STRATEGII NAŢIONALE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

.

1. STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE

SINTEZA privind strategia nationala pentru reforma in unitatile sanitare cu paturi
I. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice. Unităţile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate : preventive, curative, de urgenţă, de recuperare şi paleative, precum si pre, intra şi postnatale. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu. II. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998, 1999 şi 2000 se prezintă astfel:
1998 1999 2000

- utilizarea paturilor - durata medie de spitalizare - rulajul bolnavilor - mortalitatea in spitale - cheltuieli in spitale din care : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare - din care pentru medicamente : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare

285,5 10,0 28 0,95

276,9 9,5 29 0,89

275,1 8,8 31 0,84

38.519.770 1.347.745 134.942 6.664.777 233.190 23.348

79.919.077 2.742.001 288.638 14.199.920 487.195 51.285

107.107.943 3.436.644 389.156 23.479.232 753.350 85.307

III. Obiectivele propuse 1. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. 2. Reorganizarea, reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi, conform cu necesităţile zonale, în raport cu morbiditatea specifică, în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. 6

3. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. 4. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor, controlul infecţiilor, asistenţă de urgenţă etc.). 5. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării, în raport cu prevederile de la punctul 2. 6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 7. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate, în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. 8. Implementarea sistemului informaţional. 9. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. 10. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. IV. Indicatori de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. Pentru urmărirea celor două obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. Număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D.R.G.). 2. Indicele de calitate al diagnosticului. 3. Durata optimă de spitalizare. 4. Indicele de mortalitate. 5. Gradul de utilizare a paturilor. 6. Indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). 7. Indicator cost spitalizare/zi, pe pat şi pe bolnav. 8. Indicele de rulaj/pat al bolnavilor. 9. Indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). V. Măsuri A. Pe termen scurt până la 30 iunie 2002 1. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate, resurse umane, dotare cu aparatură medicală etc.

7

2. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. de unică specialitate. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. clinice. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nou-născuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. 3. Pe termen lung până la 31 decembrie 2004 1. în vederea reducerii deceselor premature. 3. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. orăşeneşti. B. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. 4. Implementarea sistemului informaţional. municipale. institute şi centre medicale cu paturi. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. 2. 2. C. 8 .în vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. Pe termen mediu până la 31 decembrie 2002 1.

a numărului de paturi. centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate: preventive. Cu alte cuvinte. Reforma unităţilor sanitare cu paturi presupune un set de acţiuni care să conducă la realizarea anumitor obiective în concordanţă cu strategiile politicilor de sănătate.XII. institute.8 9 . II. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice. dacă obiectivele sunt îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea capacităţii spitalelor de a răspunde la aşteptările pacienţilor. precum si pre.1 8. intra şi postnatale. de recuperare şi paleative.2000 este cea prevăzută în Anexa nr. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998.0 1999 276.5 10.9 9.STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN UNITĂŢILE SANITARE CU PATURI I.2.1 şi nr. INTRODUCERE Strategia de guvernare – componenta sănătate subliniază rolul guvernului în furnizarea serviciilor de sănătate şi în mod particular în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu. pe judeţe şi municipiul Bucureşti precum şi a principalilor indicatori privind activitatea unităţilor la data de 31. curative. 1999 şi 2000 se prezintă astfel : 1998 . de urgenţă.5 2000 275.durata medie de spitalizare 285. STADIUL ACTUAL Situaţia unităţilor sanitare cu paturi.utilizarea paturilor . Unităţile sanitare cu paturi (spitale. reforma organizaţională are un potenţial real de succes.

156 . obstetricaginecologie şi chirurgie a scăzut faţă de 1999. rulajul bolnavilor în spitale pe total ţară.pentru un bolnav . Caraş-Severin (233.1 zile).95 1999 29 0.436. cât şi pe secţiile de interne.9 zile).107. pe judeţe.4 zile). durata medie de spitalizare este mai mare la Ilfov (14.0 zile).6 zile). Sibiu (10. comparativ cu 1998 şi 1999. Vâlcea (302.cheltuieli in spitale din care : . 6. Timiş (10.4 zile).644 389. în anul 2000.638 107. interne şi pediatrie a scăzut.pentru o zi spitalizare 14.89 2000 31 0.7 zile). Tulcea (246.232 753. 4. Constanţa (249. au rezultat următoarele: 1.347. iar cea mai mare utilizare faţă de media pe ţară (275. mortalitatea în spitale pe total ţară şi pe secţiile de chirurgie a crescut faţă de 1999.7 zile).190 23.199.77 233. 2.307 Din analiza acestor indicatori. interne şi pediatrie.7 zile). pediatrie.7 zile).919.195 51. Arad (11.9 zile).2 zile).30 zile).9 zile).664.479.pentru un bolnav .742. obstetrica-ginecologie. 3.pentru o zi spitalizare din care pentru medicamente : 6. pe judeţe.rulajul bolnavilor .285 23. Bihor (297.519.4 zile).8 zile).350 85.770 1. Ialomiţa (246.84 79. Satu-Mare (296. Bihor (11.2 zile). 10 .pentru un pat .pentru un pat . 5. cea mai scăzută utilizare a paturilor se constată la : Harghita (219. Brăila (299. pediatrie. Iaşi (301.077 2.943 3.348 38.mortalitatea în spitale .920 487.1998 . durata medie de spitalizare pe total ţară cât şi la secţiile : interne.6 zile). Bacău (299. Covasna (10. obstetrică-ginecologie şi chirurgie a crescut faţă de 1998 şi 1999.745 134.942 28 0. utilizarea paturilor este în scădere faţă de 1998 şi 1999 atât pe total ţară cât şi pe secţiile chirurgie.1 zile) s-a înregistrat la : municipiul Bucureşti (306.2 zile). Suceava (242.001 288. în timp ce la obstetrică-ginecologie.

reorganizarea structurii spitalului trebuie să conducă la scăderea costurilor pentru serviciile furnizate. pe judeţe. cu asumarea responsabilităţii faţă de acesta.7. III.34% bolnavi externaţi).15% bolnavi externaţi) etc. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite.utilizarea adecvată a resurselor limitate de la nivelul spitalului prin eliminarea risipei. 3. Bihor (1. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PE TERMEN MEDIU (31 DECEMBRIE 2004) ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI A. 4. Creşterea eficienţei alocative –maximizarea valorii obţinute pentru resursele cheltuite.31% bolnavi externaţi). în raport cu morbiditatea specifică. Adecvarea structurii serviciilor spitaliceşti la aşteptările utilizatorilor – prin restructurarea acestora astfel încât serviciile publice să răspundă aşteptărilor publicului. OBIECTIVELE GENERALE ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI 1. IV. Obiective 1.22% bolnavi externaţi). Reorganizarea.53% bolnavi externaţi). MĂSURI STRATEGICE. Creşterea eficienţei tehnice . prin alocarea acestora în funcţie de rezultate şi de impactul asupra stării de sănătate (ani de viaţă câştigaţi. municipiul Bucureşti (1. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate (săraci.18% bolnavi externaţi). mortalitatea în spitale este mai mare în: Satu-Mare (1. Braşov (1. 11 .) – prin distribuţia resurselor în sistemul public centrată pe cei care au cea mai mare nevoie de servicii şi acces limitat. creşterea calităţii vieţii. creşterea accesului la serviciile prioritare). SCOPUL REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI este creşterea performanţei spitalelor cu asigurarea accesului la servicii spitaliceşti. OBIECTIVE. 2. Astfel. în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale.15% bolnavi externaţi). 2. Timiş (1. Harghita (1. reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi. Maramureş (1. conform cu necesităţile zonale. rural etc. V.

7. B. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor. 3.). 4. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi.G. gradul de utilizare a paturilor. asistenţă de urgenţă etc. în 12 . controlul infecţiilor. indicator cost spitalizare/zi. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. durata optimă de spitalizare.). 2.Pentru urmărirea acestor obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. indicele de rulaj/pat al bolnavilor. număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D. Măsuri strategice Până la 30 iunie 2002: 1.R. 5. indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). 5. Indicatori de performanţă Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. pe pat şi pe bolnav. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării.3. 9. 8. 7. C. 6. 6. resurse umane. indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). dotare cu aparatură medicală etc. indicele de mortalitate. Implementarea sistemului informaţional. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 8. 4. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. în raport cu prevederile de la punctul 2. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate.

2. gradul de autonomie al spitalului. institute şi centre medicale cu paturi. municipale. orăşeneşti. Gradul de autonomie este de fapt capacitatea spitalului de a lua decizii privind: A. 2. Resursele umane Probleme prezente: 1. ANALIZA PERFORMANŢEI SPITALELOR ŞI MĂSURI DE RESTRUCTURARE A UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI Factorii care influenţează performanţa spitalului sunt: 1. de unică specialitate. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nounăscuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. 4. Flexibilitate redusă în angajarea şi concedierea personalului angajat. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. VI. conform nevoilor. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. 13 . VI. 2. funcţia socială. gradul de responsabilitate financiară. 3. responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor.vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. Până la 31 decembrie 2002: 1. 5. 4. 3. 3. Până la 31 decembrie 2004: 1. Gradul de autonomie a spitalului Are cel mai mare impact în reorganizarea structurală a unui spital. 2. 1. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. în vederea reducerii deceselor premature. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. clinici. expunerea spitalelor la presiunile pieţei. Implementarea sistemului informaţional. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene.

umane şi investiţiile de capital) sunt corelate cu performanţa lor. 3. Este necesar să se redefinească actualele norme de încadrare cu personal prin stabilirea unor limite inferioare care să asigure calitatea serviciilor şi fără de care spitalul să nu primească certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii şi a unor limite maximale. stagiarilor. b. 2. c. Normative pentru numărul de personal (important de luat în calcul aportul rezidenţilor. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare prin: a. precum şi a investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la activitatea de cercetare. clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti). Expunerea spitalelor pe piaţa serviciilor spitaliceşti Constă în măsura în care resursele spitalelor (financiare. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare.). resurselor umane. circuitul pacienţilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între secţii. relaţia cu alte unităţi sanitare în funcţie de competenţele spitalului etc. în furnizarea serviciilor spitaliceşti 14 . definirea responsabilităţilor cadrelor didactice universitare în desfăşurarea activităţii spitalelor. VI. medicamentelor şi materialelor sanitare. Între cele două limite spitalul poate să decidă nivelul de încadrare cu personal. B. cercetătorilor şi cadrelor universitare pentru pacienţii internaţi). Număr insuficient de personal cu studii superioare în serviciile financiar-contabil. stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi şi spitale.2. Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să pună accent pe creşterea flexibilităţii în normativele privind încadrarea cu personal. Managementul clinic – ghiduri de practică. Măsuri strategice: 1. funcţionarea comisiilor de calitate. 2.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Cu atât mai mult se impune o atenţie deosebită pentru contabilitatea costurilor serviciilor spitaliceşti. 15 . mecanismele de control sunt indirecte. Creşterea competiţiei pe piaţa serviciilor presupune realizarea unei relaţii directe între veniturile spitalelor şi performanţa serviciilor oferite. pentru sănătate costurile sunt în continuă creştere. 4. În acest caz. Măsuri strategice: Decizii corecte pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. Controlul costurilor este un bun stimulent economic pentru spital numai dacă spitalele pot utiliza banii economisiţi pentru a creşte calitatea serviciilor sau pentru a trata mai mulţi pacienţi. Colegiul Medicilor din România şi Ministerul Finanţelor Publice. 3. Responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor Responsabilitatea pentru performanţa spitalelor este în prezent una centrală. 2. chiar şi în ţările unde aceste mecanisme există şi funcţionează. VI. rolul principal revenind Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi se realizează prin controlul asupra resurselor umane şi prin aplicarea legislaţiei din domeniul public. cu păstrarea economiilor făcute şi penalizare în cazul datoriilor poate să constituie un mecanism de creştere a eficienţei. acreditare şi contractare de servicii. VI. Creşterea responsabilităţii spitalelor în ceea ce priveşte capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile prin nivelul de rambursare a acestora. Realizarea mecanismelor de competiţie pentru resursele umane şi investiţiile de capital. se realizează prin planificare de servicii. Gradul de responsabilitate financiară Creşterea responsabilităţii spitalului în construirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Măsuri strategice: Reforma în acest domeniu poate însemna transferul de responsabilitate către spital. 4. responsabilităţilor şi limitelor pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei.Măsuri strategice: 1. 3. Toate aceste măsuri presupun totodată definirea clară a rolurilor. Experienţa internaţională arată că.

Măsuri strategice pe termen scurt: PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVEL CENTRAL SAU LOCAL A. prestatoare de servicii B. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. serviciile de urgenţă care sunt mai costisitoare decât estimările contractuale.). Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. rata de ocupare a paturilor. reinternări. GESTIONAREA MAI EFICIENTĂ A RESURSELOR LA NIVELUL SPITALULUI Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare mai mare banilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii medicale eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. 4. De exemplu. transferuri. 16 . dar nu pot fi neglijate obiective ca echitatea şi protecţia financiară. acoperirea serviciilor pentru populaţia neasigurată. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc. 5. mod de internare etc. Acţiuni necesare: 1. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi non profit. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare. riscul în cazul bolilor infecţioase. VII.VI. 2. Funcţie socială Reforma organizaţională la nivelul spitalelor este motivată de creşterea eficienţei spitalelor. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. număr de urgenţe. Măsuri strategice: Prioritar în reforma spitalelor trebuie să fie identificarea funcţiilor sociale şi definirea organizaţiilor responsabile. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1. 3. tratamentul pacienţilor cronici care nu sunt asiguraţi.

compartimente. ambulatoriu. asistent-şef). Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii.). structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. încadrarea cu personal. 6. B. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. 5. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. echipamente etc. 2. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile.5. 3. Acţiuni necesare: 1.). secţiilor etc. laboratoare.) 17 . Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. de angajare etc. 4. directori adjuncţi. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului.) echipei manageriale de performanţele spitalului. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare ale spitalului etc. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia. C. funcţiile şi responsabilităţile etc. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii medicale. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. contabil-şef. PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVELUL SPITALELOR: A. resurse disponibile. 2. servicii.

3. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului . dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale a clădirilor şi echipamentelor. D. 18 . Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital. 3. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. 4. compartimentelor. c. analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente. b. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. inclusiv a implicaţiilor financiare. C. 2. 2. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. Reorganizarea secţiilor. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului. 2.Activităţi necesare: 1.). în vederea creşterii eficienţei. funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. 4.

Acţiuni necesare: 1. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională. Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile.3. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost eficacitate. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. în ceea ce priveşte echipamentele. 6. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau compartiment al spitalului. Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti. 3. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe. 5. inclusiv încadrarea cu personal. tehnologiile. B. 19 . Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. Măsuri strategice pe termen mediu/lung: A. 2. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii. 4.

05 0. TERIT.03 2945 411 0 10 156 0 3726 473 15 40 130 30 3809 535 25 0 138 20 3790 523 34 0 110 25 5309 580 20 0 100 10 1862 226 0 0 70 0 3614 4183 2596 3159 2752 1657 7274 4420 2312 3128 5114 3798 1165 2660 3003 4738 1252 7787 882 4167 2146 5161 3150 2927 5439 2231 1771 3434 4112 2961 6658 1488 3148 2832 1814 20004 617 609 343 514 540 258 1034 470 169 505 696 452 178 422 430 723 250 785 426 571 302 572 386 414 1290 382 285 362 523 485 575 242 435 384 312 2967 12 35 0 0 0 0 60 30 0 15 40 20 0 45 0 25 0 75 0 25 10 50 45 10 10 15 10 25 0 5 44 0 0 50 0 429 0 30 30 0 0 0 85 0 0 25 0 0 0 0 0 25 0 70 0 50 10 35 0 0 0 0 0 135 50 0 50 0 0 0 0 100 80 120 100 110 110 68 233 100 890 125 125 110 70 75 90 197 26 150 0 135 80 251 137 130 127 70 45 127 115 55 240 65 68 99 45 804 15 50 40 0 20 0 60 0 15 0 0 0 0 0 0 62 0 0 0 35 0 0 35 0 45 0 15 0 50 0 20 0 0 0 25 174 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.PATURI IN SPITALE TERITORIALE LA 31.ENDO. 1 2 3 4 5 6 160378 22656 1179 745 6076 746 7.06 28 40 25 40 30 26 25 25 20 25 25 10 40 25 24 35 35 36 10 0 24 26 0 40 0 20 30 15 31 25 40 15 15 25 25 10 115 8 0 15 15 234 1 2 3 4 5 6 A TOTAL JUDET la %0 locuitori Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita-N.15 1. JUDETUL Anexa 1 ENDO- CARDI- NUTRITIE SI DIABET 7 1252 0.Bucuresti 20 .2000 PATURI IN SPIT.27 0. SI DE CRINOOLOGIE INTREP. LOGIE BOLI SI REUMAFARA INPROFE.XII.TOLOINSOTI. CTR.03 0. NR. 12 Calarasi 13 14 15 16 Cluj Constanta Covasna Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Ialomita Iasi Ilfov Maramures Mehedinti Mures Neamt Olt Prahova Satu-Mare Salaj Sibiu Suceava Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.01 0.TERSIOCARDIGIE TORI NE NALE TA AD.

PSIHIROLOROLONEATRIE ATRIE ATRIE GIE GIE VROZE ACUTI CR.25 0.03 0.TOLOPSIHIDIN CARE : TROGIE ATRIE ENTENEUPSIHI.20 0.06 0.05 0.15 0 0 63 1 10 25 55 2 0 10 76 3 14 30 105 4 47 40 100 5 0 0 40 6 0 85 70 7 40 25 60 8 0 50 71 9 0 50 62 10 0 0 71 11 0 0 30 12 65 45 160 13 50 10 40 14 0 20 25 15 0 40 45 16 35 35 75 17 60 25 105 18 0 0 15 19 0 0 55 20 0 0 85 21 15 0 103 22 0 0 48 23 152 65 170 24 0 0 0 25 35 0 30 26 0 0 50 27 60 50 95 28 12 18 79 29 0 25 68 30 30 135 120 31 0 15 40 32 0 0 30 33 35 75 55 34 0 0 70 35 0 0 82 36 55 120 130 37 0 0 30 38 0 25 81 39 0 30 30 40 0 0 25 41 493 225 672 42 21 . CHI.HEMATOTAL GAS.30 23 0 178 301 0 145 156 0 27 15 55 355 0 235 0 120 25 0 83 281 0 281 0 0 29 0 144 160 0 100 0 60 42 25 150 940 0 497 117 326 0 0 50 230 0 100 0 130 0 13 75 559 0 25 265 269 25 30 179 583 0 293 0 290 25 20 66 330 0 190 0 140 0 0 116 520 0 0 320 200 0 20 75 125 0 125 0 0 0 0 30 225 25 0 100 100 65 0 196 705 0 185 265 255 0 0 145 185 25 110 0 50 15 10 55 166 0 65 0 101 60 0 110 225 0 0 90 135 20 40 220 615 0 0 145 470 49 0 85 355 0 165 0 190 0 0 35 55 0 55 0 0 45 0 140 200 0 0 60 140 20 0 100 595 0 0 50 545 52 10 135 590 0 590 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 120 37 210 1296 0 0 310 986 0 0 0 341 0 341 0 0 0 0 145 526 0 140 150 236 0 15 75 166 0 91 0 75 60 45 205 700 0 0 335 365 0 11 95 235 0 115 0 120 0 0 70 247 0 0 105 142 50 0 100 530 0 100 430 0 25 0 70 185 0 25 90 70 105 0 50 90 0 0 90 0 25 0 155 560 0 560 0 0 0 0 140 436 0 200 20 216 0 0 110 350 0 110 185 55 55 55 161 1081 0 0 205 876 0 0 35 96 0 90 6 0 20 0 90 242 0 149 18 75 65 0 121 315 0 315 0 0 30 0 30 145 0 62 0 83 379 233 920 1185 40 60 1085 0 NEUORL RO.76 0.23 0. RUR.06 0. 8 9 10 11 12 13 14 15 1456 579 5229 17026 90 5519 4597 6820 0.PSIGIE HIATRIE 16 17 18 1208 1273 3416 0.00 0.ROCTR.PSIHI.NEUNR.

