STRATEGII NAŢIONALE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

.

1. STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE

SINTEZA privind strategia nationala pentru reforma in unitatile sanitare cu paturi
I. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice. Unităţile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate : preventive, curative, de urgenţă, de recuperare şi paleative, precum si pre, intra şi postnatale. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu. II. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998, 1999 şi 2000 se prezintă astfel:
1998 1999 2000

- utilizarea paturilor - durata medie de spitalizare - rulajul bolnavilor - mortalitatea in spitale - cheltuieli in spitale din care : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare - din care pentru medicamente : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare

285,5 10,0 28 0,95

276,9 9,5 29 0,89

275,1 8,8 31 0,84

38.519.770 1.347.745 134.942 6.664.777 233.190 23.348

79.919.077 2.742.001 288.638 14.199.920 487.195 51.285

107.107.943 3.436.644 389.156 23.479.232 753.350 85.307

III. Obiectivele propuse 1. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. 2. Reorganizarea, reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi, conform cu necesităţile zonale, în raport cu morbiditatea specifică, în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. 6

3. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. 4. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor, controlul infecţiilor, asistenţă de urgenţă etc.). 5. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării, în raport cu prevederile de la punctul 2. 6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 7. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate, în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. 8. Implementarea sistemului informaţional. 9. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. 10. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. IV. Indicatori de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. Pentru urmărirea celor două obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. Număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D.R.G.). 2. Indicele de calitate al diagnosticului. 3. Durata optimă de spitalizare. 4. Indicele de mortalitate. 5. Gradul de utilizare a paturilor. 6. Indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). 7. Indicator cost spitalizare/zi, pe pat şi pe bolnav. 8. Indicele de rulaj/pat al bolnavilor. 9. Indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). V. Măsuri A. Pe termen scurt până la 30 iunie 2002 1. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate, resurse umane, dotare cu aparatură medicală etc.

7

3. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. orăşeneşti. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. Pe termen mediu până la 31 decembrie 2002 1. de unică specialitate. 2. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nou-născuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. municipale. C. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. 2. Pe termen lung până la 31 decembrie 2004 1. Implementarea sistemului informaţional. B. 3. clinice. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi.în vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. 4. în vederea reducerii deceselor premature. institute şi centre medicale cu paturi. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. 8 . 2.

2000 este cea prevăzută în Anexa nr.9 9. institute.durata medie de spitalizare 285.0 1999 276.1 8. 1999 şi 2000 se prezintă astfel : 1998 . centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate: preventive.1 şi nr. INTRODUCERE Strategia de guvernare – componenta sănătate subliniază rolul guvernului în furnizarea serviciilor de sănătate şi în mod particular în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi. dacă obiectivele sunt îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea capacităţii spitalelor de a răspunde la aşteptările pacienţilor. a numărului de paturi. curative.STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN UNITĂŢILE SANITARE CU PATURI I. pe judeţe şi municipiul Bucureşti precum şi a principalilor indicatori privind activitatea unităţilor la data de 31. de recuperare şi paleative. Reforma unităţilor sanitare cu paturi presupune un set de acţiuni care să conducă la realizarea anumitor obiective în concordanţă cu strategiile politicilor de sănătate.5 10.5 2000 275. precum si pre. Unităţile sanitare cu paturi (spitale. STADIUL ACTUAL Situaţia unităţilor sanitare cu paturi. intra şi postnatale. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu.8 9 . de urgenţă.2. Cu alte cuvinte.XII.utilizarea paturilor . reforma organizaţională are un potenţial real de succes. II. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998.

638 107.348 38.rulajul bolnavilor .pentru un bolnav .30 zile). au rezultat următoarele: 1.pentru o zi spitalizare 14.pentru un pat . mortalitatea în spitale pe total ţară şi pe secţiile de chirurgie a crescut faţă de 1999.285 23.190 23.4 zile).2 zile).6 zile).107.943 3.77 233.350 85.1998 .942 28 0.9 zile).195 51. în anul 2000. Bihor (11.84 79. 3. în timp ce la obstetrică-ginecologie. interne şi pediatrie a scăzut.919. Covasna (10. obstetrică-ginecologie şi chirurgie a crescut faţă de 1998 şi 1999.770 1. Tulcea (246. Bihor (297.pentru un bolnav . durata medie de spitalizare este mai mare la Ilfov (14.156 . cea mai scăzută utilizare a paturilor se constată la : Harghita (219.7 zile). pe judeţe. rulajul bolnavilor în spitale pe total ţară.7 zile). Constanţa (249.cheltuieli in spitale din care : .7 zile).519. 6. Sibiu (10. pediatrie. 10 .232 753. 5. Caraş-Severin (233.0 zile). Satu-Mare (296. 2. comparativ cu 1998 şi 1999. Brăila (299. pe judeţe.8 zile).2 zile). 4.pentru o zi spitalizare din care pentru medicamente : 6.mortalitatea în spitale .077 2.7 zile). iar cea mai mare utilizare faţă de media pe ţară (275. Timiş (10. Vâlcea (302.9 zile).2 zile). Bacău (299. cât şi pe secţiile de interne. Suceava (242.644 389. Arad (11.347. Ialomiţa (246.307 Din analiza acestor indicatori.001 288.742.199. durata medie de spitalizare pe total ţară cât şi la secţiile : interne. utilizarea paturilor este în scădere faţă de 1998 şi 1999 atât pe total ţară cât şi pe secţiile chirurgie.436. Iaşi (301.89 2000 31 0.4 zile). interne şi pediatrie. obstetrica-ginecologie.9 zile).920 487.1 zile).6 zile). pediatrie.1 zile) s-a înregistrat la : municipiul Bucureşti (306.4 zile).479.95 1999 29 0.664.745 134.pentru un pat . obstetricaginecologie şi chirurgie a scăzut faţă de 1999.

reorganizarea structurii spitalului trebuie să conducă la scăderea costurilor pentru serviciile furnizate. 2. municipiul Bucureşti (1. 4. Obiective 1. Bihor (1. creşterea calităţii vieţii. Adecvarea structurii serviciilor spitaliceşti la aşteptările utilizatorilor – prin restructurarea acestora astfel încât serviciile publice să răspundă aşteptărilor publicului. IV.34% bolnavi externaţi). conform cu necesităţile zonale. OBIECTIVELE GENERALE ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI 1.utilizarea adecvată a resurselor limitate de la nivelul spitalului prin eliminarea risipei.15% bolnavi externaţi) etc.31% bolnavi externaţi). SCOPUL REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI este creşterea performanţei spitalelor cu asigurarea accesului la servicii spitaliceşti. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate (săraci. 3. Astfel. Maramureş (1.15% bolnavi externaţi). Harghita (1. Timiş (1.53% bolnavi externaţi). reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PE TERMEN MEDIU (31 DECEMBRIE 2004) ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI A. rural etc. 11 . Creşterea eficienţei tehnice .7. în raport cu morbiditatea specifică. 2. în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale.) – prin distribuţia resurselor în sistemul public centrată pe cei care au cea mai mare nevoie de servicii şi acces limitat. Creşterea eficienţei alocative –maximizarea valorii obţinute pentru resursele cheltuite. pe judeţe. prin alocarea acestora în funcţie de rezultate şi de impactul asupra stării de sănătate (ani de viaţă câştigaţi. cu asumarea responsabilităţii faţă de acesta. mortalitatea în spitale este mai mare în: Satu-Mare (1. OBIECTIVE. Reorganizarea. Braşov (1.22% bolnavi externaţi). creşterea accesului la serviciile prioritare).18% bolnavi externaţi). Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. MĂSURI STRATEGICE. V. III.

Măsuri strategice Până la 30 iunie 2002: 1. gradul de utilizare a paturilor. pe pat şi pe bolnav. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. 4. existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate. dotare cu aparatură medicală etc. 9. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D. indicele de rulaj/pat al bolnavilor. B. 6. indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale).). 6. 4. asistenţă de urgenţă etc. 5. indicator cost spitalizare/zi. 3. 7. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării. indicele de mortalitate. controlul infecţiilor. Implementarea sistemului informaţional. Indicatori de performanţă Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic.). indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor. în raport cu prevederile de la punctul 2. 7. în 12 . 8. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal.R.3. C. resurse umane.Pentru urmărirea acestor obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. 8. 5.G. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 2. durata optimă de spitalizare.

Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. gradul de autonomie al spitalului. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. clinici. VI. expunerea spitalelor la presiunile pieţei. de unică specialitate. Până la 31 decembrie 2002: 1. Implementarea sistemului informaţional. Gradul de autonomie este de fapt capacitatea spitalului de a lua decizii privind: A. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. conform nevoilor. Flexibilitate redusă în angajarea şi concedierea personalului angajat. ANALIZA PERFORMANŢEI SPITALELOR ŞI MĂSURI DE RESTRUCTURARE A UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI Factorii care influenţează performanţa spitalului sunt: 1. 1. orăşeneşti. Gradul de autonomie a spitalului Are cel mai mare impact în reorganizarea structurală a unui spital. 2. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor. institute şi centre medicale cu paturi. Resursele umane Probleme prezente: 1. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nounăscuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. 3. 4. 3. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. 2. funcţia socială. 13 . Până la 31 decembrie 2004: 1. 2. în vederea reducerii deceselor premature. 3. 5.vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. gradul de responsabilitate financiară. 2. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. municipale. 4. VI.

b. Număr insuficient de personal cu studii superioare în serviciile financiar-contabil. Expunerea spitalelor pe piaţa serviciilor spitaliceşti Constă în măsura în care resursele spitalelor (financiare. în furnizarea serviciilor spitaliceşti 14 . relaţia cu alte unităţi sanitare în funcţie de competenţele spitalului etc. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. 2. stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi şi spitale. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare prin: a. Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să pună accent pe creşterea flexibilităţii în normativele privind încadrarea cu personal. Este necesar să se redefinească actualele norme de încadrare cu personal prin stabilirea unor limite inferioare care să asigure calitatea serviciilor şi fără de care spitalul să nu primească certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii şi a unor limite maximale. Managementul clinic – ghiduri de practică. 3. Măsuri strategice: 1. funcţionarea comisiilor de calitate. umane şi investiţiile de capital) sunt corelate cu performanţa lor. B. cercetătorilor şi cadrelor universitare pentru pacienţii internaţi). clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti). VI. precum şi a investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la activitatea de cercetare. definirea responsabilităţilor cadrelor didactice universitare în desfăşurarea activităţii spitalelor. 2. stagiarilor.). resurselor umane. c. Între cele două limite spitalul poate să decidă nivelul de încadrare cu personal.2. Normative pentru numărul de personal (important de luat în calcul aportul rezidenţilor. circuitul pacienţilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între secţii. medicamentelor şi materialelor sanitare.

3. Colegiul Medicilor din România şi Ministerul Finanţelor Publice. Realizarea mecanismelor de competiţie pentru resursele umane şi investiţiile de capital. 4. Creşterea responsabilităţii spitalelor în ceea ce priveşte capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile prin nivelul de rambursare a acestora. chiar şi în ţările unde aceste mecanisme există şi funcţionează.Măsuri strategice: 1. Controlul costurilor este un bun stimulent economic pentru spital numai dacă spitalele pot utiliza banii economisiţi pentru a creşte calitatea serviciilor sau pentru a trata mai mulţi pacienţi. mecanismele de control sunt indirecte. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Cu atât mai mult se impune o atenţie deosebită pentru contabilitatea costurilor serviciilor spitaliceşti. Toate aceste măsuri presupun totodată definirea clară a rolurilor. VI. 15 . Experienţa internaţională arată că. pentru sănătate costurile sunt în continuă creştere. VI. Creşterea competiţiei pe piaţa serviciilor presupune realizarea unei relaţii directe între veniturile spitalelor şi performanţa serviciilor oferite. 3. În acest caz. se realizează prin planificare de servicii. responsabilităţilor şi limitelor pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei. 2. Măsuri strategice: Decizii corecte pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. 4. Gradul de responsabilitate financiară Creşterea responsabilităţii spitalului în construirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Măsuri strategice: Reforma în acest domeniu poate însemna transferul de responsabilitate către spital. rolul principal revenind Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi se realizează prin controlul asupra resurselor umane şi prin aplicarea legislaţiei din domeniul public. cu păstrarea economiilor făcute şi penalizare în cazul datoriilor poate să constituie un mecanism de creştere a eficienţei. Responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor Responsabilitatea pentru performanţa spitalelor este în prezent una centrală. acreditare şi contractare de servicii.

rata de ocupare a paturilor. tratamentul pacienţilor cronici care nu sunt asiguraţi. transferuri. reinternări.VI. 2. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc. riscul în cazul bolilor infecţioase. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi non profit. mod de internare etc. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1. VII. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare. număr de urgenţe. serviciile de urgenţă care sunt mai costisitoare decât estimările contractuale. De exemplu. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. dar nu pot fi neglijate obiective ca echitatea şi protecţia financiară.). acoperirea serviciilor pentru populaţia neasigurată. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. 4. Măsuri strategice pe termen scurt: PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVEL CENTRAL SAU LOCAL A. Funcţie socială Reforma organizaţională la nivelul spitalelor este motivată de creşterea eficienţei spitalelor. Acţiuni necesare: 1. GESTIONAREA MAI EFICIENTĂ A RESURSELOR LA NIVELUL SPITALULUI Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare mai mare banilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii medicale eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. prestatoare de servicii B. 3. 5. 16 . Măsuri strategice: Prioritar în reforma spitalelor trebuie să fie identificarea funcţiilor sociale şi definirea organizaţiilor responsabile.

resurse disponibile.). laboratoare. 2. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii medicale. 5. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. 4.) 17 . secţiilor etc.). PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVELUL SPITALELOR: A. 6. echipamente etc. ambulatoriu. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. încadrarea cu personal. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia. funcţiile şi responsabilităţile etc. directori adjuncţi. B. C. contabil-şef.) echipei manageriale de performanţele spitalului. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare ale spitalului etc. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. 3. asistent-şef). Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii. 2. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii.5. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. de angajare etc. Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. Acţiuni necesare: 1. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile. servicii. compartimente.

4. 2. compartimentelor. funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. 2. inclusiv a implicaţiilor financiare. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi. dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale a clădirilor şi echipamentelor. 3. C. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. c. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului. 3. Reorganizarea secţiilor. 2. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc.Activităţi necesare: 1. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor. D.). b. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. 4. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului . 18 . în vederea creşterii eficienţei.

Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost eficacitate. 5. Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. 19 . 4. 6. în ceea ce priveşte echipamentele. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii. Măsuri strategice pe termen mediu/lung: A. B. Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate. Acţiuni necesare: 1. inclusiv încadrarea cu personal. tehnologiile. 2. Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile. 3.3. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau compartiment al spitalului.

SI DE CRINOOLOGIE INTREP.06 28 40 25 40 30 26 25 25 20 25 25 10 40 25 24 35 35 36 10 0 24 26 0 40 0 20 30 15 31 25 40 15 15 25 25 10 115 8 0 15 15 234 1 2 3 4 5 6 A TOTAL JUDET la %0 locuitori Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita-N.TERSIOCARDIGIE TORI NE NALE TA AD. 12 Calarasi 13 14 15 16 Cluj Constanta Covasna Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Ialomita Iasi Ilfov Maramures Mehedinti Mures Neamt Olt Prahova Satu-Mare Salaj Sibiu Suceava Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.03 2945 411 0 10 156 0 3726 473 15 40 130 30 3809 535 25 0 138 20 3790 523 34 0 110 25 5309 580 20 0 100 10 1862 226 0 0 70 0 3614 4183 2596 3159 2752 1657 7274 4420 2312 3128 5114 3798 1165 2660 3003 4738 1252 7787 882 4167 2146 5161 3150 2927 5439 2231 1771 3434 4112 2961 6658 1488 3148 2832 1814 20004 617 609 343 514 540 258 1034 470 169 505 696 452 178 422 430 723 250 785 426 571 302 572 386 414 1290 382 285 362 523 485 575 242 435 384 312 2967 12 35 0 0 0 0 60 30 0 15 40 20 0 45 0 25 0 75 0 25 10 50 45 10 10 15 10 25 0 5 44 0 0 50 0 429 0 30 30 0 0 0 85 0 0 25 0 0 0 0 0 25 0 70 0 50 10 35 0 0 0 0 0 135 50 0 50 0 0 0 0 100 80 120 100 110 110 68 233 100 890 125 125 110 70 75 90 197 26 150 0 135 80 251 137 130 127 70 45 127 115 55 240 65 68 99 45 804 15 50 40 0 20 0 60 0 15 0 0 0 0 0 0 62 0 0 0 35 0 0 35 0 45 0 15 0 50 0 20 0 0 0 25 174 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.03 0. TERIT.27 0.05 0. CTR.01 0.Bucuresti 20 .2000 PATURI IN SPIT.PATURI IN SPITALE TERITORIALE LA 31.ENDO. 1 2 3 4 5 6 160378 22656 1179 745 6076 746 7.XII.15 1. JUDETUL Anexa 1 ENDO- CARDI- NUTRITIE SI DIABET 7 1252 0. NR. LOGIE BOLI SI REUMAFARA INPROFE.TOLOINSOTI.

05 0.ROCTR.PSIHI.00 0.20 0.TOLOPSIHIDIN CARE : TROGIE ATRIE ENTENEUPSIHI. 8 9 10 11 12 13 14 15 1456 579 5229 17026 90 5519 4597 6820 0.PSIGIE HIATRIE 16 17 18 1208 1273 3416 0.NEUNR.15 0 0 63 1 10 25 55 2 0 10 76 3 14 30 105 4 47 40 100 5 0 0 40 6 0 85 70 7 40 25 60 8 0 50 71 9 0 50 62 10 0 0 71 11 0 0 30 12 65 45 160 13 50 10 40 14 0 20 25 15 0 40 45 16 35 35 75 17 60 25 105 18 0 0 15 19 0 0 55 20 0 0 85 21 15 0 103 22 0 0 48 23 152 65 170 24 0 0 0 25 35 0 30 26 0 0 50 27 60 50 95 28 12 18 79 29 0 25 68 30 30 135 120 31 0 15 40 32 0 0 30 33 35 75 55 34 0 0 70 35 0 0 82 36 55 120 130 37 0 0 30 38 0 25 81 39 0 30 30 40 0 0 25 41 493 225 672 42 21 .30 23 0 178 301 0 145 156 0 27 15 55 355 0 235 0 120 25 0 83 281 0 281 0 0 29 0 144 160 0 100 0 60 42 25 150 940 0 497 117 326 0 0 50 230 0 100 0 130 0 13 75 559 0 25 265 269 25 30 179 583 0 293 0 290 25 20 66 330 0 190 0 140 0 0 116 520 0 0 320 200 0 20 75 125 0 125 0 0 0 0 30 225 25 0 100 100 65 0 196 705 0 185 265 255 0 0 145 185 25 110 0 50 15 10 55 166 0 65 0 101 60 0 110 225 0 0 90 135 20 40 220 615 0 0 145 470 49 0 85 355 0 165 0 190 0 0 35 55 0 55 0 0 45 0 140 200 0 0 60 140 20 0 100 595 0 0 50 545 52 10 135 590 0 590 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 120 37 210 1296 0 0 310 986 0 0 0 341 0 341 0 0 0 0 145 526 0 140 150 236 0 15 75 166 0 91 0 75 60 45 205 700 0 0 335 365 0 11 95 235 0 115 0 120 0 0 70 247 0 0 105 142 50 0 100 530 0 100 430 0 25 0 70 185 0 25 90 70 105 0 50 90 0 0 90 0 25 0 155 560 0 560 0 0 0 0 140 436 0 200 20 216 0 0 110 350 0 110 185 55 55 55 161 1081 0 0 205 876 0 0 35 96 0 90 6 0 20 0 90 242 0 149 18 75 65 0 121 315 0 315 0 0 30 0 30 145 0 62 0 83 379 233 920 1185 40 60 1085 0 NEUORL RO. CHI.23 0.PSIHIROLOROLONEATRIE ATRIE ATRIE GIE GIE VROZE ACUTI CR. RUR.25 0.03 0.76 0.06 0.HEMATOTAL GAS.06 0.

18 85 110 85 115 130 52 50 140 75 86 35 62 150 230 40 55 80 90 25 80 48 160 0 80 0 105 47 165 100 65 150 60 60 75 65 75 141 22 51 64 40 716 PEDIATRIE 29 12488 0.02 6 8 0 0 25 0 0 10 10 0 0 0 50 15 0 15 30 25 0 10 10 10 0 60 0 0 0 30 15 0 25 0 0 0 0 4 60 0 0 0 6 75 23 1675 0.10 18 50 30 25 60 25 45 65 55 40 45 17 78 35 35 50 80 62 10 40 15 85 0 85 0 55 50 104 55 40 75 50 25 55 35 15 112 7 0 30 30 506 28 4064 0.37 175 175 170 310 200 120 235 170 75 107 126 35 290 300 100 155 295 240 105 86 185 188 25 375 0 205 70 350 212 160 285 148 105 180 345 150 287 100 219 105 70 982 CONTAGIOASE CHIRURGIE GENERALA 21 13587 0.14 10 50 50 55 100 36 60 75 35 30 25 25 542 50 15 50 130 25 0 25 0 50 30 140 10 40 30 60 85 60 80 35 25 55 40 50 100 40 50 50 20 815 27 2294 0.05 22 35 40 35 25 0 28 60 15 40 0 15 0 25 5 0 40 50 0 0 0 50 0 30 0 35 6 15 30 35 39 25 10 25 0 6 45 10 0 0 15 232 CHIRURGIE CARDIOVASC. TAL- CHIRURGIE BMF CHIRURGIE COPII 22 499 0. 24 1043 0.07 12 50 55 55 80 0 45 45 55 25 0 20 115 40 0 0 45 60 0 0 0 0 10 135 0 40 15 50 25 30 45 25 0 60 35 15 65 23 30 26 25 319 CHIRURGIE PLASTICA RECUP.61 312 202 275 336 395 145 190 335 240 311 320 190 739 295 95 300 479 320 135 285 250 471 190 580 30 330 294 430 270 225 517 190 165 242 350 281 540 163 235 221 174 1540 CTR.56 253 287 286 344 465 130 327 320 150 323 273 190 470 330 151 260 390 240 115 272 265 345 170 550 0 325 192 535 271 245 358 236 185 195 350 233 615 150 354 185 201 952 22 .02 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 65 0 0 0 0 0 0 0 0 50 0 0 0 0 251 ONCOLOGIE ORTOPEDIE UROLOGIE 26 3253 0. OFMOLOGIE 19 2800 0. 25 436 0.12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 52 45 95 66 103 39 50 42 43 64 60 25 135 40 30 40 75 80 15 65 80 73 25 200 0 30 40 90 55 66 85 35 27 55 35 70 160 35 90 30 36 319 20 8215 0.BOLI NR.

17 106 58 96 88 122 30 59 133 63 65 70 55 143 110 25 73 144 118 20 60 42 125 41 208 5 90 40 75 50 75 125 50 33 85 70 61 211 40 47 55 40 509 ALTE SEC. MEDIC. CTR. SI BALNEOFIZIOT.29 118 200 166 228 170 100 174 115 120 141 117 77 205 215 73 148 238 192 47 118 141 179 87 220 19 168 105 185 195 140 248 135 76 146 200 128 225 85 155 127 103 530 PNEUMOFTIZIOLOGIE CHIRURGIE TORACOPULM.02 0 0 0 0 15 0 0 15 0 0 0 0 30 0 0 60 40 70 0 0 0 0 0 55 0 25 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 57 0 0 0 0 115 23 .05 0 90 20 50 0 40 0 0 0 20 65 0 0 0 0 20 54 25 62 25 0 120 20 75 0 0 0 40 0 65 0 0 30 0 100 55 30 0 120 25 0 0 ANESTEZIE REANIMARE 39 3715 0.41 0 348 551 245 435 130 130 335 165 180 160 105 289 325 55 80 200 290 125 0 55 159 40 485 0 361 190 150 170 148 135 130 140 245 360 185 420 105 270 205 110 1046 35 492 0. 36 5633 0.15 54 70 46 93 105 50 95 65 40 28 85 38 180 90 30 50 118 78 18 73 90 131 25 125 0 95 45 130 65 70 70 50 55 60 93 60 130 80 72 47 42 482 OBSTETRICA GINECOLOGIE 32 15442 0.RECUPERARE PEDIATRICA 30 729 0. 40 161 0. 34 9257 0.69 385 442 325 415 452 250 345 347 285 302 340 162 580 385 168 402 551 461 125 291 328 403 215 629 51 375 234 399 348 358 590 230 140 257 410 402 579 140 330 345 210 1456 NEONATOLOGIE 33 6559 0.01 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 101 0 0 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 NR.03 0 0 34 85 0 0 50 10 60 0 0 10 40 0 0 20 15 0 0 60 0 55 0 10 0 50 0 10 65 6 0 0 0 0 0 0 65 0 84 0 0 0 DERMATOVENERICE 31 3423 0. RECUP.03 0 15 20 0 28 20 45 0 0 0 25 0 30 0 0 0 25 25 0 43 35 0 0 0 0 35 0 30 0 0 0 15 15 0 130 0 10 0 30 30 15 0 38 1151 0.25 167 221 247 31 315 53 135 90 15 0 20 10 400 880 0 165 149 25 0 145 115 171 25 565 0 231 50 90 55 140 135 0 35 120 75 74 55 12 50 178 50 339 MEDICINA GENERALA CRONICI 37 621 0.

IN SPITALELE TERITORIALE NR.65 0.2 9.9 8. TOTAL 1 Alba 2 Arad 3 Arges 4 Bacau 5 Bihor 6 Bistrita-N.6 255.9 11.59 0.9 252.39 0.94 0.54 0.4 297.4 306.44 0.6 9.8 10.5 257.2 7.2 296.0 8.8 261.9 7.1 10.2 273.4 301.61 1.0 219.84 0.0 233.66 0. DURATA MEDIE DE SPITALIZARE.0 287.4 242.8 277.79 1.1 273.95 0.7 268.24 0.8 9.5 249.39 0.7 7.7 254.7 8.7 272.34 1.4 DE SPITALIZARE 8.7 8. 12 Calarasi 13 Cluj 14 Constanta 15 Covasna 16 Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 Ialomita 24 Iasi 25 Ilfov 26 Maramures 27 Mehedinti 28 Mures 29 Neamt 30 Olt 31 Prahova 32 Satu-Mare 33 Salaj 34 Sibiu 35 Suceava 36 Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.3 271.22 0.9 295.3 271.6 8.98 0.18 0. 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.3 268.6 9.1 302.6 8.8 9. RULAJUL SI MORTALITATEA IN ANUL 2000.1 254.3 8.7 9.2 8.1 11.4 8.0 277.77 0.3 276.5 10.6 10.04 0.57 0.5 263.31 BOLNAVILOR IN SPITALE 24 .39 1.8 8.6 275.6 8.1 254.15 0.7 9.6 289.55 0.18 1.48 1.4 14. CRT.59 1.05 0.86 0.15 0.1 8.7 279.0 7.34 1.42 1.92 0.8 8.2 9.55 0.5 280.1 299.84 0.6 279.0 8.44 1.9 266.79 0.8 8.2 8.2 7.5 5.3 10.4 8.3 255.0 246.6 9.7 8.Anexa 2 UTILIZAREA PATURILOR.06 0.Bucuresti JUDETUL NUMAR PATURI 156766 2945 3726 3809 3790 5199 1862 3624 4063 2596 3079 2752 1657 6997 4255 2312 3128 4994 3678 1165 2660 3003 4588 1252 7332 880 4167 2044 5161 3150 2927 5239 2201 1771 3428 4112 2715 6466 1488 3148 2832 1814 18757 UTILIZAREA DURATA MEDIE PATURILOR 275.27 0.9 8.6 250.0 RULAJUL 31 29 24 33 37 27 29 32 30 31 29 26 34 33 30 24 33 31 35 33 35 21 24 43 32 18 29 32 28 32 36 33 34 28 24 32 31 23 32 34 34 39 38 MORTALITATEA 0.8 246.32 0.89 0.2 286.83 0.5 299.61 0.

STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ŞI MATERIALELOR SANITARE 25 .2.

care. inclusiv din punct de vedere financiar. este cel prevazut de Constitutia Romaniei la art. Documentul final. Reglementarea circulatiei medicamentelor orfane. de asemenea. Sustinerea industriei locale.33. cu conditia sa fie accesibile.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI . al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. statutul inspectorului. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. in baza caruia s-a stabilit scopul Politicii nationale a medicamentului. Principiul. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. pentru transpunerea in propria legislatie. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. in concordanta cu cerintele UE. Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: 1. Conform acestui pricipiu. Romania si-a definit un program adecvat. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. avand ca obiectiv medicamentul.SINTEZĂ - Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. in prezent. in cadrul carora serviciul terapeutic. parteneriat. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. In esenta. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: Inspectia farmaceutica. calitate si eficacitate dovedite. 26 . Pentru industria farmaceutica nationala. prin legi si reglementari specifice. transparenta. cu siguranta. inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente. competitie corecta. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. s-a realizat un studiu amplu. In perioada 1999 – 2000. statul este obligat sa garanteze. are un rol important. Regulile de buna practica. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. calitatea ingrijirii si continutul costului. Politica nationala a medicamentului este. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. se confrunta cu mari dificultati financiare. accesibilitate. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. disponibile si utilizate in mod rational.

referitoare la consumul de medicamente. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate medicamentului în sistemul de sănătate). 3. asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. medicilor. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice.2. elaborarea ghidurilor terapeutice. elaborarea listei medicamentelor compensate. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. informarea publicului – automedicatia. elaborarea listei medicamentelor esentiale. 4. Definirea. relatia medic – farmacist – pacient. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor. de utilizarea 27 .

institutionalizat. pe baza ghidului OMS de realizare a obiectivului asupra politicilor naţionale ale medicamentului. a identificat problemele si prioritatile. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. cronicizarea si acutizarea unor aspecte ale politicii medicamentului. dezvoltare institutionala. a concluzionat ca implementarea planului trebuie sa fie rezultatul unei colaborări strânse intre autoritatile statului. ca aceasta politica vizează imbunatatirea procesului decizional cu privire la medicamente. ne propunem urmatoarea metodologie: 28 . care sa implice toţi posibilii parteneri din domeniu. de structura. resurse umane. reglementat si finantat. - In sensul celor mentionate. Din acest punct de vedere. producătorii de medicamente. Din analiza pentru anul 2001 a indicatorilor de baza.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI Introducere In perioada 1999 – 2000. finantare – sunt necesare urmatoarele directii de lucru: reactualizarea periodica a politicii nationale a medicamentului. a stabilit strategiile si a realizat planul de acţiune pentru transpunerea strategiilor. care a analizat situatia pentru perioada studiata. profesioniştii din cadrul serviciilor de sănătate. datorate nearmonizarii cerinţelor cu situaţia reala sau impunerii de termene si restricţii care nu si-au aflat corespondent in posibilitatea de desfasurare reala a principiilor politicii. descriind obiective comune si activitati corespunzatoare in termene de legi si regulamente. Comitetul Naţional. care sa evalueze periodic directiile mentionate. intr-un cadru identificat. si a fost circumscris ideii de armonizare cu cerinţele Uniunii Europene. reprezinta o reactualizare a celei elaborate la finele anului 2000. publicarea documentului reactualizat si distribuirea acestuia catre politicieni si alti factori importanti. de procedura si rezultate. stabilirea unui comitet national de lucru in domeniul Politicii nationale a medicamentului. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. tinand seama de pasii indepliniti la diferite momente si de aparitia sau persistenta unor probleme. in vederea atingerii unui consens. descrierea aferenta a actiunilor necesare rezolvarii problemelor. Apreciem ca studiul a fost efectuat cu multa rigurozitate. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. Documentul final. Pornind de la ideea ca Politica naţionala a medicamentului este un instrument practic de angajare. care au condus la stabilirea obiectivelor Politicii naţionale a medicamentului si a planului de acţiune prioritar pentru implementarea acesteia. pacienţi si ONG-uri. planul de acţiune propus in cadrul documentului menţionat va fi reactualizat cu masuri si termene in prezenta strategie. s-au putut desprinde concluzii cu referire asupra a doua categorii de principii / probleme: imbunatatirea unor aspecte privind aplicarea Politicii naţionale a medicamentului. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. Pentru prezentarea acesteia. s-a realizat un studiu amplu. in scopul pregătirii domeniului medicamentului pentru momentul aderării României la Uniunea Europeana. prezenta elaborare a strategiei privind Politica nationala a medicamentului.

a planului de actiune prioritar in vederea implementarii obiectivelor. calitatea ingrijirii si continutul costului. cheltuielile totale cu medicamente. Romania ar trebui sa-si defineasca in prezent un program adecvat. procedurile de achizitionare in cadrul sectorului public. cu siguranta. Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. statul este obligat sa garanteze. cu conditia sa fie accesibile. alocarea medicamentelor in bugetul acordat sanatatii / politica de finantare a sectorului public. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. fara a cuprinde si alte produse incidente in actul de asistenta sanitara. Definirea scopului. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. in concordanta cu cerintele UE. date privind sistemul sanitar. astfel definita. are un rol important. transparenta. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. pentru transpunerea in propria legislatie. In esenta. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. I. III. Evaluarea situatiei prezente s-a efectuat tinand seama de indicatorii identificati cu ocazia studiului efectuat in cadrul Programului PHARE dupa cum urmeaza: indicatori de baza: date populationale. autorizate de Agentia Nationala a Medicamentului. la art. in cadrul carora serviciul terapeutic. date economice. II. indicatori de structura si proces: legislatie si reglementari. Evaluarea situatiei prezente. in prezent. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”.33. date privind sectorul farmaceutic. parteneriat.I. 29 . cu identificarea indicatorilor si a dificultatilor. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. accesibilitate. Definirea scopului Politicii nationale a medicamentului in Romania Principiul in baza caruia s-a stabilit scopul politicii nationale a medicamentului este cel prevazut de Constitutia Romaniei. prin legi si reglementari specifice. avand ca obiectiv medicamentul. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. se confrunta cu mari dificultati financiare. care. disponibile si utilizate in mod rational. calitate si eficacitate dovedite. politica de preturi. se extinde doar asupra produselor medicamentoase cu indicatie terapeutica. inclusiv din punct de vedere financiar. distributia si logistica in sectorul public. informarea si educatia continua in domeniul consumului de medicamente. competitie corecta. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. selectarea si inregistrarea medicamentelor esentiale. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. Conform acestui pricipiu. Politica nationala a medicamentului este de asemenea un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. Pentru industria farmaceutica nationala. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului prin definirea obiectivelor acesteia. date privind starea de sanatate. Este de evidentiat ca Politica nationala a medicamentului. bugetul public alocat sanatatii. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. II.

875/1999 si 612/2001. pentru activitatea sa de baza. . Tg.969. sub aspect valoric.sediu = 9 .C. C. . „Pharma” S. . . Cluj.1% / 2000. „Unifarm” nu a beneficiat. fiind de aproximativ 17 USD/ cap de locuitor.F. .2 1998 486 1999 506 30 . lucrand pe principiul autofinantarii.C.A.numar asistenti de farmacie ~ 18. S.000 .facultati de farmacie: Bucuresti. din care totalul cheltuielilor cu medicamente in valoare absoluta = 8374. si 80% din consumul intern. consumul intern de medicamente.numar unitati producatoare de medicamente: 84/2001. Iasi.numar inspectori in cadrul Directiei Generale Farmaceutice = 7 .numar inspectori in Agentia Nationala a Medicamentului: .F.numar farmacii in sectorul public (spitale): 400/2001 . .numar medicamente inregistrate pana in 2001: 796 DCI sub forma de 6371 denumiri comerciale.bugetul de sanatate in valoare absoluta = 31.numar depozite medicamente: 690/2001.7%) sunt produse romanesti. diferita de constituirea rezervelor.A. 2 dintre ele pentru toate fluxurile. 1318 (20. din care 2973 in mediul urban si 978 mediul rural.F. din care 430 in mediul urban si 319 in mediul rural. Din totalul produselor comerciale. S.cheltuielile anuale pentru medicamente pe cap de locuitor situeaza Romania mult in urma tarilor dezvoltate.9 1996 317 1997 305. . 100/1998. . . a avut urmatoarea evolutie: 1995 312. La nivelul Companiei Nationale „Unifarm” S. Constanta. exprimat in milioane USD. „Sanifarm” S. de nici o subventie de la stat. 73/1995 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare): rezerva pentru situatii speciale si rezerva de mobilizare a MSF.numar farmacisti ~ 8. Legea nr. Oradea.procent din PIB alocat sanatatii = 4.numar drogherii: 799/2001. Craiova. din care 895 OTC. „Centrofarm” S. .A. „Galenus” S. respectiv 94 DCI (in anul 2000). .numar farmacii din sectorul privat : 3951/2001. ordinele ministrului sanatatii nr.A. .C. .procent alocat din bugetul sanatatii pentru medicamente = 26%./ 2000.resurse umane: . sub aspect fizic.). Oradea. S. Regimul juridic al tuturor drogheriilor este cel privat. Mures.numar medicamente pe listele cu medicamente prescrise si eliberate cu contributie personala a asiguratului si cu medicamentele fara contributie.710.F. Satu Mare.A.industria autohtona de medicamente acopera 40% din consumul intern. Bucuresti. utilizate in tratamentul bolilor cronice. Timisoara.C. care beneficiaza de gratuitate: 259 DCI.2 mld. s-au constituit.667 mii lei.000 .numar de unitati farmaceutice (fostele oficii farmaceutice) aflate in proprietatea statului si in curs de privatizare = 4 (S.Date privind sectorul farmaceutic: . dintre care 9 unitati au obtinut certificare partiala GMP.numar de depozite farmaceutice aflate sub autoritatea Ministerului Sanatatii si Familiei = 1 (Compania Nationala „Unifarm” S.sub aspect valoric. Bucuresti). ca orice societate comerciala. N. prin reglementari legale (Legea nr. din care 676 in mediul urban si 14 in mediul rural.unitati teritoriale = 13 . .A. In perioada 1990 – 2000.

1 2 3 4 5 6 7 TARA Slovenia Cehia Ungaria Slovacia Polonia Romania Rusia USD/ cap de locuitor 175 80 77 51 47 16 13 In anul 2000.Ordinul ministrului sanatatii nr. era urmatoarea: Nr.1 38.36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei. din punct de vedere valoric.917/1999 pentru aprobarea Normelor de stabilire a metodologiei de calcul a preturilor cu ridicata si amanuntul la produse medicamentoase.In tarile Europei Centrale si de Est. . .0 55. situatia cheltuielilor anuale pe cap de locuitor. .Ordinul ministrului sanatatii nr. gradul de acoperire al pietei interne se prezinta astfel: Gradul de acoperire al pietei interne (% / an) Modul de asigurare al consumului intern de medicamente 1995 1996 1997 1998 1998 Productia interna Import 61. 917/1999. In baza actelor normative in vigoare.0 45.0 39.6 43. In ceea ce priveste consumul de medicamente.4 51. 879/2000 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr.Ordonanta de urgenta nr. acest indicator a fost de 17-18 USD/cap de locuitor.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.917/1999 privind stabilirea cotei de adaos comercial al farmaciei pentru medicamente prescrise in ambulatoriu in boli cronice. avizarea preturilor se face in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii nr. agentii economici intocmesc documentatiile de ajustare in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.669/19 iulie 2001 privind criteriile si modalitatile de ajustare a preturilor si tarifelor reglementate.Hotararea Guvernului nr.0 Date privind evolutia preturilor In prezent. in anul 1997. actele normative care stabilesc formarea si avizarea preturilor medicamentelor de uz uman sunt: .0 61. . care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei .152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. 31 .669/2001. in Romania.0 49.36/2001 si Hotararea Guvernului nr.9 56. Pentru produsele medicamentoase din import. crt.

s-au desprins urmatoarele dificultati cu care se confrunta sectorul farmaceutic: 1.lipsa unei legi a functionarii farmaciei si drogheriei. aceasta regasindu-se numai la nivel central.pentru medicamentele din productia interna conditia de livrare este “franco gara de destinatie”. conditia de livrare este “franco depozitul importatorului. instruire continua si salarizare corespunzatoare a acestuia. Adaosul comercial se stabileste diferentiat: . termen prea scurt pentru implementarea integrala a Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. Ajustarea preturilor cu ridicata si amanuntul se face la o devalorizare mai mare de 5%. Din analiza indicatorilor. dupa urmatoarea formula: Y = Vn1 – Vn0 / Vn0 unde: Vn1 = valoarea parametrului la data ajustarii. inclusiv ambalajul de conservare si transport”. si anume: P1 = P0 (1 + YCV X K) In care: P1 = limita maxima a pretului cu ridicata.36/2001. si indeosebi ai celor referitori la activitatea farmaceutica. In domeniul activitatii de supraveghere a unitatilor farmaceutice se remarca: . determinat conform prevederilor art. P0 = nivelul pretului cu ridicata la precedenta ajustare.numar foarte mic de inspectori.lipsa unui statut al inspectorului implicat in activitatea de supraveghere care sa evidentieze caracterul special al acestei functii si sa stabileasca un sistem institutionalizat de recrutare. .Rezulta o metodologie de calcul diferentiata pentru produsele medicamentoase din productia interna si cele din import. ajustarea acestora facandu-se dupa o formula unitara. recuperarea cu intarziere a banilor de la beneficiari. durata relativ mare (uneori peste 2 ani) a autorizarii de punere pe piata a medicamentelor.pentru medicamentele din import.activitatea serviciului pentru stupefiante si psihotrope este realizata de o singura persoana in conditiile in care problemele ridicate de toxicomanie si de trafic ilicit de droguri sunt in crestere. cuprins intre 7% si 33%.3 alin. care reflecta avantajul consumatorilor.(3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32 In domeniul productiei locale se evidentiaza: lipsa unei sustineri financiare din partea statului. . . 2. K = coeficientul de corectie a parametrului de ajustare. La preturile cu ridicata astfel formate se aplica adaosul comercial. Vn0 = valoarea parametrului la data ajustarii precedente. nu si in teritoriu. ceea ce face ca pana la finele anului 2001. . cei care au realizat un procent de . YCV = parametrul de ajustare.

iar investitiile umane si materiale sa nu-si atinga finalitatea. achizitia de noi medicamente prin licitatie la nivelul spitalelor este ingreunata de taxele de participare foarte mari (prohibitive) pentru producatorii şi distribuitorii autohtoni. . lipsa unor actiuni coerente de promovare a utilizarii rationale a medicamentulu prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice. este necesara reglementarea acestui aspect. mai ales in conditiile in care plata se face in limita fondurilor alocate (plata incerta ca timp si valoare). in conformitate cu cerintele Parlamentului European si ale CE (Regulamentul nr.lipsa serviciilor farmaceutice in mediul rural si zonele defavorizate influenteaza negativ accesibilitatea si disponibilitatea medicamentelor. In domeniul disponibilitatii si accesibilitatii medicamentului: . . . In domeniul autorizarii de punere pe piata: . Intrucat taxa de participare nu reprezinta o garantie de buna executie.insuficienta cunoastere a activitatii de autorizare de punere pe piata de catre reprezentantii producatorilor romani si straini. 3.supradimensionarea listei de medicamente compensate ceea ce duce la costuri ridicate si sincope in rambursarea catre beneficiar a costurilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.necorelarea resurselor financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cu necesarul real de medicamente al populatiei. .inexistenta criteriilor geografice si demografice la infiintarea farmaciilor publice duce la aglomerarea farmaciilor in mediul urban in defavoarea mediului rural.numar insuficient de evaluatori la nivelul Departamentului de evaluare-autorizare din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului determinat de salarizarea descurajanta. .- - implementare a regulilor cuprins intre 50% – 80%. 6.modificarea periodica a reglementarilor in procesul de armonizare a legislatiei cu cea a UE. . 141/2000). protectia mediului si pentru promovare. lipsa prevederilor legale privind substitutia generica. fapt care intarzie finalizarea lor si punerea pe piata a produselor (capacitatea medie de studiu este de aproximativ 30 studii / an).lipsa unei liste a medicamentelor esentiale dupa model OMS care sa stea la baza elaborarii listelor medicamentelor din sistemul asigurarilor de sanatate. . 4. Sistemul actual de calcul si avizare a preturilor produselor medicamentoase genereaza o serie de dificultati: 33 .lipsa unei reglementari nationale privind asigurarea medicamentelor orfane.lipsa unui sistem informational national privind consumul si miscarea medicamentelor conduce la imposibila apreciare a nivelului consumurilor. In ceea ce priveste prescrierea rationala a medicamentelor se remarca lipsa unor programe coerente de formare continua a profesionistilor care prescriu si elibereaza medicamentele. costuri ridicate pentru efectuarea studiilor de bioechivalenta pentru produsele generice. a tendintelor morbiditatii si nevoilor terapeutice. in formula de calcul a pretului medicamentelor romanesti nu sunt prevazute cheltuieli de cercetare-dezvoltare pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. sa nu poata realiza deplina implementare. centrele in care se desfasoara sunt putine la numar. . 5.

cat si Hotararea Guvernului nr. autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. elaborarea listei medicamentelor compensate.modul defectuos de constructie a grilei valorice pentru preturi si nivelul subevaluat al preturilor propuse. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului III. Definirea obiectivelor III. 1.- necorelarile legislative privind organismele abilitate sa reglementeze preturile medicamentelor: . la medicamente din import plata facandu-se in momentul importului conform Declaratiei vamale de import. .dimensionarea necorespunzatoare a cotelor de adaos comercial. ce reglementeaza transparenta masurilor privind pretul produselor medicamentoase de uz uman si inscrierea lor in scopul sistemului national de asigurari de sanatate.. asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. . inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: 34 asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente. statutul inspectorului.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. . III. sustinerea industriei locale. . Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. dupa cum prevede Ordonanta Guvernului nr.dimensionarea si ajustarea insuficienta a marjei de risc valutar.1. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Politica Nationala a Medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: III.modul de plata discriminatoriu aplicat pentru plata T. . iar pentru produsele din tara dupa 45 de zile..2.1. in conditiile in care se trece la conversia celorlalte valute in EUR. in sensul implementarii conditiilor GMP pentru producatorii romani. 2. III. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: inspectia farmaceutica.36/2001 cat si Hotararea Guvernului nr.A. .limitarea posibilitatilor de ajustare a preturilor doar la importurile efectuate in dolari S.mecanism de avizare a preturilor redundant si costisitor. la medicamentele din import fata de medicamentele din productia interna.36/2001. . reglementarea circulatiei medicamentelor orfane. . elaborarea listei medicamentelor esentiale. .A. 1.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.asimilarea operatiei de stabilire a preturilor produselor medicamentoase din import nou autorizate cu operatia de ajustare a preturilor produselor aflate pe stoc. cu completarile si modificarile ulterioare. regulile de buna practica.669/2001 nu tin cont de Hotararea Uniunii Europene 89/105/EEC.152/1999.U.36/2001.669/2001 nu tin cont de competentele prevazute in art.V.

sigurantei si eficacitatii produselor medicamentoase pe parcursul urmat de acestea de la cercetare – fabricatie si pana la utilizatorul final. Colegiul farmacistilor este in mod obligatoriu implicat. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate.4. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentului în sistemul de sănătate). imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi. Incurajarea consumului rational de medicamente formarea continua a farmacistilor. publicului – III. sub prestare de juramant. in scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de 35 .1.1. Institutiile implicate in activitatea de inspectie sunt: Ministerul Sanatatii si Familiei – Directia Generala Farmaceutica – Serviciul de inspectie farmaceutica si Agentia Nationala a Medicamentului – Departamentul de inspectie farmaceutica. III. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor. prelevarea de probe pentru analize s. de supravegherea produselor medicamentoase. Sustinerea industriei locale Asigurarea populatiei Romaniei cu medicamente cu calitatea. Definirea. a respectarii Regulilor de buna practica in activitatile din domeniul medicamentului si crearea unui corp de specialisti raspunzatori. elaborarea ghidurilor terapeutice. relatia medic – farmacist – pacient.1. Strategia de sustinere a industriei locale trebuie sa includa: sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de materii prime utilizate in industria farmaceutica. armonizarea cu cerintele UE III.1. Regulile de buna practica sunt elaborate cu scopul de a stabili principiile si liniile directoare obligatorii care reglementeaza domeniul de aplicare. in activitatea de inspectie farmaceutica. Inspectia farmaceutica si statutul inspectorului Scopul activitatii de inspectie farmaceutica este supravegherea calitatii.1. informarea automedicatia. cu rol consultativ. in cantitatile necesare si la preturi accesibile nu poate fi realizata fara o industrie locala puternica.1. medicilor.1. siguranta si eficacitatea dovedite.III.a.2.1. III.1.3.

III. comitet independent profesional. la zi.elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a) metodologia de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele romanesti in raport cu cele de import. III.1. se impune a fi stabilita prin elaborarea reglementarilor specifice.2.Fabricatie si a celor pentru materiile prime. . privind consumul de medicamente in stransa corelatie cu morbiditatea. Gradul de accesibilitate a medicamentelor este influentat de pretul medicamentelor si cuantumul de resurse financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cheltuielilor 36 . siguranta si eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a medicamentului si nu se poate realiza decat in baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internationale. .realizarea unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si Familiei. Autorizarea de punere pe piata Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea. politic si financiar.3.intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor romanesti. medicamente aferente celei mai des intalnite patologii in randul populatiei respective. Aceasta lista se revizuieste si adapteaza periodic in raport cu datele statistice mentionate si cu progresele specifice in domeniul medicamentului. b) substitutia generica: . Uniformizarea repartitiei teritoriale pe criterii geografice si demografice a unitatilor de distributie (farmacii si depozite) in scopul evitarii concentrarii acestor zone urbane.1. in conformitate cu conceptul OMS. in detrimentul zonelor rurale defavorizate sau izolate. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase este atributia Agentiei Nationale a Medicamentului. Lista revizuita a medicamentelor esentiale se va baza pe ghidurile terapeutice pentru asistenta primara si spitaliceasca de Comitetul de experti pentru elaborarea acestor ghiduri. Lista medicamentelor esentiale va avea la baza date statistice oficiale.1. Industria Farmaceutica si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. se va elabora o lista minima obligatorie de medicamente corelate cu necesitatile de tratament aferente patologiei zonei respective. se poate realiza prin crearea unor facilitati adecvate . De asemenea. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor In scopul cresterii disponibilitatii calitative (forme farmaceutice) si cantitative a medicamentelor este necesara elaborarea listei nationale a medicamentelor esentiale care.identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase romanesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat. . va include acele medicamente menite sa satisfaca nevoile majoritatii populatiei.

disponibilitatea.Promovarea utilizarii rationale a medicamentului prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice.3. La ora actuala. a medicamentelor cu calitate dovedita. Asociatiilor Producatorilor de Medicamente.crearea de programe de formare continua pentru medici si farmacisti care sa vizeze utilizarea rationala a medicamentelor.1. OTC-uri). . Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.pentru medicamente. Acestea trebuie sa fie accesibile tuturor profesionistilor implicati. III. dozarea.1.eficientizarea inspectiei de farmacie . la momentul oportun. dezvoltarea si modernizarea unui „Cod de Etica pentru practicienii farmacisti“. Agentiei Nationale a Medicamentului. in Romania exista urmatoarele prioritati in domeniul utilizarii rationale a medicamentului: . care sa ia in consideratie conditiile clinice. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi a medicamentelor 37 - . Definirea. Colegiilor Medicilor si Farmacistilor. cai de informare independenta privind medicamentele si buletine informative. .prescrierea rationala a medicamentelor. educarea populatiei in privinta utilizarii rationale a medicamentelor si automedicatiei . Acest cuantum ar trebui strict corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. eficacitatea. - Incurajarea utilizarii rationale a medicamentelor trebuie sa revina Universitatilor de Medicina si Farmacie. . riscurile si beneficiile.Promovarea automedicatiei corespunzatoare si prevenirea automedicatiei necorespunzatoare prin: publicarea listelor de medicamente clasificate dupa modul de eliberare (prescriere. III. eliberarea corecta a medicamentelor.4. durata si costurile aferente tratamentului medicamentos respectiv. . Incurajarea consumului rational de medicamente Utilizarea rationala a medicamentului trebuie sa fie dezideratul oricarui sistem de sanatate si trebuie sa se bazeze pe: .elaborarea si publicarea anuala a unui Index oficial al medicamentelor (Nomenclator).

.dimensionarea listelor medicamentelor eliberate cu si fara contributia asiguratilor pe baza criteriilor transparente si profesionale. eliminarea paralelismului finantarii medicamentelor cuprinse atat in programele nationale de sanatate. In privinta politicii de preturi si de rambursare. Stabilirea unei politici de preturi realiste reprezinta expresia finala a competitiei. stabilirea unei cote destinate medicamentelor utilizate in spitale din bugetul global al acestora. ce va furniza datele Comisiei Economice. . exprimand modul in care medicamentul este disponibil. creandu-se in acest fel premisele pentru formarea Comisiei Economice de Preturi. respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.stabilirea procentelor de compensare in functie de aceleasi criterii.152/1999. amendarea Proiectului de lege pentru adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.monitorizarea preturilor si a consumului de medicamente la nivel national in scopul fundamentarii deciziilor ulterioare privind politica de preturi si cuantumul de compensare.152/1999 . cu implicarea tuturor autoritatilor ce participa la formarea si avizarea preturilor. - - 38 . . In scopul remedierii deficentelor existente in sistemul de rambursare. formarea Comitetului economic de lucru. avand in vedere caracterul duplicitar al celor doua acte normative.Un element esential al politicii de sanatate a unei tari il reprezinta finantarea cheltuielilor de sanatate. Pretul reprezinta in final una dintre parghiile prin care Ministerul Sanatatii si Familiei reglementeaza politica sa de sanatate. din care. . necesitatea existentei unui singur organism de stabilire a preturilor unitar pentru toate produsele medicamentoase.36/2001 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. precum si protectia sociala acordata.alocarea unui procent din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii si Familiei corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. in a doua etapa.monitorizarea in prima etapa a consumului calitativ si cantitativ de medicamente si ulterior. politica de preturi trebuie sa fie reglementata astfel incat sa asigure dezvoltarea unei competitii corecte. terapeutice si economice in limita fondurilor colectate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si in functie de prioritatile de sanatate stabilite. in vederea stabilirii si avizarii preturilor. cat si in lista vizand bolile cronice. gradul de accesibilitate si suportul pentru dezvoltarea industriei locale. finantarea si rambursarea acestora. In cadrul general de promovare a politicii nationale a medicamentului. sunt propuse urmatoarele masuri: . Nivelul de dezvoltare al economiei influenteaza si chiar determina alegerea sistemului de finantare a cheltuielilor in domeniul sanatatii. liberalizarea preturilor pentru produsele OTC. controlul lor. Romania se gaseste intr-un proces de schimbari majore si rapide. o pondere importanta revine medicamentelor.

-

transparenta sistemului legislativ si a sistemului de preturi prin publicarea periodica a cataloagelor de preturi, cointeresarea farmacistului in vanzarile medicamentelor cu preturi mici, stimularea acestuia prin cota de adaos comercial, care poate fi aproximativ egala pe fiecare transa valorica;

- crearea unui sistem unitar de control al preturilor, atat pentru medicamentele din productia interna, cat si pentru cele de import, in asa fel incat acesta sa nu poata restrictiona libera circulatie a marfurilor (produselor medicamentoase), desideratul fiind realizabil cu sprijinul Comisiei de transparenta; - in vederea armonizarii legislatiei, se impune aplicarea prevederilor directivei UE 89/105 privind transparenta masurilor care reglementeaza preturile si politica de compensare a produselor medicamentoase (in sistemul national de asigurari de sanatate) prin infiintarea Comisiei de transparenta prin ordin al ministrului sanatatii si familiei. III.2. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului este prezentat sub forma de tabel, care cuprinde definirea obiectivului strategiei, sarcina consecutiva, responsablitatea, durata de rezolvare, rezultatele asteptate, cuantificarea rezultatelor si indicatori de urmarit, natura costurilor suplimentare necesare rezervarii sarcinilor, resursele financiare posibile, constrangerile derivate. Acest plan de actiune este prezentat sub forma de anexa (Anexa 1). Glosar de termeni - OTC (Over the Counter): produse medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală; - GMP (Good Manufacturing Practices): Reguli de Bună Practică de Fabricaţie (RBPF)

39

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
– SINTEZA – Din studiul statisticilor in domeniu, elaborate de institutiile specializate la nivel national, se observa ca pentru materialele sanitare codate comercial CAEN 3310, la nivelul anului 2000, gradul de acoperire al consumului intern este de 13.5%. Tendintele pe termen mediu si lung sunt de 29.5% la finele anului 2005 si, respectiv, 35.9 %la nivelul anului 2010.Cifrele de mai sus reprezinta gradul de acoperire a consumului intern din resurse de productie ale economiei romanesti. Aceasta perspectiva ne face sa ne focalizam strategiile pe termen mediu si lung pe achizitie de pe terte piete . Necesitatea acoperirii cerintelor trebuie bazata pe pozitia de piata a ofertantilor, indicator ce ne da informatii multiple, validate de mecanismele economice. Distingem astfel ca operatori de piata: - Furnizorii; - Casele Judetene de Asigurari de Sanatate; - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate; - Unitatile sanitare beneficiare. Strategia de achizitie cuprinde urmatorii pasi: 1. Listarea firmelor care au operat pe codul CAEN 3310 la nivelul anului precedent (baza de date la Ministerul Industriei si Comertului). 2. Ordonarea ascendenta functie de cantitatile livrate /produs - ne da imaginea asupra cotei de piata a furnizorului/produs. 3. Casa Judeteana de Asigurari isi construieste necesarul si incheie cu Casa Nationala contract pentru furnizarea de materiale sanitare. 4. Casa Nationala organizeaza achizita pe baza necesarului din teritoriu (contingent). Firmele care opereaza pe codul CAEN 3310 interesate, liciteaza cota de piata pentru anul in curs functie de pret specificatie tehnica etc. 5. Firmele castigatoare contracteaza structura de produse cu unitatile sanitare care au contract cu casa prin casele judetene de asigurari carora le revine obligatia de monitorizare a derularii livrarilor contingentate si termenii contractuali. 6. Firmele castigatoare vor beneficia de decontare directa cu casele de asigurari judetene. 7. Livrarile se fac de catre furnizor in conditia „ franco beneficiar” pe baza comenzilor - in limita contingentului, vizate de Casa Judeteana de Asigurari. 8. Pentru cererile ce depasesc nivele contractate , unitatile sanitare vor organiza achizitia in conformitate cu prevederile legii, relatia contractuala si de decontare fiind furnizor – unitate sanitara. 9. Licitatiile se fac anual. Dimensionarea cantitativa si sortimentala se realizeaza pe baza necesarului contractat de fiecare Casa Judeteana cu Casa Nationala. Avantajele acestei strategii se regasesc in primul rand in modul de fundamentare a ofertei pornind de la date reale de piata libera, canalizate spre un interes polarizat ca structura si pret prin metode ce stimuleaza - ce-i drept indirect - indigenizarea necesarului national. Primul efect este reducerea de pret, dar efectele ulterioare sunt cu mult mai importante si se concretizeaza in stimularea productiei interne.

40

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
(1) Scurtă prezentare a sectorului. Locul şi rolul în cadrul industriei şi al economiei MATERIALELE SANITARE sunt cuprinse in sectorul industrial APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE care în codificarea Activităţilor Economiei Naţionale - CAEN - cuprinde clasa CAEN 3310: Producţia de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE, respectiv Fabricarea de echipamente medicale şi chirurgicale şi dispozitive ortopedice. Sectorul industrial CAEN 3310 este reprezentat de produse, tehnologii şi servicii medicale realizate în cca. 105 agenţi economici din care peste 20 sunt producatori de materiale sanitare. Ponderea sectorului industrial CAEN 3310 în PIB-ul industriei CAEN 33 a cunoscut o scădere majoră, de la 0,223 la 0,0622, în perioada 1991–1994, o dată cu scăderea drastică a întregii industrii şi economii româneşti, iar în perioada 1995–1996 a cunoscut o creştere lentă (nesemnificativă), după care în perioada 1997–2000 a avut o pondere tot mai minoră, dar cvasiconstantă, situaţie motivată şi de pătrunderea agresivă şi necontrolată a produselor medicale străine pe piaţa românească. Producţia industrială a sectorului industrial în perioada 1990–2000 a cunoscut o scădere majoră, de la cca 139,35 mil. $ la nivelul anului 1990, la cca 17,26 mil. $ la nivelul anului 1993, după care a avut o creştere lentă, până în 1996, ajungând la cca 33,26 mil. $, după care a urmat o scădere uşoară, ajungând la cca 22,98 mil. $ în anul 2000. Personalul angajat în sectorul industrial CAEN 3310 a cunoscut, în perioada 1990– 2000, o scădere majoră, de la 4325 persoane la 1296 persoane în anul 2000, această situaţie datorându-se scăderii producţiei industriale, restructurării societăţilor comerciale aferente şi emigrării masive a specialiştilor (ingineri, cercetători). Plecându-se de la momentul actual al INDUSTRIEI, de ajustare sectorială, fie prin restrângeri de activităţi, fie prin modernizare şi/sau dezvoltare, industria APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE - CAEN 3310 se caracterizează ca fiind necesară într-o verigă structurală şi funcţională pentru asigurarea sănătăţii populaţiei în ansamblul său, evidenţiindu-se, mai puţin prin ponderea valorică şi mult mai mult prin gradul său de compatibilitate şi de monitorizare a sănătăţii populaţiei. Sectorul industrial CAEN 3310, este o componentă importantă a industriei MECANICĂ FINĂ [Aparate şi Instrumente Medicale, de Precizie, Optice şi Ceasornicărie – CAEN 33], caracterizat printr-o pondere mai redusă în valoarea producţiei industriale dar printr-o ofertă tehnică valoroasă, sub aspect calitativ, cu o poziţionare competitivă, dependentă de capacitatea de ajustare la cerinţele pieţei şi condiţionată de relansarea mai multor sectoare industriale (energia electrică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, informatică, combustibil nuclear etc.). Industria MATERIALELOR SANITARE este, în esenţă, o industrie utilă şi indispensabilă asigurării sănătăţii populaţiei prin realizarea unor produse medicale necesare sectorului sanitar prin conectarea la marile tendinţe tehnologice şi tehnice ale industriei similare europene şi mondiale. (1) Evoluţia restructurării sectorului. Principalii factori care au influenţat evoluţia acestuia A) Evoluţia restructurării sectorului: 41

Cu toate acestea. acesta fiind mult inferior gradului de încărcare al anului 1989 (100%). apreciere globală performanţe (72. Această situaţie a fost în concordanţă cu scăderea drastică a economiei în general şi a producţiei industriale în special. ce au prevăzut diferenţiat strategiile. pe de o parte ca urmare a schimbării sistemului economic. ajungând la cca 23. precizie (70%). (b) Evoluţia nivelului tehnic al produselor şi tehnologiilor.5%). performanţă hard (70%). în comparaţie cu nivelul mondial de referinţă (100%). când a început să aibă o creştere lentă.5%) şi raport performanţă / preţ (1. lipsei investiţiilor etc.. în sectorul industrial. continuă. (d5) gradul de vânzare a unor dotări tehnologice neperformante sau trecerea lor în conservare este mare şi tinde spre finalizarea acestora. până la 43. (c) Nivelul preţurilor produselor sectorului industrial CAEN 3310. cunoaşte. dependabilitate (70%). datorită abordării unei concepţii noi în proiectare. (b2) programe de guvernare elaborate într-un mediu de alternanţă politică. ca urmare a lipsei de comenzi. iar pentru tehnologii. dar şi pe linia calităţii de materii prime. raportat la nivelul preţurilor practicate pe plan european / internaţional este într-o dispersie de cca (55–80%). echipamente tehnologice universale şi cu grad scăzut de automatizare etc. a desprinderii de capacităţi reprofilate în alte societăţi. (d4) gradul de vânzare a unor active neproductive este mare şi tinde spre valorificarea lor. greutăţii în aprovizionare cu materii prime şi materiale. grad de automatizare redus. a înfiinţării de noi societăţi (IMM-uri) etc. blocajului financiar.(a) Evoluţia capacităţilor de producţie din sectorul industrial CAEN 3310 este exprimată prin gradul de acoperire (încărcare).272). (d3) gradul de desprindere sau divizare de capacităţi de producţie este din ce în ce mai mare. materiale şi semifabricate. (d7) forţa de muncă. (d6) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie în funcţie de cerinţele pieţei este într-un proces continuu în fiecare societate comercială. nivele scăzute. nivelul tehnic al produselor a fost îmbunătăţit pe linia caracteristicilor constructiv-funcţionale şi a performanţelor tehnice.9%. ponderea societăţilor comerciale mari este de 1. a ajuns la o menţinere constantă începând cu anul 1999.31–0. ca extindere nomenclator (62. precum uzura fizică şi morală (60–80%). politicile şi căile de derulare.4% societăţi comerciale micro şi mici şi la 4. componente şi subansambluri din import.5%). ale redresării. ergonomie (65%). pe de altă parte. (d) Caracterizarea restructurării se sintetizează astfel: (d1) gradul de privatizare al sectorului este de cca 93. 42 . iar dinamica preţurilor indigene este definită printr-un indicator de creştere foarte mare . (d2) ponderea firmelor mici şi mijlocii din totalul de 105 agenţi economici a ajuns la 93. prin asimilarea proiectării asistate pe calculator şi prin introducerea de elemente. uzurii tehnologice de fabricaţie. a pătrunderii masive a produselor medicale străine.5% la nivelul anului 2000.8% la nivelul anului 1994. duratei mare de asimilare a produselor. gamă sortimentală (65%). B) Principalii factori care au influenţat evoluţia sectorului industrial (b1) schimbarea sistemului economic şi durata lungă a perioadei de tranziţie către economia de piaţă. pentru produse praguri joase.3% la nivelul anului 2000. nivel de preţ (67.7% societăţi comerciale mijlocii.

98 mil. în perioada 1996–1997. (c) Evoluţia importului privind sectorul industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere substanţială pe toată perioada 1993–2000. cu generarea procesului de migrare a specialiştilor în străinătate. $ (498. (b8) practicarea de creditări restrictive şi selective privind însăşi creditarea şi nivelul dobânzilor bancare. adică la un procent de cca 662% faţă de producţia industrială a anului 2000. $. (b4) nivelul neperformant şi modelul vechi al managementului. la produsele sectorului industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere continuă pe toată perioada. (3) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000. ajungând în anul 1998 la o creştere de cca 192. şi de cca 150% faţă de 1997. acesta scăzând continuu din anul 1996. cât şi capacităţile tehnologice şi de producţie ale societăţilor comerciale cu răsfrângere imediată asupra stării societăţii). după care urmează o creştere continuă. (b7) decapitalizarea şi blocajul financiar. cu mici fluctuaţii.9% faţă de 1999. la cca. (b10) lipsa unei dotări tehnice şi tehnologice a societăţilor comerciale la nivelul corespunzător cerinţelor tehnico-tehnologice ale produselor pe piaţa internă şi externă. după care cunoaşte o scădere uşoară până în anul 2000.570 miliarde lei) la nivelul anului 2000 şi reprezentând un procent de 16.5%. când ajunge la o valoare de cca 13. faţă de 1997. până în anul 2000. suprapuse cu întârzierea adoptării reglementărilor comunitare europene privind circulaţia produselor.E. la cca 112. la nivel de societate şi la nivel instituţional (ce au determinat involuţii privind ciclul de fabricaţie al produsului. de la 139. ce au determinat polarizarea "potenţialilor" oameni de afaceri şi "falimentarea" firmelor mici şi în special a IMM-urilor.relansării economice şi ale integrării în U.. Priorităţi pentru viitor (A) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000 Diagnoza sectorului industrial CAEN 3310 se caracterizează astfel: 43 .8 % în 2000 faţă de 1999. ceea ce arată o integrare substanţială a inteligenţei şi a valorificării superioare a materiei şi materialului.6% în 1998. ajungând la cca 79. (b) Evoluţia exportului privind sectorul CAEN 3310 cunoaşte aproape o stagnare până în 1992. şi în conformitate cu standardele / normele UE. (b6) lipsa unor investiţii proprii sau atrase (ce au determinat menţinerea în stare precară a tehnologiilor şi a dotărilor capacităţilor industriale şi afectarea capabilităţii tehnologice a acestora).6% faţă de 1998 şi la cca 91. (b3) distorsiunile proceselor economice.52%. aplicat societăţilor comerciale din profil.9% faţă de 1996.5 miliarde lei) la nivelul anului 1990. pe toată perioada 1993–1998. ajungând la nivelul anului 2000 la cca 152. ajungând la cca 108. (b9) deficienţe ale legislaţiei interne.35 milioane $ (3. (e) Valoarea adăugată. (d) Gradul de acoperire al consumului intern privind sectorul industrial CAEN 3310 este exprimat prin valori scăzute. 22. (b5) politica de supravieţuire a societăţilor comerciale.121.119 mil. (2) Evoluţia principalilor indicatori pe perioada 1989–2000 (a) Evoluţia producţiei industriale a sectorului CAEN 3310 cunoaşte o scădere majoră.

ceea ce arată că în România există piaţă. a variat de la 236% în 1995. este. se constată că pe perioada 1999–2000 personalul s-a menţinut. în creştere uşoară. după care a urmat o scădere uşoară.79% faţă de 1998 şi la cca 86. în mare parte.72% în anul 1997. iar producţia internă nu satisface major consumul intern.c.44% faţă de anul 1997. la 156. (3) numărul de personal a scăzut continuu pe toată perioada 1990–2000. (7) gradul de acoperire al consumului intern este exprimat în procente.134 persoane pe sectorul industrial CAEN 3310.55% faţă de anul 1999. capitalul social pentru sectorul industrial CAEN 3310 a ajuns la cca 75. în preţuri raportate. la 81. la 333.89% în anul 1993.73% faţă de 1997 şi la cca 75% faţă de 1998. la 112.96% în anul 1999. la cca 89. (2) cifra de afaceri este în scădere din cauza scăderii producţiei industriale a sectorului şi din cauza lipsei de comenzi de la beneficiari. în 1999 la cca 110. la sectorul industrial CAEN 3310. în scădere.23% faţă de 1997. la 21. pe perioada 1990–2000. practic capitalul social a scăzut în 1998 la cca 81. la cca 92. (c2) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie. la cca 111. prin desprindere etc.8% faţă de 1997. de la 5. faţă de 1993.2% faţă de 1997 şi la nivelul anului 2000.16% faţă de 1997.6% în anul 1993. în mod permanent. (B) Priorităţi pentru viitor: (c1) creşterea ponderii produselor inteligente şi informatice. din ce în ce mai mici. pe perioada 1990–2000. la nivelul anului 1997. în 1999 la cca 97. în general. (5) ponderea exportului în cadrul sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut. ajungând la nivelul anului 1998 la cca 89. în 1999 la cca 48% faţă de 1998.8% în 2000 faţă de anul 1999. la cca 103. (6) importul de produse specifice sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut o creştere substanţială. cca 1226 persoane. a produselor rezultate din cercetare-dezvoltare. (c3) asimilarea în fabricaţie. a avut o evoluţie ascendentă. este în preţuri raportate. ajungând în 1998 la 87. la 151. (4) exportul în cadrul sectorului industrial CAEN 3310. în funcţie de cerinţele pieţei.8% faţă de 1997.8% faţă de 1997. acoperit din acesta.5 miliarde lei (p.27% în anul 1999 şi la 13. (8) producţia industrială a cunoscut în general scădere bruscă la începutul intervalului 1990–1993. (9) valoarea adăugată.) la nivelul anului 1997 şi rămâne la aceeaşi valoare şi la nivelul anului 2000.8% faţă de anul 1998.(1) capitalul social este în scădere din cauza schimbării structurii societăţilor comerciale (prin divizare. în 2000 la cca 98. cu abateri pozitive la nivelul anilor 1994–1997. la 31.6% faţă de 1998. în 2000 la cca 85% faţă de 1999.95% faţă de 1999.33% în anul 2000 faţă de anul 1993.).75% faţă de anul 1997.9% faţă de 1999 şi la cca 97% faţă de 1997.08% în anul 1996.52% în anul 2000. (10) productivitatea. la 14. în 1999 la cca 130.32% faţă de 1999. la 24. în 2000 la cca 112. la nivelul anului 1997. deoarece consumul intern era. în continuare. la 21. astfel. ajungând în 1998 la cca 151. la 91. adică la 60. cunoscând la nivelul anului 1997 un număr de cca 2.52% în anul 2000. în 1998. în 2000 la cca 120. o creştere lentă. consumul intern este acoperit în mare parte din import.1% faţă de 1999.2% faţă de 1997. iar la nivelul anului 2000. de la 27. ajungând la nivelul anului 1999. se observă că. prin transfer tehnologic. la sectorul industrial CAEN 3310.66% faţă de anul 1998 şi la 80.8% faţă de 1997.25% în anul 1999 faţă de anul 1998. în general. 44 .

45 . (c10) dezvoltarea permanentă a pieţelor noi. (a2) activitatea de inovare tehnologică şi a schimbului internaţional de tehnologii.E. conjunctura internă) (A) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă..U. în sensul creşterii orientării spre categoriile de produse medicale. consum. (e) evoluţia pozitivă a U. şi Japonia. (d) creşterea rolului şi ponderii U. şi.E.A .E. (f) ritmul de creştere al pieţei produselor medicale este sensibil mai mare pentru U..(c4) asigurarea instruirii / specializării personalului pentru activităţi de excelenţă în domeniu.E. (c7) dezvoltarea nomenclatorului de produse cu nivel tehnologic şi informaţional ridicat. şi de inovaţia tehnologică. integrarea în U.E. (c13) asigurarea dezvoltării complementarităţii domeniului românesc faţă de domeniul similar al U. (c5) îmbunătăţirea şi modernizarea mediului de afaceri. export şi import.E. la producţie.Japonia . (a3) necesitatea unor investiţii specializate din exterior. determinat de gradul inteligent / productiv accentuat de prelucrare a materiei şi materialului..U.E. (h) obligativitatea adaptării standardelor internaţionale pentru sprijinirea pătrunderii produselor româneşti pe piaţa internaţională / europeană.. (c11) asigurarea adaptării standardelor/normelor europene/internaţionale corespunzătoare produselor şi serviciilor din sectorul industrial CAEN 3310. şi Japonia. dependentă de demararea strategiilor la U. implicit. (i2) sprijinirea financiară (a României). (c8) continuarea selectării nomenclatorului de produse .U.U. (4) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă. pentru sprijinirea "sănătăţii economiei" în ansamblul său şi "sănătăţii societăţii". (a4) gradul relativ înalt de maturizare a pieţelor din majoritatea statelor puternic industrializate. (g) triada mondială este în principal "producătorul" şi "consumatorul" produselor medicale.E. (c9) continuarea mutaţiilor în structurile de producţie ale firmelor în domeniu. (c12) alinierea rapidă a produselor şi serviciilor româneşti aferente sectorului industrial CAEN 3310 la nivelul de calitate U.A.A. (c6) integrarea inovării şi înnoirii tehnologiei medicale de fabricaţie şi de diagnosticare şi monitorizare a sănătăţii. (b) globalizarea economică şi globalizarea pieţei de desfacere. conjunctura internă) este sintetizată astfel: (a) conjunctura pieţei mondiale determină evoluţia generală a economiei şi a sănătăţii populaţiei prin: (a1) aportul însemnat de valoare adăugată. a strategiei sectorului industrial CAEN 3310. depăşind în procente S.. (i) exigenţe impuse de integrarea europeană manifestate de următoarele tendinţe: (i1) cererea este legată de nevoia de mai multă îngrijire şi de creşterea graduală a nivelului veniturilor U. în triada S.E. (c) creşterea cererii aparente pe plan mondial şi european.E. faţă de polii mondiali S. integrarea în U.

1) finalizarea procesului de privatizare şi reformă. necesare retehnologizării societăţilor comerciale. 46 . generată de factori interni (conjunctura internă). corelaţia cu alte sectoare economice) (A) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung: consolidarea şi dezvoltarea firmelor şi creşterea competitivităţii prin: (a1) activizarea mediului de afaceri pentru dezvoltarea cererii interne. (a1.(i3) asimilarea legislaţiei comunităţii europene deschide reale perspective de atragere a investiţiilor străine. direcţii de evoluţie a principalelor activităţi / subsectoare. (a2.) (5) Elemente de bază ale politicii sectoriale pe termen mediu şi lung (obiective.4) promovarea C-D-I aplicative prin susţinere financiară din surse publice şi atrase. (a2) acordarea de facilităţi pentru rezultate competente obţinute la manifestări internaţionale. (6) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung (avantaje comparative şi competitive. (i4) efectele ciclurilor economice europene.2) dezvoltarea produselor pentru export. căi) (A) Obiective majore (a1) maturizarea şi dezvoltarea structurilor de producţie prin: (a1.2) promovarea îmbunătăţirii calificării tehnice a personalului. (B) Tendinţa de evoluţie a sectorului. (a3) acordarea de fonduri investiţionale. realizarea de pieţe noi.3) promovarea şi perfecţionarea managementului operaţional şi strategic. menţinerea debuşeelor de piaţă. este sintetizată astfel: (b1) derularea strategiilor naţionale cu posibilitatea integrării domeniului aferent sectorului industrial CAEN 3310. (a1. (a2) dezvoltarea şi creşterea capacităţii concurenţiale a firmelor/societăţilor comerciale prin: (a2. (a2. propuneri şi măsuri principale. ca principal segment de piaţă. compatibile cu susţinerea dezvoltării domeniului aferent sectorului industrial (legea parcurilor industriale etc. (a1. (b8) apariţia de norme şi legislaţii noi. mai ales prin atragerea de specialişti tineri.1) intensificarea cererii interne. (b2) ritmul accelerat de absorbţie şi valorificare a rezultatelor C-D-I. mediu favorizant al dezvoltării sectorului industrial cu noi produse / tehnologii. (b7) obligativitatea respectării normelor şi reglementărilor privind siguranţa şi sănătatea omului. direcţii.3) realizarea sistemului investiţional propriu fiecărei firme/societăţi comerciale. (b6) dezvoltarea accelerată a proprietăţii private în domeniul produselor şi serviciilor medicale.

din partea guvernului. de parcuri tehnologice. de centre de excelenţă. Directiva de protecţie a consumatorilor. privind înfiinţarea parcurilor tehnologice / ştiinţifice. (a5) garantarea. (f8) dimensionarea capacităţii de C-D şi sprijinirea cercetării cu fonduri în valoare de 42. (7) Prezentarea prognozei principalilor indicatori. (c2) formarea de IMM-uri noi. (D) finalizarea alinierii la standardele internaţionale pentru produsele aferente domeniului. 176/ 2000 privind dispozitivele medicale care asigura armoniozarea cu directivele UE privind dispozitivele medicale. (f7) sprijinirea programului "Sănătate". (c7) absorbţia. prin aplicarea legii. (b2) integrarea tehnicii de calcul. (c4) organizarea de centre de profit. (b8) utilizarea reingineeringului şi a ingineriei concurenţiale. (f3) dezvoltarea de noi forme de infrastructură. (c3) încheierea privatizării. 133 / 2000 privind dezvoltarea IMM. Legea parcurilor tehnologice etc. (F) creşterea aportului C-D pentru susţinerea domeniului sectorului industrial prin: (f1) sprijinirea programelor de investiţii pentru cercetare.2 mld. a unor împrumuturi bancare (interne / externe).. (C) accelerarea procesului de privatizare prin: (c1) restrângerea grupelor de produse. tranzacţii externe ce vor determina dezvoltarea tehnologică a domeniului. (f2) realizarea transferului tehnologic a rezultatelor C-D-I şi monitorizării transferului.. (b4) modernizarea tehnologiilor. cu asigurare de aport tehnologic. (b7) implementarea unui management tehnologic. Legii nr. (E) armonizarea cadrului legislativ şi instituţional privind aplicarea Legii nr. (f5) acreditări de laboratoare şi sprijinirea activităţilor de încercări în domeniu. (c6) promovarea programelor naţionale de C-D-I. (B) modernizarea proceselor şi tehnologiilor prin: (b1) proiectarea asistată pe calculator. şcoli de afaceri etc. (b9) dezvoltarea sistemului informatic şi informaţional.lei. prin mutaţii europene / internaţionale de tehnologii şi produse specifice domeniului. (c5) aplicarea legislaţiilor de politică regională. de centre de marketing strategic. (a6) facilitarea de spaţiu şi fonduri.(a4) facilitatea de cooperări. (b3) utilizarea de materiale noi şi performante. (f4) sprijinirea programelor de C-D prin elaborare de proiecte aferente domeniului. de holding-uri / asociaţii / concerne. (A) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2001–2005 47 . (b5) integrarea tehnologiilor curate şi "high tech". (f6) sprijinirea programului "High-Tech-Aparate şi Instrumente Medicale". (b6) integrarea sistemului CAD/CAM.

8%. în perioada 2006–2010 va creşte la cca 129. în perioada 2006–2010. pe perioada 2006–2010. selecţionarea grupelor de produse.26%. la cca 166% pe perioada 2001–2005.9%. la cca 153% pe perioada 2006–2010. în perioada 2001–2005. (b4) importul va fi în scădere substanţială. (a5) personalul angajat va cunoaşte o creştere. (a8) gradul de acoperire al consumului intern.8%. la cca 114.27% la nivelul lui 2005.36%. (a6) productivitatea muncii va creşte. la nivelul anului 2001.9%. va creşte de la 21.74%. cu un ritm mediu anual de cca 6. pe toată perioada 2001–2005.52%. (b6) productivitatea muncii va creşte. în perioada 2006–2010.16% la nivelul anului 2006 la 35.7%. cu un trend mediu anual de cca 13. la cca 68. (b3) exportul va fi în creştere. (a7) ponderea exportului în total (import + export) va fi în perioada 2001– 2005. cu un trend mediu anual de cca 10. cu o rată medie anuală de cca 2.3%.32%. cu un ritm mediu anual de cca 6%. (b5) personalul angajat va creşte. (a3) exportul va fi în creştere. sinteza resurselor necesare) (A) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen mediu cuprinde următoarele grupe de măsuri: (a1) grupa de măsuri pentru creşterea competitivităţii cuprinde: (a1. dezvoltarea şi stimularea investiţiilor. (b7) gradul de acoperire al consumului intern. instruirea şi aplicarea unui management modern şi operativ.(a1) cifra de afaceri va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 121. la cca 110.5%.35%. 48 . (b2) producţia industrială va creşte pe perioada 2006–2010 la cca 139%. cu o rată medie anuală de cca 2.13%. având nevoie de cca 20. (B) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2006–2010 (b1) cifra de afaceri. restructurarea activităţii industriale.9% la nivelul anului 2010. (8) Sinteza programului strategic de evoluţie / dezvoltare a sectorului (principalele grupe de măsuri. (a2) producţia industrială va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 134.8%. de la 3.9% la nivelul lui 2001 la cca 8. cu un trend mediu anual de cca 13.5%.6%. la nivelul anului 2005.1) măsuri de politici neutrale: reglementări în domeniul calităţii şi protecţiei mediului. la 29.8%. implementarea managementului calităţii. la cca 114. la cca 127. cu un ritm mediu anual de cca 4.6%.7%. (a4) importul va fi în scădere substanţială.6%. va creşte de la 15. adică cu un trend mediu anual de cca 11. adică cu un ritm mediu anual de cca 5.5 miliarde lei ca resurse financiare (de la buget şi atrase). cu cca 56. pe perioada 2001–2005. cu un ritm mediu anual de cca 7.

2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: stimularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.8 miliarde lei. lansarea programului "Transfer Tehnologic pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". simularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.1) măsurile: diseminarea informaţiei cu privire la cadrul legislativ şi instituţional. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. proiectarea hard şi soft pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor.3) măsuri de politici industriale specifice: formarea de IMM-uri noi. grupa de măsuri de accelerare a procesului de privatizare cuprinde: (a3. organizare "Centru de Marketing strategic" la nivel de grup societăţi comerciale. cofinanţare de proiecte cu aplicaţii multiple. grupa de măsuri privind programul de dezvoltare a resurselor umane cuprinde: (a7. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 3. grupa de măsuri vizând creşterea raportului C-D cuprinde: (a6.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: susţinerea realizării de produse industriale tehnologice noi. benefice mai multor societăţi având nevoie de resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. dezvoltarea de capacităţi şi abilităţi de atragere şi de utilizare a resurselor externe de finanţare a investiţiilor.7 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. lansarea programului "Relansarea Industrială în zone geografice defavorizate.5 miliarde lei.1) măsurile: lansarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1 miliard lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1.(a2) (a3) (a4) (a5) (a6) (a7) (a1. organizarea de seminarii prin "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului.1) măsurile: elaborarea suportului de curs pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. grupa de măsuri de armonizare a cadrului legislativ şi instituţional cuprinde: (a5. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 14 miliarde lei. organizarea "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. cu asigurarea aportului tehnologic.8 miliarde lei.1) măsuri de politici industriale: dezvoltarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". finalizarea privatizării societăţilor comerciale cu capital încă neprivatizat. 49 . proiectarea de standarde EN/ISO şi alinierea acestora. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. grupa de măsuri pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor cuprinde: (a2. organizare parc tehnologic pentru produse "high-tech". grupa de măsuri de aliniere la standardele internaţionale cuprinde: (a4.5 miliarde lei.1) măsuri de politici industriale: elaborarea unui program privind alinierea standardelor ISO/EN pe domenii. lansarea programului "Formarea de Centre de Excelenţă şi Parcuri Tehnologice şi Afaceri pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". (a1. finalizarea privatizării societăţilor comerciale. (a2. elaborare propuneri documentaţie privind alte legi şi cadre legislative.1) măsuri de politici industriale: formarea de IMM-uri noi. organizare "Parc tehnologic pentru produse medicale "high-tech". realizarea în cooperări.

(a8) grupa de măsuri de perfecţionare a structurilor de organizare şi a managementului cuprinde: (a8.2 miliarde lei.2 miliarde lei.1)măsurile: proiectarea unui "centru zonal de diseminare informaţii" pentru domeniu. strategia sectorului industrial. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 16 miliarde lei / perioadă.0 miliarde lei / perioadă. investiţie în domeniul standardizării din domeniu .1)măsurile: investiţie în C-D-I pentru domeniu. (a10) grupa de măsuri de dezvoltare a concurenţei libere şi loiale cuprinde: (a10. (a12) grupa de măsuri de dezvoltare a cooperării industriale cuprinde: (a12. organizarea şi promovarea informaţiilor privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu.1)măsurile: organizare de workshop-uri cu IMM-uri.1) măsurile: proiectarea unui program cu workshop-uri. cooperarea în domeniul realizării unor servicii complexe centralizate (cu o firmă străină). promovarea de proiecte de acte normative în sprijinul IMM-urilor. (a11) grupa de măsuri de promovare a investiţiilor intangibile cuprinde: (a11. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. proiectare proceduri pentru investitorii străini. şcolarizări pentru protecţia mediului în domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 2. organizarea de workshop-uri privind diseminarea informaţiei în domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 17.1) elaborarea suportului de curs privind structurile de organizare şi a managementului în industrie. organizarea seminariilor de instruire / şcolarizare pentru structurile de organizare şi a managementului în domeniul aparatelor şi instrumentelor medicale. proiectare informare şi interfaţă cu alte instituţii pe investitorii străini.1 miliarde lei. (a13) grupa de măsuri de susţinere a IMM-urilor cuprinde: (a13. proiectarea unui "Oficiu de Legături cu Industria" pentru 50 . investiţie în domeniul proprietăţii intelectuale din domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. pentru diseminarea informaţiilor privind cadrul legislativ. politicile industriale privind rolul asociaţiilor profesionale şi sindicatele din domeniu. pentru atestări ISO şi pentru şcolarizări pentru protecţia mediului.1)măsurile: elaborare suport de informaţii privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu. (a14) grupa de măsuri vizând protecţia mediului înconjurător cuprinde: (a14. privind legislaţia şi alte acte normative etc.1)măsurile: cooperarea în domeniul realizării de produse medicale mecatronice (cu o firmă străină). (a15) grupa de măsuri pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru investiţii cuprinde: (a15. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4.1)măsurile: alinierea standardelor ISO/EN. (a16) grupa de măsuri pentru susţinerea programului de dezvoltare regională cuprinde: (a16. investiţie în domeniul calităţii din sectorul industrial. (a9) grupa de măsuri privind dezvoltarea unui mediu economic şi de afaceri prietenos cuprinde: (a9. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 5 miliarde lei / perioadă. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 22 miliarde lei / perioadă..5 miliarde lei / perioadă.1)măsurile: proiectarea unui "cod de asigurare a unui climat investiţional de atragere investitori străini".

proiectarea unui "Plan de Afaceri" pentru derularea unui IMM în domeniu. Resursele financiare (de la buget şi atrase) necesare pentru programul strategic pe termen mediu sunt de cca 180.E.9 miliarde lei / perioadă. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 7. proiectarea unei "Reţele Informaţionale" pentru zone regionale de dezvoltare în domeniu.1) măsurile : portofoliul de proiecte investiţionale . set de instrumente comerciale şi financiare pentru susţinerea şi dezvoltarea accelerată a exporturilor de aparate şi instrumente medicale . având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 114 miliarde lei . (b2.internaţională. (B) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen lung cuprinde următoarele grupe de măsuri: (b1) grupa de măsuri vizând restructurarea şi contribuţia la relansarea industriei cuprinde: (b1.1) măsurile: dezvoltarea unei game de produse medicale mecatronice pentru asigurarea şi monitorizarea sănătăţii societăţii româneşti . de tehnologie şi knowhow şi de îmbunătăţirea climatului de afaceri . având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 200 miliarde lei . 51 . Resursele financiare ( de la buget şi atrase ) necesare pentru programul strategic pe termen lung sunt de 114 miliarde lei. finalizarea armonizării legislaţiei cu normele şi reglementările europene pentru asigurarea integrării în U. derularea unor programe privind asimilarea în fabricaţie prin transfer tehnologic a rezultatelor cercetărilor.domeniu. a sectorului industrial .4 miliarde lei. dezvoltarea ofertei tehnice şi comerciale a sectorului industrial de aparate şi instrumente medicale pentru promovarea producţiei cu o înaltă valoare adăugată pe piaţa europeană . participarea la organizarea de Parcuri ştiinţifice tehnologice în domeniu. cu preponderenţă pentru tehnologii avansate curate şi produse noi competitive din grupa "high-tech" . proiectarea unui "Centru de asistenţă şi consultanţă" pentru domeniu.

de la 15.5%).52% la nivelul anului 2005. al căror obiect de activitate se încadrează în domeniile aferente domeniului. (e) gradul de acoperire al necesarului intern va cunoaşte o creştere în perioada 2001– 2005.CONCLUZII MATERIALELE SANITARE din cadrul industriei de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE. iar în perioada 2006–2010 la 35.4% iar în toată perioada 2006–2010 la cca 127. cu cca 66. (b) exportul industrial este în creştere substanţială.8%. conform trendului anual de creştere (cca 111%) în toată perioada 2001–2005 va creşte la cca 146. contribuind prin gradul său de complementaritate si de realizare a proceselor medicale la susţinerea şi dezvoltarea unei economii şi societăţi româneşti sănătoase prin: apariţia de noi firme.5% iar în toată perioada 2006–2010 se va reduce cu cca 61. va creşte în toată perioada 2001–2005.5%. (d) productivitatea muncii. la cca 110. ce demonstrează interesul investitorilor români şi străini. (1) (2) (3) (4) 52 .5% iar în perioada 2006–2010 va creşte cu cca 130.9%. în perioada 2001–2005 va creşte la cca 126. iar în toată perioada 2006–2010 va creşte la cca 136% faţă de 2005.E. de direcţiile şi măsurile privind restructurarea şi relansarea industriei şi de direcţiile şi măsurile privind continuarea dezvoltării economice durabile (vezi programele şi măsurile). începând cu 1999–2000.6% la nivelul anului 2001 la 29. gradul ridicat de privatizare al domeniului. cu capital privat. (c) importul industrial este în scădere substanţială şi conform trendului anual de scădere (cca 13.5%. acesta se va reduce în toată perioada 2001–2005..4% faţă de 2005. Apreciem că acest sector industrial este un sector viabil şi de perspectivă. şi conform trendului anual de creştere (cca 106%). analizată în interdependenţa dintre strategia generală a industriei şi politica economică a ţării pune în evidenţă următoarele aspecte: (a) producţia industrială este în reviriment. conectarea industriei din acest domeniu la marile tendinţe tehnologice şi tehnice de dezvoltare industrială care se manifestă în prezent în economia mondială şi care este în previzibilă ascendenţă. orientarea unor agenţi economici tradiţionali şi cu rezultate pozitive către export pe piaţa U. (f) dezvoltarea industriei în perspectiva aderării la comunitatea europeană va fi susţinută de programele de dezvoltare.

STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SĂNĂTATE 53 .3.

STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE .control mai riguros si masuri punitive privind abuzurile si prescrierile nejustificate 2.asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi finantarea medicamentelor( acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) compensarea in cadrul sistemului national de sanatate 4. in proncipal gospodaresti 54 .Spitale a) Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin stimularea cresterii veniturilor proprii datorita eficientizarii unor activitati.utilizarea de contracte de prestare de servicii pentru servicii publice conexe actului medical . directiilor de sanatate publica si Colegiului medicilor din Romania 3.elaborarea listei medicamentelor compensate .controlul mai riguros al serviciilor medicale prin echipe complexe formate din reprezentanti ai Caselor de asigurari.Asistenta medicala primara .identificarea problemelor actuale ale functionarii sistemului de asigurari Strategia de finantare a sanatatii si directiile de actiune: I. informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist– pacient c) Definirea. medicilor.SINTEZA Sistemul actual de finantare a sanatatii .cresterea accesului la serviciile medicului de familie .Bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate 1.controlul numarului de furnizori de servicii medicale care intra in relatii contractuale cu Casele de asigurari .asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate . Asistenta medicala ambulatorie de specialitate . Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: a) Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale b) Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor.elaborarea listei medicamentelor esentiale .

Monitorizarea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat .Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională .Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Pe termen mediu/lung . constructii.Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate Pe termen mediu/lung .Cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru : a) programe nationale de sanatate b) investitii. Intrari de credite externe pentru achizitionarea aparaturii de mare performanta necesara furnizarii in conditii de calitate a actului medical IV.Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare .Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante .Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii Pe termen mediu şi lung .Evaluarea performanţelor spitalelor . asocierea spitalelor cu investitori privaţi în vederea atragerii de fonduri suplimentare din partea noilor proprietari -Introducerea contabilitatii costurilor b) Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Pe termen scurt . consolidari cladiri c) cresterea sumelor destinate actiunii privind achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6 luni-1 an III.Dezvoltarea Asociaţei profesionale a spitalelor II.Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor .Imbunatatirea auditului intern al spitalelor -.Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor.Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii .Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe . Atragerea de sume din bugetele locale: .Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare .Pe termen scurt . pentru reparatii capitale si curente ale infrastructurii sanitare 55 .Îmbunătăţirea managementului spitalului .Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS .Introducerea standardelor contabile internaţionale . a posibilităţii de a obţine venituri proprii si a posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului . Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare .Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii .pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local.Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor (DRG) c) Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului Pe termen scurt .Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti .Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului .Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor.

d) din bugetele locale pentru stimulente acordate donatorilor voluntari de sange. precum si modul de implementare au fost deficitare in sensul ca reglementarile nu au fost in toate cazurile clar elaborate.neadaptarea structurilor organizatorice si functionale ale furnizorilor de servicii medicale in raport cu sistemul de contractare a serviciilor medicale. astfel: a) din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate pentru servicii medicale. a insemnat o schimbare fundamentala a modului de finantare a asistentei medicale si s-a perfectionat de la an la an. e) venituri extrabugetare pentru programe de sanatate si activitati de perfectionare a personalului medical. b) din bugetul de stat pentru unitati sanitare si activitati din domeniul sanatatii publice. Durata considerată optimă a serviciilor spitaliceşti este stabilită prin norme. care functioneaza de la 1 ianuarie 1998. programe nationale de sanatate si actiuni sanitare. de cca 60-70 % din fondurile de asigurari sociale de sanatate comparativ cu alte tari din CE ( 40-50%) unde o parte din aceste servicii sunt rezolvate de asistenta medicala ambulatorie sau ingrijiri de specialitate la domiciliul pacientului. . 4.nedefinirea clara a naturii juridice a contractelor de furnizare a serviciilor medicale. dispozitive medicale si medicamente necesare persoanelor asigurate. 2. finantarea serviciilor medicale spitalicesti detine in continuare o pondere importanta comparativ cu celelalte tipuri de servicii. Introducerea asigurarilor sociale de sanatate . 3. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate s-a trecut la un nou sistem de finantare a sanatatii. Problemă: . 5. c) din credite externe pentru aparatura medicala de mare performanta . Serviciile medicale rambursate sunt stabilite prin norme. 1. Sistemul de finantare a sanatatii Incepand cu 1 ianuarie 1998. Problemă: criteriul de stabilire a acesteia este tipul spitalului şi secţiei care furnizează serviciile şi nu diagnosticul pacienţilor. La momentul actual finanţarea serviciilor se face pe baza de contract între furnizorii acestora şi casele de asigurări de sănătate.Legislatia aferenta realizarii reformei. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 56 . nu au avut programe de implementare si nici nu au fost monitorizate si controlate. Situatia actuală privind finanţarea serviciilor medicale In prezent. in opinia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate fiind de natura comerciala. 145/1997. Accesul la serviciile medicale spitaliceşti este condiţionat de necesitatea acestor servicii Problemă: lipsesc stimulentele şi posibilităţile medicului de familie de a acţiona în sensul degrevării spitalului de servicii nenecesare. investitii. intre care reforma finantarii asistentei medicale detine un rol central. Problemă: existenţa autorizării şi definirea criteriilor de acreditare.STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE Introducere Reforma in sistemul sanitar a vizat o serie de obiective. Pentru a putea furniza servicii medicale unităţile trebuie să fie autorizate şi/sau acreditate . o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. a adus in sistem sume suplimentare pentru finantarea serviciilor medicale dezvoltandu-se pe principii care se regasesc in majoritatea tarilor din Comunitatea Europeana .

împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate.Pentru a permite şi medicilor de familie să decidă cu privire la modul de utilizare a sumelor cuvenite s-a inlocuit bugetul de practică medicală cu un buget total. Soluţia este în principal una tehnică. . numarul unitatilor sanitare si in special al spitalelor nu este corelat cu nevoia de servicii sanitare astfel incat Casa Nationala sa poata stabili in mod real relatia intre necesar si posibilitatea de acoperire financiara.Faţă de reglementările actuale. de supraveghere a gravidelor şi de depistare activă a bolnavilor TBC. . Evolutia cheltuielilor totale pentru actiunea de sanatate in perioada 1998-2001 Mentionam ca aceasta a avut o evolutie crescatoare reflectata prin cresterea de la 3. 1. Problemele care apar în implementarea acestuia sunt legate de insuficienta corelare a mecanismului de rambursare cu consumul real de resurse şi a acestuia din urmă cu standarde de eficienţă alocativă şi tehnică. cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă. De asemenea. Problemă: criteriul şi metoda de stabilire a acestor cote nu sunt suficient definite.7 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente in 1998. 6. cu conditii grele si foarte grele si cu un numar mic de locuitori. Fondul pentru tipuri de asistenţa medicală se determină prin aplicarea unor cote asupra fondului de cheltuieli pentru sănătate. începând cu anul 2002 medicul de familie acorda servicii medicale şi pentru populaţia dintr-o anumită zonă repartizată de Direcţia de sănătate publică. bazate pe informaţii reale şi precise pentru indicatorii ce reflectă eficienţa alocativă şi tehnică. .si tarif pentru unele servicii medicale nominalizate . sumele ce se alocau prin acest buget acordându-se medicilor prin majorarea corespunzatoare a sumelor plătite pe bază de tarif pe persoană asigurată şi tarif pe serviciu medical.3 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente.Pentru atragerea medicilor in localitati izolate. astfel încât să se asigure realizarea integrală a programelor de imunizări. la 1. Din suma totală încasată medicul de familie va suporta şi cheltuielile de personal pentru asistenţii medicali şi alt personal încadrat.La medicii de familie la care se constata abuzuri sau prescrieri nejustificate de medicamente s-a luat masura diminuarii drepturilor privind plata per capita.1 % pondere in PIB in 1998 la 4. şi anume elaborarea de mecanisme de finanţare adecvate şi stabilirea unor standarde clare.2 % in 2001.7 miliarde $US si. nu sunt corelate cu nevoile si nu ajuta la controlul costurilor. Strategia de îmbunătăţire a finanţării şi direcţiile de acţiune Asistenta medicala primara -Plata serviciilor medicale prestate se face prin tarif pe persoana asigurata – persoanele inscrise pe lista medicului de familie. Valoarea in $US a cheltuielilor totale pentru sanatate a crescut de la 1. 57 . se va acorda o indemnizatie de instalare . cheltuielile de administrare şi funcţionare a cabinetului medical. cheltuielile cu servicii medicale si medicamente au crescut in aceeasi perioada de la 1.Au fost introduse o serie de îmbunătăţiri la reglementările existente.Problemă: definire insuficientă a serviciilor acoperite prin asigurările sociale.3 miliarde $US din care 0. care să permită un control mai riguros al serviciilor furnizate de medicul de familie şi al prescrierilor de medicamente şi al investigaţiilor paraclinice de către casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică. considerate cu impact in sanatatea publica.97% pondere in PIB in 1998 la 3. . populaţie care nu a fost înscrisă pe lista unui medic de familie.2 % in 2001. inclusiv cheltuielile de capital. . respectiv.

. Îmbunătăţirea modalităţii (mecanismelor) de finanţare a spitalelor pentru a realiza o alocare mai obiectiva şi transparentă a resurselor financiare spre spitale şi pentru a stimula creşterea eficienţei furnizării serviciilor spitaliceşti III.Control mai riguros al serviciilor furnizate de medicii de specialitate şi al prescrierilor de medicamente şi de investigaţii paraclinice de către Casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate. . potrivit complexitatii si performantelor aparaturii din dotare si se stabilesc in limita necesarului pe judet. Definirea. 58 .desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale 2. .politica de preturi .Asistenta ambulatorie de specialitate .compensarea in cadrul sistemului national de sanatate Spitale: Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin mărirea ponderii surselor private în totalul resurselor financiare ale spitalelor (privatizarea unor servicii sau activităţi ale spitalului) II.elaborarea listei medicamentelor esentiale . ţinând seama de strânsa legătură dintre cele două activităţi. Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor se va face în principal pe calea contractării unor anumite servicii în afara sistemului public sau al asigurărilor sociale de sănătate. adică prin stimularea creşterii veniturilor proprii.elaborarea listei medicamentelor compensate . aşa cum se procedează şi în alte ţări. Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: 1. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: . informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist – pacient 3.Numărul de medici care urmează să intre în relaţie contractuală cu Casele de asigurări de sănătate să fie stabilit de comisiile paritare de acreditare împreună cu direcţiile de sănătate publică. ştiut fiind că o ofertă exagerată de servicii poate conduce la o creştere artificială a cererii.Serviciile publice conexe actului medical furnizate în cabinetele de practică se acorda pe baza de contracte de prestare a servicii cu furnizorii de servicii medicale de specialitate clinice şi stomatologice cu care colaborează. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor.Numarul si tarifele pentru investigatiile paraclinice se negociaza pe baza propunerilor de oferte ale furnizorilor. medicilor. I.finantarea medicamentelor (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) . pentru a se realiza un echilibru între cererea de servicii medicale şi oferta de servicii. Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului în vederea furnizării de servicii de calitate adecvate nevoilor pacienţilor I.asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente .asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate .Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .

Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor. de asemenea. Reglementari pentru privatizarea unor spitale D. prin realizarea unor venituri proprii în afara sistemului public unele spitale publice vor putea continua să furnizeze servicii în cadrul asigurărilor obligatorii chiar dacă nivelul rambursării pentru unele dintre aceste servicii va fi insuficient. Subvenţionarea prin resurse private a unor servicii publice subfinanţate. Specificarea pachetului de servicii acoperite de Legea nr. cine suportă amortizarea etc. asocierea spitalelor cu investitori privaţi. 505/2001 C. organizaţii nonprofit). 145/1997 şi Legea nr. abonamente pentru îngrijiri etc. spitalele vor putea acoperi în acest fel şi serviciile acordate persoanelor neasigurate cărora spitalele publice sunt obligate să le acorde anumite servicii medicale Principalele măsuri necesare atingerii acestor scopuri sunt: Pe termen scurt A. Schimbarea formei de proprietate pentru unele spitale în vederea atragerii de fonduri suplimentare din parte noilor proprietari (fundaţii. Introducerea contabilitatii costurilor pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului. prin creşterea veniturilor proprii spitalele vor putea să-şi îmbunătăţească structura (inclusiv necesarul pentru autorizarea sanitară de funcţionare) în vederea furnizării unor servicii mai eficiente şi de calitate pacienţilor 2.). 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică B. Îmbunătăţirea structurii şi echipamentelor spitalelor.). alimentaţie. Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor. precum şi a posibilităţii de a obţine venituri proprii din diferite activităţi clinice (servicii acordate unor pacienţi) sau neclinice (învăţământ. prestarea unor servicii auxiliare etc. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. Clarificarea posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului (reportări anuale ale soldului nefolosit la sfârşitul anului.). Pe termen mediu şi lung A. în acord cu serviciile furnizate la nivelul spitalului 3. Legea spitalelor şi Legea proprietăţii publice/private C. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. Legea spitalelor şi normele de aplicare B. efectuarea de investiţii. Posibilitatea de mărire a veniturilor personalului. Măsuri legislative – modificarea Legii nr. Scopurile dorite prin creşterea veniturilor la nivelul spitalului sunt: 1.). personal etc. vânzări. reparaţii capitale etc. concesiuni.). posibilitatea stimulării financiare a angajaţilor şi managerilor. cercetare. Asigurările voluntare (private) de sănătate pot acoperi aceste servicii din afara pachetului asigurărilor obligatorii.Tipurile de servicii avute în vedere sunt cele în afara pachetului de servicii acoperit de asigurările sociale (servicii clinice sau servicii de confort sporit. utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti 59 . plecând de la veniturile proprii realizate se vor dezvolta mecanisme pentru o plată corespunzătoare a personalului medical. închirieri. investiţiile ce se vor face la nivelul spitalului (cine face investiţiile. Aceste servicii vor fi plătite direct de pacienţii care le primesc sau prin alte mecanisme financiare (asigurări private.

Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare 5. Creşterea accesibilităţii asiguraţilor la serviciile spitaliceşti necesare. Criteriile de evaluare a fiecărui mecanism de plată folosit vor fi următoarele: . TVA etc. Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate prin contractarea separată a acestor servicii şi stimularea contractării serviciilor ambulatorii .impactul asupra calităţii serviciilor . inclusiv credite de la trezorerii sau banci e. măsurile propuse pentru sistemul de finanţare a spitalelor sunt: Pe termen scurt A. Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS Acţiuni necesare: 1. Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti 3. Adecvarea decontarii cu tipul activităţii desfăşurate. deoarece baza decontarii spitalelor este reprezentată de contractele cu CJAS. competenta privind pachetul de servicii oferit b. clasificarea acestor servicii şi găsirea unor modalităţi de decontare adecvate fiecărui tip de activitate 2.nivelul resurselor necesare funcţionării sistemului ales şi monitorizării spitalelor. Transparenţă în modalitatea de decontare a serviciilor spitalelor. Plecând de la evaluarea situaţiei existente şi având în vedere scopurile prezentate anterior. Acoperirea temporară a mijloacelor circulante prin diferite mecanisme . Implicarea Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică (ca reprezentant al autorităţilor centrale şi locale cu rol în aplicarea politicilor de sănătate) în procesul negocierii 2. trebuie clarificate metodele de contractare a serviciilor spitaliceşti astfel încât să se ştie cu exactitate care sunt serviciile contractate şi ce fonduri sunt necesare 3. conditii hoteliere diferentiate. sistemul de decontare a serviciilor spitalelor trebuie să creeze o competiţie pentru atragerea pacienţilor (fondurile să urmeze pacienţii) şi să nu creeze stimulente pentru o selecţie a acestora (cei cu nevoi mari să fie refuzaţi sau trimişi către alt furnizor) Metodele de decontare a serviciilor spitalelor vor evolua de la cele utilizate în prezent la cele propuse pentru termen mediu şi lung. Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante (spitalul şi CJAS) a. Auditul intern al spitalelor 4. reducerea cheltuielilor spitalicesti 60 . Negocieri reale între părţi privind serviciile contractate avand in vedere performanta spitalului in functie de dotarea cu aparatura medicala.) c. incadrarea cu personal de specialitate .II.modul de stimulare a eficienţei alocative la nivelul sistemului spitalicesc (modul în care resursele sunt utilizate acolo unde produc cel mai mare beneficiu pentru sistem) . deoarece spitalele sunt unităţi sanitare ce furnizează o gamă largă de servicii (spitaliceşti şi ambulatorii) este necesară identificarea tuturor serviciilor furnizate de spitale. Ritmicitate în derularea sumelor contractate d.modul de stimulare a eficienţei tehnice la nivelul spitalelor . Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Modalitatea de plată pentru serviciile medicale oferite de spitale trebuie să fie concepută astfel încât să atingă următoarele scopuri: 1. Evidenţierea factorilor externi care pot modifica termenii contractului (inflaţia.modul de control al costurilor totale .

prin introducerea ingrijirilor medicale la domiciliu. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. 4. Monitorizarea internărilor şi a transferurilor pentru a vedea justificarea lor şi stabilirea unui nivel maxim acceptat pentru internări de urgenţă (diferit în funcţie de tipul spitalului) 3. Reorganizarea sistemului de colectare şi raportare a datelor clinice (set minim de date la nivel de pacient spitalizat. accidente colective etc. Pentru a diminua stimulentul de a interna cât mai mulţi pacienţi este necesar ca în contractele cu CJAS să fie negociat un anumit număr de internări (plecând de la fondurile disponibile) şi să fie prevăzute situaţiile concrete când acest număr poate fi depăşit (epidemii. Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz 5. în funcţie de scopurile avute în vedere. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. la care sa se negocieze si durata de spitalizare. numarul de zile de spitalizare si utilizarea numarului de paturi. Stimularea medicilor de familie în a furniza mai multe servicii în ambulatoriu şi a nu trimite pacienţii către alţi furnizori (diminuarea ponderii capitaţiei în favoarea plăţii per consultaţie) b. acordate in sistem ambulatoriu de furnizori specializati B. monitorizarea trimiterilor la spital etc.) şi a accesului la investigaţii paraclinice în ambulatoriul de specialitate c. Modificări în funcţionarea sistemului de sănătate pentru a diminua cererea de servicii la nivelul spitalului: a. rapoarte unice pentru toţi beneficiarii din sistem). Deoarece unul din dezavantajele clare ale finanţării bazate pe zi de spitalizare este creşterea numărului de zile de spitalizare în vederea maximizării veniturilor. adecvate serviciilor furnizate de spitale. Principalele servicii furnizate şi modalităţile de finanţare considerate sunt: 61 . Prin definirea structurilor spitalelor conform OMSF 457/2001 şi înregistrarea separată a cheltuielilor pe aceste structuri se vor putea evalua indicatorii necesari unei finanţări diferite în funcţie de serviciile furnizate 2. Această metodă de finanţare va fi precursorul finanţării bazate pe tipul pacientului externat (DRG) ce reprezintă modalitatea aleasă pentru finanţarea spitalelor pe termen mediu/lung. Pentru reducerea internărilor în cazurile ce nu reprezintă urgenţe medicale se pot stabili liste de aşteptare 4. Pregătirea cadrului general pentru sistemul de finanţare pe termen mediu/lung Acţiuni necesare: 1. adecvate serviciilor furnizate de spitale 3. Modificarea sistemului de compensare a medicamentelor în ambulatoriu pentru acoperirea cât mai mare a celor esenţiale şi generice C. Clasificarea unitară a diferitelor tipuri de servicii spitaliceşti şi înregistrarea separată a cheltuielilor cu furnizarea acestor servicii. Acţiuni necesare: 1. Îmbunătăţirea modalităţii de finanţare actuale. Stimularea sistemului ambulatoriului de specialitate (prin mecanisme financiare. pe baza cărora să se formeze bugetul global al spitalului. 2. diferită în funcţie de secţia unde au fost furnizate îngrijirile de sănătate.). Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Pe termen mediu/lung A. s-ar putea utiliza o finanţare bazată pe pacient.

transferuri. şefi secţie etc. 6. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de management 4. Gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare fondurilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. 4. Pe termen scurt Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local: A. 2. cu evaluarea ponderii acestora în finanţarea spitalelor şi a efectelor asupra finanţării viitoare a serviciilor spitaliceşti 6. mod de internare etc. număr de urgenţe. B. 62 . Pregătirea sistemului de sănătate în vederea utilizării noilor mecanisme de finanţare. rata de ocupare a paturilor. Acţiuni principale: Clasificarea spitalelor în funcţie de serviciile furnizate şi pregătirea acestora pentru mecanismele de finanţare utilizate Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz Stabilirea etapelor de implementare a modalităţii de finanţare bazată pe caz Evaluarea activităţii spitalelor pornind de la clasificarea pacienţilor acuţi în DRG Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Stimularea activităţii ambulatorii şi a îngrijirilor alternative pentru a prelua o parte din serviciile furnizate de spitale Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor adecvate serviciilor furnizate de spitale III. inclusiv cele provenite din donaţii şi sponsorizări. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc 2. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. prestatoare de servicii B. 3. Separarea funcţiilor manageriale de cele clinice (directori. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile 7. reinternări.) 3. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1 5.- Servicii pentru pacienţii acuţi – Plată bazată pe tipul de caz externat (DRG) Servicii pentru pacienţi cronici (îngrijiri de lungă durată) – Plată pe zi spitalizare Servicii de psihiatrie – Plată pe zi spitalizare Servicii de urgenţă – Plată pe servicii -bloc Servicii de dializă pentru IRC – Plată per unitate de serviciu Servicii de radio şi chimioterapie – plată pe episod de tratament Servicii ambulatorii – Plată pe consultaţie Dispensarul TBC – buget istoric (pe baza cheltuielilor şi a unor normative) Servicii de asistenţă primară – buget istoric Alte servicii spitaliceşti 1.) Acţiuni necesare: 1. Monitorizarea investiţiilor făcute la spitale (încadrarea în planurile naţional şi local) şi evaluarea investiţiilor „mascate”. 5. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi nonprofit.

Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. 6. Definirea responsabilităţilor cadrelor din învăţământ şi cercetare în desfăşurarea activităţii spitalelor 3. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare Activităţi necesare: 1. DSP şi CJAS etc. compartimente. Utilizarea eficientă a resurselor financiare ale spitalului Activităţi necesare: 1. Monitorizarea lunară şi trimestrială a cheltuielilor spitalului şi încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al spitalului C. servicii. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. Creşterea transparenţei şi accesului la informaţii privind listele cu tarifele de producţie şi import. precum şi al investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la procese de cercetare 2. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare. etc) şi distribuirea către spitale. funcţiile şi responsabilităţile etc. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia 4. publicarea materialelor (InfoSan. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii. încadrarea cu personal. asistent şef) 3.) echipei manageriale de performanţele spitalului 5. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii. 2. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. secţiilor etc. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. 2. 63 . directori adjuncţi.) 2.) Acţiuni necesare: 1. instituţii de cercetare şi spitale. Clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti) E. ambulatoriu. Reevaluarea bianuală a cheltuielilor cu medicamentele compensate şi gratuite în ambulatoriu 4. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. de angajare etc. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. contabil şef. resurselor umane. laboratoare. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare a spitalului etc. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii în sistem ambulatoriu D. Utilizarea raportărilor cantitativ-valorice pentru farmaciile de spital şi monitorizarea consumului de medicamente în spital 3. B. Stabilirea de protocoale terapeutice pentru finantarea programelor de sanatate cu nominalizarea medicamentelor Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivelul spitalelor: A. Se poate realiza prin crearea unor web-site-uri. medicamentelor şi materialelor sanitare. Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare Activităţi necesare: 1. resurse disponibile. Stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi.

Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital (de exemplu: chestionare aplicate trimestrial. echipamente etc. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului (nivelul pe grilă. medic. materiale sanitare etc. Înfiinţarea unei comisii profesionale de analiză a consumului. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. Asigurarea transparenţei în procesul de achiziţie de medicamente. conform normelor legale în vigoare 2. inclusiv a implicaţiilor financiare 3. cu menţinerea calităţii (analiza sistematică a schemelor terapeutice utilizate şi a investigaţiilor diagnostice) 5. Realizarea unor evidenţe cantitativ-valorice a consumurilor de medicamente şi materiale pe secţie. pacient etc. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. salariul de merit. Definirea fişelor de post pentru fiecare membru al personalului. 6. liste de aşteptare. Funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. la preţuri cât mai mici 3.) 2. echipamente etc. materiale. Dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale ale clădirilor şi echipamentelor b. Utilizarea cu precădere a medicamentelor generice pentru tratamentele spitaliceşti C. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. Participarea comună a unor spitale locale. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi E. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului Pe termen mediu/lung A. vizând activitatea personalului. 4. co-plată) 64 . cu păstrarea calităţii îngrijirilor oferite pacienţilor) 4. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost/eficacitate şi a fondurilor disponibile (număr limitat. regionale sau de profil similar la achiziţii de medicamente. Reorganizarea secţiilor şi compartimentelor în vederea creşterii eficienţei 5. materiale. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor 2. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare D.) c. Analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente 3. premii etc. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente.) Activităţi necesare: 1. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. Contractarea externă a unor servicii de suport sau paraclinice (dacă spitalul reuşeşte un beneficiu financiar. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului 4. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului 3. 5. facilităţile din spital etc. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri.2. echipamente etc. care să considere şi creşterea eficienţei spitaliceşti. necesarului şi achiziţiilor de medicamente. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii.).

Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti 6.Elaborarea de criterii de selectie a unitatilor sanitare in vederea contractarii serviciilor spitalicesti. 65 .B. inclusiv încadrarea cu personal 4. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate (pe baza nevoilor) 3. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului şi înfiinţarea de structuri pentru îmbunătăţirea calităţii 7. Elaborarea la nivel naţional a unei liste cu preţuri ale Uniunii Europene (care să fie maximale) pentru medicamentele. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe 2. tinand seama de indicatorii realizati in perioada 1998-2000 Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională Acţiuni necesare: 1. materialele sanitare şi tehnologii 3. utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti E Dezvoltarea unor asociaţii profesionale care să sprijine funcţionarea spitalelor în vederea creşterii eficienţei spitaliceşti In contextul celor aratate. în ceea ce priveşte echipamentele. Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. se impune luarea unor masuri pe linia imbunatatirii sistemului de finantare in sanatate: . Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii Acţiuni necesare: 1.Stabilirea indicatorilor de performanta si a metodologiei de intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli ale spitalului Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Comcomitent se va urmari cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat. tehnologiile. Evaluarea modalităţilor de finanţare utilizate şi ajustarea lor în funcţie de scopurile politicilor de sănătate definite D.Cresterea bugetului destinat intrarilor de credite pentru dotarea cu aparatura de mare performanta . Introducerea standardelor contabile internaţionale pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului.Stabilirea tipurilor de spitale in vederea contractarii serviciilor medicale spitalicesti pe 2002 Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei -Analiza cererii de servicii medicale fata de oferta de servicii medicale Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . bugetele locale si a veniturilor extrabugetare: . Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile 5. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare C. Menţinerea transparenţei şi accesului la informaţii prin întreţinerea şi actualizarea web-site-ului cu listele cu tarifele de producţie şi import. Evaluarea costurilor totale pentru compensarea medicamentelor propuse a fi incluse 2.Evaluarea ofertei de servicii.

total pacienţi • Timpul de aşteptare în ambulatoriu sau la camera de gardă Evaluarea calităţii serviciilor furnizate • Diagnostice.Cresterea sumelor pentru achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6-12 luni. . . . total pacienţi • Procent buget utilizat pentru întreţinerea clădirii şi echipamentelor • Procent buget pentru investiţii • Rata mortalităţii intraspitaliceşti. din care cea intraoperatorie. pacienţi neasiguraţi / nr. • Rata infecţiilor nosocomiale • Rata complicaţiilor • Corespondenţă diagnostic la 72 de ore cu diagnosticul la externare • Corespondenţă durata medie de spitalizare cu cea naţională pe tip de spital şi secţie • Existenţa şi funcţionarea unei comisii de calitate • Număr şi tip de servicii furnizate raportate la numărul şi tipul serviciilor contractate • Rata de utilizare a paturilor • Număr urgenţe • Număr servicii ambulatorii • Cost pe tipuri de pacienţi în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Cost pe zi de spitalizare în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Rata de absenteism a personalului • Nr..Imbunatatirea modului de elaborare si executare a programelor nationale de sanatate in functie de prioritatile de sanatate publica pe structuri si destinatii.Cresterea cheltuielilor pe seama sumelor provenite din venituri extrabugetare Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei Anexa 1 – Exemplu de indicatori de performanţă a spitalului Criteriu Acoperirea financiară a spitalului Indicatori/măsuri de performanţă • Total cheltuieli faţă de bugetul aprobat • Procent venituri proprii în bugetul aprobat • Nr. îngrijire şi terapie corespunzătoare Eficacitatea activităţii spitalului • Urmărirea normelor şi procedurilor în vigoare Eficienţa activităţii spitalului Satisfacţia pacienţilor îngrijirile primite privind 66 . la nivel de secţie. de pacienţi satisfăcuţi / nr.Atragerea de sume din bugetele locale pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local.

4. STRATEGIA PRIVIND SĂNĂTATEA FEMEII.2006 67 . COPILULUI ŞI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002 .

punându-se accent pe protecţia medico-socială a femeii şi copilului. 7. îngrijirea la naştere şi a nou născutului în condiţii de siguranţă şi igienă. pe fondul asigurării unui acces liber şi echilibrat la serviciile de sănătate. îndeosebi provenind din categorii defavorizate. Programul guvernamental în domeniul sănătăţii porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv şi accesibil tuturor cetăţenilor României. Sănătatea copilului 0-1 an. Ministerul Sănătăţii şi Familiei a iniţiat un proces consultativ şi participativ de planificare strategică în domeniul sănătăţii femeii. În definirea şi implementarea acestor atribuţii. Programul de guvernare prevede îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. 4. indiferent de capacitatea lor de a plăti. Sănătatea preşcolarilor şi scolarilor. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. 3. îngrijirea postnatală şi alăptarea. definite în cadrul procesului de planificare strategică. Ministerul Sănătăţii şi Familiei urmăreşte îndeplinirea obiectivelor Programului de guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi respectarea obligaţiilor asumate de România prin diferite convenţii internaţionale. Sănătatea copilului 1-4 ani. Managementul cancerului genito-mamar. 6. 9. Avortul şi serviciile pentru întreruperea sarcinii în condiţii de siguranţă. cât şi protecţia familiei reprezintă o componentă fundamentală pentru dezvoltarea umană în general. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi-a extins sfera de activitate de la protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi crearea de strategii sanitare. sunt: 1. Ariile sănătăţii femeii. în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Un comportament sexual şi reproductiv sănătos are un impact semnificativ asupra sănătăţii generaţiilor următoare. copilului şi familiei.INTRODUCERE În toate societăţile şi culturile sănătatea femeii şi copilului. 2. În noua sa structură organizatorică. Profilaxia şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) şi a infecţiei cu HIV/SIDA. 5. la implicarea nemijlocită în domeniul protecţiei familiei. 68 . Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor. Planificarea familială (opţiunea reproductivă). copilului şi familiei relevante pentru România. 8.

copilului şi familiei în România Aspecte de demografie Situaţia demografică este caracterizată.10.5/1000 locuitori.7% în 1980.3% dintre femei şi 22. la 10. la 18. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă.4/1000 locuitori de nou-născuţi. la 12/1000 locuitori în 1999. fenomen explicabil prin înrăutăţirea condiţiilor de viaţă şi prin scăderea eficienţei serviciilor medicale scăderii natalităţii de la 16/1000 de locuitori în 1989. iar în 1999 fiind de minus 1.4/1000 locuitori scăderii numărului de copii şi tineri.8% în 1999. în ultimii 10 ani. Situaţia actuală a sănătăţii femeii. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Conform datelor din studiul asupra sănătăţii reproducerii (1999). Prevenirea şi managementul tuturor tipurilor de violenţă împotriva femeii şi copilului. Această scădere se datorează: creşterii mortalităţii generale. 12. ponderea copiilor 0-14 ani scăzând de la 26. 11.7/1000 locuitori în 1989. consecinţă firească a liberalizării avorturilor şi a folosirii mijloacelor contraceptive diminuării sporului natural. de sporul natural negativ. de la 10. în 1996 înregistrându-se un vârf de minus 2.8% dintre bărbaţi din România folosesc metode contraceptive moderne 58% dintre femeile şi 52% dintre bărbaţii căsătoriţi sau în uniune consensuală nu îşi mai doresc copii 72% dintre femei şi 61% dintre bărbaţi doresc mai multe informaţii despre metodele contraceptive 69 . în special a abuzului sexual. din care 55% ştiu cum se foloseşte 23. Prevenirea şi managementul infertilităţii. făcut pe un eşantion naţional de femei cu vârste cuprinse între 15-49 ani şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 15-49 ani: aproape toată populaţia (99%) a auzit de cel puţin o metodă contraceptivă modernă aproximativ 92% din populaţie a auzit despre sterilet. care a devenit negativ din 1992.

Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor este prezentată în Figura 1. Structura metodelor contraceptive utilizate. Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor.3 63.5 13. Spermicide 3% Ritm/Calendar 6% Dispozitive intrauterine 7% Contraceptive orale 8% Sterilizarea feminină 3% Alte metode moderne 1% Nici o metodă 35% Prezervativ 9% Coit întrerupt 28% Figura 2. 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 57. Structura metodelor contraceptive utilizate este prezentată în Figura 2.8 29.9 34. 70 .3 1993 Prevalenta totala Metode moderne 1999 Metode traditionale Figura 1.3 43.

Cele mai multe avorturi se produc la grupa de vârstă 20-34 ani.5 45 104 Figura 4.9 29. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani este prezentată în Figura 3. în paralel cu creşterea utilizării contracepţiei. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Total La cerere Incomplet Figura 3. 120 100 80 60 40 20 0 1993 Rata prevalentei metodelor moderne 1999 Rata totală a avorturilor la cerere 13. asistarea la naştere şi a nou-născutului în condiţii de siguranţă şi igienă.2 avorturi per naştere în 1993 acum existând un avort la fiecare 1. de la 2. Scăderea ratei avorturilor. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani. îngrijirea postnatală şi alăptarea aproximativ 60% din femeile gravide au beneficiat de prima vizită la medic în primul trimestru de sarcină 71 .6 naştere. În Figura 4 se evidenţiază scăderea clară a ratei avorturilor (la mai puţin de jumătate) în paralel cu creşterea clară a folosirii metodelor contraceptive moderne (peste dublu).Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Evoluţia avortului în ultimii zece ani este descrescătoare.

20 decese la 100. 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 6.000 nou-născuţi vii datorate avorturilor 16. datorită legalizării avortului şi contracepţiei: 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 5.63 decese la 100. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000 este descrescătoare.numărul mediu de vizite prenatale este de 5 mortalitatea maternă în România este de 33 decese la 100.000 nou-născuţi vii datorate cauzelor obstetricale Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000 este descrisă în Figura 5. 72 .000 nou născuţi-vii. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000.. constatându-se o scădere marcată a mortalităţii materne după 1990. reducându-se de aproximativ 8 ori (Figura 6). din care: 16.

Mortalitatea infantilă (număr de decese 0-1 an. la 1000 nou născuţi) este principalul indicator care caracterizează starea de sănătate a copiilor. urmate de boli ale aparatului respirator şi tumori. copiii sunt mari consumatori de servicii medicale. restul la domiciliu. Principalele cauze de deces sunt accidentele.6/1000 în 1999.9/1000 în 1989 şi la 18. a căror prevenţie şi tratament se dovedesc insuficiente.9/1000 de locuitori 1-4 ani în 1990 şi 1/1000 în 1999. 60 50 40 30 20 10 0 Rata mortalităţii infantile Figura 7. În mod special de organizarea şi calitatea serviciilor preventive depinde starea de sănătate a populaţiei infantile. lipsă de supraveghere a copiilor.4/1000 în 1970. unde atinge valoarea de 2/1000 în 1998 şi 1. la această grupă de vârstă. nivelul educativ mai scăzut. la 26.Sănătatea copilului Copiii reprezintă aproximativ 28% din populaţia ţării. respectiv ineficienţa măsurilor de prevenire a cauzelor principale de deces.8/1000 în 1999. Mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ în ultimele trei decenii: de la 49. 73 . Mortalitatea 1-4 ani este un indicator de sănătate căruia i se acordă o atenţie deosebită pentru că traduce eficienţa. cât şi prin particularităţile biologice de vârstă. Mortalitatea infantilă la domiciliu se apropie de 30% din cazurile de mortalitate infantilă. Evoluţia ratelor mortalităţii infantile între anii 1970 şi 2000. Mortalitatea cea mai ridicată în mediul rural traduce diferenţele în: asistenţa medicală de urgenţă. în adresabilitatea la servicii medicale. Peste 45% din decesele 1-4 ani se produc în unităţi sanitare. Mortalitatea 1-4 ani înregistrează o scădere lentă şi continuă în ultimii 10 ani: 1. Pe grupe de vârstă mortalitatea cea mai ridicată se înregistrează între 1-2 ani. Atât prin număr.

în timp ce 80% din bărbaţi îşi încep activitatea sexuală înainte de această vârstă. când această vârstă era 20. în 1999 vârsta mediană la primul contact sexual a fost de 19. principala cale de transmitere a infecţiei cu HIV/SIDA este cea heterosexuală. inclusiv a infecţiei cu HIV şi SIDA în anul 2000 rata sifilisului a fost de 44. proporţia femeilor care şi-au început activitatea sexuală înainte de 20 ani este de 56%. în descreştere faţă de anul 1993. iar 23% folosesc o metodă modernă. 75% dintre femei şi 69% dintre bărbaţi nu se consideră la risc de a se infecta cu HIV. 40% din tinerele femei şi 25% din bărbaţii tineri au cunoştinţe corecte despre ciclul menstrual. dar a apărut şi calea de transmitere prin folosirea seringilor în comun în cazul drogurilor injectabile. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor cei mai mulţi adolescenţi cunosc riscul de infecţii transmise pe cale sexuală.5 ani.Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). dintre tinerii sub 24 de ani care şi-au început viaţa sexuală.3 cazuri la 100. 27% folosesc o metodă contraceptivă tradiţională.000 locuitori.763 cazuri cumulate de SIDA. 34% din femei şi 86% din bărbaţi raportează că au doi sau mai mulţi parteneri sexuali. 74 . la data de 1 ianuarie 2001 se înregistra un total de 9. numărul de cazuri SIDA diagnosticate la copii este în scădere: între anii 1991 – 1998 s-au diagnosticat în fiecare an câte 400-500 de cazuri noi în 1999: 255 cazuri diagnosticate în 2000: 290 cazuri diagnosticate 90% dintre persoanele intervievate cunosc efectul protector al folosirii prezervativului. aproximativ 10% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-49 ani folosesc prezervativul.5 ani. jumătate din tineri folosesc o metodă contraceptivă.

aproximativ 29% din femei au suferit abuzuri fizice produse de partenerii lor. apreciindu-se că aproximativ 15% din cupluri sunt afectate. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar cancerele genito-mamare pot fi tratate şi chiar vindecate dacă sunt depistate cât mai devreme (stadii precoce). pentru a le proteja prin realizarea de activităţi educative în şcoli. Conform datelor din 1999 ale SSRR. Efectele neplăcute ale menopauzei se pot evita prin terapii adecvate de substituţie. iar cifrele estimative ale Comisiei de specialitate de obstetrică-ginecologie din Ministerul Sănătăţii şi Familiei arată că. dar şi prin campanii mass-media. Prevenirea şi managementul infertilităţii Infertilitatea este un domeniu care începe să capete importanţă din ce în ce mai mare în cadrul sănătăţii reproducerii. precum şi prevenirea îmbolnăvirilor şi 75 . copii şi tineri instituţionalizaţi etc. Prevenirea traficului de femei şi copii Traficul de femei şi copii reprezintă o problemă care se află în atenţia mai multor instituţii guvernamentale. există cupluri care nu pot avea copii. Victimele sunt în special femei şi copii. în 1998 rata deceselor cauzate de cancerul de sân în România a fost de 18 decese la 100. deşi îşi doresc acest lucru. când şansele de vindecare sunt reduse. Doua treimi din femei au raportat trecerea printr-un abuz sexual din partea soţilor sau partenerilor. Prevenirea şi managementul tuturor formelor de violenţă împotriva femeii şi copilului. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Supravegherea stării de sănătate a populaţiei. Femeile şi cuplurile trebuie să aibă dreptul la numărul dorit de copii. din nefericire. de-a lungul vieţii. din care Ministerul Sănătăţii şi Familiei face parte. Astfel de programe se vor adresa unor grupuri vulnerabile (copiii străzii. iar formele violenţei pot avea aspecte fizice dar şi psihice. Exemple de astfel de parteneriate sunt cele din domeniul educaţiei persoanelor care sunt la risc de trafic. de exemplu femeile la menopauză sunt predispuse la osteoporoză. educaţia populaţiei are un rol esenţial în acest domeniu. în acest sens demarându-se o serie de iniţiative.Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Tulburările provocate de menopauză pot avea efecte pe termen lung.000 femei femeile sunt diagnosticate în stadii tardive (II sau III). în special a abuzului sexual În România fenomenul violenţei domestice şi sexuale a început să fie din ce în ce mai mult abordat.).

nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. d. g. strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală asistenta medicală comunitară. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. Indicator Populaţia (milioane) Femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani) Natalitatea (născuţi vii la 1000 locuitori) Mortalitatea generală (decese la 1000 locuitori) Sporul natural (la 1000 locuitori) Rata totală a fertilităţii (la femeie) Rata totală a fertilităţii (la 1000 femei 15 – 49 ani) 76 Valoare 22. greu de controlat. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia. Tabelul următor prezintă principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România. atât copii. cât şi adulţi.07) 2000 (1.357 10.205 5.9 1. dispersia populaţiei etc. având în vedere disfuncţionalităţile inerente implementării noii structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. b.4 – 0. c.promovarea sănătăţii este dificil de realizat în condiţiile actuale. în zonele geografice deosebite (relief. a. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronici.5 11. f. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile.3 40. mulţi din aceşti bolnavi nefiind înscrişi la medicul de familie. Acolo unde datele pentru anul 2000 nu au fost disponibile. Tabelul 1. nu se pot urmări tratamentele la domiciliu.07) 2000 2000 2000 1996-1999 2000 . s-a menţionat anul. e.342 Anul 2000 (1.813. Pentru rezolvarea acestor situaţii şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. unde lipseşte medicul de familie. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate.) şi în oraşele mari.435. în special în zonele rurale. Principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România.

000 femei) Boli ale aparatului circulator Tumori Boli ale aparatului respirator Boli ale aparatului digestiv Accidente 58 85 32.88 1.63 5.20 16.17 21.000 locuitori) Număr de cazuri de SIDA Principalele cauze de mortalitate la femei (număr de cazuri la 100.8 29.000 locuitori) Rata infecţiei cu HIV (cazuri la 100.000 locuitori) Rata SIDA (cazuri la 100.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin risc obstetrical (la 100.7 7.5 34.000 născuţi vii) Mortalitatea perinatală (la 1000 născuţi vii + morţi) Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) Rata mortalităţii sub 1 – 4 ani (la 100.2 1.3 24.2 23.91 40 63.68 34.9 18.000 locuitori) Rata infecţiilor cu gonoree (cazuri la 100.5 4.6 0.08 2000 2000 2000 2000 2000 77 .9 44.34 51.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin avort (la 100.763 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1996-1999 1996-1999 2000 2000 2000 2000 1985-2001 714.64 30.3 48.40 151.Procentul gravidelor luate în evidenţă şi urmărite în timpul sarcinii (%) Procentul de naşteri asistate în maternităţi (%) Rata mortalităţii materne (la 100.7 6.54 47.83 16.18 2.6 45.000 locuitori 1 – 4 ani) Procentul sugarilor alimentaţi natural până la 4 luni (%) Prevalenţa utilizării contracepţiei la femeile în cuplu (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Prevalenţa utilizării contracepţiei la toate femeile (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Metode contraceptive folosite cel mai frecvent Prezervative Contraceptive orale Dispozitive intrauterine Rata avorturilor (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata avorturilor la cerere (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata totală a avorturilor la cerere (pe femeie) Raportul avorturi la cerere per născuţi vii Rata sifilisului (cazuri la 100.48 0.74 9.

Obiectivul general 6: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 0-1 ani. în România. Obiectivul general 3: Creşterea adresabilităţii la serviciile de PF. 1. Obiectivul general 4: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului 0-1 an. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Obiectivul general 1: Menţinerea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglare legat de avort şi serviciile de întrerupere a sarcinii legislaţia Uniunii Europene (UE). 78 . Maternitatea fără risc Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legal şi regulatoriu favorabil maternităţii fără risc în România. Obiectivul general 5: Prevenirea abandonului copilului. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare legată de avortul la cerere şi a serviciilor de întrerupere a sarcinii în rândul populaţiei. Obiectivul general 2: Asigurarea accesului la serviciile de avort în condiţii de siguranţă. în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene (UE).Obiective generale Pentru perioada 2002 – 2006 se propun următoarele obiective generale pe termen lung. Obiectivul general 4: Încurajarea implicării bărbatului în PF. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii materne. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii neonatale. Obiectivul general 2: Creşterea accesibilităţii la serviciile de planificare familială. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Obiectivul general 1: Asigurarea drepturilor reproductive. inclusiv opţiunea informată. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare în rândul populaţiei legată de maternitatea fără risc. Obiectivul general 3: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. în conformitate cu Sănătatea copilului 0 – 1 an Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare pentru protecţia sănătăţii copilului 0-1 an.

Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protecţia sănătăţii copilului. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii discriminării persoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA. Obiectivul general 3: Asigurarea accesului la servicii de sănătate a reproducerii şi sexuale adecvate. 79 . Obiectivul general 2: Reducerea ratei infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 2: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. Obiectivul general 5: Reducerea infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Obiectivul general 2: Realizarea de activităţi de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 3: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului. Obiectivul general 2: Reducerea morbidităţii la adolescenţi şi tineri. Obiectivul general 3: Reducerea incidenţei şi prevalenţei infecţiei cu HIV şi SIDA la mamă şi făt. Obiectivul general 4: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 1-4 ani. Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare necesar unor servicii adecvate de sănătate a reproducerii şi sexualităţii (SRS) pentru adolescenţi şi tineri. Obiectivul general 4: Reducerea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor. Obiectivul general 4: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul prevenirii ITS.

Obiectivul general 2: Reducerea violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului. Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii violenţei domestice şi sexuale în România. Obiectivul general 2: Reducerea traficului de femei şi copii. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a reproducerii pentru femeile în vârstă. Prevenirea şi managementul infertilităţii Obiectivul general 1: Creşterea accesului la servicii de specialitate.Obiectivul general 6: Creşterea informării şi educaţiei adolescenţilor şi tinerilor în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexual. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul sănătăţii sexuale pentru persoanele în vârstă. Obiectivul general 2: Reducerea ratei cancerului mamar. Prevenirea traficului de femei şi copii Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ pentru prevenirea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul cancerului genito-mamar. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul violenţei domestice şi sexuale. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei privind prevenirea şi managementul infertilităţii. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Obiectivul general 1: Reducerea ratei cancerului de col uterin. 80 .

educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) va fi instituţionalizată (ex. Până în 2006. Până în 2004 sistemul de management al informaţiei în domeniul planificării familiale (PF) va fi funcţional la nivelul întregii ţări. Obiectivul general 2: Asigurarea resurselor umane necesare în asistenţa comunitară. măsurile legislative necesare respectării dreptului la sănătatea reproducerii.5% din venitul total anual al individului. universităţi. Obiectivul general 4: Implementarea unui sistem de mediatori comunitari. în conformitate cu legislaţia internaţională. la un preţ care nu va depăşi 1. toate serviciile de PF vor oferi contraceptive de calitate. orfelinate etc. vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional. Până în 2006. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS). Până în 2004.Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. nu vor exista nici un fel de bariere legislative sau de reglare legate de accesul la servicii de sterilizare masculină. Până în 2006. vor exista servicii de planificare familială (PF) adaptate nevoilor bărbaţilor de vârstă fertilă din România. Obiectivul general 5: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. reglementările care favorizează accesul şi adresabilitatea la serviciile de planificare familială în reţeaua primară de sănătate vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional. Până în 2004. Măsuri pe termen mediu (3 ani) şi lung (5 ani) 2. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Până în anul 2004. Până în 2004. Obiectivul general 3: Implementarea unui sistem de asistenţă medicală comunitară. 81 . Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Obiectivul general 1: Crearea cadrului legislativ privind asistenţa medicală comunitară. furnizarea serviciilor de planificare familială (PF) de calitate se va extinde către asistenţa primară de sănătate. Până în 2004.). şcoli.

Până în 2006. Până în 2004. complicaţiile legate de avort vor scădea cu 50%. Până în anul 2006. cadrele medicale de specialitate vor fi instruite în domeniul promovării serviciilor de contracepţie chirurgicală. sistemul de management al informaţiei legate de avort va fi funcţional la nivel naţional. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea sarcinilor nedorite şi conduita în cazul unei sarcini nedorite. Sănătatea copilului 0 – 1 an Până în 2006. lăuzie. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului 0-1an va fi armonizată cu legislaţia Uniunii Europene (UE) în domeniu. mortalitatea neonatală va fi redusă cu 20%. Până în anul 2006. Până în 2004. Până în 2006. toate serviciile de întrerupere a sarcinii vor oferi servicii de calitate. naştere.Până în 2006. reglementările necesare asigurării serviciilor de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă vor fi adoptate şi puse în practică la scara naţională. Până în 2004. numărul de sarcini nedorite va scădea cu minimum 20%. Până în anul 2006. Până în 2006 numărul avorturilor ilegale va scădea cu 50%. Maternitatea fără risc Până în anul 2006. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Până în anul 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de sarcină. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) care vor diminua barierele culturale legate de sterilizarea masculină. Până în anul 2006. 82 . sistemul de asigurare a calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale va fi implementat la nivel naţional. mortalitatea maternă va fi redusă cu 30%. reglementările necesare asigurării maternităţii fără risc vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. Până în anul 2006. Până în anul 2006. morbiditatea maternă specifică prin anemie feriprivă va fi redusă cu 30%.

Până în 2004. Până în 2006. Până în 2004. toate maternităţile vor implementa sistemul de „rooming-in”. Până în 2004. conform standardelor. se va realiza profilaxia distrofiei la copii 0-1 an prin acordarea de lapte praf gratuit. Până în 2004. mortalitatea infantilă va fi redusă cu 20%.Până în 2006. Până în 2006. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 0-1 ani. Până în 2004. numărul de nou-născuţi abandonaţi în maternităţi va scadea cu 50%. Până în 2006. şi în special medicii de familie. Până în 2006. toţi copiii la risc vor beneficia de programe de prevenire a encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie si hipotiroidism congenital. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. Până în 2004. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. Până în 2006. Până în 2006. mortalitatea perinatală va fi redusă cu 20%. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate. 83 . Până în 2006. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. Până în 2006. va fi implementat un sistem de regionalizare a asistenţei neonatale. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. Până în 2006. specialiştii în domeniu. Până în 2006. se va elabora şi implementa un sistem de depistare şi asistenţă a gravidei la risc de abandon. Până în 2006. se vor desfăşura regulat campanii specifice de IEC pentru promovarea alimentaţiei naturale a sugarului.

toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 0-1 ani. Până în 2006. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 1-4 ani. 84 . se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. Până în 2006. Până în 2006. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. mortalitatea sub 5 ani va fi redusă cu 20%. Până în 2010. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 1-4 ani. Până în 2006. creşte acoperirea programului de imunizări la 100%. Până în 2004. în echipă multidisciplinară. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului va fi armonizată cu legislaţia UE în domeniu. Până în 2004. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate conform standardelor. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Până în anul 2006. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. morbiditatea infantilă generală va fi redusă cu 30%. noi vaccinuri vor fi incluse în schema obligatorie de vaccinare. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. Până în 2006. în echipă multidisciplinară. şi în special medicii de familie. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului.Până în 2006. Până în 2006. specialiştii în domeniu. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2004. Până în 2004.

specifice adolescenţilor şi tinerilor vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. printr-un management eficient al gravidelor HIV pozitive. toţi copiii şi tinerii din colectivităţi vor beneficia de supravegherea dezvoltării somato-psihice prin examene de bilanţ. se va reduce transmiterea verticală a infecţiei cu HIV de la mamă la făt. Până în 2004. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Până în anul 2006. serviciile destinate depistării precoce şi managementului ITS se vor extinde în asistenţa primară de sănătate. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Până în 2004. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Până în anul 2006. Până în anul 2006. Până în anul 2006. va exista un sistem de raportare la nivel naţional privind ITS.Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Până în 2004. personalul de specialitate din reţeaua de medicină şcolară va fi perfecţionat în domeniul supravegherii stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. se vor realiza campanii de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. rata morbidităţii specifice pentru grupa de vârstă 14-25 de ani scade. măsurile legislative necesare prevenirii discriminării presoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA vor fi puse în practică la scară naţională. Până în 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală. Până în 2006. educaţia în domeniul prevenirii ITS va fi instituţionalizată. Până în 2004. Până în anul 2006. vor exista servicii de sănătate a reproducerii (SR) special adresate adolescenţilor şi tinerilor. 85 . se va face inventarierea factorilor de risc cu impact asupra sănătăţii copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Până în 2006. măsurile legislative necesare asigurării unor servicii de calitate de SR. Până în anul 2006. rata sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor va fi redusă cu 30%. Până în 2006.

Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Până în anul 2006. Până în anul 2006. toate serviciile de sănătate. Prevenirea şi managementul infertilităţii Până în anul 2006. Până în 2006. vor exista servicii de specialitate adresate femeilor în vârstă în fiecare capitală de judeţ. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea şi managementul infertilităţii. 86 . Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Până în anul 2006. se vor realiza regulat campanii naţionale consistente de informare-educarecomunicare (IEC) privind prevenirea sarcinilor nedorite şi a infecţiilor cu transmitere sexuală în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Până în 2004. Până în 2006. Până în 2004. se vor organiza serviciile de screening al cancerului de col uterin şi mamar. cât şi la nivel de reţea de specialitate.Până în anul 2006 rata infecţiilor cu transmitere sexuală la adolescenţi şi tineri va fi redusă cu 20%. atât la nivel de asistenţă primară de sănătate. Până în 2004. serviciile de asistenţă primară de sănătate vor face depistarea precoce a cencerului de col uterin. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea cancerului mamar şi a celui de col uterin. vor exista servicii de specialitate adresate managementului eficient al infertilităţii. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul unui management eficient al menopauzei. Până în 2006. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) adresate adolescenţilor şi tinerilor va fi instituţionalizată. se vor implica în activităţi de screening al cancerului de col uterin.

se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor sociale din unităţile sanitare. Prevenirea traficului de femei şi copii Până în anul 2004. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Până în 2004. vor exista servicii de specialitate adresate victimelor violenţei domestice şi sexuale în fiecare capitală de judeţ. Până în 2004. măsurile legislative necesare prevenirii violenţei domestice şi sexuale vor fi adoptate şi puse în practică. Până în 2004 educaţia în domeniul traficului de femei şi copii va fi instituţionalizată. Până în 2004. Până în anul 2006. va fi adoptat un cadru legislativ adecvat împotriva traficului de femei şi de copii.Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Până în anul 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de fenomenul violenţei domestice şi sexuale. vor exista servicii de specialitate care vor lupta eficient împotriva traficului de femei şi copii. se va introduce tematica specifică pentru pregătirea asistentului medical comunitar în programa şcolilor şi colegiilor de profil. se vor realiza programe de formare continuă pentru asistenţii medicali comunitari. Până în 2004. va exista o bază de date la nivel naţional privind victimele violenţei domestice şi sexuale. ca şi al prevenirii acestuia. Până în 2004. cu preponderenţă spitale. Până în 2004. educaţia în domeniul prevenirii violenţei domestice şi sexuale va fi instituţionalizată. Până în 2004. Până în anul 2006. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor medico-sociale la nivel comunitar Până în 2004. Până în anul 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind fenomenul traficului de femei şi copii. 87 . se va elabora şi implementa un sistem de acreditare a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în asistenţa medicală comunitară.

Până în 2006. va exista un sistem naţional de mediatori comunitari. Până în 2002. Până în 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind sistemul de servicii comunitare.Până în 2004. Până în 2004. adresat cu precădere îmbunătăţirii stării de sănătate în comunităţile de rromi. mecanismele financiare necesare pentru finanţarea reţelei de asistenţă medicală comunitară vor fi funcţionale. serviciile de asistenţă comunitară se vor extinde la nivel naţional. se vor implementa programe pilot de asistenţă comunitară în cel puţin 3 zone din ţară. Măsuri pe termen scurt (1 an) § § § § § § § § § § § § § § § § § 88 Reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere prin creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii Consolidarea asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătate a reproducerii în strânsă legătură cu serviciile de specialitate Îmbunătăţirea gradului de informare a populaţiei şi furnizorilor cu privire la metodele moderne de contracepţie Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale Elaborarea unui sistem coerent şi unitar de monitorizare a asistenţei prenatale Profilaxia anemiei feriprive la gravidă şi copil Profilaxia anemiei feriprive la gravidă Profilaxia anemiei feriprive la copilul 0-1 an Prevenirea cancerului de col uterin Depistarea activă precoce a cancerului de col uterin în asistenţa primară şi centre specializate(SR) Profilaxia patologiei reproducerii umane Fundamentarea şi organizarea unei reţele de centre de diagnostic pre şi postnatal(SR) Reducerea complicaţiilor neurologice şi psihice date de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh(SR) Reabilitarea asistenţei neonatale Regionalizarea asistenţei neonatale Creşterea numărului de maternităţi care au sistem “rooming-in” .

§ § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § Prevenirea patologiei neuropsihice la copil Diagnosticul şi intervenţia precoce în tulburările de dezvoltare pentru scăderea incidenţei deficienţelor de dezvoltare neuropsihică la copil Profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri Scăderea morbidităţii specifice la copii născuţi prematur Profilaxia distrofiei la copilul 0-1 an Scăderea morbidităţii infantile datorate distrofiei la copii 0 – 1 an Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la avantajele alăptării la sân Profilaxia rahitismului carenţial la copilul 0-3 ani Scăderea incidenţei rahitismului la copilul 0-3 ani Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii şi adolescenţi Supravegherea dezvoltării somato-psihice a elevilor Informarea colectivităţilor de copii şi adolescenţi cu privire la promovarea unui comportament sanitar şi social sănătos Reforma sistemului de îngrijiri comunitare Crearea principiilor reţelei de servicii de asistenţa medicală comunitară şi testarea lor în câteva zone pilot Informarea populaţiei şi a furnizorilor cu privire la structura şi atribuţiile serviciilor de asistenţă comunitară Îmbunătăţirea coordonării şi managementului Programului de sănătate a copilului şi familiei Înfiinţarea Unităţii de management a Programului de sănătate a copilului şi familiei şi crearea normelor de funcţionare a acesteia Tratamentul unor afecţiuni cronice ale copilului şi femeii Tratamentul astmului bronşic la copil Tratamentul sindromului de detresă respiratorie la nou-născuţii prematur Tratamentul hepatitei B şi C la copil Tratamentul diareei cronice şi al sindromului de malabsorbţie la copil Tratamentul mucoviscidozei la copil Tratamentul hemofiliei la copil Tratamentul epilepsiei la copil Tratamentul imunodeficienţelor umorale primare la copil Tratamentul infertilităţii de cuplu Tratamentul patologiei legate de menopauză Prevenirea şi managementul violenţei împotriva femeii şi copilului 89 .

a persoanelor care nu pot dovedi calitatea de asigurat şi. în zonele rurale neacoperite de medicul de familie 4. copilului şi familiei sunt legate de: .sănătatea mediului ambiant. care afectează. în special educaţia pentru o viaţă sănătoasă şi prevenţia îmbolnăvirilor .prevenţia îmbolnăvirilor . indiferent de statutul de asigurat. copilului şi familiei ca principale obiective: integrarea furnizării serviciilor de sănătate a reproducerii în asistenţa primară identificarea şi urmărirea gravidelor. prostituţie.regionalizarea asistenţei obstetricale şi neonatale 90 . Medicina primară. comportamental . Priorităţi ale sistemului sanitar în acordarea de servicii medicale femeii. ca interfaţă între serviciile sociale şi cele medicale. Situaţia sănătăţii femeii. primul palier de îngrijiri medicale. copilului şi familiei poate fi îmbunătăţită dar nu rezolvată în totalitate doar de reţeaua sanitară. pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. îndeosebi a grupurilor defavorizate. Ea depinde.educaţia generală a populaţiei. va avea în domeniul sănătăţii femeii. 3. Ministerul Sănătăţii şi Familiei abordează problemele de sănătate în interacţiunea lor complexă cu alte fenomene socio-economice.medicina curativă 2. vizite la domiciliu acordarea de servicii medicale persoanelor-cazuri sociale. în special.contextul socio-economic . fizic.lupta împotriva infracţionalităţii. sănătatea adolescenţilor (trafic şi consum de droguri. în special. copilului şi familiei va fi întărită prin: . delincvenţa juvenilă) În acest context.§ Definirea principiilor şi normelor reţelei de prevenire şi management al violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului Concluzii 1. abuzul şi abandonul copiilor. Asistenţa medicală de specialitate în domeniul sănătăţii femeii. crearea unei reţele de asistenţă medicală comunitară. şi a nounăscutului. de: . esenţial.

copilului şi familiei se vor îmbunătăţi structurile şi mecanismele de coordonare. din cauza particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă.. 5.asistenta medicală comunitară . Asistenţa medicală de urgenţă în domeniul sănătăţii femeii.crearea de competenţe şi supraspecializări pentru acordarea de servicii medicale care să corespundă nevoilor actuale. 7. mai ales pentru zonele rurale pregătirea specifică a cadrelor medii şi superioare pentru situaţiile de urgenţă obstetricale şi pediatrice modernizarea secţiilor de terapie intensivă. din zonele greu accesibile. Pentru rezolvarea situaţiei deficitare a sănătăţii comunitare şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. neonatologie. strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală .care urmează să aibă în principal următoarele atribuţii: activitate medicală în comunitate (activitate curativă limitată pentru persoanele defavorizate şi boli cu determinism social şi impact în sănătatea publică) activitate profilactică supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. obstetrică ginecologie şi pediatrie prin reamenajarea spaţiilor de funcţionare şi dotare cu echipament corespunzător 6. copilului şi familiei va urmări: îmbunătăţirea infrastructurii locale. monitorizare şi evaluare unitară a activităţilor şi bugetelor aferente acestora 91 . în domeniul comunicaţiilor şi transportului de urgenţă creşterea eficienţei răspunsului la urgenţe. Datorită diversităţii mari a problematicii abordate şi a numărului crescut de instituţii implicate în domeniul sănătăţii femeii.

interdisciplinare la nivelul comunităţilor locale este dificil de realizat. Există nenumărate situaţii în care pacienţii cazuri sociale (în special rromi). În prezent. rămân neînscrişi pe listele medicilor de familie. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a persoanelor aparţinând grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. şi ţinând cont că profesiunea de medic a devenit o profesiune liberală. zone geografice greu accesibile sau cu o dezvoltare economică deficitară suferă prin lipsa medicului de familie. legătura dintre serviciile medicale şi cele sociale. şi mai puţin pe vizite la domiciliu şi identificarea activă a problemelor de sănătate publică. 92 . în special în zonele rurale unde lipseşte medicul de familie. înscrise pe lista sa. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate. fizică. În acelaşi timp. în majoritate cazuri sociale. Activitatea medicului de familie a fost centrată în ultimii ani pe asistenţa medicală acordată în cabinet numai persoanelor asigurate. nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale. dintre care enumerăm: • • • • • nu se depistează activ. implementarea colaborărilor intersectoriale. să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. unele zone rurale.STRATEGIA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ Prezentare generală O dată cu implementarea reformei în sistemul sanitar şi dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală primară prin cabinetele medicilor de familie. ţinând cont de disfuncţionalităţile inerente implementării unei noi structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. în zonele geografice deosebite (relief. un număr foarte mic din aceşti bolnavi fiind înscrişi la medicul de familie. psihică sau socială. din cauza unor motive de natură economică. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. Prin persoane care aparţin cazurilor sociale înţelegem acele persoane care. ca şi cei care nu pot dovedi calitatea de asigurat. dispersia populaţiei etc. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia. precum şi de insuficienta dezvoltare a reţelei de asistenţă socială. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. s-a produs o sciziune în acordarea de asistenţă medicală pentru persoanele asigurate comparativ cu persoanele care nu pot face dovada calităţii de asigurat. Acest lucru este explicabil.) şi în oraşele mari cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie. greu de controlat.

Sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială centrat pe familie şi comunitate va aborda la nivelul comunităţilor locale colaborări intersectoriale şi complementare. 93 . prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. alin. Ministerul Sănătăţii şi Familiei. 22 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. 2 specifică: „Ministerul Sănătăţii şi Familiei organizează. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. Legea asistenţei sociale. a. j.• • • nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. evaluează starea de sănătate a populaţiei în vederea realizării şi implementării unor programe de sănătate destinate prevenirii îmbolnăvirilor şi promovării sănătăţii. 16. aflată în curs de adoptare. În art. şi art. Ministerul Sănătăţii şi Familiei „colaborează cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul coordonării metodologice a activităţii instituţiilor specializate care asigură servicii de asistenţă socială“. Ministerul Sănătăţii şi Familiei îşi propune definirea şi implementarea unei reţele naţionale de asistenţă medicală comunitară. 16. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronic. lit. la nivelul comunităţii. Cadrul legislativ Conform Legii nr. care urmează să aibă ca atribuţie principală depistarea cazurilor medicale în rândul populaţiei defavorizate. HGR nr. 15. între serviciile medicale şi cele sociale. În acest context. fiind interfaţa. 2. persoana de legătură. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică. atât copii. deschide posibilitatea creării şi dezvoltării de servicii sociale sectoriale. b. în art. dispensarizarea activă a bolnavilor cronic lipseşte. Asistenta medicală comunitară Pentru rezolvarea situaţiilor descrise mai sus şi pentru supravegherea stării de sănătate a populaţiei se propune înfiinţarea funcţiei de asistentă medicală comunitară. cât şi adulţi. Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2002 prevede obligativitatea înscrierii pe liste suplimentare ale medicilor de familie a persoanelor cazuri sociale dintr-o zonă teritorială arondată medicului şi oferirea unui pachet minim de servicii medicale acestora. sprijinirea sănătăţii familiilor şi categoriilor de populaţie defavorizate …“. Totodată. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. art. coordonează şi urmăreşte activităţile de asistenţă socială pentru asigurarea sănătăţii populaţiei.

îndrumând pentru consultaţii la dispensar persoanele bolnave. solicitând. 94 . în principal a populaţiei neînscrise la medicul de familie. • identificarea persoanelor – cazuri sociale şi raportarea lor medicilor de familie din teritoriul repartizat. un număr de blocuri sau un număr de străzi cu un anumit număr de gospodării. • identificarea gravidelor şi urmărirea lor prin protocoale limitate. Activităţi Activităţile asistentei medicale comunitare constau în: • supravegherea unei zone teritoriale foarte bine determinate (un sat sau mai multe.Atribuţii Asistenta medicală comunitară va îndeplini următoarele atribuţii: • • • activitate de teren . activitate medicală curativă . • sesizarea din timp a apariţiei de focare de infecţie sau de boli infecţioase. • raportarea cazurilor sociale depistate către serviciile sociale din subordinea autorităţilor locale pentru a beneficia de protecţie socială. • supravegherea în mod activ a stării de sănătate a populaţiei din zona arondată. diseminarea de informaţii specifice şi trimiterea lor la medicii de familie şi cabinetele de planificare familială. după caz.pachet minimal de servicii medicale acordate pacienţilor care nu pot dovedi calitatea de asigurat. familii sau indivizi).depistarea activă a cazurilor neînscrise pe listele medicilor de familie. o comună. activitate profilactică: depistarea focarelor de boli transmisibile. • identificarea persoanelor de vârstă reproductivă care au nevoie de metode de contracepţie. luarea în evidenţă a copiilor neîncrişi pe listele medicilor de familie pentru a fi incluşi în programele de imunizări. trimiterea lor la medicul de familie. deplasarea medicului la domiciliu. • supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. în special a gravidelor şi copiilor. din zonele greu accesibile. • colaborarea cu toţi medicii de familie la care sunt înscrise persoanele din teritoriul pe care îl supraveghează. datorită particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. în vederea înscrierii lor pe listele acestora.

Apreciem că pentru acoperirea reală şi pentru supravegherea medicală a problemelor socio-medicale şi de educaţie pentru sănătate pentru populaţia întregii ţări cu normarea de mai sus ar fi necesare aproximativ 10.300 de persoane la o asistentă medicală comunitară.500 asistente medicale comunitare pentru zonele cu probleme sociale deosebite care nu au acoperire teritorială prin medic de familie. urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor de toate vârstele la segmentul de populaţie neînscris pe listele medicilor de familie sau în zonele în care nu există medic. Curriculum-urile de pregătire. în situaţia depistării unui caz social deosebit (copil aflat în dificultate. fără aparţinător). 95 . formatorii şi modalitatea de acreditare vor fi stabilite ulterior. sesizarea autorităţilor locale pentru stabilirea măsurilor ce se impun. În prima etapă.000 de asistente medicale comunitare. fiind arondate teritorial medicilor de familie şi spitalului ce deserveşte zona respectivă. Normare şi număr necesar Normarea acestor cadre ar fi de minimum 700 familii/asistentă medicală comunitară. considerăm că este imperios necesară încadrarea unui număr de 3.• • • • • preluarea de la maternităţi a nou-născuţilor şi mamelor care nu sunt pe listele medicilor de familie şi supravegherea lor activă. Aceste cadre sanitare cu pregătire în domeniul asistenţei sociale vor contribui la cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei din zonele menţionate mai sus. urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor din evidenţa specială. Formare Asistentele medicale comunitare vor avea ca pregătire de bază pregătirea medicală şi un modul de pregătire în domeniul social. Menţionăm că activitatea asistentei medicale comunitare nu se substituie şi nu înlocuieşte activitatea medicului de familie sau a asistentei medicale a medicului de familie. sau aproximativ 2. vaccinărilor şi aplicării măsurilor terapeutice recomandate de medic. persoană în vârstă bolnavă. la implementarea programelor şi măsurilor profilactice şi curative. efectuarea educaţiei sanitare în familie.

activitatea ei fiind centrată şi organizată la nivel comunitar. Asistenta medicală comunitară va colabora cu medicii de familie din teritoriul arondat. Plata salariilor asistentelor medicale comunitare urmează a fi făcută din bugetele locale. 96 . pentru a fi luate în evidenţă şi monitorizate de aceştia. Activitatea de asistenţă medicală comunitară va fi supravegheată de inspectorii de specialitate din cadrul departamentelor programe de sănătate de la nivelul Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. pentru ca în funcţie de morbiditatea zonală să poată lua măsuri eficiente în cadrul politicii naţionale de sănătate. îndeosebi din zonele defavorizate sau fără medici. şi pentru coordonarea şi îndrumarea profesională asistentele medicale comunitare vor fi subordonate metodologic şi informaţional Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Subordonare metodologică şi colaborare Pentru o cunoaştere cât mai reală a stării de sănătate a populaţiei de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. De asemenea. comunicând acestora persoanele cazuri sociale care nu sunt înscrise pe listele acestora.Angajare şi plată Asistentele medicale comunitare urmează a fi angajate în aparatul propriu al consiliilor locale. asistenta medicală comunitară va colabora cu celelalte compartimente şi categorii profesionale implicate în sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială. în cadrul serviciilor de asistenţă socială.

.................... 25 26 28 28 29 29 34 40 41 52 97 ...................................................... Concluzii .... II.............................................................................................. II................................. Strategia privind politica naþionalã a medicamentului ............ Obiectivele generale ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi...... rulajul ºi mortalitatea în anul 2000 în spitalele teritoriale...CUPRINS 1... mãsuri strategice................................................................ Evaluarea situaþiei prezente ............. III....................... Obiective...................................... STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ªI MATERIALELOR SANITARE ............. Indicatori de performanþã pentru unitãþile sanitare cu paturi ........................................ durata medie de spitalizare..................................................................................... Sinteza privind strategia naþionalã pentru reforma în unitãþile sanitare cu paturi I........... STRATEGIA NAÞIONALÃ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE. Gestionarea mai eficientã a resurselor la nivelul spitalului . Scopul reformei unitãþilor sanitare cu paturi .. II........................................... Obiectivele propuse ....... I................................................................ III............................................................................ Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare ......................... Introducere....................................................................... Introducere ............. Analiza performanþei spitalelor ºi mãsuri de restructurare a unitãþilor sanitare cu paturi................................ V...... VI....... Evoluþia principalilor indicatori la nivel naþional Ð 1998Ð2000.... III............................................................ 2......................... Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare Ð sintezã... Mãsuri................................................................................. I............................................... Anexa 1 Ð Paturi în spitale teritoriale la 31 XII 2000.................... Stabilirea strategiei privind îmbunãtãþirea activitãþii în domeniul medicamentului ....... V............................... VII. Stadiul actual ..................................................... IV...... Spitale Ð organizare ............................................................................................................... IV................................ indicatori de performanþã pe termen mediu (31 decembrie 2004) ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi .. Definirea scopului Politicii naþionale a medicamentului în România .............. Strategia privind politica naþionalã a medicamentului Ð sintezã ....................................................................................... Anexa 2 Ð Utilizarea paturilor............ 5 6 6 6 6 7 7 9 9 9 11 11 11 13 16 20 24 Strategia naþionalã privind reforma în unitãþile sanitare cu paturi ...................................................................................

... Ð Asistenþa ambulatorie de specialitate ............................... Prevenirea traficului de femei ºi copii ............................................. Sãnãtatea reproductivã ºi sexualã a adolescenþilor ºi tinerilor............................................................................................. III.................... Situaþia actualã a sãnãtãþii femeii................................... Bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ................. Atragerea de sume din bugetele locale ....................... II... STRATEGIA PRIVIND SÃNÃTATEA FEMEII.............................................................................................................. copilului ºi familiei în România........... Planificarea familialã ....................................................... Îmbunãtãþirea mecanismelor de finanþare a spitalelor .....................................................................S............................ Introducere ..................................... Prevenirea ºi managementul cancerului genito-mamar ........................ IV............. Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate Ð sintezã ................................................... Sistemul de finanþare a sãnãtãþii. Creºterea veniturilor la nivelul spitalelor .................... Intrãri de credite externe.................................. Aspecte de demografie ... Gestionarea mai eficientã a resurselor de la nivelul spitalului .........................................................................)...................................................................... STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNÃTÃÞIREA SISTEMULUI DE FINANÞARE DIN SÃNÃTATE ... II.................. I.................................................................................. Maternitatea fãrã risc.................................... Ð Spitale.............................................................. Strategia de îmbunãtãþire a finanþãrii ºi direcþiile de acþiune ................................................................................................................................ Situaþia actualã privind finanþarea serviciilor medicale ........................................................... în special a abuzului sexual............................................... Asistenþa medico-socialã la nivelul comunitãþii ...................................................... Ð Asistenþa medicalã primarã .......... inclusiv a infecþiei cu HIV ºi SIDA..................................3.......................................................................... Introducere ............................ Prevenirea ºi managementul infecþiilor cu transmitere sexualã (I.................. Prevenirea ºi managementul infertilitãþii ...................... COPILULUI ªI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002Ð2006 ............................................ Evoluþia cheltuielilor totale pentru acþiunea de sãnãtate în perioada 1998Ð2001 ..................... Ð Servicii farmaceutice.................................................................................................................................................... III..... 4.............................................................. I....................................................... Sãnãtatea sexualã a persoanelor în vârstã ...................... 53 54 54 55 55 55 56 56 56 56 57 57 57 58 58 58 58 60 62 66 Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate........ Anexa 1 Ð Exemplu de indicator de performanþã a spitalului ....................T......................... Prevenirea ºi managementul tuturor formelor de violenþã împotriva femeii ºi copilului...................................................................................................... Creºterea eficienþei fondurilor alocate de la bugetul de stat.................. Avortul ºi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiþii de siguranþã .................................................................................................................................................................................. Sãnãtatea copilului ..................... Tabelul 1 Ð Principalii indicatori ai sãnãtãþii reproducerii ºi sexualitãþii în România 98 67 68 69 69 69 71 71 73 74 74 75 75 75 75 75 75 76 .......................................................................................

............................. Cadrul legislativ ..................................................................................................................... Formare................... Normare ºi numãr necesar .......................................................................... Mãsuri pe termen lung Ð 2002Ð2006 ........................................................ Mãsuri pe termen scurt (1 an) ....................... Asistenta medicalã comunitarã ............. Strategia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei referitoare la asistenþa medicalã comunitarã ........ Mãsuri pe termen mediu (3 ani) ºi lung (5 ani).................................................................................................... Angajare ºi platã ................................................... Atribuþii .............................Obiective generale....................................................................................................................................................................................................................................... Activitãþi ................................................................................................. Concluzii ................................................ 78 78 81 88 90 92 92 93 93 94 94 95 95 96 96 99 ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Subordonare metodologicã ºi colaborare ......................................................................................... Prezentare generalã .......................................................................................