativ zece luni In urrna din Sacramento/California ea are zilnic hemoragii in· testinale puternice 91 diagnosticul medical este, fara nici 0 ezitare, cancer intestinal. Se impunea deci a cale de scapars laterals. I-am trimis imediat brosura durnnsavoastra «Farmacia Domnului», ca ~i bitter suedsz, radadni de obligeana si alte plante medicinale cum arfi filimica, coada-soricslului si urzlca A urmat indicatiile din brosura ournneavoastra Dupa un an, ne pot'u I meu a tost iarasi apt de rnunca la fntreaga sa capacitate. Hemoragiile intestinale puternice au lncetat In a patra zi dupa ce a i'nceput sa ia plantele enumerate. Au incetat treptat sl oboseala ~i scaderea in greutate."

in cazul unui barbat de 52 de ani tratat de astm cardiac de zecs ani - care trebula sa inghita zilnic cite opt pastile, care nu mai putea dormi de ani intregi decit ~ez1'nd si care-si arunca ta fiecare pas bratele in sus pentru a lua aer, horcaind insa in acelasi timp de ti se rupea inima - am fost de parere ca insuficlsnta respiratoris nu-i provine de la inima, ci de la ficat. l-am pus omului pe regiunea ficatului 0 cornpresa cu ierburi suedeze. Intern, a trebuit sa ia incepind de-atune: oimlnatlle ~i serile cite 1 ceasca cu eeai de pedicuta cu 1 linguri~a de bitter suedez puss inauntru. Cit de core eta a fost supozitia mea s-a vazut chiar din prima noapte. A putut in sTIr!?it sa doarrna iara!?i fntlns. Greaua insuflcienta respiratorie nu-l mai lasa de ani In !?ir sa faca nlci rnacar un pas In fata usil easel. Bitterul suedez ~i psdlcuta au realizat a ameliorare atit de rapida a starii sale, Tncit trei zile mai tirziu a putut sa umble de doua ori pe zlll'l jurul gradinii casei sale. Acum se lndreapta ineet spre vindecare.

o rana care nu voia sa se inchida dupa opsratis s-a inehis peste noapte cino pacientul a luat 0 i'nghititura zdravana din stiela cu bitter suedez. Aceasta unica i'nghititura a avut drept urmare Tnchiderea ranii deschise de trei ani, care trebuia 1'ngrijita de mai multe ori pe zj_

Alte inflamalii Tndelungate cu supuratll purulente, provocate de multe ori prin accidente declansata de operatii si punctii, au fost Tnlaturate, cum rni s·a relatat, dupa aplicari de compress ~i uzul intern al bitterului suadez.

Menajera unei case parohiale din Burgenland mi-a povestit ca nepoata ei in virsta de 23 de ani are un defect de auz din nastere. La un consult in cllnica unlversltara i s-a explicat ca In eazul bolii ei 0 operatie nu avea sanse de sueces. $i-a sfatuit nepoata sa toloseasca bitterul suedez, adica sa si-l introduce. Tn ureche. Totl au fast foarte rnirati cind, In urma acestui tratament, nepoata a auzit oupa 14 zile normal.

Nu vreau sa va tamulesc, dragi cititori, a scrisoare din Graz, din zona Steier: "Din intimplare sau poate mai bine-zis din voia Domnului, am purtat a dlscutle In autobuz cu un barbat foarte fericit, in virsta de 74 de ani, care !?i-a recapatat bruse, gratie bitterului suedez, auzul pe care 9i-1 pierduse in 1944, Tn urma unei grave leziuni cerebrale din titnpul razboiului! Si-a pus de trei ori rn ureehi 1ampoane de vata urnezita cu bitter suedez." - (Astfel de fragmente citate- pat fj dovedite prin scrisoril)

Un domn din Bavaria superloara relateaza: .Un accident rn-a ranit la mina dreapta. Bitterul suedez rnl-a calrnat repede durerile insuportabile. La 0 ureche surda s-a realizat cu 0 dubla tamponare aproape un miraeol: Dupa aproximativ zece ani de. surzenie am auzit din nou tie-taeul desteptatorului!'' - Cfti surdomutl pot fi totusi ajuta1i in acest mod! Si de ar fi doar unul singur care si-ar recapata astfel auzull

Dupa 0 prelegere am aflat de la a ascultatoars ca sutera de doi ani de 0 relaxare a sfincterului intestinal. Doctorii considerau boala lreparablla. Bitterul suedez, asociat

81

cu traista-oiobanului (aceasta se pune la macerat, taiata rnarunt, tot intr-un rachiu bun ~i se lasa 10 zile la lac calduros: vindeca atrofia musculara ~i bolile musculare grave), 4 cestl cu ceai de cretisoara ~i 6 radacini de obliqeana, au rezolvat problema in citeva zilel

Am primit un teleton din Viena, la care a voce feminina mi-a spus: "Va muttumesc pentru ierburile dum n e a v 0 a s t r a suedeze!" Mi-a povestit ca atunei c7nd avea 12 ani a fost lovita din gre!iieala cu bocanculin obraz, in timpul unei excursii eu scoaia In mLln~i, de catre 0 fetila care mergea In tata ei. Din aceasta intimplare au rezultat In decursul a 40 de ani vesnice supurattl maxilare purulente, sold ate eu peste 16 operatii la maxilar sl punctil repetate. A fost nevoita sa-sl intrerupa studiiie, n-a putut imbrati9a profesiunea dorita 9i conducea 0 gospodarie straina avind permanente dureri In regiunea maxllara, Dupa 40 de ani, fiind In virsta de 52 de ani, a citit despre ierburile suedeze, si-a pus compress in zonele maxilarelor 9i este ln sfirslt eliberata de toate durerlle.

Slnt mereu lntrebata daca bitterul suedez poate f utilizat si in caz de lnterdlctle severa a alcooluful. Conform unor csrcetari de laborator demne de incredere, ierburile inv;ng alcoolul !l'i sint considerate un medicament. Decl pot fi luate ~i aiel fara a cauna. In aeest caz trebuie sa se inceapa cu 1 lingurita pe zi ~I sa 58 puna mai des comprese cu ierburi suedeze In regiunea ficatului 9i a rinichilor (a se vedea "Maduri de folosire" la stlr~itul acestui articol).

"MANUSCRIS VECHI"

(transcriere a puteril tarnaduitoars a ierburilor suedeze)

1. Daca se mires sau se trag pe nas mai des, se urnezests vertebra cervicala. se pune 0 cirpa urneda pe cap, ale alunga durerea ~i ameJeals, fntaresc memoria 9i crelerul,

2. Ajuta contra cchllor tulburi, fnlaturlndu-Ie roseata 9i toate curerile chiar cind ochii sint injectali, impaienjeniti. Ele alunga ehiar petele ?i cataracta, oaca se urnszeste coada ochilor la timp sau se pune 0 drpa urneca pe ochii inchisi.

3. Pustulele de varsat ~i erupliHe de tot felul, de asemenea crustele din nas sau de oriunde pe trup slnt vindecate, daca slnt umezite des 9i bine.

4. in caz de dureri de dinti, se pune in putina apa 0 lingura plin.a cu aceste picetun sl se tine dtva limp aoest Iichid in gura sau se urnezeste dintele dureros cu 0 bucata de drpa. Durerea dispare si infeetia se retrage treptat.

5. Ba~lcile de pe limba sau alte leziuni care apar pe limba sint umezite sistematic cu aeeste picatun, drept care se vor vindeca in scurt timp.

6. uaca gitul este infierbintat sau ranit, fnell cineva numai cu greu poate ingh~i mincarea 91 bautura, sa ia drnineata si seara din picaturi. Sa fie lasate sa alunece 9i ele vor lua fierbinteata si vor vlndsca glllejul.

7, 91ne are crampe stomacale sa ia la 0 crlza 0 lingura plina,

8. In colici sa se ia trei linguri pline, incet, una dupa alta, curlnd se va sim!i allnarea.

9. Plcaturile rlsipesc in organism gazele 9i potolesc ficatul, izgonesG toate bolile de stomac !,?i pe cele ale rnatelor ~i aJute. in constlpatle.

10. Srnt 9i un leac excelent pentru stomac, daca aeesta digera prost 9i nu pastreaza mincarurlle.

11. Tot a!?a ajuta 9,j Tn durerile veziculei biliare. Zilnic dimineata !?i seara 0 lingure. plina, iar noaptea comprese cu picatun 9i toate durerile vor pieri curind.

12. In caz de hidropizie sa se ia 9ase saptamlni la rind dlmlneata si seara 0 lingura plina in vin alb.

82

13. La durerile de urechi ~i la vijiitul in urechi sa se umezeasca un tampon mic 9i sa S8 vfre in ureehe. Ajuta foarte bine 91 readuce chiar 9i aU2;ul pierdut.

14. Oaca a terneie are dureri postnatale sa i se dea trei zile la rind dirnineata 0 lingura pllna fn yin rosu, sa fie pusa sa faca dupa a jurnatate de ora 0 plimbare, dupa aeeea poate sa manince de dlmlneata, dar sa nu ia lapte. Sa nu fie luate picaturile cind se bea lapte.

15. Oaca se ia In ultimele 14 zile de sarcina dtmineata si seara 0 lingura, se grabe,te naflerea. Pentru a scapa mai usor de placenta, se cia lauzei 0 data la doua ore o I'ingurita plina, pl'na ce placenta este expulzata fara dureri.

16. Daca dupa nastera apar inflamB1ii la venirea laptelui, ele sint indepartate rapid prin aplicarea cirpelor umede.

1,7. Ele izgonesc varicela din copii. Sa se dea eopiilor in functie de virsta. din aeeste pk:aturi diJuate in apa. Cind bubulitals lncep sa se USUC9, sa fie umezite mal des cu pic8turi. atunci nu vor ramlne semne de la varsat,

18. Picaturile folosesc coplllor 91 adultilor impotriva viermilor, chiar 9i tenia este alungata de ele, numai ca ele trebuie administrate copiilor in functia de virsta. Sa se lege a cirpe urnszita cu picaturi pe burie, sa se tina mereu umeda,

19. Toate supararile provocate de icter sfnt date curind deoparte, daca S8 ia de trei or! pe zi 0 lingura din aeeste picatun ~i se pun compress pe ficatul umflat.

20. Descongestioneaza tof hemoroizii, vindeca rinichii, elimina lichidele ipohondrice din organism fara alta oura, lndsparteaza melancclla ~i depresiunile sl stirnuleaza apetitul ~i digestla.

21. Se desconqestloneaza hemoroizii ~i pe dinauntru, dace sint urneziti la fnceput mai des !?i sint muia!i prin administrarea intema a picaturilor, In special inainte de culcare. Sa se puna extern un mic tampon umed cu picaturt. Face surplusul de singe sa curqa !?i ajuta contra usturimilor.

22. Daca cineva a le,inat, i se deschide Ia neva le gura, I se toama 0 lingura de picaturi !?i bolnavul if?i va reveni.

23. Prin administrate interna, acest mijloe gone~te !?i durerea convulsiilor jspasmelor), asa ea vor lnceta eu tirnpul.

24. In caz de tuberculozi pulmonara sa se ia zilnic aceste picaturi pe stomacul gol ~i sa se continue cura timp de sase saptamini.

25. Daoa 0 terneie f!?i pierde ciclul lunar sau aeesta este prea abundent, la aceste picaturl trei zile ~i repeta asta de douazeci de orl. Ete vor potoli ce este prea mult ~i vor echilibra ce este prea putin,

26. Acest leac ajuta:;;i contra poalei albe.

27. Dace. cineva sufera de epilepsie. trebuie sa i se dea imediat picaturi. Bolnavul sa ia apoi exclusiv acestleac, caci el fortifica atit nervii atacap ell: 9i organismul 9i inlatura toate bolile.

28. Ele vindeca paraHziile, alunga ame~elile ,I greturile.

29. Vindeca si variola, 9i erizipelul.

30. Dace cineva are febra - friguri marl sau intermitente - ~i este totallipsit de vlaga, . sa i S8 dea 0 lingura cu picatur: ~i bolnavul, daca nu !?i-a lrnpovarat trupul cu alte mijloace de leac, I!?i va reveni curind, pulsul va ineepe sa bata normal si, oricit de mare ar fi fast febra, el se va sirnti curfnd mai bine.

31. Picaturile vindaca ~i cancerul, pustulele vechi ~i negii, rnllnile crapate. Daca 0 rana este veche 9i purulenta sau are excrescente (muguri), atunei sa se spele totul bine cu yin alb, dupa care sa se puna pe ea a cirpa umezlta cu picaturi. Ea fnlatura umflaturile ,i durerile, ca ~i rnuqurii 9i rana Incepe sa S6 vindsce.

83

32. Vlndeea tara alt perlcol taate rani le, ca ar fi fast tacuts prin lavire sau lntepare, daca slnt urnezlte de mai multe ori eu aceste pieaturi. Se ta 0 clrpa, se lnrnoals in ele 9i se acopsra ranile cu ea. Eie rnlatura in scurt tirnp durerea, nu permit nici arsura, nici necro.zarea ~i vindscasi ranile V'echicapatate printr-o ranire prtn Impuseare. Daca exist§. !?i gauri, atunei sa se pulvsrtzeze plcaturlle in rana cars nu trebuie'neeparat curatata inainte. Prin sistematica aplicare au a ctrpa urnezita, vindecarea va veni curlnd,

33. Ele lrideparteaza toate cica.fricele, chiar daca sln~ vechi, semnele ranilar !iii taielurile, daca acestsa slnt umezite cu ele pfna la de 40 de ori. Teate ranile care sint vindecate cu ajutorul aeestor picaturi nu lasa cicatrice.

34, Vindeca din ternelle !?i teats fistulele, chiar daca par lncurabile; raul poate fl oric7t de vechi.

35. Vindeca toate ranUe de pe urma arsurtlor. de-or proveni de la foe, de la apa fierbinte sau de la grasime j'ncinsa, daca ranile slnt urnezite sistematico Nu se forrnsaza nici ba~ici, fierbinteala este trasa a:fara, ehlar 9i basicila purulente sint vindecate complet.

36. Servese contra umflaturilor si vinatailor, chlar daca provin dlntr-o lovitLJra sau



batais,

37, Daca clneva nu poate sa manince cu pofta, ii readuc gustul pierdut.

38. In anemie puternica, readuc ~i ouloarea pierduta, daca slnt luate a vreme dimineata, Curata srngele 9i forrnsaza unul nou, TI stimuleaza ~i clrculapa.

39. Ourerile reumalice din rnadulare sint lndepartate, daca S8 iau pioaturl dirnineata si seara 9i se pun cirpe umede pe locurile dureroase.

40. Ele vtndeca miinile ,i ptetoarele inghelate, chlar daca ar exista fani deschise. Cit se poate de des, insa mai cu seam a noaptea, sa se aplice eirpe umezite cu aeeste picaturi.

41. Pe bataturi sa se puna un mic tampon umezit cu aeeste picaturl, lar locul suferind sa se tina rnereu umed. Dupa trei zile vor cadea de la sine sau vor putea fi indepartate fara durere.

42. Daca sint inghitite, vindeca 9i mu~citurile cllnilor turbati si ale altar animale, caei !amaduiesc tot 9i distrug toate otravurlla. Sa se aplice si 0 clrpa umeda pe rani,

43. In caz de ciuma sau alte boll contagioase ests bine daca se la in timpul zilei de mai multe ori din aeeste picaturi, caol ele vindeca buboaiele ~ipustulele de ciuma, chiar dace. s-ar afla deja in git.

44. Cine nu poate dormi bine noaptea sa ia din aceste picaturi inalnte sa se duca la culcare. In caz de insomnie nervoasa, sa S8 puna pe inima 0 drpa urnezlta cu plcaturi diluate.

45. Un am beat poate f trezit pe loc din belie cu doua linguri de picaturi,

46. Cine la zilnic aeeste plcaturi dlrnlneata sl seara n-are nevole de atta doctorie, caei ele tortitlca trupul, irnprospateaza nervii 9i singele, Inlatura tremurul miinilor ,i al picioarelor. Pe scurt, gonesc absolut toate bolile. Trupul rarnlns viguros, obrazul tlner 9i frumos.

Important: Toate cantitatile indicate ar trebui diluate cu ceai de plante sau apa,

Din punctele "Manuscrisulul vechi" enumerate mai sus relese marea ~i minunata putere tarnaduitoare a acestei compozitil de plante. Se poate spune pe drept cuvint ca abia daca mai exists vreo boala la care ierburile suedeze sa nu sjute; In orice caz, ele sint considerate drept baza pentru orlce tratament.

84

MODURI DE FOLOSIRE

Intern: Profilactic se ia dup~ lndlcatla .Maruecrisulul vechi" dlrnineata ~i seara cite 1 linguritaA diluata. In caz de lndispozltle de orlce fel se pot lua 3 lingurite diluate. In bolile maligne se lau 2-3 linguri pe zi dupa cum urrneaza:

Cite 1 lingura 5e bea diluata cu 1/6 litru de ceai de plants, distribuite fiind 1/2 ora inainte :?i 1/2 ora dup~ fiecare masa.

Compresa cu ierburi suedeze: In functle de marimea locului se ia a bucata mal mica sau mai mare de vata sau celofibra, se umezeste cu bitter suedez fiOi S8 aplica pe locul care trebule tratat si cars a fast uns sl frecat in prealabil cu untura de pore sau alifie de filimiea. Se pune deasupra a bucata de plastic ceva mal mare ca sa nu se pateze rufele. Abla apoi se leaga cu 0 bucata de pfnza sau 58 Infa!?oara cu un pansament.

Campresa se lasa, In functle de boala, sa-si faca efect Tntre 2 !iii 4 are.

Dace. pacientul suporta, compresa se poate tine ~i peste noapte. Dupa Indepartarea ei se pudreaza pielea. Daca se ivesc totusl iritanl ale pielii la persoanele senslblle, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurt sau trebuie renuntat la ele pentru a vreme. Persoanele alergice trebuie sa renunte la bucata de plastic ~i sa lege deasupra numai a pinza. Sa nu se uite In nici un caz ungerea pielif cu grasime! Dace a aparut deja a sruptle care stirneste mlncarimi, sa fie tratata eventual cu alifle de filimica.

MARELE BITTER SUEOEZ

In ciuda imboldului din mai multe parti de a include iara~i in brosura si cornpozltia marelui bitter suedez, nu m-am putut decide, lntrucit toate reusitsls mele tamaduitoare prezentate au fost obtinute cu micul bitter suedez. lie}eta marelui bitter suedez 0 inclusese primul editor al brosurii, fara sa mao consulte 9i sa rna 7n!?tiinteze 9' pe mine. S-au consemnat Insa 91 utilizari pline de succes ale rnarelui bitter suedez.

VINUL PENTRU INIMA

in carticica 1,s0 heilt Gottl1(A?8 vindeca Dumnezeu - Medicina Sf. Hildegard von Bingen ca nou procedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la editura elvetiana Christiana-Verlag, Stein pe Rin, care n-ar trsbui sa hpseasca din carninul nici unei famili! crestlne, a fast prezentata printre altele a releta extraordlnara pentru cardiaci, care da rezultate eu totul neobisnuite.

Stareta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani in urma (1098-1179), a murit deci la virsta de 81 de ani. Ca asa-nurnlta rnistica, Ii aparea cind era complet treaza un fel de televizor cerese in fata ochilor, A!?a eum explica 9i atesta in mod expres ta finele operei vietii sale, toate scrierile sale - tot ce a scris vreodata - provin exclusiv din aceste imagini 9i cuvinte ceresti, teats bollia numite 9i medicamentele descrlss if slnt dezvalurte de Dumnezeu.

Papa Eugen al III-lea a pus sa fie examinat darul de protetie al lui Hildegard ~i i-a recunoscut din punct de vedere bisericesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani, au

85

fost recuncscute de catre medicina modern a :;;i revelatiite sale medicale ca fiind corecte.

Dr. Hertzka, medic de mecicina generalS. cu procedee fitoterapeutice de vindecare, profesirtd In Konstanz, la laeul Boden, ne-a pus la dlspozitte acum prin cartlclca sa "So heilt Gatt" cfteva dintre retetela lui Hildegard.

Reteta IIvinului pentru inima" a dat rezultate foarte bune In toate lneutlclentele cardiace sl bolile adevarete de ioima 9i ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un spatiu larg In eadrul practicii sale medicale zilnice. Eu insami am dat aceasta releta de cfteva eri mal departs 91 rsuslta a fost surprinzator de buna, ~i In anghina pectoraUi vinul pentru inima a produs a ameliarare sirntitoare.

RETETA VINULUI PENTRU INIMA

10 tulpini proaspete de patrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru de yin natural, curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat dinvin. Se lasa totul sa fiarba 10 minute la foe mic (Atentle, face spurnal). Oupa aceea se mai adauga 300 grame de mlere pura de albine 9i se lasa Inca 4 minute sa tiarba user. Vinul tierbinte se flltreaza si se trage eft estefierbinte in sticle care au tost clatite eu putln alcool tare. Se astupa bine! Oepunerile care se forrneaza nu dauneaza 9i pot fi baute !pi ele fara probleme. - La aceasta reteta as dori sa adaug ca fiecare in parte poate decide daca sa fiarba mierea sau nu.

Dr. Hertzka atirrna: .Este totuna ee yin iei, ca e rosu sau alb. Nurnai sa fie natural..

Numai sa respectl ordinea: Mierea se adauqa abia du'pa primul tiert 91 trebuie sa flarba 9i ea eu restul. Nu-ti fi8 tearna de fierbere ... Fierbs-ti linistit vinul tau de patrunjel-miere pentru inirnal"

Mai incolo, dr. Hertzka explica: IIDaca se Intimpla odata sa-ti slrnti inima, la 0 lingura, doua linguri sau chiar trei linguri pline pe zl, ~i orlce 1nlepaturi la inima (din cauza schlmbaril vremii sau dupa ernotn) ,dispar. Nu trebuie in nici un caz sa fii rngust in vederi ~j speriat, fiindca nu poti sa-] faci niei un rau cu acest yin. Dar nu numai in cazul durerilor cardiace incipiente, ci 9i In adevarata insuficienla cardiaci si alte boli cardiace te vei ajuta adesea in mod eonsiderabil cu acest yin de patrunisl-miere pentru inima, poate ehiar te vei i'hsanato!?i odata."

Pe 21 ianuarie 1980 am primit a scrisoare de la a doarnna din landul Salzburg, scrisoare pe care as dari 9-0 redau aici. Fernsla serie: "Va comunic ca rni-am preparat vinul pentru inima 9i ea am putut obnne rezultate uimitoare. Am fast operata acurn zece ani. Mi s-a spus ca am 0 insuficienla cardiaca !?i deci voi avea intotdeauna dureri. N-ave8u cum sa mi Ie ia. Asta insemna deci ca trebuia sa rna invat eu aceasta idee. Dar datorita vinului pentru inirna, durerile mele au disparut dupa doua luni de tratament. Nu ma mai simt nici slabita."

Un excelent AMESTEC DE CEAIURI pentru masa de familie

Se incepe In primavara timpurie cu primele flori de podbal :;;i se continua culssul ln eele trei anotimpuri cu eeea ce natura ne daruieste In binecuvintarea ei:

86

podbal (flori, ceva mai tirzlu ~i frunze) ciubofica~cucului (capitule florale) viorele, vlctete, topora~i (flori ~j frunze) mierea-ursului (capitule florale) macri~l-iepurerui (flori)

silnic (foarte putin, doar pentru condiment - capitulele florale superioare) urzlca (prtmele plante proaspete de primavara)

creli~oara (frunze :;;i flori)

ventrilica (flori, tulpinl ~i frunze)

frunze de cap~uni. virfuri de tufe de mure 9i de zmeura (mladite) soc (mladite, mai tirziu flori)

paralule

tei (flori - culese in scare) musetel (cules in soare) barba:popii (flori) filimica (flori)

vinarila (florl, tulpini !?i frunze) cimbru (flori, tulpinl 9i frunze)

roinila (flori, tulpini, frunze - se poate 9i fara flori) menta (flori. tulpini, frunze - se poate 9i fara flori) eoada-scrlcelulul (culeasa in soare, Tnsa numai citeva) luminarica (flori - euless In soare)

sunatcare (flori - eulese In soare)

maghiran (salbatic - flori 9i frunze) pufulila-cu-flori-mici (frunze, tulpini 9i flori)

virfuri de molid (muguri. adiea mladite foarte tiners) dragaica (flori, frunze l?i tulpini)

frunze de trandafiri de toate culorile (tratati cu Tngral?aminte biologicel)

Plantele S6 usuca de fiecare data foarte bine si se arnesteca toamna tlrziu intr-un ceai excelent, sanatos, aromat :;;i foarte gustos. Va va imbogati iarna cina 9i va va aminti de frumoasele are estivale petrecute in natura libera a Domnului. Se tolosests 1 lingurita cu vfrf din amestecul de plante pentru fiecare ceasca (1/4 litru de apa), se oparests dear :;;i se lasa putin in repaos.

87

SFATURI PENTRU DIFERITE BOLl

ACNEEA

Este categoric 0 boala de pubertate 9i este partial legat8. de un rinichi dereglat. Din aoest motiv trebuie evitate mtncarurlle puternic condlrnentate 91 sarate, salatele prea acrite ~i bauturile acidulate. Salatele ar trebui preparate eu iaurt. Pentru a combats aeneea se bea zilnic 1 litru de ceal de urzici (oparite), incetul eu lncetul, repartizat pe rntreaga zi.

Uz extern: Dimlneata sl seara se aplica pe tata uda otet de hrean si se lasa sa-f}i faca efectui 10 minute. Hreanul ras se introduce infr-o stida 9i se toarna deasupra otet de vin sau de fruete. Otetul trebuie sa aeopere .hreanul. Maeeratul este lasat sa steai 0 zile intrKo incapera cu temperatura moderata, lntruclt acestaeste folosit direct din stlcia, fara a varsa otetul, ar trsbul lasat intr-o sticla de plastic oszlntectata. eu capac gaurit. Hreanul la din taria otetului, otstul din cea a hreanului. Se torrneaza 0 esenta de otet slaba, pe care 0 poate suporta orice ten.

APOPLEXIA (dupe. un atac de apoptexie au fenomene de paralizie)

Trebuie inceputs mal intil a cura de visco Se beau zilnlc tirnp de 6 s'aptamini cite 3 cestl, tirnp de 3 saptamini cite 2 cesti !?-i timp de 2 saptarmni cite 1 ceases cu ceai de Vise. 1 lingurita (cu vfrf) de vi'se se lasa peste noapte la macerat Tn 1/4 litru de apa reC8J dimineata S8 incalzeste usar si se streccara. Pentru a evita ca acest ceai sa tal fie reincalzit pe parcursul zilei, se toarna lntr-un termos clatit cu apa fierbinte S8U se lnoalzeste in ban-marie,

Sunatoare, ventrilica. levantica,. rOinita (matacina), rozmarin si salvie se arnesteca in parti egale, se oparsste 1 Iinguri1a cu vlrf OU 1/4 litru de apa fierbinte si se lasa sa stea pujin, Din acsst oeai se bea In timpul diminetii 9i al dupa-amlezil dte 1 ceasca.