10 18 50 30 25 60 25 45 65 55 40 45 17 78 35 35 50 80 62 10 40 15 85 0 85 0 55 50 104 55 40 75 50 25 55 35 15 112 7 0 30 30 506 28 4064 0. 24 1043 0. TAL- CHIRURGIE BMF CHIRURGIE COPII 22 499 0. OFMOLOGIE 19 2800 0.12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 52 45 95 66 103 39 50 42 43 64 60 25 135 40 30 40 75 80 15 65 80 73 25 200 0 30 40 90 55 66 85 35 27 55 35 70 160 35 90 30 36 319 20 8215 0.37 175 175 170 310 200 120 235 170 75 107 126 35 290 300 100 155 295 240 105 86 185 188 25 375 0 205 70 350 212 160 285 148 105 180 345 150 287 100 219 105 70 982 CONTAGIOASE CHIRURGIE GENERALA 21 13587 0. 25 436 0.02 6 8 0 0 25 0 0 10 10 0 0 0 50 15 0 15 30 25 0 10 10 10 0 60 0 0 0 30 15 0 25 0 0 0 0 4 60 0 0 0 6 75 23 1675 0.14 10 50 50 55 100 36 60 75 35 30 25 25 542 50 15 50 130 25 0 25 0 50 30 140 10 40 30 60 85 60 80 35 25 55 40 50 100 40 50 50 20 815 27 2294 0.02 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 65 0 0 0 0 0 0 0 0 50 0 0 0 0 251 ONCOLOGIE ORTOPEDIE UROLOGIE 26 3253 0.61 312 202 275 336 395 145 190 335 240 311 320 190 739 295 95 300 479 320 135 285 250 471 190 580 30 330 294 430 270 225 517 190 165 242 350 281 540 163 235 221 174 1540 CTR.05 22 35 40 35 25 0 28 60 15 40 0 15 0 25 5 0 40 50 0 0 0 50 0 30 0 35 6 15 30 35 39 25 10 25 0 6 45 10 0 0 15 232 CHIRURGIE CARDIOVASC.07 12 50 55 55 80 0 45 45 55 25 0 20 115 40 0 0 45 60 0 0 0 0 10 135 0 40 15 50 25 30 45 25 0 60 35 15 65 23 30 26 25 319 CHIRURGIE PLASTICA RECUP.18 85 110 85 115 130 52 50 140 75 86 35 62 150 230 40 55 80 90 25 80 48 160 0 80 0 105 47 165 100 65 150 60 60 75 65 75 141 22 51 64 40 716 PEDIATRIE 29 12488 0.BOLI NR.56 253 287 286 344 465 130 327 320 150 323 273 190 470 330 151 260 390 240 115 272 265 345 170 550 0 325 192 535 271 245 358 236 185 195 350 233 615 150 354 185 201 952 22 .

CTR.17 106 58 96 88 122 30 59 133 63 65 70 55 143 110 25 73 144 118 20 60 42 125 41 208 5 90 40 75 50 75 125 50 33 85 70 61 211 40 47 55 40 509 ALTE SEC. RECUP. 34 9257 0. 36 5633 0.15 54 70 46 93 105 50 95 65 40 28 85 38 180 90 30 50 118 78 18 73 90 131 25 125 0 95 45 130 65 70 70 50 55 60 93 60 130 80 72 47 42 482 OBSTETRICA GINECOLOGIE 32 15442 0. 40 161 0.69 385 442 325 415 452 250 345 347 285 302 340 162 580 385 168 402 551 461 125 291 328 403 215 629 51 375 234 399 348 358 590 230 140 257 410 402 579 140 330 345 210 1456 NEONATOLOGIE 33 6559 0. MEDIC.01 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 101 0 0 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 NR.25 167 221 247 31 315 53 135 90 15 0 20 10 400 880 0 165 149 25 0 145 115 171 25 565 0 231 50 90 55 140 135 0 35 120 75 74 55 12 50 178 50 339 MEDICINA GENERALA CRONICI 37 621 0.03 0 0 34 85 0 0 50 10 60 0 0 10 40 0 0 20 15 0 0 60 0 55 0 10 0 50 0 10 65 6 0 0 0 0 0 0 65 0 84 0 0 0 DERMATOVENERICE 31 3423 0.41 0 348 551 245 435 130 130 335 165 180 160 105 289 325 55 80 200 290 125 0 55 159 40 485 0 361 190 150 170 148 135 130 140 245 360 185 420 105 270 205 110 1046 35 492 0.29 118 200 166 228 170 100 174 115 120 141 117 77 205 215 73 148 238 192 47 118 141 179 87 220 19 168 105 185 195 140 248 135 76 146 200 128 225 85 155 127 103 530 PNEUMOFTIZIOLOGIE CHIRURGIE TORACOPULM. SI BALNEOFIZIOT.02 0 0 0 0 15 0 0 15 0 0 0 0 30 0 0 60 40 70 0 0 0 0 0 55 0 25 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 57 0 0 0 0 115 23 .RECUPERARE PEDIATRICA 30 729 0.05 0 90 20 50 0 40 0 0 0 20 65 0 0 0 0 20 54 25 62 25 0 120 20 75 0 0 0 40 0 65 0 0 30 0 100 55 30 0 120 25 0 0 ANESTEZIE REANIMARE 39 3715 0.03 0 15 20 0 28 20 45 0 0 0 25 0 30 0 0 0 25 25 0 43 35 0 0 0 0 35 0 30 0 0 0 15 15 0 130 0 10 0 30 30 15 0 38 1151 0.

94 0.31 BOLNAVILOR IN SPITALE 24 .3 271.44 1.1 273.1 10.8 261.8 8.4 297.8 10.2 286.4 8.7 7.9 8.15 0.2 296.0 233.57 0.7 8.61 0.1 8.1 254.8 8.86 0.6 275.92 0.59 1.04 0.1 299. DURATA MEDIE DE SPITALIZARE.3 276.2 8.06 0.0 246.9 11. 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.18 0.0 287.6 10.65 0.3 10.7 272.15 0.4 8.84 0.1 254.4 301.22 0.1 302.05 0.39 1.98 0.79 0.3 8.0 8.2 9.8 8.4 DE SPITALIZARE 8.95 0.7 279.42 1.55 0.27 0.66 0.39 0.6 9.5 280. CRT.7 8.6 8. IN SPITALELE TERITORIALE NR. TOTAL 1 Alba 2 Arad 3 Arges 4 Bacau 5 Bihor 6 Bistrita-N.6 9.6 8. 12 Calarasi 13 Cluj 14 Constanta 15 Covasna 16 Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 Ialomita 24 Iasi 25 Ilfov 26 Maramures 27 Mehedinti 28 Mures 29 Neamt 30 Olt 31 Prahova 32 Satu-Mare 33 Salaj 34 Sibiu 35 Suceava 36 Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.61 1.2 7.Anexa 2 UTILIZAREA PATURILOR.6 250.6 279.4 306.48 1.77 0.7 8.7 9.84 0.59 0. RULAJUL SI MORTALITATEA IN ANUL 2000.8 277.2 9.0 RULAJUL 31 29 24 33 37 27 29 32 30 31 29 26 34 33 30 24 33 31 35 33 35 21 24 43 32 18 29 32 28 32 36 33 34 28 24 32 31 23 32 34 34 39 38 MORTALITATEA 0.5 263.Bucuresti JUDETUL NUMAR PATURI 156766 2945 3726 3809 3790 5199 1862 3624 4063 2596 3079 2752 1657 6997 4255 2312 3128 4994 3678 1165 2660 3003 4588 1252 7332 880 4167 2044 5161 3150 2927 5239 2201 1771 3428 4112 2715 6466 1488 3148 2832 1814 18757 UTILIZAREA DURATA MEDIE PATURILOR 275.79 1.89 0.44 0.0 7.2 8.4 14.6 255.7 9.32 0.6 8.2 7.5 249.3 271.7 254.6 289.0 219.9 295.24 0.18 1.0 277.6 9.34 1.8 9.9 8.9 7.9 266.5 5.34 1.83 0.0 8.39 0.5 10.8 9.3 255.54 0.5 299.9 252.8 246.1 11.4 242.5 257.2 273.55 0.3 268.7 268.

STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ŞI MATERIALELOR SANITARE 25 .2.

in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. Romania si-a definit un program adecvat. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. cu conditia sa fie accesibile. in concordanta cu cerintele UE. In esenta. se confrunta cu mari dificultati financiare. statul este obligat sa garanteze. parteneriat. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. calitatea ingrijirii si continutul costului.33. calitate si eficacitate dovedite. care.SINTEZĂ - Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. Conform acestui pricipiu. Documentul final. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. Sustinerea industriei locale. in prezent. cu siguranta. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. Pentru industria farmaceutica nationala.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI . oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. accesibilitate. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. In perioada 1999 – 2000. pentru transpunerea in propria legislatie. 26 . pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. transparenta. Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: 1. are un rol important. disponibile si utilizate in mod rational. s-a realizat un studiu amplu. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. Regulile de buna practica. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. Politica nationala a medicamentului este. de asemenea. Principiul. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. Reglementarea circulatiei medicamentelor orfane. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. statutul inspectorului. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. in baza caruia s-a stabilit scopul Politicii nationale a medicamentului. este cel prevazut de Constitutia Romaniei la art. competitie corecta. inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente. prin legi si reglementari specifice. in cadrul carora serviciul terapeutic. avand ca obiectiv medicamentul. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: Inspectia farmaceutica. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. inclusiv din punct de vedere financiar. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE.

elaborarea listei medicamentelor compensate. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. Definirea. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate medicamentului în sistemul de sănătate). informarea publicului – automedicatia. relatia medic – farmacist – pacient. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor. medicilor. elaborarea listei medicamentelor esentiale.2. de utilizarea 27 . elaborarea ghidurilor terapeutice. referitoare la consumul de medicamente. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. 4. 3. asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi.

care sa evalueze periodic directiile mentionate. care sa implice toţi posibilii parteneri din domeniu. a concluzionat ca implementarea planului trebuie sa fie rezultatul unei colaborări strânse intre autoritatile statului. producătorii de medicamente. ca aceasta politica vizează imbunatatirea procesului decizional cu privire la medicamente. Pentru prezentarea acesteia. datorate nearmonizarii cerinţelor cu situaţia reala sau impunerii de termene si restricţii care nu si-au aflat corespondent in posibilitatea de desfasurare reala a principiilor politicii. Apreciem ca studiul a fost efectuat cu multa rigurozitate. ne propunem urmatoarea metodologie: 28 . reprezinta o reactualizare a celei elaborate la finele anului 2000. tinand seama de pasii indepliniti la diferite momente si de aparitia sau persistenta unor probleme. institutionalizat. Comitetul Naţional. stabilirea unui comitet national de lucru in domeniul Politicii nationale a medicamentului. a identificat problemele si prioritatile. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. pe baza ghidului OMS de realizare a obiectivului asupra politicilor naţionale ale medicamentului. care a analizat situatia pentru perioada studiata. publicarea documentului reactualizat si distribuirea acestuia catre politicieni si alti factori importanti. in scopul pregătirii domeniului medicamentului pentru momentul aderării României la Uniunea Europeana. intr-un cadru identificat. finantare – sunt necesare urmatoarele directii de lucru: reactualizarea periodica a politicii nationale a medicamentului. profesioniştii din cadrul serviciilor de sănătate. s-au putut desprinde concluzii cu referire asupra a doua categorii de principii / probleme: imbunatatirea unor aspecte privind aplicarea Politicii naţionale a medicamentului. prezenta elaborare a strategiei privind Politica nationala a medicamentului. cronicizarea si acutizarea unor aspecte ale politicii medicamentului. si a fost circumscris ideii de armonizare cu cerinţele Uniunii Europene. dezvoltare institutionala. descriind obiective comune si activitati corespunzatoare in termene de legi si regulamente. a stabilit strategiile si a realizat planul de acţiune pentru transpunerea strategiilor. pacienţi si ONG-uri. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. de procedura si rezultate. in vederea atingerii unui consens. Pornind de la ideea ca Politica naţionala a medicamentului este un instrument practic de angajare. descrierea aferenta a actiunilor necesare rezolvarii problemelor. planul de acţiune propus in cadrul documentului menţionat va fi reactualizat cu masuri si termene in prezenta strategie. resurse umane. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI Introducere In perioada 1999 – 2000. s-a realizat un studiu amplu. Din acest punct de vedere. - In sensul celor mentionate. Din analiza pentru anul 2001 a indicatorilor de baza. de structura. care au condus la stabilirea obiectivelor Politicii naţionale a medicamentului si a planului de acţiune prioritar pentru implementarea acesteia. Documentul final. reglementat si finantat.

Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. Romania ar trebui sa-si defineasca in prezent un program adecvat. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. selectarea si inregistrarea medicamentelor esentiale. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. astfel definita. in concordanta cu cerintele UE. avand ca obiectiv medicamentul. Este de evidentiat ca Politica nationala a medicamentului. III. disponibile si utilizate in mod rational. date privind sectorul farmaceutic. fara a cuprinde si alte produse incidente in actul de asistenta sanitara. In esenta. in prezent. competitie corecta. procedurile de achizitionare in cadrul sectorului public. statul este obligat sa garanteze. I. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. 29 . se extinde doar asupra produselor medicamentoase cu indicatie terapeutica. Conform acestui pricipiu. calitatea ingrijirii si continutul costului. prin legi si reglementari specifice. Definirea scopului. se confrunta cu mari dificultati financiare. informarea si educatia continua in domeniul consumului de medicamente. care. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. calitate si eficacitate dovedite. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului prin definirea obiectivelor acesteia. are un rol important. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. a planului de actiune prioritar in vederea implementarii obiectivelor. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate.33. pentru transpunerea in propria legislatie. alocarea medicamentelor in bugetul acordat sanatatii / politica de finantare a sectorului public. politica de preturi. II. Pentru industria farmaceutica nationala. cu identificarea indicatorilor si a dificultatilor. date privind sistemul sanitar. parteneriat. la art. indicatori de structura si proces: legislatie si reglementari. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. distributia si logistica in sectorul public. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. Politica nationala a medicamentului este de asemenea un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. bugetul public alocat sanatatii. Evaluarea situatiei prezente. cu conditia sa fie accesibile. cu siguranta. autorizate de Agentia Nationala a Medicamentului. dreptul populatiei la serviciile de sanatate.I. date economice. Evaluarea situatiei prezente s-a efectuat tinand seama de indicatorii identificati cu ocazia studiului efectuat in cadrul Programului PHARE dupa cum urmeaza: indicatori de baza: date populationale. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. in cadrul carora serviciul terapeutic. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. date privind starea de sanatate. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. cheltuielile totale cu medicamente. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. II. inclusiv din punct de vedere financiar. accesibilitate. transparenta. Definirea scopului Politicii nationale a medicamentului in Romania Principiul in baza caruia s-a stabilit scopul politicii nationale a medicamentului este cel prevazut de Constitutia Romaniei.

C. ca orice societate comerciala. Craiova.A. ordinele ministrului sanatatii nr. Bucuresti. . Cluj. .A.sub aspect valoric./ 2000. Oradea. In perioada 1990 – 2000.industria autohtona de medicamente acopera 40% din consumul intern. N.F.numar asistenti de farmacie ~ 18. Timisoara. „Unifarm” nu a beneficiat. sub aspect valoric.unitati teritoriale = 13 .2 1998 486 1999 506 30 . S. lucrand pe principiul autofinantarii. a avut urmatoarea evolutie: 1995 312.F. din care totalul cheltuielilor cu medicamente in valoare absoluta = 8374. 73/1995 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare): rezerva pentru situatii speciale si rezerva de mobilizare a MSF. sub aspect fizic. 100/1998. 1318 (20.bugetul de sanatate in valoare absoluta = 31. Tg.numar drogherii: 799/2001. diferita de constituirea rezervelor.9 1996 317 1997 305. fiind de aproximativ 17 USD/ cap de locuitor. .).A. Mures. .procent din PIB alocat sanatatii = 4. Din totalul produselor comerciale. pentru activitatea sa de baza. din care 676 in mediul urban si 14 in mediul rural. . Constanta.Date privind sectorul farmaceutic: . . consumul intern de medicamente.000 .numar farmacii in sectorul public (spitale): 400/2001 . din care 895 OTC.2 mld. „Centrofarm” S.7%) sunt produse romanesti. S. „Sanifarm” S. dintre care 9 unitati au obtinut certificare partiala GMP. C.sediu = 9 .numar medicamente pe listele cu medicamente prescrise si eliberate cu contributie personala a asiguratului si cu medicamentele fara contributie.numar farmacisti ~ 8.710. .A. s-au constituit. din care 2973 in mediul urban si 978 mediul rural. Legea nr.numar inspectori in cadrul Directiei Generale Farmaceutice = 7 . si 80% din consumul intern. de nici o subventie de la stat.numar medicamente inregistrate pana in 2001: 796 DCI sub forma de 6371 denumiri comerciale.969. 875/1999 si 612/2001. Satu Mare.numar depozite medicamente: 690/2001. respectiv 94 DCI (in anul 2000). prin reglementari legale (Legea nr. .procent alocat din bugetul sanatatii pentru medicamente = 26%.000 . „Pharma” S. 2 dintre ele pentru toate fluxurile. S.cheltuielile anuale pentru medicamente pe cap de locuitor situeaza Romania mult in urma tarilor dezvoltate.facultati de farmacie: Bucuresti.1% / 2000. . La nivelul Companiei Nationale „Unifarm” S.A. Iasi.numar unitati producatoare de medicamente: 84/2001.C.numar de unitati farmaceutice (fostele oficii farmaceutice) aflate in proprietatea statului si in curs de privatizare = 4 (S.C.numar de depozite farmaceutice aflate sub autoritatea Ministerului Sanatatii si Familiei = 1 (Compania Nationala „Unifarm” S. din care 430 in mediul urban si 319 in mediul rural.F. „Galenus” S. Regimul juridic al tuturor drogheriilor este cel privat. . .numar farmacii din sectorul privat : 3951/2001.numar inspectori in Agentia Nationala a Medicamentului: .resurse umane: . .667 mii lei.A.F. Bucuresti). utilizate in tratamentul bolilor cronice. Oradea. . care beneficiaza de gratuitate: 259 DCI. .C. exprimat in milioane USD.

crt. . In ceea ce priveste consumul de medicamente.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.0 39. in anul 1997. actele normative care stabilesc formarea si avizarea preturilor medicamentelor de uz uman sunt: .In tarile Europei Centrale si de Est.Ordinul ministrului sanatatii nr.917/1999 privind stabilirea cotei de adaos comercial al farmaciei pentru medicamente prescrise in ambulatoriu in boli cronice. era urmatoarea: Nr.36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei.6 43.4 51. 1 2 3 4 5 6 7 TARA Slovenia Cehia Ungaria Slovacia Polonia Romania Rusia USD/ cap de locuitor 175 80 77 51 47 16 13 In anul 2000. din punct de vedere valoric. care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei . .0 45. 879/2000 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. agentii economici intocmesc documentatiile de ajustare in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1 38. Pentru produsele medicamentoase din import.Ordonanta de urgenta nr. gradul de acoperire al pietei interne se prezinta astfel: Gradul de acoperire al pietei interne (% / an) Modul de asigurare al consumului intern de medicamente 1995 1996 1997 1998 1998 Productia interna Import 61. 917/1999. in Romania. avizarea preturilor se face in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii nr.Hotararea Guvernului nr.669/2001.917/1999 pentru aprobarea Normelor de stabilire a metodologiei de calcul a preturilor cu ridicata si amanuntul la produse medicamentoase.36/2001 si Hotararea Guvernului nr.0 55.669/19 iulie 2001 privind criteriile si modalitatile de ajustare a preturilor si tarifelor reglementate.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. . situatia cheltuielilor anuale pe cap de locuitor.9 56. In baza actelor normative in vigoare. acest indicator a fost de 17-18 USD/cap de locuitor.Ordinul ministrului sanatatii nr. . 31 .0 61.0 49.0 Date privind evolutia preturilor In prezent.

ceea ce face ca pana la finele anului 2001. si indeosebi ai celor referitori la activitatea farmaceutica. cei care au realizat un procent de .3 alin.(3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2. aceasta regasindu-se numai la nivel central. 32 In domeniul productiei locale se evidentiaza: lipsa unei sustineri financiare din partea statului. ajustarea acestora facandu-se dupa o formula unitara. conditia de livrare este “franco depozitul importatorului. Ajustarea preturilor cu ridicata si amanuntul se face la o devalorizare mai mare de 5%. P0 = nivelul pretului cu ridicata la precedenta ajustare. si anume: P1 = P0 (1 + YCV X K) In care: P1 = limita maxima a pretului cu ridicata. In domeniul activitatii de supraveghere a unitatilor farmaceutice se remarca: . inclusiv ambalajul de conservare si transport”. YCV = parametrul de ajustare. dupa urmatoarea formula: Y = Vn1 – Vn0 / Vn0 unde: Vn1 = valoarea parametrului la data ajustarii.lipsa unei legi a functionarii farmaciei si drogheriei. Adaosul comercial se stabileste diferentiat: . cuprins intre 7% si 33%.pentru medicamentele din productia interna conditia de livrare este “franco gara de destinatie”. s-au desprins urmatoarele dificultati cu care se confrunta sectorul farmaceutic: 1.36/2001.lipsa unui statut al inspectorului implicat in activitatea de supraveghere care sa evidentieze caracterul special al acestei functii si sa stabileasca un sistem institutionalizat de recrutare. determinat conform prevederilor art. termen prea scurt pentru implementarea integrala a Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. . recuperarea cu intarziere a banilor de la beneficiari. La preturile cu ridicata astfel formate se aplica adaosul comercial.pentru medicamentele din import.activitatea serviciului pentru stupefiante si psihotrope este realizata de o singura persoana in conditiile in care problemele ridicate de toxicomanie si de trafic ilicit de droguri sunt in crestere. care reflecta avantajul consumatorilor. nu si in teritoriu. durata relativ mare (uneori peste 2 ani) a autorizarii de punere pe piata a medicamentelor.Rezulta o metodologie de calcul diferentiata pentru produsele medicamentoase din productia interna si cele din import. Vn0 = valoarea parametrului la data ajustarii precedente. .numar foarte mic de inspectori. . K = coeficientul de corectie a parametrului de ajustare. instruire continua si salarizare corespunzatoare a acestuia. . Din analiza indicatorilor.

numar insuficient de evaluatori la nivelul Departamentului de evaluare-autorizare din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului determinat de salarizarea descurajanta. 4. iar investitiile umane si materiale sa nu-si atinga finalitatea. 6. sa nu poata realiza deplina implementare. in formula de calcul a pretului medicamentelor romanesti nu sunt prevazute cheltuieli de cercetare-dezvoltare pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de Fabricatie.lipsa unui sistem informational national privind consumul si miscarea medicamentelor conduce la imposibila apreciare a nivelului consumurilor. . 5. fapt care intarzie finalizarea lor si punerea pe piata a produselor (capacitatea medie de studiu este de aproximativ 30 studii / an).modificarea periodica a reglementarilor in procesul de armonizare a legislatiei cu cea a UE. centrele in care se desfasoara sunt putine la numar. costuri ridicate pentru efectuarea studiilor de bioechivalenta pentru produsele generice. . achizitia de noi medicamente prin licitatie la nivelul spitalelor este ingreunata de taxele de participare foarte mari (prohibitive) pentru producatorii şi distribuitorii autohtoni. . Intrucat taxa de participare nu reprezinta o garantie de buna executie. in conformitate cu cerintele Parlamentului European si ale CE (Regulamentul nr. 141/2000).lipsa unei liste a medicamentelor esentiale dupa model OMS care sa stea la baza elaborarii listelor medicamentelor din sistemul asigurarilor de sanatate. . protectia mediului si pentru promovare. . In ceea ce priveste prescrierea rationala a medicamentelor se remarca lipsa unor programe coerente de formare continua a profesionistilor care prescriu si elibereaza medicamentele.supradimensionarea listei de medicamente compensate ceea ce duce la costuri ridicate si sincope in rambursarea catre beneficiar a costurilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. lipsa unor actiuni coerente de promovare a utilizarii rationale a medicamentulu prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice.necorelarea resurselor financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cu necesarul real de medicamente al populatiei. . 3. a tendintelor morbiditatii si nevoilor terapeutice.- - implementare a regulilor cuprins intre 50% – 80%. In domeniul disponibilitatii si accesibilitatii medicamentului: .inexistenta criteriilor geografice si demografice la infiintarea farmaciilor publice duce la aglomerarea farmaciilor in mediul urban in defavoarea mediului rural. lipsa prevederilor legale privind substitutia generica. In domeniul autorizarii de punere pe piata: . este necesara reglementarea acestui aspect.insuficienta cunoastere a activitatii de autorizare de punere pe piata de catre reprezentantii producatorilor romani si straini.lipsa serviciilor farmaceutice in mediul rural si zonele defavorizate influenteaza negativ accesibilitatea si disponibilitatea medicamentelor. mai ales in conditiile in care plata se face in limita fondurilor alocate (plata incerta ca timp si valoare). Sistemul actual de calcul si avizare a preturilor produselor medicamentoase genereaza o serie de dificultati: 33 . . .lipsa unei reglementari nationale privind asigurarea medicamentelor orfane.

modul defectuos de constructie a grilei valorice pentru preturi si nivelul subevaluat al preturilor propuse.36/2001. . elaborarea listei medicamentelor compensate. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului III.2. 1. 2. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Politica Nationala a Medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: III. ce reglementeaza transparenta masurilor privind pretul produselor medicamentoase de uz uman si inscrierea lor in scopul sistemului national de asigurari de sanatate.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.669/2001 nu tin cont de Hotararea Uniunii Europene 89/105/EEC. in sensul implementarii conditiilor GMP pentru producatorii romani.V.modul de plata discriminatoriu aplicat pentru plata T.A. statutul inspectorului. sustinerea industriei locale.. 1.mecanism de avizare a preturilor redundant si costisitor. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: inspectia farmaceutica.limitarea posibilitatilor de ajustare a preturilor doar la importurile efectuate in dolari S.36/2001.- necorelarile legislative privind organismele abilitate sa reglementeze preturile medicamentelor: . iar pentru produsele din tara dupa 45 de zile. cat si Hotararea Guvernului nr. inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. dupa cum prevede Ordonanta Guvernului nr.. cu completarile si modificarile ulterioare.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.asimilarea operatiei de stabilire a preturilor produselor medicamentoase din import nou autorizate cu operatia de ajustare a preturilor produselor aflate pe stoc. .dimensionarea necorespunzatoare a cotelor de adaos comercial. .dimensionarea si ajustarea insuficienta a marjei de risc valutar.1. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: 34 asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente.1. . III. la medicamentele din import fata de medicamentele din productia interna. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. III.A. . autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. in conditiile in care se trece la conversia celorlalte valute in EUR. .U. . Definirea obiectivelor III. regulile de buna practica. . reglementarea circulatiei medicamentelor orfane.152/1999.36/2001 cat si Hotararea Guvernului nr. .669/2001 nu tin cont de competentele prevazute in art. elaborarea listei medicamentelor esentiale. la medicamente din import plata facandu-se in momentul importului conform Declaratiei vamale de import.

informarea automedicatia. III.3. elaborarea ghidurilor terapeutice. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. de supravegherea produselor medicamentoase.1. sigurantei si eficacitatii produselor medicamentoase pe parcursul urmat de acestea de la cercetare – fabricatie si pana la utilizatorul final.4.a. prelevarea de probe pentru analize s. publicului – III.1. sub prestare de juramant. Inspectia farmaceutica si statutul inspectorului Scopul activitatii de inspectie farmaceutica este supravegherea calitatii. Incurajarea consumului rational de medicamente formarea continua a farmacistilor. in scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de 35 . in cantitatile necesare si la preturi accesibile nu poate fi realizata fara o industrie locala puternica.III. a respectarii Regulilor de buna practica in activitatile din domeniul medicamentului si crearea unui corp de specialisti raspunzatori. in activitatea de inspectie farmaceutica. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi. cu rol consultativ.1. III.1. armonizarea cu cerintele UE III. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentului în sistemul de sănătate). Colegiul farmacistilor este in mod obligatoriu implicat. Sustinerea industriei locale Asigurarea populatiei Romaniei cu medicamente cu calitatea. Strategia de sustinere a industriei locale trebuie sa includa: sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de materii prime utilizate in industria farmaceutica.1.1.1. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. Definirea. siguranta si eficacitatea dovedite. Regulile de buna practica sunt elaborate cu scopul de a stabili principiile si liniile directoare obligatorii care reglementeaza domeniul de aplicare.1. Institutiile implicate in activitatea de inspectie sunt: Ministerul Sanatatii si Familiei – Directia Generala Farmaceutica – Serviciul de inspectie farmaceutica si Agentia Nationala a Medicamentului – Departamentul de inspectie farmaceutica. relatia medic – farmacist – pacient. medicilor. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor.2.1.

siguranta si eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a medicamentului si nu se poate realiza decat in baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internationale. privind consumul de medicamente in stransa corelatie cu morbiditatea. politic si financiar.identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase romanesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat. se impune a fi stabilita prin elaborarea reglementarilor specifice. . Gradul de accesibilitate a medicamentelor este influentat de pretul medicamentelor si cuantumul de resurse financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cheltuielilor 36 . Autorizarea de punere pe piata Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea. Industria Farmaceutica si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. . se va elabora o lista minima obligatorie de medicamente corelate cu necesitatile de tratament aferente patologiei zonei respective. b) substitutia generica: . Lista medicamentelor esentiale va avea la baza date statistice oficiale. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase este atributia Agentiei Nationale a Medicamentului. in conformitate cu conceptul OMS. Uniformizarea repartitiei teritoriale pe criterii geografice si demografice a unitatilor de distributie (farmacii si depozite) in scopul evitarii concentrarii acestor zone urbane. medicamente aferente celei mai des intalnite patologii in randul populatiei respective.intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor romanesti. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor In scopul cresterii disponibilitatii calitative (forme farmaceutice) si cantitative a medicamentelor este necesara elaborarea listei nationale a medicamentelor esentiale care. . De asemenea. va include acele medicamente menite sa satisfaca nevoile majoritatii populatiei. in detrimentul zonelor rurale defavorizate sau izolate. Lista revizuita a medicamentelor esentiale se va baza pe ghidurile terapeutice pentru asistenta primara si spitaliceasca de Comitetul de experti pentru elaborarea acestor ghiduri. la zi. comitet independent profesional.1.realizarea unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si Familiei.3.2. III.Fabricatie si a celor pentru materiile prime.1.1. Aceasta lista se revizuieste si adapteaza periodic in raport cu datele statistice mentionate si cu progresele specifice in domeniul medicamentului.elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a) metodologia de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele romanesti in raport cu cele de import. III. se poate realiza prin crearea unor facilitati adecvate .

in Romania exista urmatoarele prioritati in domeniul utilizarii rationale a medicamentului: . eliberarea corecta a medicamentelor. III. .Promovarea automedicatiei corespunzatoare si prevenirea automedicatiei necorespunzatoare prin: publicarea listelor de medicamente clasificate dupa modul de eliberare (prescriere.3. Acest cuantum ar trebui strict corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. Agentiei Nationale a Medicamentului. la momentul oportun.elaborarea si publicarea anuala a unui Index oficial al medicamentelor (Nomenclator). riscurile si beneficiile. Definirea. a medicamentelor cu calitate dovedita. - Incurajarea utilizarii rationale a medicamentelor trebuie sa revina Universitatilor de Medicina si Farmacie. dozarea.prescrierea rationala a medicamentelor. . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi a medicamentelor 37 - .4.Promovarea utilizarii rationale a medicamentului prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice. dezvoltarea si modernizarea unui „Cod de Etica pentru practicienii farmacisti“.eficientizarea inspectiei de farmacie . disponibilitatea. Asociatiilor Producatorilor de Medicamente. Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Incurajarea consumului rational de medicamente Utilizarea rationala a medicamentului trebuie sa fie dezideratul oricarui sistem de sanatate si trebuie sa se bazeze pe: .1. Acestea trebuie sa fie accesibile tuturor profesionistilor implicati. cai de informare independenta privind medicamentele si buletine informative.crearea de programe de formare continua pentru medici si farmacisti care sa vizeze utilizarea rationala a medicamentelor. III. eficacitatea. . La ora actuala. durata si costurile aferente tratamentului medicamentos respectiv. educarea populatiei in privinta utilizarii rationale a medicamentelor si automedicatiei . care sa ia in consideratie conditiile clinice.1. . OTC-uri).pentru medicamente. Colegiilor Medicilor si Farmacistilor.

Un element esential al politicii de sanatate a unei tari il reprezinta finantarea cheltuielilor de sanatate. . In cadrul general de promovare a politicii nationale a medicamentului. amendarea Proiectului de lege pentru adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.alocarea unui procent din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii si Familiei corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei.dimensionarea listelor medicamentelor eliberate cu si fara contributia asiguratilor pe baza criteriilor transparente si profesionale.monitorizarea preturilor si a consumului de medicamente la nivel national in scopul fundamentarii deciziilor ulterioare privind politica de preturi si cuantumul de compensare. necesitatea existentei unui singur organism de stabilire a preturilor unitar pentru toate produsele medicamentoase. eliminarea paralelismului finantarii medicamentelor cuprinse atat in programele nationale de sanatate. finantarea si rambursarea acestora. . formarea Comitetului economic de lucru. cu implicarea tuturor autoritatilor ce participa la formarea si avizarea preturilor. Pretul reprezinta in final una dintre parghiile prin care Ministerul Sanatatii si Familiei reglementeaza politica sa de sanatate. avand in vedere caracterul duplicitar al celor doua acte normative. creandu-se in acest fel premisele pentru formarea Comisiei Economice de Preturi. .monitorizarea in prima etapa a consumului calitativ si cantitativ de medicamente si ulterior. In privinta politicii de preturi si de rambursare. sunt propuse urmatoarele masuri: .152/1999 . o pondere importanta revine medicamentelor. cat si in lista vizand bolile cronice. liberalizarea preturilor pentru produsele OTC.stabilirea procentelor de compensare in functie de aceleasi criterii. din care. in vederea stabilirii si avizarii preturilor. precum si protectia sociala acordata. Stabilirea unei politici de preturi realiste reprezinta expresia finala a competitiei. Romania se gaseste intr-un proces de schimbari majore si rapide. In scopul remedierii deficentelor existente in sistemul de rambursare.36/2001 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. ce va furniza datele Comisiei Economice. in a doua etapa.152/1999. . terapeutice si economice in limita fondurilor colectate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si in functie de prioritatile de sanatate stabilite. exprimand modul in care medicamentul este disponibil. controlul lor. gradul de accesibilitate si suportul pentru dezvoltarea industriei locale. stabilirea unei cote destinate medicamentelor utilizate in spitale din bugetul global al acestora. Nivelul de dezvoltare al economiei influenteaza si chiar determina alegerea sistemului de finantare a cheltuielilor in domeniul sanatatii. politica de preturi trebuie sa fie reglementata astfel incat sa asigure dezvoltarea unei competitii corecte. - - 38 .

-

transparenta sistemului legislativ si a sistemului de preturi prin publicarea periodica a cataloagelor de preturi, cointeresarea farmacistului in vanzarile medicamentelor cu preturi mici, stimularea acestuia prin cota de adaos comercial, care poate fi aproximativ egala pe fiecare transa valorica;

- crearea unui sistem unitar de control al preturilor, atat pentru medicamentele din productia interna, cat si pentru cele de import, in asa fel incat acesta sa nu poata restrictiona libera circulatie a marfurilor (produselor medicamentoase), desideratul fiind realizabil cu sprijinul Comisiei de transparenta; - in vederea armonizarii legislatiei, se impune aplicarea prevederilor directivei UE 89/105 privind transparenta masurilor care reglementeaza preturile si politica de compensare a produselor medicamentoase (in sistemul national de asigurari de sanatate) prin infiintarea Comisiei de transparenta prin ordin al ministrului sanatatii si familiei. III.2. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului este prezentat sub forma de tabel, care cuprinde definirea obiectivului strategiei, sarcina consecutiva, responsablitatea, durata de rezolvare, rezultatele asteptate, cuantificarea rezultatelor si indicatori de urmarit, natura costurilor suplimentare necesare rezervarii sarcinilor, resursele financiare posibile, constrangerile derivate. Acest plan de actiune este prezentat sub forma de anexa (Anexa 1). Glosar de termeni - OTC (Over the Counter): produse medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală; - GMP (Good Manufacturing Practices): Reguli de Bună Practică de Fabricaţie (RBPF)

39

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
– SINTEZA – Din studiul statisticilor in domeniu, elaborate de institutiile specializate la nivel national, se observa ca pentru materialele sanitare codate comercial CAEN 3310, la nivelul anului 2000, gradul de acoperire al consumului intern este de 13.5%. Tendintele pe termen mediu si lung sunt de 29.5% la finele anului 2005 si, respectiv, 35.9 %la nivelul anului 2010.Cifrele de mai sus reprezinta gradul de acoperire a consumului intern din resurse de productie ale economiei romanesti. Aceasta perspectiva ne face sa ne focalizam strategiile pe termen mediu si lung pe achizitie de pe terte piete . Necesitatea acoperirii cerintelor trebuie bazata pe pozitia de piata a ofertantilor, indicator ce ne da informatii multiple, validate de mecanismele economice. Distingem astfel ca operatori de piata: - Furnizorii; - Casele Judetene de Asigurari de Sanatate; - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate; - Unitatile sanitare beneficiare. Strategia de achizitie cuprinde urmatorii pasi: 1. Listarea firmelor care au operat pe codul CAEN 3310 la nivelul anului precedent (baza de date la Ministerul Industriei si Comertului). 2. Ordonarea ascendenta functie de cantitatile livrate /produs - ne da imaginea asupra cotei de piata a furnizorului/produs. 3. Casa Judeteana de Asigurari isi construieste necesarul si incheie cu Casa Nationala contract pentru furnizarea de materiale sanitare. 4. Casa Nationala organizeaza achizita pe baza necesarului din teritoriu (contingent). Firmele care opereaza pe codul CAEN 3310 interesate, liciteaza cota de piata pentru anul in curs functie de pret specificatie tehnica etc. 5. Firmele castigatoare contracteaza structura de produse cu unitatile sanitare care au contract cu casa prin casele judetene de asigurari carora le revine obligatia de monitorizare a derularii livrarilor contingentate si termenii contractuali. 6. Firmele castigatoare vor beneficia de decontare directa cu casele de asigurari judetene. 7. Livrarile se fac de catre furnizor in conditia „ franco beneficiar” pe baza comenzilor - in limita contingentului, vizate de Casa Judeteana de Asigurari. 8. Pentru cererile ce depasesc nivele contractate , unitatile sanitare vor organiza achizitia in conformitate cu prevederile legii, relatia contractuala si de decontare fiind furnizor – unitate sanitara. 9. Licitatiile se fac anual. Dimensionarea cantitativa si sortimentala se realizeaza pe baza necesarului contractat de fiecare Casa Judeteana cu Casa Nationala. Avantajele acestei strategii se regasesc in primul rand in modul de fundamentare a ofertei pornind de la date reale de piata libera, canalizate spre un interes polarizat ca structura si pret prin metode ce stimuleaza - ce-i drept indirect - indigenizarea necesarului national. Primul efect este reducerea de pret, dar efectele ulterioare sunt cu mult mai importante si se concretizeaza in stimularea productiei interne.

40

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
(1) Scurtă prezentare a sectorului. Locul şi rolul în cadrul industriei şi al economiei MATERIALELE SANITARE sunt cuprinse in sectorul industrial APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE care în codificarea Activităţilor Economiei Naţionale - CAEN - cuprinde clasa CAEN 3310: Producţia de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE, respectiv Fabricarea de echipamente medicale şi chirurgicale şi dispozitive ortopedice. Sectorul industrial CAEN 3310 este reprezentat de produse, tehnologii şi servicii medicale realizate în cca. 105 agenţi economici din care peste 20 sunt producatori de materiale sanitare. Ponderea sectorului industrial CAEN 3310 în PIB-ul industriei CAEN 33 a cunoscut o scădere majoră, de la 0,223 la 0,0622, în perioada 1991–1994, o dată cu scăderea drastică a întregii industrii şi economii româneşti, iar în perioada 1995–1996 a cunoscut o creştere lentă (nesemnificativă), după care în perioada 1997–2000 a avut o pondere tot mai minoră, dar cvasiconstantă, situaţie motivată şi de pătrunderea agresivă şi necontrolată a produselor medicale străine pe piaţa românească. Producţia industrială a sectorului industrial în perioada 1990–2000 a cunoscut o scădere majoră, de la cca 139,35 mil. $ la nivelul anului 1990, la cca 17,26 mil. $ la nivelul anului 1993, după care a avut o creştere lentă, până în 1996, ajungând la cca 33,26 mil. $, după care a urmat o scădere uşoară, ajungând la cca 22,98 mil. $ în anul 2000. Personalul angajat în sectorul industrial CAEN 3310 a cunoscut, în perioada 1990– 2000, o scădere majoră, de la 4325 persoane la 1296 persoane în anul 2000, această situaţie datorându-se scăderii producţiei industriale, restructurării societăţilor comerciale aferente şi emigrării masive a specialiştilor (ingineri, cercetători). Plecându-se de la momentul actual al INDUSTRIEI, de ajustare sectorială, fie prin restrângeri de activităţi, fie prin modernizare şi/sau dezvoltare, industria APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE - CAEN 3310 se caracterizează ca fiind necesară într-o verigă structurală şi funcţională pentru asigurarea sănătăţii populaţiei în ansamblul său, evidenţiindu-se, mai puţin prin ponderea valorică şi mult mai mult prin gradul său de compatibilitate şi de monitorizare a sănătăţii populaţiei. Sectorul industrial CAEN 3310, este o componentă importantă a industriei MECANICĂ FINĂ [Aparate şi Instrumente Medicale, de Precizie, Optice şi Ceasornicărie – CAEN 33], caracterizat printr-o pondere mai redusă în valoarea producţiei industriale dar printr-o ofertă tehnică valoroasă, sub aspect calitativ, cu o poziţionare competitivă, dependentă de capacitatea de ajustare la cerinţele pieţei şi condiţionată de relansarea mai multor sectoare industriale (energia electrică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, informatică, combustibil nuclear etc.). Industria MATERIALELOR SANITARE este, în esenţă, o industrie utilă şi indispensabilă asigurării sănătăţii populaţiei prin realizarea unor produse medicale necesare sectorului sanitar prin conectarea la marile tendinţe tehnologice şi tehnice ale industriei similare europene şi mondiale. (1) Evoluţia restructurării sectorului. Principalii factori care au influenţat evoluţia acestuia A) Evoluţia restructurării sectorului: 41

nivel de preţ (67. acesta fiind mult inferior gradului de încărcare al anului 1989 (100%). continuă. lipsei investiţiilor etc. a înfiinţării de noi societăţi (IMM-uri) etc.3% la nivelul anului 2000. duratei mare de asimilare a produselor. (d2) ponderea firmelor mici şi mijlocii din totalul de 105 agenţi economici a ajuns la 93. cunoaşte. performanţă hard (70%). (b) Evoluţia nivelului tehnic al produselor şi tehnologiilor. pe de o parte ca urmare a schimbării sistemului economic. a pătrunderii masive a produselor medicale străine.4% societăţi comerciale micro şi mici şi la 4. 42 . până la 43. precum uzura fizică şi morală (60–80%). componente şi subansambluri din import..5%) şi raport performanţă / preţ (1. a desprinderii de capacităţi reprofilate în alte societăţi.5% la nivelul anului 2000. iar pentru tehnologii. în sectorul industrial. ce au prevăzut diferenţiat strategiile.9%. dependabilitate (70%). a ajuns la o menţinere constantă începând cu anul 1999. ca urmare a lipsei de comenzi. ponderea societăţilor comerciale mari este de 1. B) Principalii factori care au influenţat evoluţia sectorului industrial (b1) schimbarea sistemului economic şi durata lungă a perioadei de tranziţie către economia de piaţă. gamă sortimentală (65%). în comparaţie cu nivelul mondial de referinţă (100%).5%). dar şi pe linia calităţii de materii prime. (d6) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie în funcţie de cerinţele pieţei este într-un proces continuu în fiecare societate comercială. precizie (70%). (d5) gradul de vânzare a unor dotări tehnologice neperformante sau trecerea lor în conservare este mare şi tinde spre finalizarea acestora. Cu toate acestea. blocajului financiar. ergonomie (65%). pe de altă parte.8% la nivelul anului 1994. când a început să aibă o creştere lentă. materiale şi semifabricate. uzurii tehnologice de fabricaţie. nivelul tehnic al produselor a fost îmbunătăţit pe linia caracteristicilor constructiv-funcţionale şi a performanţelor tehnice.5%).31–0. pentru produse praguri joase. datorită abordării unei concepţii noi în proiectare. greutăţii în aprovizionare cu materii prime şi materiale. apreciere globală performanţe (72. nivele scăzute. iar dinamica preţurilor indigene este definită printr-un indicator de creştere foarte mare .(a) Evoluţia capacităţilor de producţie din sectorul industrial CAEN 3310 este exprimată prin gradul de acoperire (încărcare). (b2) programe de guvernare elaborate într-un mediu de alternanţă politică. ajungând la cca 23. ale redresării. (d) Caracterizarea restructurării se sintetizează astfel: (d1) gradul de privatizare al sectorului este de cca 93. prin asimilarea proiectării asistate pe calculator şi prin introducerea de elemente. Această situaţie a fost în concordanţă cu scăderea drastică a economiei în general şi a producţiei industriale în special. echipamente tehnologice universale şi cu grad scăzut de automatizare etc. (d3) gradul de desprindere sau divizare de capacităţi de producţie este din ce în ce mai mare.7% societăţi comerciale mijlocii. politicile şi căile de derulare. raportat la nivelul preţurilor practicate pe plan european / internaţional este într-o dispersie de cca (55–80%). (c) Nivelul preţurilor produselor sectorului industrial CAEN 3310. grad de automatizare redus. (d7) forţa de muncă. (d4) gradul de vânzare a unor active neproductive este mare şi tinde spre valorificarea lor. ca extindere nomenclator (62.272).

(3) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000. (b3) distorsiunile proceselor economice. $ (498. 22.6% faţă de 1998 şi la cca 91. ajungând în anul 1998 la o creştere de cca 192. (b) Evoluţia exportului privind sectorul CAEN 3310 cunoaşte aproape o stagnare până în 1992.6% în 1998. după care urmează o creştere continuă. (b5) politica de supravieţuire a societăţilor comerciale.9% faţă de 1999.5 miliarde lei) la nivelul anului 1990. la produsele sectorului industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere continuă pe toată perioada. la cca. Priorităţi pentru viitor (A) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000 Diagnoza sectorului industrial CAEN 3310 se caracterizează astfel: 43 . suprapuse cu întârzierea adoptării reglementărilor comunitare europene privind circulaţia produselor. la nivel de societate şi la nivel instituţional (ce au determinat involuţii privind ciclul de fabricaţie al produsului. în perioada 1996–1997. (b8) practicarea de creditări restrictive şi selective privind însăşi creditarea şi nivelul dobânzilor bancare. ajungând la cca 108. când ajunge la o valoare de cca 13.121. şi de cca 150% faţă de 1997. faţă de 1997.8 % în 2000 faţă de 1999. (b6) lipsa unor investiţii proprii sau atrase (ce au determinat menţinerea în stare precară a tehnologiilor şi a dotărilor capacităţilor industriale şi afectarea capabilităţii tehnologice a acestora).9% faţă de 1996. (c) Evoluţia importului privind sectorul industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere substanţială pe toată perioada 1993–2000. (b9) deficienţe ale legislaţiei interne. şi în conformitate cu standardele / normele UE. (b7) decapitalizarea şi blocajul financiar.35 milioane $ (3. ce au determinat polarizarea "potenţialilor" oameni de afaceri şi "falimentarea" firmelor mici şi în special a IMM-urilor.119 mil. ceea ce arată o integrare substanţială a inteligenţei şi a valorificării superioare a materiei şi materialului.98 mil. de la 139. pe toată perioada 1993–1998. la cca 112. acesta scăzând continuu din anul 1996. (d) Gradul de acoperire al consumului intern privind sectorul industrial CAEN 3310 este exprimat prin valori scăzute.E. ajungând la cca 79. $. cu generarea procesului de migrare a specialiştilor în străinătate. (b4) nivelul neperformant şi modelul vechi al managementului. până în anul 2000.52%.relansării economice şi ale integrării în U. (e) Valoarea adăugată.5%.. adică la un procent de cca 662% faţă de producţia industrială a anului 2000.570 miliarde lei) la nivelul anului 2000 şi reprezentând un procent de 16. (2) Evoluţia principalilor indicatori pe perioada 1989–2000 (a) Evoluţia producţiei industriale a sectorului CAEN 3310 cunoaşte o scădere majoră. ajungând la nivelul anului 2000 la cca 152. aplicat societăţilor comerciale din profil. (b10) lipsa unei dotări tehnice şi tehnologice a societăţilor comerciale la nivelul corespunzător cerinţelor tehnico-tehnologice ale produselor pe piaţa internă şi externă. cât şi capacităţile tehnologice şi de producţie ale societăţilor comerciale cu răsfrângere imediată asupra stării societăţii). cu mici fluctuaţii. după care cunoaşte o scădere uşoară până în anul 2000.

adică la 60. la cca 103. în 1998. (c3) asimilarea în fabricaţie. este în preţuri raportate. la cca 89. a avut o evoluţie ascendentă. în 1999 la cca 97. la 24. ajungând în 1998 la 87. la 333. 44 .33% în anul 2000 faţă de anul 1993. ajungând în 1998 la cca 151.27% în anul 1999 şi la 13.95% faţă de 1999.6% faţă de 1998.) la nivelul anului 1997 şi rămâne la aceeaşi valoare şi la nivelul anului 2000.79% faţă de 1998 şi la cca 86. în creştere uşoară. este. (5) ponderea exportului în cadrul sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut. în funcţie de cerinţele pieţei. cunoscând la nivelul anului 1997 un număr de cca 2. pe perioada 1990–2000.2% faţă de 1997 şi la nivelul anului 2000.1% faţă de 1999.32% faţă de 1999.73% faţă de 1997 şi la cca 75% faţă de 1998.8% faţă de 1997. la sectorul industrial CAEN 3310. la 31. ceea ce arată că în România există piaţă. în 1999 la cca 48% faţă de 1998. (B) Priorităţi pentru viitor: (c1) creşterea ponderii produselor inteligente şi informatice.9% faţă de 1999 şi la cca 97% faţă de 1997. se observă că. la 14. ajungând la nivelul anului 1999.66% faţă de anul 1998 şi la 80.134 persoane pe sectorul industrial CAEN 3310. (3) numărul de personal a scăzut continuu pe toată perioada 1990–2000.8% în 2000 faţă de anul 1999. a variat de la 236% în 1995. o creştere lentă. (6) importul de produse specifice sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut o creştere substanţială. la cca 111. cu abateri pozitive la nivelul anilor 1994–1997.).8% faţă de 1997. la 156.52% în anul 2000.8% faţă de 1997. de la 27. în 2000 la cca 98. acoperit din acesta. (10) productivitatea. la 151. din ce în ce mai mici. în mare parte. pe perioada 1990–2000. în continuare. la sectorul industrial CAEN 3310. (c2) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie.55% faţă de anul 1999. la 81.72% în anul 1997.2% faţă de 1997. (8) producţia industrială a cunoscut în general scădere bruscă la începutul intervalului 1990–1993.89% în anul 1993. în general. în preţuri raportate. (7) gradul de acoperire al consumului intern este exprimat în procente. se constată că pe perioada 1999–2000 personalul s-a menţinut.(1) capitalul social este în scădere din cauza schimbării structurii societăţilor comerciale (prin divizare. capitalul social pentru sectorul industrial CAEN 3310 a ajuns la cca 75.44% faţă de anul 1997. la 21.08% în anul 1996. a produselor rezultate din cercetare-dezvoltare. la nivelul anului 1997.8% faţă de anul 1998. practic capitalul social a scăzut în 1998 la cca 81. la cca 92. în 1999 la cca 130.c. după care a urmat o scădere uşoară.8% faţă de 1997. ajungând la nivelul anului 1998 la cca 89. cca 1226 persoane. iar producţia internă nu satisface major consumul intern. la nivelul anului 1997.25% în anul 1999 faţă de anul 1998. în 2000 la cca 112. (4) exportul în cadrul sectorului industrial CAEN 3310. de la 5.23% faţă de 1997. la 21. în 2000 la cca 120. consumul intern este acoperit în mare parte din import. (9) valoarea adăugată.6% în anul 1993. la 112.16% faţă de 1997. deoarece consumul intern era. în mod permanent. în 1999 la cca 110. în scădere. iar la nivelul anului 2000.5 miliarde lei (p. la 91. prin transfer tehnologic. în 2000 la cca 85% faţă de 1999.96% în anul 1999. astfel. (2) cifra de afaceri este în scădere din cauza scăderii producţiei industriale a sectorului şi din cauza lipsei de comenzi de la beneficiari. în general. prin desprindere etc.52% în anul 2000.75% faţă de anul 1997. faţă de 1993.

E.. (g) triada mondială este în principal "producătorul" şi "consumatorul" produselor medicale. export şi import.E. (c5) îmbunătăţirea şi modernizarea mediului de afaceri. determinat de gradul inteligent / productiv accentuat de prelucrare a materiei şi materialului. (c10) dezvoltarea permanentă a pieţelor noi.Japonia . (e) evoluţia pozitivă a U. (b) globalizarea economică şi globalizarea pieţei de desfacere.U..A . conjunctura internă) este sintetizată astfel: (a) conjunctura pieţei mondiale determină evoluţia generală a economiei şi a sănătăţii populaţiei prin: (a1) aportul însemnat de valoare adăugată. în triada S. (f) ritmul de creştere al pieţei produselor medicale este sensibil mai mare pentru U.U.E. a strategiei sectorului industrial CAEN 3310.E. integrarea în U. şi. faţă de polii mondiali S. (a4) gradul relativ înalt de maturizare a pieţelor din majoritatea statelor puternic industrializate.E. (c6) integrarea inovării şi înnoirii tehnologiei medicale de fabricaţie şi de diagnosticare şi monitorizare a sănătăţii. (d) creşterea rolului şi ponderii U..A.E. (i) exigenţe impuse de integrarea europeană manifestate de următoarele tendinţe: (i1) cererea este legată de nevoia de mai multă îngrijire şi de creşterea graduală a nivelului veniturilor U. 45 .(c4) asigurarea instruirii / specializării personalului pentru activităţi de excelenţă în domeniu. (c13) asigurarea dezvoltării complementarităţii domeniului românesc faţă de domeniul similar al U.U. la producţie. (c8) continuarea selectării nomenclatorului de produse .. dependentă de demararea strategiilor la U. pentru sprijinirea "sănătăţii economiei" în ansamblul său şi "sănătăţii societăţii". (h) obligativitatea adaptării standardelor internaţionale pentru sprijinirea pătrunderii produselor româneşti pe piaţa internaţională / europeană.E. implicit. consum. depăşind în procente S.E. (c11) asigurarea adaptării standardelor/normelor europene/internaţionale corespunzătoare produselor şi serviciilor din sectorul industrial CAEN 3310. (a2) activitatea de inovare tehnologică şi a schimbului internaţional de tehnologii. în sensul creşterii orientării spre categoriile de produse medicale. (i2) sprijinirea financiară (a României). (c7) dezvoltarea nomenclatorului de produse cu nivel tehnologic şi informaţional ridicat. conjunctura internă) (A) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă. (c12) alinierea rapidă a produselor şi serviciilor româneşti aferente sectorului industrial CAEN 3310 la nivelul de calitate U. şi de inovaţia tehnologică. (c9) continuarea mutaţiilor în structurile de producţie ale firmelor în domeniu.U.E.A. (c) creşterea cererii aparente pe plan mondial şi european.. şi Japonia. (4) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă. şi Japonia. (a3) necesitatea unor investiţii specializate din exterior. integrarea în U.E.

(a1. (a1. (a2) dezvoltarea şi creşterea capacităţii concurenţiale a firmelor/societăţilor comerciale prin: (a2. necesare retehnologizării societăţilor comerciale.1) finalizarea procesului de privatizare şi reformă. direcţii. este sintetizată astfel: (b1) derularea strategiilor naţionale cu posibilitatea integrării domeniului aferent sectorului industrial CAEN 3310. realizarea de pieţe noi. 46 . ca principal segment de piaţă. (i4) efectele ciclurilor economice europene. (B) Tendinţa de evoluţie a sectorului. (a2. (a1. mediu favorizant al dezvoltării sectorului industrial cu noi produse / tehnologii.4) promovarea C-D-I aplicative prin susţinere financiară din surse publice şi atrase.3) promovarea şi perfecţionarea managementului operaţional şi strategic.2) promovarea îmbunătăţirii calificării tehnice a personalului. (b7) obligativitatea respectării normelor şi reglementărilor privind siguranţa şi sănătatea omului. (a2) acordarea de facilităţi pentru rezultate competente obţinute la manifestări internaţionale. (6) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung (avantaje comparative şi competitive. (a3) acordarea de fonduri investiţionale. generată de factori interni (conjunctura internă). direcţii de evoluţie a principalelor activităţi / subsectoare. compatibile cu susţinerea dezvoltării domeniului aferent sectorului industrial (legea parcurilor industriale etc. corelaţia cu alte sectoare economice) (A) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung: consolidarea şi dezvoltarea firmelor şi creşterea competitivităţii prin: (a1) activizarea mediului de afaceri pentru dezvoltarea cererii interne.3) realizarea sistemului investiţional propriu fiecărei firme/societăţi comerciale. menţinerea debuşeelor de piaţă. mai ales prin atragerea de specialişti tineri.) (5) Elemente de bază ale politicii sectoriale pe termen mediu şi lung (obiective. (b2) ritmul accelerat de absorbţie şi valorificare a rezultatelor C-D-I. (a2. căi) (A) Obiective majore (a1) maturizarea şi dezvoltarea structurilor de producţie prin: (a1.(i3) asimilarea legislaţiei comunităţii europene deschide reale perspective de atragere a investiţiilor străine.1) intensificarea cererii interne. propuneri şi măsuri principale. (b6) dezvoltarea accelerată a proprietăţii private în domeniul produselor şi serviciilor medicale. (b8) apariţia de norme şi legislaţii noi.2) dezvoltarea produselor pentru export.

(a5) garantarea. 176/ 2000 privind dispozitivele medicale care asigura armoniozarea cu directivele UE privind dispozitivele medicale. 133 / 2000 privind dezvoltarea IMM. (E) armonizarea cadrului legislativ şi instituţional privind aplicarea Legii nr. (b8) utilizarea reingineeringului şi a ingineriei concurenţiale. (c2) formarea de IMM-uri noi. (f5) acreditări de laboratoare şi sprijinirea activităţilor de încercări în domeniu. de parcuri tehnologice. (b2) integrarea tehnicii de calcul. (b5) integrarea tehnologiilor curate şi "high tech".. (f3) dezvoltarea de noi forme de infrastructură. (C) accelerarea procesului de privatizare prin: (c1) restrângerea grupelor de produse. şcoli de afaceri etc. (D) finalizarea alinierii la standardele internaţionale pentru produsele aferente domeniului. (F) creşterea aportului C-D pentru susţinerea domeniului sectorului industrial prin: (f1) sprijinirea programelor de investiţii pentru cercetare. (b6) integrarea sistemului CAD/CAM. (a6) facilitarea de spaţiu şi fonduri. prin aplicarea legii. de centre de marketing strategic. (c4) organizarea de centre de profit. de centre de excelenţă. (f4) sprijinirea programelor de C-D prin elaborare de proiecte aferente domeniului.lei.2 mld. (B) modernizarea proceselor şi tehnologiilor prin: (b1) proiectarea asistată pe calculator. (b4) modernizarea tehnologiilor. Legii nr. privind înfiinţarea parcurilor tehnologice / ştiinţifice. tranzacţii externe ce vor determina dezvoltarea tehnologică a domeniului. (f7) sprijinirea programului "Sănătate". (f6) sprijinirea programului "High-Tech-Aparate şi Instrumente Medicale". (c5) aplicarea legislaţiilor de politică regională. din partea guvernului. (c7) absorbţia. (7) Prezentarea prognozei principalilor indicatori. (f2) realizarea transferului tehnologic a rezultatelor C-D-I şi monitorizării transferului. a unor împrumuturi bancare (interne / externe). cu asigurare de aport tehnologic. (f8) dimensionarea capacităţii de C-D şi sprijinirea cercetării cu fonduri în valoare de 42. (c6) promovarea programelor naţionale de C-D-I. Legea parcurilor tehnologice etc.(a4) facilitatea de cooperări. (b3) utilizarea de materiale noi şi performante. (A) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2001–2005 47 . de holding-uri / asociaţii / concerne. (c3) încheierea privatizării. (b9) dezvoltarea sistemului informatic şi informaţional. prin mutaţii europene / internaţionale de tehnologii şi produse specifice domeniului. Directiva de protecţie a consumatorilor. (b7) implementarea unui management tehnologic..

cu un trend mediu anual de cca 10. la cca 153% pe perioada 2006–2010. (a8) gradul de acoperire al consumului intern. cu un ritm mediu anual de cca 7. la 29. pe perioada 2001–2005.26%.6%. adică cu un ritm mediu anual de cca 5. (b4) importul va fi în scădere substanţială. (a7) ponderea exportului în total (import + export) va fi în perioada 2001– 2005. de la 3. în perioada 2006–2010. adică cu un trend mediu anual de cca 11. la nivelul anului 2005. cu un ritm mediu anual de cca 6%.7%. cu un trend mediu anual de cca 13. cu o rată medie anuală de cca 2. (8) Sinteza programului strategic de evoluţie / dezvoltare a sectorului (principalele grupe de măsuri. implementarea managementului calităţii.8%.6%. dezvoltarea şi stimularea investiţiilor.5%.8%. instruirea şi aplicarea unui management modern şi operativ. la cca 114. cu o rată medie anuală de cca 2.74%. (a6) productivitatea muncii va creşte.8%. cu un ritm mediu anual de cca 6.8%.9%. la cca 110.3%.5 miliarde lei ca resurse financiare (de la buget şi atrase). cu un trend mediu anual de cca 13. (B) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2006–2010 (b1) cifra de afaceri. sinteza resurselor necesare) (A) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen mediu cuprinde următoarele grupe de măsuri: (a1) grupa de măsuri pentru creşterea competitivităţii cuprinde: (a1. 48 . selecţionarea grupelor de produse. pe toată perioada 2001–2005. la nivelul anului 2001. având nevoie de cca 20. la cca 68. (b3) exportul va fi în creştere. restructurarea activităţii industriale.5%.36%. în perioada 2006–2010.(a1) cifra de afaceri va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 121. (b6) productivitatea muncii va creşte. (b2) producţia industrială va creşte pe perioada 2006–2010 la cca 139%. cu cca 56.52%. cu un ritm mediu anual de cca 4. (a4) importul va fi în scădere substanţială. va creşte de la 15.7%. la cca 166% pe perioada 2001–2005.13%.32%. pe perioada 2006–2010. la cca 127.9% la nivelul anului 2010.16% la nivelul anului 2006 la 35.9% la nivelul lui 2001 la cca 8. în perioada 2001–2005.6%. (a3) exportul va fi în creştere. (a5) personalul angajat va cunoaşte o creştere. (b7) gradul de acoperire al consumului intern. va creşte de la 21. (b5) personalul angajat va creşte. în perioada 2006–2010 va creşte la cca 129. la cca 114.35%.27% la nivelul lui 2005. (a2) producţia industrială va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 134.1) măsuri de politici neutrale: reglementări în domeniul calităţii şi protecţiei mediului.9%.

având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei.3) măsuri de politici industriale specifice: formarea de IMM-uri noi. realizarea în cooperări. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 14 miliarde lei.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: stimularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.1) măsurile: diseminarea informaţiei cu privire la cadrul legislativ şi instituţional. finalizarea privatizării societăţilor comerciale. proiectarea hard şi soft pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor. organizare "Parc tehnologic pentru produse medicale "high-tech". cofinanţare de proiecte cu aplicaţii multiple. organizarea "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. (a2. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4.1) măsuri de politici industriale: elaborarea unui program privind alinierea standardelor ISO/EN pe domenii.1) măsuri de politici industriale: dezvoltarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale".1) măsuri de politici industriale: formarea de IMM-uri noi. organizare "Centru de Marketing strategic" la nivel de grup societăţi comerciale.5 miliarde lei.5 miliarde lei. (a1. grupa de măsuri de armonizare a cadrului legislativ şi instituţional cuprinde: (a5. lansarea programului "Transfer Tehnologic pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". proiectarea de standarde EN/ISO şi alinierea acestora. grupa de măsuri de aliniere la standardele internaţionale cuprinde: (a4. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 3.7 miliarde lei. cu asigurarea aportului tehnologic.1) măsurile: elaborarea suportului de curs pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. lansarea programului "Formarea de Centre de Excelenţă şi Parcuri Tehnologice şi Afaceri pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". elaborare propuneri documentaţie privind alte legi şi cadre legislative. grupa de măsuri privind programul de dezvoltare a resurselor umane cuprinde: (a7. benefice mai multor societăţi având nevoie de resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. grupa de măsuri de accelerare a procesului de privatizare cuprinde: (a3.8 miliarde lei. 49 . organizarea de seminarii prin "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. grupa de măsuri vizând creşterea raportului C-D cuprinde: (a6. lansarea programului "Relansarea Industrială în zone geografice defavorizate.8 miliarde lei. finalizarea privatizării societăţilor comerciale cu capital încă neprivatizat. simularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.(a2) (a3) (a4) (a5) (a6) (a7) (a1. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1 miliard lei.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: susţinerea realizării de produse industriale tehnologice noi. grupa de măsuri pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor cuprinde: (a2.1) măsurile: lansarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". dezvoltarea de capacităţi şi abilităţi de atragere şi de utilizare a resurselor externe de finanţare a investiţiilor. organizare parc tehnologic pentru produse "high-tech".

pentru atestări ISO şi pentru şcolarizări pentru protecţia mediului. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4.0 miliarde lei / perioadă. investiţie în domeniul proprietăţii intelectuale din domeniu. (a15) grupa de măsuri pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru investiţii cuprinde: (a15. investiţie în domeniul standardizării din domeniu .2 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 17. (a13) grupa de măsuri de susţinere a IMM-urilor cuprinde: (a13.1)măsurile: cooperarea în domeniul realizării de produse medicale mecatronice (cu o firmă străină). (a11) grupa de măsuri de promovare a investiţiilor intangibile cuprinde: (a11. proiectare informare şi interfaţă cu alte instituţii pe investitorii străini.1)măsurile: alinierea standardelor ISO/EN. strategia sectorului industrial.5 miliarde lei / perioadă.1 miliarde lei. (a10) grupa de măsuri de dezvoltare a concurenţei libere şi loiale cuprinde: (a10.(a8) grupa de măsuri de perfecţionare a structurilor de organizare şi a managementului cuprinde: (a8. (a16) grupa de măsuri pentru susţinerea programului de dezvoltare regională cuprinde: (a16.1)măsurile: investiţie în C-D-I pentru domeniu. (a12) grupa de măsuri de dezvoltare a cooperării industriale cuprinde: (a12.1)măsurile: proiectarea unui "centru zonal de diseminare informaţii" pentru domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 22 miliarde lei / perioadă. proiectarea unui "Oficiu de Legături cu Industria" pentru 50 . privind legislaţia şi alte acte normative etc.1)măsurile: elaborare suport de informaţii privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu.1)măsurile: organizare de workshop-uri cu IMM-uri. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 5 miliarde lei / perioadă. pentru diseminarea informaţiilor privind cadrul legislativ. (a14) grupa de măsuri vizând protecţia mediului înconjurător cuprinde: (a14.. organizarea şi promovarea informaţiilor privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu. organizarea de workshop-uri privind diseminarea informaţiei în domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. proiectare proceduri pentru investitorii străini.1) elaborarea suportului de curs privind structurile de organizare şi a managementului în industrie. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 16 miliarde lei / perioadă. cooperarea în domeniul realizării unor servicii complexe centralizate (cu o firmă străină). având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4.1) măsurile: proiectarea unui program cu workshop-uri. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 2.1)măsurile: proiectarea unui "cod de asigurare a unui climat investiţional de atragere investitori străini". politicile industriale privind rolul asociaţiilor profesionale şi sindicatele din domeniu.2 miliarde lei. (a9) grupa de măsuri privind dezvoltarea unui mediu economic şi de afaceri prietenos cuprinde: (a9. investiţie în domeniul calităţii din sectorul industrial. şcolarizări pentru protecţia mediului în domeniu. promovarea de proiecte de acte normative în sprijinul IMM-urilor. organizarea seminariilor de instruire / şcolarizare pentru structurile de organizare şi a managementului în domeniul aparatelor şi instrumentelor medicale.

(b2. participarea la organizarea de Parcuri ştiinţifice tehnologice în domeniu. Resursele financiare (de la buget şi atrase) necesare pentru programul strategic pe termen mediu sunt de cca 180. set de instrumente comerciale şi financiare pentru susţinerea şi dezvoltarea accelerată a exporturilor de aparate şi instrumente medicale . de tehnologie şi knowhow şi de îmbunătăţirea climatului de afaceri .1) măsurile : portofoliul de proiecte investiţionale . a sectorului industrial . finalizarea armonizării legislaţiei cu normele şi reglementările europene pentru asigurarea integrării în U. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 114 miliarde lei . dezvoltarea ofertei tehnice şi comerciale a sectorului industrial de aparate şi instrumente medicale pentru promovarea producţiei cu o înaltă valoare adăugată pe piaţa europeană . derularea unor programe privind asimilarea în fabricaţie prin transfer tehnologic a rezultatelor cercetărilor. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 200 miliarde lei . 51 . (B) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen lung cuprinde următoarele grupe de măsuri: (b1) grupa de măsuri vizând restructurarea şi contribuţia la relansarea industriei cuprinde: (b1.1) măsurile: dezvoltarea unei game de produse medicale mecatronice pentru asigurarea şi monitorizarea sănătăţii societăţii româneşti . Resursele financiare ( de la buget şi atrase ) necesare pentru programul strategic pe termen lung sunt de 114 miliarde lei.E. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 7. cu preponderenţă pentru tehnologii avansate curate şi produse noi competitive din grupa "high-tech" . proiectarea unui "Plan de Afaceri" pentru derularea unui IMM în domeniu.internaţională.4 miliarde lei. proiectarea unei "Reţele Informaţionale" pentru zone regionale de dezvoltare în domeniu. proiectarea unui "Centru de asistenţă şi consultanţă" pentru domeniu.9 miliarde lei / perioadă.domeniu.

5%. de direcţiile şi măsurile privind restructurarea şi relansarea industriei şi de direcţiile şi măsurile privind continuarea dezvoltării economice durabile (vezi programele şi măsurile).52% la nivelul anului 2005. ce demonstrează interesul investitorilor români şi străini. (f) dezvoltarea industriei în perspectiva aderării la comunitatea europeană va fi susţinută de programele de dezvoltare.5%.CONCLUZII MATERIALELE SANITARE din cadrul industriei de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE. iar în toată perioada 2006–2010 va creşte la cca 136% faţă de 2005. (1) (2) (3) (4) 52 . la cca 110. al căror obiect de activitate se încadrează în domeniile aferente domeniului. orientarea unor agenţi economici tradiţionali şi cu rezultate pozitive către export pe piaţa U..5% iar în perioada 2006–2010 va creşte cu cca 130. de la 15. contribuind prin gradul său de complementaritate si de realizare a proceselor medicale la susţinerea şi dezvoltarea unei economii şi societăţi româneşti sănătoase prin: apariţia de noi firme. cu cca 66.5%). (c) importul industrial este în scădere substanţială şi conform trendului anual de scădere (cca 13. cu capital privat. va creşte în toată perioada 2001–2005. analizată în interdependenţa dintre strategia generală a industriei şi politica economică a ţării pune în evidenţă următoarele aspecte: (a) producţia industrială este în reviriment.4% iar în toată perioada 2006–2010 la cca 127.9%. Apreciem că acest sector industrial este un sector viabil şi de perspectivă. (b) exportul industrial este în creştere substanţială. conform trendului anual de creştere (cca 111%) în toată perioada 2001–2005 va creşte la cca 146. în perioada 2001–2005 va creşte la cca 126. începând cu 1999–2000. şi conform trendului anual de creştere (cca 106%). (e) gradul de acoperire al necesarului intern va cunoaşte o creştere în perioada 2001– 2005. iar în perioada 2006–2010 la 35.4% faţă de 2005. gradul ridicat de privatizare al domeniului. (d) productivitatea muncii.5% iar în toată perioada 2006–2010 se va reduce cu cca 61.8%.E. conectarea industriei din acest domeniu la marile tendinţe tehnologice şi tehnice de dezvoltare industrială care se manifestă în prezent în economia mondială şi care este în previzibilă ascendenţă.6% la nivelul anului 2001 la 29. acesta se va reduce în toată perioada 2001–2005.

STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SĂNĂTATE 53 .3.

elaborarea listei medicamentelor esentiale . Asistenta medicala ambulatorie de specialitate . Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: a) Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .Spitale a) Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin stimularea cresterii veniturilor proprii datorita eficientizarii unor activitati.Bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate 1.desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale b) Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. medicilor. informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist– pacient c) Definirea. in proncipal gospodaresti 54 .identificarea problemelor actuale ale functionarii sistemului de asigurari Strategia de finantare a sanatatii si directiile de actiune: I.asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate .asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente .controlul mai riguros al serviciilor medicale prin echipe complexe formate din reprezentanti ai Caselor de asigurari.control mai riguros si masuri punitive privind abuzurile si prescrierile nejustificate 2.controlul numarului de furnizori de servicii medicale care intra in relatii contractuale cu Casele de asigurari .cresterea accesului la serviciile medicului de familie . directiilor de sanatate publica si Colegiului medicilor din Romania 3.utilizarea de contracte de prestare de servicii pentru servicii publice conexe actului medical .STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi finantarea medicamentelor( acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) compensarea in cadrul sistemului national de sanatate 4.SINTEZA Sistemul actual de finantare a sanatatii .elaborarea listei medicamentelor compensate .Asistenta medicala primara .

Atragerea de sume din bugetele locale: .Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului .Evaluarea performanţelor spitalelor .Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor (DRG) c) Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului Pe termen scurt .Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor .Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor. a posibilităţii de a obţine venituri proprii si a posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului .Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe .Introducerea standardelor contabile internaţionale . constructii.pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local.Îmbunătăţirea managementului spitalului .Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii Pe termen mediu şi lung .Cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru : a) programe nationale de sanatate b) investitii.Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS .Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii . Intrari de credite externe pentru achizitionarea aparaturii de mare performanta necesara furnizarii in conditii de calitate a actului medical IV.Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti .Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare .Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante .Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate Pe termen mediu/lung .Monitorizarea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat .Imbunatatirea auditului intern al spitalelor -. consolidari cladiri c) cresterea sumelor destinate actiunii privind achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6 luni-1 an III.Pe termen scurt .Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii .Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare .Dezvoltarea Asociaţei profesionale a spitalelor II. pentru reparatii capitale si curente ale infrastructurii sanitare 55 . Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare .Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Pe termen mediu/lung .Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională . asocierea spitalelor cu investitori privaţi în vederea atragerii de fonduri suplimentare din partea noilor proprietari -Introducerea contabilitatii costurilor b) Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Pe termen scurt .

nedefinirea clara a naturii juridice a contractelor de furnizare a serviciilor medicale. . nu au avut programe de implementare si nici nu au fost monitorizate si controlate. Problemă: existenţa autorizării şi definirea criteriilor de acreditare. Problemă: criteriul de stabilire a acesteia este tipul spitalului şi secţiei care furnizează serviciile şi nu diagnosticul pacienţilor. Problemă: . b) din bugetul de stat pentru unitati sanitare si activitati din domeniul sanatatii publice. a insemnat o schimbare fundamentala a modului de finantare a asistentei medicale si s-a perfectionat de la an la an. 56 . Sistemul de finantare a sanatatii Incepand cu 1 ianuarie 1998. astfel: a) din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate pentru servicii medicale. care functioneaza de la 1 ianuarie 1998. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate s-a trecut la un nou sistem de finantare a sanatatii. investitii. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. La momentul actual finanţarea serviciilor se face pe baza de contract între furnizorii acestora şi casele de asigurări de sănătate. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. intre care reforma finantarii asistentei medicale detine un rol central. programe nationale de sanatate si actiuni sanitare. c) din credite externe pentru aparatura medicala de mare performanta . Durata considerată optimă a serviciilor spitaliceşti este stabilită prin norme. Serviciile medicale rambursate sunt stabilite prin norme.STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE Introducere Reforma in sistemul sanitar a vizat o serie de obiective. 2. de cca 60-70 % din fondurile de asigurari sociale de sanatate comparativ cu alte tari din CE ( 40-50%) unde o parte din aceste servicii sunt rezolvate de asistenta medicala ambulatorie sau ingrijiri de specialitate la domiciliul pacientului. 145/1997. Situatia actuală privind finanţarea serviciilor medicale In prezent. d) din bugetele locale pentru stimulente acordate donatorilor voluntari de sange. a adus in sistem sume suplimentare pentru finantarea serviciilor medicale dezvoltandu-se pe principii care se regasesc in majoritatea tarilor din Comunitatea Europeana . 5. Pentru a putea furniza servicii medicale unităţile trebuie să fie autorizate şi/sau acreditate . dispozitive medicale si medicamente necesare persoanelor asigurate.Legislatia aferenta realizarii reformei. precum si modul de implementare au fost deficitare in sensul ca reglementarile nu au fost in toate cazurile clar elaborate. Introducerea asigurarilor sociale de sanatate .neadaptarea structurilor organizatorice si functionale ale furnizorilor de servicii medicale in raport cu sistemul de contractare a serviciilor medicale. finantarea serviciilor medicale spitalicesti detine in continuare o pondere importanta comparativ cu celelalte tipuri de servicii. Accesul la serviciile medicale spitaliceşti este condiţionat de necesitatea acestor servicii Problemă: lipsesc stimulentele şi posibilităţile medicului de familie de a acţiona în sensul degrevării spitalului de servicii nenecesare. 1. e) venituri extrabugetare pentru programe de sanatate si activitati de perfectionare a personalului medical. 3. 4. in opinia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate fiind de natura comerciala.

astfel încât să se asigure realizarea integrală a programelor de imunizări. începând cu anul 2002 medicul de familie acorda servicii medicale şi pentru populaţia dintr-o anumită zonă repartizată de Direcţia de sănătate publică. Problemele care apar în implementarea acestuia sunt legate de insuficienta corelare a mecanismului de rambursare cu consumul real de resurse şi a acestuia din urmă cu standarde de eficienţă alocativă şi tehnică.2 % in 2001.7 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente in 1998. şi anume elaborarea de mecanisme de finanţare adecvate şi stabilirea unor standarde clare.Pentru a permite şi medicilor de familie să decidă cu privire la modul de utilizare a sumelor cuvenite s-a inlocuit bugetul de practică medicală cu un buget total. considerate cu impact in sanatatea publica. 6. Strategia de îmbunătăţire a finanţării şi direcţiile de acţiune Asistenta medicala primara -Plata serviciilor medicale prestate se face prin tarif pe persoana asigurata – persoanele inscrise pe lista medicului de familie. bazate pe informaţii reale şi precise pentru indicatorii ce reflectă eficienţa alocativă şi tehnică.Au fost introduse o serie de îmbunătăţiri la reglementările existente.1 % pondere in PIB in 1998 la 4.si tarif pentru unele servicii medicale nominalizate . sumele ce se alocau prin acest buget acordându-se medicilor prin majorarea corespunzatoare a sumelor plătite pe bază de tarif pe persoană asigurată şi tarif pe serviciu medical. numarul unitatilor sanitare si in special al spitalelor nu este corelat cu nevoia de servicii sanitare astfel incat Casa Nationala sa poata stabili in mod real relatia intre necesar si posibilitatea de acoperire financiara. cu conditii grele si foarte grele si cu un numar mic de locuitori. . . cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă. care să permită un control mai riguros al serviciilor furnizate de medicul de familie şi al prescrierilor de medicamente şi al investigaţiilor paraclinice de către casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică.3 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente. . Evolutia cheltuielilor totale pentru actiunea de sanatate in perioada 1998-2001 Mentionam ca aceasta a avut o evolutie crescatoare reflectata prin cresterea de la 3. .2 % in 2001. nu sunt corelate cu nevoile si nu ajuta la controlul costurilor. . De asemenea. respectiv. 57 . populaţie care nu a fost înscrisă pe lista unui medic de familie. cheltuielile cu servicii medicale si medicamente au crescut in aceeasi perioada de la 1.7 miliarde $US si. se va acorda o indemnizatie de instalare . Fondul pentru tipuri de asistenţa medicală se determină prin aplicarea unor cote asupra fondului de cheltuieli pentru sănătate. Soluţia este în principal una tehnică.97% pondere in PIB in 1998 la 3. cheltuielile de administrare şi funcţionare a cabinetului medical.La medicii de familie la care se constata abuzuri sau prescrieri nejustificate de medicamente s-a luat masura diminuarii drepturilor privind plata per capita. inclusiv cheltuielile de capital. de supraveghere a gravidelor şi de depistare activă a bolnavilor TBC.Problemă: definire insuficientă a serviciilor acoperite prin asigurările sociale. Din suma totală încasată medicul de familie va suporta şi cheltuielile de personal pentru asistenţii medicali şi alt personal încadrat. 1. Problemă: criteriul şi metoda de stabilire a acestor cote nu sunt suficient definite. la 1.3 miliarde $US din care 0.Pentru atragerea medicilor in localitati izolate. împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate. Valoarea in $US a cheltuielilor totale pentru sanatate a crescut de la 1.Faţă de reglementările actuale.

ţinând seama de strânsa legătură dintre cele două activităţi.compensarea in cadrul sistemului national de sanatate Spitale: Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin mărirea ponderii surselor private în totalul resurselor financiare ale spitalelor (privatizarea unor servicii sau activităţi ale spitalului) II.Asistenta ambulatorie de specialitate . Îmbunătăţirea modalităţii (mecanismelor) de finanţare a spitalelor pentru a realiza o alocare mai obiectiva şi transparentă a resurselor financiare spre spitale şi pentru a stimula creşterea eficienţei furnizării serviciilor spitaliceşti III. Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului în vederea furnizării de servicii de calitate adecvate nevoilor pacienţilor I.asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente . adică prin stimularea creşterii veniturilor proprii.asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate . Definirea. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. pentru a se realiza un echilibru între cererea de servicii medicale şi oferta de servicii.Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : . informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist – pacient 3. 58 .Serviciile publice conexe actului medical furnizate în cabinetele de practică se acorda pe baza de contracte de prestare a servicii cu furnizorii de servicii medicale de specialitate clinice şi stomatologice cu care colaborează.politica de preturi . Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor se va face în principal pe calea contractării unor anumite servicii în afara sistemului public sau al asigurărilor sociale de sănătate. .elaborarea listei medicamentelor esentiale . potrivit complexitatii si performantelor aparaturii din dotare si se stabilesc in limita necesarului pe judet. I.elaborarea listei medicamentelor compensate . medicilor.Numarul si tarifele pentru investigatiile paraclinice se negociaza pe baza propunerilor de oferte ale furnizorilor. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: . . aşa cum se procedează şi în alte ţări.Numărul de medici care urmează să intre în relaţie contractuală cu Casele de asigurări de sănătate să fie stabilit de comisiile paritare de acreditare împreună cu direcţiile de sănătate publică.Control mai riguros al serviciilor furnizate de medicii de specialitate şi al prescrierilor de medicamente şi de investigaţii paraclinice de către Casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate. Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: 1.desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale 2.finantarea medicamentelor (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) . ştiut fiind că o ofertă exagerată de servicii poate conduce la o creştere artificială a cererii. .

spitalele vor putea acoperi în acest fel şi serviciile acordate persoanelor neasigurate cărora spitalele publice sunt obligate să le acorde anumite servicii medicale Principalele măsuri necesare atingerii acestor scopuri sunt: Pe termen scurt A. organizaţii nonprofit). vânzări. plecând de la veniturile proprii realizate se vor dezvolta mecanisme pentru o plată corespunzătoare a personalului medical. personal etc. Reglementari pentru privatizarea unor spitale D. Clarificarea posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului (reportări anuale ale soldului nefolosit la sfârşitul anului.). Subvenţionarea prin resurse private a unor servicii publice subfinanţate. cercetare. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor. Scopurile dorite prin creşterea veniturilor la nivelul spitalului sunt: 1. Aceste servicii vor fi plătite direct de pacienţii care le primesc sau prin alte mecanisme financiare (asigurări private. în acord cu serviciile furnizate la nivelul spitalului 3. precum şi a posibilităţii de a obţine venituri proprii din diferite activităţi clinice (servicii acordate unor pacienţi) sau neclinice (învăţământ.). de asemenea. Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor. utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti 59 . Legea spitalelor şi normele de aplicare B. cine suportă amortizarea etc. prin creşterea veniturilor proprii spitalele vor putea să-şi îmbunătăţească structura (inclusiv necesarul pentru autorizarea sanitară de funcţionare) în vederea furnizării unor servicii mai eficiente şi de calitate pacienţilor 2. 505/2001 C. posibilitatea stimulării financiare a angajaţilor şi managerilor. prestarea unor servicii auxiliare etc. concesiuni. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. Pe termen mediu şi lung A. investiţiile ce se vor face la nivelul spitalului (cine face investiţiile. reparaţii capitale etc.). prin realizarea unor venituri proprii în afara sistemului public unele spitale publice vor putea continua să furnizeze servicii în cadrul asigurărilor obligatorii chiar dacă nivelul rambursării pentru unele dintre aceste servicii va fi insuficient. închirieri. abonamente pentru îngrijiri etc. 145/1997 şi Legea nr. efectuarea de investiţii. Posibilitatea de mărire a veniturilor personalului.Tipurile de servicii avute în vedere sunt cele în afara pachetului de servicii acoperit de asigurările sociale (servicii clinice sau servicii de confort sporit. asocierea spitalelor cu investitori privaţi. alimentaţie.). Introducerea contabilitatii costurilor pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului.). Măsuri legislative – modificarea Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică B. Legea spitalelor şi Legea proprietăţii publice/private C. Asigurările voluntare (private) de sănătate pot acoperi aceste servicii din afara pachetului asigurărilor obligatorii. Schimbarea formei de proprietate pentru unele spitale în vederea atragerii de fonduri suplimentare din parte noilor proprietari (fundaţii. Îmbunătăţirea structurii şi echipamentelor spitalelor. Specificarea pachetului de servicii acoperite de Legea nr.

inclusiv credite de la trezorerii sau banci e.impactul asupra calităţii serviciilor . incadrarea cu personal de specialitate . Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti 3. Evidenţierea factorilor externi care pot modifica termenii contractului (inflaţia. clasificarea acestor servicii şi găsirea unor modalităţi de decontare adecvate fiecărui tip de activitate 2. Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate prin contractarea separată a acestor servicii şi stimularea contractării serviciilor ambulatorii . conditii hoteliere diferentiate. Criteriile de evaluare a fiecărui mecanism de plată folosit vor fi următoarele: .) c. deoarece spitalele sunt unităţi sanitare ce furnizează o gamă largă de servicii (spitaliceşti şi ambulatorii) este necesară identificarea tuturor serviciilor furnizate de spitale. TVA etc.II. Auditul intern al spitalelor 4.nivelul resurselor necesare funcţionării sistemului ales şi monitorizării spitalelor. Negocieri reale între părţi privind serviciile contractate avand in vedere performanta spitalului in functie de dotarea cu aparatura medicala. Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS Acţiuni necesare: 1. Ritmicitate în derularea sumelor contractate d. Plecând de la evaluarea situaţiei existente şi având în vedere scopurile prezentate anterior. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Modalitatea de plată pentru serviciile medicale oferite de spitale trebuie să fie concepută astfel încât să atingă următoarele scopuri: 1. măsurile propuse pentru sistemul de finanţare a spitalelor sunt: Pe termen scurt A. Acoperirea temporară a mijloacelor circulante prin diferite mecanisme .modul de stimulare a eficienţei tehnice la nivelul spitalelor . Creşterea accesibilităţii asiguraţilor la serviciile spitaliceşti necesare. trebuie clarificate metodele de contractare a serviciilor spitaliceşti astfel încât să se ştie cu exactitate care sunt serviciile contractate şi ce fonduri sunt necesare 3. Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare 5. Implicarea Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică (ca reprezentant al autorităţilor centrale şi locale cu rol în aplicarea politicilor de sănătate) în procesul negocierii 2.modul de control al costurilor totale . reducerea cheltuielilor spitalicesti 60 . Transparenţă în modalitatea de decontare a serviciilor spitalelor. sistemul de decontare a serviciilor spitalelor trebuie să creeze o competiţie pentru atragerea pacienţilor (fondurile să urmeze pacienţii) şi să nu creeze stimulente pentru o selecţie a acestora (cei cu nevoi mari să fie refuzaţi sau trimişi către alt furnizor) Metodele de decontare a serviciilor spitalelor vor evolua de la cele utilizate în prezent la cele propuse pentru termen mediu şi lung.modul de stimulare a eficienţei alocative la nivelul sistemului spitalicesc (modul în care resursele sunt utilizate acolo unde produc cel mai mare beneficiu pentru sistem) . competenta privind pachetul de servicii oferit b. deoarece baza decontarii spitalelor este reprezentată de contractele cu CJAS. Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante (spitalul şi CJAS) a. Adecvarea decontarii cu tipul activităţii desfăşurate.

Deoarece unul din dezavantajele clare ale finanţării bazate pe zi de spitalizare este creşterea numărului de zile de spitalizare în vederea maximizării veniturilor. s-ar putea utiliza o finanţare bazată pe pacient. Principalele servicii furnizate şi modalităţile de finanţare considerate sunt: 61 . Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz 5. Pentru reducerea internărilor în cazurile ce nu reprezintă urgenţe medicale se pot stabili liste de aşteptare 4. rapoarte unice pentru toţi beneficiarii din sistem). Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Pe termen mediu/lung A. accidente colective etc. Pentru a diminua stimulentul de a interna cât mai mulţi pacienţi este necesar ca în contractele cu CJAS să fie negociat un anumit număr de internări (plecând de la fondurile disponibile) şi să fie prevăzute situaţiile concrete când acest număr poate fi depăşit (epidemii. Prin definirea structurilor spitalelor conform OMSF 457/2001 şi înregistrarea separată a cheltuielilor pe aceste structuri se vor putea evalua indicatorii necesari unei finanţări diferite în funcţie de serviciile furnizate 2. Pregătirea cadrului general pentru sistemul de finanţare pe termen mediu/lung Acţiuni necesare: 1. monitorizarea trimiterilor la spital etc. Acţiuni necesare: 1. pe baza cărora să se formeze bugetul global al spitalului.prin introducerea ingrijirilor medicale la domiciliu. la care sa se negocieze si durata de spitalizare. Stimularea sistemului ambulatoriului de specialitate (prin mecanisme financiare. numarul de zile de spitalizare si utilizarea numarului de paturi. Clasificarea unitară a diferitelor tipuri de servicii spitaliceşti şi înregistrarea separată a cheltuielilor cu furnizarea acestor servicii. acordate in sistem ambulatoriu de furnizori specializati B. în funcţie de scopurile avute în vedere. diferită în funcţie de secţia unde au fost furnizate îngrijirile de sănătate.) şi a accesului la investigaţii paraclinice în ambulatoriul de specialitate c. Modificări în funcţionarea sistemului de sănătate pentru a diminua cererea de servicii la nivelul spitalului: a.). Monitorizarea internărilor şi a transferurilor pentru a vedea justificarea lor şi stabilirea unui nivel maxim acceptat pentru internări de urgenţă (diferit în funcţie de tipul spitalului) 3. 2. Stimularea medicilor de familie în a furniza mai multe servicii în ambulatoriu şi a nu trimite pacienţii către alţi furnizori (diminuarea ponderii capitaţiei în favoarea plăţii per consultaţie) b. Modificarea sistemului de compensare a medicamentelor în ambulatoriu pentru acoperirea cât mai mare a celor esenţiale şi generice C. adecvate serviciilor furnizate de spitale. Această metodă de finanţare va fi precursorul finanţării bazate pe tipul pacientului externat (DRG) ce reprezintă modalitatea aleasă pentru finanţarea spitalelor pe termen mediu/lung. Îmbunătăţirea modalităţii de finanţare actuale. 4. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. Reorganizarea sistemului de colectare şi raportare a datelor clinice (set minim de date la nivel de pacient spitalizat. adecvate serviciilor furnizate de spitale 3. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung.

rata de ocupare a paturilor. transferuri. reinternări. 5. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. Acţiuni principale: Clasificarea spitalelor în funcţie de serviciile furnizate şi pregătirea acestora pentru mecanismele de finanţare utilizate Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz Stabilirea etapelor de implementare a modalităţii de finanţare bazată pe caz Evaluarea activităţii spitalelor pornind de la clasificarea pacienţilor acuţi în DRG Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Stimularea activităţii ambulatorii şi a îngrijirilor alternative pentru a prelua o parte din serviciile furnizate de spitale Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor adecvate serviciilor furnizate de spitale III. 2. inclusiv cele provenite din donaţii şi sponsorizări. cu evaluarea ponderii acestora în finanţarea spitalelor şi a efectelor asupra finanţării viitoare a serviciilor spitaliceşti 6. mod de internare etc. 62 . Pe termen scurt Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local: A. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc 2. B. prestatoare de servicii B. Gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare fondurilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate.- Servicii pentru pacienţii acuţi – Plată bazată pe tipul de caz externat (DRG) Servicii pentru pacienţi cronici (îngrijiri de lungă durată) – Plată pe zi spitalizare Servicii de psihiatrie – Plată pe zi spitalizare Servicii de urgenţă – Plată pe servicii -bloc Servicii de dializă pentru IRC – Plată per unitate de serviciu Servicii de radio şi chimioterapie – plată pe episod de tratament Servicii ambulatorii – Plată pe consultaţie Dispensarul TBC – buget istoric (pe baza cheltuielilor şi a unor normative) Servicii de asistenţă primară – buget istoric Alte servicii spitaliceşti 1. Monitorizarea investiţiilor făcute la spitale (încadrarea în planurile naţional şi local) şi evaluarea investiţiilor „mascate”.) 3. 6. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile 7. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de management 4. 3. şefi secţie etc. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi nonprofit. Pregătirea sistemului de sănătate în vederea utilizării noilor mecanisme de finanţare. 4. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1 5. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. număr de urgenţe. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. Separarea funcţiilor manageriale de cele clinice (directori.) Acţiuni necesare: 1.

directori adjuncţi. Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia 4. contabil şef.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii.) Acţiuni necesare: 1. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii în sistem ambulatoriu D. resurse disponibile. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. Utilizarea raportărilor cantitativ-valorice pentru farmaciile de spital şi monitorizarea consumului de medicamente în spital 3. Se poate realiza prin crearea unor web-site-uri. Clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti) E. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare Activităţi necesare: 1. DSP şi CJAS etc.) echipei manageriale de performanţele spitalului 5. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii. B. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. încadrarea cu personal. ambulatoriu. 2. medicamentelor şi materialelor sanitare. Stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. servicii. Reevaluarea bianuală a cheltuielilor cu medicamentele compensate şi gratuite în ambulatoriu 4. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare a spitalului etc. Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare Activităţi necesare: 1. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. 6. publicarea materialelor (InfoSan. precum şi al investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la procese de cercetare 2. asistent şef) 3. 63 . de angajare etc. Creşterea transparenţei şi accesului la informaţii privind listele cu tarifele de producţie şi import. instituţii de cercetare şi spitale. Utilizarea eficientă a resurselor financiare ale spitalului Activităţi necesare: 1. resurselor umane. Stabilirea de protocoale terapeutice pentru finantarea programelor de sanatate cu nominalizarea medicamentelor Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivelul spitalelor: A. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. 2. secţiilor etc. Monitorizarea lunară şi trimestrială a cheltuielilor spitalului şi încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al spitalului C.) 2. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului. etc) şi distribuirea către spitale. Definirea responsabilităţilor cadrelor din învăţământ şi cercetare în desfăşurarea activităţii spitalelor 3. funcţiile şi responsabilităţile etc. laboratoare. compartimente.

4. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. inclusiv a implicaţiilor financiare 3. salariul de merit. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. premii etc.) Activităţi necesare: 1. Contractarea externă a unor servicii de suport sau paraclinice (dacă spitalul reuşeşte un beneficiu financiar. materiale sanitare etc. conform normelor legale în vigoare 2.) c. Participarea comună a unor spitale locale. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului (nivelul pe grilă.) 2. Înfiinţarea unei comisii profesionale de analiză a consumului. Utilizarea cu precădere a medicamentelor generice pentru tratamentele spitaliceşti C. cu păstrarea calităţii îngrijirilor oferite pacienţilor) 4. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi E. 5. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului 4. regionale sau de profil similar la achiziţii de medicamente. pacient etc. liste de aşteptare. la preţuri cât mai mici 3. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost/eficacitate şi a fondurilor disponibile (număr limitat. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor 2. medic. care să considere şi creşterea eficienţei spitaliceşti. Reorganizarea secţiilor şi compartimentelor în vederea creşterii eficienţei 5. echipamente etc. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului 3. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului Pe termen mediu/lung A.). vizând activitatea personalului. materiale. 6. Analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente 3. Definirea fişelor de post pentru fiecare membru al personalului. Realizarea unor evidenţe cantitativ-valorice a consumurilor de medicamente şi materiale pe secţie. Dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale ale clădirilor şi echipamentelor b.2. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. echipamente etc. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. materiale. necesarului şi achiziţiilor de medicamente. co-plată) 64 . echipamente etc. cu menţinerea calităţii (analiza sistematică a schemelor terapeutice utilizate şi a investigaţiilor diagnostice) 5. Asigurarea transparenţei în procesul de achiziţie de medicamente. facilităţile din spital etc. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital (de exemplu: chestionare aplicate trimestrial. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare D. Funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1.

Stabilirea tipurilor de spitale in vederea contractarii serviciilor medicale spitalicesti pe 2002 Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei -Analiza cererii de servicii medicale fata de oferta de servicii medicale Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . tehnologiile. tinand seama de indicatorii realizati in perioada 1998-2000 Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . se impune luarea unor masuri pe linia imbunatatirii sistemului de finantare in sanatate: . bugetele locale si a veniturilor extrabugetare: . Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile 5. Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate .Evaluarea ofertei de servicii. Evaluarea modalităţilor de finanţare utilizate şi ajustarea lor în funcţie de scopurile politicilor de sănătate definite D. utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti E Dezvoltarea unor asociaţii profesionale care să sprijine funcţionarea spitalelor în vederea creşterii eficienţei spitaliceşti In contextul celor aratate. materialele sanitare şi tehnologii 3. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului şi înfiinţarea de structuri pentru îmbunătăţirea calităţii 7. inclusiv încadrarea cu personal 4. Menţinerea transparenţei şi accesului la informaţii prin întreţinerea şi actualizarea web-site-ului cu listele cu tarifele de producţie şi import. Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii Acţiuni necesare: 1. Evaluarea costurilor totale pentru compensarea medicamentelor propuse a fi incluse 2. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe 2.Elaborarea de criterii de selectie a unitatilor sanitare in vederea contractarii serviciilor spitalicesti. Elaborarea la nivel naţional a unei liste cu preţuri ale Uniunii Europene (care să fie maximale) pentru medicamentele. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare C. în ceea ce priveşte echipamentele. Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. Introducerea standardelor contabile internaţionale pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului.Cresterea bugetului destinat intrarilor de credite pentru dotarea cu aparatura de mare performanta .B.Stabilirea indicatorilor de performanta si a metodologiei de intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli ale spitalului Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Comcomitent se va urmari cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat. Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti 6. 65 . Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate (pe baza nevoilor) 3. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională Acţiuni necesare: 1.

.Cresterea cheltuielilor pe seama sumelor provenite din venituri extrabugetare Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei Anexa 1 – Exemplu de indicatori de performanţă a spitalului Criteriu Acoperirea financiară a spitalului Indicatori/măsuri de performanţă • Total cheltuieli faţă de bugetul aprobat • Procent venituri proprii în bugetul aprobat • Nr. • Rata infecţiilor nosocomiale • Rata complicaţiilor • Corespondenţă diagnostic la 72 de ore cu diagnosticul la externare • Corespondenţă durata medie de spitalizare cu cea naţională pe tip de spital şi secţie • Existenţa şi funcţionarea unei comisii de calitate • Număr şi tip de servicii furnizate raportate la numărul şi tipul serviciilor contractate • Rata de utilizare a paturilor • Număr urgenţe • Număr servicii ambulatorii • Cost pe tipuri de pacienţi în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Cost pe zi de spitalizare în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Rata de absenteism a personalului • Nr.. la nivel de secţie.Cresterea sumelor pentru achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6-12 luni. total pacienţi • Procent buget utilizat pentru întreţinerea clădirii şi echipamentelor • Procent buget pentru investiţii • Rata mortalităţii intraspitaliceşti. . total pacienţi • Timpul de aşteptare în ambulatoriu sau la camera de gardă Evaluarea calităţii serviciilor furnizate • Diagnostice. de pacienţi satisfăcuţi / nr. din care cea intraoperatorie.Imbunatatirea modului de elaborare si executare a programelor nationale de sanatate in functie de prioritatile de sanatate publica pe structuri si destinatii. pacienţi neasiguraţi / nr. îngrijire şi terapie corespunzătoare Eficacitatea activităţii spitalului • Urmărirea normelor şi procedurilor în vigoare Eficienţa activităţii spitalului Satisfacţia pacienţilor îngrijirile primite privind 66 . .Atragerea de sume din bugetele locale pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local.

2006 67 . STRATEGIA PRIVIND SĂNĂTATEA FEMEII.4. COPILULUI ŞI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002 .

8. 2. 5. îngrijirea la naştere şi a nou născutului în condiţii de siguranţă şi igienă. Sănătatea copilului 1-4 ani. 6. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor. Ministerul Sănătăţii şi Familiei a iniţiat un proces consultativ şi participativ de planificare strategică în domeniul sănătăţii femeii. indiferent de capacitatea lor de a plăti. pe fondul asigurării unui acces liber şi echilibrat la serviciile de sănătate. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi-a extins sfera de activitate de la protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi crearea de strategii sanitare. Planificarea familială (opţiunea reproductivă). Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. Sănătatea preşcolarilor şi scolarilor. îngrijirea postnatală şi alăptarea. 9. 7. 4. În definirea şi implementarea acestor atribuţii. definite în cadrul procesului de planificare strategică. cât şi protecţia familiei reprezintă o componentă fundamentală pentru dezvoltarea umană în general. la implicarea nemijlocită în domeniul protecţiei familiei. copilului şi familiei. 3. Programul guvernamental în domeniul sănătăţii porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv şi accesibil tuturor cetăţenilor României. copilului şi familiei relevante pentru România.INTRODUCERE În toate societăţile şi culturile sănătatea femeii şi copilului. Ministerul Sănătăţii şi Familiei urmăreşte îndeplinirea obiectivelor Programului de guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi respectarea obligaţiilor asumate de România prin diferite convenţii internaţionale. punându-se accent pe protecţia medico-socială a femeii şi copilului. Programul de guvernare prevede îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Managementul cancerului genito-mamar. 68 . Profilaxia şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) şi a infecţiei cu HIV/SIDA. Sănătatea copilului 0-1 an. Avortul şi serviciile pentru întreruperea sarcinii în condiţii de siguranţă. sunt: 1. Un comportament sexual şi reproductiv sănătos are un impact semnificativ asupra sănătăţii generaţiilor următoare. În noua sa structură organizatorică. îndeosebi provenind din categorii defavorizate. în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ariile sănătăţii femeii.

în ultimii 10 ani. copilului şi familiei în România Aspecte de demografie Situaţia demografică este caracterizată. Această scădere se datorează: creşterii mortalităţii generale.3% dintre femei şi 22. iar în 1999 fiind de minus 1.8% dintre bărbaţi din România folosesc metode contraceptive moderne 58% dintre femeile şi 52% dintre bărbaţii căsătoriţi sau în uniune consensuală nu îşi mai doresc copii 72% dintre femei şi 61% dintre bărbaţi doresc mai multe informaţii despre metodele contraceptive 69 . în special a abuzului sexual.7% în 1980. 11. fenomen explicabil prin înrăutăţirea condiţiilor de viaţă şi prin scăderea eficienţei serviciilor medicale scăderii natalităţii de la 16/1000 de locuitori în 1989.10. Prevenirea şi managementul infertilităţii. ponderea copiilor 0-14 ani scăzând de la 26. de la 10. de sporul natural negativ. la 18. din care 55% ştiu cum se foloseşte 23.7/1000 locuitori în 1989. la 12/1000 locuitori în 1999.8% în 1999. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă. 12. care a devenit negativ din 1992. la 10.4/1000 locuitori scăderii numărului de copii şi tineri. consecinţă firească a liberalizării avorturilor şi a folosirii mijloacelor contraceptive diminuării sporului natural.4/1000 locuitori de nou-născuţi. Situaţia actuală a sănătăţii femeii. în 1996 înregistrându-se un vârf de minus 2.5/1000 locuitori. Prevenirea şi managementul tuturor tipurilor de violenţă împotriva femeii şi copilului. făcut pe un eşantion naţional de femei cu vârste cuprinse între 15-49 ani şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 15-49 ani: aproape toată populaţia (99%) a auzit de cel puţin o metodă contraceptivă modernă aproximativ 92% din populaţie a auzit despre sterilet. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Conform datelor din studiul asupra sănătăţii reproducerii (1999).

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 57. 70 .3 63.9 34. Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor. Structura metodelor contraceptive utilizate.Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor este prezentată în Figura 1. Spermicide 3% Ritm/Calendar 6% Dispozitive intrauterine 7% Contraceptive orale 8% Sterilizarea feminină 3% Alte metode moderne 1% Nici o metodă 35% Prezervativ 9% Coit întrerupt 28% Figura 2.8 29.3 1993 Prevalenta totala Metode moderne 1999 Metode traditionale Figura 1.3 43. Structura metodelor contraceptive utilizate este prezentată în Figura 2.5 13.

Cele mai multe avorturi se produc la grupa de vârstă 20-34 ani. asistarea la naştere şi a nou-născutului în condiţii de siguranţă şi igienă. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani. În Figura 4 se evidenţiază scăderea clară a ratei avorturilor (la mai puţin de jumătate) în paralel cu creşterea clară a folosirii metodelor contraceptive moderne (peste dublu). îngrijirea postnatală şi alăptarea aproximativ 60% din femeile gravide au beneficiat de prima vizită la medic în primul trimestru de sarcină 71 .2 avorturi per naştere în 1993 acum existând un avort la fiecare 1.Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Evoluţia avortului în ultimii zece ani este descrescătoare.9 29. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani este prezentată în Figura 3. de la 2. în paralel cu creşterea utilizării contracepţiei. 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Total La cerere Incomplet Figura 3.6 naştere. 120 100 80 60 40 20 0 1993 Rata prevalentei metodelor moderne 1999 Rata totală a avorturilor la cerere 13. Scăderea ratei avorturilor.5 45 104 Figura 4.

din care: 16.000 nou-născuţi vii datorate avorturilor 16.000 nou-născuţi vii datorate cauzelor obstetricale Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000 este descrisă în Figura 5.63 decese la 100. 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 6. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000. reducându-se de aproximativ 8 ori (Figura 6). Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000.. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000 este descrescătoare. 72 .000 nou născuţi-vii. datorită legalizării avortului şi contracepţiei: 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 5.20 decese la 100.numărul mediu de vizite prenatale este de 5 mortalitatea maternă în România este de 33 decese la 100. constatându-se o scădere marcată a mortalităţii materne după 1990.

Atât prin număr. copiii sunt mari consumatori de servicii medicale. Mortalitatea 1-4 ani este un indicator de sănătate căruia i se acordă o atenţie deosebită pentru că traduce eficienţa.4/1000 în 1970. Mortalitatea cea mai ridicată în mediul rural traduce diferenţele în: asistenţa medicală de urgenţă. unde atinge valoarea de 2/1000 în 1998 şi 1. Principalele cauze de deces sunt accidentele.Sănătatea copilului Copiii reprezintă aproximativ 28% din populaţia ţării. urmate de boli ale aparatului respirator şi tumori. Evoluţia ratelor mortalităţii infantile între anii 1970 şi 2000. la această grupă de vârstă.9/1000 de locuitori 1-4 ani în 1990 şi 1/1000 în 1999. cât şi prin particularităţile biologice de vârstă. Mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ în ultimele trei decenii: de la 49. Pe grupe de vârstă mortalitatea cea mai ridicată se înregistrează între 1-2 ani. lipsă de supraveghere a copiilor. 60 50 40 30 20 10 0 Rata mortalităţii infantile Figura 7.9/1000 în 1989 şi la 18. a căror prevenţie şi tratament se dovedesc insuficiente. 73 . Mortalitatea infantilă la domiciliu se apropie de 30% din cazurile de mortalitate infantilă. Mortalitatea infantilă (număr de decese 0-1 an. Peste 45% din decesele 1-4 ani se produc în unităţi sanitare. În mod special de organizarea şi calitatea serviciilor preventive depinde starea de sănătate a populaţiei infantile.6/1000 în 1999. la 1000 nou născuţi) este principalul indicator care caracterizează starea de sănătate a copiilor. în adresabilitatea la servicii medicale. la 26. nivelul educativ mai scăzut. restul la domiciliu. Mortalitatea 1-4 ani înregistrează o scădere lentă şi continuă în ultimii 10 ani: 1.8/1000 în 1999. respectiv ineficienţa măsurilor de prevenire a cauzelor principale de deces.

în descreştere faţă de anul 1993. 27% folosesc o metodă contraceptivă tradiţională. principala cale de transmitere a infecţiei cu HIV/SIDA este cea heterosexuală.763 cazuri cumulate de SIDA. proporţia femeilor care şi-au început activitatea sexuală înainte de 20 ani este de 56%. 74 . când această vârstă era 20. 34% din femei şi 86% din bărbaţi raportează că au doi sau mai mulţi parteneri sexuali. la data de 1 ianuarie 2001 se înregistra un total de 9. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor cei mai mulţi adolescenţi cunosc riscul de infecţii transmise pe cale sexuală. 40% din tinerele femei şi 25% din bărbaţii tineri au cunoştinţe corecte despre ciclul menstrual.000 locuitori.3 cazuri la 100.5 ani. 75% dintre femei şi 69% dintre bărbaţi nu se consideră la risc de a se infecta cu HIV. dar a apărut şi calea de transmitere prin folosirea seringilor în comun în cazul drogurilor injectabile. iar 23% folosesc o metodă modernă. în timp ce 80% din bărbaţi îşi încep activitatea sexuală înainte de această vârstă.Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). inclusiv a infecţiei cu HIV şi SIDA în anul 2000 rata sifilisului a fost de 44. numărul de cazuri SIDA diagnosticate la copii este în scădere: între anii 1991 – 1998 s-au diagnosticat în fiecare an câte 400-500 de cazuri noi în 1999: 255 cazuri diagnosticate în 2000: 290 cazuri diagnosticate 90% dintre persoanele intervievate cunosc efectul protector al folosirii prezervativului. aproximativ 10% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-49 ani folosesc prezervativul. dintre tinerii sub 24 de ani care şi-au început viaţa sexuală. jumătate din tineri folosesc o metodă contraceptivă. în 1999 vârsta mediană la primul contact sexual a fost de 19.5 ani.

precum şi prevenirea îmbolnăvirilor şi 75 . Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Supravegherea stării de sănătate a populaţiei. Prevenirea şi managementul infertilităţii Infertilitatea este un domeniu care începe să capete importanţă din ce în ce mai mare în cadrul sănătăţii reproducerii. Conform datelor din 1999 ale SSRR. Doua treimi din femei au raportat trecerea printr-un abuz sexual din partea soţilor sau partenerilor. de-a lungul vieţii. în special a abuzului sexual În România fenomenul violenţei domestice şi sexuale a început să fie din ce în ce mai mult abordat. în acest sens demarându-se o serie de iniţiative.). în 1998 rata deceselor cauzate de cancerul de sân în România a fost de 18 decese la 100. Prevenirea traficului de femei şi copii Traficul de femei şi copii reprezintă o problemă care se află în atenţia mai multor instituţii guvernamentale. de exemplu femeile la menopauză sunt predispuse la osteoporoză. Prevenirea şi managementul tuturor formelor de violenţă împotriva femeii şi copilului. deşi îşi doresc acest lucru. există cupluri care nu pot avea copii. aproximativ 29% din femei au suferit abuzuri fizice produse de partenerii lor. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar cancerele genito-mamare pot fi tratate şi chiar vindecate dacă sunt depistate cât mai devreme (stadii precoce). din care Ministerul Sănătăţii şi Familiei face parte. Astfel de programe se vor adresa unor grupuri vulnerabile (copiii străzii. din nefericire.Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Tulburările provocate de menopauză pot avea efecte pe termen lung. copii şi tineri instituţionalizaţi etc. dar şi prin campanii mass-media. Femeile şi cuplurile trebuie să aibă dreptul la numărul dorit de copii. apreciindu-se că aproximativ 15% din cupluri sunt afectate. Exemple de astfel de parteneriate sunt cele din domeniul educaţiei persoanelor care sunt la risc de trafic. iar cifrele estimative ale Comisiei de specialitate de obstetrică-ginecologie din Ministerul Sănătăţii şi Familiei arată că. pentru a le proteja prin realizarea de activităţi educative în şcoli. educaţia populaţiei are un rol esenţial în acest domeniu. iar formele violenţei pot avea aspecte fizice dar şi psihice. Victimele sunt în special femei şi copii. când şansele de vindecare sunt reduse.000 femei femeile sunt diagnosticate în stadii tardive (II sau III). Efectele neplăcute ale menopauzei se pot evita prin terapii adecvate de substituţie.

în zonele geografice deosebite (relief. strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală asistenta medicală comunitară. b. cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie.4 – 0.5 11.) şi în oraşele mari.813.357 10.promovarea sănătăţii este dificil de realizat în condiţiile actuale.07) 2000 2000 2000 1996-1999 2000 . mulţi din aceşti bolnavi nefiind înscrişi la medicul de familie. unde lipseşte medicul de familie. s-a menţionat anul. g.435. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronici. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. dispersia populaţiei etc.3 40. Tabelul 1. Pentru rezolvarea acestor situaţii şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. c. Acolo unde datele pentru anul 2000 nu au fost disponibile. a. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. nu se pot urmări tratamentele la domiciliu.07) 2000 (1. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. atât copii. greu de controlat. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. Indicator Populaţia (milioane) Femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani) Natalitatea (născuţi vii la 1000 locuitori) Mortalitatea generală (decese la 1000 locuitori) Sporul natural (la 1000 locuitori) Rata totală a fertilităţii (la femeie) Rata totală a fertilităţii (la 1000 femei 15 – 49 ani) 76 Valoare 22. d. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. cât şi adulţi. având în vedere disfuncţionalităţile inerente implementării noii structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. Tabelul următor prezintă principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România. Principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România.9 1. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie.205 5. e. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia.342 Anul 2000 (1. în special în zonele rurale. f.

9 18.000 locuitori) Număr de cazuri de SIDA Principalele cauze de mortalitate la femei (număr de cazuri la 100.2 1.64 30.000 locuitori) Rata infecţiei cu HIV (cazuri la 100.8 29.54 47.7 7.000 locuitori) Rata SIDA (cazuri la 100.34 51.17 21.68 34.18 2.6 0.40 151.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin avort (la 100.88 1.000 locuitori 1 – 4 ani) Procentul sugarilor alimentaţi natural până la 4 luni (%) Prevalenţa utilizării contracepţiei la femeile în cuplu (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Prevalenţa utilizării contracepţiei la toate femeile (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Metode contraceptive folosite cel mai frecvent Prezervative Contraceptive orale Dispozitive intrauterine Rata avorturilor (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata avorturilor la cerere (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata totală a avorturilor la cerere (pe femeie) Raportul avorturi la cerere per născuţi vii Rata sifilisului (cazuri la 100.63 5.6 45.7 6.48 0.91 40 63.20 16.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin risc obstetrical (la 100.000 născuţi vii) Mortalitatea perinatală (la 1000 născuţi vii + morţi) Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) Rata mortalităţii sub 1 – 4 ani (la 100.83 16.2 23.Procentul gravidelor luate în evidenţă şi urmărite în timpul sarcinii (%) Procentul de naşteri asistate în maternităţi (%) Rata mortalităţii materne (la 100.763 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1996-1999 1996-1999 2000 2000 2000 2000 1985-2001 714.000 locuitori) Rata infecţiilor cu gonoree (cazuri la 100.9 44.08 2000 2000 2000 2000 2000 77 .74 9.5 34.000 femei) Boli ale aparatului circulator Tumori Boli ale aparatului respirator Boli ale aparatului digestiv Accidente 58 85 32.5 4.3 24.3 48.

Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare legată de avortul la cerere şi a serviciilor de întrerupere a sarcinii în rândul populaţiei. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Obiectivul general 1: Menţinerea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglare legat de avort şi serviciile de întrerupere a sarcinii legislaţia Uniunii Europene (UE). Maternitatea fără risc Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legal şi regulatoriu favorabil maternităţii fără risc în România. 1. Obiectivul general 4: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului 0-1 an. Obiectivul general 3: Creşterea adresabilităţii la serviciile de PF.Obiective generale Pentru perioada 2002 – 2006 se propun următoarele obiective generale pe termen lung. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare în rândul populaţiei legată de maternitatea fără risc. Obiectivul general 3: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii neonatale. Obiectivul general 2: Asigurarea accesului la serviciile de avort în condiţii de siguranţă. 78 . inclusiv opţiunea informată. Obiectivul general 6: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 0-1 ani. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii materne. în România. Obiectivul general 2: Creşterea accesibilităţii la serviciile de planificare familială. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Obiectivul general 1: Asigurarea drepturilor reproductive. în conformitate cu Sănătatea copilului 0 – 1 an Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare pentru protecţia sănătăţii copilului 0-1 an. Obiectivul general 5: Prevenirea abandonului copilului. Obiectivul general 4: Încurajarea implicării bărbatului în PF. în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene (UE).

79 .Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protecţia sănătăţii copilului. Obiectivul general 4: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 1-4 ani. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare necesar unor servicii adecvate de sănătate a reproducerii şi sexualităţii (SRS) pentru adolescenţi şi tineri. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 5: Reducerea infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) în rândul adolescenţilor şi tinerilor. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii discriminării persoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA. Obiectivul general 3: Asigurarea accesului la servicii de sănătate a reproducerii şi sexuale adecvate. Obiectivul general 4: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul prevenirii ITS. Obiectivul general 2: Reducerea ratei infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 4: Reducerea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor. Obiectivul general 3: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului. Obiectivul general 2: Realizarea de activităţi de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Obiectivul general 3: Reducerea incidenţei şi prevalenţei infecţiei cu HIV şi SIDA la mamă şi făt. Obiectivul general 2: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Obiectivul general 2: Reducerea morbidităţii la adolescenţi şi tineri.

Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii violenţei domestice şi sexuale în România. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul sănătăţii sexuale pentru persoanele în vârstă. Obiectivul general 2: Reducerea traficului de femei şi copii. 80 . Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul cancerului genito-mamar. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a reproducerii pentru femeile în vârstă. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Obiectivul general 1: Reducerea ratei cancerului de col uterin. Prevenirea şi managementul infertilităţii Obiectivul general 1: Creşterea accesului la servicii de specialitate. Obiectivul general 2: Reducerea ratei cancerului mamar. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei privind prevenirea şi managementul infertilităţii. Prevenirea traficului de femei şi copii Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ pentru prevenirea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 2: Reducerea violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului.Obiectivul general 6: Creşterea informării şi educaţiei adolescenţilor şi tinerilor în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexual. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul violenţei domestice şi sexuale.

în conformitate cu legislaţia internaţională. 81 . Până în 2004. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Obiectivul general 1: Crearea cadrului legislativ privind asistenţa medicală comunitară. Până în 2004.). reglementările care favorizează accesul şi adresabilitatea la serviciile de planificare familială în reţeaua primară de sănătate vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional.5% din venitul total anual al individului. vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional. universităţi. Până în 2006. Obiectivul general 4: Implementarea unui sistem de mediatori comunitari. furnizarea serviciilor de planificare familială (PF) de calitate se va extinde către asistenţa primară de sănătate. Obiectivul general 2: Asigurarea resurselor umane necesare în asistenţa comunitară. Până în 2006. Până în 2004 sistemul de management al informaţiei în domeniul planificării familiale (PF) va fi funcţional la nivelul întregii ţări. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) va fi instituţionalizată (ex. Obiectivul general 5: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. Obiectivul general 3: Implementarea unui sistem de asistenţă medicală comunitară. orfelinate etc. nu vor exista nici un fel de bariere legislative sau de reglare legate de accesul la servicii de sterilizare masculină. toate serviciile de PF vor oferi contraceptive de calitate. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS).Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. Până în 2004. Până în 2004. la un preţ care nu va depăşi 1. vor exista servicii de planificare familială (PF) adaptate nevoilor bărbaţilor de vârstă fertilă din România. Până în 2006. şcoli. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Până în anul 2004. Măsuri pe termen mediu (3 ani) şi lung (5 ani) 2. măsurile legislative necesare respectării dreptului la sănătatea reproducerii.

Până în anul 2006. mortalitatea maternă va fi redusă cu 30%. toate serviciile de întrerupere a sarcinii vor oferi servicii de calitate. Până în 2004. morbiditatea maternă specifică prin anemie feriprivă va fi redusă cu 30%. Până în 2006 numărul avorturilor ilegale va scădea cu 50%. Până în anul 2006. Până în anul 2006. sistemul de management al informaţiei legate de avort va fi funcţional la nivel naţional. Până în anul 2006. Până în anul 2006. numărul de sarcini nedorite va scădea cu minimum 20%. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea sarcinilor nedorite şi conduita în cazul unei sarcini nedorite. Până în 2006. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Până în anul 2004. naştere. Până în 2004. Până în anul 2006. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului 0-1an va fi armonizată cu legislaţia Uniunii Europene (UE) în domeniu. 82 . reglementările necesare asigurării serviciilor de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă vor fi adoptate şi puse în practică la scara naţională. complicaţiile legate de avort vor scădea cu 50%. reglementările necesare asigurării maternităţii fără risc vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. sistemul de asigurare a calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale va fi implementat la nivel naţional. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de sarcină. mortalitatea neonatală va fi redusă cu 20%. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) care vor diminua barierele culturale legate de sterilizarea masculină. Până în 2006. Sănătatea copilului 0 – 1 an Până în 2006. lăuzie. Maternitatea fără risc Până în anul 2006. Până în 2004. cadrele medicale de specialitate vor fi instruite în domeniul promovării serviciilor de contracepţie chirurgicală.Până în 2006.

şi în special medicii de familie. Până în 2004. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. Până în 2006. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. va fi implementat un sistem de regionalizare a asistenţei neonatale. conform standardelor. se vor desfăşura regulat campanii specifice de IEC pentru promovarea alimentaţiei naturale a sugarului. se va elabora şi implementa un sistem de depistare şi asistenţă a gravidei la risc de abandon. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. Până în 2004. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 0-1 ani. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2004. 83 . se va realiza profilaxia distrofiei la copii 0-1 an prin acordarea de lapte praf gratuit. Până în 2006. toţi copiii la risc vor beneficia de programe de prevenire a encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie si hipotiroidism congenital. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. Până în 2006. toate maternităţile vor implementa sistemul de „rooming-in”. specialiştii în domeniu. Până în 2004. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate. Până în 2004. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. Până în 2004.Până în 2006. Până în 2006. mortalitatea perinatală va fi redusă cu 20%. Până în 2006. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. numărul de nou-născuţi abandonaţi în maternităţi va scadea cu 50%. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2006. mortalitatea infantilă va fi redusă cu 20%.

Până în 2006. Până în 2004. Până în 2006. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului va fi armonizată cu legislaţia UE în domeniu. Până în 2006. Până în 2004. Până în 2004. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate conform standardelor. noi vaccinuri vor fi incluse în schema obligatorie de vaccinare. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. Până în 2006. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. mortalitatea sub 5 ani va fi redusă cu 20%. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Până în anul 2006. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. Până în 2006. în echipă multidisciplinară. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. Până în 2006. Până în 2006. şi în special medicii de familie. Până în 2010. creşte acoperirea programului de imunizări la 100%. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 1-4 ani. Până în 2004. specialiştii în domeniu. 84 . Până în 2006. în echipă multidisciplinară. morbiditatea infantilă generală va fi redusă cu 30%. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 0-1 ani. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei.Până în 2006. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 1-4 ani. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive.

Până în anul 2006. rata morbidităţii specifice pentru grupa de vârstă 14-25 de ani scade. rata sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor va fi redusă cu 30%. Până în 2006. măsurile legislative necesare asigurării unor servicii de calitate de SR. Până în 2006. va exista un sistem de raportare la nivel naţional privind ITS. Până în 2006. personalul de specialitate din reţeaua de medicină şcolară va fi perfecţionat în domeniul supravegherii stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. serviciile destinate depistării precoce şi managementului ITS se vor extinde în asistenţa primară de sănătate. toţi copiii şi tinerii din colectivităţi vor beneficia de supravegherea dezvoltării somato-psihice prin examene de bilanţ. se va reduce transmiterea verticală a infecţiei cu HIV de la mamă la făt. specifice adolescenţilor şi tinerilor vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. Până în 2004. Până în anul 2006. printr-un management eficient al gravidelor HIV pozitive. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Până în anul 2006. Până în 2004. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Până în anul 2006. 85 .Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Până în 2004. Până în 2004. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). educaţia în domeniul prevenirii ITS va fi instituţionalizată. se va face inventarierea factorilor de risc cu impact asupra sănătăţii copiilor şi tinerilor din colectivităţi. se vor realiza campanii de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Până în anul 2006. măsurile legislative necesare prevenirii discriminării presoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA vor fi puse în practică la scară naţională. Până în 2004. Până în anul 2006. vor exista servicii de sănătate a reproducerii (SR) special adresate adolescenţilor şi tinerilor. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală.

Până în 2004.Până în anul 2006 rata infecţiilor cu transmitere sexuală la adolescenţi şi tineri va fi redusă cu 20%. se vor implica în activităţi de screening al cancerului de col uterin. Până în 2004. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Până în anul 2006. vor exista servicii de specialitate adresate femeilor în vârstă în fiecare capitală de judeţ. Până în 2006. 86 . Până în 2006. Până în 2004. atât la nivel de asistenţă primară de sănătate. toate serviciile de sănătate. Până în anul 2006. se vor organiza serviciile de screening al cancerului de col uterin şi mamar. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul unui management eficient al menopauzei. cât şi la nivel de reţea de specialitate. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Până în anul 2006. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) adresate adolescenţilor şi tinerilor va fi instituţionalizată. Până în 2006. Prevenirea şi managementul infertilităţii Până în anul 2006. se vor realiza regulat campanii naţionale consistente de informare-educarecomunicare (IEC) privind prevenirea sarcinilor nedorite şi a infecţiilor cu transmitere sexuală în rândul adolescenţilor şi tinerilor. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea cancerului mamar şi a celui de col uterin. vor exista servicii de specialitate adresate managementului eficient al infertilităţii. serviciile de asistenţă primară de sănătate vor face depistarea precoce a cencerului de col uterin. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea şi managementul infertilităţii.

Până în 2004. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor sociale din unităţile sanitare. vor exista servicii de specialitate adresate victimelor violenţei domestice şi sexuale în fiecare capitală de judeţ. Până în 2004. Până în 2004 educaţia în domeniul traficului de femei şi copii va fi instituţionalizată. se va elabora şi implementa un sistem de acreditare a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în asistenţa medicală comunitară. se va introduce tematica specifică pentru pregătirea asistentului medical comunitar în programa şcolilor şi colegiilor de profil. Până în anul 2006.Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Până în anul 2004. Până în 2004. va fi adoptat un cadru legislativ adecvat împotriva traficului de femei şi de copii. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Până în 2004. Până în 2004. se vor realiza programe de formare continuă pentru asistenţii medicali comunitari. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de fenomenul violenţei domestice şi sexuale. va exista o bază de date la nivel naţional privind victimele violenţei domestice şi sexuale. ca şi al prevenirii acestuia. Până în anul 2006. măsurile legislative necesare prevenirii violenţei domestice şi sexuale vor fi adoptate şi puse în practică. Prevenirea traficului de femei şi copii Până în anul 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind fenomenul traficului de femei şi copii. educaţia în domeniul prevenirii violenţei domestice şi sexuale va fi instituţionalizată. 87 . Până în 2004. Până în anul 2006. cu preponderenţă spitale. vor exista servicii de specialitate care vor lupta eficient împotriva traficului de femei şi copii. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor medico-sociale la nivel comunitar Până în 2004. Până în 2004.

serviciile de asistenţă comunitară se vor extinde la nivel naţional. se vor implementa programe pilot de asistenţă comunitară în cel puţin 3 zone din ţară. Până în 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind sistemul de servicii comunitare. Până în 2006. Până în 2002. Până în 2004. adresat cu precădere îmbunătăţirii stării de sănătate în comunităţile de rromi.Până în 2004. Măsuri pe termen scurt (1 an) § § § § § § § § § § § § § § § § § 88 Reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere prin creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii Consolidarea asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătate a reproducerii în strânsă legătură cu serviciile de specialitate Îmbunătăţirea gradului de informare a populaţiei şi furnizorilor cu privire la metodele moderne de contracepţie Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale Elaborarea unui sistem coerent şi unitar de monitorizare a asistenţei prenatale Profilaxia anemiei feriprive la gravidă şi copil Profilaxia anemiei feriprive la gravidă Profilaxia anemiei feriprive la copilul 0-1 an Prevenirea cancerului de col uterin Depistarea activă precoce a cancerului de col uterin în asistenţa primară şi centre specializate(SR) Profilaxia patologiei reproducerii umane Fundamentarea şi organizarea unei reţele de centre de diagnostic pre şi postnatal(SR) Reducerea complicaţiilor neurologice şi psihice date de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh(SR) Reabilitarea asistenţei neonatale Regionalizarea asistenţei neonatale Creşterea numărului de maternităţi care au sistem “rooming-in” . va exista un sistem naţional de mediatori comunitari. mecanismele financiare necesare pentru finanţarea reţelei de asistenţă medicală comunitară vor fi funcţionale.

§ § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § Prevenirea patologiei neuropsihice la copil Diagnosticul şi intervenţia precoce în tulburările de dezvoltare pentru scăderea incidenţei deficienţelor de dezvoltare neuropsihică la copil Profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri Scăderea morbidităţii specifice la copii născuţi prematur Profilaxia distrofiei la copilul 0-1 an Scăderea morbidităţii infantile datorate distrofiei la copii 0 – 1 an Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la avantajele alăptării la sân Profilaxia rahitismului carenţial la copilul 0-3 ani Scăderea incidenţei rahitismului la copilul 0-3 ani Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii şi adolescenţi Supravegherea dezvoltării somato-psihice a elevilor Informarea colectivităţilor de copii şi adolescenţi cu privire la promovarea unui comportament sanitar şi social sănătos Reforma sistemului de îngrijiri comunitare Crearea principiilor reţelei de servicii de asistenţa medicală comunitară şi testarea lor în câteva zone pilot Informarea populaţiei şi a furnizorilor cu privire la structura şi atribuţiile serviciilor de asistenţă comunitară Îmbunătăţirea coordonării şi managementului Programului de sănătate a copilului şi familiei Înfiinţarea Unităţii de management a Programului de sănătate a copilului şi familiei şi crearea normelor de funcţionare a acesteia Tratamentul unor afecţiuni cronice ale copilului şi femeii Tratamentul astmului bronşic la copil Tratamentul sindromului de detresă respiratorie la nou-născuţii prematur Tratamentul hepatitei B şi C la copil Tratamentul diareei cronice şi al sindromului de malabsorbţie la copil Tratamentul mucoviscidozei la copil Tratamentul hemofiliei la copil Tratamentul epilepsiei la copil Tratamentul imunodeficienţelor umorale primare la copil Tratamentul infertilităţii de cuplu Tratamentul patologiei legate de menopauză Prevenirea şi managementul violenţei împotriva femeii şi copilului 89 .

abuzul şi abandonul copiilor. crearea unei reţele de asistenţă medicală comunitară.prevenţia îmbolnăvirilor . de: . esenţial. Asistenţa medicală de specialitate în domeniul sănătăţii femeii. indiferent de statutul de asigurat. Ea depinde. Situaţia sănătăţii femeii.regionalizarea asistenţei obstetricale şi neonatale 90 . în special. delincvenţa juvenilă) În acest context. îndeosebi a grupurilor defavorizate. copilului şi familiei ca principale obiective: integrarea furnizării serviciilor de sănătate a reproducerii în asistenţa primară identificarea şi urmărirea gravidelor. pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.medicina curativă 2. în special.sănătatea mediului ambiant.educaţia generală a populaţiei. 3. în special educaţia pentru o viaţă sănătoasă şi prevenţia îmbolnăvirilor .lupta împotriva infracţionalităţii. copilului şi familiei va fi întărită prin: . în zonele rurale neacoperite de medicul de familie 4. copilului şi familiei sunt legate de: .§ Definirea principiilor şi normelor reţelei de prevenire şi management al violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului Concluzii 1.contextul socio-economic . Medicina primară. primul palier de îngrijiri medicale. comportamental . fizic. Ministerul Sănătăţii şi Familiei abordează problemele de sănătate în interacţiunea lor complexă cu alte fenomene socio-economice. care afectează. copilului şi familiei poate fi îmbunătăţită dar nu rezolvată în totalitate doar de reţeaua sanitară. şi a nounăscutului. a persoanelor care nu pot dovedi calitatea de asigurat şi. sănătatea adolescenţilor (trafic şi consum de droguri. prostituţie. vizite la domiciliu acordarea de servicii medicale persoanelor-cazuri sociale. Priorităţi ale sistemului sanitar în acordarea de servicii medicale femeii. va avea în domeniul sănătăţii femeii. ca interfaţă între serviciile sociale şi cele medicale.

copilului şi familiei va urmări: îmbunătăţirea infrastructurii locale. Pentru rezolvarea situaţiei deficitare a sănătăţii comunitare şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. neonatologie. 7. obstetrică ginecologie şi pediatrie prin reamenajarea spaţiilor de funcţionare şi dotare cu echipament corespunzător 6. din cauza particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. 5.care urmează să aibă în principal următoarele atribuţii: activitate medicală în comunitate (activitate curativă limitată pentru persoanele defavorizate şi boli cu determinism social şi impact în sănătatea publică) activitate profilactică supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. Asistenţa medicală de urgenţă în domeniul sănătăţii femeii. din zonele greu accesibile. mai ales pentru zonele rurale pregătirea specifică a cadrelor medii şi superioare pentru situaţiile de urgenţă obstetricale şi pediatrice modernizarea secţiilor de terapie intensivă. copilului şi familiei se vor îmbunătăţi structurile şi mecanismele de coordonare.. Datorită diversităţii mari a problematicii abordate şi a numărului crescut de instituţii implicate în domeniul sănătăţii femeii. strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală . monitorizare şi evaluare unitară a activităţilor şi bugetelor aferente acestora 91 .crearea de competenţe şi supraspecializări pentru acordarea de servicii medicale care să corespundă nevoilor actuale. în domeniul comunicaţiilor şi transportului de urgenţă creşterea eficienţei răspunsului la urgenţe.asistenta medicală comunitară .

nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale. un număr foarte mic din aceşti bolnavi fiind înscrişi la medicul de familie.STRATEGIA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ Prezentare generală O dată cu implementarea reformei în sistemul sanitar şi dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală primară prin cabinetele medicilor de familie. implementarea colaborărilor intersectoriale. unele zone rurale. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a persoanelor aparţinând grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. precum şi de insuficienta dezvoltare a reţelei de asistenţă socială. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. în special în zonele rurale unde lipseşte medicul de familie. să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială. din cauza unor motive de natură economică. în majoritate cazuri sociale. rămân neînscrişi pe listele medicilor de familie. dispersia populaţiei etc. Acest lucru este explicabil. legătura dintre serviciile medicale şi cele sociale. şi ţinând cont că profesiunea de medic a devenit o profesiune liberală. fizică. 92 . nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. şi mai puţin pe vizite la domiciliu şi identificarea activă a problemelor de sănătate publică. ţinând cont de disfuncţionalităţile inerente implementării unei noi structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. înscrise pe lista sa. greu de controlat. ca şi cei care nu pot dovedi calitatea de asigurat. s-a produs o sciziune în acordarea de asistenţă medicală pentru persoanele asigurate comparativ cu persoanele care nu pot face dovada calităţii de asigurat. În prezent. Activitatea medicului de familie a fost centrată în ultimii ani pe asistenţa medicală acordată în cabinet numai persoanelor asigurate. Există nenumărate situaţii în care pacienţii cazuri sociale (în special rromi).) şi în oraşele mari cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie. psihică sau socială. zone geografice greu accesibile sau cu o dezvoltare economică deficitară suferă prin lipsa medicului de familie. Prin persoane care aparţin cazurilor sociale înţelegem acele persoane care. În acelaşi timp. dintre care enumerăm: • • • • • nu se depistează activ. în zonele geografice deosebite (relief. interdisciplinare la nivelul comunităţilor locale este dificil de realizat. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia.

j. b. evaluează starea de sănătate a populaţiei în vederea realizării şi implementării unor programe de sănătate destinate prevenirii îmbolnăvirilor şi promovării sănătăţii. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. în art. 16.• • • nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. În art. Ministerul Sănătăţii şi Familiei „colaborează cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul coordonării metodologice a activităţii instituţiilor specializate care asigură servicii de asistenţă socială“. dispensarizarea activă a bolnavilor cronic lipseşte. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică. HGR nr. lit. la nivelul comunităţii. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronic. şi art. În acest context. 16. 22 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Ministerul Sănătăţii şi Familiei. persoana de legătură. Ministerul Sănătăţii şi Familiei îşi propune definirea şi implementarea unei reţele naţionale de asistenţă medicală comunitară. 2. Asistenta medicală comunitară Pentru rezolvarea situaţiilor descrise mai sus şi pentru supravegherea stării de sănătate a populaţiei se propune înfiinţarea funcţiei de asistentă medicală comunitară. alin. Totodată. coordonează şi urmăreşte activităţile de asistenţă socială pentru asigurarea sănătăţii populaţiei. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2002 prevede obligativitatea înscrierii pe liste suplimentare ale medicilor de familie a persoanelor cazuri sociale dintr-o zonă teritorială arondată medicului şi oferirea unui pachet minim de servicii medicale acestora. cât şi adulţi. Cadrul legislativ Conform Legii nr. aflată în curs de adoptare. care urmează să aibă ca atribuţie principală depistarea cazurilor medicale în rândul populaţiei defavorizate. fiind interfaţa. 93 . între serviciile medicale şi cele sociale. prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Legea asistenţei sociale. a. atât copii. sprijinirea sănătăţii familiilor şi categoriilor de populaţie defavorizate …“. art. 2 specifică: „Ministerul Sănătăţii şi Familiei organizează. 15. deschide posibilitatea creării şi dezvoltării de servicii sociale sectoriale. Sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială centrat pe familie şi comunitate va aborda la nivelul comunităţilor locale colaborări intersectoriale şi complementare.

• sesizarea din timp a apariţiei de focare de infecţie sau de boli infecţioase. • supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. activitate profilactică: depistarea focarelor de boli transmisibile. luarea în evidenţă a copiilor neîncrişi pe listele medicilor de familie pentru a fi incluşi în programele de imunizări. în special a gravidelor şi copiilor. • colaborarea cu toţi medicii de familie la care sunt înscrise persoanele din teritoriul pe care îl supraveghează.Atribuţii Asistenta medicală comunitară va îndeplini următoarele atribuţii: • • • activitate de teren . trimiterea lor la medicul de familie. • identificarea persoanelor de vârstă reproductivă care au nevoie de metode de contracepţie. • identificarea gravidelor şi urmărirea lor prin protocoale limitate. activitate medicală curativă . din zonele greu accesibile. Activităţi Activităţile asistentei medicale comunitare constau în: • supravegherea unei zone teritoriale foarte bine determinate (un sat sau mai multe. familii sau indivizi). solicitând. • raportarea cazurilor sociale depistate către serviciile sociale din subordinea autorităţilor locale pentru a beneficia de protecţie socială. diseminarea de informaţii specifice şi trimiterea lor la medicii de familie şi cabinetele de planificare familială. un număr de blocuri sau un număr de străzi cu un anumit număr de gospodării.pachet minimal de servicii medicale acordate pacienţilor care nu pot dovedi calitatea de asigurat. îndrumând pentru consultaţii la dispensar persoanele bolnave. datorită particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. deplasarea medicului la domiciliu. o comună. • identificarea persoanelor – cazuri sociale şi raportarea lor medicilor de familie din teritoriul repartizat. după caz. • supravegherea în mod activ a stării de sănătate a populaţiei din zona arondată. 94 . în vederea înscrierii lor pe listele acestora. în principal a populaţiei neînscrise la medicul de familie.depistarea activă a cazurilor neînscrise pe listele medicilor de familie.

300 de persoane la o asistentă medicală comunitară. Normare şi număr necesar Normarea acestor cadre ar fi de minimum 700 familii/asistentă medicală comunitară. efectuarea educaţiei sanitare în familie.000 de asistente medicale comunitare. Formare Asistentele medicale comunitare vor avea ca pregătire de bază pregătirea medicală şi un modul de pregătire în domeniul social. În prima etapă. la implementarea programelor şi măsurilor profilactice şi curative. 95 . sesizarea autorităţilor locale pentru stabilirea măsurilor ce se impun. Aceste cadre sanitare cu pregătire în domeniul asistenţei sociale vor contribui la cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei din zonele menţionate mai sus. Apreciem că pentru acoperirea reală şi pentru supravegherea medicală a problemelor socio-medicale şi de educaţie pentru sănătate pentru populaţia întregii ţări cu normarea de mai sus ar fi necesare aproximativ 10. sau aproximativ 2. urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor de toate vârstele la segmentul de populaţie neînscris pe listele medicilor de familie sau în zonele în care nu există medic. persoană în vârstă bolnavă.• • • • • preluarea de la maternităţi a nou-născuţilor şi mamelor care nu sunt pe listele medicilor de familie şi supravegherea lor activă. în situaţia depistării unui caz social deosebit (copil aflat în dificultate.500 asistente medicale comunitare pentru zonele cu probleme sociale deosebite care nu au acoperire teritorială prin medic de familie. vaccinărilor şi aplicării măsurilor terapeutice recomandate de medic. Menţionăm că activitatea asistentei medicale comunitare nu se substituie şi nu înlocuieşte activitatea medicului de familie sau a asistentei medicale a medicului de familie. formatorii şi modalitatea de acreditare vor fi stabilite ulterior. fiind arondate teritorial medicilor de familie şi spitalului ce deserveşte zona respectivă. Curriculum-urile de pregătire. considerăm că este imperios necesară încadrarea unui număr de 3. fără aparţinător). urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor din evidenţa specială.

în cadrul serviciilor de asistenţă socială. asistenta medicală comunitară va colabora cu celelalte compartimente şi categorii profesionale implicate în sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială. Subordonare metodologică şi colaborare Pentru o cunoaştere cât mai reală a stării de sănătate a populaţiei de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Plata salariilor asistentelor medicale comunitare urmează a fi făcută din bugetele locale. Asistenta medicală comunitară va colabora cu medicii de familie din teritoriul arondat. şi pentru coordonarea şi îndrumarea profesională asistentele medicale comunitare vor fi subordonate metodologic şi informaţional Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. De asemenea. activitatea ei fiind centrată şi organizată la nivel comunitar. comunicând acestora persoanele cazuri sociale care nu sunt înscrise pe listele acestora.Angajare şi plată Asistentele medicale comunitare urmează a fi angajate în aparatul propriu al consiliilor locale. pentru ca în funcţie de morbiditatea zonală să poată lua măsuri eficiente în cadrul politicii naţionale de sănătate. Activitatea de asistenţă medicală comunitară va fi supravegheată de inspectorii de specialitate din cadrul departamentelor programe de sănătate de la nivelul Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. 96 . îndeosebi din zonele defavorizate sau fără medici. pentru a fi luate în evidenţă şi monitorizate de aceştia.

........... III.......... Stadiul actual .... STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ªI MATERIALELOR SANITARE .........CUPRINS 1......................................... Anexa 1 Ð Paturi în spitale teritoriale la 31 XII 2000........................... 25 26 28 28 29 29 34 40 41 52 97 ......................................... Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare Ð sintezã.... V..................................... Gestionarea mai eficientã a resurselor la nivelul spitalului ........................................................................................ I........................... Strategia privind politica naþionalã a medicamentului Ð sintezã .......... Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare ......................................................................... Obiective............................................................................. Stabilirea strategiei privind îmbunãtãþirea activitãþii în domeniul medicamentului ...... Spitale Ð organizare ... Concluzii . Obiectivele propuse . 5 6 6 6 6 7 7 9 9 9 11 11 11 13 16 20 24 Strategia naþionalã privind reforma în unitãþile sanitare cu paturi ..................................................................... II........................................ Scopul reformei unitãþilor sanitare cu paturi ...................... Anexa 2 Ð Utilizarea paturilor... II............ Indicatori de performanþã pentru unitãþile sanitare cu paturi .................................................................................................................................................................... IV.............................................................................................................................. III............ rulajul ºi mortalitatea în anul 2000 în spitalele teritoriale....... Evoluþia principalilor indicatori la nivel naþional Ð 1998Ð2000................. III.............. Definirea scopului Politicii naþionale a medicamentului în România .................................................................... Introducere............................................. Evaluarea situaþiei prezente ......... Mãsuri....... STRATEGIA NAÞIONALÃ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE..... indicatori de performanþã pe termen mediu (31 decembrie 2004) ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi .................................. mãsuri strategice................................ VII......... durata medie de spitalizare.............................................................................. II..................................................................... V.................................................... IV.................................. VI................ Analiza performanþei spitalelor ºi mãsuri de restructurare a unitãþilor sanitare cu paturi............. Obiectivele generale ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi.......... 2... Sinteza privind strategia naþionalã pentru reforma în unitãþile sanitare cu paturi I.......................................... I............................ Strategia privind politica naþionalã a medicamentului ........ Introducere .........................

...................................................................... Prevenirea ºi managementul tuturor formelor de violenþã împotriva femeii ºi copilului.............. STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNÃTÃÞIREA SISTEMULUI DE FINANÞARE DIN SÃNÃTATE .............................................................................................. Ð Servicii farmaceutice................................................ Strategia de îmbunãtãþire a finanþãrii ºi direcþiile de acþiune ............................................................................. Tabelul 1 Ð Principalii indicatori ai sãnãtãþii reproducerii ºi sexualitãþii în România 98 67 68 69 69 69 71 71 73 74 74 75 75 75 75 75 75 76 ....................... Bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ................................................ Ð Spitale.......................... Introducere .......... 4........................S....... IV............................................................................... Prevenirea ºi managementul cancerului genito-mamar ................T................................................................... I.................................................................................. Prevenirea ºi managementul infecþiilor cu transmitere sexualã (I.................................................................................................................. Evoluþia cheltuielilor totale pentru acþiunea de sãnãtate în perioada 1998Ð2001 .......................................................................................................................................... Intrãri de credite externe............................................ II............................................................................... Prevenirea ºi managementul infertilitãþii ............................... Sãnãtatea sexualã a persoanelor în vârstã ......................................... Creºterea veniturilor la nivelul spitalelor .............................................. Sãnãtatea copilului ........................................................ Introducere ................................................................................................................................................................................... II.....................................3.................... Maternitatea fãrã risc..... Sistemul de finanþare a sãnãtãþii........ Îmbunãtãþirea mecanismelor de finanþare a spitalelor .................... Asistenþa medico-socialã la nivelul comunitãþii ..................................... I................. Planificarea familialã .............. Situaþia actualã privind finanþarea serviciilor medicale .. COPILULUI ªI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002Ð2006 .......................................................... Situaþia actualã a sãnãtãþii femeii................... Creºterea eficienþei fondurilor alocate de la bugetul de stat.. inclusiv a infecþiei cu HIV ºi SIDA........................................................... III.......................... 53 54 54 55 55 55 56 56 56 56 57 57 57 58 58 58 58 60 62 66 Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate............... Aspecte de demografie ......... Avortul ºi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiþii de siguranþã ......... Anexa 1 Ð Exemplu de indicator de performanþã a spitalului .................................... Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate Ð sintezã ............................................................................................................. Ð Asistenþa medicalã primarã .............. Sãnãtatea reproductivã ºi sexualã a adolescenþilor ºi tinerilor.........................................................)............................ III.................................................................................... în special a abuzului sexual................ Atragerea de sume din bugetele locale ............................................................................................................................................................. Ð Asistenþa ambulatorie de specialitate ............ copilului ºi familiei în România... STRATEGIA PRIVIND SÃNÃTATEA FEMEII.................................... Gestionarea mai eficientã a resurselor de la nivelul spitalului .................. Prevenirea traficului de femei ºi copii ....................

........................................................................ Activitãþi ......................... Mãsuri pe termen scurt (1 an) ...... Formare............................................................................................................................................. Strategia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei referitoare la asistenþa medicalã comunitarã ................................................................................................................................... Atribuþii .................................................. Asistenta medicalã comunitarã .........................................................................................................................................................................Obiective generale............................................. Prezentare generalã ........................................................................ Normare ºi numãr necesar ....................................................................... Concluzii ........................................................................... Angajare ºi platã .................. 78 78 81 88 90 92 92 93 93 94 94 95 95 96 96 99 ........................... Subordonare metodologicã ºi colaborare ................................................................................................................................................................................................................ Cadrul legislativ ................................................................................................................................................................................................................................................................. Mãsuri pe termen mediu (3 ani) ºi lung (5 ani)..... Mãsuri pe termen lung Ð 2002Ð2006 ............................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful