STRATEGII NAŢIONALE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

.

1. STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE

SINTEZA privind strategia nationala pentru reforma in unitatile sanitare cu paturi
I. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice. Unităţile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate : preventive, curative, de urgenţă, de recuperare şi paleative, precum si pre, intra şi postnatale. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu. II. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998, 1999 şi 2000 se prezintă astfel:
1998 1999 2000

- utilizarea paturilor - durata medie de spitalizare - rulajul bolnavilor - mortalitatea in spitale - cheltuieli in spitale din care : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare - din care pentru medicamente : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare

285,5 10,0 28 0,95

276,9 9,5 29 0,89

275,1 8,8 31 0,84

38.519.770 1.347.745 134.942 6.664.777 233.190 23.348

79.919.077 2.742.001 288.638 14.199.920 487.195 51.285

107.107.943 3.436.644 389.156 23.479.232 753.350 85.307

III. Obiectivele propuse 1. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. 2. Reorganizarea, reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi, conform cu necesităţile zonale, în raport cu morbiditatea specifică, în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. 6

3. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. 4. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor, controlul infecţiilor, asistenţă de urgenţă etc.). 5. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării, în raport cu prevederile de la punctul 2. 6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 7. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate, în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. 8. Implementarea sistemului informaţional. 9. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. 10. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. IV. Indicatori de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. Pentru urmărirea celor două obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. Număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D.R.G.). 2. Indicele de calitate al diagnosticului. 3. Durata optimă de spitalizare. 4. Indicele de mortalitate. 5. Gradul de utilizare a paturilor. 6. Indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). 7. Indicator cost spitalizare/zi, pe pat şi pe bolnav. 8. Indicele de rulaj/pat al bolnavilor. 9. Indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). V. Măsuri A. Pe termen scurt până la 30 iunie 2002 1. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate, resurse umane, dotare cu aparatură medicală etc.

7

2. Implementarea sistemului informaţional. 2. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. în vederea reducerii deceselor premature. de unică specialitate. Pe termen lung până la 31 decembrie 2004 1. 8 . 3. clinice.în vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. 3. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nou-născuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. 4. institute şi centre medicale cu paturi. orăşeneşti. Pe termen mediu până la 31 decembrie 2002 1. B. municipale. C. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. 2.

utilizarea paturilor . Reforma unităţilor sanitare cu paturi presupune un set de acţiuni care să conducă la realizarea anumitor obiective în concordanţă cu strategiile politicilor de sănătate. precum si pre. reforma organizaţională are un potenţial real de succes. pe judeţe şi municipiul Bucureşti precum şi a principalilor indicatori privind activitatea unităţilor la data de 31. II. curative. centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate: preventive.8 9 .5 10. de urgenţă. dacă obiectivele sunt îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea capacităţii spitalelor de a răspunde la aşteptările pacienţilor. a numărului de paturi.2. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice.0 1999 276.5 2000 275.XII. STADIUL ACTUAL Situaţia unităţilor sanitare cu paturi.2000 este cea prevăzută în Anexa nr. intra şi postnatale. de recuperare şi paleative. Cu alte cuvinte. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu.durata medie de spitalizare 285. 1999 şi 2000 se prezintă astfel : 1998 . INTRODUCERE Strategia de guvernare – componenta sănătate subliniază rolul guvernului în furnizarea serviciilor de sănătate şi în mod particular în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi. Unităţile sanitare cu paturi (spitale.9 9.1 8.STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN UNITĂŢILE SANITARE CU PATURI I. institute.1 şi nr.

6 zile).745 134.7 zile).1 zile).1998 . Arad (11.4 zile).2 zile).2 zile). Satu-Mare (296. pe judeţe. 4.001 288.195 51. Iaşi (301. interne şi pediatrie.436.pentru un pat . obstetrică-ginecologie şi chirurgie a crescut faţă de 1998 şi 1999.920 487.350 85. 10 .190 23.307 Din analiza acestor indicatori.9 zile).107. mortalitatea în spitale pe total ţară şi pe secţiile de chirurgie a crescut faţă de 1999. comparativ cu 1998 şi 1999.519. Sibiu (10. obstetricaginecologie şi chirurgie a scăzut faţă de 1999.7 zile). rulajul bolnavilor în spitale pe total ţară.664. 3. pediatrie. Timiş (10.1 zile) s-a înregistrat la : municipiul Bucureşti (306. în anul 2000.347.348 38. utilizarea paturilor este în scădere faţă de 1998 şi 1999 atât pe total ţară cât şi pe secţiile chirurgie.8 zile). Bihor (297.cheltuieli in spitale din care : .30 zile).942 28 0.4 zile). obstetrica-ginecologie. au rezultat următoarele: 1. durata medie de spitalizare este mai mare la Ilfov (14.84 79. Caraş-Severin (233. pediatrie.4 zile). 6.95 1999 29 0.9 zile).644 389.2 zile).742. iar cea mai mare utilizare faţă de media pe ţară (275. pe judeţe. 5. cea mai scăzută utilizare a paturilor se constată la : Harghita (219. Ialomiţa (246.7 zile). Bacău (299.pentru o zi spitalizare 14.232 753.9 zile).pentru un pat .479. cât şi pe secţiile de interne.pentru o zi spitalizare din care pentru medicamente : 6.pentru un bolnav . Covasna (10. Suceava (242.077 2. interne şi pediatrie a scăzut.770 1. Tulcea (246.6 zile).156 . durata medie de spitalizare pe total ţară cât şi la secţiile : interne. în timp ce la obstetrică-ginecologie. Brăila (299.mortalitatea în spitale .199.0 zile).919. Constanţa (249.89 2000 31 0.943 3.638 107.77 233. Vâlcea (302. Bihor (11.rulajul bolnavilor .7 zile). 2.pentru un bolnav .285 23.

în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. creşterea accesului la serviciile prioritare). 4. municipiul Bucureşti (1. 3.22% bolnavi externaţi). reorganizarea structurii spitalului trebuie să conducă la scăderea costurilor pentru serviciile furnizate.15% bolnavi externaţi) etc. Reorganizarea. Creşterea eficienţei tehnice . Braşov (1. reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi. Timiş (1. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate (săraci.31% bolnavi externaţi).34% bolnavi externaţi). 2. în raport cu morbiditatea specifică. IV. rural etc. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PE TERMEN MEDIU (31 DECEMBRIE 2004) ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI A. OBIECTIVE.utilizarea adecvată a resurselor limitate de la nivelul spitalului prin eliminarea risipei. 11 . MĂSURI STRATEGICE.18% bolnavi externaţi).7. 2. pe judeţe. Bihor (1. Maramureş (1. prin alocarea acestora în funcţie de rezultate şi de impactul asupra stării de sănătate (ani de viaţă câştigaţi. cu asumarea responsabilităţii faţă de acesta.53% bolnavi externaţi). OBIECTIVELE GENERALE ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI 1.) – prin distribuţia resurselor în sistemul public centrată pe cei care au cea mai mare nevoie de servicii şi acces limitat. Harghita (1. creşterea calităţii vieţii. Astfel. V. III.15% bolnavi externaţi). Creşterea eficienţei alocative –maximizarea valorii obţinute pentru resursele cheltuite. Obiective 1. mortalitatea în spitale este mai mare în: Satu-Mare (1. conform cu necesităţile zonale. SCOPUL REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI este creşterea performanţei spitalelor cu asigurarea accesului la servicii spitaliceşti. Adecvarea structurii serviciilor spitaliceşti la aşteptările utilizatorilor – prin restructurarea acestora astfel încât serviciile publice să răspundă aşteptărilor publicului.

8. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. gradul de utilizare a paturilor. 8. în raport cu prevederile de la punctul 2. 3.). 4. 2.). în 12 . Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale.G. 9. 5. existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate. Măsuri strategice Până la 30 iunie 2002: 1.3. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. Implementarea sistemului informaţional. asistenţă de urgenţă etc. B. 5. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor. 4. 7. indicator cost spitalizare/zi.Pentru urmărirea acestor obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. indicele de mortalitate. controlul infecţiilor. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării. Indicatori de performanţă Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). dotare cu aparatură medicală etc. 6. număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D.R. indicele de rulaj/pat al bolnavilor. resurse umane. pe pat şi pe bolnav. 6. durata optimă de spitalizare. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi. C. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. 7.

Până la 31 decembrie 2002: 1. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. 2. 3. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. clinici. 4. ANALIZA PERFORMANŢEI SPITALELOR ŞI MĂSURI DE RESTRUCTURARE A UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI Factorii care influenţează performanţa spitalului sunt: 1. 5. Gradul de autonomie a spitalului Are cel mai mare impact în reorganizarea structurală a unui spital. orăşeneşti. Resursele umane Probleme prezente: 1. VI. conform nevoilor. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă.vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. Implementarea sistemului informaţional. Gradul de autonomie este de fapt capacitatea spitalului de a lua decizii privind: A. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. 13 . 3. 2. în vederea reducerii deceselor premature. responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor. gradul de responsabilitate financiară. 3. 2. 1. VI. municipale. de unică specialitate. expunerea spitalelor la presiunile pieţei. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nounăscuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. 2. 4. gradul de autonomie al spitalului. funcţia socială. Până la 31 decembrie 2004: 1. institute şi centre medicale cu paturi. Flexibilitate redusă în angajarea şi concedierea personalului angajat. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene.

funcţionarea comisiilor de calitate. Între cele două limite spitalul poate să decidă nivelul de încadrare cu personal. medicamentelor şi materialelor sanitare. 3. Număr insuficient de personal cu studii superioare în serviciile financiar-contabil.). VI. Managementul clinic – ghiduri de practică. Este necesar să se redefinească actualele norme de încadrare cu personal prin stabilirea unor limite inferioare care să asigure calitatea serviciilor şi fără de care spitalul să nu primească certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii şi a unor limite maximale. resurselor umane. precum şi a investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la activitatea de cercetare. stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi şi spitale. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. b. Măsuri strategice: 1. clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti). 2.2. B. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare prin: a. stagiarilor. circuitul pacienţilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între secţii. Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să pună accent pe creşterea flexibilităţii în normativele privind încadrarea cu personal. în furnizarea serviciilor spitaliceşti 14 . Normative pentru numărul de personal (important de luat în calcul aportul rezidenţilor. relaţia cu alte unităţi sanitare în funcţie de competenţele spitalului etc. umane şi investiţiile de capital) sunt corelate cu performanţa lor. c. cercetătorilor şi cadrelor universitare pentru pacienţii internaţi). Expunerea spitalelor pe piaţa serviciilor spitaliceşti Constă în măsura în care resursele spitalelor (financiare. definirea responsabilităţilor cadrelor didactice universitare în desfăşurarea activităţii spitalelor. 2.

Măsuri strategice: Reforma în acest domeniu poate însemna transferul de responsabilitate către spital. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. 4. 3. Colegiul Medicilor din România şi Ministerul Finanţelor Publice. 15 . responsabilităţilor şi limitelor pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Toate aceste măsuri presupun totodată definirea clară a rolurilor. se realizează prin planificare de servicii. În acest caz.Măsuri strategice: 1. Gradul de responsabilitate financiară Creşterea responsabilităţii spitalului în construirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli. 3. 2. Experienţa internaţională arată că. cu păstrarea economiilor făcute şi penalizare în cazul datoriilor poate să constituie un mecanism de creştere a eficienţei. acreditare şi contractare de servicii. Controlul costurilor este un bun stimulent economic pentru spital numai dacă spitalele pot utiliza banii economisiţi pentru a creşte calitatea serviciilor sau pentru a trata mai mulţi pacienţi. VI. 4. pentru sănătate costurile sunt în continuă creştere. Creşterea responsabilităţii spitalelor în ceea ce priveşte capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile prin nivelul de rambursare a acestora. Creşterea competiţiei pe piaţa serviciilor presupune realizarea unei relaţii directe între veniturile spitalelor şi performanţa serviciilor oferite. Responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor Responsabilitatea pentru performanţa spitalelor este în prezent una centrală. Realizarea mecanismelor de competiţie pentru resursele umane şi investiţiile de capital. chiar şi în ţările unde aceste mecanisme există şi funcţionează. rolul principal revenind Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi se realizează prin controlul asupra resurselor umane şi prin aplicarea legislaţiei din domeniul public. Cu atât mai mult se impune o atenţie deosebită pentru contabilitatea costurilor serviciilor spitaliceşti. mecanismele de control sunt indirecte. Măsuri strategice: Decizii corecte pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. VI.

Acţiuni necesare: 1. prestatoare de servicii B. Funcţie socială Reforma organizaţională la nivelul spitalelor este motivată de creşterea eficienţei spitalelor.). număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. 16 . transferuri. tratamentul pacienţilor cronici care nu sunt asiguraţi. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc. mod de internare etc. Măsuri strategice: Prioritar în reforma spitalelor trebuie să fie identificarea funcţiilor sociale şi definirea organizaţiilor responsabile. reinternări. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi non profit. riscul în cazul bolilor infecţioase. 5. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1. Măsuri strategice pe termen scurt: PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVEL CENTRAL SAU LOCAL A. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. 4. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare. acoperirea serviciilor pentru populaţia neasigurată. dar nu pot fi neglijate obiective ca echitatea şi protecţia financiară. VII. GESTIONAREA MAI EFICIENTĂ A RESURSELOR LA NIVELUL SPITALULUI Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare mai mare banilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii medicale eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. 3. număr de urgenţe. rata de ocupare a paturilor. serviciile de urgenţă care sunt mai costisitoare decât estimările contractuale.VI. 2. De exemplu.

ambulatoriu. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii medicale. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. 5. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii.) 17 . de angajare etc. asistent-şef). funcţiile şi responsabilităţile etc. B. 6. secţiilor etc. 3. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri.5. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia. 4. C. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare ale spitalului etc.). Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului. echipamente etc. directori adjuncţi. resurse disponibile.). Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu. 2. PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVELUL SPITALELOR: A. contabil-şef. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii. încadrarea cu personal. Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. 2. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile. servicii.) echipei manageriale de performanţele spitalului. laboratoare. Acţiuni necesare: 1. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. compartimente.

C. 3.Activităţi necesare: 1. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. 2. 2. b. c. dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale a clădirilor şi echipamentelor. funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. 18 . Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului . Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor. inclusiv a implicaţiilor financiare. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. 4. analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente. Reorganizarea secţiilor. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului.). 3. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului. 4. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. în vederea creşterii eficienţei. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. compartimentelor. 2. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. D. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare.

Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau compartiment al spitalului. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională. 19 . în ceea ce priveşte echipamentele. Acţiuni necesare: 1. 4. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost eficacitate. 6. Măsuri strategice pe termen mediu/lung: A. B. 3. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate. Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti. Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile. tehnologiile. 5. inclusiv încadrarea cu personal.3. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe. 2. Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii.

03 0.06 28 40 25 40 30 26 25 25 20 25 25 10 40 25 24 35 35 36 10 0 24 26 0 40 0 20 30 15 31 25 40 15 15 25 25 10 115 8 0 15 15 234 1 2 3 4 5 6 A TOTAL JUDET la %0 locuitori Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita-N. SI DE CRINOOLOGIE INTREP. TERIT. JUDETUL Anexa 1 ENDO- CARDI- NUTRITIE SI DIABET 7 1252 0.TERSIOCARDIGIE TORI NE NALE TA AD.TOLOINSOTI.05 0. LOGIE BOLI SI REUMAFARA INPROFE. CTR. 12 Calarasi 13 14 15 16 Cluj Constanta Covasna Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Ialomita Iasi Ilfov Maramures Mehedinti Mures Neamt Olt Prahova Satu-Mare Salaj Sibiu Suceava Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.01 0. 1 2 3 4 5 6 160378 22656 1179 745 6076 746 7.PATURI IN SPITALE TERITORIALE LA 31.Bucuresti 20 .27 0. NR.2000 PATURI IN SPIT.XII.15 1.ENDO.03 2945 411 0 10 156 0 3726 473 15 40 130 30 3809 535 25 0 138 20 3790 523 34 0 110 25 5309 580 20 0 100 10 1862 226 0 0 70 0 3614 4183 2596 3159 2752 1657 7274 4420 2312 3128 5114 3798 1165 2660 3003 4738 1252 7787 882 4167 2146 5161 3150 2927 5439 2231 1771 3434 4112 2961 6658 1488 3148 2832 1814 20004 617 609 343 514 540 258 1034 470 169 505 696 452 178 422 430 723 250 785 426 571 302 572 386 414 1290 382 285 362 523 485 575 242 435 384 312 2967 12 35 0 0 0 0 60 30 0 15 40 20 0 45 0 25 0 75 0 25 10 50 45 10 10 15 10 25 0 5 44 0 0 50 0 429 0 30 30 0 0 0 85 0 0 25 0 0 0 0 0 25 0 70 0 50 10 35 0 0 0 0 0 135 50 0 50 0 0 0 0 100 80 120 100 110 110 68 233 100 890 125 125 110 70 75 90 197 26 150 0 135 80 251 137 130 127 70 45 127 115 55 240 65 68 99 45 804 15 50 40 0 20 0 60 0 15 0 0 0 0 0 0 62 0 0 0 35 0 0 35 0 45 0 15 0 50 0 20 0 0 0 25 174 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.

15 0 0 63 1 10 25 55 2 0 10 76 3 14 30 105 4 47 40 100 5 0 0 40 6 0 85 70 7 40 25 60 8 0 50 71 9 0 50 62 10 0 0 71 11 0 0 30 12 65 45 160 13 50 10 40 14 0 20 25 15 0 40 45 16 35 35 75 17 60 25 105 18 0 0 15 19 0 0 55 20 0 0 85 21 15 0 103 22 0 0 48 23 152 65 170 24 0 0 0 25 35 0 30 26 0 0 50 27 60 50 95 28 12 18 79 29 0 25 68 30 30 135 120 31 0 15 40 32 0 0 30 33 35 75 55 34 0 0 70 35 0 0 82 36 55 120 130 37 0 0 30 38 0 25 81 39 0 30 30 40 0 0 25 41 493 225 672 42 21 .ROCTR.00 0.30 23 0 178 301 0 145 156 0 27 15 55 355 0 235 0 120 25 0 83 281 0 281 0 0 29 0 144 160 0 100 0 60 42 25 150 940 0 497 117 326 0 0 50 230 0 100 0 130 0 13 75 559 0 25 265 269 25 30 179 583 0 293 0 290 25 20 66 330 0 190 0 140 0 0 116 520 0 0 320 200 0 20 75 125 0 125 0 0 0 0 30 225 25 0 100 100 65 0 196 705 0 185 265 255 0 0 145 185 25 110 0 50 15 10 55 166 0 65 0 101 60 0 110 225 0 0 90 135 20 40 220 615 0 0 145 470 49 0 85 355 0 165 0 190 0 0 35 55 0 55 0 0 45 0 140 200 0 0 60 140 20 0 100 595 0 0 50 545 52 10 135 590 0 590 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 120 37 210 1296 0 0 310 986 0 0 0 341 0 341 0 0 0 0 145 526 0 140 150 236 0 15 75 166 0 91 0 75 60 45 205 700 0 0 335 365 0 11 95 235 0 115 0 120 0 0 70 247 0 0 105 142 50 0 100 530 0 100 430 0 25 0 70 185 0 25 90 70 105 0 50 90 0 0 90 0 25 0 155 560 0 560 0 0 0 0 140 436 0 200 20 216 0 0 110 350 0 110 185 55 55 55 161 1081 0 0 205 876 0 0 35 96 0 90 6 0 20 0 90 242 0 149 18 75 65 0 121 315 0 315 0 0 30 0 30 145 0 62 0 83 379 233 920 1185 40 60 1085 0 NEUORL RO.PSIHI.PSIHIROLOROLONEATRIE ATRIE ATRIE GIE GIE VROZE ACUTI CR.23 0.PSIGIE HIATRIE 16 17 18 1208 1273 3416 0. 8 9 10 11 12 13 14 15 1456 579 5229 17026 90 5519 4597 6820 0.HEMATOTAL GAS.03 0.06 0. CHI.20 0.76 0.TOLOPSIHIDIN CARE : TROGIE ATRIE ENTENEUPSIHI.25 0.05 0.06 0.NEUNR. RUR.