Compresele cu bitter suedez pe regiunea occipltala au grija deiriga,rea 9i fnviorarea calulslor oerebrale. Partea suferinda a organismulul este trictionata cu esonte revigorante de coada-eortcefulul, sunatcare, tralsta-ciobanului sau cimbru. $( freetllle cu ulel de cimbru ~I sunateare fecute pe zonele paralizate se pot reeomanoa calcuros. Se umple 0 sticla pina la git cu plante :j>1 se toarna d.easupra pentru esente un raehiu natural de fructe sau secara de 38-40%, jar pentru uleiurlla de plante un ulei de rnaslirie presate la reoe. Ambele trebuie sa stea peste plante timp de 10 zile in scare sau in apropierea masinii de 96tlt.

In plus, se fae bai de sezut cu coada,",oricelului ,'i coada-calului cu 100 grame de plants sl bid complete' de elmbru cu 200 grame de plants 18 1 baie. Pentru bai se lasa plantele In apa peste noapts, se lncalzeste apoi totul a doua zi ~i se toarna In apa de baie. Durata ball - 20 minute; la bala com pi eta, inirna trebuie sa stea Tn afara apei. Apa lntrebuintata mai poate fi turnata de 2 ori peste plante 9i incalzita pentru alte bai. Sa S8 foloseasca saptaminal numai 0 singura specie de plante pentru bai.

Portiunlle parallzate sa lnvioreaza eu comprese de trunze calde de t.ataneasa.

Frunzele sint oparlte, fnvelite en: sint calde lntr-o pinza 9-i aplicats local. Noaptea, bolnavul poate sta Intins ~j avi'nd sub cap 0 perna urnpluta eu frunze de feriga uscate, fara tulpinl. a sa-i slrnta efectul foarte binefacator·.

Buniea noastra, In vlrsta de 94 de ani, a suferit un usor atac de apoplexie. Clnd s-a trezit, nu mai putea varbi, iar pleoapa stinga atirna pina pe rnljlocul ochiului. I-am pus

8 iii

imediat de trei sau patru ori comprese reci pe frunts !iii oclf ouoa metoda Kn.eipp; cino a venit medlcul. totul era iara~i in ordins. La prinz a prim it a hrana usoara in pat. iar cina a Juat-o din nou la rnasa cu familia.

APOPLEXIA (metode protilactice)

Semne viziblle al~ aeestei boll sint netinistea, ameteala, teama, Iata desfigurata si halucinatiite auditive. In acest caz, medicul trebuie chemat urgent! Se recornanda mai cu seams ponderare in mlncare s,i piimban Incete in aer uoer. Alcoolul de crice tel (exceptie a torrneaza bitterul suedez), fumatul ~i consumul de cafe a naturala sint strict interzise. Se recornanoa viscul preparat ca extract (macerat) rece - olrnineata 9i seara cite 1 ceasca ~i infuzia de salvie - 2 CS!?t; in timpul zllei, ca 91 compresele cu ierburi suedeze pe regiunea renala 9i compresele reci ~i umede pe inima.

Este Indicat si urmatorul amestec de ceaiuri: radacini de anghelica, coadaracului (larba-gt~tei), radacini de odolean, cinci-degete, flori de levanllca, maghiran, stevie-de-munte, mar~i~or (cerentel), rozmarin, salvie, vlorea-cu-rrnrosplacut ~i isop; plantele se amesteca In pEk~i 8gale; 1 lingurita cu vlrf din arnestecul de plante se oparsste cu 1/4 litru de cidru clocotlt 91 se lasa sa stea 3 minute. Aceasta doza, proaspat pregatita de mal multe ori pe z; 9i baute, poate impiedica un atac de apopfexie care a fost intuit dupe simptomele susnumite.

ARTROZA; ARTRITA, COXARTROZA

indrumarile urrnatoare slnt valabile 9i pentru lntlarnatiiie articulare, deforrnarila erticulare l?i fenomenele de uzura. Acestea sint vindecabile, durerile dispar 1'ncetul cu incetul, chiar 9i deformarile se retrag treptat intr-o perioada de unul pina la doi ani. Bolnavii care merg In baston sau In drje Ie lasa laraf;>i deoparte dupa un timp relativ scurt. Se bea dimlneata. 1/2 ora Inainte de micul dejun. 9i seara, 1/2 ora inainte de cina, 1 ceases cu ceai de coada-calului (coada-calulul este oparita 9i lasata 1/2 minut In repaos), iar in timpul zilei se consuma 4 cesti cu ceai de urzici (sl urzicile se oparesc 9i S8 lasa lntr-un scurt repaos de 1/2 minut). Din aceste 4 cesti S8 seoate de 3 ori cite 1/2· ceasca 9; se toarna de fiecare data 1 lingura de bitter suedez inauntru. Cantitatea se qea, repartizara in portii, inainte :::;i dupa fieoare rnasa.

In oriee regiuni ar aparsa dureri, la genunchi sau alte fncheieturi, se pun comprese cu bitter suedez ~i se lasa timp de 4 are. A nu 5e uita: pielea trebuie unsa In prealabil ou untura de pore sau alifie de filimlca. iar de fiecare data dupa tratament se pudreaza ca sa nu apara rnincarirm. Se calca eu fierul de calcar frunze de varza creala (varza nerntsasca) sau de varza alba. se aplica pe fncheieturile dureroase ~i se leaga cu a bucata de plnza pentru a se pastra calde; vor aduce alinare.

$i friclion?rtle incheieturilor cu esenfa de tataneasa ajuta ea sa devina durerile mai suportabile. In caz de inflamatii articulare sfnt indicate compresele cu aburi de coada-calului (a se vedea la pag. 20).

Pe lingS. frunzele de varza S9 recornanda cu caldura mai ales compresele cu frunze de brinca-ursului (Heraejeum sphondylium). numita popular 9i crucea-pamlntului, talpa-ursului sau urechea-poreulu1. Aceasta planta S9 gase9te pretutindeni pe povlrnisun, pante, cimpii, ca 9i fn padurlle rare, umede, de foioase sau de foioase amestecate au conifere sau In zavoale, crescind ca buruiana. Planta are umbele rnari, plate, acoperite lntr-o nuanta verzulle sau roz-pal si sare Tn ochi pe clrnpil 9; pante datonta marimii ei deosebite

89

Bunica noastra in vlrsta. de 93 de ani a capatat brusc la genunchiul sting 0 umflatura spre dreapta cu dureri puternice. Cea care p1'na atune; se rnisca foarte usor a trebuit sa recurqa Ia ajutorul bastonulul 9i de-abia putea sa rnsarqa chiar 9i cu el. Timp de 2 saptamlni i-arn pus ziua comprese cu ierburi suedeze (4 are) 9i noaptea frunze fierbin!i de varza calcata. Ce-i crept, durerile au cedat putin, dar stingherirea In mers a rarnas. Atunci am luat frunze de talpa-ursului 1?i am avut succes cu ele chiar din prima zi, Am spaiat frunzele, le-arn :{drobit pe un fund de lemn 9i le-arn aplicat peste noapte direct pe genunchiul bolnav. In ziua urmatoare. greutatea In mers a oisparut ca suflata de vint. Numai umflatura se mai vedea. Deci, In seara urrnatoars am repetat apllcarea cornprsselor :;;i astfel, spre bucuria noastra, a disparut si urnflatura. Bunica noastra, care intre timp a rmplinit 94 de ani, merge In continuare fara baston, Au lncetat toate durerile si neplacarile de la genunchi.

foarte recomandabila ar fi 0 data pe luna 0 baie de sezut cu coada-calului, din 100 grame de plante care se lasa in apa reee sa se moaie peste noapte; a doua zi, totul se Incalze~te; durata bail - 20 minute. Apa de baie mai poate fi turnata de 2 ori Inapoi peste plants, reif}calzita $i tolosita pentru alte doua bei de !?8ZUt.

o calugarj~a serle: "In aprilie v-am cerut sfatul. Nu mai puteam dormi de durere nici o noapte. La indicatia ournneavoastra, am baut atunci zilnic efte 4 cesti eu eeai .de urzici proaspete, in care am diluat 3 lingur1te plus 1 lingura de bitter suedez. Trebuie sa va eomunic eu bucurie ca acum, dupa 0 iumatats de an, nu mai am nici a durere in sold 9i operatia nu mai este necesara, Luerez lntr-un camin de batrlni ~i am putut ajuta multi oameni vlrstnici cu aeeste plants."

,

ATROFIA MUSCULARA

in cazul atrofiei rnusculare s-au dovedit bune urrnatoarete metode fitoterapeutice:

Traista·clobanulul proaspata !?1 spalata este maruntita, introousa lntr-o sticla, se toarna peste ea rachiu de secara sau de fructe de 40% ~i se lasa 10 zile in soare sau Tn apropierea ma~inii de gatit. Se trage dupe. eele 10 zile Intr-o sticluta 9i se toarna deasupra cantitatea de alcool !ipsa. Cu aceasta esenta de plante se frlcticneaza de 3 orl pe zi portlunlie musculare bolnave. Intern, se iau 4 cestl eu ceai de creliljioara, repartizate in inghiiituri mici, pe parcursul Tntregii zile; daca este posibil, atunei sa se toloseasca plante proaspat eulese (a se vedea IITraista-ciobanuILJi" ;>i .Cretisoara'').

AVORTURILE

Multe femei avorteaza des, caci nu pot pastra sarcina pIne. la sfirsit. Aeeste femei ar trebui sa recurga la ceai de eoada-sorlcelului ~i de creli~oara, 2-3 cestl pe zi. Dar 9i tinerele mladite de carpen, care se plantsaza ca un gard vlu in jurul caselar, aduc ajutor. Vlrturile tinere ale frunzelor. formate din trei frunzuilte, sint fierte In lapte. Laptele

. se strecoara, se bate cu telul un galbenu$ de ou, se introduce Tn lapte, lar la urrna se adauga un rintas U90r. Aceasta supa trebuie ssrvrta etteva saptarnini, chiar luni In 91r, la cina, Hareori se va rnai ivi un avort.

BOALA ORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII

Se amesteca in pan] egals silnlc, salvie 9i coada-sorfcelului. Infuzia calda din aeeste plante se lntrebuinteaza pentru clatlrsa urechilor. Dar se recomanda !?i bitterul suedez, introdus cu un tampon mic de vata, si uleiul cald de cimbru, cars se picura

90

Tnauntru lnaintea bitierului suedez. Ufeiul de cimbru S9 Incalze~te, cufundfnd 0 lingur;ta In apa fisrbinte 9i punfnd 1-2 picaturi de ulel In Iinguri1a astfel1'ncaJzita.

BOLILE CARDIACE sl CIRCULATORlI

,

intrudt infarctele miocardice au luat proportli in ultimii ani, transformfndu-se parca intr-un fel de boala nationan~, va indic un amestec de ceaiuri care realizeaza succese surprmzatoars In boUle eardtaee ~l circulatorii:

10 grame de coada-calulul 10 grame de vrnant (ruta) 10 grame de troscot

10 grame n'~dacina patrurnel-de-cimp 10 grams de arnica

30 grame de maracine (paducel) 20 grame de vise

20 grame de ceai-de-mate 10 grame de taposnlc

10 grame de papadie

10 grame de capsule de fasole 10 grame de traista-ciobanului

10 grame de scoarta de crusin 10 grame de alqa-cafsnle

10 grame de brustur (brusturs, lipan) 10 grams de coada-racului

10 grame de coada-soricehrlui

10 grame de fumarlta (iarba-fumului) 10 grame de talpa-qtstei

10 grams de rrruschl-Iriandez (nu de

rnuscbi-islandezl)

10 grame de obligeana

10 grame de osuHepurelui 10 grame de pir

10 grame de roinita (matacina)

Se arnesteca bine toate plantele 91 se pune 1 lingurita cu virf la 1 ceasca, Acest ceai se lasa sa stea peste noapte ca extract rece, iar dirnineata se incalzeste, Zilnic, oiminsata 9i seara, 59 bea 1 ceases, indulcita cu 1 lingurita de miere.

CALCULUL BILIAR

Este interesant ca de aceasta boala sulera mai mult femelle decit barba!ii, Rfgfiala cu gust amar 9i varsaturi puternice, care iradlaza inspre inirna, ajungin9 pina In dreapta, sub coaste 9i insotite de gre1uri mari - acestea sint simptomele. lntrucit avem la dlspozitie atilea mijloace de leae din tarrnacla Domnului, nu trebuie sa se ajunga intotdeauna la operatic.

o cura de 6 saptaminl cu sue de ridichi a putut ajuta in foarte multe cazurl, daca nu era vorba de anumite pietre care apar extrem de rar 9i nu se dizolva; intr-o astlel de sttuatie trebuie recurs la operatie. Ridichiile S8 preseaza cu un storcator electric de uz casnic. Se fncepe oirnlnsata, pe stomacul gal, cu 100 grame 9i se crests In decursul a 3 saptamini trsptat la 400 grame, pentru a scadea din nou In decursul a 3 saptami'ni la 100 grame. In eazul unor perati stomacali sl intestlnali inflama!i nu este permisa administrarea sucului de ridichi!

C1t de rapid srnt dizolvate pietrele biliare de catre sucul de ridichi a va arata povestirea urrnatoare. Sotia unui general din Trient ~i-a indepartat calculul biliar prin operatie. Emu pietre miei ~i marl pe care-i placea sa Ie arate la rnulta lume, pfna ce a p~s sa-l fie montate pe minerul unui cutit. Intr-o zi cind tocmai ourata cu el ridichi, i-a venit cineva In vizita. A tasat cu!itulin castron peste ridiehi 9i s-a dus in casa sa stea de vorca cu musafirul ei. Cit de rnirata a fost dnd ~i-a apucat, mai tfrziu, cutitu!' Pletrels biliare din miner disparusera fara urrna, dizotvate m zearna ridichiilor.

91

Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de patrunjelde-clmp, ledera, hamel, turi~a-mare, menta ~i pelin Inlatura de asemenea eolicile 1?i pietrele. Se pun 3 linguri de plants la 1 litru de vin de mere sau cldru, 58 lasa sa stea la reee, se lncalzeste apoi rnacaratul pins. aproape de punctul de fierbere, se ia de pe foe 9i S8 las a in repaos 3 minute. In ttmpul zilei se la la tiecare ora cite 1 lingura, in total cam de 8-9 orl Deoarece lichidul trebuie baut cald, este pastrat intr-un termos.

CATARACTA si GLAUCOMUL

,

Glaucomul ny este numai 0 boala a ocnltor, el provine rnai curTnd de la 0 dereglare a rinlchilor. In eele mai multe cazuri, glaucomul merge rnina-n mlna cu durerile reumatiee 1?i artlculare. Dintr-un amestee de urzica, ventrilica, filimica ,i coadacalului In parti egale ar trebui sa se bea zilnic 2-3 cesti, in care se pune cite 1 lingurita de bitter suedez. Pentru a S8 obtlne a fnsanatol?ire qrabnlca, plantele ar trebul sa fie, pe cit posibil, proaspat eulese.

In eaz de cataraeta S8 ung de rnai multe. ori pe zi pleoapele cu bitter suedez. Din scrisori rezulta ca acest mod de- lntrebutntare a avut un efect bun in cataracta Amanunte 58 pot elf Tn articolul despre rostcpaeca.

Faarte lrnportanta pentru glaucom este a bale de sezut cu coada-calului.

Rinichiul dereglat transmite presiunea ascendenta mai departe ochilor. Baile de coada-calului ajuta la retragerea presiunli din ochii atectap, Ea exerclta din afara a influenta atit de buna asupra rinlchllor, inert adesea este Inl~3,turata presiunea din ochii bolnavi chiar in tirnpul bali, Se iau 100 grame de plants uscate sau cca, 1/2 g3leat8., adica 21/2 litri de plants proaspete. Acestea se lasa peste noapte la macerat In apa rece; apa trebuie sa acopere plantele. In ziua urmatoare maceratul S9 tncatzeste, se tiltreaza ~i se toarna peste apa de baie care trebuie sa alba 0 temperatura potrivita. D1l7 rata baii - 20 minute. In timpul bali se adauga din cind in dnd apa fierbinte, pentru a pastra 0 temperatura constanta. Sala de baie trebuie sa aiba a caldura ple.cute., apa de baie sa aeopere regiunea renala, jar inima sa fie in afara apei. Fara a S8 sterqe, bolnavul se invsleste intr-un halat de baie !?i transpire. timp de 1 ora in patul Incalzlt dlnainte. Aceasta apa de baie se toloseste, relncatzita, in alte doua seri,

Cu urmatoarea reteta se prepare. 0 baie de aburi pentru ochi:

20 grame de silur (burunita-pentru-

durere-de-ochi)

20 grame de odolean (valsriana) 20 grame de musstel

10 grame de sporici (verblna) 30 grame de flori de soc

Se amestsca totuJ bine. 5 linguri rase de plante se oparssc cu 1/2 litru de vin alb care a fast infierblntat pina la lirnlta de fierbere. Aburul este lasat sa actloneze asupra ochilor inchi!?i. - Cel mai bine este ea acsst vin sa se toarne intr-o 8tiel13 9i sa se preqatsasca de flecare data eu 0 eantitate rna! miea de vin a bale proaspata de aburi.

92

Pentru a fi eliberat mai repede de durerlle deseori foarte neplacute din oehi, bolnavul S8-9i aplice usor pe ochii Inehi9i a vat a rnulata In bitter suedez, dupe masa de prlnz, timp de i ora.

Se pot face sl bai de ochi cu sllur, insa doar eu a infuzie foarte staba. 0 Inrautarire a bolii de ochi dupa folosirsa bailor de silur este un semn de supradozare. S8 intuzeaza la 1 ceases maximum 1/2 lingurita de plante 9i se lasa intr-un repaos foarte scurt. Recomand compress pe ochl cu 0 asttel de infuzie LJ90ara. Ceaiul trebuls preparat insa de fiecare data proaspat 9i nu are voie sa fie tolosit decit a data.

Dupa un scurt serviciu divin tinut pentru pelerinii vestgermani intr-o blserica din Austria superioara, a venit la mine 0 femeie radiind de bucurie 9i rni-a povestit ca scapass complet de glaucom datorita sfaturilor din brosura mea. 0 scrisoare rnl-a relatat ca 9i amestecurile de ceai indicat.e au avut succes la glaucom.

~

COLICA APENDLCU.LARA

,Ar trebui bauta rnai des CITe 0 ceasca cu ceai proaspat de. frunze de mur, atunei n-ar exista nlclodata nlci un fel de inflamare a apendicelui." MI-am arnintlt de aceasta verba a unul batrln medic de casa din copilana mea, atunci cind fiul meu In vTrsta de 7 anl s-a trezit intr-o dlmineata cu dureri in zona apendicelui sl cu 0 paloare extrema in obraji. Am anuntat medicul, dar l-am preqatit imediat 0 ceasca cu ceai de frunze de mur. Chiar in tirnp ce bea ceaiul, i-a revenit culoaraa in obraji. Doctorul n-a mal putut constata niol 0 iritare a apendieelui.

CONSTIPATIA .

Un medic a spus ocata la 0 prelegere 1inuta lntr-un camin de batr1ni la care am participat si ~u: lieu eft va oblsnuif mai rnult cu laxativele, cu atit mal rebel a va deveni constlpatial" In plus. intestinul se subtlaza prin permanenta curatire de rnucozltatil

lnoercatl sa obtineti reglarea digestisi dumneavoastra cu ajutorul a 3 linguri de semlnte de in, luate la fiecare rnasa cu putln lichld. Smochinele ,i prunele, rnulate peste noapte in apa rece, fncalzite dimineata !?i luate lnainte de micul dejun sau ca rnic dejun, dau sl ele rezultate bune Tn aceasta privinta, Daca S9 afla prin apropiere apa proaspata de tintina, este suficient sa se bea dirnineata 1 pahar pe stornacul gol. Deosebit de laxativ este efectul cicoarei care, daca se bea din ea 1/2-1 ceases pe stomacul gol, rezolva chiar si constipatia cea mal rebels.

N-as vrea sa va tainulesc 0 serisoare din Bavaria: "Statui durnneavoastra de a baa etcoare ~i de a rninca cirnat de smochine a ajutat-o pe mama sa aiba dupa 20 de ani iara~i un scaun compact ~i 0 digestie normals. Se resemnase deja cu ldsea ca nlmeni ~i nimic n-o va rnai putsa ajuta."

. ,

Releta pentru cirnatul de smochtne. Se spala 1/2 kilogram de srnochine 91 88 treee prin rnaslna de toeat, apol se frarhfnta cu 5 grame de foi de sirninichie (sena) pina iese 0 coca. Se forrnaaza cirna!i. se Infa!?oara In folii si S8 oastreaza In frigider. Se ia zilnic, dimineata pe'stomacul gal, 1 bucata de marlrnea unei alune - perrtru copii a treime din aosasta cantitate - atita timp pina ee S8 norrnatzeaza digestia.

93

!;)i inca 0 indrurnare: Mi9care zilniea in aer liberl Sehimbarea alirnentatiei pe fruete sl legume de calitate superioaral

Acum 89 dori sa va mal istorisesc cum am ajuns la concluziaca cicoarea ajuta In eonstlpatle. De cieoare rna leaga unele dintre eele mai frumoase amintiri din copllarle 9i adolescenta. Peste tot stralucsau Inspre nol, copiii, stelutele albastre ale aeestor flori de pe margini de drum - 0 prlvellsts vesela pentru a inirna vesela de copill Aiei, in Austria superioata, Imi lipsesc aeeste floricele albastre; se ga.sesc numai faarte rar. Cu am mai rnirata am fast intr-o zi, cind, de linga 0 ccnstructis noua vizavi de easa noastra, m-a salutat a eicoare cu sase floricele albastre. Am rarnas locului, am cornpatirnit-o pentru aspectul prafuit ~i l-am spus: .Desl arati ialnlc, Imi iau acasa cele 9ase flori ale tale!" Zilnic fae pentru familia mea si pentru mine 9ase cestl cu ceal de plante. In ziua urrnatoare au intrat in el sl cele sase flori de cicoare spalate, S-a intimplat ca toemai fn ceasca mea sa nimereasea a floare. Ea a tacut ca in ace a zi sa am dupa fiecarernasa, deci de trei ori, 0 digestie norrnala, abundenta. Acest lucru nu mi-a dat pace. lntr-o carte toarta veche des pre plante medicinale am gasit solutia dilemei: Cicoarea da rezultate grozave in obezitate. La 0 astfel de digestie coploasa si totusi norrnaia, lrm pot imagina a scaders treptata a greuta1ii Tn cazu\ persoaneler supraponderale!

CRE~TEREA (trurnoasa a) pARULUI

Cfte 1 pumn plin de urzici proaspets sl frunze proaspete de nuc, meateacan 9i soc 9i 1 tulpina de rostopasca se introduc in apa rece 9i se pun pe foe pj'na ajung la punctul de fierbere. Repaos: 3 minute. Cu un sapun medicinal sl jurnatate din cantitatea de Ii chid obtlnuta se spala bine parul,-dupa care se ctateste GU apa. Csalalta jurnatata din cantitate este laSaUl sa actionezs cfteva minute asupra parulul 9i a pieHi capului, fara a mai clati a data parul cu apa sirnpla.

DE~OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) ~i DINT" MOBIL!

Se recornanda urrnatorul tratament fitoterapeutic: scoerta de stejar, cretisoara, troscot ~i salvie amestecate in parti egale 9i lasate peste noapts in apa rece. La 1/2 litru de apa se iau 2 lingurite (cu virf) de plante. Ceaiul e Incalzit dirnineata 9i pus intr-un termos clatit cu apa fierbinte: se fac mai rnulte clatirl caldute ale gurii pe parcursul zilei. Gingia poate fi masata cu 0 psriuta moale de dmti rnulata in acest ceal,

DIABETUL ZAHARAT

Diabetul se extinde in zilele noastre devenind a boala care ocupa primul lac alatur: de infarctul rniocardlc si de cancer. Hrana excesiva si nesanatoasa a rnultor oarneni, mal cu searna a copiilor, este in majoritataa cazunlor cauza aeestei boli. Prin urmare, nu numai adultli sint diabetici, cl, din pacate, exlsta deja foarte multi copil care sutera de a boaUi a pancreasului ~i deci de zahar. Asta Insearnna pentru ai sa. stea departe de toate bucuriile copllariei, sa tina regim sever, sa:-~i taca de doua ori pe zi lnlectii eu insulina 9i sa fie inca de la virsta frageda. cu un picior In groapa. Numeroasele bali ale timpului nostru ne arata ca bunastarea nu ne pries;te intotdeauna. Trebuie sa mal taiem din portii, sa reducem masa prea imbel9ugata. In preajma marilor sarbatori, care se fntind pe 0 perioada de ooua zile, se pot observa oameni care curnpara alimente in asemenea cantitati, de parea ar trebui sa hraneasca un regiment rntmg.

94

A'9 vrea acum sa incerc sa indio pentru toti diabeticii leacuri care stirnuleaza pancreasul '9i fnlatura decl cauza de aparltle a dtabetului zaharat. Marele medic naturist elvettan Kunzle spune: .Dlabatul zaharat se poate indeparta destul de rapid cu urmatoarsle plante: 3" parii marli\ior (cerentel; Geum alpina), cite 1 parte frunze de mur t;;i afin, 3 parti scllpetl (Potentilla aurea), 2 parti coji (teci) uscate de fasole verde." Se pune 1 lingurita cu v7rf d1n acest amestec la 1/4 litru de apa, se oparests '9i se lasa 3 minute in repaos; cantitatea zilnica; 11/2-2 litri.

Efectul curativ al frunzelor de afin depinde de colectarea lor corecta. Ele au voie sa fie eulese nurnai inainte de coacerea fructelor. Ele sint, adunate la tirnpul potrivit, un leac experimentat clinic in diabet. Este dovedit ca rnirtlllna continuta de frunza de afin lnainte de coacerea fructelor nu numai ca scade glicemia (nivelul zaharulul in singe), ci poate sa lnlature boala complet. Mirti!lna frunzelor de afin se nurneste, pe drept cuvfnt, uinsulina veqetala". In ciuda acestor proprtetaf extraordinare ale frunzelor de afin, tratamentul euratlv GU acest ceal nu are vole sa fie facut dedI sub controlul mediculuL Supravegherea rnadlcala trebule sa alba IDe in cries caz.

Si ~ellna poate fi recornandata pentru scaderea cominutului de zahar. Un leac vechi popular este ~i sucul crud al verzei acre, ca !;3i consumul zilnic al rnorcovilor proaspetl, dar '91 ceapa 51 usturolul puse pe piine contribuie la diminuarea zanarulul.

Un alt remediu popular: 4 ling uri de frunze de atin (culese inainte de coacerea fructelor!) se lasa la macerat in 2 litri de apa rece: se flerbe pine: scade la jurnatate: se is de 3 ori pe zi cite 1 ceases. $i urzicile au a influ~nta destul de buna asupra pancreasului, De aeeea, ele scad si continutul de zahar. In acest caz se foloseste extractul de urzici care se procure: din tarmacii homeopatice, drogher1i 9i magazine specializate In alimente naturale bogate in vitamine.

Intrucit radacina de obligeana vindsca aproape toate atectlunlle pancreasului, ajuta 91 in diabet. Se lasa 1 ceasca cu apa rece pe timpul nop!1] cu 1 lingurita rasa de radacina de obliqeana, se fndilze!;3te usor a doua zi, se filtreaza 91 se bea dte 1 'inghititura Inainte 91 dupa fiecare rnasa, adica 6 fnghitituri pe zi. Aceste 6 ingh1lituri vor fl resimtite de catrs fiecare diabetic ca blnefacatoare.

Frunzele si rnladitele de soc sint si ele indicate sub forma de ceai in diabet. Doar socul este una dintre plantele cele mal vech' din medicina populara.

La inceputul primaverit, cino papadia 19i face aparitia pe ogoare 9i cTmpii, trebuie talata pina la radacina,spal1ata bine 9ifolosita la prima salata. Atunei se vede ca exista unele cu tulpina verde ca iarba ~i altele eu ea galbuHaptoasa. Cea galbuie este mai gustoasa 91 mai frageda.. Diabeticii ar trebui sa manlnce prirnavara zilnic aceasta salata de papadie, atit la prlnz cit sl seara. Apoi,la sfirsitul lui aprilie !?! la fnceputul lui mal, cfnd papadia este In plina floare, a venit vremea pentru ortce diabetic de a-9i reduce continutul de zahar printr-o cura de. 4 saptaminl. Se culeg tulpinile cu flori cu tot 91 se spala, abia apoi se arunca florile. 10-15 tulpini de papadie pe zi pot produce a scadsrs total a a nivelului zaharului in singe. Tulpinile au la fnceput un gust putin arnarul, care dispare Insa mai tirziu.

$i viscul are 0 influen~a dintre eele mai bune asupra pancreasului, asa incit dlabetul isi pierde cauza aparitiei printr-un consum continuu de ceai. Vlscul se lasa Tn apa rece peste noapte. La Tnceput se iau 3 cesf cu apa reee 9i 3 lingurite (cu Yin) de VISC. Dupe citeva saptamfni se seade la 2 C89ti si iarasi ceva mal tfrziu la 1 ceasca. 0 psrloada de timp cura se intrerupe cornplst, si anurne primavara, cind se gasesc alte legume proaspste pentru diabetici. Viscul are putere de leac de la inceputul lui octombrie pin§. In decembrie ~i 1n lunile martie si aprilie, deci trebuie cules In aeeste intervale. Porta cea mai curative. 0 au plantele de pe stejari 9i plopi, dar 9i cele de pe brazi 9i porni fructiferi slnt tarnadultoare, Tulpinile 9i frunzele se taie rnarunt. Bobilele albe n-au voie ~a fie folosite pentru prepararea ceaiului!

95

Deoarece si mult apreciatul nostru bitter suedez: influentsaza pancreasul in mod favorabil, ba n poate chiar vindeca, se recornanda ~i aceste picaturi fn diabet. Ele trebule luate de 3 on pe zi, de tiecare data 1 IIngurita plina Tn putin ceai de olanta. Datorita actiunii excelente in profunzirne a bitterulul suedez ar fi indicata lunar sl 0 compresa tinuta tirnp de 4 ore pe pancreas.

Radacinile de cicoare se pot oferi diabeticilor drept zarzavatul de regim eel mai bun. Sint rnulate bine In apa 91 spalate, asernanator salatei de andive, pentru a mai taia din gustul arnarui, De altfel, ceaiul din flari 9i tulpini de cicoare se toloseste cu sueees si In caz de obezi1ate. Se beau zilnic 2 aesti din aceasta intuzie.

, Sucul presat din castravetll proaspetiscads continutul zaharului din sT!lge 9i este de aceea foarte indieat.

Radacina~neagra asts 91 sa 0 leguma dletetica sxcelenta, asernanatoare sparanghelului. Datorita contlnutului scazut de hidrati de carbon, atlt sparanghelul cit 9i radacina-neagra slnt 0 rnincare foarte bun a pentru diabetioi. Pot fi oferite cu qrasirne 9i pesmet de pline alba far a ca sa daunsze bolnavului. Radacina-neagra este cultivate in gradini pentru a fi tcloslta la gatit 91 nu este lcennca cu csa care crests salbatic, nurnita si tataneasa sau iarba-lui-Tatln.

$i prazul verde este excelent pentru dlabeticl. Talat rnarunt pina la capetele frunzelor, el se pune zilnic la cina pe pi'ine 9i se rnanlnca. $1 la pri'nz se recornanda salata de praz,

a bautura faarte gustoasa sl sanatoasa: Peste 500 grame de pra.z talat pfna la virfurlle verzi se toarna 0,7 litri de vin alb sec 1?1 $1;1 lasa 24 de ore acoperit. Se filtreaza !?i lichidul se toarna 'in stiels. Se bea dirnineata ~i seara cite 0 gura. Resturile pot fi puse pe p?ine f?i rnlncats.

Un medic practician din Austria superioara a ajutat 0 diabetica prin urrnatoarea reteta: Se zdrobesc 3 capa1ini mari de us1uroi, se introduc intr-p sticla de 1 litru care se umple apol cu rachiu de secara sl se las a sa stea 10-14 zile. In fieoare zi inainte de mic\;J1 dejun se ia 1 Itngurita plina din acest macerat.

In aprilie 1977 am primit un telefon de la 0 doarnna din Viena care mi-a povestit ca este de 30 de ani bolnava de diabet. M-a rugat s-o ajut. I-am indicat procedeele ee mai sus GU dIverse plante. S-a luatsxact dupe sfaturile rnele din brosura. La lnceputul lui august mi-a cornunicat bucuroasa ca din analizele rnedicale au rezultat vslori normale de zahsr. La s~r9itul lui septernbrie 1977 am !inut 0 prelegere In parohia Hasenleiten din Viena. In tlmpu' discursului, acsasta doarnna a cerut sa vorbeasca 9i a relatat: 'IAm fast 30 de an1 bolnava de diabet. Am urmat sfaturile doamnei Treben si

am acum din august nive! normal de zahar." A fast aplaudata furtunos de public. '

o cunostinta din Gundelfingen/Bavaria scris: IIUn cunoscut apropiat a fost bolnav de diabet ani de-a rfndul 91 avsa zilnic nevaie de iniectii. Acum a reusit cu ajutorul ceaiurilor 91 plantelor din brosura durnneavoastra ca zaharul sa-i scada. Se afla, binelnteles, sub control medical curent. Doctorul a fost mirat de scaderea zaharului."

Un inginer din Viena avea valoarea zaharulul in singe de 280. A urmat sfaturile indicate Tn .Farrnacla Domnului". La un control medical ulterior s-a constatat ca zaharul a scazut la 130.

Intrebuintarea tuturor acestor plante de leac ca 9-i a legumelar dietetice este incununata de sueces fireste doar In cazul Ih care se traissts exact dupe regimul alimentar diabetic preseris.

DURERILE DUPA AMPUTARE (dureri la plciorul-tantoma)

La mult timp dupa arnputari, uneorl ani de-a rindul, apar fenomene-fantoma extrem de dureroase. Experienta arata ca aplicarea compreselor cu tataneasa (a se vedea

96

"Moduri de folosire" la articolul despre tataneasa, pag, 61) aduc alinare, iar durerile pier treptat,

Efect excelent are ~i esenta de ceapa, care 56 cumpara din farmaciile homeopatiee sau din magazinele specializate in alimente naturale bogate Tn vitamineJ dar se poate prepara user fili in casa. Cepele taiate rotocoale se introduc fntr-o stiela pina la git, se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40%, se lasa sa stea 10 zile Ih soare sau la loc calcuros, apoi 58 trage in sticle. Cu acest preparat se unge apoi bantul amputat.

De mare ajutor este ceaiul din radacini de stlnjenel (iris) care S8 scot din parnlnt in octombrie, se spala eu 0 perie sl se usuca prin atirnare. Radacinile uscate se macina pine. devin 0 pulbere, eel mai bine cu ajutorul unei ri~nite uzate de rlsnlt catea, mae sau pesmet. 1/2 lingurita din acest praf se lasa peste noapte la macerat In 1/4 Iitru de apa: se beau in tirnpul zilei 1-2 cesti, In fnghi1ituri mid.

Cioturile amputate ar trebui imbaiate de 3 ori pe saptamina Tn bai de cimbru (prima bale poate fi incalzita inca de 2 orl). Se pune 1 pumn pi in de cimbru la 1 bale. $i pemele cu cimbru ,i pedicula puse peste noapte ca nlste comprese ar f de recomandat. Chi? 100-150 grame din plantele numite slnt introduse intr-o perna din pinza de in,

EDEMELE sau UMFLATURILE

d.in cauza retinerii de lichid in tesuturi

, ,

Se iau 2 lingurite pline de radaeini rnsrunt.te de osul-lepurelul la 1 ceasca cu apa ~i S6 lasa peste noapte la rece. A doua zj dlrnineata, maceratul se lncalzaste user si se flltreaza. Acaasta ceasca se bea repartizata 1/2 ora Inainte si 1/2 ora dupa micul dejun.

o a douaposlbllitate de a face edernels sa se retrag§ se realizaaza prin scoarta trunchiului de soc saw a crengilor de soc. La 1 ceases se la 1 lingurita rasa de scoarta de soc (intruclt cantitatile mai mari declanseaza diaree sau varsaturl, trebuie dozatfoarte slab) 9i se lasa peste noapte la rece la maceral. Aceasta ceasca cu scoarta de soc rnacerata poate fi subttata cu inca 1/2 ceasca cu apa, Se bea cite 1(2 ceases user fncalzita dupa fiecare din cele 3 mese principale.

EMFIZEMUL PULMONAR

Un emfizem pulmonar se torrneaza, ca l?i astmul cardiac si bolile glandei tiroide, in majoritatea cazurllor din cauza unul ficat dereglat si ele sint lnsotite de insuficienla respiratorie. Presiunea ascendenta a ficatului contnbuie la umflarea, deci marirea bronhiilor, a plarnlnilor 9i a inimii. Presiunea permanents. a ficatului asupra tiroldsl sensibile deetanseaza modificari patoJoglce. Intr-un asemenea caz se bea dirnlneata 1 ceasca cu ceal de pediculi, se aplica In tirnpul zilei 4 are la rind comprese eLI ierburi suedeze (a se vedea l.Moduri de folosire", la articolulJerburue suedeze"), iar in tirnpul noptii comprese cu aburi de ccada-calulul. Se pune 1 pumn plin de ~oada-calului intr-o sita deasupra vaporllor de apa, pine se lnfierbinta si S8 moaie. Invelite intr-a p1nza de in, plantele se aplica apoi pe zona ficatului bolnav. Este trasa astfel preslunea ficatului 9i treptat inceteaza fiji nellnlstitoarea insufieienla respiratorle,

ERIZIPELUL

Frunzele proaspete de podbal sint spalate, zdrobite :;;i freeate pe un fund de lemn cu sucitorul de taitei pina lese un terel de frunz.e care S9 aplica pe portlunile inflamate

97

unde 6-a loealizat erizipelul. Din frunze se poate prepare insa ~i a infuzie (se' taie frunzele rnarunt, se oparesc cu apa clocotita. se lasa sa stea putln) sl folosi ca a compresa, dupa ce se race9te. T0t la fel Sa pot fntrebulnta 9i frunzele de varza, spalats sl zdrobits. Ele inlatura orlee lnflarnatle provocata de erizipel, Foarte emolient 9i benefic este efectul suculul frunzelor carnoase de urechelnlta (Sempervivum tectorum). Tredndu-Ie prin storcatorul electric de uz casnic, se obtlne un sue cu care se ung usor porti~nile inflamate sau se ta~e ~e-a lungul citeva frunze de urechslnita 9i S9 pun pe 0 farfurie, cu partea zemoasa In sus. Cu suoul care se prellnge din supratstele secuonats se ung zonele afectate de ertzipel. Intern, se iau dlrnlneata, 1/2 ora lnainte de micul dejun, 1 ceasca eu infuzie de ventrllica, iar pe pareursul zilei, tneetul cu lncetul, 3-4 cesti cu ceai de urzici, pfna ce controiul medical constata disparitia erizipelului.

FIMOZA

Dupa dr. Dirk Arntzen, medic la Berlin, extsta 0 metoda de a trata fimoza la eopii cu ajutorul bailor. Se iau 10-20 mililitri de solutle 10% de sulfat de potastu (preferabil sa fie proaspat preparata de catre farmac\st) pentru 0 baie calda de copil, deci de cea. 50-70 litri, sl se trage usor fnapoi preputul. Se fae 1-2 bai pe saptamina. Adesea se vad rezultatele deja dupa 4 bai: dar mai mult de 10 ba.i nu-si au rostul. Virsta favorabila pare a fi intre 4 si 7 ani, fnsa balle mai pot fi facute chiar ~i baie1ilor de 10 ani. Multi baie!i au scapat astfel de operatle. La batrfni, aceasta metoda nu mal este eficier .. a, din pscate. 9i baile de nalba dau perforrnante buns. Pentru i bale de copil- 1 pumn plin de nalbe, lasate peste noapte nurnai in apa la macerat; pentru adulti - cca. 100 grame pentru 1 baie de sezut,

FISTULELE

Se ia intern de 3 ori pe zi cite 1 lingurita, In cazuri deosebit de grave cite 1 lingura de bitter suedez in lrnuzie nelndulclta de rnusetel. Extern, se fae spalari cu 0 infuzie ealdu~a de silnie, coada-calului ~i linarita (qura-leului-de-olrnp galbena) in parti egale, dupa spalare se tamponeaza cu bitter suedez sau se aplica local 0 vat a urnezita cu aceste picaturi. Sa se faca bai de sezut eu c:oada-calului, lar pe t,impul noptii sa se puna comprese cu aburi de coada-calulul (a se vedea "Maduri de toloslre'' la subcapitolul .Coada-caiulul").

o femeie din Bavaria, in vlrsta de 51 de ani, a suterit timp de 28 de ani de 0 fistula faciala la osul molar. Imi relataaza: .Nu pot sa descriu eft am tras in acestl 28 de anil Am fast sfatuita sa rna operez, eeea ce Insa n-arn faeut, caci profesorul avea dubii in prvinta reusitei, Am gasit alinare abia la un tarnaduitor, care m-a trecut pe alirnentetle vegetariana cu tructe crude ~i pe rniscari de gimnastica respiratorie - nu m-am vindecat fnsa. Prirnavara am luat din natura prlrnele urzici proaspete si am fnceput sa beau zilnic 3 cesti cu ceai de urzlcl, de fiecare data cu 1 lingurita de bitter suedez. Dupa exact 14 zile, fistula mea taciala s-a vindecat 9i n-am mai avut nlcl a durere. A fast pentru mine si toti cei ce rna cunosc ca un miracol."

FORMAREA GUSEI

.

Gargara frecventa eu frunze talate rnarunt de buberic (iarba-neaqra) sau de dragaica face sa dispara gU9a, crescuta fie in interior, fie ln exterior. Bubericul S9

98

gase!?te la maluri de plraie, in santurt de padure 9i printre tuflsurue care tin urnazeala, Are flori maro-roscate fara stralucire $i frunze verde-lnchis, lunguiete" cu virf ascutlt. Acestea au acelasi miros puternic ca ~i frunzele de soc; deci nu se pot confunda, datorita acestui mires, cu 0 aJta olanta. In timp ce la buberic se cotecteaza nurnai frunzele, cu care se face gargara adinca, fara a se bea din lichid, draqaica S8 toloseste fntreaga, cu flori eu tot, S8 face gargara adrnca '9i se bea din cfnd In cind cite a gun~. 0 cuno!?tinta din Viena a capatat in februarie 1979 a gu!?a destul de vizibila, Se temea de operatie si, la sfatul rneu, a lnceput sa taca gargara prlmavara, cind s-au lvit In natura prime Ie draqalce. Dragaica se opareste :;;i infuzla se foloseste calda pentru 0 gargara adinca, Fericita, rni-a povestit dupe. un an ca sotul ei ii adusese .mereu dragaica proaspata; Inca de la fnceput simtise OEl gU9a i se rnlcsora treptat, pina ce a dtsparut de tot.

GUTURAIUL DE FIN

. Cum urzicile ajuta 1n taate alergfile si cum la guturaiul de fin este vorba de a alergle, el va fi facut sa dlspara Intr-un timp relativ scurt, blndu-se ceai de urzici, 3-4 cestl pe zi, eu cite 3 lingurite de bitter suedez care se dilueaza eu cealul,

HEMANGIOMUL

Frunzele cedrului sau ale chiparosului sint spalate, talate marunt sl se umple eu ele 0 sticla pine. la g1t; se toarna rachiu de secara de 38-40%; se pune sa stea 1 Q zile In soare sau Tn apropierea rnaslni' de gatit. Cu aceasta tincture. S8 tamponeaza hemangiomul de mai multe ori pe zi.

$1 frunzele carnoase de urechelni!a (Sempervivum tectorum) - numita 9i iarbaclutei, urechiuse, verzisoara - taiate de-a lungu! 9i despieate cantribuie la disparitia trsptata a hemangiomului, daca acesta este uns cu seva ce iese din ele.

Seva tulpinilor camoase de filimica, stoarse prin storoatorut electric de uz casnic, ajuta de asemenea la inlaturarea hernanqiomuiul Bitterul suedez tolosit de mai mutts ori duce 9i ella disparitia aeestei rebele bali de piele.

Sueurile 9i tincturile msntlonate sint de mare ajutor 9i pentru a Indeparta alurutele, semnele din nastere, dereglarile de pigment, keratoza senila (petele de batrinete), zonele albe de piele bine delimitate, preeum 9i negii.

Un IJaietel de doua luni avea pe piept un hemangiom mare c1t 0 iurnatats de linte care trebuia indepartat prin operatie. Mama lui, ingrijorata, se temea de cornplicant la operatia, sugarului. A inceput sa tamponeze loeul de mal muite ori pe zi cu bitter suedez. In cca. 6 saptamint, hemangiomul a disparut.

HEMOFILIA

In aceasta boala, slava DomnuJui rara, dau rezultate urrnatoarele plante: ventrilica, cretisoara, tratsta-clobanufut, coada-soricelului si coada-calulul - amestecate in pa~i 'egale, Trebuie baute zilnic minimum 4 casti, Ympartite pe durata intregii zHe. Este necesara 1.lingurita (cu virt) de plante la 1/41itru de apa: se oparests sl se lasa 1 m;nut in repaas. In plus, se fae 14 zile bai de sezut eu aeeste plante; se folosesc 100grame de plante pentru fiecare baie si se lasa peste noapte in apa rece; a doua zl se lncalze~te 9i se toarna intr-o apa de baie de sezut de temperatura potrlvita: durata baii - 20 minute', Apa de bale se mai poate turna de 2 ori inapo, peste plante 91, daca se relr)ea.lze9te, se poate fotosi pentru inca doua bai de sezut.

99