25 436 0.10 18 50 30 25 60 25 45 65 55 40 45 17 78 35 35 50 80 62 10 40 15 85 0 85 0 55 50 104 55 40 75 50 25 55 35 15 112 7 0 30 30 506 28 4064 0.14 10 50 50 55 100 36 60 75 35 30 25 25 542 50 15 50 130 25 0 25 0 50 30 140 10 40 30 60 85 60 80 35 25 55 40 50 100 40 50 50 20 815 27 2294 0.02 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 65 0 0 0 0 0 0 0 0 50 0 0 0 0 251 ONCOLOGIE ORTOPEDIE UROLOGIE 26 3253 0.18 85 110 85 115 130 52 50 140 75 86 35 62 150 230 40 55 80 90 25 80 48 160 0 80 0 105 47 165 100 65 150 60 60 75 65 75 141 22 51 64 40 716 PEDIATRIE 29 12488 0.61 312 202 275 336 395 145 190 335 240 311 320 190 739 295 95 300 479 320 135 285 250 471 190 580 30 330 294 430 270 225 517 190 165 242 350 281 540 163 235 221 174 1540 CTR.05 22 35 40 35 25 0 28 60 15 40 0 15 0 25 5 0 40 50 0 0 0 50 0 30 0 35 6 15 30 35 39 25 10 25 0 6 45 10 0 0 15 232 CHIRURGIE CARDIOVASC. OFMOLOGIE 19 2800 0. 24 1043 0.07 12 50 55 55 80 0 45 45 55 25 0 20 115 40 0 0 45 60 0 0 0 0 10 135 0 40 15 50 25 30 45 25 0 60 35 15 65 23 30 26 25 319 CHIRURGIE PLASTICA RECUP.BOLI NR.37 175 175 170 310 200 120 235 170 75 107 126 35 290 300 100 155 295 240 105 86 185 188 25 375 0 205 70 350 212 160 285 148 105 180 345 150 287 100 219 105 70 982 CONTAGIOASE CHIRURGIE GENERALA 21 13587 0.02 6 8 0 0 25 0 0 10 10 0 0 0 50 15 0 15 30 25 0 10 10 10 0 60 0 0 0 30 15 0 25 0 0 0 0 4 60 0 0 0 6 75 23 1675 0.12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 52 45 95 66 103 39 50 42 43 64 60 25 135 40 30 40 75 80 15 65 80 73 25 200 0 30 40 90 55 66 85 35 27 55 35 70 160 35 90 30 36 319 20 8215 0.56 253 287 286 344 465 130 327 320 150 323 273 190 470 330 151 260 390 240 115 272 265 345 170 550 0 325 192 535 271 245 358 236 185 195 350 233 615 150 354 185 201 952 22 . TAL- CHIRURGIE BMF CHIRURGIE COPII 22 499 0.

34 9257 0. RECUP.01 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 101 0 0 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 NR.03 0 15 20 0 28 20 45 0 0 0 25 0 30 0 0 0 25 25 0 43 35 0 0 0 0 35 0 30 0 0 0 15 15 0 130 0 10 0 30 30 15 0 38 1151 0.69 385 442 325 415 452 250 345 347 285 302 340 162 580 385 168 402 551 461 125 291 328 403 215 629 51 375 234 399 348 358 590 230 140 257 410 402 579 140 330 345 210 1456 NEONATOLOGIE 33 6559 0. SI BALNEOFIZIOT. MEDIC.15 54 70 46 93 105 50 95 65 40 28 85 38 180 90 30 50 118 78 18 73 90 131 25 125 0 95 45 130 65 70 70 50 55 60 93 60 130 80 72 47 42 482 OBSTETRICA GINECOLOGIE 32 15442 0.03 0 0 34 85 0 0 50 10 60 0 0 10 40 0 0 20 15 0 0 60 0 55 0 10 0 50 0 10 65 6 0 0 0 0 0 0 65 0 84 0 0 0 DERMATOVENERICE 31 3423 0.25 167 221 247 31 315 53 135 90 15 0 20 10 400 880 0 165 149 25 0 145 115 171 25 565 0 231 50 90 55 140 135 0 35 120 75 74 55 12 50 178 50 339 MEDICINA GENERALA CRONICI 37 621 0. CTR.29 118 200 166 228 170 100 174 115 120 141 117 77 205 215 73 148 238 192 47 118 141 179 87 220 19 168 105 185 195 140 248 135 76 146 200 128 225 85 155 127 103 530 PNEUMOFTIZIOLOGIE CHIRURGIE TORACOPULM.02 0 0 0 0 15 0 0 15 0 0 0 0 30 0 0 60 40 70 0 0 0 0 0 55 0 25 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 57 0 0 0 0 115 23 .RECUPERARE PEDIATRICA 30 729 0.05 0 90 20 50 0 40 0 0 0 20 65 0 0 0 0 20 54 25 62 25 0 120 20 75 0 0 0 40 0 65 0 0 30 0 100 55 30 0 120 25 0 0 ANESTEZIE REANIMARE 39 3715 0. 36 5633 0. 40 161 0.17 106 58 96 88 122 30 59 133 63 65 70 55 143 110 25 73 144 118 20 60 42 125 41 208 5 90 40 75 50 75 125 50 33 85 70 61 211 40 47 55 40 509 ALTE SEC.41 0 348 551 245 435 130 130 335 165 180 160 105 289 325 55 80 200 290 125 0 55 159 40 485 0 361 190 150 170 148 135 130 140 245 360 185 420 105 270 205 110 1046 35 492 0.

55 0.59 1.8 246.0 246.1 299.8 10.2 9.8 9.44 1.1 11.6 275.92 0.54 0.6 8.39 1.66 0. 12 Calarasi 13 Cluj 14 Constanta 15 Covasna 16 Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 Ialomita 24 Iasi 25 Ilfov 26 Maramures 27 Mehedinti 28 Mures 29 Neamt 30 Olt 31 Prahova 32 Satu-Mare 33 Salaj 34 Sibiu 35 Suceava 36 Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M. IN SPITALELE TERITORIALE NR.4 8.61 0.8 261.9 8.57 0.7 268.59 0.04 0.4 DE SPITALIZARE 8.77 0.5 10.34 1.9 11.55 0.7 272.05 0.7 9.Bucuresti JUDETUL NUMAR PATURI 156766 2945 3726 3809 3790 5199 1862 3624 4063 2596 3079 2752 1657 6997 4255 2312 3128 4994 3678 1165 2660 3003 4588 1252 7332 880 4167 2044 5161 3150 2927 5239 2201 1771 3428 4112 2715 6466 1488 3148 2832 1814 18757 UTILIZAREA DURATA MEDIE PATURILOR 275.79 1.7 8.84 0.3 268.1 254.1 254.7 9. 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.2 296.9 252.3 271.5 5.5 263.9 8. TOTAL 1 Alba 2 Arad 3 Arges 4 Bacau 5 Bihor 6 Bistrita-N.7 8.48 1.0 7.6 10.3 10.4 297.18 0.0 RULAJUL 31 29 24 33 37 27 29 32 30 31 29 26 34 33 30 24 33 31 35 33 35 21 24 43 32 18 29 32 28 32 36 33 34 28 24 32 31 23 32 34 34 39 38 MORTALITATEA 0.44 0.98 0. CRT.8 8. RULAJUL SI MORTALITATEA IN ANUL 2000.3 271.79 0.15 0.4 306.9 266.61 1.2 7.3 276.8 277.32 0.94 0.0 8.4 242.1 273.6 279.34 1.3 255.8 8.6 289.15 0.89 0.Anexa 2 UTILIZAREA PATURILOR.5 249.4 14.39 0.8 9.2 8.7 8.0 8.5 257.1 8.9 295.6 250.8 8.6 8.0 219.2 8.1 302. DURATA MEDIE DE SPITALIZARE.42 1.4 8.5 280.24 0.86 0.65 0.2 273.06 0.6 9.5 299.4 301.6 9.2 9.6 255.9 7.84 0.83 0.0 233.22 0.31 BOLNAVILOR IN SPITALE 24 .2 7.7 254.39 0.6 9.7 279.6 8.3 8.1 10.95 0.27 0.2 286.7 7.0 287.18 1.0 277.

2. STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ŞI MATERIALELOR SANITARE 25 .

statul este obligat sa garanteze. s-a realizat un studiu amplu. Pentru industria farmaceutica nationala. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. Conform acestui pricipiu. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI . Reglementarea circulatiei medicamentelor orfane. calitate si eficacitate dovedite. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: Inspectia farmaceutica. statutul inspectorului. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. disponibile si utilizate in mod rational. accesibilitate. Sustinerea industriei locale. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: 1. in baza caruia s-a stabilit scopul Politicii nationale a medicamentului. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. transparenta. Politica nationala a medicamentului este. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. are un rol important.SINTEZĂ - Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. calitatea ingrijirii si continutul costului. parteneriat. in cadrul carora serviciul terapeutic. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. se confrunta cu mari dificultati financiare. Documentul final. in concordanta cu cerintele UE. In esenta. inclusiv din punct de vedere financiar. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. care. este cel prevazut de Constitutia Romaniei la art. Romania si-a definit un program adecvat. competitie corecta. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. de asemenea. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. in prezent. 26 . inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente. pentru transpunerea in propria legislatie. prin legi si reglementari specifice. avand ca obiectiv medicamentul. Regulile de buna practica. cu conditia sa fie accesibile. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. In perioada 1999 – 2000. cu siguranta. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. Principiul.33. un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese.

imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor. asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi. informarea publicului – automedicatia. 4. elaborarea listei medicamentelor esentiale. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate medicamentului în sistemul de sănătate). de utilizarea 27 . Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. referitoare la consumul de medicamente. elaborarea ghidurilor terapeutice. elaborarea listei medicamentelor compensate. 3. relatia medic – farmacist – pacient.2. Definirea. medicilor.

Documentul final. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. s-a realizat un studiu amplu. ne propunem urmatoarea metodologie: 28 . Pornind de la ideea ca Politica naţionala a medicamentului este un instrument practic de angajare. care sa implice toţi posibilii parteneri din domeniu.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI Introducere In perioada 1999 – 2000. producătorii de medicamente. pe baza ghidului OMS de realizare a obiectivului asupra politicilor naţionale ale medicamentului. de structura. care au condus la stabilirea obiectivelor Politicii naţionale a medicamentului si a planului de acţiune prioritar pentru implementarea acesteia. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. prezenta elaborare a strategiei privind Politica nationala a medicamentului. datorate nearmonizarii cerinţelor cu situaţia reala sau impunerii de termene si restricţii care nu si-au aflat corespondent in posibilitatea de desfasurare reala a principiilor politicii. reprezinta o reactualizare a celei elaborate la finele anului 2000. Comitetul Naţional. care sa evalueze periodic directiile mentionate. Din acest punct de vedere. Pentru prezentarea acesteia. - In sensul celor mentionate. descriind obiective comune si activitati corespunzatoare in termene de legi si regulamente. descrierea aferenta a actiunilor necesare rezolvarii problemelor. stabilirea unui comitet national de lucru in domeniul Politicii nationale a medicamentului. de procedura si rezultate. Apreciem ca studiul a fost efectuat cu multa rigurozitate. tinand seama de pasii indepliniti la diferite momente si de aparitia sau persistenta unor probleme. cronicizarea si acutizarea unor aspecte ale politicii medicamentului. si a fost circumscris ideii de armonizare cu cerinţele Uniunii Europene. resurse umane. publicarea documentului reactualizat si distribuirea acestuia catre politicieni si alti factori importanti. ca aceasta politica vizează imbunatatirea procesului decizional cu privire la medicamente. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. dezvoltare institutionala. intr-un cadru identificat. profesioniştii din cadrul serviciilor de sănătate. institutionalizat. care a analizat situatia pentru perioada studiata. reglementat si finantat. finantare – sunt necesare urmatoarele directii de lucru: reactualizarea periodica a politicii nationale a medicamentului. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. in vederea atingerii unui consens. in scopul pregătirii domeniului medicamentului pentru momentul aderării României la Uniunea Europeana. Din analiza pentru anul 2001 a indicatorilor de baza. a identificat problemele si prioritatile. a stabilit strategiile si a realizat planul de acţiune pentru transpunerea strategiilor. s-au putut desprinde concluzii cu referire asupra a doua categorii de principii / probleme: imbunatatirea unor aspecte privind aplicarea Politicii naţionale a medicamentului. a concluzionat ca implementarea planului trebuie sa fie rezultatul unei colaborări strânse intre autoritatile statului. pacienţi si ONG-uri. planul de acţiune propus in cadrul documentului menţionat va fi reactualizat cu masuri si termene in prezenta strategie.

competitie corecta. avand ca obiectiv medicamentul. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. Romania ar trebui sa-si defineasca in prezent un program adecvat. date economice. Evaluarea situatiei prezente. cu siguranta. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. informarea si educatia continua in domeniul consumului de medicamente. fara a cuprinde si alte produse incidente in actul de asistenta sanitara. calitatea ingrijirii si continutul costului. alocarea medicamentelor in bugetul acordat sanatatii / politica de finantare a sectorului public. indicatori de structura si proces: legislatie si reglementari. In esenta. cu identificarea indicatorilor si a dificultatilor. disponibile si utilizate in mod rational. se extinde doar asupra produselor medicamentoase cu indicatie terapeutica. date privind sectorul farmaceutic. date privind starea de sanatate. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. statul este obligat sa garanteze. 29 . Este de evidentiat ca Politica nationala a medicamentului. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. selectarea si inregistrarea medicamentelor esentiale. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. in prezent.33. II. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. politica de preturi. Evaluarea situatiei prezente s-a efectuat tinand seama de indicatorii identificati cu ocazia studiului efectuat in cadrul Programului PHARE dupa cum urmeaza: indicatori de baza: date populationale. transparenta. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. date privind sistemul sanitar. prin legi si reglementari specifice.I. Definirea scopului. II. III. la art. cheltuielile totale cu medicamente. a planului de actiune prioritar in vederea implementarii obiectivelor. bugetul public alocat sanatatii. I. care. Definirea scopului Politicii nationale a medicamentului in Romania Principiul in baza caruia s-a stabilit scopul politicii nationale a medicamentului este cel prevazut de Constitutia Romaniei. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. astfel definita. in cadrul carora serviciul terapeutic. inclusiv din punct de vedere financiar. are un rol important. se confrunta cu mari dificultati financiare. calitate si eficacitate dovedite. accesibilitate. parteneriat. distributia si logistica in sectorul public. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului prin definirea obiectivelor acesteia. cu conditia sa fie accesibile. Politica nationala a medicamentului este de asemenea un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. Pentru industria farmaceutica nationala. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. Conform acestui pricipiu. procedurile de achizitionare in cadrul sectorului public. autorizate de Agentia Nationala a Medicamentului. in concordanta cu cerintele UE. pentru transpunerea in propria legislatie.

procent alocat din bugetul sanatatii pentru medicamente = 26%. Satu Mare.numar de depozite farmaceutice aflate sub autoritatea Ministerului Sanatatii si Familiei = 1 (Compania Nationala „Unifarm” S.000 . La nivelul Companiei Nationale „Unifarm” S.A. si 80% din consumul intern.Date privind sectorul farmaceutic: . Iasi. Timisoara.resurse umane: . . utilizate in tratamentul bolilor cronice. dintre care 9 unitati au obtinut certificare partiala GMP. C. Constanta. din care 676 in mediul urban si 14 in mediul rural. din care totalul cheltuielilor cu medicamente in valoare absoluta = 8374. .C.2 mld.A.cheltuielile anuale pentru medicamente pe cap de locuitor situeaza Romania mult in urma tarilor dezvoltate. „Sanifarm” S. prin reglementari legale (Legea nr. respectiv 94 DCI (in anul 2000).F. Regimul juridic al tuturor drogheriilor este cel privat.A. ordinele ministrului sanatatii nr.numar drogherii: 799/2001. exprimat in milioane USD. .industria autohtona de medicamente acopera 40% din consumul intern. a avut urmatoarea evolutie: 1995 312. Tg.F. care beneficiaza de gratuitate: 259 DCI. . .F. „Pharma” S.bugetul de sanatate in valoare absoluta = 31.sub aspect valoric. 73/1995 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare): rezerva pentru situatii speciale si rezerva de mobilizare a MSF.A. . din care 2973 in mediul urban si 978 mediul rural. .numar farmacisti ~ 8. din care 430 in mediul urban si 319 in mediul rural. Oradea. S.procent din PIB alocat sanatatii = 4. Mures.). Bucuresti). In perioada 1990 – 2000. Oradea. Cluj.facultati de farmacie: Bucuresti. . . . 1318 (20. Din totalul produselor comerciale. 100/1998. . consumul intern de medicamente.sediu = 9 .F.C. s-au constituit.7%) sunt produse romanesti.000 .unitati teritoriale = 13 . de nici o subventie de la stat. S.9 1996 317 1997 305.numar inspectori in cadrul Directiei Generale Farmaceutice = 7 . 2 dintre ele pentru toate fluxurile.numar inspectori in Agentia Nationala a Medicamentului: . N.numar medicamente inregistrate pana in 2001: 796 DCI sub forma de 6371 denumiri comerciale. .969. diferita de constituirea rezervelor.710. .numar de unitati farmaceutice (fostele oficii farmaceutice) aflate in proprietatea statului si in curs de privatizare = 4 (S. S. sub aspect valoric. lucrand pe principiul autofinantarii. ca orice societate comerciala. pentru activitatea sa de baza.numar farmacii in sectorul public (spitale): 400/2001 . „Centrofarm” S. Bucuresti. „Galenus” S. Craiova.numar farmacii din sectorul privat : 3951/2001. „Unifarm” nu a beneficiat. sub aspect fizic.numar asistenti de farmacie ~ 18.numar unitati producatoare de medicamente: 84/2001./ 2000.1% / 2000.numar medicamente pe listele cu medicamente prescrise si eliberate cu contributie personala a asiguratului si cu medicamentele fara contributie.A. .2 1998 486 1999 506 30 .A.C.C. din care 895 OTC.numar depozite medicamente: 690/2001.667 mii lei. 875/1999 si 612/2001. Legea nr. fiind de aproximativ 17 USD/ cap de locuitor.

care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei . din punct de vedere valoric.0 55.In tarile Europei Centrale si de Est.669/19 iulie 2001 privind criteriile si modalitatile de ajustare a preturilor si tarifelor reglementate. .0 45.669/2001.0 Date privind evolutia preturilor In prezent.0 49.9 56. crt.Ordinul ministrului sanatatii nr.1 38.Hotararea Guvernului nr. . avizarea preturilor se face in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii nr. agentii economici intocmesc documentatiile de ajustare in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.4 51. 1 2 3 4 5 6 7 TARA Slovenia Cehia Ungaria Slovacia Polonia Romania Rusia USD/ cap de locuitor 175 80 77 51 47 16 13 In anul 2000. In ceea ce priveste consumul de medicamente.6 43. actele normative care stabilesc formarea si avizarea preturilor medicamentelor de uz uman sunt: .0 61. . in anul 1997.36/2001 si Hotararea Guvernului nr. Pentru produsele medicamentoase din import.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. 917/1999.36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei. acest indicator a fost de 17-18 USD/cap de locuitor. . era urmatoarea: Nr. situatia cheltuielilor anuale pe cap de locuitor.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31 .Ordonanta de urgenta nr. 879/2000 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr.917/1999 pentru aprobarea Normelor de stabilire a metodologiei de calcul a preturilor cu ridicata si amanuntul la produse medicamentoase.Ordinul ministrului sanatatii nr. in Romania.0 39. In baza actelor normative in vigoare. gradul de acoperire al pietei interne se prezinta astfel: Gradul de acoperire al pietei interne (% / an) Modul de asigurare al consumului intern de medicamente 1995 1996 1997 1998 1998 Productia interna Import 61.917/1999 privind stabilirea cotei de adaos comercial al farmaciei pentru medicamente prescrise in ambulatoriu in boli cronice.

P0 = nivelul pretului cu ridicata la precedenta ajustare. YCV = parametrul de ajustare. si indeosebi ai celor referitori la activitatea farmaceutica. Adaosul comercial se stabileste diferentiat: . instruire continua si salarizare corespunzatoare a acestuia.pentru medicamentele din import.pentru medicamentele din productia interna conditia de livrare este “franco gara de destinatie”. determinat conform prevederilor art. ceea ce face ca pana la finele anului 2001. si anume: P1 = P0 (1 + YCV X K) In care: P1 = limita maxima a pretului cu ridicata. aceasta regasindu-se numai la nivel central. inclusiv ambalajul de conservare si transport”. termen prea scurt pentru implementarea integrala a Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. ajustarea acestora facandu-se dupa o formula unitara.Rezulta o metodologie de calcul diferentiata pentru produsele medicamentoase din productia interna si cele din import.36/2001. .lipsa unei legi a functionarii farmaciei si drogheriei. durata relativ mare (uneori peste 2 ani) a autorizarii de punere pe piata a medicamentelor.3 alin. s-au desprins urmatoarele dificultati cu care se confrunta sectorul farmaceutic: 1. 32 In domeniul productiei locale se evidentiaza: lipsa unei sustineri financiare din partea statului. In domeniul activitatii de supraveghere a unitatilor farmaceutice se remarca: . conditia de livrare este “franco depozitul importatorului. . cei care au realizat un procent de .numar foarte mic de inspectori. La preturile cu ridicata astfel formate se aplica adaosul comercial.(3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.lipsa unui statut al inspectorului implicat in activitatea de supraveghere care sa evidentieze caracterul special al acestei functii si sa stabileasca un sistem institutionalizat de recrutare. cuprins intre 7% si 33%. Ajustarea preturilor cu ridicata si amanuntul se face la o devalorizare mai mare de 5%.activitatea serviciului pentru stupefiante si psihotrope este realizata de o singura persoana in conditiile in care problemele ridicate de toxicomanie si de trafic ilicit de droguri sunt in crestere. . Vn0 = valoarea parametrului la data ajustarii precedente. Din analiza indicatorilor. recuperarea cu intarziere a banilor de la beneficiari. care reflecta avantajul consumatorilor. . K = coeficientul de corectie a parametrului de ajustare. nu si in teritoriu. dupa urmatoarea formula: Y = Vn1 – Vn0 / Vn0 unde: Vn1 = valoarea parametrului la data ajustarii. 2.

5.lipsa unei liste a medicamentelor esentiale dupa model OMS care sa stea la baza elaborarii listelor medicamentelor din sistemul asigurarilor de sanatate.inexistenta criteriilor geografice si demografice la infiintarea farmaciilor publice duce la aglomerarea farmaciilor in mediul urban in defavoarea mediului rural. . sa nu poata realiza deplina implementare. .- - implementare a regulilor cuprins intre 50% – 80%.lipsa unei reglementari nationale privind asigurarea medicamentelor orfane. . Sistemul actual de calcul si avizare a preturilor produselor medicamentoase genereaza o serie de dificultati: 33 . . fapt care intarzie finalizarea lor si punerea pe piata a produselor (capacitatea medie de studiu este de aproximativ 30 studii / an). in formula de calcul a pretului medicamentelor romanesti nu sunt prevazute cheltuieli de cercetare-dezvoltare pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. este necesara reglementarea acestui aspect. . mai ales in conditiile in care plata se face in limita fondurilor alocate (plata incerta ca timp si valoare). costuri ridicate pentru efectuarea studiilor de bioechivalenta pentru produsele generice. protectia mediului si pentru promovare. lipsa unor actiuni coerente de promovare a utilizarii rationale a medicamentulu prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice. in conformitate cu cerintele Parlamentului European si ale CE (Regulamentul nr. .lipsa unui sistem informational national privind consumul si miscarea medicamentelor conduce la imposibila apreciare a nivelului consumurilor. Intrucat taxa de participare nu reprezinta o garantie de buna executie.supradimensionarea listei de medicamente compensate ceea ce duce la costuri ridicate si sincope in rambursarea catre beneficiar a costurilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.insuficienta cunoastere a activitatii de autorizare de punere pe piata de catre reprezentantii producatorilor romani si straini. a tendintelor morbiditatii si nevoilor terapeutice. . achizitia de noi medicamente prin licitatie la nivelul spitalelor este ingreunata de taxele de participare foarte mari (prohibitive) pentru producatorii şi distribuitorii autohtoni. In domeniul autorizarii de punere pe piata: . centrele in care se desfasoara sunt putine la numar. In ceea ce priveste prescrierea rationala a medicamentelor se remarca lipsa unor programe coerente de formare continua a profesionistilor care prescriu si elibereaza medicamentele.necorelarea resurselor financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cu necesarul real de medicamente al populatiei. iar investitiile umane si materiale sa nu-si atinga finalitatea. . 3. 141/2000).numar insuficient de evaluatori la nivelul Departamentului de evaluare-autorizare din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului determinat de salarizarea descurajanta. 4.lipsa serviciilor farmaceutice in mediul rural si zonele defavorizate influenteaza negativ accesibilitatea si disponibilitatea medicamentelor. In domeniul disponibilitatii si accesibilitatii medicamentului: . 6. lipsa prevederilor legale privind substitutia generica.modificarea periodica a reglementarilor in procesul de armonizare a legislatiei cu cea a UE.

. ce reglementeaza transparenta masurilor privind pretul produselor medicamentoase de uz uman si inscrierea lor in scopul sistemului national de asigurari de sanatate. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic.669/2001 nu tin cont de Hotararea Uniunii Europene 89/105/EEC. 1. asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate.36/2001. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului III.152/1999. in conditiile in care se trece la conversia celorlalte valute in EUR.. 2.A.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.2. . Definirea obiectivelor III. iar pentru produsele din tara dupa 45 de zile.1. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: inspectia farmaceutica.36/2001 cat si Hotararea Guvernului nr. 1..Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. cu completarile si modificarile ulterioare. . Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: 34 asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente. la medicamentele din import fata de medicamentele din productia interna. autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. .modul defectuos de constructie a grilei valorice pentru preturi si nivelul subevaluat al preturilor propuse. regulile de buna practica. .36/2001.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente.dimensionarea si ajustarea insuficienta a marjei de risc valutar. III.limitarea posibilitatilor de ajustare a preturilor doar la importurile efectuate in dolari S. . Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Politica Nationala a Medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: III.V.669/2001 nu tin cont de competentele prevazute in art.asimilarea operatiei de stabilire a preturilor produselor medicamentoase din import nou autorizate cu operatia de ajustare a preturilor produselor aflate pe stoc.modul de plata discriminatoriu aplicat pentru plata T. reglementarea circulatiei medicamentelor orfane.mecanism de avizare a preturilor redundant si costisitor. III.U.A.1. dupa cum prevede Ordonanta Guvernului nr. elaborarea listei medicamentelor esentiale. . elaborarea listei medicamentelor compensate. sustinerea industriei locale. . cat si Hotararea Guvernului nr. in sensul implementarii conditiilor GMP pentru producatorii romani. .dimensionarea necorespunzatoare a cotelor de adaos comercial.- necorelarile legislative privind organismele abilitate sa reglementeze preturile medicamentelor: . statutul inspectorului. la medicamente din import plata facandu-se in momentul importului conform Declaratiei vamale de import.

1.2. elaborarea ghidurilor terapeutice. Colegiul farmacistilor este in mod obligatoriu implicat. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi.1. Regulile de buna practica sunt elaborate cu scopul de a stabili principiile si liniile directoare obligatorii care reglementeaza domeniul de aplicare.1. cu rol consultativ. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor.4.1. Incurajarea consumului rational de medicamente formarea continua a farmacistilor. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. in cantitatile necesare si la preturi accesibile nu poate fi realizata fara o industrie locala puternica. Institutiile implicate in activitatea de inspectie sunt: Ministerul Sanatatii si Familiei – Directia Generala Farmaceutica – Serviciul de inspectie farmaceutica si Agentia Nationala a Medicamentului – Departamentul de inspectie farmaceutica. medicilor.1. siguranta si eficacitatea dovedite. Definirea. III.1. de supravegherea produselor medicamentoase. sub prestare de juramant.1.1. prelevarea de probe pentru analize s. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentului în sistemul de sănătate). Sustinerea industriei locale Asigurarea populatiei Romaniei cu medicamente cu calitatea. publicului – III. relatia medic – farmacist – pacient. in activitatea de inspectie farmaceutica. armonizarea cu cerintele UE III.3. III. in scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de 35 .a. informarea automedicatia.III. Strategia de sustinere a industriei locale trebuie sa includa: sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de materii prime utilizate in industria farmaceutica. a respectarii Regulilor de buna practica in activitatile din domeniul medicamentului si crearea unui corp de specialisti raspunzatori.1. sigurantei si eficacitatii produselor medicamentoase pe parcursul urmat de acestea de la cercetare – fabricatie si pana la utilizatorul final. Inspectia farmaceutica si statutul inspectorului Scopul activitatii de inspectie farmaceutica este supravegherea calitatii.

Lista medicamentelor esentiale va avea la baza date statistice oficiale. va include acele medicamente menite sa satisfaca nevoile majoritatii populatiei. in detrimentul zonelor rurale defavorizate sau izolate. III.1. .1. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase este atributia Agentiei Nationale a Medicamentului. .realizarea unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si Familiei. Lista revizuita a medicamentelor esentiale se va baza pe ghidurile terapeutice pentru asistenta primara si spitaliceasca de Comitetul de experti pentru elaborarea acestor ghiduri.identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase romanesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat. se va elabora o lista minima obligatorie de medicamente corelate cu necesitatile de tratament aferente patologiei zonei respective.1. siguranta si eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a medicamentului si nu se poate realiza decat in baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internationale. politic si financiar. se impune a fi stabilita prin elaborarea reglementarilor specifice. III.intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor romanesti.2.3. medicamente aferente celei mai des intalnite patologii in randul populatiei respective. b) substitutia generica: .Fabricatie si a celor pentru materiile prime. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor In scopul cresterii disponibilitatii calitative (forme farmaceutice) si cantitative a medicamentelor este necesara elaborarea listei nationale a medicamentelor esentiale care. la zi.elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a) metodologia de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele romanesti in raport cu cele de import. in conformitate cu conceptul OMS. Aceasta lista se revizuieste si adapteaza periodic in raport cu datele statistice mentionate si cu progresele specifice in domeniul medicamentului. privind consumul de medicamente in stransa corelatie cu morbiditatea. se poate realiza prin crearea unor facilitati adecvate . De asemenea. Uniformizarea repartitiei teritoriale pe criterii geografice si demografice a unitatilor de distributie (farmacii si depozite) in scopul evitarii concentrarii acestor zone urbane. Autorizarea de punere pe piata Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea. comitet independent profesional. . Industria Farmaceutica si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Gradul de accesibilitate a medicamentelor este influentat de pretul medicamentelor si cuantumul de resurse financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cheltuielilor 36 .

elaborarea si publicarea anuala a unui Index oficial al medicamentelor (Nomenclator). la momentul oportun. dozarea. durata si costurile aferente tratamentului medicamentos respectiv. Acest cuantum ar trebui strict corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. a medicamentelor cu calitate dovedita. Definirea.1. OTC-uri). eliberarea corecta a medicamentelor.pentru medicamente.crearea de programe de formare continua pentru medici si farmacisti care sa vizeze utilizarea rationala a medicamentelor. in Romania exista urmatoarele prioritati in domeniul utilizarii rationale a medicamentului: .Promovarea automedicatiei corespunzatoare si prevenirea automedicatiei necorespunzatoare prin: publicarea listelor de medicamente clasificate dupa modul de eliberare (prescriere. III. dezvoltarea si modernizarea unui „Cod de Etica pentru practicienii farmacisti“. Asociatiilor Producatorilor de Medicamente.eficientizarea inspectiei de farmacie . . . Agentiei Nationale a Medicamentului. care sa ia in consideratie conditiile clinice. .Promovarea utilizarii rationale a medicamentului prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice. Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.1.3.prescrierea rationala a medicamentelor. . La ora actuala. cai de informare independenta privind medicamentele si buletine informative. educarea populatiei in privinta utilizarii rationale a medicamentelor si automedicatiei . Colegiilor Medicilor si Farmacistilor. Incurajarea consumului rational de medicamente Utilizarea rationala a medicamentului trebuie sa fie dezideratul oricarui sistem de sanatate si trebuie sa se bazeze pe: . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi a medicamentelor 37 - . disponibilitatea. - Incurajarea utilizarii rationale a medicamentelor trebuie sa revina Universitatilor de Medicina si Farmacie. riscurile si beneficiile. III. Acestea trebuie sa fie accesibile tuturor profesionistilor implicati.4. eficacitatea.

amendarea Proiectului de lege pentru adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.alocarea unui procent din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii si Familiei corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei.152/1999.stabilirea procentelor de compensare in functie de aceleasi criterii. Romania se gaseste intr-un proces de schimbari majore si rapide.monitorizarea preturilor si a consumului de medicamente la nivel national in scopul fundamentarii deciziilor ulterioare privind politica de preturi si cuantumul de compensare. finantarea si rambursarea acestora. avand in vedere caracterul duplicitar al celor doua acte normative. precum si protectia sociala acordata. In scopul remedierii deficentelor existente in sistemul de rambursare. eliminarea paralelismului finantarii medicamentelor cuprinse atat in programele nationale de sanatate. formarea Comitetului economic de lucru. respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. gradul de accesibilitate si suportul pentru dezvoltarea industriei locale. ce va furniza datele Comisiei Economice. In privinta politicii de preturi si de rambursare. . . . terapeutice si economice in limita fondurilor colectate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si in functie de prioritatile de sanatate stabilite. liberalizarea preturilor pentru produsele OTC.152/1999 . Stabilirea unei politici de preturi realiste reprezinta expresia finala a competitiei. stabilirea unei cote destinate medicamentelor utilizate in spitale din bugetul global al acestora. cu implicarea tuturor autoritatilor ce participa la formarea si avizarea preturilor.36/2001 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. controlul lor. in a doua etapa. necesitatea existentei unui singur organism de stabilire a preturilor unitar pentru toate produsele medicamentoase. In cadrul general de promovare a politicii nationale a medicamentului. cat si in lista vizand bolile cronice. politica de preturi trebuie sa fie reglementata astfel incat sa asigure dezvoltarea unei competitii corecte.monitorizarea in prima etapa a consumului calitativ si cantitativ de medicamente si ulterior. din care. in vederea stabilirii si avizarii preturilor. .dimensionarea listelor medicamentelor eliberate cu si fara contributia asiguratilor pe baza criteriilor transparente si profesionale.Un element esential al politicii de sanatate a unei tari il reprezinta finantarea cheltuielilor de sanatate. - - 38 . creandu-se in acest fel premisele pentru formarea Comisiei Economice de Preturi. Pretul reprezinta in final una dintre parghiile prin care Ministerul Sanatatii si Familiei reglementeaza politica sa de sanatate. exprimand modul in care medicamentul este disponibil. sunt propuse urmatoarele masuri: . Nivelul de dezvoltare al economiei influenteaza si chiar determina alegerea sistemului de finantare a cheltuielilor in domeniul sanatatii. o pondere importanta revine medicamentelor.

-

transparenta sistemului legislativ si a sistemului de preturi prin publicarea periodica a cataloagelor de preturi, cointeresarea farmacistului in vanzarile medicamentelor cu preturi mici, stimularea acestuia prin cota de adaos comercial, care poate fi aproximativ egala pe fiecare transa valorica;

- crearea unui sistem unitar de control al preturilor, atat pentru medicamentele din productia interna, cat si pentru cele de import, in asa fel incat acesta sa nu poata restrictiona libera circulatie a marfurilor (produselor medicamentoase), desideratul fiind realizabil cu sprijinul Comisiei de transparenta; - in vederea armonizarii legislatiei, se impune aplicarea prevederilor directivei UE 89/105 privind transparenta masurilor care reglementeaza preturile si politica de compensare a produselor medicamentoase (in sistemul national de asigurari de sanatate) prin infiintarea Comisiei de transparenta prin ordin al ministrului sanatatii si familiei. III.2. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului este prezentat sub forma de tabel, care cuprinde definirea obiectivului strategiei, sarcina consecutiva, responsablitatea, durata de rezolvare, rezultatele asteptate, cuantificarea rezultatelor si indicatori de urmarit, natura costurilor suplimentare necesare rezervarii sarcinilor, resursele financiare posibile, constrangerile derivate. Acest plan de actiune este prezentat sub forma de anexa (Anexa 1). Glosar de termeni - OTC (Over the Counter): produse medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală; - GMP (Good Manufacturing Practices): Reguli de Bună Practică de Fabricaţie (RBPF)

39

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
– SINTEZA – Din studiul statisticilor in domeniu, elaborate de institutiile specializate la nivel national, se observa ca pentru materialele sanitare codate comercial CAEN 3310, la nivelul anului 2000, gradul de acoperire al consumului intern este de 13.5%. Tendintele pe termen mediu si lung sunt de 29.5% la finele anului 2005 si, respectiv, 35.9 %la nivelul anului 2010.Cifrele de mai sus reprezinta gradul de acoperire a consumului intern din resurse de productie ale economiei romanesti. Aceasta perspectiva ne face sa ne focalizam strategiile pe termen mediu si lung pe achizitie de pe terte piete . Necesitatea acoperirii cerintelor trebuie bazata pe pozitia de piata a ofertantilor, indicator ce ne da informatii multiple, validate de mecanismele economice. Distingem astfel ca operatori de piata: - Furnizorii; - Casele Judetene de Asigurari de Sanatate; - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate; - Unitatile sanitare beneficiare. Strategia de achizitie cuprinde urmatorii pasi: 1. Listarea firmelor care au operat pe codul CAEN 3310 la nivelul anului precedent (baza de date la Ministerul Industriei si Comertului). 2. Ordonarea ascendenta functie de cantitatile livrate /produs - ne da imaginea asupra cotei de piata a furnizorului/produs. 3. Casa Judeteana de Asigurari isi construieste necesarul si incheie cu Casa Nationala contract pentru furnizarea de materiale sanitare. 4. Casa Nationala organizeaza achizita pe baza necesarului din teritoriu (contingent). Firmele care opereaza pe codul CAEN 3310 interesate, liciteaza cota de piata pentru anul in curs functie de pret specificatie tehnica etc. 5. Firmele castigatoare contracteaza structura de produse cu unitatile sanitare care au contract cu casa prin casele judetene de asigurari carora le revine obligatia de monitorizare a derularii livrarilor contingentate si termenii contractuali. 6. Firmele castigatoare vor beneficia de decontare directa cu casele de asigurari judetene. 7. Livrarile se fac de catre furnizor in conditia „ franco beneficiar” pe baza comenzilor - in limita contingentului, vizate de Casa Judeteana de Asigurari. 8. Pentru cererile ce depasesc nivele contractate , unitatile sanitare vor organiza achizitia in conformitate cu prevederile legii, relatia contractuala si de decontare fiind furnizor – unitate sanitara. 9. Licitatiile se fac anual. Dimensionarea cantitativa si sortimentala se realizeaza pe baza necesarului contractat de fiecare Casa Judeteana cu Casa Nationala. Avantajele acestei strategii se regasesc in primul rand in modul de fundamentare a ofertei pornind de la date reale de piata libera, canalizate spre un interes polarizat ca structura si pret prin metode ce stimuleaza - ce-i drept indirect - indigenizarea necesarului national. Primul efect este reducerea de pret, dar efectele ulterioare sunt cu mult mai importante si se concretizeaza in stimularea productiei interne.

40

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
(1) Scurtă prezentare a sectorului. Locul şi rolul în cadrul industriei şi al economiei MATERIALELE SANITARE sunt cuprinse in sectorul industrial APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE care în codificarea Activităţilor Economiei Naţionale - CAEN - cuprinde clasa CAEN 3310: Producţia de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE, respectiv Fabricarea de echipamente medicale şi chirurgicale şi dispozitive ortopedice. Sectorul industrial CAEN 3310 este reprezentat de produse, tehnologii şi servicii medicale realizate în cca. 105 agenţi economici din care peste 20 sunt producatori de materiale sanitare. Ponderea sectorului industrial CAEN 3310 în PIB-ul industriei CAEN 33 a cunoscut o scădere majoră, de la 0,223 la 0,0622, în perioada 1991–1994, o dată cu scăderea drastică a întregii industrii şi economii româneşti, iar în perioada 1995–1996 a cunoscut o creştere lentă (nesemnificativă), după care în perioada 1997–2000 a avut o pondere tot mai minoră, dar cvasiconstantă, situaţie motivată şi de pătrunderea agresivă şi necontrolată a produselor medicale străine pe piaţa românească. Producţia industrială a sectorului industrial în perioada 1990–2000 a cunoscut o scădere majoră, de la cca 139,35 mil. $ la nivelul anului 1990, la cca 17,26 mil. $ la nivelul anului 1993, după care a avut o creştere lentă, până în 1996, ajungând la cca 33,26 mil. $, după care a urmat o scădere uşoară, ajungând la cca 22,98 mil. $ în anul 2000. Personalul angajat în sectorul industrial CAEN 3310 a cunoscut, în perioada 1990– 2000, o scădere majoră, de la 4325 persoane la 1296 persoane în anul 2000, această situaţie datorându-se scăderii producţiei industriale, restructurării societăţilor comerciale aferente şi emigrării masive a specialiştilor (ingineri, cercetători). Plecându-se de la momentul actual al INDUSTRIEI, de ajustare sectorială, fie prin restrângeri de activităţi, fie prin modernizare şi/sau dezvoltare, industria APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE - CAEN 3310 se caracterizează ca fiind necesară într-o verigă structurală şi funcţională pentru asigurarea sănătăţii populaţiei în ansamblul său, evidenţiindu-se, mai puţin prin ponderea valorică şi mult mai mult prin gradul său de compatibilitate şi de monitorizare a sănătăţii populaţiei. Sectorul industrial CAEN 3310, este o componentă importantă a industriei MECANICĂ FINĂ [Aparate şi Instrumente Medicale, de Precizie, Optice şi Ceasornicărie – CAEN 33], caracterizat printr-o pondere mai redusă în valoarea producţiei industriale dar printr-o ofertă tehnică valoroasă, sub aspect calitativ, cu o poziţionare competitivă, dependentă de capacitatea de ajustare la cerinţele pieţei şi condiţionată de relansarea mai multor sectoare industriale (energia electrică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, informatică, combustibil nuclear etc.). Industria MATERIALELOR SANITARE este, în esenţă, o industrie utilă şi indispensabilă asigurării sănătăţii populaţiei prin realizarea unor produse medicale necesare sectorului sanitar prin conectarea la marile tendinţe tehnologice şi tehnice ale industriei similare europene şi mondiale. (1) Evoluţia restructurării sectorului. Principalii factori care au influenţat evoluţia acestuia A) Evoluţia restructurării sectorului: 41

dependabilitate (70%). echipamente tehnologice universale şi cu grad scăzut de automatizare etc. 42 .9%. ajungând la cca 23. în sectorul industrial. iar pentru tehnologii. în comparaţie cu nivelul mondial de referinţă (100%). pe de o parte ca urmare a schimbării sistemului economic. raportat la nivelul preţurilor practicate pe plan european / internaţional este într-o dispersie de cca (55–80%). pe de altă parte. nivelul tehnic al produselor a fost îmbunătăţit pe linia caracteristicilor constructiv-funcţionale şi a performanţelor tehnice.(a) Evoluţia capacităţilor de producţie din sectorul industrial CAEN 3310 este exprimată prin gradul de acoperire (încărcare). (d5) gradul de vânzare a unor dotări tehnologice neperformante sau trecerea lor în conservare este mare şi tinde spre finalizarea acestora. până la 43.8% la nivelul anului 1994. gamă sortimentală (65%). ca urmare a lipsei de comenzi.3% la nivelul anului 2000. nivel de preţ (67. (b) Evoluţia nivelului tehnic al produselor şi tehnologiilor. precizie (70%). apreciere globală performanţe (72. când a început să aibă o creştere lentă. grad de automatizare redus. ergonomie (65%). performanţă hard (70%). ponderea societăţilor comerciale mari este de 1. materiale şi semifabricate. componente şi subansambluri din import. (d6) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie în funcţie de cerinţele pieţei este într-un proces continuu în fiecare societate comercială. B) Principalii factori care au influenţat evoluţia sectorului industrial (b1) schimbarea sistemului economic şi durata lungă a perioadei de tranziţie către economia de piaţă. a ajuns la o menţinere constantă începând cu anul 1999. cunoaşte. blocajului financiar. dar şi pe linia calităţii de materii prime. Cu toate acestea.272). lipsei investiţiilor etc. (d) Caracterizarea restructurării se sintetizează astfel: (d1) gradul de privatizare al sectorului este de cca 93. ca extindere nomenclator (62.. iar dinamica preţurilor indigene este definită printr-un indicator de creştere foarte mare . continuă.5%). acesta fiind mult inferior gradului de încărcare al anului 1989 (100%). a pătrunderii masive a produselor medicale străine. ale redresării.4% societăţi comerciale micro şi mici şi la 4. politicile şi căile de derulare.31–0. uzurii tehnologice de fabricaţie. nivele scăzute. pentru produse praguri joase. Această situaţie a fost în concordanţă cu scăderea drastică a economiei în general şi a producţiei industriale în special.5%). (d7) forţa de muncă.5% la nivelul anului 2000.5%) şi raport performanţă / preţ (1. ce au prevăzut diferenţiat strategiile. a desprinderii de capacităţi reprofilate în alte societăţi. precum uzura fizică şi morală (60–80%). (b2) programe de guvernare elaborate într-un mediu de alternanţă politică. prin asimilarea proiectării asistate pe calculator şi prin introducerea de elemente. a înfiinţării de noi societăţi (IMM-uri) etc.7% societăţi comerciale mijlocii. (d2) ponderea firmelor mici şi mijlocii din totalul de 105 agenţi economici a ajuns la 93. (d4) gradul de vânzare a unor active neproductive este mare şi tinde spre valorificarea lor. greutăţii în aprovizionare cu materii prime şi materiale. datorită abordării unei concepţii noi în proiectare. duratei mare de asimilare a produselor. (c) Nivelul preţurilor produselor sectorului industrial CAEN 3310. (d3) gradul de desprindere sau divizare de capacităţi de producţie este din ce în ce mai mare.

faţă de 1997. cât şi capacităţile tehnologice şi de producţie ale societăţilor comerciale cu răsfrângere imediată asupra stării societăţii). (b9) deficienţe ale legislaţiei interne.121. (2) Evoluţia principalilor indicatori pe perioada 1989–2000 (a) Evoluţia producţiei industriale a sectorului CAEN 3310 cunoaşte o scădere majoră.6% faţă de 1998 şi la cca 91. (c) Evoluţia importului privind sectorul industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere substanţială pe toată perioada 1993–2000. şi în conformitate cu standardele / normele UE. Priorităţi pentru viitor (A) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000 Diagnoza sectorului industrial CAEN 3310 se caracterizează astfel: 43 . (b5) politica de supravieţuire a societăţilor comerciale.E. (b) Evoluţia exportului privind sectorul CAEN 3310 cunoaşte aproape o stagnare până în 1992. cu generarea procesului de migrare a specialiştilor în străinătate. la produsele sectorului industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere continuă pe toată perioada.570 miliarde lei) la nivelul anului 2000 şi reprezentând un procent de 16. în perioada 1996–1997. când ajunge la o valoare de cca 13.119 mil. ce au determinat polarizarea "potenţialilor" oameni de afaceri şi "falimentarea" firmelor mici şi în special a IMM-urilor. la cca.98 mil. aplicat societăţilor comerciale din profil. de la 139. (3) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000. 22. $. cu mici fluctuaţii. (b7) decapitalizarea şi blocajul financiar. ajungând la nivelul anului 2000 la cca 152. (b3) distorsiunile proceselor economice. la cca 112. acesta scăzând continuu din anul 1996. ceea ce arată o integrare substanţială a inteligenţei şi a valorificării superioare a materiei şi materialului.9% faţă de 1996. până în anul 2000.. (e) Valoarea adăugată. ajungând în anul 1998 la o creştere de cca 192. după care urmează o creştere continuă. la nivel de societate şi la nivel instituţional (ce au determinat involuţii privind ciclul de fabricaţie al produsului. suprapuse cu întârzierea adoptării reglementărilor comunitare europene privind circulaţia produselor. şi de cca 150% faţă de 1997.5%.5 miliarde lei) la nivelul anului 1990. pe toată perioada 1993–1998.6% în 1998. ajungând la cca 108. $ (498. (b6) lipsa unor investiţii proprii sau atrase (ce au determinat menţinerea în stare precară a tehnologiilor şi a dotărilor capacităţilor industriale şi afectarea capabilităţii tehnologice a acestora). după care cunoaşte o scădere uşoară până în anul 2000.8 % în 2000 faţă de 1999. ajungând la cca 79. (b10) lipsa unei dotări tehnice şi tehnologice a societăţilor comerciale la nivelul corespunzător cerinţelor tehnico-tehnologice ale produselor pe piaţa internă şi externă.35 milioane $ (3.52%. (b4) nivelul neperformant şi modelul vechi al managementului. adică la un procent de cca 662% faţă de producţia industrială a anului 2000. (d) Gradul de acoperire al consumului intern privind sectorul industrial CAEN 3310 este exprimat prin valori scăzute.9% faţă de 1999. (b8) practicarea de creditări restrictive şi selective privind însăşi creditarea şi nivelul dobânzilor bancare.relansării economice şi ale integrării în U.

în 1998.8% faţă de 1997. la cca 92. cunoscând la nivelul anului 1997 un număr de cca 2.8% faţă de 1997. în 2000 la cca 85% faţă de 1999.72% în anul 1997. la 21. astfel. iar la nivelul anului 2000.75% faţă de anul 1997.8% faţă de 1997. în 1999 la cca 97. în continuare. iar producţia internă nu satisface major consumul intern.73% faţă de 1997 şi la cca 75% faţă de 1998.79% faţă de 1998 şi la cca 86.c. în general. (c3) asimilarea în fabricaţie. în mod permanent. 44 . la sectorul industrial CAEN 3310. la 24.27% în anul 1999 şi la 13. la 333. la sectorul industrial CAEN 3310. la 91.25% în anul 1999 faţă de anul 1998.1% faţă de 1999. (8) producţia industrială a cunoscut în general scădere bruscă la începutul intervalului 1990–1993. în funcţie de cerinţele pieţei. (10) productivitatea. la 14. de la 27.08% în anul 1996.). o creştere lentă.6% faţă de 1998. la 151.44% faţă de anul 1997. este.52% în anul 2000.23% faţă de 1997. acoperit din acesta. consumul intern este acoperit în mare parte din import.5 miliarde lei (p. pe perioada 1990–2000. (9) valoarea adăugată.2% faţă de 1997 şi la nivelul anului 2000. (5) ponderea exportului în cadrul sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut. (3) numărul de personal a scăzut continuu pe toată perioada 1990–2000.6% în anul 1993. în preţuri raportate. după care a urmat o scădere uşoară.52% în anul 2000. a produselor rezultate din cercetare-dezvoltare. (4) exportul în cadrul sectorului industrial CAEN 3310.66% faţă de anul 1998 şi la 80.89% în anul 1993. în mare parte. la 21. capitalul social pentru sectorul industrial CAEN 3310 a ajuns la cca 75. prin transfer tehnologic. este în preţuri raportate. a variat de la 236% în 1995. în 1999 la cca 130. a avut o evoluţie ascendentă.134 persoane pe sectorul industrial CAEN 3310.(1) capitalul social este în scădere din cauza schimbării structurii societăţilor comerciale (prin divizare. ajungând la nivelul anului 1999. (6) importul de produse specifice sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut o creştere substanţială. cu abateri pozitive la nivelul anilor 1994–1997. (7) gradul de acoperire al consumului intern este exprimat în procente. se observă că. la nivelul anului 1997. ceea ce arată că în România există piaţă. prin desprindere etc. faţă de 1993. (B) Priorităţi pentru viitor: (c1) creşterea ponderii produselor inteligente şi informatice. în creştere uşoară. de la 5. în 2000 la cca 98.96% în anul 1999. în 2000 la cca 112. ajungând la nivelul anului 1998 la cca 89. ajungând în 1998 la 87.9% faţă de 1999 şi la cca 97% faţă de 1997. din ce în ce mai mici. la 31. deoarece consumul intern era. adică la 60. se constată că pe perioada 1999–2000 personalul s-a menţinut. în 1999 la cca 48% faţă de 1998. la nivelul anului 1997. la 112. în 1999 la cca 110. în 2000 la cca 120.95% faţă de 1999.55% faţă de anul 1999. în scădere.) la nivelul anului 1997 şi rămâne la aceeaşi valoare şi la nivelul anului 2000. în general. la 81. ajungând în 1998 la cca 151.2% faţă de 1997. (c2) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie. cca 1226 persoane. la cca 89. la 156. (2) cifra de afaceri este în scădere din cauza scăderii producţiei industriale a sectorului şi din cauza lipsei de comenzi de la beneficiari.8% faţă de anul 1998.8% în 2000 faţă de anul 1999. la cca 103.16% faţă de 1997.8% faţă de 1997. la cca 111.33% în anul 2000 faţă de anul 1993. practic capitalul social a scăzut în 1998 la cca 81. pe perioada 1990–2000.32% faţă de 1999.

E. conjunctura internă) (A) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă.. pentru sprijinirea "sănătăţii economiei" în ansamblul său şi "sănătăţii societăţii". (c8) continuarea selectării nomenclatorului de produse .U.A. (c11) asigurarea adaptării standardelor/normelor europene/internaţionale corespunzătoare produselor şi serviciilor din sectorul industrial CAEN 3310.E.E. (a4) gradul relativ înalt de maturizare a pieţelor din majoritatea statelor puternic industrializate.U. şi de inovaţia tehnologică.. şi Japonia. (c9) continuarea mutaţiilor în structurile de producţie ale firmelor în domeniu. (4) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă. la producţie. (e) evoluţia pozitivă a U. (c5) îmbunătăţirea şi modernizarea mediului de afaceri. (h) obligativitatea adaptării standardelor internaţionale pentru sprijinirea pătrunderii produselor româneşti pe piaţa internaţională / europeană. (c) creşterea cererii aparente pe plan mondial şi european. (c13) asigurarea dezvoltării complementarităţii domeniului românesc faţă de domeniul similar al U. (g) triada mondială este în principal "producătorul" şi "consumatorul" produselor medicale. (d) creşterea rolului şi ponderii U. depăşind în procente S. 45 .. şi Japonia.(c4) asigurarea instruirii / specializării personalului pentru activităţi de excelenţă în domeniu.. în triada S. export şi import. faţă de polii mondiali S.U.A . integrarea în U. (b) globalizarea economică şi globalizarea pieţei de desfacere. (c12) alinierea rapidă a produselor şi serviciilor româneşti aferente sectorului industrial CAEN 3310 la nivelul de calitate U. integrarea în U.A. (a3) necesitatea unor investiţii specializate din exterior. consum. şi.E..E.E. conjunctura internă) este sintetizată astfel: (a) conjunctura pieţei mondiale determină evoluţia generală a economiei şi a sănătăţii populaţiei prin: (a1) aportul însemnat de valoare adăugată. implicit. (i) exigenţe impuse de integrarea europeană manifestate de următoarele tendinţe: (i1) cererea este legată de nevoia de mai multă îngrijire şi de creşterea graduală a nivelului veniturilor U. (f) ritmul de creştere al pieţei produselor medicale este sensibil mai mare pentru U. în sensul creşterii orientării spre categoriile de produse medicale.Japonia .E.E. (c10) dezvoltarea permanentă a pieţelor noi. dependentă de demararea strategiilor la U. (c6) integrarea inovării şi înnoirii tehnologiei medicale de fabricaţie şi de diagnosticare şi monitorizare a sănătăţii.E. (c7) dezvoltarea nomenclatorului de produse cu nivel tehnologic şi informaţional ridicat. a strategiei sectorului industrial CAEN 3310. (a2) activitatea de inovare tehnologică şi a schimbului internaţional de tehnologii. determinat de gradul inteligent / productiv accentuat de prelucrare a materiei şi materialului.E.U. (i2) sprijinirea financiară (a României).

(a2. (6) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung (avantaje comparative şi competitive. mediu favorizant al dezvoltării sectorului industrial cu noi produse / tehnologii. 46 .) (5) Elemente de bază ale politicii sectoriale pe termen mediu şi lung (obiective. (i4) efectele ciclurilor economice europene. (b8) apariţia de norme şi legislaţii noi. mai ales prin atragerea de specialişti tineri. (B) Tendinţa de evoluţie a sectorului. (a2. corelaţia cu alte sectoare economice) (A) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung: consolidarea şi dezvoltarea firmelor şi creşterea competitivităţii prin: (a1) activizarea mediului de afaceri pentru dezvoltarea cererii interne.3) promovarea şi perfecţionarea managementului operaţional şi strategic.2) promovarea îmbunătăţirii calificării tehnice a personalului. (a1.2) dezvoltarea produselor pentru export.3) realizarea sistemului investiţional propriu fiecărei firme/societăţi comerciale. (b7) obligativitatea respectării normelor şi reglementărilor privind siguranţa şi sănătatea omului. este sintetizată astfel: (b1) derularea strategiilor naţionale cu posibilitatea integrării domeniului aferent sectorului industrial CAEN 3310. (a3) acordarea de fonduri investiţionale.1) intensificarea cererii interne. (a2) acordarea de facilităţi pentru rezultate competente obţinute la manifestări internaţionale.1) finalizarea procesului de privatizare şi reformă. (a2) dezvoltarea şi creşterea capacităţii concurenţiale a firmelor/societăţilor comerciale prin: (a2. (a1. (b6) dezvoltarea accelerată a proprietăţii private în domeniul produselor şi serviciilor medicale. ca principal segment de piaţă. căi) (A) Obiective majore (a1) maturizarea şi dezvoltarea structurilor de producţie prin: (a1.(i3) asimilarea legislaţiei comunităţii europene deschide reale perspective de atragere a investiţiilor străine. direcţii de evoluţie a principalelor activităţi / subsectoare. compatibile cu susţinerea dezvoltării domeniului aferent sectorului industrial (legea parcurilor industriale etc. propuneri şi măsuri principale. direcţii. generată de factori interni (conjunctura internă). (b2) ritmul accelerat de absorbţie şi valorificare a rezultatelor C-D-I. realizarea de pieţe noi. (a1.4) promovarea C-D-I aplicative prin susţinere financiară din surse publice şi atrase. menţinerea debuşeelor de piaţă. necesare retehnologizării societăţilor comerciale.

(c5) aplicarea legislaţiilor de politică regională. (c4) organizarea de centre de profit. (b4) modernizarea tehnologiilor. din partea guvernului. (F) creşterea aportului C-D pentru susţinerea domeniului sectorului industrial prin: (f1) sprijinirea programelor de investiţii pentru cercetare. de centre de marketing strategic.2 mld. (c2) formarea de IMM-uri noi. 133 / 2000 privind dezvoltarea IMM. de parcuri tehnologice. (f3) dezvoltarea de noi forme de infrastructură. (b9) dezvoltarea sistemului informatic şi informaţional. (C) accelerarea procesului de privatizare prin: (c1) restrângerea grupelor de produse. a unor împrumuturi bancare (interne / externe). de holding-uri / asociaţii / concerne. de centre de excelenţă. (b6) integrarea sistemului CAD/CAM.. Directiva de protecţie a consumatorilor. (f7) sprijinirea programului "Sănătate". (b7) implementarea unui management tehnologic. privind înfiinţarea parcurilor tehnologice / ştiinţifice.. (a6) facilitarea de spaţiu şi fonduri. (c6) promovarea programelor naţionale de C-D-I. (E) armonizarea cadrului legislativ şi instituţional privind aplicarea Legii nr. (f2) realizarea transferului tehnologic a rezultatelor C-D-I şi monitorizării transferului. cu asigurare de aport tehnologic. tranzacţii externe ce vor determina dezvoltarea tehnologică a domeniului. (f5) acreditări de laboratoare şi sprijinirea activităţilor de încercări în domeniu. şcoli de afaceri etc. Legea parcurilor tehnologice etc. (a5) garantarea. (f6) sprijinirea programului "High-Tech-Aparate şi Instrumente Medicale". (D) finalizarea alinierii la standardele internaţionale pentru produsele aferente domeniului. (b3) utilizarea de materiale noi şi performante. (c3) încheierea privatizării. (c7) absorbţia. (f4) sprijinirea programelor de C-D prin elaborare de proiecte aferente domeniului. prin mutaţii europene / internaţionale de tehnologii şi produse specifice domeniului. (b8) utilizarea reingineeringului şi a ingineriei concurenţiale.(a4) facilitatea de cooperări. 176/ 2000 privind dispozitivele medicale care asigura armoniozarea cu directivele UE privind dispozitivele medicale. (7) Prezentarea prognozei principalilor indicatori. (f8) dimensionarea capacităţii de C-D şi sprijinirea cercetării cu fonduri în valoare de 42. (b2) integrarea tehnicii de calcul. (B) modernizarea proceselor şi tehnologiilor prin: (b1) proiectarea asistată pe calculator. (b5) integrarea tehnologiilor curate şi "high tech". Legii nr. (A) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2001–2005 47 . prin aplicarea legii.lei.

la cca 68. cu cca 56.35%. cu un ritm mediu anual de cca 6%. la cca 114. la 29. la cca 110. la nivelul anului 2005. cu un ritm mediu anual de cca 7. (a7) ponderea exportului în total (import + export) va fi în perioada 2001– 2005. (b7) gradul de acoperire al consumului intern. având nevoie de cca 20.8%. 48 . (b6) productivitatea muncii va creşte. de la 3. dezvoltarea şi stimularea investiţiilor. (b2) producţia industrială va creşte pe perioada 2006–2010 la cca 139%.52%.(a1) cifra de afaceri va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 121.6%. cu un trend mediu anual de cca 13. va creşte de la 15. implementarea managementului calităţii.9% la nivelul lui 2001 la cca 8. (a6) productivitatea muncii va creşte. cu un ritm mediu anual de cca 4. (a2) producţia industrială va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 134.6%. sinteza resurselor necesare) (A) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen mediu cuprinde următoarele grupe de măsuri: (a1) grupa de măsuri pentru creşterea competitivităţii cuprinde: (a1. restructurarea activităţii industriale. (a5) personalul angajat va cunoaşte o creştere. (8) Sinteza programului strategic de evoluţie / dezvoltare a sectorului (principalele grupe de măsuri. la cca 166% pe perioada 2001–2005. adică cu un ritm mediu anual de cca 5. pe perioada 2006–2010. la nivelul anului 2001. instruirea şi aplicarea unui management modern şi operativ. (b4) importul va fi în scădere substanţială. în perioada 2001–2005.1) măsuri de politici neutrale: reglementări în domeniul calităţii şi protecţiei mediului. la cca 114. (B) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2006–2010 (b1) cifra de afaceri. va creşte de la 21.26%. pe toată perioada 2001–2005. (a8) gradul de acoperire al consumului intern. în perioada 2006–2010 va creşte la cca 129.27% la nivelul lui 2005. (a4) importul va fi în scădere substanţială.5%.3%.9%. selecţionarea grupelor de produse.32%.16% la nivelul anului 2006 la 35.5%. cu un trend mediu anual de cca 10.7%. în perioada 2006–2010.36%. (b3) exportul va fi în creştere.9% la nivelul anului 2010. (a3) exportul va fi în creştere. cu un trend mediu anual de cca 13. adică cu un trend mediu anual de cca 11.74%.7%.5 miliarde lei ca resurse financiare (de la buget şi atrase). în perioada 2006–2010. cu o rată medie anuală de cca 2. la cca 153% pe perioada 2006–2010. pe perioada 2001–2005.8%.6%. cu un ritm mediu anual de cca 6.13%.8%. la cca 127.9%. cu o rată medie anuală de cca 2. (b5) personalul angajat va creşte.8%.

lansarea programului "Formarea de Centre de Excelenţă şi Parcuri Tehnologice şi Afaceri pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". organizare "Centru de Marketing strategic" la nivel de grup societăţi comerciale. organizare parc tehnologic pentru produse "high-tech".2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: stimularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.8 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. organizarea de seminarii prin "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. grupa de măsuri vizând creşterea raportului C-D cuprinde: (a6. dezvoltarea de capacităţi şi abilităţi de atragere şi de utilizare a resurselor externe de finanţare a investiţiilor.1) măsurile: diseminarea informaţiei cu privire la cadrul legislativ şi instituţional. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. simularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 14 miliarde lei.1) măsurile: lansarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale".5 miliarde lei. grupa de măsuri privind programul de dezvoltare a resurselor umane cuprinde: (a7.1) măsuri de politici industriale: dezvoltarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". finalizarea privatizării societăţilor comerciale. proiectarea hard şi soft pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1 miliard lei.7 miliarde lei.5 miliarde lei.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: susţinerea realizării de produse industriale tehnologice noi.3) măsuri de politici industriale specifice: formarea de IMM-uri noi.8 miliarde lei. (a2. grupa de măsuri de armonizare a cadrului legislativ şi instituţional cuprinde: (a5.1) măsurile: elaborarea suportului de curs pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 3.1) măsuri de politici industriale: elaborarea unui program privind alinierea standardelor ISO/EN pe domenii. grupa de măsuri pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor cuprinde: (a2. elaborare propuneri documentaţie privind alte legi şi cadre legislative. grupa de măsuri de accelerare a procesului de privatizare cuprinde: (a3.(a2) (a3) (a4) (a5) (a6) (a7) (a1. realizarea în cooperări. benefice mai multor societăţi având nevoie de resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15.1) măsuri de politici industriale: formarea de IMM-uri noi. cofinanţare de proiecte cu aplicaţii multiple. 49 . (a1. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. cu asigurarea aportului tehnologic. organizarea "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. grupa de măsuri de aliniere la standardele internaţionale cuprinde: (a4. finalizarea privatizării societăţilor comerciale cu capital încă neprivatizat. lansarea programului "Relansarea Industrială în zone geografice defavorizate. organizare "Parc tehnologic pentru produse medicale "high-tech". proiectarea de standarde EN/ISO şi alinierea acestora. lansarea programului "Transfer Tehnologic pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale".

1)măsurile: investiţie în C-D-I pentru domeniu. (a16) grupa de măsuri pentru susţinerea programului de dezvoltare regională cuprinde: (a16. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 17. proiectare informare şi interfaţă cu alte instituţii pe investitorii străini. investiţie în domeniul proprietăţii intelectuale din domeniu. (a13) grupa de măsuri de susţinere a IMM-urilor cuprinde: (a13.1)măsurile: proiectarea unui "centru zonal de diseminare informaţii" pentru domeniu.5 miliarde lei / perioadă. şcolarizări pentru protecţia mediului în domeniu. (a12) grupa de măsuri de dezvoltare a cooperării industriale cuprinde: (a12. investiţie în domeniul calităţii din sectorul industrial.1)măsurile: elaborare suport de informaţii privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu. organizarea de workshop-uri privind diseminarea informaţiei în domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 5 miliarde lei / perioadă.2 miliarde lei.1 miliarde lei. privind legislaţia şi alte acte normative etc. politicile industriale privind rolul asociaţiilor profesionale şi sindicatele din domeniu.0 miliarde lei / perioadă. pentru diseminarea informaţiilor privind cadrul legislativ.1)măsurile: organizare de workshop-uri cu IMM-uri.1) elaborarea suportului de curs privind structurile de organizare şi a managementului în industrie. organizarea seminariilor de instruire / şcolarizare pentru structurile de organizare şi a managementului în domeniul aparatelor şi instrumentelor medicale.1)măsurile: proiectarea unui "cod de asigurare a unui climat investiţional de atragere investitori străini". (a11) grupa de măsuri de promovare a investiţiilor intangibile cuprinde: (a11. strategia sectorului industrial. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. organizarea şi promovarea informaţiilor privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu. proiectare proceduri pentru investitorii străini.(a8) grupa de măsuri de perfecţionare a structurilor de organizare şi a managementului cuprinde: (a8.1)măsurile: alinierea standardelor ISO/EN. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 22 miliarde lei / perioadă. (a15) grupa de măsuri pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru investiţii cuprinde: (a15. (a14) grupa de măsuri vizând protecţia mediului înconjurător cuprinde: (a14. pentru atestări ISO şi pentru şcolarizări pentru protecţia mediului.2 miliarde lei.1)măsurile: cooperarea în domeniul realizării de produse medicale mecatronice (cu o firmă străină). investiţie în domeniul standardizării din domeniu . proiectarea unui "Oficiu de Legături cu Industria" pentru 50 . având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 16 miliarde lei / perioadă. (a9) grupa de măsuri privind dezvoltarea unui mediu economic şi de afaceri prietenos cuprinde: (a9. (a10) grupa de măsuri de dezvoltare a concurenţei libere şi loiale cuprinde: (a10.1) măsurile: proiectarea unui program cu workshop-uri. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 2.. cooperarea în domeniul realizării unor servicii complexe centralizate (cu o firmă străină). promovarea de proiecte de acte normative în sprijinul IMM-urilor.

9 miliarde lei / perioadă.internaţională. cu preponderenţă pentru tehnologii avansate curate şi produse noi competitive din grupa "high-tech" . Resursele financiare ( de la buget şi atrase ) necesare pentru programul strategic pe termen lung sunt de 114 miliarde lei.E. set de instrumente comerciale şi financiare pentru susţinerea şi dezvoltarea accelerată a exporturilor de aparate şi instrumente medicale . 51 . (B) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen lung cuprinde următoarele grupe de măsuri: (b1) grupa de măsuri vizând restructurarea şi contribuţia la relansarea industriei cuprinde: (b1.1) măsurile: dezvoltarea unei game de produse medicale mecatronice pentru asigurarea şi monitorizarea sănătăţii societăţii româneşti . proiectarea unui "Centru de asistenţă şi consultanţă" pentru domeniu. dezvoltarea ofertei tehnice şi comerciale a sectorului industrial de aparate şi instrumente medicale pentru promovarea producţiei cu o înaltă valoare adăugată pe piaţa europeană .domeniu. (b2. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 7.1) măsurile : portofoliul de proiecte investiţionale .4 miliarde lei. de tehnologie şi knowhow şi de îmbunătăţirea climatului de afaceri . proiectarea unui "Plan de Afaceri" pentru derularea unui IMM în domeniu. derularea unor programe privind asimilarea în fabricaţie prin transfer tehnologic a rezultatelor cercetărilor. participarea la organizarea de Parcuri ştiinţifice tehnologice în domeniu. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 200 miliarde lei . finalizarea armonizării legislaţiei cu normele şi reglementările europene pentru asigurarea integrării în U. proiectarea unei "Reţele Informaţionale" pentru zone regionale de dezvoltare în domeniu. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 114 miliarde lei . a sectorului industrial . Resursele financiare (de la buget şi atrase) necesare pentru programul strategic pe termen mediu sunt de cca 180.

E. ce demonstrează interesul investitorilor români şi străini. conectarea industriei din acest domeniu la marile tendinţe tehnologice şi tehnice de dezvoltare industrială care se manifestă în prezent în economia mondială şi care este în previzibilă ascendenţă. (f) dezvoltarea industriei în perspectiva aderării la comunitatea europeană va fi susţinută de programele de dezvoltare.4% faţă de 2005. orientarea unor agenţi economici tradiţionali şi cu rezultate pozitive către export pe piaţa U. (b) exportul industrial este în creştere substanţială. contribuind prin gradul său de complementaritate si de realizare a proceselor medicale la susţinerea şi dezvoltarea unei economii şi societăţi româneşti sănătoase prin: apariţia de noi firme.4% iar în toată perioada 2006–2010 la cca 127. (1) (2) (3) (4) 52 . Apreciem că acest sector industrial este un sector viabil şi de perspectivă.8%. va creşte în toată perioada 2001–2005.5%). acesta se va reduce în toată perioada 2001–2005..CONCLUZII MATERIALELE SANITARE din cadrul industriei de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE. al căror obiect de activitate se încadrează în domeniile aferente domeniului.5% iar în perioada 2006–2010 va creşte cu cca 130.5%. (e) gradul de acoperire al necesarului intern va cunoaşte o creştere în perioada 2001– 2005. analizată în interdependenţa dintre strategia generală a industriei şi politica economică a ţării pune în evidenţă următoarele aspecte: (a) producţia industrială este în reviriment. şi conform trendului anual de creştere (cca 106%).5%.9%. începând cu 1999–2000. conform trendului anual de creştere (cca 111%) în toată perioada 2001–2005 va creşte la cca 146. iar în perioada 2006–2010 la 35. gradul ridicat de privatizare al domeniului. cu cca 66.52% la nivelul anului 2005.6% la nivelul anului 2001 la 29. în perioada 2001–2005 va creşte la cca 126. (d) productivitatea muncii. (c) importul industrial este în scădere substanţială şi conform trendului anual de scădere (cca 13. la cca 110. cu capital privat. de direcţiile şi măsurile privind restructurarea şi relansarea industriei şi de direcţiile şi măsurile privind continuarea dezvoltării economice durabile (vezi programele şi măsurile). iar în toată perioada 2006–2010 va creşte la cca 136% faţă de 2005. de la 15.5% iar în toată perioada 2006–2010 se va reduce cu cca 61.

3. STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SĂNĂTATE 53 .

imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi finantarea medicamentelor( acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) compensarea in cadrul sistemului national de sanatate 4.asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente .desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale b) Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor.elaborarea listei medicamentelor esentiale . in proncipal gospodaresti 54 .cresterea accesului la serviciile medicului de familie .control mai riguros si masuri punitive privind abuzurile si prescrierile nejustificate 2.Asistenta medicala primara . Asistenta medicala ambulatorie de specialitate . informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist– pacient c) Definirea. Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: a) Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .Bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate 1.SINTEZA Sistemul actual de finantare a sanatatii .controlul numarului de furnizori de servicii medicale care intra in relatii contractuale cu Casele de asigurari .controlul mai riguros al serviciilor medicale prin echipe complexe formate din reprezentanti ai Caselor de asigurari.identificarea problemelor actuale ale functionarii sistemului de asigurari Strategia de finantare a sanatatii si directiile de actiune: I.STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE .Spitale a) Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin stimularea cresterii veniturilor proprii datorita eficientizarii unor activitati.elaborarea listei medicamentelor compensate .utilizarea de contracte de prestare de servicii pentru servicii publice conexe actului medical . directiilor de sanatate publica si Colegiului medicilor din Romania 3. medicilor.asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate .

Monitorizarea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat .Introducerea standardelor contabile internaţionale . Atragerea de sume din bugetele locale: .Îmbunătăţirea managementului spitalului .Cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru : a) programe nationale de sanatate b) investitii.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe .Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate Pe termen mediu/lung .Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS .Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii Pe termen mediu şi lung .Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului .Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor.Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor (DRG) c) Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului Pe termen scurt .Pe termen scurt .Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare .Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante .Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor .pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local. pentru reparatii capitale si curente ale infrastructurii sanitare 55 . Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare . consolidari cladiri c) cresterea sumelor destinate actiunii privind achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6 luni-1 an III.Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti .Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Pe termen mediu/lung .Dezvoltarea Asociaţei profesionale a spitalelor II. Intrari de credite externe pentru achizitionarea aparaturii de mare performanta necesara furnizarii in conditii de calitate a actului medical IV.Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii . asocierea spitalelor cu investitori privaţi în vederea atragerii de fonduri suplimentare din partea noilor proprietari -Introducerea contabilitatii costurilor b) Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Pe termen scurt . constructii. a posibilităţii de a obţine venituri proprii si a posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului .Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii .Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare .Evaluarea performanţelor spitalelor .Imbunatatirea auditului intern al spitalelor -.Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor.Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională .

2. Introducerea asigurarilor sociale de sanatate . 56 . Pentru a putea furniza servicii medicale unităţile trebuie să fie autorizate şi/sau acreditate . Problemă: .STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE Introducere Reforma in sistemul sanitar a vizat o serie de obiective. programe nationale de sanatate si actiuni sanitare. a adus in sistem sume suplimentare pentru finantarea serviciilor medicale dezvoltandu-se pe principii care se regasesc in majoritatea tarilor din Comunitatea Europeana . La momentul actual finanţarea serviciilor se face pe baza de contract între furnizorii acestora şi casele de asigurări de sănătate. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate s-a trecut la un nou sistem de finantare a sanatatii. dispozitive medicale si medicamente necesare persoanelor asigurate. care functioneaza de la 1 ianuarie 1998.neadaptarea structurilor organizatorice si functionale ale furnizorilor de servicii medicale in raport cu sistemul de contractare a serviciilor medicale. precum si modul de implementare au fost deficitare in sensul ca reglementarile nu au fost in toate cazurile clar elaborate. de cca 60-70 % din fondurile de asigurari sociale de sanatate comparativ cu alte tari din CE ( 40-50%) unde o parte din aceste servicii sunt rezolvate de asistenta medicala ambulatorie sau ingrijiri de specialitate la domiciliul pacientului. Problemă: criteriul de stabilire a acesteia este tipul spitalului şi secţiei care furnizează serviciile şi nu diagnosticul pacienţilor. c) din credite externe pentru aparatura medicala de mare performanta . Sistemul de finantare a sanatatii Incepand cu 1 ianuarie 1998. a insemnat o schimbare fundamentala a modului de finantare a asistentei medicale si s-a perfectionat de la an la an. . Problemă: existenţa autorizării şi definirea criteriilor de acreditare. Situatia actuală privind finanţarea serviciilor medicale In prezent. Serviciile medicale rambursate sunt stabilite prin norme.Legislatia aferenta realizarii reformei. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. in opinia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate fiind de natura comerciala. b) din bugetul de stat pentru unitati sanitare si activitati din domeniul sanatatii publice. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. astfel: a) din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate pentru servicii medicale. 4. nu au avut programe de implementare si nici nu au fost monitorizate si controlate. investitii. Accesul la serviciile medicale spitaliceşti este condiţionat de necesitatea acestor servicii Problemă: lipsesc stimulentele şi posibilităţile medicului de familie de a acţiona în sensul degrevării spitalului de servicii nenecesare. e) venituri extrabugetare pentru programe de sanatate si activitati de perfectionare a personalului medical. 145/1997.nedefinirea clara a naturii juridice a contractelor de furnizare a serviciilor medicale. 5. 1. Durata considerată optimă a serviciilor spitaliceşti este stabilită prin norme. finantarea serviciilor medicale spitalicesti detine in continuare o pondere importanta comparativ cu celelalte tipuri de servicii. intre care reforma finantarii asistentei medicale detine un rol central. 3. d) din bugetele locale pentru stimulente acordate donatorilor voluntari de sange.

97% pondere in PIB in 1998 la 3. . Evolutia cheltuielilor totale pentru actiunea de sanatate in perioada 1998-2001 Mentionam ca aceasta a avut o evolutie crescatoare reflectata prin cresterea de la 3. care să permită un control mai riguros al serviciilor furnizate de medicul de familie şi al prescrierilor de medicamente şi al investigaţiilor paraclinice de către casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică. şi anume elaborarea de mecanisme de finanţare adecvate şi stabilirea unor standarde clare.1 % pondere in PIB in 1998 la 4. de supraveghere a gravidelor şi de depistare activă a bolnavilor TBC. la 1.Pentru a permite şi medicilor de familie să decidă cu privire la modul de utilizare a sumelor cuvenite s-a inlocuit bugetul de practică medicală cu un buget total.Pentru atragerea medicilor in localitati izolate. Soluţia este în principal una tehnică. Problemele care apar în implementarea acestuia sunt legate de insuficienta corelare a mecanismului de rambursare cu consumul real de resurse şi a acestuia din urmă cu standarde de eficienţă alocativă şi tehnică. cu conditii grele si foarte grele si cu un numar mic de locuitori. .La medicii de familie la care se constata abuzuri sau prescrieri nejustificate de medicamente s-a luat masura diminuarii drepturilor privind plata per capita.Faţă de reglementările actuale. numarul unitatilor sanitare si in special al spitalelor nu este corelat cu nevoia de servicii sanitare astfel incat Casa Nationala sa poata stabili in mod real relatia intre necesar si posibilitatea de acoperire financiara.Au fost introduse o serie de îmbunătăţiri la reglementările existente. De asemenea. . cheltuielile de administrare şi funcţionare a cabinetului medical. populaţie care nu a fost înscrisă pe lista unui medic de familie. 6.3 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente. sumele ce se alocau prin acest buget acordându-se medicilor prin majorarea corespunzatoare a sumelor plătite pe bază de tarif pe persoană asigurată şi tarif pe serviciu medical.7 miliarde $US si.si tarif pentru unele servicii medicale nominalizate . Valoarea in $US a cheltuielilor totale pentru sanatate a crescut de la 1. bazate pe informaţii reale şi precise pentru indicatorii ce reflectă eficienţa alocativă şi tehnică. considerate cu impact in sanatatea publica. împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate.2 % in 2001. astfel încât să se asigure realizarea integrală a programelor de imunizări. . Strategia de îmbunătăţire a finanţării şi direcţiile de acţiune Asistenta medicala primara -Plata serviciilor medicale prestate se face prin tarif pe persoana asigurata – persoanele inscrise pe lista medicului de familie. Fondul pentru tipuri de asistenţa medicală se determină prin aplicarea unor cote asupra fondului de cheltuieli pentru sănătate. cheltuielile cu servicii medicale si medicamente au crescut in aceeasi perioada de la 1. cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă. Din suma totală încasată medicul de familie va suporta şi cheltuielile de personal pentru asistenţii medicali şi alt personal încadrat. . respectiv. inclusiv cheltuielile de capital.Problemă: definire insuficientă a serviciilor acoperite prin asigurările sociale. 1. începând cu anul 2002 medicul de familie acorda servicii medicale şi pentru populaţia dintr-o anumită zonă repartizată de Direcţia de sănătate publică. se va acorda o indemnizatie de instalare . nu sunt corelate cu nevoile si nu ajuta la controlul costurilor.2 % in 2001. Problemă: criteriul şi metoda de stabilire a acestor cote nu sunt suficient definite.3 miliarde $US din care 0. 57 .7 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente in 1998.

politica de preturi . 58 . aşa cum se procedează şi în alte ţări.Numarul si tarifele pentru investigatiile paraclinice se negociaza pe baza propunerilor de oferte ale furnizorilor. . Îmbunătăţirea modalităţii (mecanismelor) de finanţare a spitalelor pentru a realiza o alocare mai obiectiva şi transparentă a resurselor financiare spre spitale şi pentru a stimula creşterea eficienţei furnizării serviciilor spitaliceşti III. ştiut fiind că o ofertă exagerată de servicii poate conduce la o creştere artificială a cererii.Numărul de medici care urmează să intre în relaţie contractuală cu Casele de asigurări de sănătate să fie stabilit de comisiile paritare de acreditare împreună cu direcţiile de sănătate publică.asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate . potrivit complexitatii si performantelor aparaturii din dotare si se stabilesc in limita necesarului pe judet.Asistenta ambulatorie de specialitate . . Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului în vederea furnizării de servicii de calitate adecvate nevoilor pacienţilor I. adică prin stimularea creşterii veniturilor proprii. Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: 1. Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor se va face în principal pe calea contractării unor anumite servicii în afara sistemului public sau al asigurărilor sociale de sănătate. I.desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale 2. medicilor.elaborarea listei medicamentelor compensate .compensarea in cadrul sistemului national de sanatate Spitale: Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin mărirea ponderii surselor private în totalul resurselor financiare ale spitalelor (privatizarea unor servicii sau activităţi ale spitalului) II.Serviciile publice conexe actului medical furnizate în cabinetele de practică se acorda pe baza de contracte de prestare a servicii cu furnizorii de servicii medicale de specialitate clinice şi stomatologice cu care colaborează. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: .asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente . . Definirea. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. pentru a se realiza un echilibru între cererea de servicii medicale şi oferta de servicii.elaborarea listei medicamentelor esentiale . informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist – pacient 3. ţinând seama de strânsa legătură dintre cele două activităţi.Control mai riguros al serviciilor furnizate de medicii de specialitate şi al prescrierilor de medicamente şi de investigaţii paraclinice de către Casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate.finantarea medicamentelor (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) .Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .

posibilitatea stimulării financiare a angajaţilor şi managerilor. plecând de la veniturile proprii realizate se vor dezvolta mecanisme pentru o plată corespunzătoare a personalului medical. Subvenţionarea prin resurse private a unor servicii publice subfinanţate. prestarea unor servicii auxiliare etc. efectuarea de investiţii. alimentaţie.). de asemenea. Legea spitalelor şi Legea proprietăţii publice/private C. abonamente pentru îngrijiri etc. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică B. Schimbarea formei de proprietate pentru unele spitale în vederea atragerii de fonduri suplimentare din parte noilor proprietari (fundaţii. Specificarea pachetului de servicii acoperite de Legea nr. Asigurările voluntare (private) de sănătate pot acoperi aceste servicii din afara pachetului asigurărilor obligatorii. Posibilitatea de mărire a veniturilor personalului.). utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti 59 . Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. prin creşterea veniturilor proprii spitalele vor putea să-şi îmbunătăţească structura (inclusiv necesarul pentru autorizarea sanitară de funcţionare) în vederea furnizării unor servicii mai eficiente şi de calitate pacienţilor 2. Îmbunătăţirea structurii şi echipamentelor spitalelor.).). Reglementari pentru privatizarea unor spitale D. concesiuni. cine suportă amortizarea etc. în acord cu serviciile furnizate la nivelul spitalului 3. Măsuri legislative – modificarea Legii nr. Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor. Scopurile dorite prin creşterea veniturilor la nivelul spitalului sunt: 1. 505/2001 C. Clarificarea posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului (reportări anuale ale soldului nefolosit la sfârşitul anului. personal etc. Introducerea contabilitatii costurilor pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului. 145/1997 şi Legea nr.). Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor. precum şi a posibilităţii de a obţine venituri proprii din diferite activităţi clinice (servicii acordate unor pacienţi) sau neclinice (învăţământ. reparaţii capitale etc. Pe termen mediu şi lung A. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. asocierea spitalelor cu investitori privaţi.Tipurile de servicii avute în vedere sunt cele în afara pachetului de servicii acoperit de asigurările sociale (servicii clinice sau servicii de confort sporit. investiţiile ce se vor face la nivelul spitalului (cine face investiţiile. spitalele vor putea acoperi în acest fel şi serviciile acordate persoanelor neasigurate cărora spitalele publice sunt obligate să le acorde anumite servicii medicale Principalele măsuri necesare atingerii acestor scopuri sunt: Pe termen scurt A. organizaţii nonprofit). închirieri. vânzări. cercetare. prin realizarea unor venituri proprii în afara sistemului public unele spitale publice vor putea continua să furnizeze servicii în cadrul asigurărilor obligatorii chiar dacă nivelul rambursării pentru unele dintre aceste servicii va fi insuficient. Aceste servicii vor fi plătite direct de pacienţii care le primesc sau prin alte mecanisme financiare (asigurări private. Legea spitalelor şi normele de aplicare B.

) c. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Modalitatea de plată pentru serviciile medicale oferite de spitale trebuie să fie concepută astfel încât să atingă următoarele scopuri: 1. Criteriile de evaluare a fiecărui mecanism de plată folosit vor fi următoarele: . deoarece spitalele sunt unităţi sanitare ce furnizează o gamă largă de servicii (spitaliceşti şi ambulatorii) este necesară identificarea tuturor serviciilor furnizate de spitale. Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti 3.modul de stimulare a eficienţei tehnice la nivelul spitalelor . Plecând de la evaluarea situaţiei existente şi având în vedere scopurile prezentate anterior. Evidenţierea factorilor externi care pot modifica termenii contractului (inflaţia.impactul asupra calităţii serviciilor .II. deoarece baza decontarii spitalelor este reprezentată de contractele cu CJAS. Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante (spitalul şi CJAS) a. măsurile propuse pentru sistemul de finanţare a spitalelor sunt: Pe termen scurt A. clasificarea acestor servicii şi găsirea unor modalităţi de decontare adecvate fiecărui tip de activitate 2. Implicarea Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică (ca reprezentant al autorităţilor centrale şi locale cu rol în aplicarea politicilor de sănătate) în procesul negocierii 2. incadrarea cu personal de specialitate . reducerea cheltuielilor spitalicesti 60 . sistemul de decontare a serviciilor spitalelor trebuie să creeze o competiţie pentru atragerea pacienţilor (fondurile să urmeze pacienţii) şi să nu creeze stimulente pentru o selecţie a acestora (cei cu nevoi mari să fie refuzaţi sau trimişi către alt furnizor) Metodele de decontare a serviciilor spitalelor vor evolua de la cele utilizate în prezent la cele propuse pentru termen mediu şi lung. conditii hoteliere diferentiate. competenta privind pachetul de servicii oferit b. inclusiv credite de la trezorerii sau banci e.modul de control al costurilor totale . Negocieri reale între părţi privind serviciile contractate avand in vedere performanta spitalului in functie de dotarea cu aparatura medicala. Creşterea accesibilităţii asiguraţilor la serviciile spitaliceşti necesare. Adecvarea decontarii cu tipul activităţii desfăşurate. Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare 5. Auditul intern al spitalelor 4. Acoperirea temporară a mijloacelor circulante prin diferite mecanisme . Ritmicitate în derularea sumelor contractate d. Transparenţă în modalitatea de decontare a serviciilor spitalelor. Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS Acţiuni necesare: 1.nivelul resurselor necesare funcţionării sistemului ales şi monitorizării spitalelor. TVA etc. trebuie clarificate metodele de contractare a serviciilor spitaliceşti astfel încât să se ştie cu exactitate care sunt serviciile contractate şi ce fonduri sunt necesare 3.modul de stimulare a eficienţei alocative la nivelul sistemului spitalicesc (modul în care resursele sunt utilizate acolo unde produc cel mai mare beneficiu pentru sistem) . Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate prin contractarea separată a acestor servicii şi stimularea contractării serviciilor ambulatorii .

Modificări în funcţionarea sistemului de sănătate pentru a diminua cererea de servicii la nivelul spitalului: a. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. Pregătirea cadrului general pentru sistemul de finanţare pe termen mediu/lung Acţiuni necesare: 1. adecvate serviciilor furnizate de spitale. Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz 5. Prin definirea structurilor spitalelor conform OMSF 457/2001 şi înregistrarea separată a cheltuielilor pe aceste structuri se vor putea evalua indicatorii necesari unei finanţări diferite în funcţie de serviciile furnizate 2. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. Pentru a diminua stimulentul de a interna cât mai mulţi pacienţi este necesar ca în contractele cu CJAS să fie negociat un anumit număr de internări (plecând de la fondurile disponibile) şi să fie prevăzute situaţiile concrete când acest număr poate fi depăşit (epidemii. rapoarte unice pentru toţi beneficiarii din sistem). numarul de zile de spitalizare si utilizarea numarului de paturi. acordate in sistem ambulatoriu de furnizori specializati B. Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Pe termen mediu/lung A. Stimularea medicilor de familie în a furniza mai multe servicii în ambulatoriu şi a nu trimite pacienţii către alţi furnizori (diminuarea ponderii capitaţiei în favoarea plăţii per consultaţie) b. Clasificarea unitară a diferitelor tipuri de servicii spitaliceşti şi înregistrarea separată a cheltuielilor cu furnizarea acestor servicii. pe baza cărora să se formeze bugetul global al spitalului. 2. Deoarece unul din dezavantajele clare ale finanţării bazate pe zi de spitalizare este creşterea numărului de zile de spitalizare în vederea maximizării veniturilor. s-ar putea utiliza o finanţare bazată pe pacient. Principalele servicii furnizate şi modalităţile de finanţare considerate sunt: 61 . Îmbunătăţirea modalităţii de finanţare actuale. 4. Această metodă de finanţare va fi precursorul finanţării bazate pe tipul pacientului externat (DRG) ce reprezintă modalitatea aleasă pentru finanţarea spitalelor pe termen mediu/lung.prin introducerea ingrijirilor medicale la domiciliu.). Stimularea sistemului ambulatoriului de specialitate (prin mecanisme financiare. la care sa se negocieze si durata de spitalizare.) şi a accesului la investigaţii paraclinice în ambulatoriul de specialitate c. diferită în funcţie de secţia unde au fost furnizate îngrijirile de sănătate. monitorizarea trimiterilor la spital etc. în funcţie de scopurile avute în vedere. Reorganizarea sistemului de colectare şi raportare a datelor clinice (set minim de date la nivel de pacient spitalizat. Acţiuni necesare: 1. Monitorizarea internărilor şi a transferurilor pentru a vedea justificarea lor şi stabilirea unui nivel maxim acceptat pentru internări de urgenţă (diferit în funcţie de tipul spitalului) 3. accidente colective etc. Pentru reducerea internărilor în cazurile ce nu reprezintă urgenţe medicale se pot stabili liste de aşteptare 4. adecvate serviciilor furnizate de spitale 3. Modificarea sistemului de compensare a medicamentelor în ambulatoriu pentru acoperirea cât mai mare a celor esenţiale şi generice C.

Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc 2. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1 5. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. Pe termen scurt Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local: A. rata de ocupare a paturilor. Gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare fondurilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. 4. transferuri.- Servicii pentru pacienţii acuţi – Plată bazată pe tipul de caz externat (DRG) Servicii pentru pacienţi cronici (îngrijiri de lungă durată) – Plată pe zi spitalizare Servicii de psihiatrie – Plată pe zi spitalizare Servicii de urgenţă – Plată pe servicii -bloc Servicii de dializă pentru IRC – Plată per unitate de serviciu Servicii de radio şi chimioterapie – plată pe episod de tratament Servicii ambulatorii – Plată pe consultaţie Dispensarul TBC – buget istoric (pe baza cheltuielilor şi a unor normative) Servicii de asistenţă primară – buget istoric Alte servicii spitaliceşti 1. număr de urgenţe. Separarea funcţiilor manageriale de cele clinice (directori. 62 . mod de internare etc. Acţiuni principale: Clasificarea spitalelor în funcţie de serviciile furnizate şi pregătirea acestora pentru mecanismele de finanţare utilizate Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz Stabilirea etapelor de implementare a modalităţii de finanţare bazată pe caz Evaluarea activităţii spitalelor pornind de la clasificarea pacienţilor acuţi în DRG Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Stimularea activităţii ambulatorii şi a îngrijirilor alternative pentru a prelua o parte din serviciile furnizate de spitale Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor adecvate serviciilor furnizate de spitale III. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor.) Acţiuni necesare: 1.) 3. 5. B. şefi secţie etc. 2. Pregătirea sistemului de sănătate în vederea utilizării noilor mecanisme de finanţare. cu evaluarea ponderii acestora în finanţarea spitalelor şi a efectelor asupra finanţării viitoare a serviciilor spitaliceşti 6. reinternări. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de management 4. Monitorizarea investiţiilor făcute la spitale (încadrarea în planurile naţional şi local) şi evaluarea investiţiilor „mascate”. prestatoare de servicii B. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile 7. 6. inclusiv cele provenite din donaţii şi sponsorizări. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi nonprofit. 3.

de angajare etc. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare a spitalului etc. Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. directori adjuncţi. Reevaluarea bianuală a cheltuielilor cu medicamentele compensate şi gratuite în ambulatoriu 4. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. resurselor umane. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare. asistent şef) 3. Definirea responsabilităţilor cadrelor din învăţământ şi cercetare în desfăşurarea activităţii spitalelor 3. 2. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia 4. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii în sistem ambulatoriu D. funcţiile şi responsabilităţile etc. Creşterea transparenţei şi accesului la informaţii privind listele cu tarifele de producţie şi import. Stabilirea de protocoale terapeutice pentru finantarea programelor de sanatate cu nominalizarea medicamentelor Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivelul spitalelor: A. etc) şi distribuirea către spitale. Se poate realiza prin crearea unor web-site-uri. instituţii de cercetare şi spitale. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. Monitorizarea lunară şi trimestrială a cheltuielilor spitalului şi încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al spitalului C. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare Activităţi necesare: 1. Utilizarea eficientă a resurselor financiare ale spitalului Activităţi necesare: 1.) Acţiuni necesare: 1. 63 .) 2. B. resurse disponibile. servicii. 6. laboratoare. medicamentelor şi materialelor sanitare. DSP şi CJAS etc. Stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi. contabil şef. Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare Activităţi necesare: 1. Utilizarea raportărilor cantitativ-valorice pentru farmaciile de spital şi monitorizarea consumului de medicamente în spital 3.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. secţiilor etc. Clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti) E. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului. încadrarea cu personal. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. compartimente. precum şi al investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la procese de cercetare 2. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. ambulatoriu. 2. publicarea materialelor (InfoSan. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare.) echipei manageriale de performanţele spitalului 5.

Înfiinţarea unei comisii profesionale de analiză a consumului. Contractarea externă a unor servicii de suport sau paraclinice (dacă spitalul reuşeşte un beneficiu financiar. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost/eficacitate şi a fondurilor disponibile (număr limitat. Analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente 3. materiale. Participarea comună a unor spitale locale.) Activităţi necesare: 1. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. cu păstrarea calităţii îngrijirilor oferite pacienţilor) 4.) c. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare D. Realizarea unor evidenţe cantitativ-valorice a consumurilor de medicamente şi materiale pe secţie. inclusiv a implicaţiilor financiare 3. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1.) 2. pacient etc. 6.2. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. materiale. salariul de merit. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. premii etc. la preţuri cât mai mici 3. materiale sanitare etc. Funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire.). co-plată) 64 . echipamente etc. Definirea fişelor de post pentru fiecare membru al personalului. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului 3. care să considere şi creşterea eficienţei spitaliceşti. 4. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor 2. facilităţile din spital etc. Reorganizarea secţiilor şi compartimentelor în vederea creşterii eficienţei 5. echipamente etc. liste de aşteptare. Asigurarea transparenţei în procesul de achiziţie de medicamente. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. conform normelor legale în vigoare 2. vizând activitatea personalului. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului (nivelul pe grilă. Dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale ale clădirilor şi echipamentelor b. cu menţinerea calităţii (analiza sistematică a schemelor terapeutice utilizate şi a investigaţiilor diagnostice) 5. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului Pe termen mediu/lung A. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului 4. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital (de exemplu: chestionare aplicate trimestrial. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. medic. echipamente etc. regionale sau de profil similar la achiziţii de medicamente. 5. Utilizarea cu precădere a medicamentelor generice pentru tratamentele spitaliceşti C. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi E. necesarului şi achiziţiilor de medicamente.

utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti E Dezvoltarea unor asociaţii profesionale care să sprijine funcţionarea spitalelor în vederea creşterii eficienţei spitaliceşti In contextul celor aratate. Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile 5. Elaborarea la nivel naţional a unei liste cu preţuri ale Uniunii Europene (care să fie maximale) pentru medicamentele. materialele sanitare şi tehnologii 3. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe 2. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională Acţiuni necesare: 1. în ceea ce priveşte echipamentele.Evaluarea ofertei de servicii. inclusiv încadrarea cu personal 4. Evaluarea costurilor totale pentru compensarea medicamentelor propuse a fi incluse 2. tehnologiile. Evaluarea modalităţilor de finanţare utilizate şi ajustarea lor în funcţie de scopurile politicilor de sănătate definite D.Elaborarea de criterii de selectie a unitatilor sanitare in vederea contractarii serviciilor spitalicesti. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii.Stabilirea tipurilor de spitale in vederea contractarii serviciilor medicale spitalicesti pe 2002 Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei -Analiza cererii de servicii medicale fata de oferta de servicii medicale Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare C. tinand seama de indicatorii realizati in perioada 1998-2000 Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate .B.Cresterea bugetului destinat intrarilor de credite pentru dotarea cu aparatura de mare performanta . Menţinerea transparenţei şi accesului la informaţii prin întreţinerea şi actualizarea web-site-ului cu listele cu tarifele de producţie şi import. Introducerea standardelor contabile internaţionale pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului şi înfiinţarea de structuri pentru îmbunătăţirea calităţii 7. Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii Acţiuni necesare: 1. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate (pe baza nevoilor) 3.Stabilirea indicatorilor de performanta si a metodologiei de intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli ale spitalului Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Comcomitent se va urmari cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat. 65 . bugetele locale si a veniturilor extrabugetare: . se impune luarea unor masuri pe linia imbunatatirii sistemului de finantare in sanatate: . Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti 6.

. . . de pacienţi satisfăcuţi / nr.Atragerea de sume din bugetele locale pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local. • Rata infecţiilor nosocomiale • Rata complicaţiilor • Corespondenţă diagnostic la 72 de ore cu diagnosticul la externare • Corespondenţă durata medie de spitalizare cu cea naţională pe tip de spital şi secţie • Existenţa şi funcţionarea unei comisii de calitate • Număr şi tip de servicii furnizate raportate la numărul şi tipul serviciilor contractate • Rata de utilizare a paturilor • Număr urgenţe • Număr servicii ambulatorii • Cost pe tipuri de pacienţi în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Cost pe zi de spitalizare în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Rata de absenteism a personalului • Nr. total pacienţi • Procent buget utilizat pentru întreţinerea clădirii şi echipamentelor • Procent buget pentru investiţii • Rata mortalităţii intraspitaliceşti.Cresterea sumelor pentru achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6-12 luni. la nivel de secţie.Cresterea cheltuielilor pe seama sumelor provenite din venituri extrabugetare Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei Anexa 1 – Exemplu de indicatori de performanţă a spitalului Criteriu Acoperirea financiară a spitalului Indicatori/măsuri de performanţă • Total cheltuieli faţă de bugetul aprobat • Procent venituri proprii în bugetul aprobat • Nr. pacienţi neasiguraţi / nr.Imbunatatirea modului de elaborare si executare a programelor nationale de sanatate in functie de prioritatile de sanatate publica pe structuri si destinatii. . îngrijire şi terapie corespunzătoare Eficacitatea activităţii spitalului • Urmărirea normelor şi procedurilor în vigoare Eficienţa activităţii spitalului Satisfacţia pacienţilor îngrijirile primite privind 66 . din care cea intraoperatorie. total pacienţi • Timpul de aşteptare în ambulatoriu sau la camera de gardă Evaluarea calităţii serviciilor furnizate • Diagnostice.

COPILULUI ŞI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002 .4. STRATEGIA PRIVIND SĂNĂTATEA FEMEII.2006 67 .

sunt: 1. 68 . 2. 8. îndeosebi provenind din categorii defavorizate. Planificarea familială (opţiunea reproductivă). cât şi protecţia familiei reprezintă o componentă fundamentală pentru dezvoltarea umană în general. În noua sa structură organizatorică. definite în cadrul procesului de planificare strategică. 6. Profilaxia şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) şi a infecţiei cu HIV/SIDA. Un comportament sexual şi reproductiv sănătos are un impact semnificativ asupra sănătăţii generaţiilor următoare. în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Sănătatea copilului 1-4 ani. copilului şi familiei. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi-a extins sfera de activitate de la protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi crearea de strategii sanitare. În definirea şi implementarea acestor atribuţii. îngrijirea postnatală şi alăptarea. punându-se accent pe protecţia medico-socială a femeii şi copilului. 3. pe fondul asigurării unui acces liber şi echilibrat la serviciile de sănătate. Sănătatea preşcolarilor şi scolarilor. Managementul cancerului genito-mamar. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. 9. Sănătatea copilului 0-1 an. copilului şi familiei relevante pentru România. Ariile sănătăţii femeii. Ministerul Sănătăţii şi Familiei urmăreşte îndeplinirea obiectivelor Programului de guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi respectarea obligaţiilor asumate de România prin diferite convenţii internaţionale. 5. Ministerul Sănătăţii şi Familiei a iniţiat un proces consultativ şi participativ de planificare strategică în domeniul sănătăţii femeii. indiferent de capacitatea lor de a plăti. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor.INTRODUCERE În toate societăţile şi culturile sănătatea femeii şi copilului. îngrijirea la naştere şi a nou născutului în condiţii de siguranţă şi igienă. 4. 7. la implicarea nemijlocită în domeniul protecţiei familiei. Avortul şi serviciile pentru întreruperea sarcinii în condiţii de siguranţă. Programul de guvernare prevede îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Programul guvernamental în domeniul sănătăţii porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv şi accesibil tuturor cetăţenilor României.

12. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă. de la 10. 11.7% în 1980. de sporul natural negativ. consecinţă firească a liberalizării avorturilor şi a folosirii mijloacelor contraceptive diminuării sporului natural. în ultimii 10 ani. în 1996 înregistrându-se un vârf de minus 2.5/1000 locuitori. care a devenit negativ din 1992. Această scădere se datorează: creşterii mortalităţii generale.4/1000 locuitori de nou-născuţi. ponderea copiilor 0-14 ani scăzând de la 26. la 18. fenomen explicabil prin înrăutăţirea condiţiilor de viaţă şi prin scăderea eficienţei serviciilor medicale scăderii natalităţii de la 16/1000 de locuitori în 1989. la 10.4/1000 locuitori scăderii numărului de copii şi tineri. la 12/1000 locuitori în 1999. în special a abuzului sexual. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Conform datelor din studiul asupra sănătăţii reproducerii (1999). iar în 1999 fiind de minus 1. copilului şi familiei în România Aspecte de demografie Situaţia demografică este caracterizată.7/1000 locuitori în 1989.10.8% dintre bărbaţi din România folosesc metode contraceptive moderne 58% dintre femeile şi 52% dintre bărbaţii căsătoriţi sau în uniune consensuală nu îşi mai doresc copii 72% dintre femei şi 61% dintre bărbaţi doresc mai multe informaţii despre metodele contraceptive 69 .8% în 1999. Prevenirea şi managementul infertilităţii. Prevenirea şi managementul tuturor tipurilor de violenţă împotriva femeii şi copilului. Situaţia actuală a sănătăţii femeii.3% dintre femei şi 22. făcut pe un eşantion naţional de femei cu vârste cuprinse între 15-49 ani şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 15-49 ani: aproape toată populaţia (99%) a auzit de cel puţin o metodă contraceptivă modernă aproximativ 92% din populaţie a auzit despre sterilet. din care 55% ştiu cum se foloseşte 23.

70 .3 63.3 43.5 13.3 1993 Prevalenta totala Metode moderne 1999 Metode traditionale Figura 1. Structura metodelor contraceptive utilizate este prezentată în Figura 2. 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 57.9 34.8 29. Structura metodelor contraceptive utilizate.Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor este prezentată în Figura 1. Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor. Spermicide 3% Ritm/Calendar 6% Dispozitive intrauterine 7% Contraceptive orale 8% Sterilizarea feminină 3% Alte metode moderne 1% Nici o metodă 35% Prezervativ 9% Coit întrerupt 28% Figura 2.

în paralel cu creşterea utilizării contracepţiei.9 29.5 45 104 Figura 4. Cele mai multe avorturi se produc la grupa de vârstă 20-34 ani. 120 100 80 60 40 20 0 1993 Rata prevalentei metodelor moderne 1999 Rata totală a avorturilor la cerere 13.Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Evoluţia avortului în ultimii zece ani este descrescătoare.6 naştere. de la 2. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani este prezentată în Figura 3. În Figura 4 se evidenţiază scăderea clară a ratei avorturilor (la mai puţin de jumătate) în paralel cu creşterea clară a folosirii metodelor contraceptive moderne (peste dublu). Scăderea ratei avorturilor. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani. asistarea la naştere şi a nou-născutului în condiţii de siguranţă şi igienă.2 avorturi per naştere în 1993 acum existând un avort la fiecare 1. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Total La cerere Incomplet Figura 3. îngrijirea postnatală şi alăptarea aproximativ 60% din femeile gravide au beneficiat de prima vizită la medic în primul trimestru de sarcină 71 .

000 nou-născuţi vii datorate avorturilor 16. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000. 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 6.. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000. reducându-se de aproximativ 8 ori (Figura 6). 72 .20 decese la 100.000 nou născuţi-vii. datorită legalizării avortului şi contracepţiei: 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 5.63 decese la 100.000 nou-născuţi vii datorate cauzelor obstetricale Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000 este descrisă în Figura 5. din care: 16.numărul mediu de vizite prenatale este de 5 mortalitatea maternă în România este de 33 decese la 100. constatându-se o scădere marcată a mortalităţii materne după 1990. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000 este descrescătoare.

cât şi prin particularităţile biologice de vârstă. Mortalitatea 1-4 ani înregistrează o scădere lentă şi continuă în ultimii 10 ani: 1. la 26.Sănătatea copilului Copiii reprezintă aproximativ 28% din populaţia ţării. unde atinge valoarea de 2/1000 în 1998 şi 1. urmate de boli ale aparatului respirator şi tumori. restul la domiciliu. Peste 45% din decesele 1-4 ani se produc în unităţi sanitare.8/1000 în 1999. copiii sunt mari consumatori de servicii medicale. Mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ în ultimele trei decenii: de la 49. respectiv ineficienţa măsurilor de prevenire a cauzelor principale de deces. Evoluţia ratelor mortalităţii infantile între anii 1970 şi 2000. În mod special de organizarea şi calitatea serviciilor preventive depinde starea de sănătate a populaţiei infantile. Principalele cauze de deces sunt accidentele. la 1000 nou născuţi) este principalul indicator care caracterizează starea de sănătate a copiilor. 60 50 40 30 20 10 0 Rata mortalităţii infantile Figura 7. Mortalitatea cea mai ridicată în mediul rural traduce diferenţele în: asistenţa medicală de urgenţă. Mortalitatea infantilă la domiciliu se apropie de 30% din cazurile de mortalitate infantilă. la această grupă de vârstă.9/1000 de locuitori 1-4 ani în 1990 şi 1/1000 în 1999. 73 .9/1000 în 1989 şi la 18. Atât prin număr. Mortalitatea infantilă (număr de decese 0-1 an. Pe grupe de vârstă mortalitatea cea mai ridicată se înregistrează între 1-2 ani. nivelul educativ mai scăzut. în adresabilitatea la servicii medicale.6/1000 în 1999.4/1000 în 1970. a căror prevenţie şi tratament se dovedesc insuficiente. lipsă de supraveghere a copiilor. Mortalitatea 1-4 ani este un indicator de sănătate căruia i se acordă o atenţie deosebită pentru că traduce eficienţa.

75% dintre femei şi 69% dintre bărbaţi nu se consideră la risc de a se infecta cu HIV. iar 23% folosesc o metodă modernă. 74 .Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). în 1999 vârsta mediană la primul contact sexual a fost de 19. aproximativ 10% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-49 ani folosesc prezervativul. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor cei mai mulţi adolescenţi cunosc riscul de infecţii transmise pe cale sexuală. în timp ce 80% din bărbaţi îşi încep activitatea sexuală înainte de această vârstă.5 ani. în descreştere faţă de anul 1993. inclusiv a infecţiei cu HIV şi SIDA în anul 2000 rata sifilisului a fost de 44. 34% din femei şi 86% din bărbaţi raportează că au doi sau mai mulţi parteneri sexuali.000 locuitori. proporţia femeilor care şi-au început activitatea sexuală înainte de 20 ani este de 56%. principala cale de transmitere a infecţiei cu HIV/SIDA este cea heterosexuală. 27% folosesc o metodă contraceptivă tradiţională.763 cazuri cumulate de SIDA. la data de 1 ianuarie 2001 se înregistra un total de 9. când această vârstă era 20. dar a apărut şi calea de transmitere prin folosirea seringilor în comun în cazul drogurilor injectabile. dintre tinerii sub 24 de ani care şi-au început viaţa sexuală. numărul de cazuri SIDA diagnosticate la copii este în scădere: între anii 1991 – 1998 s-au diagnosticat în fiecare an câte 400-500 de cazuri noi în 1999: 255 cazuri diagnosticate în 2000: 290 cazuri diagnosticate 90% dintre persoanele intervievate cunosc efectul protector al folosirii prezervativului.5 ani.3 cazuri la 100. 40% din tinerele femei şi 25% din bărbaţii tineri au cunoştinţe corecte despre ciclul menstrual. jumătate din tineri folosesc o metodă contraceptivă.

educaţia populaţiei are un rol esenţial în acest domeniu. Doua treimi din femei au raportat trecerea printr-un abuz sexual din partea soţilor sau partenerilor. Victimele sunt în special femei şi copii. din nefericire. iar formele violenţei pot avea aspecte fizice dar şi psihice. Exemple de astfel de parteneriate sunt cele din domeniul educaţiei persoanelor care sunt la risc de trafic. Prevenirea traficului de femei şi copii Traficul de femei şi copii reprezintă o problemă care se află în atenţia mai multor instituţii guvernamentale.). de exemplu femeile la menopauză sunt predispuse la osteoporoză. Conform datelor din 1999 ale SSRR. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar cancerele genito-mamare pot fi tratate şi chiar vindecate dacă sunt depistate cât mai devreme (stadii precoce). în acest sens demarându-se o serie de iniţiative. copii şi tineri instituţionalizaţi etc. Astfel de programe se vor adresa unor grupuri vulnerabile (copiii străzii. iar cifrele estimative ale Comisiei de specialitate de obstetrică-ginecologie din Ministerul Sănătăţii şi Familiei arată că. în 1998 rata deceselor cauzate de cancerul de sân în România a fost de 18 decese la 100. există cupluri care nu pot avea copii. Efectele neplăcute ale menopauzei se pot evita prin terapii adecvate de substituţie.000 femei femeile sunt diagnosticate în stadii tardive (II sau III). apreciindu-se că aproximativ 15% din cupluri sunt afectate.Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Tulburările provocate de menopauză pot avea efecte pe termen lung. Femeile şi cuplurile trebuie să aibă dreptul la numărul dorit de copii. Prevenirea şi managementul infertilităţii Infertilitatea este un domeniu care începe să capete importanţă din ce în ce mai mare în cadrul sănătăţii reproducerii. aproximativ 29% din femei au suferit abuzuri fizice produse de partenerii lor. de-a lungul vieţii. Prevenirea şi managementul tuturor formelor de violenţă împotriva femeii şi copilului. pentru a le proteja prin realizarea de activităţi educative în şcoli. când şansele de vindecare sunt reduse. în special a abuzului sexual În România fenomenul violenţei domestice şi sexuale a început să fie din ce în ce mai mult abordat. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Supravegherea stării de sănătate a populaţiei. deşi îşi doresc acest lucru. dar şi prin campanii mass-media. precum şi prevenirea îmbolnăvirilor şi 75 . din care Ministerul Sănătăţii şi Familiei face parte.

dispersia populaţiei etc.9 1. Tabelul următor prezintă principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România. cât şi adulţi. f.promovarea sănătăţii este dificil de realizat în condiţiile actuale. atât copii. Acolo unde datele pentru anul 2000 nu au fost disponibile. g. nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. s-a menţionat anul. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate.813. strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală asistenta medicală comunitară. având în vedere disfuncţionalităţile inerente implementării noii structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. Pentru rezolvarea acestor situaţii şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie.07) 2000 2000 2000 1996-1999 2000 . d. Indicator Populaţia (milioane) Femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani) Natalitatea (născuţi vii la 1000 locuitori) Mortalitatea generală (decese la 1000 locuitori) Sporul natural (la 1000 locuitori) Rata totală a fertilităţii (la femeie) Rata totală a fertilităţii (la 1000 femei 15 – 49 ani) 76 Valoare 22. unde lipseşte medicul de familie. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. b.3 40. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia.205 5.) şi în oraşele mari. e. cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare.435. c. mulţi din aceşti bolnavi nefiind înscrişi la medicul de familie. Tabelul 1. în special în zonele rurale.342 Anul 2000 (1. în zonele geografice deosebite (relief.5 11. Principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronici. a. greu de controlat.4 – 0.07) 2000 (1. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile.357 10.

000 născuţi vii) Mortalitatea perinatală (la 1000 născuţi vii + morţi) Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) Rata mortalităţii sub 1 – 4 ani (la 100.88 1.68 34.3 24.6 45.83 16.5 4.91 40 63.2 23.48 0.54 47.000 locuitori) Rata infecţiei cu HIV (cazuri la 100.63 5.000 femei) Boli ale aparatului circulator Tumori Boli ale aparatului respirator Boli ale aparatului digestiv Accidente 58 85 32.7 6.18 2.40 151.3 48.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin avort (la 100.9 18.000 locuitori) Rata SIDA (cazuri la 100.000 locuitori) Rata infecţiilor cu gonoree (cazuri la 100.5 34.000 locuitori) Număr de cazuri de SIDA Principalele cauze de mortalitate la femei (număr de cazuri la 100.08 2000 2000 2000 2000 2000 77 .20 16.000 locuitori 1 – 4 ani) Procentul sugarilor alimentaţi natural până la 4 luni (%) Prevalenţa utilizării contracepţiei la femeile în cuplu (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Prevalenţa utilizării contracepţiei la toate femeile (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Metode contraceptive folosite cel mai frecvent Prezervative Contraceptive orale Dispozitive intrauterine Rata avorturilor (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata avorturilor la cerere (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata totală a avorturilor la cerere (pe femeie) Raportul avorturi la cerere per născuţi vii Rata sifilisului (cazuri la 100.74 9.64 30.6 0.34 51.7 7.9 44.Procentul gravidelor luate în evidenţă şi urmărite în timpul sarcinii (%) Procentul de naşteri asistate în maternităţi (%) Rata mortalităţii materne (la 100.2 1.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin risc obstetrical (la 100.17 21.8 29.763 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1996-1999 1996-1999 2000 2000 2000 2000 1985-2001 714.

Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii neonatale. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Obiectivul general 1: Asigurarea drepturilor reproductive.Obiective generale Pentru perioada 2002 – 2006 se propun următoarele obiective generale pe termen lung. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Obiectivul general 1: Menţinerea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglare legat de avort şi serviciile de întrerupere a sarcinii legislaţia Uniunii Europene (UE). Obiectivul general 4: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului 0-1 an. Maternitatea fără risc Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legal şi regulatoriu favorabil maternităţii fără risc în România. Obiectivul general 2: Creşterea accesibilităţii la serviciile de planificare familială. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii materne. în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene (UE). 1. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare în rândul populaţiei legată de maternitatea fără risc. în România. în conformitate cu Sănătatea copilului 0 – 1 an Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare pentru protecţia sănătăţii copilului 0-1 an. Obiectivul general 6: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 0-1 ani. inclusiv opţiunea informată. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare legată de avortul la cerere şi a serviciilor de întrerupere a sarcinii în rândul populaţiei. Obiectivul general 4: Încurajarea implicării bărbatului în PF. Obiectivul general 2: Asigurarea accesului la serviciile de avort în condiţii de siguranţă. Obiectivul general 3: Creşterea adresabilităţii la serviciile de PF. 78 . Obiectivul general 3: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. Obiectivul general 5: Prevenirea abandonului copilului.

Obiectivul general 4: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 1-4 ani. Obiectivul general 2: Reducerea morbidităţii la adolescenţi şi tineri. Obiectivul general 4: Reducerea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 5: Reducerea infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Obiectivul general 2: Realizarea de activităţi de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Obiectivul general 2: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului.Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protecţia sănătăţii copilului. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii discriminării persoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare necesar unor servicii adecvate de sănătate a reproducerii şi sexualităţii (SRS) pentru adolescenţi şi tineri. 79 . Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Obiectivul general 2: Reducerea ratei infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 3: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului. Obiectivul general 3: Asigurarea accesului la servicii de sănătate a reproducerii şi sexuale adecvate. Obiectivul general 4: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul prevenirii ITS. Obiectivul general 3: Reducerea incidenţei şi prevalenţei infecţiei cu HIV şi SIDA la mamă şi făt.

Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei privind prevenirea şi managementul infertilităţii. Prevenirea traficului de femei şi copii Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ pentru prevenirea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul violenţei domestice şi sexuale. Obiectivul general 2: Reducerea ratei cancerului mamar. Obiectivul general 2: Reducerea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul cancerului genito-mamar. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Obiectivul general 1: Reducerea ratei cancerului de col uterin.Obiectivul general 6: Creşterea informării şi educaţiei adolescenţilor şi tinerilor în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexual. Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii violenţei domestice şi sexuale în România. Prevenirea şi managementul infertilităţii Obiectivul general 1: Creşterea accesului la servicii de specialitate. 80 . Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a reproducerii pentru femeile în vârstă. Obiectivul general 2: Reducerea violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul sănătăţii sexuale pentru persoanele în vârstă.

Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. toate serviciile de PF vor oferi contraceptive de calitate. orfelinate etc. furnizarea serviciilor de planificare familială (PF) de calitate se va extinde către asistenţa primară de sănătate. Obiectivul general 2: Asigurarea resurselor umane necesare în asistenţa comunitară. Până în 2006. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Obiectivul general 1: Crearea cadrului legislativ privind asistenţa medicală comunitară. vor exista servicii de planificare familială (PF) adaptate nevoilor bărbaţilor de vârstă fertilă din România. Până în 2004. Obiectivul general 5: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) va fi instituţionalizată (ex. Până în 2004 sistemul de management al informaţiei în domeniul planificării familiale (PF) va fi funcţional la nivelul întregii ţări. universităţi. Până în 2004. nu vor exista nici un fel de bariere legislative sau de reglare legate de accesul la servicii de sterilizare masculină. vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS). Planificarea familială (opţiuni reproductive) Până în anul 2004. Până în 2006.5% din venitul total anual al individului. 81 . reglementările care favorizează accesul şi adresabilitatea la serviciile de planificare familială în reţeaua primară de sănătate vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional. Obiectivul general 4: Implementarea unui sistem de mediatori comunitari.). Până în 2004. Măsuri pe termen mediu (3 ani) şi lung (5 ani) 2. în conformitate cu legislaţia internaţională. şcoli. Obiectivul general 3: Implementarea unui sistem de asistenţă medicală comunitară. la un preţ care nu va depăşi 1. Până în 2004. măsurile legislative necesare respectării dreptului la sănătatea reproducerii. Până în 2006.

complicaţiile legate de avort vor scădea cu 50%. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) care vor diminua barierele culturale legate de sterilizarea masculină. Până în 2004. mortalitatea neonatală va fi redusă cu 20%. Până în anul 2006. Până în 2004. mortalitatea maternă va fi redusă cu 30%. Până în anul 2006. Până în anul 2006. morbiditatea maternă specifică prin anemie feriprivă va fi redusă cu 30%. reglementările necesare asigurării serviciilor de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă vor fi adoptate şi puse în practică la scara naţională. Până în anul 2006. Până în 2004. naştere. Sănătatea copilului 0 – 1 an Până în 2006. sistemul de management al informaţiei legate de avort va fi funcţional la nivel naţional.Până în 2006. sistemul de asigurare a calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale va fi implementat la nivel naţional. Până în anul 2006. Până în anul 2006. cadrele medicale de specialitate vor fi instruite în domeniul promovării serviciilor de contracepţie chirurgicală. Până în 2006. Maternitatea fără risc Până în anul 2006. toate serviciile de întrerupere a sarcinii vor oferi servicii de calitate. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea sarcinilor nedorite şi conduita în cazul unei sarcini nedorite. lăuzie. reglementările necesare asigurării maternităţii fără risc vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Până în anul 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de sarcină. Până în 2006 numărul avorturilor ilegale va scădea cu 50%. numărul de sarcini nedorite va scădea cu minimum 20%. 82 . Până în 2006. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului 0-1an va fi armonizată cu legislaţia Uniunii Europene (UE) în domeniu.

toate maternităţile vor implementa sistemul de „rooming-in”. 83 . personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. numărul de nou-născuţi abandonaţi în maternităţi va scadea cu 50%.Până în 2006. Până în 2006. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. mortalitatea perinatală va fi redusă cu 20%. Până în 2004. Până în 2004. Până în 2004. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. Până în 2004. şi în special medicii de familie. se va realiza profilaxia distrofiei la copii 0-1 an prin acordarea de lapte praf gratuit. se vor desfăşura regulat campanii specifice de IEC pentru promovarea alimentaţiei naturale a sugarului. mortalitatea infantilă va fi redusă cu 20%. Până în 2006. Până în 2006. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 0-1 ani. Până în 2006. Până în 2006. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. Până în 2006. conform standardelor. toţi copiii la risc vor beneficia de programe de prevenire a encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie si hipotiroidism congenital. Până în 2006. Până în 2004. Până în 2006. va fi implementat un sistem de regionalizare a asistenţei neonatale. Până în 2006. se va elabora şi implementa un sistem de depistare şi asistenţă a gravidei la risc de abandon. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate. Până în 2004. Până în 2006. specialiştii în domeniu. Până în 2006.

Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Până în anul 2006. Până în 2004. Până în 2006. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 1-4 ani. Până în 2006. 84 . toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate conform standardelor. şi în special medicii de familie. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. în echipă multidisciplinară. Până în 2006. creşte acoperirea programului de imunizări la 100%. Până în 2006. în echipă multidisciplinară. morbiditatea infantilă generală va fi redusă cu 30%. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2004. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. Până în 2006. Până în 2004. mortalitatea sub 5 ani va fi redusă cu 20%. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 0-1 ani. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 1-4 ani.Până în 2006. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului va fi armonizată cu legislaţia UE în domeniu. noi vaccinuri vor fi incluse în schema obligatorie de vaccinare. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. Până în 2006. specialiştii în domeniu. Până în 2010. Până în 2004.

specifice adolescenţilor şi tinerilor vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. Până în 2004. se va face inventarierea factorilor de risc cu impact asupra sănătăţii copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Până în anul 2006. educaţia în domeniul prevenirii ITS va fi instituţionalizată. toţi copiii şi tinerii din colectivităţi vor beneficia de supravegherea dezvoltării somato-psihice prin examene de bilanţ. se va reduce transmiterea verticală a infecţiei cu HIV de la mamă la făt. măsurile legislative necesare asigurării unor servicii de calitate de SR. 85 . personalul de specialitate din reţeaua de medicină şcolară va fi perfecţionat în domeniul supravegherii stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Până în 2006. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Până în anul 2006. Până în 2006. Până în 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală. rata morbidităţii specifice pentru grupa de vârstă 14-25 de ani scade. Până în anul 2006. Până în 2004. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Până în anul 2006. Până în 2004. vor exista servicii de sănătate a reproducerii (SR) special adresate adolescenţilor şi tinerilor. Până în anul 2006. măsurile legislative necesare prevenirii discriminării presoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA vor fi puse în practică la scară naţională. Până în 2004. serviciile destinate depistării precoce şi managementului ITS se vor extinde în asistenţa primară de sănătate. printr-un management eficient al gravidelor HIV pozitive.Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Până în 2004. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Până în anul 2006. va exista un sistem de raportare la nivel naţional privind ITS. rata sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor va fi redusă cu 30%. se vor realiza campanii de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri.

86 . serviciile de asistenţă primară de sănătate vor face depistarea precoce a cencerului de col uterin. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Până în anul 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea şi managementul infertilităţii. Până în 2006. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Până în anul 2006. toate serviciile de sănătate. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea cancerului mamar şi a celui de col uterin. se vor implica în activităţi de screening al cancerului de col uterin.Până în anul 2006 rata infecţiilor cu transmitere sexuală la adolescenţi şi tineri va fi redusă cu 20%. atât la nivel de asistenţă primară de sănătate. cât şi la nivel de reţea de specialitate. vor exista servicii de specialitate adresate femeilor în vârstă în fiecare capitală de judeţ. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) adresate adolescenţilor şi tinerilor va fi instituţionalizată. Până în anul 2006. Până în 2004. Până în 2006. Prevenirea şi managementul infertilităţii Până în anul 2006. se vor organiza serviciile de screening al cancerului de col uterin şi mamar. Până în 2006. Până în 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul unui management eficient al menopauzei. se vor realiza regulat campanii naţionale consistente de informare-educarecomunicare (IEC) privind prevenirea sarcinilor nedorite şi a infecţiilor cu transmitere sexuală în rândul adolescenţilor şi tinerilor. vor exista servicii de specialitate adresate managementului eficient al infertilităţii. Până în 2004.

se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de fenomenul violenţei domestice şi sexuale. măsurile legislative necesare prevenirii violenţei domestice şi sexuale vor fi adoptate şi puse în practică. 87 . Până în 2004. Prevenirea traficului de femei şi copii Până în anul 2004. Până în 2004. ca şi al prevenirii acestuia. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor sociale din unităţile sanitare.Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Până în anul 2004. va exista o bază de date la nivel naţional privind victimele violenţei domestice şi sexuale. Până în 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind fenomenul traficului de femei şi copii. Până în 2004. Până în 2004 educaţia în domeniul traficului de femei şi copii va fi instituţionalizată. Până în anul 2006. Până în anul 2006. vor exista servicii de specialitate care vor lupta eficient împotriva traficului de femei şi copii. educaţia în domeniul prevenirii violenţei domestice şi sexuale va fi instituţionalizată. Până în 2004. se va elabora şi implementa un sistem de acreditare a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în asistenţa medicală comunitară. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor medico-sociale la nivel comunitar Până în 2004. se va introduce tematica specifică pentru pregătirea asistentului medical comunitar în programa şcolilor şi colegiilor de profil. Până în anul 2006. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Până în 2004. se vor realiza programe de formare continuă pentru asistenţii medicali comunitari. va fi adoptat un cadru legislativ adecvat împotriva traficului de femei şi de copii. vor exista servicii de specialitate adresate victimelor violenţei domestice şi sexuale în fiecare capitală de judeţ. cu preponderenţă spitale. Până în 2004.

serviciile de asistenţă comunitară se vor extinde la nivel naţional. va exista un sistem naţional de mediatori comunitari. Până în 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind sistemul de servicii comunitare. Până în 2004. adresat cu precădere îmbunătăţirii stării de sănătate în comunităţile de rromi. se vor implementa programe pilot de asistenţă comunitară în cel puţin 3 zone din ţară.Până în 2004. Până în 2004. Măsuri pe termen scurt (1 an) § § § § § § § § § § § § § § § § § 88 Reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere prin creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii Consolidarea asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătate a reproducerii în strânsă legătură cu serviciile de specialitate Îmbunătăţirea gradului de informare a populaţiei şi furnizorilor cu privire la metodele moderne de contracepţie Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale Elaborarea unui sistem coerent şi unitar de monitorizare a asistenţei prenatale Profilaxia anemiei feriprive la gravidă şi copil Profilaxia anemiei feriprive la gravidă Profilaxia anemiei feriprive la copilul 0-1 an Prevenirea cancerului de col uterin Depistarea activă precoce a cancerului de col uterin în asistenţa primară şi centre specializate(SR) Profilaxia patologiei reproducerii umane Fundamentarea şi organizarea unei reţele de centre de diagnostic pre şi postnatal(SR) Reducerea complicaţiilor neurologice şi psihice date de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh(SR) Reabilitarea asistenţei neonatale Regionalizarea asistenţei neonatale Creşterea numărului de maternităţi care au sistem “rooming-in” . mecanismele financiare necesare pentru finanţarea reţelei de asistenţă medicală comunitară vor fi funcţionale. Până în 2002.

§ § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § Prevenirea patologiei neuropsihice la copil Diagnosticul şi intervenţia precoce în tulburările de dezvoltare pentru scăderea incidenţei deficienţelor de dezvoltare neuropsihică la copil Profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri Scăderea morbidităţii specifice la copii născuţi prematur Profilaxia distrofiei la copilul 0-1 an Scăderea morbidităţii infantile datorate distrofiei la copii 0 – 1 an Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la avantajele alăptării la sân Profilaxia rahitismului carenţial la copilul 0-3 ani Scăderea incidenţei rahitismului la copilul 0-3 ani Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii şi adolescenţi Supravegherea dezvoltării somato-psihice a elevilor Informarea colectivităţilor de copii şi adolescenţi cu privire la promovarea unui comportament sanitar şi social sănătos Reforma sistemului de îngrijiri comunitare Crearea principiilor reţelei de servicii de asistenţa medicală comunitară şi testarea lor în câteva zone pilot Informarea populaţiei şi a furnizorilor cu privire la structura şi atribuţiile serviciilor de asistenţă comunitară Îmbunătăţirea coordonării şi managementului Programului de sănătate a copilului şi familiei Înfiinţarea Unităţii de management a Programului de sănătate a copilului şi familiei şi crearea normelor de funcţionare a acesteia Tratamentul unor afecţiuni cronice ale copilului şi femeii Tratamentul astmului bronşic la copil Tratamentul sindromului de detresă respiratorie la nou-născuţii prematur Tratamentul hepatitei B şi C la copil Tratamentul diareei cronice şi al sindromului de malabsorbţie la copil Tratamentul mucoviscidozei la copil Tratamentul hemofiliei la copil Tratamentul epilepsiei la copil Tratamentul imunodeficienţelor umorale primare la copil Tratamentul infertilităţii de cuplu Tratamentul patologiei legate de menopauză Prevenirea şi managementul violenţei împotriva femeii şi copilului 89 .

copilului şi familiei sunt legate de: . fizic. în special educaţia pentru o viaţă sănătoasă şi prevenţia îmbolnăvirilor . în special. în special. Asistenţa medicală de specialitate în domeniul sănătăţii femeii. 3. Priorităţi ale sistemului sanitar în acordarea de servicii medicale femeii. ca interfaţă între serviciile sociale şi cele medicale.educaţia generală a populaţiei. sănătatea adolescenţilor (trafic şi consum de droguri.regionalizarea asistenţei obstetricale şi neonatale 90 . copilului şi familiei va fi întărită prin: . a persoanelor care nu pot dovedi calitatea de asigurat şi. copilului şi familiei poate fi îmbunătăţită dar nu rezolvată în totalitate doar de reţeaua sanitară.sănătatea mediului ambiant.lupta împotriva infracţionalităţii. Ministerul Sănătăţii şi Familiei abordează problemele de sănătate în interacţiunea lor complexă cu alte fenomene socio-economice. vizite la domiciliu acordarea de servicii medicale persoanelor-cazuri sociale. prostituţie. primul palier de îngrijiri medicale. comportamental .prevenţia îmbolnăvirilor . Medicina primară.medicina curativă 2. Ea depinde. pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Situaţia sănătăţii femeii.§ Definirea principiilor şi normelor reţelei de prevenire şi management al violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului Concluzii 1. copilului şi familiei ca principale obiective: integrarea furnizării serviciilor de sănătate a reproducerii în asistenţa primară identificarea şi urmărirea gravidelor. delincvenţa juvenilă) În acest context. esenţial.contextul socio-economic . şi a nounăscutului. care afectează. de: . va avea în domeniul sănătăţii femeii. abuzul şi abandonul copiilor. indiferent de statutul de asigurat. în zonele rurale neacoperite de medicul de familie 4. crearea unei reţele de asistenţă medicală comunitară. îndeosebi a grupurilor defavorizate.

5.care urmează să aibă în principal următoarele atribuţii: activitate medicală în comunitate (activitate curativă limitată pentru persoanele defavorizate şi boli cu determinism social şi impact în sănătatea publică) activitate profilactică supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. copilului şi familiei se vor îmbunătăţi structurile şi mecanismele de coordonare. în domeniul comunicaţiilor şi transportului de urgenţă creşterea eficienţei răspunsului la urgenţe. Datorită diversităţii mari a problematicii abordate şi a numărului crescut de instituţii implicate în domeniul sănătăţii femeii. Pentru rezolvarea situaţiei deficitare a sănătăţii comunitare şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. neonatologie..asistenta medicală comunitară . strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală . obstetrică ginecologie şi pediatrie prin reamenajarea spaţiilor de funcţionare şi dotare cu echipament corespunzător 6. din cauza particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. copilului şi familiei va urmări: îmbunătăţirea infrastructurii locale. monitorizare şi evaluare unitară a activităţilor şi bugetelor aferente acestora 91 . 7. Asistenţa medicală de urgenţă în domeniul sănătăţii femeii.crearea de competenţe şi supraspecializări pentru acordarea de servicii medicale care să corespundă nevoilor actuale. din zonele greu accesibile. mai ales pentru zonele rurale pregătirea specifică a cadrelor medii şi superioare pentru situaţiile de urgenţă obstetricale şi pediatrice modernizarea secţiilor de terapie intensivă.

În acelaşi timp. fizică. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. Prin persoane care aparţin cazurilor sociale înţelegem acele persoane care. Acest lucru este explicabil. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a persoanelor aparţinând grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. în zonele geografice deosebite (relief. psihică sau socială. În prezent. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. precum şi de insuficienta dezvoltare a reţelei de asistenţă socială. şi ţinând cont că profesiunea de medic a devenit o profesiune liberală. un număr foarte mic din aceşti bolnavi fiind înscrişi la medicul de familie. interdisciplinare la nivelul comunităţilor locale este dificil de realizat. şi mai puţin pe vizite la domiciliu şi identificarea activă a problemelor de sănătate publică.) şi în oraşele mari cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie.STRATEGIA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ Prezentare generală O dată cu implementarea reformei în sistemul sanitar şi dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală primară prin cabinetele medicilor de familie. ca şi cei care nu pot dovedi calitatea de asigurat. Există nenumărate situaţii în care pacienţii cazuri sociale (în special rromi). ţinând cont de disfuncţionalităţile inerente implementării unei noi structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. s-a produs o sciziune în acordarea de asistenţă medicală pentru persoanele asigurate comparativ cu persoanele care nu pot face dovada calităţii de asigurat. dintre care enumerăm: • • • • • nu se depistează activ. implementarea colaborărilor intersectoriale. rămân neînscrişi pe listele medicilor de familie. Activitatea medicului de familie a fost centrată în ultimii ani pe asistenţa medicală acordată în cabinet numai persoanelor asigurate. legătura dintre serviciile medicale şi cele sociale. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia. să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială. în majoritate cazuri sociale. 92 . greu de controlat. unele zone rurale. din cauza unor motive de natură economică. în special în zonele rurale unde lipseşte medicul de familie. zone geografice greu accesibile sau cu o dezvoltare economică deficitară suferă prin lipsa medicului de familie. dispersia populaţiei etc. nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate. înscrise pe lista sa.

care urmează să aibă ca atribuţie principală depistarea cazurilor medicale în rândul populaţiei defavorizate. persoana de legătură. dispensarizarea activă a bolnavilor cronic lipseşte. evaluează starea de sănătate a populaţiei în vederea realizării şi implementării unor programe de sănătate destinate prevenirii îmbolnăvirilor şi promovării sănătăţii. Cadrul legislativ Conform Legii nr. HGR nr. În acest context. a. la nivelul comunităţii. 22 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Totodată. Ministerul Sănătăţii şi Familiei. 16. prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Asistenta medicală comunitară Pentru rezolvarea situaţiilor descrise mai sus şi pentru supravegherea stării de sănătate a populaţiei se propune înfiinţarea funcţiei de asistentă medicală comunitară. fiind interfaţa. alin. 16. j. aflată în curs de adoptare. Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2002 prevede obligativitatea înscrierii pe liste suplimentare ale medicilor de familie a persoanelor cazuri sociale dintr-o zonă teritorială arondată medicului şi oferirea unui pachet minim de servicii medicale acestora. cât şi adulţi. 93 . lit. 2. Sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială centrat pe familie şi comunitate va aborda la nivelul comunităţilor locale colaborări intersectoriale şi complementare. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. Ministerul Sănătăţii şi Familiei „colaborează cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul coordonării metodologice a activităţii instituţiilor specializate care asigură servicii de asistenţă socială“. atât copii. b.• • • nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. 2 specifică: „Ministerul Sănătăţii şi Familiei organizează. art. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronic. între serviciile medicale şi cele sociale. Legea asistenţei sociale. în art. deschide posibilitatea creării şi dezvoltării de servicii sociale sectoriale. coordonează şi urmăreşte activităţile de asistenţă socială pentru asigurarea sănătăţii populaţiei. şi art. sprijinirea sănătăţii familiilor şi categoriilor de populaţie defavorizate …“. Ministerul Sănătăţii şi Familiei îşi propune definirea şi implementarea unei reţele naţionale de asistenţă medicală comunitară. În art. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. 15.

pachet minimal de servicii medicale acordate pacienţilor care nu pot dovedi calitatea de asigurat. în vederea înscrierii lor pe listele acestora. • colaborarea cu toţi medicii de familie la care sunt înscrise persoanele din teritoriul pe care îl supraveghează. deplasarea medicului la domiciliu. • identificarea gravidelor şi urmărirea lor prin protocoale limitate.Atribuţii Asistenta medicală comunitară va îndeplini următoarele atribuţii: • • • activitate de teren . diseminarea de informaţii specifice şi trimiterea lor la medicii de familie şi cabinetele de planificare familială. o comună. din zonele greu accesibile. îndrumând pentru consultaţii la dispensar persoanele bolnave. • raportarea cazurilor sociale depistate către serviciile sociale din subordinea autorităţilor locale pentru a beneficia de protecţie socială. 94 . un număr de blocuri sau un număr de străzi cu un anumit număr de gospodării. • identificarea persoanelor – cazuri sociale şi raportarea lor medicilor de familie din teritoriul repartizat. activitate medicală curativă . luarea în evidenţă a copiilor neîncrişi pe listele medicilor de familie pentru a fi incluşi în programele de imunizări. familii sau indivizi). solicitând.depistarea activă a cazurilor neînscrise pe listele medicilor de familie. Activităţi Activităţile asistentei medicale comunitare constau în: • supravegherea unei zone teritoriale foarte bine determinate (un sat sau mai multe. • supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. după caz. în principal a populaţiei neînscrise la medicul de familie. • supravegherea în mod activ a stării de sănătate a populaţiei din zona arondată. • identificarea persoanelor de vârstă reproductivă care au nevoie de metode de contracepţie. trimiterea lor la medicul de familie. datorită particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. activitate profilactică: depistarea focarelor de boli transmisibile. • sesizarea din timp a apariţiei de focare de infecţie sau de boli infecţioase. în special a gravidelor şi copiilor.

urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor din evidenţa specială. urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor de toate vârstele la segmentul de populaţie neînscris pe listele medicilor de familie sau în zonele în care nu există medic. în situaţia depistării unui caz social deosebit (copil aflat în dificultate. Normare şi număr necesar Normarea acestor cadre ar fi de minimum 700 familii/asistentă medicală comunitară. efectuarea educaţiei sanitare în familie. Menţionăm că activitatea asistentei medicale comunitare nu se substituie şi nu înlocuieşte activitatea medicului de familie sau a asistentei medicale a medicului de familie.500 asistente medicale comunitare pentru zonele cu probleme sociale deosebite care nu au acoperire teritorială prin medic de familie. sau aproximativ 2. la implementarea programelor şi măsurilor profilactice şi curative.000 de asistente medicale comunitare. În prima etapă. Apreciem că pentru acoperirea reală şi pentru supravegherea medicală a problemelor socio-medicale şi de educaţie pentru sănătate pentru populaţia întregii ţări cu normarea de mai sus ar fi necesare aproximativ 10. sesizarea autorităţilor locale pentru stabilirea măsurilor ce se impun. vaccinărilor şi aplicării măsurilor terapeutice recomandate de medic. persoană în vârstă bolnavă. considerăm că este imperios necesară încadrarea unui număr de 3. fiind arondate teritorial medicilor de familie şi spitalului ce deserveşte zona respectivă. Formare Asistentele medicale comunitare vor avea ca pregătire de bază pregătirea medicală şi un modul de pregătire în domeniul social.300 de persoane la o asistentă medicală comunitară. 95 . formatorii şi modalitatea de acreditare vor fi stabilite ulterior.• • • • • preluarea de la maternităţi a nou-născuţilor şi mamelor care nu sunt pe listele medicilor de familie şi supravegherea lor activă. Aceste cadre sanitare cu pregătire în domeniul asistenţei sociale vor contribui la cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei din zonele menţionate mai sus. fără aparţinător). Curriculum-urile de pregătire.

activitatea ei fiind centrată şi organizată la nivel comunitar. pentru ca în funcţie de morbiditatea zonală să poată lua măsuri eficiente în cadrul politicii naţionale de sănătate. comunicând acestora persoanele cazuri sociale care nu sunt înscrise pe listele acestora. Plata salariilor asistentelor medicale comunitare urmează a fi făcută din bugetele locale. în cadrul serviciilor de asistenţă socială. şi pentru coordonarea şi îndrumarea profesională asistentele medicale comunitare vor fi subordonate metodologic şi informaţional Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. pentru a fi luate în evidenţă şi monitorizate de aceştia. asistenta medicală comunitară va colabora cu celelalte compartimente şi categorii profesionale implicate în sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială. Asistenta medicală comunitară va colabora cu medicii de familie din teritoriul arondat. Activitatea de asistenţă medicală comunitară va fi supravegheată de inspectorii de specialitate din cadrul departamentelor programe de sănătate de la nivelul Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. 96 . De asemenea.Angajare şi plată Asistentele medicale comunitare urmează a fi angajate în aparatul propriu al consiliilor locale. Subordonare metodologică şi colaborare Pentru o cunoaştere cât mai reală a stării de sănătate a populaţiei de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. îndeosebi din zonele defavorizate sau fără medici.

............. VI.. Stadiul actual ................................................................................... Obiectivele generale ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi............................................................................................................................... Strategia privind politica naþionalã a medicamentului ................................................................................ I.............................. Strategia privind politica naþionalã a medicamentului Ð sintezã ................ III...... Stabilirea strategiei privind îmbunãtãþirea activitãþii în domeniul medicamentului ................................................................ Scopul reformei unitãþilor sanitare cu paturi ................................ IV................. Spitale Ð organizare ................................................................ IV..... Gestionarea mai eficientã a resurselor la nivelul spitalului ................................... indicatori de performanþã pe termen mediu (31 decembrie 2004) ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi ...................... V. Concluzii .. II............... III.............................. Introducere .................. 2....................................... Obiectivele propuse ..... II.................................. Analiza performanþei spitalelor ºi mãsuri de restructurare a unitãþilor sanitare cu paturi........................................ Evoluþia principalilor indicatori la nivel naþional Ð 1998Ð2000...... Anexa 2 Ð Utilizarea paturilor........... Evaluarea situaþiei prezente ... STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ªI MATERIALELOR SANITARE ........................................CUPRINS 1................................................................. III.................. Obiective..................................... Indicatori de performanþã pentru unitãþile sanitare cu paturi . 5 6 6 6 6 7 7 9 9 9 11 11 11 13 16 20 24 Strategia naþionalã privind reforma în unitãþile sanitare cu paturi ... II.................................... Anexa 1 Ð Paturi în spitale teritoriale la 31 XII 2000............................................. 25 26 28 28 29 29 34 40 41 52 97 ..... Definirea scopului Politicii naþionale a medicamentului în România ..................................................................... Introducere......... Mãsuri.......................................... durata medie de spitalizare........................ I..................... Sinteza privind strategia naþionalã pentru reforma în unitãþile sanitare cu paturi I....................................................... mãsuri strategice........................................ Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare Ð sintezã..................... STRATEGIA NAÞIONALÃ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE................ Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare .............................................. rulajul ºi mortalitatea în anul 2000 în spitalele teritoriale........................ V................................................... VII...........................................................................

......................... Intrãri de credite externe..................... copilului ºi familiei în România.................................................................................................................................................................................................................. Prevenirea ºi managementul tuturor formelor de violenþã împotriva femeii ºi copilului................................................... Asistenþa medico-socialã la nivelul comunitãþii ..................).................. 53 54 54 55 55 55 56 56 56 56 57 57 57 58 58 58 58 60 62 66 Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate................................... II............................................ Situaþia actualã a sãnãtãþii femeii....................... Maternitatea fãrã risc................................................................................................................................ Sistemul de finanþare a sãnãtãþii. Aspecte de demografie ...................... Prevenirea ºi managementul cancerului genito-mamar .. III.......T......................................... Strategia de îmbunãtãþire a finanþãrii ºi direcþiile de acþiune ...... Avortul ºi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiþii de siguranþã ......................... Gestionarea mai eficientã a resurselor de la nivelul spitalului ................................................................................................ Introducere ...................... STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNÃTÃÞIREA SISTEMULUI DE FINANÞARE DIN SÃNÃTATE ........ STRATEGIA PRIVIND SÃNÃTATEA FEMEII.... Sãnãtatea sexualã a persoanelor în vârstã . Introducere .................................................................................................................................. Tabelul 1 Ð Principalii indicatori ai sãnãtãþii reproducerii ºi sexualitãþii în România 98 67 68 69 69 69 71 71 73 74 74 75 75 75 75 75 75 76 ...................... Ð Servicii farmaceutice................................................................................... I.... Sãnãtatea copilului ........................ Prevenirea ºi managementul infertilitãþii .......................................... Creºterea veniturilor la nivelul spitalelor ................. Ð Asistenþa medicalã primarã ............................................................................................ Ð Asistenþa ambulatorie de specialitate ..................................................................... Planificarea familialã ............... Creºterea eficienþei fondurilor alocate de la bugetul de stat...................................... II...................................................... Evoluþia cheltuielilor totale pentru acþiunea de sãnãtate în perioada 1998Ð2001 ......................................... IV.............................................................................. în special a abuzului sexual............................................................ COPILULUI ªI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002Ð2006 .......... III........................................................................... Prevenirea ºi managementul infecþiilor cu transmitere sexualã (I................................ 4.................. Ð Spitale.................................................................... Bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ................................................................................... inclusiv a infecþiei cu HIV ºi SIDA.......................... Prevenirea traficului de femei ºi copii ..................................................... Anexa 1 Ð Exemplu de indicator de performanþã a spitalului .................................................. Îmbunãtãþirea mecanismelor de finanþare a spitalelor ....... Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate Ð sintezã ................. I.................. Atragerea de sume din bugetele locale ..................... Sãnãtatea reproductivã ºi sexualã a adolescenþilor ºi tinerilor................................................................................S........................................................................................................................................ Situaþia actualã privind finanþarea serviciilor medicale ...........................3..............................................................

........... Normare ºi numãr necesar .............. Strategia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei referitoare la asistenþa medicalã comunitarã ........ Prezentare generalã .............................................................................................................................................................................................. Angajare ºi platã .................................. Asistenta medicalã comunitarã ...................Obiective generale............................................................................................................................................................................. Formare..................................................... Cadrul legislativ ................ Atribuþii ......................................................................................................................... 78 78 81 88 90 92 92 93 93 94 94 95 95 96 96 99 ............................................... Mãsuri pe termen scurt (1 an) ..................................................................................................................................................................................................................... Mãsuri pe termen mediu (3 ani) ºi lung (5 ani).......................... Subordonare metodologicã ºi colaborare ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Mãsuri pe termen lung Ð 2002Ð2006 ............ Concluzii ....................... Activitãþi ............................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful