P. 1
Strategii Nationale in Domeniul Sanatatii

Strategii Nationale in Domeniul Sanatatii

|Views: 394|Likes:
Published by cocobidibi

More info:

Published by: cocobidibi on Aug 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/31/2011

pdf

text

original

STRATEGII NAŢIONALE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

.

1. STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE

SINTEZA privind strategia nationala pentru reforma in unitatile sanitare cu paturi
I. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice. Unităţile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate : preventive, curative, de urgenţă, de recuperare şi paleative, precum si pre, intra şi postnatale. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu. II. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998, 1999 şi 2000 se prezintă astfel:
1998 1999 2000

- utilizarea paturilor - durata medie de spitalizare - rulajul bolnavilor - mortalitatea in spitale - cheltuieli in spitale din care : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare - din care pentru medicamente : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare

285,5 10,0 28 0,95

276,9 9,5 29 0,89

275,1 8,8 31 0,84

38.519.770 1.347.745 134.942 6.664.777 233.190 23.348

79.919.077 2.742.001 288.638 14.199.920 487.195 51.285

107.107.943 3.436.644 389.156 23.479.232 753.350 85.307

III. Obiectivele propuse 1. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. 2. Reorganizarea, reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi, conform cu necesităţile zonale, în raport cu morbiditatea specifică, în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. 6

3. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. 4. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor, controlul infecţiilor, asistenţă de urgenţă etc.). 5. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării, în raport cu prevederile de la punctul 2. 6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 7. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate, în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. 8. Implementarea sistemului informaţional. 9. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. 10. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. IV. Indicatori de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. Pentru urmărirea celor două obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. Număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D.R.G.). 2. Indicele de calitate al diagnosticului. 3. Durata optimă de spitalizare. 4. Indicele de mortalitate. 5. Gradul de utilizare a paturilor. 6. Indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). 7. Indicator cost spitalizare/zi, pe pat şi pe bolnav. 8. Indicele de rulaj/pat al bolnavilor. 9. Indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). V. Măsuri A. Pe termen scurt până la 30 iunie 2002 1. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate, resurse umane, dotare cu aparatură medicală etc.

7

Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. institute şi centre medicale cu paturi. Pe termen mediu până la 31 decembrie 2002 1. 2. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. B. de unică specialitate. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nou-născuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. municipale. 8 . Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. 4. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. 2. în vederea reducerii deceselor premature. Implementarea sistemului informaţional. clinice. orăşeneşti. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi.în vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. 2. Pe termen lung până la 31 decembrie 2004 1. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. C. 3. 3.

Reforma unităţilor sanitare cu paturi presupune un set de acţiuni care să conducă la realizarea anumitor obiective în concordanţă cu strategiile politicilor de sănătate.8 9 . pe judeţe şi municipiul Bucureşti precum şi a principalilor indicatori privind activitatea unităţilor la data de 31.STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN UNITĂŢILE SANITARE CU PATURI I.2000 este cea prevăzută în Anexa nr.1 şi nr. precum si pre. intra şi postnatale. Unităţile sanitare cu paturi (spitale. de recuperare şi paleative. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice.2. a numărului de paturi. centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate: preventive. dacă obiectivele sunt îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea capacităţii spitalelor de a răspunde la aşteptările pacienţilor. Cu alte cuvinte.utilizarea paturilor .5 2000 275.5 10. STADIUL ACTUAL Situaţia unităţilor sanitare cu paturi. curative. de urgenţă. institute. reforma organizaţională are un potenţial real de succes. 1999 şi 2000 se prezintă astfel : 1998 .1 8. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu.0 1999 276.durata medie de spitalizare 285. INTRODUCERE Strategia de guvernare – componenta sănătate subliniază rolul guvernului în furnizarea serviciilor de sănătate şi în mod particular în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi.XII.9 9. II.

9 zile).307 Din analiza acestor indicatori.mortalitatea în spitale . Brăila (299.pentru o zi spitalizare 14.30 zile). pediatrie. în anul 2000.770 1.195 51. 10 .4 zile).77 233. au rezultat următoarele: 1.199. pe judeţe.742. Bihor (11.8 zile). Sibiu (10. pediatrie.348 38.2 zile).107.4 zile). 2. mortalitatea în spitale pe total ţară şi pe secţiile de chirurgie a crescut faţă de 1999.232 753.001 288. interne şi pediatrie.943 3.077 2.9 zile).7 zile).6 zile). iar cea mai mare utilizare faţă de media pe ţară (275. obstetrică-ginecologie şi chirurgie a crescut faţă de 1998 şi 1999.644 389. 6. 3.479.84 79.919. Suceava (242.745 134.7 zile).190 23. Bacău (299. 5. cea mai scăzută utilizare a paturilor se constată la : Harghita (219.pentru un bolnav .350 85.436. comparativ cu 1998 şi 1999. cât şi pe secţiile de interne. în timp ce la obstetrică-ginecologie.pentru un bolnav . obstetrica-ginecologie.pentru un pat . utilizarea paturilor este în scădere faţă de 1998 şi 1999 atât pe total ţară cât şi pe secţiile chirurgie. rulajul bolnavilor în spitale pe total ţară.89 2000 31 0.pentru o zi spitalizare din care pentru medicamente : 6. Timiş (10.pentru un pat .920 487.285 23. Caraş-Severin (233.6 zile). Constanţa (249.1 zile). interne şi pediatrie a scăzut. durata medie de spitalizare este mai mare la Ilfov (14. Tulcea (246. Ialomiţa (246.347. obstetricaginecologie şi chirurgie a scăzut faţă de 1999.9 zile).942 28 0.664.cheltuieli in spitale din care : . Bihor (297. Arad (11.156 . 4.638 107.95 1999 29 0. durata medie de spitalizare pe total ţară cât şi la secţiile : interne.2 zile). Vâlcea (302.4 zile). Satu-Mare (296.rulajul bolnavilor . Iaşi (301.2 zile). pe judeţe.0 zile).7 zile).7 zile).1 zile) s-a înregistrat la : municipiul Bucureşti (306.1998 .519. Covasna (10.

în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. Reorganizarea. pe judeţe. OBIECTIVE. 2. 11 . IV. reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi. Braşov (1.18% bolnavi externaţi).15% bolnavi externaţi). Adecvarea structurii serviciilor spitaliceşti la aşteptările utilizatorilor – prin restructurarea acestora astfel încât serviciile publice să răspundă aşteptărilor publicului. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. MĂSURI STRATEGICE. OBIECTIVELE GENERALE ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI 1. în raport cu morbiditatea specifică. Timiş (1. municipiul Bucureşti (1. Harghita (1. rural etc. 3. 4.22% bolnavi externaţi). conform cu necesităţile zonale. Astfel.15% bolnavi externaţi) etc. mortalitatea în spitale este mai mare în: Satu-Mare (1.53% bolnavi externaţi). Creşterea eficienţei tehnice . reorganizarea structurii spitalului trebuie să conducă la scăderea costurilor pentru serviciile furnizate. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PE TERMEN MEDIU (31 DECEMBRIE 2004) ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI A.7.34% bolnavi externaţi). Maramureş (1. Obiective 1. III.) – prin distribuţia resurselor în sistemul public centrată pe cei care au cea mai mare nevoie de servicii şi acces limitat. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate (săraci. V. Creşterea eficienţei alocative –maximizarea valorii obţinute pentru resursele cheltuite. creşterea calităţii vieţii. Bihor (1. prin alocarea acestora în funcţie de rezultate şi de impactul asupra stării de sănătate (ani de viaţă câştigaţi.31% bolnavi externaţi). creşterea accesului la serviciile prioritare). 2. SCOPUL REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI este creşterea performanţei spitalelor cu asigurarea accesului la servicii spitaliceşti.utilizarea adecvată a resurselor limitate de la nivelul spitalului prin eliminarea risipei. cu asumarea responsabilităţii faţă de acesta.

indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). asistenţă de urgenţă etc. 6.G. 9. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor. în raport cu prevederile de la punctul 2.). B. 4. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. Indicatori de performanţă Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. 5. 7. în 12 . 8. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. 7. resurse umane. Măsuri strategice Până la 30 iunie 2002: 1. 2. Implementarea sistemului informaţional. 5.). Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării. număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D. indicele de mortalitate. 6.R. dotare cu aparatură medicală etc. existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate. indicele de rulaj/pat al bolnavilor. indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă).Pentru urmărirea acestor obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. 8. 3. durata optimă de spitalizare.3. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi. controlul infecţiilor. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. C. gradul de utilizare a paturilor. indicator cost spitalizare/zi. pe pat şi pe bolnav. 4.

2. 3. municipale. expunerea spitalelor la presiunile pieţei. ANALIZA PERFORMANŢEI SPITALELOR ŞI MĂSURI DE RESTRUCTURARE A UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI Factorii care influenţează performanţa spitalului sunt: 1. VI. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. Implementarea sistemului informaţional. 13 . 5. conform nevoilor. 4. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. 1. 3. 2. 2. de unică specialitate. funcţia socială. 2. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. Până la 31 decembrie 2002: 1. 3. 4. Flexibilitate redusă în angajarea şi concedierea personalului angajat. Gradul de autonomie a spitalului Are cel mai mare impact în reorganizarea structurală a unui spital. gradul de autonomie al spitalului. clinici. institute şi centre medicale cu paturi. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nounăscuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva.vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. în vederea reducerii deceselor premature. Până la 31 decembrie 2004: 1. Resursele umane Probleme prezente: 1. VI. Gradul de autonomie este de fapt capacitatea spitalului de a lua decizii privind: A. orăşeneşti. responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor. gradul de responsabilitate financiară. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi.

Măsuri strategice: 1. Este necesar să se redefinească actualele norme de încadrare cu personal prin stabilirea unor limite inferioare care să asigure calitatea serviciilor şi fără de care spitalul să nu primească certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii şi a unor limite maximale. Managementul clinic – ghiduri de practică. 2. clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti). b. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare prin: a. precum şi a investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la activitatea de cercetare. stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi şi spitale. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. umane şi investiţiile de capital) sunt corelate cu performanţa lor. în furnizarea serviciilor spitaliceşti 14 . Expunerea spitalelor pe piaţa serviciilor spitaliceşti Constă în măsura în care resursele spitalelor (financiare. VI.).2. resurselor umane. Număr insuficient de personal cu studii superioare în serviciile financiar-contabil. medicamentelor şi materialelor sanitare. stagiarilor. B. funcţionarea comisiilor de calitate. cercetătorilor şi cadrelor universitare pentru pacienţii internaţi). Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să pună accent pe creşterea flexibilităţii în normativele privind încadrarea cu personal. Normative pentru numărul de personal (important de luat în calcul aportul rezidenţilor. Între cele două limite spitalul poate să decidă nivelul de încadrare cu personal. relaţia cu alte unităţi sanitare în funcţie de competenţele spitalului etc. 3. circuitul pacienţilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între secţii. 2. c. definirea responsabilităţilor cadrelor didactice universitare în desfăşurarea activităţii spitalelor.

Responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor Responsabilitatea pentru performanţa spitalelor este în prezent una centrală. 3. Experienţa internaţională arată că. acreditare şi contractare de servicii. 4. 3. Toate aceste măsuri presupun totodată definirea clară a rolurilor. Creşterea competiţiei pe piaţa serviciilor presupune realizarea unei relaţii directe între veniturile spitalelor şi performanţa serviciilor oferite. 4. pentru sănătate costurile sunt în continuă creştere. se realizează prin planificare de servicii. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Colegiul Medicilor din România şi Ministerul Finanţelor Publice. Realizarea mecanismelor de competiţie pentru resursele umane şi investiţiile de capital. Măsuri strategice: Reforma în acest domeniu poate însemna transferul de responsabilitate către spital. Măsuri strategice: Decizii corecte pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. 15 . Gradul de responsabilitate financiară Creşterea responsabilităţii spitalului în construirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli. VI. cu păstrarea economiilor făcute şi penalizare în cazul datoriilor poate să constituie un mecanism de creştere a eficienţei. mecanismele de control sunt indirecte. responsabilităţilor şi limitelor pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Controlul costurilor este un bun stimulent economic pentru spital numai dacă spitalele pot utiliza banii economisiţi pentru a creşte calitatea serviciilor sau pentru a trata mai mulţi pacienţi. rolul principal revenind Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi se realizează prin controlul asupra resurselor umane şi prin aplicarea legislaţiei din domeniul public. În acest caz. 2.Măsuri strategice: 1. chiar şi în ţările unde aceste mecanisme există şi funcţionează. Creşterea responsabilităţii spitalelor în ceea ce priveşte capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile prin nivelul de rambursare a acestora. VI. Cu atât mai mult se impune o atenţie deosebită pentru contabilitatea costurilor serviciilor spitaliceşti.

Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1. prestatoare de servicii B. număr de urgenţe. Măsuri strategice pe termen scurt: PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVEL CENTRAL SAU LOCAL A. mod de internare etc. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. serviciile de urgenţă care sunt mai costisitoare decât estimările contractuale. 5. tratamentul pacienţilor cronici care nu sunt asiguraţi. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi non profit. Funcţie socială Reforma organizaţională la nivelul spitalelor este motivată de creşterea eficienţei spitalelor. rata de ocupare a paturilor. 16 . De exemplu. riscul în cazul bolilor infecţioase. transferuri. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. acoperirea serviciilor pentru populaţia neasigurată.). Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc.VI. 2. 4. VII. 3. dar nu pot fi neglijate obiective ca echitatea şi protecţia financiară. GESTIONAREA MAI EFICIENTĂ A RESURSELOR LA NIVELUL SPITALULUI Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare mai mare banilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii medicale eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. Măsuri strategice: Prioritar în reforma spitalelor trebuie să fie identificarea funcţiilor sociale şi definirea organizaţiilor responsabile. reinternări. Acţiuni necesare: 1.

6. contabil-şef.) echipei manageriale de performanţele spitalului. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. resurse disponibile. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. ambulatoriu. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. de angajare etc. laboratoare.) 17 . Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu. C.5. 3. directori adjuncţi. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare ale spitalului etc. funcţiile şi responsabilităţile etc. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. secţiilor etc. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii. servicii.). 5. 2. B.). Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului. compartimente. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia. încadrarea cu personal. asistent-şef). 4. PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVELUL SPITALELOR: A. Acţiuni necesare: 1. 2. echipamente etc. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii medicale.

). Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital. 3. C. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. Reorganizarea secţiilor. 2. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului. analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente. 18 . b. 3. inclusiv a implicaţiilor financiare. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. c. dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale a clădirilor şi echipamentelor. funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. compartimentelor. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. D.Activităţi necesare: 1. în vederea creşterii eficienţei. 2. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului . cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare. 4. 2. 4. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor.

3. Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile. Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. 4. Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost eficacitate. tehnologiile. inclusiv încadrarea cu personal. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate. 19 . Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii. 5. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. B. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului. în ceea ce priveşte echipamentele. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau compartiment al spitalului. 3. Acţiuni necesare: 1. Măsuri strategice pe termen mediu/lung: A. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe. 6. 2.

XII.27 0. CTR. TERIT. LOGIE BOLI SI REUMAFARA INPROFE.ENDO. 1 2 3 4 5 6 160378 22656 1179 745 6076 746 7.TOLOINSOTI. 12 Calarasi 13 14 15 16 Cluj Constanta Covasna Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Ialomita Iasi Ilfov Maramures Mehedinti Mures Neamt Olt Prahova Satu-Mare Salaj Sibiu Suceava Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.06 28 40 25 40 30 26 25 25 20 25 25 10 40 25 24 35 35 36 10 0 24 26 0 40 0 20 30 15 31 25 40 15 15 25 25 10 115 8 0 15 15 234 1 2 3 4 5 6 A TOTAL JUDET la %0 locuitori Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita-N.Bucuresti 20 .TERSIOCARDIGIE TORI NE NALE TA AD.2000 PATURI IN SPIT. NR.PATURI IN SPITALE TERITORIALE LA 31. JUDETUL Anexa 1 ENDO- CARDI- NUTRITIE SI DIABET 7 1252 0.15 1.05 0.03 2945 411 0 10 156 0 3726 473 15 40 130 30 3809 535 25 0 138 20 3790 523 34 0 110 25 5309 580 20 0 100 10 1862 226 0 0 70 0 3614 4183 2596 3159 2752 1657 7274 4420 2312 3128 5114 3798 1165 2660 3003 4738 1252 7787 882 4167 2146 5161 3150 2927 5439 2231 1771 3434 4112 2961 6658 1488 3148 2832 1814 20004 617 609 343 514 540 258 1034 470 169 505 696 452 178 422 430 723 250 785 426 571 302 572 386 414 1290 382 285 362 523 485 575 242 435 384 312 2967 12 35 0 0 0 0 60 30 0 15 40 20 0 45 0 25 0 75 0 25 10 50 45 10 10 15 10 25 0 5 44 0 0 50 0 429 0 30 30 0 0 0 85 0 0 25 0 0 0 0 0 25 0 70 0 50 10 35 0 0 0 0 0 135 50 0 50 0 0 0 0 100 80 120 100 110 110 68 233 100 890 125 125 110 70 75 90 197 26 150 0 135 80 251 137 130 127 70 45 127 115 55 240 65 68 99 45 804 15 50 40 0 20 0 60 0 15 0 0 0 0 0 0 62 0 0 0 35 0 0 35 0 45 0 15 0 50 0 20 0 0 0 25 174 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.01 0. SI DE CRINOOLOGIE INTREP.03 0.

RUR.HEMATOTAL GAS.00 0.76 0.PSIHIROLOROLONEATRIE ATRIE ATRIE GIE GIE VROZE ACUTI CR.06 0.PSIGIE HIATRIE 16 17 18 1208 1273 3416 0.05 0.20 0.TOLOPSIHIDIN CARE : TROGIE ATRIE ENTENEUPSIHI.NEUNR.03 0.23 0.15 0 0 63 1 10 25 55 2 0 10 76 3 14 30 105 4 47 40 100 5 0 0 40 6 0 85 70 7 40 25 60 8 0 50 71 9 0 50 62 10 0 0 71 11 0 0 30 12 65 45 160 13 50 10 40 14 0 20 25 15 0 40 45 16 35 35 75 17 60 25 105 18 0 0 15 19 0 0 55 20 0 0 85 21 15 0 103 22 0 0 48 23 152 65 170 24 0 0 0 25 35 0 30 26 0 0 50 27 60 50 95 28 12 18 79 29 0 25 68 30 30 135 120 31 0 15 40 32 0 0 30 33 35 75 55 34 0 0 70 35 0 0 82 36 55 120 130 37 0 0 30 38 0 25 81 39 0 30 30 40 0 0 25 41 493 225 672 42 21 .ROCTR.PSIHI.06 0. 8 9 10 11 12 13 14 15 1456 579 5229 17026 90 5519 4597 6820 0.30 23 0 178 301 0 145 156 0 27 15 55 355 0 235 0 120 25 0 83 281 0 281 0 0 29 0 144 160 0 100 0 60 42 25 150 940 0 497 117 326 0 0 50 230 0 100 0 130 0 13 75 559 0 25 265 269 25 30 179 583 0 293 0 290 25 20 66 330 0 190 0 140 0 0 116 520 0 0 320 200 0 20 75 125 0 125 0 0 0 0 30 225 25 0 100 100 65 0 196 705 0 185 265 255 0 0 145 185 25 110 0 50 15 10 55 166 0 65 0 101 60 0 110 225 0 0 90 135 20 40 220 615 0 0 145 470 49 0 85 355 0 165 0 190 0 0 35 55 0 55 0 0 45 0 140 200 0 0 60 140 20 0 100 595 0 0 50 545 52 10 135 590 0 590 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 120 37 210 1296 0 0 310 986 0 0 0 341 0 341 0 0 0 0 145 526 0 140 150 236 0 15 75 166 0 91 0 75 60 45 205 700 0 0 335 365 0 11 95 235 0 115 0 120 0 0 70 247 0 0 105 142 50 0 100 530 0 100 430 0 25 0 70 185 0 25 90 70 105 0 50 90 0 0 90 0 25 0 155 560 0 560 0 0 0 0 140 436 0 200 20 216 0 0 110 350 0 110 185 55 55 55 161 1081 0 0 205 876 0 0 35 96 0 90 6 0 20 0 90 242 0 149 18 75 65 0 121 315 0 315 0 0 30 0 30 145 0 62 0 83 379 233 920 1185 40 60 1085 0 NEUORL RO. CHI.25 0.

24 1043 0.18 85 110 85 115 130 52 50 140 75 86 35 62 150 230 40 55 80 90 25 80 48 160 0 80 0 105 47 165 100 65 150 60 60 75 65 75 141 22 51 64 40 716 PEDIATRIE 29 12488 0.56 253 287 286 344 465 130 327 320 150 323 273 190 470 330 151 260 390 240 115 272 265 345 170 550 0 325 192 535 271 245 358 236 185 195 350 233 615 150 354 185 201 952 22 .BOLI NR.02 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 65 0 0 0 0 0 0 0 0 50 0 0 0 0 251 ONCOLOGIE ORTOPEDIE UROLOGIE 26 3253 0. 25 436 0.61 312 202 275 336 395 145 190 335 240 311 320 190 739 295 95 300 479 320 135 285 250 471 190 580 30 330 294 430 270 225 517 190 165 242 350 281 540 163 235 221 174 1540 CTR.37 175 175 170 310 200 120 235 170 75 107 126 35 290 300 100 155 295 240 105 86 185 188 25 375 0 205 70 350 212 160 285 148 105 180 345 150 287 100 219 105 70 982 CONTAGIOASE CHIRURGIE GENERALA 21 13587 0. OFMOLOGIE 19 2800 0.02 6 8 0 0 25 0 0 10 10 0 0 0 50 15 0 15 30 25 0 10 10 10 0 60 0 0 0 30 15 0 25 0 0 0 0 4 60 0 0 0 6 75 23 1675 0.12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 52 45 95 66 103 39 50 42 43 64 60 25 135 40 30 40 75 80 15 65 80 73 25 200 0 30 40 90 55 66 85 35 27 55 35 70 160 35 90 30 36 319 20 8215 0. TAL- CHIRURGIE BMF CHIRURGIE COPII 22 499 0.05 22 35 40 35 25 0 28 60 15 40 0 15 0 25 5 0 40 50 0 0 0 50 0 30 0 35 6 15 30 35 39 25 10 25 0 6 45 10 0 0 15 232 CHIRURGIE CARDIOVASC.07 12 50 55 55 80 0 45 45 55 25 0 20 115 40 0 0 45 60 0 0 0 0 10 135 0 40 15 50 25 30 45 25 0 60 35 15 65 23 30 26 25 319 CHIRURGIE PLASTICA RECUP.14 10 50 50 55 100 36 60 75 35 30 25 25 542 50 15 50 130 25 0 25 0 50 30 140 10 40 30 60 85 60 80 35 25 55 40 50 100 40 50 50 20 815 27 2294 0.10 18 50 30 25 60 25 45 65 55 40 45 17 78 35 35 50 80 62 10 40 15 85 0 85 0 55 50 104 55 40 75 50 25 55 35 15 112 7 0 30 30 506 28 4064 0.

SI BALNEOFIZIOT.03 0 15 20 0 28 20 45 0 0 0 25 0 30 0 0 0 25 25 0 43 35 0 0 0 0 35 0 30 0 0 0 15 15 0 130 0 10 0 30 30 15 0 38 1151 0. 34 9257 0.41 0 348 551 245 435 130 130 335 165 180 160 105 289 325 55 80 200 290 125 0 55 159 40 485 0 361 190 150 170 148 135 130 140 245 360 185 420 105 270 205 110 1046 35 492 0. CTR.02 0 0 0 0 15 0 0 15 0 0 0 0 30 0 0 60 40 70 0 0 0 0 0 55 0 25 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 57 0 0 0 0 115 23 .RECUPERARE PEDIATRICA 30 729 0.69 385 442 325 415 452 250 345 347 285 302 340 162 580 385 168 402 551 461 125 291 328 403 215 629 51 375 234 399 348 358 590 230 140 257 410 402 579 140 330 345 210 1456 NEONATOLOGIE 33 6559 0.29 118 200 166 228 170 100 174 115 120 141 117 77 205 215 73 148 238 192 47 118 141 179 87 220 19 168 105 185 195 140 248 135 76 146 200 128 225 85 155 127 103 530 PNEUMOFTIZIOLOGIE CHIRURGIE TORACOPULM. 36 5633 0. RECUP. 40 161 0. MEDIC.01 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 101 0 0 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 NR.25 167 221 247 31 315 53 135 90 15 0 20 10 400 880 0 165 149 25 0 145 115 171 25 565 0 231 50 90 55 140 135 0 35 120 75 74 55 12 50 178 50 339 MEDICINA GENERALA CRONICI 37 621 0.17 106 58 96 88 122 30 59 133 63 65 70 55 143 110 25 73 144 118 20 60 42 125 41 208 5 90 40 75 50 75 125 50 33 85 70 61 211 40 47 55 40 509 ALTE SEC.15 54 70 46 93 105 50 95 65 40 28 85 38 180 90 30 50 118 78 18 73 90 131 25 125 0 95 45 130 65 70 70 50 55 60 93 60 130 80 72 47 42 482 OBSTETRICA GINECOLOGIE 32 15442 0.03 0 0 34 85 0 0 50 10 60 0 0 10 40 0 0 20 15 0 0 60 0 55 0 10 0 50 0 10 65 6 0 0 0 0 0 0 65 0 84 0 0 0 DERMATOVENERICE 31 3423 0.05 0 90 20 50 0 40 0 0 0 20 65 0 0 0 0 20 54 25 62 25 0 120 20 75 0 0 0 40 0 65 0 0 30 0 100 55 30 0 120 25 0 0 ANESTEZIE REANIMARE 39 3715 0.

0 7.6 9.8 9.0 287.8 9.3 276.3 271.4 14.84 0.18 0.6 8.44 0.31 BOLNAVILOR IN SPITALE 24 .6 8.1 254. DURATA MEDIE DE SPITALIZARE.06 0.55 0.Anexa 2 UTILIZAREA PATURILOR.83 0.44 1.79 1.39 0.6 250.59 1.84 0.8 246. IN SPITALELE TERITORIALE NR.5 249.1 10.4 242.5 299.8 8.66 0.34 1.Bucuresti JUDETUL NUMAR PATURI 156766 2945 3726 3809 3790 5199 1862 3624 4063 2596 3079 2752 1657 6997 4255 2312 3128 4994 3678 1165 2660 3003 4588 1252 7332 880 4167 2044 5161 3150 2927 5239 2201 1771 3428 4112 2715 6466 1488 3148 2832 1814 18757 UTILIZAREA DURATA MEDIE PATURILOR 275.7 8.4 DE SPITALIZARE 8.4 306.15 0.6 10.86 0.1 254.77 0.92 0.4 301.1 11.05 0.6 9.2 296.55 0.5 280.3 255.5 257.2 9.2 8. TOTAL 1 Alba 2 Arad 3 Arges 4 Bacau 5 Bihor 6 Bistrita-N.3 271.6 289.61 0.4 297.8 8.7 9.9 11. 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.8 10.3 268.7 268.7 8.42 1.0 219.8 8.1 273.7 254.6 255.9 252.9 8.4 8.9 266.0 RULAJUL 31 29 24 33 37 27 29 32 30 31 29 26 34 33 30 24 33 31 35 33 35 21 24 43 32 18 29 32 28 32 36 33 34 28 24 32 31 23 32 34 34 39 38 MORTALITATEA 0.2 7.4 8.15 0.0 233.48 1.5 263.5 5.98 0.6 279.1 299.95 0.9 7.2 286.89 0.7 272.59 0.2 9.65 0.34 1.7 7.0 277.6 275.79 0. RULAJUL SI MORTALITATEA IN ANUL 2000.57 0.3 10.94 0.5 10.27 0.9 8.8 277.39 1.61 1.32 0.0 8.9 295.7 9.39 0.0 246.54 0.7 279.3 8.1 302.04 0.2 7.2 273. CRT.2 8.1 8. 12 Calarasi 13 Cluj 14 Constanta 15 Covasna 16 Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 Ialomita 24 Iasi 25 Ilfov 26 Maramures 27 Mehedinti 28 Mures 29 Neamt 30 Olt 31 Prahova 32 Satu-Mare 33 Salaj 34 Sibiu 35 Suceava 36 Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.8 261.24 0.18 1.6 9.6 8.7 8.22 0.0 8.

2. STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ŞI MATERIALELOR SANITARE 25 .

Sustinerea industriei locale.SINTEZĂ - Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. cu siguranta. Conform acestui pricipiu. inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente. Pentru industria farmaceutica nationala. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. avand ca obiectiv medicamentul.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI . oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. competitie corecta. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. inclusiv din punct de vedere financiar. Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: 1. in cadrul carora serviciul terapeutic. statul este obligat sa garanteze.33. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: Inspectia farmaceutica. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. care. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. 26 . Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. are un rol important. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. cu conditia sa fie accesibile. accesibilitate. un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. s-a realizat un studiu amplu. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. in baza caruia s-a stabilit scopul Politicii nationale a medicamentului. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. In perioada 1999 – 2000. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. de asemenea. Politica nationala a medicamentului este. Principiul. statutul inspectorului. in prezent. calitate si eficacitate dovedite. Reglementarea circulatiei medicamentelor orfane. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. se confrunta cu mari dificultati financiare. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. este cel prevazut de Constitutia Romaniei la art. parteneriat. disponibile si utilizate in mod rational. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. in concordanta cu cerintele UE. In esenta. calitatea ingrijirii si continutul costului. prin legi si reglementari specifice. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. pentru transpunerea in propria legislatie. transparenta. Romania si-a definit un program adecvat. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. Documentul final. Regulile de buna practica.

imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi. referitoare la consumul de medicamente. de utilizarea 27 . Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor. Definirea. 3. medicilor. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate medicamentului în sistemul de sănătate). asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. elaborarea listei medicamentelor compensate. informarea publicului – automedicatia.2. elaborarea ghidurilor terapeutice. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice. 4. relatia medic – farmacist – pacient. elaborarea listei medicamentelor esentiale.

resurse umane. care sa evalueze periodic directiile mentionate. Pentru prezentarea acesteia. pe baza ghidului OMS de realizare a obiectivului asupra politicilor naţionale ale medicamentului. care au condus la stabilirea obiectivelor Politicii naţionale a medicamentului si a planului de acţiune prioritar pentru implementarea acesteia. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. datorate nearmonizarii cerinţelor cu situaţia reala sau impunerii de termene si restricţii care nu si-au aflat corespondent in posibilitatea de desfasurare reala a principiilor politicii. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. institutionalizat. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. dezvoltare institutionala. si a fost circumscris ideii de armonizare cu cerinţele Uniunii Europene. finantare – sunt necesare urmatoarele directii de lucru: reactualizarea periodica a politicii nationale a medicamentului. de procedura si rezultate. a stabilit strategiile si a realizat planul de acţiune pentru transpunerea strategiilor. s-a realizat un studiu amplu. reglementat si finantat. - In sensul celor mentionate. Apreciem ca studiul a fost efectuat cu multa rigurozitate. Documentul final. care sa implice toţi posibilii parteneri din domeniu. stabilirea unui comitet national de lucru in domeniul Politicii nationale a medicamentului. in vederea atingerii unui consens. descriind obiective comune si activitati corespunzatoare in termene de legi si regulamente. intr-un cadru identificat. producătorii de medicamente. tinand seama de pasii indepliniti la diferite momente si de aparitia sau persistenta unor probleme. in scopul pregătirii domeniului medicamentului pentru momentul aderării României la Uniunea Europeana. a concluzionat ca implementarea planului trebuie sa fie rezultatul unei colaborări strânse intre autoritatile statului. profesioniştii din cadrul serviciilor de sănătate. de structura.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI Introducere In perioada 1999 – 2000. prezenta elaborare a strategiei privind Politica nationala a medicamentului. s-au putut desprinde concluzii cu referire asupra a doua categorii de principii / probleme: imbunatatirea unor aspecte privind aplicarea Politicii naţionale a medicamentului. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. ne propunem urmatoarea metodologie: 28 . pacienţi si ONG-uri. publicarea documentului reactualizat si distribuirea acestuia catre politicieni si alti factori importanti. Pornind de la ideea ca Politica naţionala a medicamentului este un instrument practic de angajare. reprezinta o reactualizare a celei elaborate la finele anului 2000. cronicizarea si acutizarea unor aspecte ale politicii medicamentului. Comitetul Naţional. Din acest punct de vedere. descrierea aferenta a actiunilor necesare rezolvarii problemelor. care a analizat situatia pentru perioada studiata. a identificat problemele si prioritatile. ca aceasta politica vizează imbunatatirea procesului decizional cu privire la medicamente. Din analiza pentru anul 2001 a indicatorilor de baza. planul de acţiune propus in cadrul documentului menţionat va fi reactualizat cu masuri si termene in prezenta strategie.

cheltuielile totale cu medicamente. cu identificarea indicatorilor si a dificultatilor. indicatori de structura si proces: legislatie si reglementari. competitie corecta. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. Politica nationala a medicamentului este de asemenea un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. autorizate de Agentia Nationala a Medicamentului. selectarea si inregistrarea medicamentelor esentiale. Este de evidentiat ca Politica nationala a medicamentului. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului prin definirea obiectivelor acesteia. politica de preturi. accesibilitate. statul este obligat sa garanteze. Romania ar trebui sa-si defineasca in prezent un program adecvat. Definirea scopului Politicii nationale a medicamentului in Romania Principiul in baza caruia s-a stabilit scopul politicii nationale a medicamentului este cel prevazut de Constitutia Romaniei. I.I. disponibile si utilizate in mod rational. cu conditia sa fie accesibile. la art. In esenta.33. date economice. care. Pentru industria farmaceutica nationala. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. Evaluarea situatiei prezente. Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. bugetul public alocat sanatatii. Conform acestui pricipiu. a planului de actiune prioritar in vederea implementarii obiectivelor. avand ca obiectiv medicamentul. inclusiv din punct de vedere financiar. 29 . procedurile de achizitionare in cadrul sectorului public. astfel definita. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. in concordanta cu cerintele UE. date privind starea de sanatate. Evaluarea situatiei prezente s-a efectuat tinand seama de indicatorii identificati cu ocazia studiului efectuat in cadrul Programului PHARE dupa cum urmeaza: indicatori de baza: date populationale. informarea si educatia continua in domeniul consumului de medicamente. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. II. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. date privind sectorul farmaceutic. calitatea ingrijirii si continutul costului. in cadrul carora serviciul terapeutic. distributia si logistica in sectorul public. are un rol important. in prezent. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. transparenta. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. alocarea medicamentelor in bugetul acordat sanatatii / politica de finantare a sectorului public. II. prin legi si reglementari specifice. se extinde doar asupra produselor medicamentoase cu indicatie terapeutica. III. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. Definirea scopului. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. calitate si eficacitate dovedite. date privind sistemul sanitar. pentru transpunerea in propria legislatie. parteneriat. fara a cuprinde si alte produse incidente in actul de asistenta sanitara. cu siguranta. se confrunta cu mari dificultati financiare.

bugetul de sanatate in valoare absoluta = 31. din care 676 in mediul urban si 14 in mediul rural. .A. .F.C. a avut urmatoarea evolutie: 1995 312.000 .numar medicamente inregistrate pana in 2001: 796 DCI sub forma de 6371 denumiri comerciale. . dintre care 9 unitati au obtinut certificare partiala GMP./ 2000.unitati teritoriale = 13 . C.procent alocat din bugetul sanatatii pentru medicamente = 26%. . prin reglementari legale (Legea nr.facultati de farmacie: Bucuresti.procent din PIB alocat sanatatii = 4.969.industria autohtona de medicamente acopera 40% din consumul intern.numar inspectori in cadrul Directiei Generale Farmaceutice = 7 .numar medicamente pe listele cu medicamente prescrise si eliberate cu contributie personala a asiguratului si cu medicamentele fara contributie. S. Oradea.A. Cluj. Legea nr.numar farmacii din sectorul privat : 3951/2001.1% / 2000. Constanta.sub aspect valoric.numar unitati producatoare de medicamente: 84/2001. din care 895 OTC. care beneficiaza de gratuitate: 259 DCI.2 1998 486 1999 506 30 .numar de depozite farmaceutice aflate sub autoritatea Ministerului Sanatatii si Familiei = 1 (Compania Nationala „Unifarm” S. 2 dintre ele pentru toate fluxurile. „Centrofarm” S. consumul intern de medicamente. .resurse umane: .C. 100/1998. .F. .2 mld.667 mii lei. .F.sediu = 9 .cheltuielile anuale pentru medicamente pe cap de locuitor situeaza Romania mult in urma tarilor dezvoltate.A. 73/1995 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare): rezerva pentru situatii speciale si rezerva de mobilizare a MSF. Regimul juridic al tuturor drogheriilor este cel privat. din care totalul cheltuielilor cu medicamente in valoare absoluta = 8374. . s-au constituit. Satu Mare.F. fiind de aproximativ 17 USD/ cap de locuitor. . 1318 (20. Bucuresti. „Unifarm” nu a beneficiat.). Bucuresti). Craiova. S. „Galenus” S. „Pharma” S. In perioada 1990 – 2000.000 . Din totalul produselor comerciale.numar asistenti de farmacie ~ 18. din care 430 in mediul urban si 319 in mediul rural.numar depozite medicamente: 690/2001.Date privind sectorul farmaceutic: .C.numar drogherii: 799/2001. respectiv 94 DCI (in anul 2000).9 1996 317 1997 305.numar farmacisti ~ 8. S.A.numar de unitati farmaceutice (fostele oficii farmaceutice) aflate in proprietatea statului si in curs de privatizare = 4 (S. diferita de constituirea rezervelor. 875/1999 si 612/2001.7%) sunt produse romanesti.C. utilizate in tratamentul bolilor cronice. Mures. sub aspect valoric. pentru activitatea sa de baza. sub aspect fizic. . de nici o subventie de la stat. exprimat in milioane USD. . ca orice societate comerciala. . N. Tg. Timisoara. lucrand pe principiul autofinantarii. .numar inspectori in Agentia Nationala a Medicamentului: .710.numar farmacii in sectorul public (spitale): 400/2001 .A. „Sanifarm” S. Oradea. Iasi.A. La nivelul Companiei Nationale „Unifarm” S. din care 2973 in mediul urban si 978 mediul rural. ordinele ministrului sanatatii nr. si 80% din consumul intern.

36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.0 39. . .36/2001 si Hotararea Guvernului nr.669/2001.917/1999 pentru aprobarea Normelor de stabilire a metodologiei de calcul a preturilor cu ridicata si amanuntul la produse medicamentoase. 917/1999.Hotararea Guvernului nr. In baza actelor normative in vigoare. situatia cheltuielilor anuale pe cap de locuitor.917/1999 privind stabilirea cotei de adaos comercial al farmaciei pentru medicamente prescrise in ambulatoriu in boli cronice.Ordinul ministrului sanatatii nr. actele normative care stabilesc formarea si avizarea preturilor medicamentelor de uz uman sunt: .0 45. 879/2000 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. agentii economici intocmesc documentatiile de ajustare in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. .669/19 iulie 2001 privind criteriile si modalitatile de ajustare a preturilor si tarifelor reglementate. in Romania. acest indicator a fost de 17-18 USD/cap de locuitor.0 55.1 38.0 61. 31 . avizarea preturilor se face in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii nr. crt. gradul de acoperire al pietei interne se prezinta astfel: Gradul de acoperire al pietei interne (% / an) Modul de asigurare al consumului intern de medicamente 1995 1996 1997 1998 1998 Productia interna Import 61. 1 2 3 4 5 6 7 TARA Slovenia Cehia Ungaria Slovacia Polonia Romania Rusia USD/ cap de locuitor 175 80 77 51 47 16 13 In anul 2000.4 51. .In tarile Europei Centrale si de Est.6 43.Ordinul ministrului sanatatii nr.Ordonanta de urgenta nr.0 49.9 56. din punct de vedere valoric. Pentru produsele medicamentoase din import. In ceea ce priveste consumul de medicamente. in anul 1997.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei .0 Date privind evolutia preturilor In prezent. era urmatoarea: Nr.

cei care au realizat un procent de . durata relativ mare (uneori peste 2 ani) a autorizarii de punere pe piata a medicamentelor. . recuperarea cu intarziere a banilor de la beneficiari.pentru medicamentele din import. Adaosul comercial se stabileste diferentiat: . care reflecta avantajul consumatorilor. YCV = parametrul de ajustare. aceasta regasindu-se numai la nivel central. P0 = nivelul pretului cu ridicata la precedenta ajustare. dupa urmatoarea formula: Y = Vn1 – Vn0 / Vn0 unde: Vn1 = valoarea parametrului la data ajustarii.36/2001. determinat conform prevederilor art. 32 In domeniul productiei locale se evidentiaza: lipsa unei sustineri financiare din partea statului. inclusiv ambalajul de conservare si transport”. La preturile cu ridicata astfel formate se aplica adaosul comercial. ceea ce face ca pana la finele anului 2001. si anume: P1 = P0 (1 + YCV X K) In care: P1 = limita maxima a pretului cu ridicata. . conditia de livrare este “franco depozitul importatorului.(3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.numar foarte mic de inspectori. ajustarea acestora facandu-se dupa o formula unitara. .pentru medicamentele din productia interna conditia de livrare este “franco gara de destinatie”. In domeniul activitatii de supraveghere a unitatilor farmaceutice se remarca: . cuprins intre 7% si 33%. nu si in teritoriu.Rezulta o metodologie de calcul diferentiata pentru produsele medicamentoase din productia interna si cele din import. instruire continua si salarizare corespunzatoare a acestuia. Vn0 = valoarea parametrului la data ajustarii precedente.activitatea serviciului pentru stupefiante si psihotrope este realizata de o singura persoana in conditiile in care problemele ridicate de toxicomanie si de trafic ilicit de droguri sunt in crestere. si indeosebi ai celor referitori la activitatea farmaceutica. 2.lipsa unei legi a functionarii farmaciei si drogheriei. Ajustarea preturilor cu ridicata si amanuntul se face la o devalorizare mai mare de 5%.3 alin. s-au desprins urmatoarele dificultati cu care se confrunta sectorul farmaceutic: 1.lipsa unui statut al inspectorului implicat in activitatea de supraveghere care sa evidentieze caracterul special al acestei functii si sa stabileasca un sistem institutionalizat de recrutare. . Din analiza indicatorilor. K = coeficientul de corectie a parametrului de ajustare. termen prea scurt pentru implementarea integrala a Regulilor de Buna Practica de Fabricatie.

inexistenta criteriilor geografice si demografice la infiintarea farmaciilor publice duce la aglomerarea farmaciilor in mediul urban in defavoarea mediului rural.supradimensionarea listei de medicamente compensate ceea ce duce la costuri ridicate si sincope in rambursarea catre beneficiar a costurilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. . . . Sistemul actual de calcul si avizare a preturilor produselor medicamentoase genereaza o serie de dificultati: 33 . achizitia de noi medicamente prin licitatie la nivelul spitalelor este ingreunata de taxele de participare foarte mari (prohibitive) pentru producatorii şi distribuitorii autohtoni. in formula de calcul a pretului medicamentelor romanesti nu sunt prevazute cheltuieli de cercetare-dezvoltare pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. fapt care intarzie finalizarea lor si punerea pe piata a produselor (capacitatea medie de studiu este de aproximativ 30 studii / an). . lipsa unor actiuni coerente de promovare a utilizarii rationale a medicamentulu prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice. 4. . mai ales in conditiile in care plata se face in limita fondurilor alocate (plata incerta ca timp si valoare). .lipsa unei liste a medicamentelor esentiale dupa model OMS care sa stea la baza elaborarii listelor medicamentelor din sistemul asigurarilor de sanatate. iar investitiile umane si materiale sa nu-si atinga finalitatea.- - implementare a regulilor cuprins intre 50% – 80%. 6. protectia mediului si pentru promovare.lipsa serviciilor farmaceutice in mediul rural si zonele defavorizate influenteaza negativ accesibilitatea si disponibilitatea medicamentelor. 5.necorelarea resurselor financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cu necesarul real de medicamente al populatiei. a tendintelor morbiditatii si nevoilor terapeutice. 141/2000). centrele in care se desfasoara sunt putine la numar. . . lipsa prevederilor legale privind substitutia generica. este necesara reglementarea acestui aspect. 3. In ceea ce priveste prescrierea rationala a medicamentelor se remarca lipsa unor programe coerente de formare continua a profesionistilor care prescriu si elibereaza medicamentele.lipsa unui sistem informational national privind consumul si miscarea medicamentelor conduce la imposibila apreciare a nivelului consumurilor.insuficienta cunoastere a activitatii de autorizare de punere pe piata de catre reprezentantii producatorilor romani si straini.numar insuficient de evaluatori la nivelul Departamentului de evaluare-autorizare din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului determinat de salarizarea descurajanta. sa nu poata realiza deplina implementare.lipsa unei reglementari nationale privind asigurarea medicamentelor orfane. In domeniul autorizarii de punere pe piata: . Intrucat taxa de participare nu reprezinta o garantie de buna executie. in conformitate cu cerintele Parlamentului European si ale CE (Regulamentul nr. costuri ridicate pentru efectuarea studiilor de bioechivalenta pentru produsele generice. In domeniul disponibilitatii si accesibilitatii medicamentului: .modificarea periodica a reglementarilor in procesul de armonizare a legislatiei cu cea a UE.

dimensionarea si ajustarea insuficienta a marjei de risc valutar. autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. . regulile de buna practica. la medicamente din import plata facandu-se in momentul importului conform Declaratiei vamale de import. reglementarea circulatiei medicamentelor orfane.A. . dupa cum prevede Ordonanta Guvernului nr.36/2001 cat si Hotararea Guvernului nr. . in conditiile in care se trece la conversia celorlalte valute in EUR.669/2001 nu tin cont de Hotararea Uniunii Europene 89/105/EEC. iar pentru produsele din tara dupa 45 de zile.36/2001.V.mecanism de avizare a preturilor redundant si costisitor. Definirea obiectivelor III.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.dimensionarea necorespunzatoare a cotelor de adaos comercial. III.36/2001. inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente.2.U.- necorelarile legislative privind organismele abilitate sa reglementeze preturile medicamentelor: . asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. . in sensul implementarii conditiilor GMP pentru producatorii romani. la medicamentele din import fata de medicamentele din productia interna.asimilarea operatiei de stabilire a preturilor produselor medicamentoase din import nou autorizate cu operatia de ajustare a preturilor produselor aflate pe stoc. cat si Hotararea Guvernului nr. 1. .109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1.669/2001 nu tin cont de competentele prevazute in art. 2. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: 34 asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului III. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: inspectia farmaceutica. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Politica Nationala a Medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: III.152/1999. elaborarea listei medicamentelor compensate. . statutul inspectorului.1. . ce reglementeaza transparenta masurilor privind pretul produselor medicamentoase de uz uman si inscrierea lor in scopul sistemului national de asigurari de sanatate. elaborarea listei medicamentelor esentiale.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.A.modul de plata discriminatoriu aplicat pentru plata T. III.modul defectuos de constructie a grilei valorice pentru preturi si nivelul subevaluat al preturilor propuse.1.limitarea posibilitatilor de ajustare a preturilor doar la importurile efectuate in dolari S. cu completarile si modificarile ulterioare. . ... Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. sustinerea industriei locale.

Definirea. in scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de 35 .1. a respectarii Regulilor de buna practica in activitatile din domeniul medicamentului si crearea unui corp de specialisti raspunzatori. elaborarea ghidurilor terapeutice.1. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor. relatia medic – farmacist – pacient.1. sigurantei si eficacitatii produselor medicamentoase pe parcursul urmat de acestea de la cercetare – fabricatie si pana la utilizatorul final. III.2. Regulile de buna practica sunt elaborate cu scopul de a stabili principiile si liniile directoare obligatorii care reglementeaza domeniul de aplicare. III.III. armonizarea cu cerintele UE III. Colegiul farmacistilor este in mod obligatoriu implicat.1. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. Strategia de sustinere a industriei locale trebuie sa includa: sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de materii prime utilizate in industria farmaceutica.a. Incurajarea consumului rational de medicamente formarea continua a farmacistilor. Sustinerea industriei locale Asigurarea populatiei Romaniei cu medicamente cu calitatea.1.4.1. Inspectia farmaceutica si statutul inspectorului Scopul activitatii de inspectie farmaceutica este supravegherea calitatii. in cantitatile necesare si la preturi accesibile nu poate fi realizata fara o industrie locala puternica. cu rol consultativ.3. publicului – III. medicilor. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi.1. de supravegherea produselor medicamentoase. informarea automedicatia. in activitatea de inspectie farmaceutica. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. prelevarea de probe pentru analize s. siguranta si eficacitatea dovedite.1.1. sub prestare de juramant. Institutiile implicate in activitatea de inspectie sunt: Ministerul Sanatatii si Familiei – Directia Generala Farmaceutica – Serviciul de inspectie farmaceutica si Agentia Nationala a Medicamentului – Departamentul de inspectie farmaceutica. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentului în sistemul de sănătate).

la zi. privind consumul de medicamente in stransa corelatie cu morbiditatea.1. . se va elabora o lista minima obligatorie de medicamente corelate cu necesitatile de tratament aferente patologiei zonei respective.elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a) metodologia de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele romanesti in raport cu cele de import. .1.intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor romanesti. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase este atributia Agentiei Nationale a Medicamentului.1. va include acele medicamente menite sa satisfaca nevoile majoritatii populatiei. comitet independent profesional. politic si financiar. se poate realiza prin crearea unor facilitati adecvate . b) substitutia generica: . Autorizarea de punere pe piata Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea.identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase romanesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor In scopul cresterii disponibilitatii calitative (forme farmaceutice) si cantitative a medicamentelor este necesara elaborarea listei nationale a medicamentelor esentiale care. Gradul de accesibilitate a medicamentelor este influentat de pretul medicamentelor si cuantumul de resurse financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cheltuielilor 36 . Lista revizuita a medicamentelor esentiale se va baza pe ghidurile terapeutice pentru asistenta primara si spitaliceasca de Comitetul de experti pentru elaborarea acestor ghiduri. Aceasta lista se revizuieste si adapteaza periodic in raport cu datele statistice mentionate si cu progresele specifice in domeniul medicamentului. De asemenea. medicamente aferente celei mai des intalnite patologii in randul populatiei respective.Fabricatie si a celor pentru materiile prime. Industria Farmaceutica si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. in conformitate cu conceptul OMS.3. .realizarea unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si Familiei. se impune a fi stabilita prin elaborarea reglementarilor specifice. Uniformizarea repartitiei teritoriale pe criterii geografice si demografice a unitatilor de distributie (farmacii si depozite) in scopul evitarii concentrarii acestor zone urbane. siguranta si eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a medicamentului si nu se poate realiza decat in baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internationale. in detrimentul zonelor rurale defavorizate sau izolate. III. III. Lista medicamentelor esentiale va avea la baza date statistice oficiale.2.

Incurajarea consumului rational de medicamente Utilizarea rationala a medicamentului trebuie sa fie dezideratul oricarui sistem de sanatate si trebuie sa se bazeze pe: .elaborarea si publicarea anuala a unui Index oficial al medicamentelor (Nomenclator). imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi a medicamentelor 37 - . dezvoltarea si modernizarea unui „Cod de Etica pentru practicienii farmacisti“. .prescrierea rationala a medicamentelor. eficacitatea. Colegiilor Medicilor si Farmacistilor. riscurile si beneficiile. care sa ia in consideratie conditiile clinice. Agentiei Nationale a Medicamentului.3. in Romania exista urmatoarele prioritati in domeniul utilizarii rationale a medicamentului: . Definirea. disponibilitatea.Promovarea utilizarii rationale a medicamentului prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice. III. Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. - Incurajarea utilizarii rationale a medicamentelor trebuie sa revina Universitatilor de Medicina si Farmacie. a medicamentelor cu calitate dovedita. OTC-uri). Acestea trebuie sa fie accesibile tuturor profesionistilor implicati. . III. Acest cuantum ar trebui strict corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. durata si costurile aferente tratamentului medicamentos respectiv.1. dozarea. eliberarea corecta a medicamentelor.4. cai de informare independenta privind medicamentele si buletine informative. educarea populatiei in privinta utilizarii rationale a medicamentelor si automedicatiei .crearea de programe de formare continua pentru medici si farmacisti care sa vizeze utilizarea rationala a medicamentelor. .eficientizarea inspectiei de farmacie . Asociatiilor Producatorilor de Medicamente. la momentul oportun. La ora actuala. .Promovarea automedicatiei corespunzatoare si prevenirea automedicatiei necorespunzatoare prin: publicarea listelor de medicamente clasificate dupa modul de eliberare (prescriere.1.pentru medicamente.

.152/1999.dimensionarea listelor medicamentelor eliberate cu si fara contributia asiguratilor pe baza criteriilor transparente si profesionale.stabilirea procentelor de compensare in functie de aceleasi criterii. . finantarea si rambursarea acestora. stabilirea unei cote destinate medicamentelor utilizate in spitale din bugetul global al acestora. Nivelul de dezvoltare al economiei influenteaza si chiar determina alegerea sistemului de finantare a cheltuielilor in domeniul sanatatii.152/1999 . sunt propuse urmatoarele masuri: .monitorizarea preturilor si a consumului de medicamente la nivel national in scopul fundamentarii deciziilor ulterioare privind politica de preturi si cuantumul de compensare.monitorizarea in prima etapa a consumului calitativ si cantitativ de medicamente si ulterior.36/2001 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.Un element esential al politicii de sanatate a unei tari il reprezinta finantarea cheltuielilor de sanatate. eliminarea paralelismului finantarii medicamentelor cuprinse atat in programele nationale de sanatate. precum si protectia sociala acordata. o pondere importanta revine medicamentelor. In scopul remedierii deficentelor existente in sistemul de rambursare. terapeutice si economice in limita fondurilor colectate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si in functie de prioritatile de sanatate stabilite. respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. creandu-se in acest fel premisele pentru formarea Comisiei Economice de Preturi. cu implicarea tuturor autoritatilor ce participa la formarea si avizarea preturilor. . gradul de accesibilitate si suportul pentru dezvoltarea industriei locale. in vederea stabilirii si avizarii preturilor. amendarea Proiectului de lege pentru adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. avand in vedere caracterul duplicitar al celor doua acte normative. Romania se gaseste intr-un proces de schimbari majore si rapide. in a doua etapa.alocarea unui procent din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii si Familiei corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. Stabilirea unei politici de preturi realiste reprezinta expresia finala a competitiei. cat si in lista vizand bolile cronice. necesitatea existentei unui singur organism de stabilire a preturilor unitar pentru toate produsele medicamentoase. politica de preturi trebuie sa fie reglementata astfel incat sa asigure dezvoltarea unei competitii corecte. exprimand modul in care medicamentul este disponibil. In cadrul general de promovare a politicii nationale a medicamentului. liberalizarea preturilor pentru produsele OTC. ce va furniza datele Comisiei Economice. formarea Comitetului economic de lucru. . - - 38 . Pretul reprezinta in final una dintre parghiile prin care Ministerul Sanatatii si Familiei reglementeaza politica sa de sanatate. In privinta politicii de preturi si de rambursare. controlul lor. din care.

-

transparenta sistemului legislativ si a sistemului de preturi prin publicarea periodica a cataloagelor de preturi, cointeresarea farmacistului in vanzarile medicamentelor cu preturi mici, stimularea acestuia prin cota de adaos comercial, care poate fi aproximativ egala pe fiecare transa valorica;

- crearea unui sistem unitar de control al preturilor, atat pentru medicamentele din productia interna, cat si pentru cele de import, in asa fel incat acesta sa nu poata restrictiona libera circulatie a marfurilor (produselor medicamentoase), desideratul fiind realizabil cu sprijinul Comisiei de transparenta; - in vederea armonizarii legislatiei, se impune aplicarea prevederilor directivei UE 89/105 privind transparenta masurilor care reglementeaza preturile si politica de compensare a produselor medicamentoase (in sistemul national de asigurari de sanatate) prin infiintarea Comisiei de transparenta prin ordin al ministrului sanatatii si familiei. III.2. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului este prezentat sub forma de tabel, care cuprinde definirea obiectivului strategiei, sarcina consecutiva, responsablitatea, durata de rezolvare, rezultatele asteptate, cuantificarea rezultatelor si indicatori de urmarit, natura costurilor suplimentare necesare rezervarii sarcinilor, resursele financiare posibile, constrangerile derivate. Acest plan de actiune este prezentat sub forma de anexa (Anexa 1). Glosar de termeni - OTC (Over the Counter): produse medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală; - GMP (Good Manufacturing Practices): Reguli de Bună Practică de Fabricaţie (RBPF)

39

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
– SINTEZA – Din studiul statisticilor in domeniu, elaborate de institutiile specializate la nivel national, se observa ca pentru materialele sanitare codate comercial CAEN 3310, la nivelul anului 2000, gradul de acoperire al consumului intern este de 13.5%. Tendintele pe termen mediu si lung sunt de 29.5% la finele anului 2005 si, respectiv, 35.9 %la nivelul anului 2010.Cifrele de mai sus reprezinta gradul de acoperire a consumului intern din resurse de productie ale economiei romanesti. Aceasta perspectiva ne face sa ne focalizam strategiile pe termen mediu si lung pe achizitie de pe terte piete . Necesitatea acoperirii cerintelor trebuie bazata pe pozitia de piata a ofertantilor, indicator ce ne da informatii multiple, validate de mecanismele economice. Distingem astfel ca operatori de piata: - Furnizorii; - Casele Judetene de Asigurari de Sanatate; - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate; - Unitatile sanitare beneficiare. Strategia de achizitie cuprinde urmatorii pasi: 1. Listarea firmelor care au operat pe codul CAEN 3310 la nivelul anului precedent (baza de date la Ministerul Industriei si Comertului). 2. Ordonarea ascendenta functie de cantitatile livrate /produs - ne da imaginea asupra cotei de piata a furnizorului/produs. 3. Casa Judeteana de Asigurari isi construieste necesarul si incheie cu Casa Nationala contract pentru furnizarea de materiale sanitare. 4. Casa Nationala organizeaza achizita pe baza necesarului din teritoriu (contingent). Firmele care opereaza pe codul CAEN 3310 interesate, liciteaza cota de piata pentru anul in curs functie de pret specificatie tehnica etc. 5. Firmele castigatoare contracteaza structura de produse cu unitatile sanitare care au contract cu casa prin casele judetene de asigurari carora le revine obligatia de monitorizare a derularii livrarilor contingentate si termenii contractuali. 6. Firmele castigatoare vor beneficia de decontare directa cu casele de asigurari judetene. 7. Livrarile se fac de catre furnizor in conditia „ franco beneficiar” pe baza comenzilor - in limita contingentului, vizate de Casa Judeteana de Asigurari. 8. Pentru cererile ce depasesc nivele contractate , unitatile sanitare vor organiza achizitia in conformitate cu prevederile legii, relatia contractuala si de decontare fiind furnizor – unitate sanitara. 9. Licitatiile se fac anual. Dimensionarea cantitativa si sortimentala se realizeaza pe baza necesarului contractat de fiecare Casa Judeteana cu Casa Nationala. Avantajele acestei strategii se regasesc in primul rand in modul de fundamentare a ofertei pornind de la date reale de piata libera, canalizate spre un interes polarizat ca structura si pret prin metode ce stimuleaza - ce-i drept indirect - indigenizarea necesarului national. Primul efect este reducerea de pret, dar efectele ulterioare sunt cu mult mai importante si se concretizeaza in stimularea productiei interne.

40

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
(1) Scurtă prezentare a sectorului. Locul şi rolul în cadrul industriei şi al economiei MATERIALELE SANITARE sunt cuprinse in sectorul industrial APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE care în codificarea Activităţilor Economiei Naţionale - CAEN - cuprinde clasa CAEN 3310: Producţia de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE, respectiv Fabricarea de echipamente medicale şi chirurgicale şi dispozitive ortopedice. Sectorul industrial CAEN 3310 este reprezentat de produse, tehnologii şi servicii medicale realizate în cca. 105 agenţi economici din care peste 20 sunt producatori de materiale sanitare. Ponderea sectorului industrial CAEN 3310 în PIB-ul industriei CAEN 33 a cunoscut o scădere majoră, de la 0,223 la 0,0622, în perioada 1991–1994, o dată cu scăderea drastică a întregii industrii şi economii româneşti, iar în perioada 1995–1996 a cunoscut o creştere lentă (nesemnificativă), după care în perioada 1997–2000 a avut o pondere tot mai minoră, dar cvasiconstantă, situaţie motivată şi de pătrunderea agresivă şi necontrolată a produselor medicale străine pe piaţa românească. Producţia industrială a sectorului industrial în perioada 1990–2000 a cunoscut o scădere majoră, de la cca 139,35 mil. $ la nivelul anului 1990, la cca 17,26 mil. $ la nivelul anului 1993, după care a avut o creştere lentă, până în 1996, ajungând la cca 33,26 mil. $, după care a urmat o scădere uşoară, ajungând la cca 22,98 mil. $ în anul 2000. Personalul angajat în sectorul industrial CAEN 3310 a cunoscut, în perioada 1990– 2000, o scădere majoră, de la 4325 persoane la 1296 persoane în anul 2000, această situaţie datorându-se scăderii producţiei industriale, restructurării societăţilor comerciale aferente şi emigrării masive a specialiştilor (ingineri, cercetători). Plecându-se de la momentul actual al INDUSTRIEI, de ajustare sectorială, fie prin restrângeri de activităţi, fie prin modernizare şi/sau dezvoltare, industria APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE - CAEN 3310 se caracterizează ca fiind necesară într-o verigă structurală şi funcţională pentru asigurarea sănătăţii populaţiei în ansamblul său, evidenţiindu-se, mai puţin prin ponderea valorică şi mult mai mult prin gradul său de compatibilitate şi de monitorizare a sănătăţii populaţiei. Sectorul industrial CAEN 3310, este o componentă importantă a industriei MECANICĂ FINĂ [Aparate şi Instrumente Medicale, de Precizie, Optice şi Ceasornicărie – CAEN 33], caracterizat printr-o pondere mai redusă în valoarea producţiei industriale dar printr-o ofertă tehnică valoroasă, sub aspect calitativ, cu o poziţionare competitivă, dependentă de capacitatea de ajustare la cerinţele pieţei şi condiţionată de relansarea mai multor sectoare industriale (energia electrică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, informatică, combustibil nuclear etc.). Industria MATERIALELOR SANITARE este, în esenţă, o industrie utilă şi indispensabilă asigurării sănătăţii populaţiei prin realizarea unor produse medicale necesare sectorului sanitar prin conectarea la marile tendinţe tehnologice şi tehnice ale industriei similare europene şi mondiale. (1) Evoluţia restructurării sectorului. Principalii factori care au influenţat evoluţia acestuia A) Evoluţia restructurării sectorului: 41

Cu toate acestea. iar dinamica preţurilor indigene este definită printr-un indicator de creştere foarte mare . în comparaţie cu nivelul mondial de referinţă (100%). ponderea societăţilor comerciale mari este de 1. ce au prevăzut diferenţiat strategiile. până la 43. apreciere globală performanţe (72. pentru produse praguri joase.5%). precizie (70%). continuă. (d7) forţa de muncă. politicile şi căile de derulare. a înfiinţării de noi societăţi (IMM-uri) etc. prin asimilarea proiectării asistate pe calculator şi prin introducerea de elemente. pe de o parte ca urmare a schimbării sistemului economic. (b2) programe de guvernare elaborate într-un mediu de alternanţă politică. ajungând la cca 23. greutăţii în aprovizionare cu materii prime şi materiale. datorită abordării unei concepţii noi în proiectare. (d3) gradul de desprindere sau divizare de capacităţi de producţie este din ce în ce mai mare. grad de automatizare redus. performanţă hard (70%). dependabilitate (70%). duratei mare de asimilare a produselor. (b) Evoluţia nivelului tehnic al produselor şi tehnologiilor.5%) şi raport performanţă / preţ (1. pe de altă parte. raportat la nivelul preţurilor practicate pe plan european / internaţional este într-o dispersie de cca (55–80%). ca extindere nomenclator (62.9%.272). în sectorul industrial. nivelul tehnic al produselor a fost îmbunătăţit pe linia caracteristicilor constructiv-funcţionale şi a performanţelor tehnice. (d4) gradul de vânzare a unor active neproductive este mare şi tinde spre valorificarea lor. acesta fiind mult inferior gradului de încărcare al anului 1989 (100%). când a început să aibă o creştere lentă. ale redresării.7% societăţi comerciale mijlocii.31–0.5%). a ajuns la o menţinere constantă începând cu anul 1999. ca urmare a lipsei de comenzi. a desprinderii de capacităţi reprofilate în alte societăţi. componente şi subansambluri din import. cunoaşte.5% la nivelul anului 2000. dar şi pe linia calităţii de materii prime.(a) Evoluţia capacităţilor de producţie din sectorul industrial CAEN 3310 este exprimată prin gradul de acoperire (încărcare).4% societăţi comerciale micro şi mici şi la 4. nivele scăzute. echipamente tehnologice universale şi cu grad scăzut de automatizare etc.3% la nivelul anului 2000. (d6) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie în funcţie de cerinţele pieţei este într-un proces continuu în fiecare societate comercială. blocajului financiar. (c) Nivelul preţurilor produselor sectorului industrial CAEN 3310. (d2) ponderea firmelor mici şi mijlocii din totalul de 105 agenţi economici a ajuns la 93. nivel de preţ (67. lipsei investiţiilor etc. 42 . ergonomie (65%). Această situaţie a fost în concordanţă cu scăderea drastică a economiei în general şi a producţiei industriale în special. precum uzura fizică şi morală (60–80%). a pătrunderii masive a produselor medicale străine. (d5) gradul de vânzare a unor dotări tehnologice neperformante sau trecerea lor în conservare este mare şi tinde spre finalizarea acestora. iar pentru tehnologii. B) Principalii factori care au influenţat evoluţia sectorului industrial (b1) schimbarea sistemului economic şi durata lungă a perioadei de tranziţie către economia de piaţă. materiale şi semifabricate.8% la nivelul anului 1994. gamă sortimentală (65%). (d) Caracterizarea restructurării se sintetizează astfel: (d1) gradul de privatizare al sectorului este de cca 93.. uzurii tehnologice de fabricaţie.

aplicat societăţilor comerciale din profil. ceea ce arată o integrare substanţială a inteligenţei şi a valorificării superioare a materiei şi materialului.8 % în 2000 faţă de 1999.E.121.119 mil. de la 139.9% faţă de 1999. (c) Evoluţia importului privind sectorul industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere substanţială pe toată perioada 1993–2000. şi de cca 150% faţă de 1997. (3) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000. (b4) nivelul neperformant şi modelul vechi al managementului. ajungând la nivelul anului 2000 la cca 152. pe toată perioada 1993–1998. $ (498. până în anul 2000. ajungând în anul 1998 la o creştere de cca 192. cu mici fluctuaţii. (b6) lipsa unor investiţii proprii sau atrase (ce au determinat menţinerea în stare precară a tehnologiilor şi a dotărilor capacităţilor industriale şi afectarea capabilităţii tehnologice a acestora). (b3) distorsiunile proceselor economice. cât şi capacităţile tehnologice şi de producţie ale societăţilor comerciale cu răsfrângere imediată asupra stării societăţii). adică la un procent de cca 662% faţă de producţia industrială a anului 2000. la nivel de societate şi la nivel instituţional (ce au determinat involuţii privind ciclul de fabricaţie al produsului. (b9) deficienţe ale legislaţiei interne.52%. Priorităţi pentru viitor (A) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000 Diagnoza sectorului industrial CAEN 3310 se caracterizează astfel: 43 . ajungând la cca 79. suprapuse cu întârzierea adoptării reglementărilor comunitare europene privind circulaţia produselor. după care urmează o creştere continuă.98 mil.9% faţă de 1996. după care cunoaşte o scădere uşoară până în anul 2000. faţă de 1997. acesta scăzând continuu din anul 1996. cu generarea procesului de migrare a specialiştilor în străinătate.relansării economice şi ale integrării în U. ce au determinat polarizarea "potenţialilor" oameni de afaceri şi "falimentarea" firmelor mici şi în special a IMM-urilor.6% în 1998. (b7) decapitalizarea şi blocajul financiar. şi în conformitate cu standardele / normele UE. (b8) practicarea de creditări restrictive şi selective privind însăşi creditarea şi nivelul dobânzilor bancare. $. 22. (b10) lipsa unei dotări tehnice şi tehnologice a societăţilor comerciale la nivelul corespunzător cerinţelor tehnico-tehnologice ale produselor pe piaţa internă şi externă. la cca. (2) Evoluţia principalilor indicatori pe perioada 1989–2000 (a) Evoluţia producţiei industriale a sectorului CAEN 3310 cunoaşte o scădere majoră. la cca 112. (b) Evoluţia exportului privind sectorul CAEN 3310 cunoaşte aproape o stagnare până în 1992..6% faţă de 1998 şi la cca 91.35 milioane $ (3. ajungând la cca 108.570 miliarde lei) la nivelul anului 2000 şi reprezentând un procent de 16. (e) Valoarea adăugată. când ajunge la o valoare de cca 13.5 miliarde lei) la nivelul anului 1990. (d) Gradul de acoperire al consumului intern privind sectorul industrial CAEN 3310 este exprimat prin valori scăzute. în perioada 1996–1997. la produsele sectorului industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere continuă pe toată perioada.5%. (b5) politica de supravieţuire a societăţilor comerciale.

75% faţă de anul 1997. se constată că pe perioada 1999–2000 personalul s-a menţinut. ceea ce arată că în România există piaţă. în mare parte. adică la 60. a produselor rezultate din cercetare-dezvoltare. este. la sectorul industrial CAEN 3310.66% faţă de anul 1998 şi la 80.27% în anul 1999 şi la 13. la 112. în funcţie de cerinţele pieţei. ajungând la nivelul anului 1999. faţă de 1993. în 1999 la cca 110. pe perioada 1990–2000. în creştere uşoară.6% în anul 1993. (c3) asimilarea în fabricaţie. (4) exportul în cadrul sectorului industrial CAEN 3310. din ce în ce mai mici. cu abateri pozitive la nivelul anilor 1994–1997. ajungând în 1998 la cca 151. la cca 111. a avut o evoluţie ascendentă. (9) valoarea adăugată. (B) Priorităţi pentru viitor: (c1) creşterea ponderii produselor inteligente şi informatice. în general. în 1999 la cca 130. este în preţuri raportate. la 31.5 miliarde lei (p.25% în anul 1999 faţă de anul 1998. în 2000 la cca 98.73% faţă de 1997 şi la cca 75% faţă de 1998.72% în anul 1997. la cca 103.44% faţă de anul 1997. la cca 89. în 1999 la cca 97.8% faţă de anul 1998. la 151. prin transfer tehnologic. (10) productivitatea. pe perioada 1990–2000. deoarece consumul intern era.79% faţă de 1998 şi la cca 86. consumul intern este acoperit în mare parte din import. (8) producţia industrială a cunoscut în general scădere bruscă la începutul intervalului 1990–1993. astfel. (5) ponderea exportului în cadrul sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut.55% faţă de anul 1999. (2) cifra de afaceri este în scădere din cauza scăderii producţiei industriale a sectorului şi din cauza lipsei de comenzi de la beneficiari.).95% faţă de 1999.c.08% în anul 1996. se observă că. la 81.2% faţă de 1997.1% faţă de 1999. (7) gradul de acoperire al consumului intern este exprimat în procente. de la 27.52% în anul 2000.8% faţă de 1997. (3) numărul de personal a scăzut continuu pe toată perioada 1990–2000.8% faţă de 1997. la 156.9% faţă de 1999 şi la cca 97% faţă de 1997. în 1999 la cca 48% faţă de 1998. prin desprindere etc. la 24. la nivelul anului 1997. iar producţia internă nu satisface major consumul intern.8% în 2000 faţă de anul 1999. la 14. în preţuri raportate. în mod permanent. în 1998. capitalul social pentru sectorul industrial CAEN 3310 a ajuns la cca 75. în continuare.134 persoane pe sectorul industrial CAEN 3310.96% în anul 1999. a variat de la 236% în 1995. la nivelul anului 1997. cca 1226 persoane. după care a urmat o scădere uşoară. (c2) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie. la 91. în scădere. în 2000 la cca 120. la cca 92.16% faţă de 1997. ajungând la nivelul anului 1998 la cca 89. la 333. 44 .33% în anul 2000 faţă de anul 1993.8% faţă de 1997.2% faţă de 1997 şi la nivelul anului 2000.89% în anul 1993. în general. de la 5. acoperit din acesta.) la nivelul anului 1997 şi rămâne la aceeaşi valoare şi la nivelul anului 2000.32% faţă de 1999.23% faţă de 1997. ajungând în 1998 la 87. în 2000 la cca 112. practic capitalul social a scăzut în 1998 la cca 81. la sectorul industrial CAEN 3310.6% faţă de 1998.(1) capitalul social este în scădere din cauza schimbării structurii societăţilor comerciale (prin divizare. la 21. o creştere lentă. la 21. în 2000 la cca 85% faţă de 1999. cunoscând la nivelul anului 1997 un număr de cca 2. iar la nivelul anului 2000.52% în anul 2000.8% faţă de 1997. (6) importul de produse specifice sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut o creştere substanţială.

U. (c9) continuarea mutaţiilor în structurile de producţie ale firmelor în domeniu.E. în sensul creşterii orientării spre categoriile de produse medicale.Japonia . integrarea în U. integrarea în U. (a4) gradul relativ înalt de maturizare a pieţelor din majoritatea statelor puternic industrializate. depăşind în procente S.U. faţă de polii mondiali S. (h) obligativitatea adaptării standardelor internaţionale pentru sprijinirea pătrunderii produselor româneşti pe piaţa internaţională / europeană. (4) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă. (c12) alinierea rapidă a produselor şi serviciilor româneşti aferente sectorului industrial CAEN 3310 la nivelul de calitate U. (i) exigenţe impuse de integrarea europeană manifestate de următoarele tendinţe: (i1) cererea este legată de nevoia de mai multă îngrijire şi de creşterea graduală a nivelului veniturilor U. conjunctura internă) este sintetizată astfel: (a) conjunctura pieţei mondiale determină evoluţia generală a economiei şi a sănătăţii populaţiei prin: (a1) aportul însemnat de valoare adăugată. şi.E. (g) triada mondială este în principal "producătorul" şi "consumatorul" produselor medicale. conjunctura internă) (A) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă..E. pentru sprijinirea "sănătăţii economiei" în ansamblul său şi "sănătăţii societăţii". (c) creşterea cererii aparente pe plan mondial şi european. (e) evoluţia pozitivă a U.(c4) asigurarea instruirii / specializării personalului pentru activităţi de excelenţă în domeniu.E. (c7) dezvoltarea nomenclatorului de produse cu nivel tehnologic şi informaţional ridicat.E.E. (c10) dezvoltarea permanentă a pieţelor noi. (a2) activitatea de inovare tehnologică şi a schimbului internaţional de tehnologii. în triada S. (c11) asigurarea adaptării standardelor/normelor europene/internaţionale corespunzătoare produselor şi serviciilor din sectorul industrial CAEN 3310. determinat de gradul inteligent / productiv accentuat de prelucrare a materiei şi materialului. (f) ritmul de creştere al pieţei produselor medicale este sensibil mai mare pentru U. implicit.A. (c5) îmbunătăţirea şi modernizarea mediului de afaceri. şi de inovaţia tehnologică.E..A . la producţie. (c8) continuarea selectării nomenclatorului de produse .. şi Japonia..E.E.A.U. (b) globalizarea economică şi globalizarea pieţei de desfacere.E.U. a strategiei sectorului industrial CAEN 3310. şi Japonia.. (d) creşterea rolului şi ponderii U. dependentă de demararea strategiilor la U. export şi import. consum. (a3) necesitatea unor investiţii specializate din exterior. 45 . (i2) sprijinirea financiară (a României). (c6) integrarea inovării şi înnoirii tehnologiei medicale de fabricaţie şi de diagnosticare şi monitorizare a sănătăţii. (c13) asigurarea dezvoltării complementarităţii domeniului românesc faţă de domeniul similar al U.

46 . (B) Tendinţa de evoluţie a sectorului. este sintetizată astfel: (b1) derularea strategiilor naţionale cu posibilitatea integrării domeniului aferent sectorului industrial CAEN 3310. (a2) dezvoltarea şi creşterea capacităţii concurenţiale a firmelor/societăţilor comerciale prin: (a2.(i3) asimilarea legislaţiei comunităţii europene deschide reale perspective de atragere a investiţiilor străine. necesare retehnologizării societăţilor comerciale. (a1. direcţii. (i4) efectele ciclurilor economice europene. compatibile cu susţinerea dezvoltării domeniului aferent sectorului industrial (legea parcurilor industriale etc. ca principal segment de piaţă. (a2.1) intensificarea cererii interne.) (5) Elemente de bază ale politicii sectoriale pe termen mediu şi lung (obiective. direcţii de evoluţie a principalelor activităţi / subsectoare.3) realizarea sistemului investiţional propriu fiecărei firme/societăţi comerciale. (6) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung (avantaje comparative şi competitive.3) promovarea şi perfecţionarea managementului operaţional şi strategic.4) promovarea C-D-I aplicative prin susţinere financiară din surse publice şi atrase.1) finalizarea procesului de privatizare şi reformă.2) dezvoltarea produselor pentru export. corelaţia cu alte sectoare economice) (A) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung: consolidarea şi dezvoltarea firmelor şi creşterea competitivităţii prin: (a1) activizarea mediului de afaceri pentru dezvoltarea cererii interne. (a2) acordarea de facilităţi pentru rezultate competente obţinute la manifestări internaţionale. mai ales prin atragerea de specialişti tineri. (b6) dezvoltarea accelerată a proprietăţii private în domeniul produselor şi serviciilor medicale. propuneri şi măsuri principale. generată de factori interni (conjunctura internă). (a1. mediu favorizant al dezvoltării sectorului industrial cu noi produse / tehnologii. căi) (A) Obiective majore (a1) maturizarea şi dezvoltarea structurilor de producţie prin: (a1. (a2. menţinerea debuşeelor de piaţă. realizarea de pieţe noi. (b2) ritmul accelerat de absorbţie şi valorificare a rezultatelor C-D-I. (a3) acordarea de fonduri investiţionale. (b8) apariţia de norme şi legislaţii noi. (a1.2) promovarea îmbunătăţirii calificării tehnice a personalului. (b7) obligativitatea respectării normelor şi reglementărilor privind siguranţa şi sănătatea omului.

de centre de excelenţă. (c6) promovarea programelor naţionale de C-D-I. (f2) realizarea transferului tehnologic a rezultatelor C-D-I şi monitorizării transferului. Directiva de protecţie a consumatorilor.. (f6) sprijinirea programului "High-Tech-Aparate şi Instrumente Medicale". (b7) implementarea unui management tehnologic. (f3) dezvoltarea de noi forme de infrastructură. (A) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2001–2005 47 . (b6) integrarea sistemului CAD/CAM. 176/ 2000 privind dispozitivele medicale care asigura armoniozarea cu directivele UE privind dispozitivele medicale. de parcuri tehnologice.2 mld. (f8) dimensionarea capacităţii de C-D şi sprijinirea cercetării cu fonduri în valoare de 42.. (b5) integrarea tehnologiilor curate şi "high tech". 133 / 2000 privind dezvoltarea IMM. (c7) absorbţia. prin aplicarea legii. Legea parcurilor tehnologice etc. privind înfiinţarea parcurilor tehnologice / ştiinţifice. (C) accelerarea procesului de privatizare prin: (c1) restrângerea grupelor de produse. a unor împrumuturi bancare (interne / externe). (c4) organizarea de centre de profit.lei. (f7) sprijinirea programului "Sănătate". (b9) dezvoltarea sistemului informatic şi informaţional. (b8) utilizarea reingineeringului şi a ingineriei concurenţiale. (7) Prezentarea prognozei principalilor indicatori. de holding-uri / asociaţii / concerne. (E) armonizarea cadrului legislativ şi instituţional privind aplicarea Legii nr.(a4) facilitatea de cooperări. din partea guvernului. (f5) acreditări de laboratoare şi sprijinirea activităţilor de încercări în domeniu. (c5) aplicarea legislaţiilor de politică regională. cu asigurare de aport tehnologic. (D) finalizarea alinierii la standardele internaţionale pentru produsele aferente domeniului. tranzacţii externe ce vor determina dezvoltarea tehnologică a domeniului. Legii nr. de centre de marketing strategic. (f4) sprijinirea programelor de C-D prin elaborare de proiecte aferente domeniului. (F) creşterea aportului C-D pentru susţinerea domeniului sectorului industrial prin: (f1) sprijinirea programelor de investiţii pentru cercetare. (a5) garantarea. (B) modernizarea proceselor şi tehnologiilor prin: (b1) proiectarea asistată pe calculator. (c2) formarea de IMM-uri noi. (a6) facilitarea de spaţiu şi fonduri. (b2) integrarea tehnicii de calcul. şcoli de afaceri etc. (c3) încheierea privatizării. prin mutaţii europene / internaţionale de tehnologii şi produse specifice domeniului. (b4) modernizarea tehnologiilor. (b3) utilizarea de materiale noi şi performante.

8%.9%. (a2) producţia industrială va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 134.5 miliarde lei ca resurse financiare (de la buget şi atrase).8%. la cca 166% pe perioada 2001–2005. (a3) exportul va fi în creştere. (b6) productivitatea muncii va creşte.3%.9% la nivelul anului 2010. pe toată perioada 2001–2005.26%. (a4) importul va fi în scădere substanţială. în perioada 2001–2005. (b7) gradul de acoperire al consumului intern.7%. cu un trend mediu anual de cca 10.7%. sinteza resurselor necesare) (A) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen mediu cuprinde următoarele grupe de măsuri: (a1) grupa de măsuri pentru creşterea competitivităţii cuprinde: (a1. (b3) exportul va fi în creştere. cu un ritm mediu anual de cca 7. adică cu un ritm mediu anual de cca 5. selecţionarea grupelor de produse. de la 3. dezvoltarea şi stimularea investiţiilor. cu un trend mediu anual de cca 13. 48 .27% la nivelul lui 2005. (a5) personalul angajat va cunoaşte o creştere.52%. la cca 110. în perioada 2006–2010 va creşte la cca 129. (B) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2006–2010 (b1) cifra de afaceri. la cca 153% pe perioada 2006–2010. (a6) productivitatea muncii va creşte.5%.9%. la cca 114.6%. având nevoie de cca 20.8%. cu un ritm mediu anual de cca 6%. restructurarea activităţii industriale.36%. (b2) producţia industrială va creşte pe perioada 2006–2010 la cca 139%. la nivelul anului 2001. adică cu un trend mediu anual de cca 11. cu o rată medie anuală de cca 2. cu un ritm mediu anual de cca 4.6%. la cca 114. în perioada 2006–2010. la nivelul anului 2005. la cca 68.5%.8%. va creşte de la 21.1) măsuri de politici neutrale: reglementări în domeniul calităţii şi protecţiei mediului. va creşte de la 15.16% la nivelul anului 2006 la 35. implementarea managementului calităţii. la 29.35%. (b4) importul va fi în scădere substanţială.6%. instruirea şi aplicarea unui management modern şi operativ.9% la nivelul lui 2001 la cca 8. pe perioada 2001–2005. cu un ritm mediu anual de cca 6. pe perioada 2006–2010. cu o rată medie anuală de cca 2.(a1) cifra de afaceri va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 121. cu un trend mediu anual de cca 13.74%.32%. (a7) ponderea exportului în total (import + export) va fi în perioada 2001– 2005. (a8) gradul de acoperire al consumului intern. (b5) personalul angajat va creşte.13%. la cca 127. (8) Sinteza programului strategic de evoluţie / dezvoltare a sectorului (principalele grupe de măsuri. cu cca 56. în perioada 2006–2010.

simularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D. elaborare propuneri documentaţie privind alte legi şi cadre legislative.8 miliarde lei. cu asigurarea aportului tehnologic. 49 .1) măsuri de politici industriale: dezvoltarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". lansarea programului "Formarea de Centre de Excelenţă şi Parcuri Tehnologice şi Afaceri pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". finalizarea privatizării societăţilor comerciale cu capital încă neprivatizat. grupa de măsuri de armonizare a cadrului legislativ şi instituţional cuprinde: (a5. finalizarea privatizării societăţilor comerciale.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: stimularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.5 miliarde lei. (a2.1) măsuri de politici industriale: elaborarea unui program privind alinierea standardelor ISO/EN pe domenii.8 miliarde lei.1) măsurile: elaborarea suportului de curs pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. grupa de măsuri de accelerare a procesului de privatizare cuprinde: (a3. grupa de măsuri pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor cuprinde: (a2. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. (a1. grupa de măsuri privind programul de dezvoltare a resurselor umane cuprinde: (a7. organizarea de seminarii prin "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului.1) măsurile: lansarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 3. cofinanţare de proiecte cu aplicaţii multiple. organizare parc tehnologic pentru produse "high-tech". dezvoltarea de capacităţi şi abilităţi de atragere şi de utilizare a resurselor externe de finanţare a investiţiilor. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. lansarea programului "Relansarea Industrială în zone geografice defavorizate.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: susţinerea realizării de produse industriale tehnologice noi. organizare "Centru de Marketing strategic" la nivel de grup societăţi comerciale.5 miliarde lei. realizarea în cooperări.7 miliarde lei. lansarea programului "Transfer Tehnologic pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". organizare "Parc tehnologic pentru produse medicale "high-tech". având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1 miliard lei. proiectarea de standarde EN/ISO şi alinierea acestora. organizarea "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului.1) măsurile: diseminarea informaţiei cu privire la cadrul legislativ şi instituţional. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. grupa de măsuri de aliniere la standardele internaţionale cuprinde: (a4. proiectarea hard şi soft pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor. grupa de măsuri vizând creşterea raportului C-D cuprinde: (a6.3) măsuri de politici industriale specifice: formarea de IMM-uri noi. benefice mai multor societăţi având nevoie de resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei.(a2) (a3) (a4) (a5) (a6) (a7) (a1. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15.1) măsuri de politici industriale: formarea de IMM-uri noi. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 14 miliarde lei.

(a13) grupa de măsuri de susţinere a IMM-urilor cuprinde: (a13. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. pentru diseminarea informaţiilor privind cadrul legislativ.5 miliarde lei / perioadă.1)măsurile: proiectarea unui "centru zonal de diseminare informaţii" pentru domeniu.1 miliarde lei. organizarea şi promovarea informaţiilor privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 5 miliarde lei / perioadă. pentru atestări ISO şi pentru şcolarizări pentru protecţia mediului. strategia sectorului industrial. (a10) grupa de măsuri de dezvoltare a concurenţei libere şi loiale cuprinde: (a10.(a8) grupa de măsuri de perfecţionare a structurilor de organizare şi a managementului cuprinde: (a8.1)măsurile: elaborare suport de informaţii privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu. promovarea de proiecte de acte normative în sprijinul IMM-urilor.1)măsurile: proiectarea unui "cod de asigurare a unui climat investiţional de atragere investitori străini". privind legislaţia şi alte acte normative etc. investiţie în domeniul standardizării din domeniu .. (a15) grupa de măsuri pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru investiţii cuprinde: (a15. şcolarizări pentru protecţia mediului în domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 17. (a16) grupa de măsuri pentru susţinerea programului de dezvoltare regională cuprinde: (a16. cooperarea în domeniul realizării unor servicii complexe centralizate (cu o firmă străină). investiţie în domeniul proprietăţii intelectuale din domeniu.1)măsurile: organizare de workshop-uri cu IMM-uri. investiţie în domeniul calităţii din sectorul industrial. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. proiectare informare şi interfaţă cu alte instituţii pe investitorii străini.1) măsurile: proiectarea unui program cu workshop-uri. (a11) grupa de măsuri de promovare a investiţiilor intangibile cuprinde: (a11. politicile industriale privind rolul asociaţiilor profesionale şi sindicatele din domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 16 miliarde lei / perioadă.1)măsurile: cooperarea în domeniul realizării de produse medicale mecatronice (cu o firmă străină).0 miliarde lei / perioadă. proiectarea unui "Oficiu de Legături cu Industria" pentru 50 . proiectare proceduri pentru investitorii străini. organizarea seminariilor de instruire / şcolarizare pentru structurile de organizare şi a managementului în domeniul aparatelor şi instrumentelor medicale. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 2. (a9) grupa de măsuri privind dezvoltarea unui mediu economic şi de afaceri prietenos cuprinde: (a9. (a14) grupa de măsuri vizând protecţia mediului înconjurător cuprinde: (a14.1) elaborarea suportului de curs privind structurile de organizare şi a managementului în industrie.2 miliarde lei. (a12) grupa de măsuri de dezvoltare a cooperării industriale cuprinde: (a12. organizarea de workshop-uri privind diseminarea informaţiei în domeniu.1)măsurile: alinierea standardelor ISO/EN.1)măsurile: investiţie în C-D-I pentru domeniu.2 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 22 miliarde lei / perioadă.

având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 7. (B) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen lung cuprinde următoarele grupe de măsuri: (b1) grupa de măsuri vizând restructurarea şi contribuţia la relansarea industriei cuprinde: (b1. de tehnologie şi knowhow şi de îmbunătăţirea climatului de afaceri . set de instrumente comerciale şi financiare pentru susţinerea şi dezvoltarea accelerată a exporturilor de aparate şi instrumente medicale .9 miliarde lei / perioadă. derularea unor programe privind asimilarea în fabricaţie prin transfer tehnologic a rezultatelor cercetărilor. 51 .4 miliarde lei. participarea la organizarea de Parcuri ştiinţifice tehnologice în domeniu. cu preponderenţă pentru tehnologii avansate curate şi produse noi competitive din grupa "high-tech" . finalizarea armonizării legislaţiei cu normele şi reglementările europene pentru asigurarea integrării în U. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 114 miliarde lei .E. (b2. dezvoltarea ofertei tehnice şi comerciale a sectorului industrial de aparate şi instrumente medicale pentru promovarea producţiei cu o înaltă valoare adăugată pe piaţa europeană . Resursele financiare ( de la buget şi atrase ) necesare pentru programul strategic pe termen lung sunt de 114 miliarde lei.internaţională. proiectarea unui "Plan de Afaceri" pentru derularea unui IMM în domeniu. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 200 miliarde lei . proiectarea unei "Reţele Informaţionale" pentru zone regionale de dezvoltare în domeniu. a sectorului industrial .domeniu.1) măsurile: dezvoltarea unei game de produse medicale mecatronice pentru asigurarea şi monitorizarea sănătăţii societăţii româneşti . proiectarea unui "Centru de asistenţă şi consultanţă" pentru domeniu. Resursele financiare (de la buget şi atrase) necesare pentru programul strategic pe termen mediu sunt de cca 180.1) măsurile : portofoliul de proiecte investiţionale .

de la 15.9%.52% la nivelul anului 2005. (e) gradul de acoperire al necesarului intern va cunoaşte o creştere în perioada 2001– 2005.5%. al căror obiect de activitate se încadrează în domeniile aferente domeniului.. în perioada 2001–2005 va creşte la cca 126. (b) exportul industrial este în creştere substanţială. începând cu 1999–2000. iar în perioada 2006–2010 la 35.6% la nivelul anului 2001 la 29. contribuind prin gradul său de complementaritate si de realizare a proceselor medicale la susţinerea şi dezvoltarea unei economii şi societăţi româneşti sănătoase prin: apariţia de noi firme. ce demonstrează interesul investitorilor români şi străini. cu capital privat.CONCLUZII MATERIALELE SANITARE din cadrul industriei de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE. (f) dezvoltarea industriei în perspectiva aderării la comunitatea europeană va fi susţinută de programele de dezvoltare. orientarea unor agenţi economici tradiţionali şi cu rezultate pozitive către export pe piaţa U. (d) productivitatea muncii. (c) importul industrial este în scădere substanţială şi conform trendului anual de scădere (cca 13.4% iar în toată perioada 2006–2010 la cca 127.5%.5% iar în toată perioada 2006–2010 se va reduce cu cca 61.5% iar în perioada 2006–2010 va creşte cu cca 130. va creşte în toată perioada 2001–2005. cu cca 66.5%). iar în toată perioada 2006–2010 va creşte la cca 136% faţă de 2005. conectarea industriei din acest domeniu la marile tendinţe tehnologice şi tehnice de dezvoltare industrială care se manifestă în prezent în economia mondială şi care este în previzibilă ascendenţă. Apreciem că acest sector industrial este un sector viabil şi de perspectivă. (1) (2) (3) (4) 52 .E. acesta se va reduce în toată perioada 2001–2005. la cca 110.4% faţă de 2005. de direcţiile şi măsurile privind restructurarea şi relansarea industriei şi de direcţiile şi măsurile privind continuarea dezvoltării economice durabile (vezi programele şi măsurile). analizată în interdependenţa dintre strategia generală a industriei şi politica economică a ţării pune în evidenţă următoarele aspecte: (a) producţia industrială este în reviriment. conform trendului anual de creştere (cca 111%) în toată perioada 2001–2005 va creşte la cca 146.8%. gradul ridicat de privatizare al domeniului. şi conform trendului anual de creştere (cca 106%).

3. STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SĂNĂTATE 53 .

Asistenta medicala primara .asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente .desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale b) Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor.elaborarea listei medicamentelor compensate . Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: a) Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .controlul numarului de furnizori de servicii medicale care intra in relatii contractuale cu Casele de asigurari . informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist– pacient c) Definirea.Bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate 1.Spitale a) Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin stimularea cresterii veniturilor proprii datorita eficientizarii unor activitati. directiilor de sanatate publica si Colegiului medicilor din Romania 3.asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate .STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE .identificarea problemelor actuale ale functionarii sistemului de asigurari Strategia de finantare a sanatatii si directiile de actiune: I. medicilor.elaborarea listei medicamentelor esentiale . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi finantarea medicamentelor( acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) compensarea in cadrul sistemului national de sanatate 4.controlul mai riguros al serviciilor medicale prin echipe complexe formate din reprezentanti ai Caselor de asigurari.control mai riguros si masuri punitive privind abuzurile si prescrierile nejustificate 2.cresterea accesului la serviciile medicului de familie .SINTEZA Sistemul actual de finantare a sanatatii . in proncipal gospodaresti 54 . Asistenta medicala ambulatorie de specialitate .utilizarea de contracte de prestare de servicii pentru servicii publice conexe actului medical .

Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS .Dezvoltarea Asociaţei profesionale a spitalelor II.Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante . a posibilităţii de a obţine venituri proprii si a posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului .Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti .Evaluarea performanţelor spitalelor .Monitorizarea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat .Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii .Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor. Atragerea de sume din bugetele locale: . consolidari cladiri c) cresterea sumelor destinate actiunii privind achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6 luni-1 an III.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe . pentru reparatii capitale si curente ale infrastructurii sanitare 55 .Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor .Imbunatatirea auditului intern al spitalelor -.Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii Pe termen mediu şi lung .Îmbunătăţirea managementului spitalului . asocierea spitalelor cu investitori privaţi în vederea atragerii de fonduri suplimentare din partea noilor proprietari -Introducerea contabilitatii costurilor b) Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Pe termen scurt .Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor.Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare .Introducerea standardelor contabile internaţionale .Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate Pe termen mediu/lung . Intrari de credite externe pentru achizitionarea aparaturii de mare performanta necesara furnizarii in conditii de calitate a actului medical IV.Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului .Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor (DRG) c) Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului Pe termen scurt .Cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru : a) programe nationale de sanatate b) investitii.Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii .Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională .Pe termen scurt .Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Pe termen mediu/lung . Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare .pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local. constructii.Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare .

1. Serviciile medicale rambursate sunt stabilite prin norme. Problemă: criteriul de stabilire a acesteia este tipul spitalului şi secţiei care furnizează serviciile şi nu diagnosticul pacienţilor. 56 . investitii. 2. nu au avut programe de implementare si nici nu au fost monitorizate si controlate. intre care reforma finantarii asistentei medicale detine un rol central. 4. 5.Legislatia aferenta realizarii reformei. Introducerea asigurarilor sociale de sanatate . 3.nedefinirea clara a naturii juridice a contractelor de furnizare a serviciilor medicale.STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE Introducere Reforma in sistemul sanitar a vizat o serie de obiective. Sistemul de finantare a sanatatii Incepand cu 1 ianuarie 1998. Problemă: . . c) din credite externe pentru aparatura medicala de mare performanta . Durata considerată optimă a serviciilor spitaliceşti este stabilită prin norme. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate s-a trecut la un nou sistem de finantare a sanatatii. dispozitive medicale si medicamente necesare persoanelor asigurate. d) din bugetele locale pentru stimulente acordate donatorilor voluntari de sange. e) venituri extrabugetare pentru programe de sanatate si activitati de perfectionare a personalului medical. Accesul la serviciile medicale spitaliceşti este condiţionat de necesitatea acestor servicii Problemă: lipsesc stimulentele şi posibilităţile medicului de familie de a acţiona în sensul degrevării spitalului de servicii nenecesare. a insemnat o schimbare fundamentala a modului de finantare a asistentei medicale si s-a perfectionat de la an la an. Problemă: existenţa autorizării şi definirea criteriilor de acreditare. La momentul actual finanţarea serviciilor se face pe baza de contract între furnizorii acestora şi casele de asigurări de sănătate. a adus in sistem sume suplimentare pentru finantarea serviciilor medicale dezvoltandu-se pe principii care se regasesc in majoritatea tarilor din Comunitatea Europeana . o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. Pentru a putea furniza servicii medicale unităţile trebuie să fie autorizate şi/sau acreditate . astfel: a) din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate pentru servicii medicale. de cca 60-70 % din fondurile de asigurari sociale de sanatate comparativ cu alte tari din CE ( 40-50%) unde o parte din aceste servicii sunt rezolvate de asistenta medicala ambulatorie sau ingrijiri de specialitate la domiciliul pacientului. in opinia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate fiind de natura comerciala. Situatia actuală privind finanţarea serviciilor medicale In prezent. precum si modul de implementare au fost deficitare in sensul ca reglementarile nu au fost in toate cazurile clar elaborate. care functioneaza de la 1 ianuarie 1998. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. programe nationale de sanatate si actiuni sanitare. finantarea serviciilor medicale spitalicesti detine in continuare o pondere importanta comparativ cu celelalte tipuri de servicii. b) din bugetul de stat pentru unitati sanitare si activitati din domeniul sanatatii publice.neadaptarea structurilor organizatorice si functionale ale furnizorilor de servicii medicale in raport cu sistemul de contractare a serviciilor medicale. 145/1997.

. Valoarea in $US a cheltuielilor totale pentru sanatate a crescut de la 1. cheltuielile de administrare şi funcţionare a cabinetului medical.7 miliarde $US si. Problemă: criteriul şi metoda de stabilire a acestor cote nu sunt suficient definite. şi anume elaborarea de mecanisme de finanţare adecvate şi stabilirea unor standarde clare. cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă.si tarif pentru unele servicii medicale nominalizate .Faţă de reglementările actuale. .3 miliarde $US din care 0. De asemenea. începând cu anul 2002 medicul de familie acorda servicii medicale şi pentru populaţia dintr-o anumită zonă repartizată de Direcţia de sănătate publică. numarul unitatilor sanitare si in special al spitalelor nu este corelat cu nevoia de servicii sanitare astfel incat Casa Nationala sa poata stabili in mod real relatia intre necesar si posibilitatea de acoperire financiara. astfel încât să se asigure realizarea integrală a programelor de imunizări. Problemele care apar în implementarea acestuia sunt legate de insuficienta corelare a mecanismului de rambursare cu consumul real de resurse şi a acestuia din urmă cu standarde de eficienţă alocativă şi tehnică. inclusiv cheltuielile de capital. de supraveghere a gravidelor şi de depistare activă a bolnavilor TBC.2 % in 2001. cu conditii grele si foarte grele si cu un numar mic de locuitori. Evolutia cheltuielilor totale pentru actiunea de sanatate in perioada 1998-2001 Mentionam ca aceasta a avut o evolutie crescatoare reflectata prin cresterea de la 3.Problemă: definire insuficientă a serviciilor acoperite prin asigurările sociale. cheltuielile cu servicii medicale si medicamente au crescut in aceeasi perioada de la 1. împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate. care să permită un control mai riguros al serviciilor furnizate de medicul de familie şi al prescrierilor de medicamente şi al investigaţiilor paraclinice de către casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică. nu sunt corelate cu nevoile si nu ajuta la controlul costurilor. Din suma totală încasată medicul de familie va suporta şi cheltuielile de personal pentru asistenţii medicali şi alt personal încadrat.Pentru a permite şi medicilor de familie să decidă cu privire la modul de utilizare a sumelor cuvenite s-a inlocuit bugetul de practică medicală cu un buget total. bazate pe informaţii reale şi precise pentru indicatorii ce reflectă eficienţa alocativă şi tehnică. populaţie care nu a fost înscrisă pe lista unui medic de familie. . sumele ce se alocau prin acest buget acordându-se medicilor prin majorarea corespunzatoare a sumelor plătite pe bază de tarif pe persoană asigurată şi tarif pe serviciu medical. Fondul pentru tipuri de asistenţa medicală se determină prin aplicarea unor cote asupra fondului de cheltuieli pentru sănătate.La medicii de familie la care se constata abuzuri sau prescrieri nejustificate de medicamente s-a luat masura diminuarii drepturilor privind plata per capita.2 % in 2001. considerate cu impact in sanatatea publica. . Soluţia este în principal una tehnică. 57 .97% pondere in PIB in 1998 la 3.7 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente in 1998. respectiv. Strategia de îmbunătăţire a finanţării şi direcţiile de acţiune Asistenta medicala primara -Plata serviciilor medicale prestate se face prin tarif pe persoana asigurata – persoanele inscrise pe lista medicului de familie. se va acorda o indemnizatie de instalare .1 % pondere in PIB in 1998 la 4.3 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente. 1. la 1. . 6.Pentru atragerea medicilor in localitati izolate.Au fost introduse o serie de îmbunătăţiri la reglementările existente.

politica de preturi .asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente .Numarul si tarifele pentru investigatiile paraclinice se negociaza pe baza propunerilor de oferte ale furnizorilor. Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: 1. Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului în vederea furnizării de servicii de calitate adecvate nevoilor pacienţilor I. Îmbunătăţirea modalităţii (mecanismelor) de finanţare a spitalelor pentru a realiza o alocare mai obiectiva şi transparentă a resurselor financiare spre spitale şi pentru a stimula creşterea eficienţei furnizării serviciilor spitaliceşti III. Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor se va face în principal pe calea contractării unor anumite servicii în afara sistemului public sau al asigurărilor sociale de sănătate.elaborarea listei medicamentelor compensate .compensarea in cadrul sistemului national de sanatate Spitale: Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin mărirea ponderii surselor private în totalul resurselor financiare ale spitalelor (privatizarea unor servicii sau activităţi ale spitalului) II. aşa cum se procedează şi în alte ţări.Numărul de medici care urmează să intre în relaţie contractuală cu Casele de asigurări de sănătate să fie stabilit de comisiile paritare de acreditare împreună cu direcţiile de sănătate publică.Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate . medicilor. . .Asistenta ambulatorie de specialitate . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: . I. potrivit complexitatii si performantelor aparaturii din dotare si se stabilesc in limita necesarului pe judet. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. ţinând seama de strânsa legătură dintre cele două activităţi. . ştiut fiind că o ofertă exagerată de servicii poate conduce la o creştere artificială a cererii. adică prin stimularea creşterii veniturilor proprii.elaborarea listei medicamentelor esentiale .finantarea medicamentelor (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) .Serviciile publice conexe actului medical furnizate în cabinetele de practică se acorda pe baza de contracte de prestare a servicii cu furnizorii de servicii medicale de specialitate clinice şi stomatologice cu care colaborează. Definirea. informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist – pacient 3. pentru a se realiza un echilibru între cererea de servicii medicale şi oferta de servicii.Control mai riguros al serviciilor furnizate de medicii de specialitate şi al prescrierilor de medicamente şi de investigaţii paraclinice de către Casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate.desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale 2. 58 .

plecând de la veniturile proprii realizate se vor dezvolta mecanisme pentru o plată corespunzătoare a personalului medical. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică B. posibilitatea stimulării financiare a angajaţilor şi managerilor. Introducerea contabilitatii costurilor pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului. în acord cu serviciile furnizate la nivelul spitalului 3. Scopurile dorite prin creşterea veniturilor la nivelul spitalului sunt: 1. 505/2001 C. Asigurările voluntare (private) de sănătate pot acoperi aceste servicii din afara pachetului asigurărilor obligatorii. asocierea spitalelor cu investitori privaţi. Îmbunătăţirea structurii şi echipamentelor spitalelor. Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor. cine suportă amortizarea etc. Legea spitalelor şi normele de aplicare B. vânzări. alimentaţie. investiţiile ce se vor face la nivelul spitalului (cine face investiţiile. precum şi a posibilităţii de a obţine venituri proprii din diferite activităţi clinice (servicii acordate unor pacienţi) sau neclinice (învăţământ.). prin realizarea unor venituri proprii în afara sistemului public unele spitale publice vor putea continua să furnizeze servicii în cadrul asigurărilor obligatorii chiar dacă nivelul rambursării pentru unele dintre aceste servicii va fi insuficient. Aceste servicii vor fi plătite direct de pacienţii care le primesc sau prin alte mecanisme financiare (asigurări private. Măsuri legislative – modificarea Legii nr. Pe termen mediu şi lung A. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări.). efectuarea de investiţii. Specificarea pachetului de servicii acoperite de Legea nr.). utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti 59 . cercetare.). Legea spitalelor şi Legea proprietăţii publice/private C. prestarea unor servicii auxiliare etc. Subvenţionarea prin resurse private a unor servicii publice subfinanţate. spitalele vor putea acoperi în acest fel şi serviciile acordate persoanelor neasigurate cărora spitalele publice sunt obligate să le acorde anumite servicii medicale Principalele măsuri necesare atingerii acestor scopuri sunt: Pe termen scurt A. prin creşterea veniturilor proprii spitalele vor putea să-şi îmbunătăţească structura (inclusiv necesarul pentru autorizarea sanitară de funcţionare) în vederea furnizării unor servicii mai eficiente şi de calitate pacienţilor 2. Schimbarea formei de proprietate pentru unele spitale în vederea atragerii de fonduri suplimentare din parte noilor proprietari (fundaţii. Reglementari pentru privatizarea unor spitale D. abonamente pentru îngrijiri etc. Posibilitatea de mărire a veniturilor personalului. Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor. 145/1997 şi Legea nr. Clarificarea posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului (reportări anuale ale soldului nefolosit la sfârşitul anului. organizaţii nonprofit).Tipurile de servicii avute în vedere sunt cele în afara pachetului de servicii acoperit de asigurările sociale (servicii clinice sau servicii de confort sporit. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. concesiuni. personal etc. reparaţii capitale etc. închirieri.). de asemenea.

Implicarea Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică (ca reprezentant al autorităţilor centrale şi locale cu rol în aplicarea politicilor de sănătate) în procesul negocierii 2. Evidenţierea factorilor externi care pot modifica termenii contractului (inflaţia. TVA etc. Acoperirea temporară a mijloacelor circulante prin diferite mecanisme . deoarece spitalele sunt unităţi sanitare ce furnizează o gamă largă de servicii (spitaliceşti şi ambulatorii) este necesară identificarea tuturor serviciilor furnizate de spitale. inclusiv credite de la trezorerii sau banci e.II. Adecvarea decontarii cu tipul activităţii desfăşurate. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Modalitatea de plată pentru serviciile medicale oferite de spitale trebuie să fie concepută astfel încât să atingă următoarele scopuri: 1. Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti 3. deoarece baza decontarii spitalelor este reprezentată de contractele cu CJAS. competenta privind pachetul de servicii oferit b.modul de control al costurilor totale . trebuie clarificate metodele de contractare a serviciilor spitaliceşti astfel încât să se ştie cu exactitate care sunt serviciile contractate şi ce fonduri sunt necesare 3. Ritmicitate în derularea sumelor contractate d. Criteriile de evaluare a fiecărui mecanism de plată folosit vor fi următoarele: .nivelul resurselor necesare funcţionării sistemului ales şi monitorizării spitalelor.modul de stimulare a eficienţei alocative la nivelul sistemului spitalicesc (modul în care resursele sunt utilizate acolo unde produc cel mai mare beneficiu pentru sistem) .modul de stimulare a eficienţei tehnice la nivelul spitalelor . Auditul intern al spitalelor 4. reducerea cheltuielilor spitalicesti 60 . sistemul de decontare a serviciilor spitalelor trebuie să creeze o competiţie pentru atragerea pacienţilor (fondurile să urmeze pacienţii) şi să nu creeze stimulente pentru o selecţie a acestora (cei cu nevoi mari să fie refuzaţi sau trimişi către alt furnizor) Metodele de decontare a serviciilor spitalelor vor evolua de la cele utilizate în prezent la cele propuse pentru termen mediu şi lung. Plecând de la evaluarea situaţiei existente şi având în vedere scopurile prezentate anterior. Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS Acţiuni necesare: 1.) c. Transparenţă în modalitatea de decontare a serviciilor spitalelor. Creşterea accesibilităţii asiguraţilor la serviciile spitaliceşti necesare. clasificarea acestor servicii şi găsirea unor modalităţi de decontare adecvate fiecărui tip de activitate 2. Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante (spitalul şi CJAS) a. Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate prin contractarea separată a acestor servicii şi stimularea contractării serviciilor ambulatorii . Negocieri reale între părţi privind serviciile contractate avand in vedere performanta spitalului in functie de dotarea cu aparatura medicala. Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare 5. măsurile propuse pentru sistemul de finanţare a spitalelor sunt: Pe termen scurt A.impactul asupra calităţii serviciilor . incadrarea cu personal de specialitate . conditii hoteliere diferentiate.

monitorizarea trimiterilor la spital etc. Modificarea sistemului de compensare a medicamentelor în ambulatoriu pentru acoperirea cât mai mare a celor esenţiale şi generice C. Îmbunătăţirea modalităţii de finanţare actuale. Principalele servicii furnizate şi modalităţile de finanţare considerate sunt: 61 . Pentru reducerea internărilor în cazurile ce nu reprezintă urgenţe medicale se pot stabili liste de aşteptare 4. Pentru a diminua stimulentul de a interna cât mai mulţi pacienţi este necesar ca în contractele cu CJAS să fie negociat un anumit număr de internări (plecând de la fondurile disponibile) şi să fie prevăzute situaţiile concrete când acest număr poate fi depăşit (epidemii. rapoarte unice pentru toţi beneficiarii din sistem). acordate in sistem ambulatoriu de furnizori specializati B. adecvate serviciilor furnizate de spitale. numarul de zile de spitalizare si utilizarea numarului de paturi. Acţiuni necesare: 1. accidente colective etc. Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Pe termen mediu/lung A. Stimularea sistemului ambulatoriului de specialitate (prin mecanisme financiare.prin introducerea ingrijirilor medicale la domiciliu. Monitorizarea internărilor şi a transferurilor pentru a vedea justificarea lor şi stabilirea unui nivel maxim acceptat pentru internări de urgenţă (diferit în funcţie de tipul spitalului) 3. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. în funcţie de scopurile avute în vedere. diferită în funcţie de secţia unde au fost furnizate îngrijirile de sănătate. 4. Modificări în funcţionarea sistemului de sănătate pentru a diminua cererea de servicii la nivelul spitalului: a.). adecvate serviciilor furnizate de spitale 3.) şi a accesului la investigaţii paraclinice în ambulatoriul de specialitate c. Această metodă de finanţare va fi precursorul finanţării bazate pe tipul pacientului externat (DRG) ce reprezintă modalitatea aleasă pentru finanţarea spitalelor pe termen mediu/lung. 2. s-ar putea utiliza o finanţare bazată pe pacient. Prin definirea structurilor spitalelor conform OMSF 457/2001 şi înregistrarea separată a cheltuielilor pe aceste structuri se vor putea evalua indicatorii necesari unei finanţări diferite în funcţie de serviciile furnizate 2. la care sa se negocieze si durata de spitalizare. Reorganizarea sistemului de colectare şi raportare a datelor clinice (set minim de date la nivel de pacient spitalizat. Clasificarea unitară a diferitelor tipuri de servicii spitaliceşti şi înregistrarea separată a cheltuielilor cu furnizarea acestor servicii. Stimularea medicilor de familie în a furniza mai multe servicii în ambulatoriu şi a nu trimite pacienţii către alţi furnizori (diminuarea ponderii capitaţiei în favoarea plăţii per consultaţie) b. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. pe baza cărora să se formeze bugetul global al spitalului. Pregătirea cadrului general pentru sistemul de finanţare pe termen mediu/lung Acţiuni necesare: 1. Deoarece unul din dezavantajele clare ale finanţării bazate pe zi de spitalizare este creşterea numărului de zile de spitalizare în vederea maximizării veniturilor. Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz 5.

Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile 7. prestatoare de servicii B. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. reinternări. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. 62 . Pe termen scurt Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local: A. Gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare fondurilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. transferuri. şefi secţie etc. cu evaluarea ponderii acestora în finanţarea spitalelor şi a efectelor asupra finanţării viitoare a serviciilor spitaliceşti 6. 2. rata de ocupare a paturilor. 6. Acţiuni principale: Clasificarea spitalelor în funcţie de serviciile furnizate şi pregătirea acestora pentru mecanismele de finanţare utilizate Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz Stabilirea etapelor de implementare a modalităţii de finanţare bazată pe caz Evaluarea activităţii spitalelor pornind de la clasificarea pacienţilor acuţi în DRG Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Stimularea activităţii ambulatorii şi a îngrijirilor alternative pentru a prelua o parte din serviciile furnizate de spitale Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor adecvate serviciilor furnizate de spitale III. B. 3. Pregătirea sistemului de sănătate în vederea utilizării noilor mecanisme de finanţare. inclusiv cele provenite din donaţii şi sponsorizări. 4.- Servicii pentru pacienţii acuţi – Plată bazată pe tipul de caz externat (DRG) Servicii pentru pacienţi cronici (îngrijiri de lungă durată) – Plată pe zi spitalizare Servicii de psihiatrie – Plată pe zi spitalizare Servicii de urgenţă – Plată pe servicii -bloc Servicii de dializă pentru IRC – Plată per unitate de serviciu Servicii de radio şi chimioterapie – plată pe episod de tratament Servicii ambulatorii – Plată pe consultaţie Dispensarul TBC – buget istoric (pe baza cheltuielilor şi a unor normative) Servicii de asistenţă primară – buget istoric Alte servicii spitaliceşti 1. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1 5. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. 5.) 3. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc 2. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi nonprofit. mod de internare etc. număr de urgenţe. Monitorizarea investiţiilor făcute la spitale (încadrarea în planurile naţional şi local) şi evaluarea investiţiilor „mascate”.) Acţiuni necesare: 1. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de management 4. Separarea funcţiilor manageriale de cele clinice (directori.

precum şi al investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la procese de cercetare 2. 2. Utilizarea eficientă a resurselor financiare ale spitalului Activităţi necesare: 1. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare a spitalului etc. directori adjuncţi. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare Activităţi necesare: 1. 2. Reevaluarea bianuală a cheltuielilor cu medicamentele compensate şi gratuite în ambulatoriu 4. Stabilirea de protocoale terapeutice pentru finantarea programelor de sanatate cu nominalizarea medicamentelor Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivelul spitalelor: A. Definirea responsabilităţilor cadrelor din învăţământ şi cercetare în desfăşurarea activităţii spitalelor 3. 63 . laboratoare. etc) şi distribuirea către spitale. resurse disponibile. 6. secţiilor etc. B. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia 4. ambulatoriu. medicamentelor şi materialelor sanitare. Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare Activităţi necesare: 1. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. Utilizarea raportărilor cantitativ-valorice pentru farmaciile de spital şi monitorizarea consumului de medicamente în spital 3. Monitorizarea lunară şi trimestrială a cheltuielilor spitalului şi încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al spitalului C.) Acţiuni necesare: 1. Creşterea transparenţei şi accesului la informaţii privind listele cu tarifele de producţie şi import.) echipei manageriale de performanţele spitalului 5. instituţii de cercetare şi spitale. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. DSP şi CJAS etc. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. de angajare etc. funcţiile şi responsabilităţile etc. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului.) 2. resurselor umane. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. Stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi. Clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti) E.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii. compartimente. Se poate realiza prin crearea unor web-site-uri. publicarea materialelor (InfoSan. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii în sistem ambulatoriu D. asistent şef) 3. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii. încadrarea cu personal. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. contabil şef. servicii.

medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost/eficacitate şi a fondurilor disponibile (număr limitat. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice.) Activităţi necesare: 1. Funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire.). vizând activitatea personalului. Dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale ale clădirilor şi echipamentelor b. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. echipamente etc. materiale. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului 4. Reorganizarea secţiilor şi compartimentelor în vederea creşterii eficienţei 5. salariul de merit. materiale. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. Contractarea externă a unor servicii de suport sau paraclinice (dacă spitalul reuşeşte un beneficiu financiar. necesarului şi achiziţiilor de medicamente. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului (nivelul pe grilă. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi E. facilităţile din spital etc. Participarea comună a unor spitale locale. conform normelor legale în vigoare 2. 4.) c. Utilizarea cu precădere a medicamentelor generice pentru tratamentele spitaliceşti C. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului 3. pacient etc. inclusiv a implicaţiilor financiare 3. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare D. Înfiinţarea unei comisii profesionale de analiză a consumului. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor 2. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital (de exemplu: chestionare aplicate trimestrial. co-plată) 64 . Asigurarea transparenţei în procesul de achiziţie de medicamente. cu menţinerea calităţii (analiza sistematică a schemelor terapeutice utilizate şi a investigaţiilor diagnostice) 5. Analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente 3. 6. regionale sau de profil similar la achiziţii de medicamente.) 2. medic. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. premii etc.2. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului Pe termen mediu/lung A. echipamente etc. Realizarea unor evidenţe cantitativ-valorice a consumurilor de medicamente şi materiale pe secţie. liste de aşteptare. echipamente etc. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. 5. cu păstrarea calităţii îngrijirilor oferite pacienţilor) 4. la preţuri cât mai mici 3. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. care să considere şi creşterea eficienţei spitaliceşti. Definirea fişelor de post pentru fiecare membru al personalului. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. materiale sanitare etc.

Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate (pe baza nevoilor) 3. inclusiv încadrarea cu personal 4. Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate .B. materialele sanitare şi tehnologii 3.Evaluarea ofertei de servicii. Introducerea standardelor contabile internaţionale pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului. Elaborarea la nivel naţional a unei liste cu preţuri ale Uniunii Europene (care să fie maximale) pentru medicamentele.Elaborarea de criterii de selectie a unitatilor sanitare in vederea contractarii serviciilor spitalicesti. tinand seama de indicatorii realizati in perioada 1998-2000 Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . tehnologiile. Menţinerea transparenţei şi accesului la informaţii prin întreţinerea şi actualizarea web-site-ului cu listele cu tarifele de producţie şi import. bugetele locale si a veniturilor extrabugetare: . Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti 6. Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. Evaluarea costurilor totale pentru compensarea medicamentelor propuse a fi incluse 2. în ceea ce priveşte echipamentele. 65 . utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti E Dezvoltarea unor asociaţii profesionale care să sprijine funcţionarea spitalelor în vederea creşterii eficienţei spitaliceşti In contextul celor aratate. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională Acţiuni necesare: 1. se impune luarea unor masuri pe linia imbunatatirii sistemului de finantare in sanatate: . Evaluarea modalităţilor de finanţare utilizate şi ajustarea lor în funcţie de scopurile politicilor de sănătate definite D.Stabilirea tipurilor de spitale in vederea contractarii serviciilor medicale spitalicesti pe 2002 Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei -Analiza cererii de servicii medicale fata de oferta de servicii medicale Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe 2. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului şi înfiinţarea de structuri pentru îmbunătăţirea calităţii 7.Stabilirea indicatorilor de performanta si a metodologiei de intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli ale spitalului Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Comcomitent se va urmari cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat.Cresterea bugetului destinat intrarilor de credite pentru dotarea cu aparatura de mare performanta . Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile 5. Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii Acţiuni necesare: 1. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare C. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii.

Atragerea de sume din bugetele locale pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local.Cresterea sumelor pentru achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6-12 luni. din care cea intraoperatorie. de pacienţi satisfăcuţi / nr. total pacienţi • Timpul de aşteptare în ambulatoriu sau la camera de gardă Evaluarea calităţii serviciilor furnizate • Diagnostice. • Rata infecţiilor nosocomiale • Rata complicaţiilor • Corespondenţă diagnostic la 72 de ore cu diagnosticul la externare • Corespondenţă durata medie de spitalizare cu cea naţională pe tip de spital şi secţie • Existenţa şi funcţionarea unei comisii de calitate • Număr şi tip de servicii furnizate raportate la numărul şi tipul serviciilor contractate • Rata de utilizare a paturilor • Număr urgenţe • Număr servicii ambulatorii • Cost pe tipuri de pacienţi în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Cost pe zi de spitalizare în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Rata de absenteism a personalului • Nr. la nivel de secţie. . total pacienţi • Procent buget utilizat pentru întreţinerea clădirii şi echipamentelor • Procent buget pentru investiţii • Rata mortalităţii intraspitaliceşti. .Imbunatatirea modului de elaborare si executare a programelor nationale de sanatate in functie de prioritatile de sanatate publica pe structuri si destinatii. pacienţi neasiguraţi / nr..Cresterea cheltuielilor pe seama sumelor provenite din venituri extrabugetare Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei Anexa 1 – Exemplu de indicatori de performanţă a spitalului Criteriu Acoperirea financiară a spitalului Indicatori/măsuri de performanţă • Total cheltuieli faţă de bugetul aprobat • Procent venituri proprii în bugetul aprobat • Nr. îngrijire şi terapie corespunzătoare Eficacitatea activităţii spitalului • Urmărirea normelor şi procedurilor în vigoare Eficienţa activităţii spitalului Satisfacţia pacienţilor îngrijirile primite privind 66 . .

STRATEGIA PRIVIND SĂNĂTATEA FEMEII.4. COPILULUI ŞI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002 .2006 67 .

Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. îndeosebi provenind din categorii defavorizate. Programul guvernamental în domeniul sănătăţii porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv şi accesibil tuturor cetăţenilor României. Profilaxia şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) şi a infecţiei cu HIV/SIDA. În definirea şi implementarea acestor atribuţii. îngrijirea la naştere şi a nou născutului în condiţii de siguranţă şi igienă. 7. Sănătatea copilului 0-1 an. la implicarea nemijlocită în domeniul protecţiei familiei. pe fondul asigurării unui acces liber şi echilibrat la serviciile de sănătate. 9. 68 . Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi-a extins sfera de activitate de la protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi crearea de strategii sanitare. Programul de guvernare prevede îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. definite în cadrul procesului de planificare strategică. sunt: 1. Un comportament sexual şi reproductiv sănătos are un impact semnificativ asupra sănătăţii generaţiilor următoare. În noua sa structură organizatorică. 5. 8. punându-se accent pe protecţia medico-socială a femeii şi copilului.INTRODUCERE În toate societăţile şi culturile sănătatea femeii şi copilului. copilului şi familiei relevante pentru România. Managementul cancerului genito-mamar. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor. Ministerul Sănătăţii şi Familiei urmăreşte îndeplinirea obiectivelor Programului de guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi respectarea obligaţiilor asumate de România prin diferite convenţii internaţionale. 4. 6. Avortul şi serviciile pentru întreruperea sarcinii în condiţii de siguranţă. copilului şi familiei. în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. indiferent de capacitatea lor de a plăti. 3. Sănătatea copilului 1-4 ani. Planificarea familială (opţiunea reproductivă). Ministerul Sănătăţii şi Familiei a iniţiat un proces consultativ şi participativ de planificare strategică în domeniul sănătăţii femeii. îngrijirea postnatală şi alăptarea. 2. cât şi protecţia familiei reprezintă o componentă fundamentală pentru dezvoltarea umană în general. Ariile sănătăţii femeii. Sănătatea preşcolarilor şi scolarilor.

de la 10. Prevenirea şi managementul tuturor tipurilor de violenţă împotriva femeii şi copilului.8% în 1999. 12.4/1000 locuitori de nou-născuţi. fenomen explicabil prin înrăutăţirea condiţiilor de viaţă şi prin scăderea eficienţei serviciilor medicale scăderii natalităţii de la 16/1000 de locuitori în 1989. ponderea copiilor 0-14 ani scăzând de la 26. din care 55% ştiu cum se foloseşte 23. copilului şi familiei în România Aspecte de demografie Situaţia demografică este caracterizată.8% dintre bărbaţi din România folosesc metode contraceptive moderne 58% dintre femeile şi 52% dintre bărbaţii căsătoriţi sau în uniune consensuală nu îşi mai doresc copii 72% dintre femei şi 61% dintre bărbaţi doresc mai multe informaţii despre metodele contraceptive 69 . la 10.4/1000 locuitori scăderii numărului de copii şi tineri. care a devenit negativ din 1992. în special a abuzului sexual.7% în 1980. 11.3% dintre femei şi 22. în 1996 înregistrându-se un vârf de minus 2. Situaţia actuală a sănătăţii femeii. la 18.5/1000 locuitori. la 12/1000 locuitori în 1999. iar în 1999 fiind de minus 1. Această scădere se datorează: creşterii mortalităţii generale. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă.7/1000 locuitori în 1989.10. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Conform datelor din studiul asupra sănătăţii reproducerii (1999). făcut pe un eşantion naţional de femei cu vârste cuprinse între 15-49 ani şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 15-49 ani: aproape toată populaţia (99%) a auzit de cel puţin o metodă contraceptivă modernă aproximativ 92% din populaţie a auzit despre sterilet. de sporul natural negativ. în ultimii 10 ani. consecinţă firească a liberalizării avorturilor şi a folosirii mijloacelor contraceptive diminuării sporului natural. Prevenirea şi managementul infertilităţii.

9 34.3 1993 Prevalenta totala Metode moderne 1999 Metode traditionale Figura 1. Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor.3 63.3 43.5 13. 70 .Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor este prezentată în Figura 1. Structura metodelor contraceptive utilizate. 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 57.8 29. Spermicide 3% Ritm/Calendar 6% Dispozitive intrauterine 7% Contraceptive orale 8% Sterilizarea feminină 3% Alte metode moderne 1% Nici o metodă 35% Prezervativ 9% Coit întrerupt 28% Figura 2. Structura metodelor contraceptive utilizate este prezentată în Figura 2.

200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Total La cerere Incomplet Figura 3. îngrijirea postnatală şi alăptarea aproximativ 60% din femeile gravide au beneficiat de prima vizită la medic în primul trimestru de sarcină 71 . Cele mai multe avorturi se produc la grupa de vârstă 20-34 ani. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani este prezentată în Figura 3. în paralel cu creşterea utilizării contracepţiei. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani. asistarea la naştere şi a nou-născutului în condiţii de siguranţă şi igienă.2 avorturi per naştere în 1993 acum existând un avort la fiecare 1. În Figura 4 se evidenţiază scăderea clară a ratei avorturilor (la mai puţin de jumătate) în paralel cu creşterea clară a folosirii metodelor contraceptive moderne (peste dublu).6 naştere.Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Evoluţia avortului în ultimii zece ani este descrescătoare. 120 100 80 60 40 20 0 1993 Rata prevalentei metodelor moderne 1999 Rata totală a avorturilor la cerere 13.9 29.5 45 104 Figura 4. de la 2. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. Scăderea ratei avorturilor.

Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000.20 decese la 100. datorită legalizării avortului şi contracepţiei: 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 5.000 nou născuţi-vii.numărul mediu de vizite prenatale este de 5 mortalitatea maternă în România este de 33 decese la 100. reducându-se de aproximativ 8 ori (Figura 6). 72 . din care: 16.. 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 6.63 decese la 100.000 nou-născuţi vii datorate avorturilor 16. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000 este descrescătoare. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000. constatându-se o scădere marcată a mortalităţii materne după 1990.000 nou-născuţi vii datorate cauzelor obstetricale Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000 este descrisă în Figura 5.

urmate de boli ale aparatului respirator şi tumori. Atât prin număr. Mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ în ultimele trei decenii: de la 49. la această grupă de vârstă. Pe grupe de vârstă mortalitatea cea mai ridicată se înregistrează între 1-2 ani. Mortalitatea 1-4 ani înregistrează o scădere lentă şi continuă în ultimii 10 ani: 1.Sănătatea copilului Copiii reprezintă aproximativ 28% din populaţia ţării. În mod special de organizarea şi calitatea serviciilor preventive depinde starea de sănătate a populaţiei infantile. Principalele cauze de deces sunt accidentele.9/1000 de locuitori 1-4 ani în 1990 şi 1/1000 în 1999. unde atinge valoarea de 2/1000 în 1998 şi 1.4/1000 în 1970.9/1000 în 1989 şi la 18. respectiv ineficienţa măsurilor de prevenire a cauzelor principale de deces. la 26. la 1000 nou născuţi) este principalul indicator care caracterizează starea de sănătate a copiilor. Mortalitatea cea mai ridicată în mediul rural traduce diferenţele în: asistenţa medicală de urgenţă. Peste 45% din decesele 1-4 ani se produc în unităţi sanitare. 73 . nivelul educativ mai scăzut. restul la domiciliu.8/1000 în 1999. Mortalitatea 1-4 ani este un indicator de sănătate căruia i se acordă o atenţie deosebită pentru că traduce eficienţa. Mortalitatea infantilă la domiciliu se apropie de 30% din cazurile de mortalitate infantilă. în adresabilitatea la servicii medicale. cât şi prin particularităţile biologice de vârstă. Evoluţia ratelor mortalităţii infantile între anii 1970 şi 2000. 60 50 40 30 20 10 0 Rata mortalităţii infantile Figura 7. lipsă de supraveghere a copiilor.6/1000 în 1999. copiii sunt mari consumatori de servicii medicale. a căror prevenţie şi tratament se dovedesc insuficiente. Mortalitatea infantilă (număr de decese 0-1 an.

iar 23% folosesc o metodă modernă. în descreştere faţă de anul 1993. numărul de cazuri SIDA diagnosticate la copii este în scădere: între anii 1991 – 1998 s-au diagnosticat în fiecare an câte 400-500 de cazuri noi în 1999: 255 cazuri diagnosticate în 2000: 290 cazuri diagnosticate 90% dintre persoanele intervievate cunosc efectul protector al folosirii prezervativului. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor cei mai mulţi adolescenţi cunosc riscul de infecţii transmise pe cale sexuală. dintre tinerii sub 24 de ani care şi-au început viaţa sexuală.5 ani. 75% dintre femei şi 69% dintre bărbaţi nu se consideră la risc de a se infecta cu HIV. jumătate din tineri folosesc o metodă contraceptivă. principala cale de transmitere a infecţiei cu HIV/SIDA este cea heterosexuală.3 cazuri la 100. la data de 1 ianuarie 2001 se înregistra un total de 9.000 locuitori.Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). 40% din tinerele femei şi 25% din bărbaţii tineri au cunoştinţe corecte despre ciclul menstrual.763 cazuri cumulate de SIDA. în timp ce 80% din bărbaţi îşi încep activitatea sexuală înainte de această vârstă. în 1999 vârsta mediană la primul contact sexual a fost de 19.5 ani. dar a apărut şi calea de transmitere prin folosirea seringilor în comun în cazul drogurilor injectabile. 74 . aproximativ 10% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-49 ani folosesc prezervativul. inclusiv a infecţiei cu HIV şi SIDA în anul 2000 rata sifilisului a fost de 44. proporţia femeilor care şi-au început activitatea sexuală înainte de 20 ani este de 56%. 27% folosesc o metodă contraceptivă tradiţională. 34% din femei şi 86% din bărbaţi raportează că au doi sau mai mulţi parteneri sexuali. când această vârstă era 20.

educaţia populaţiei are un rol esenţial în acest domeniu.Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Tulburările provocate de menopauză pot avea efecte pe termen lung. pentru a le proteja prin realizarea de activităţi educative în şcoli.000 femei femeile sunt diagnosticate în stadii tardive (II sau III). în acest sens demarându-se o serie de iniţiative. de-a lungul vieţii. în 1998 rata deceselor cauzate de cancerul de sân în România a fost de 18 decese la 100. când şansele de vindecare sunt reduse. din care Ministerul Sănătăţii şi Familiei face parte. precum şi prevenirea îmbolnăvirilor şi 75 . copii şi tineri instituţionalizaţi etc. există cupluri care nu pot avea copii. deşi îşi doresc acest lucru. Prevenirea traficului de femei şi copii Traficul de femei şi copii reprezintă o problemă care se află în atenţia mai multor instituţii guvernamentale. Doua treimi din femei au raportat trecerea printr-un abuz sexual din partea soţilor sau partenerilor. Exemple de astfel de parteneriate sunt cele din domeniul educaţiei persoanelor care sunt la risc de trafic. aproximativ 29% din femei au suferit abuzuri fizice produse de partenerii lor. iar formele violenţei pot avea aspecte fizice dar şi psihice. Prevenirea şi managementul tuturor formelor de violenţă împotriva femeii şi copilului. Efectele neplăcute ale menopauzei se pot evita prin terapii adecvate de substituţie. de exemplu femeile la menopauză sunt predispuse la osteoporoză. iar cifrele estimative ale Comisiei de specialitate de obstetrică-ginecologie din Ministerul Sănătăţii şi Familiei arată că. din nefericire. în special a abuzului sexual În România fenomenul violenţei domestice şi sexuale a început să fie din ce în ce mai mult abordat. dar şi prin campanii mass-media. Femeile şi cuplurile trebuie să aibă dreptul la numărul dorit de copii. Victimele sunt în special femei şi copii. Astfel de programe se vor adresa unor grupuri vulnerabile (copiii străzii. Conform datelor din 1999 ale SSRR.). Prevenirea şi managementul infertilităţii Infertilitatea este un domeniu care începe să capete importanţă din ce în ce mai mare în cadrul sănătăţii reproducerii. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Supravegherea stării de sănătate a populaţiei. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar cancerele genito-mamare pot fi tratate şi chiar vindecate dacă sunt depistate cât mai devreme (stadii precoce). apreciindu-se că aproximativ 15% din cupluri sunt afectate.

435. Acolo unde datele pentru anul 2000 nu au fost disponibile. având în vedere disfuncţionalităţile inerente implementării noii structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. Tabelul următor prezintă principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România.357 10. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare.promovarea sănătăţii este dificil de realizat în condiţiile actuale.9 1.342 Anul 2000 (1.5 11. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia. c. cât şi adulţi. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii.3 40. mulţi din aceşti bolnavi nefiind înscrişi la medicul de familie. e. nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. f. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronici. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. în special în zonele rurale. atât copii. Pentru rezolvarea acestor situaţii şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate. în zonele geografice deosebite (relief. b. strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală asistenta medicală comunitară. dispersia populaţiei etc. Indicator Populaţia (milioane) Femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani) Natalitatea (născuţi vii la 1000 locuitori) Mortalitatea generală (decese la 1000 locuitori) Sporul natural (la 1000 locuitori) Rata totală a fertilităţii (la femeie) Rata totală a fertilităţii (la 1000 femei 15 – 49 ani) 76 Valoare 22. a. s-a menţionat anul.205 5. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone.4 – 0. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. Principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România. unde lipseşte medicul de familie. d.813.07) 2000 (1. greu de controlat. g.07) 2000 2000 2000 1996-1999 2000 . Tabelul 1. cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie.) şi în oraşele mari.

74 9.18 2.64 30.Procentul gravidelor luate în evidenţă şi urmărite în timpul sarcinii (%) Procentul de naşteri asistate în maternităţi (%) Rata mortalităţii materne (la 100.8 29.40 151.5 4.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin risc obstetrical (la 100.9 44.3 24.54 47.17 21.7 6.3 48.6 45.6 0.000 femei) Boli ale aparatului circulator Tumori Boli ale aparatului respirator Boli ale aparatului digestiv Accidente 58 85 32.20 16.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin avort (la 100.000 locuitori 1 – 4 ani) Procentul sugarilor alimentaţi natural până la 4 luni (%) Prevalenţa utilizării contracepţiei la femeile în cuplu (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Prevalenţa utilizării contracepţiei la toate femeile (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Metode contraceptive folosite cel mai frecvent Prezervative Contraceptive orale Dispozitive intrauterine Rata avorturilor (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata avorturilor la cerere (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata totală a avorturilor la cerere (pe femeie) Raportul avorturi la cerere per născuţi vii Rata sifilisului (cazuri la 100.2 23.000 locuitori) Rata SIDA (cazuri la 100.5 34.000 născuţi vii) Mortalitatea perinatală (la 1000 născuţi vii + morţi) Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) Rata mortalităţii sub 1 – 4 ani (la 100.000 locuitori) Rata infecţiilor cu gonoree (cazuri la 100.000 locuitori) Rata infecţiei cu HIV (cazuri la 100.68 34.9 18.48 0.34 51.7 7.000 locuitori) Număr de cazuri de SIDA Principalele cauze de mortalitate la femei (număr de cazuri la 100.91 40 63.63 5.83 16.763 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1996-1999 1996-1999 2000 2000 2000 2000 1985-2001 714.2 1.08 2000 2000 2000 2000 2000 77 .88 1.

1. Obiectivul general 3: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. 78 . Obiectivul general 3: Creşterea adresabilităţii la serviciile de PF. în România. Obiectivul general 5: Prevenirea abandonului copilului. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Obiectivul general 1: Asigurarea drepturilor reproductive. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii neonatale. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii materne. inclusiv opţiunea informată. în conformitate cu Sănătatea copilului 0 – 1 an Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare pentru protecţia sănătăţii copilului 0-1 an. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Obiectivul general 1: Menţinerea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglare legat de avort şi serviciile de întrerupere a sarcinii legislaţia Uniunii Europene (UE). Obiectivul general 4: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului 0-1 an. Maternitatea fără risc Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legal şi regulatoriu favorabil maternităţii fără risc în România. în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene (UE).Obiective generale Pentru perioada 2002 – 2006 se propun următoarele obiective generale pe termen lung. Obiectivul general 6: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 0-1 ani. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare legată de avortul la cerere şi a serviciilor de întrerupere a sarcinii în rândul populaţiei. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare în rândul populaţiei legată de maternitatea fără risc. Obiectivul general 2: Creşterea accesibilităţii la serviciile de planificare familială. Obiectivul general 4: Încurajarea implicării bărbatului în PF. Obiectivul general 2: Asigurarea accesului la serviciile de avort în condiţii de siguranţă.

Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS).Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protecţia sănătăţii copilului. Obiectivul general 3: Reducerea incidenţei şi prevalenţei infecţiei cu HIV şi SIDA la mamă şi făt. Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Obiectivul general 2: Reducerea ratei infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 4: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul prevenirii ITS. Obiectivul general 4: Reducerea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor. Obiectivul general 3: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului. Obiectivul general 2: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. Obiectivul general 2: Reducerea morbidităţii la adolescenţi şi tineri. 79 . Obiectivul general 4: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 1-4 ani. Obiectivul general 2: Realizarea de activităţi de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare necesar unor servicii adecvate de sănătate a reproducerii şi sexualităţii (SRS) pentru adolescenţi şi tineri. Obiectivul general 5: Reducerea infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Obiectivul general 3: Asigurarea accesului la servicii de sănătate a reproducerii şi sexuale adecvate. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii discriminării persoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA.

Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei privind prevenirea şi managementul infertilităţii. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Obiectivul general 1: Reducerea ratei cancerului de col uterin. Prevenirea traficului de femei şi copii Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ pentru prevenirea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul sănătăţii sexuale pentru persoanele în vârstă. Obiectivul general 2: Reducerea violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului. Prevenirea şi managementul infertilităţii Obiectivul general 1: Creşterea accesului la servicii de specialitate. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul cancerului genito-mamar.Obiectivul general 6: Creşterea informării şi educaţiei adolescenţilor şi tinerilor în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexual. Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii violenţei domestice şi sexuale în România. Obiectivul general 2: Reducerea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 2: Reducerea ratei cancerului mamar. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a reproducerii pentru femeile în vârstă. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul violenţei domestice şi sexuale. 80 .

universităţi. în conformitate cu legislaţia internaţională. măsurile legislative necesare respectării dreptului la sănătatea reproducerii. Măsuri pe termen mediu (3 ani) şi lung (5 ani) 2.5% din venitul total anual al individului. Până în 2006. toate serviciile de PF vor oferi contraceptive de calitate. Până în 2004. Obiectivul general 5: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. furnizarea serviciilor de planificare familială (PF) de calitate se va extinde către asistenţa primară de sănătate. reglementările care favorizează accesul şi adresabilitatea la serviciile de planificare familială în reţeaua primară de sănătate vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional. Până în 2006. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Obiectivul general 1: Crearea cadrului legislativ privind asistenţa medicală comunitară. Obiectivul general 3: Implementarea unui sistem de asistenţă medicală comunitară. Până în 2004. Până în 2004 sistemul de management al informaţiei în domeniul planificării familiale (PF) va fi funcţional la nivelul întregii ţări. Până în 2006. la un preţ care nu va depăşi 1. şcoli.Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. Până în 2004. Până în 2004. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Până în anul 2004. orfelinate etc. vor exista servicii de planificare familială (PF) adaptate nevoilor bărbaţilor de vârstă fertilă din România. 81 .). Obiectivul general 4: Implementarea unui sistem de mediatori comunitari. nu vor exista nici un fel de bariere legislative sau de reglare legate de accesul la servicii de sterilizare masculină. Obiectivul general 2: Asigurarea resurselor umane necesare în asistenţa comunitară. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) va fi instituţionalizată (ex. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS). vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional.

cadrele medicale de specialitate vor fi instruite în domeniul promovării serviciilor de contracepţie chirurgicală. Până în anul 2006. toate serviciile de întrerupere a sarcinii vor oferi servicii de calitate. 82 . Până în anul 2006. numărul de sarcini nedorite va scădea cu minimum 20%. reglementările necesare asigurării maternităţii fără risc vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. mortalitatea maternă va fi redusă cu 30%. Până în anul 2006. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului 0-1an va fi armonizată cu legislaţia Uniunii Europene (UE) în domeniu. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Până în anul 2004. mortalitatea neonatală va fi redusă cu 20%. sistemul de asigurare a calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale va fi implementat la nivel naţional. Până în 2004. Până în 2006. sistemul de management al informaţiei legate de avort va fi funcţional la nivel naţional. Până în 2004. complicaţiile legate de avort vor scădea cu 50%.Până în 2006. Până în 2006. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea sarcinilor nedorite şi conduita în cazul unei sarcini nedorite. Până în anul 2006. Până în anul 2006. reglementările necesare asigurării serviciilor de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă vor fi adoptate şi puse în practică la scara naţională. Până în 2006 numărul avorturilor ilegale va scădea cu 50%. Maternitatea fără risc Până în anul 2006. Până în anul 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) care vor diminua barierele culturale legate de sterilizarea masculină. naştere. lăuzie. morbiditatea maternă specifică prin anemie feriprivă va fi redusă cu 30%. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de sarcină. Până în 2004. Sănătatea copilului 0 – 1 an Până în 2006.

mortalitatea infantilă va fi redusă cu 20%. Până în 2004. Până în 2006. Până în 2004. Până în 2006. Până în 2004. se vor desfăşura regulat campanii specifice de IEC pentru promovarea alimentaţiei naturale a sugarului. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial.Până în 2006. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2004. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 0-1 ani. conform standardelor. mortalitatea perinatală va fi redusă cu 20%. se va realiza profilaxia distrofiei la copii 0-1 an prin acordarea de lapte praf gratuit. Până în 2006. Până în 2006. se va elabora şi implementa un sistem de depistare şi asistenţă a gravidei la risc de abandon. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. Până în 2006. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. numărul de nou-născuţi abandonaţi în maternităţi va scadea cu 50%. Până în 2006. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. specialiştii în domeniu. şi în special medicii de familie. Până în 2004. 83 . toţi copiii la risc vor beneficia de programe de prevenire a encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie si hipotiroidism congenital. Până în 2006. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. toate maternităţile vor implementa sistemul de „rooming-in”. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. Până în 2004. Până în 2006. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. va fi implementat un sistem de regionalizare a asistenţei neonatale. Până în 2006. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate.

Până în 2006.Până în 2006. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. Până în 2004. Până în 2004. Până în 2006. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. morbiditatea infantilă generală va fi redusă cu 30%. Până în 2004. Până în 2010. Până în 2004. în echipă multidisciplinară. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 1-4 ani. 84 . noi vaccinuri vor fi incluse în schema obligatorie de vaccinare. Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Până în anul 2006. specialiştii în domeniu. Până în 2006. creşte acoperirea programului de imunizări la 100%. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. şi în special medicii de familie. mortalitatea sub 5 ani va fi redusă cu 20%. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 0-1 ani. Până în 2006. Până în 2006. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate conform standardelor. Până în 2006. Până în 2006. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului va fi armonizată cu legislaţia UE în domeniu. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. în echipă multidisciplinară. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. Până în 2006. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 1-4 ani.

specifice adolescenţilor şi tinerilor vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională.Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Până în 2004. se va reduce transmiterea verticală a infecţiei cu HIV de la mamă la făt. Până în 2006. Până în anul 2006. Până în 2006. serviciile destinate depistării precoce şi managementului ITS se vor extinde în asistenţa primară de sănătate. va exista un sistem de raportare la nivel naţional privind ITS. Până în 2004. vor exista servicii de sănătate a reproducerii (SR) special adresate adolescenţilor şi tinerilor. 85 . printr-un management eficient al gravidelor HIV pozitive. măsurile legislative necesare prevenirii discriminării presoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA vor fi puse în practică la scară naţională. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Până în anul 2006. educaţia în domeniul prevenirii ITS va fi instituţionalizată. Până în 2004. Până în 2004. Până în 2006. Până în anul 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală. rata sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor va fi redusă cu 30%. Până în 2004. măsurile legislative necesare asigurării unor servicii de calitate de SR. se va face inventarierea factorilor de risc cu impact asupra sănătăţii copiilor şi tinerilor din colectivităţi. personalul de specialitate din reţeaua de medicină şcolară va fi perfecţionat în domeniul supravegherii stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Până în anul 2006. Până în anul 2006. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Până în anul 2006. toţi copiii şi tinerii din colectivităţi vor beneficia de supravegherea dezvoltării somato-psihice prin examene de bilanţ. rata morbidităţii specifice pentru grupa de vârstă 14-25 de ani scade. se vor realiza campanii de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS).

toate serviciile de sănătate.Până în anul 2006 rata infecţiilor cu transmitere sexuală la adolescenţi şi tineri va fi redusă cu 20%. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea cancerului mamar şi a celui de col uterin. serviciile de asistenţă primară de sănătate vor face depistarea precoce a cencerului de col uterin. se vor realiza regulat campanii naţionale consistente de informare-educarecomunicare (IEC) privind prevenirea sarcinilor nedorite şi a infecţiilor cu transmitere sexuală în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Prevenirea şi managementul infertilităţii Până în anul 2006. Până în anul 2006. Până în 2004. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Până în anul 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul unui management eficient al menopauzei. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Până în anul 2006. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) adresate adolescenţilor şi tinerilor va fi instituţionalizată. Până în 2006. vor exista servicii de specialitate adresate managementului eficient al infertilităţii. se vor implica în activităţi de screening al cancerului de col uterin. Până în 2004. atât la nivel de asistenţă primară de sănătate. se vor organiza serviciile de screening al cancerului de col uterin şi mamar. cât şi la nivel de reţea de specialitate. Până în 2004. 86 . vor exista servicii de specialitate adresate femeilor în vârstă în fiecare capitală de judeţ. Până în 2006. Până în 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea şi managementul infertilităţii.

Până în 2004. se va introduce tematica specifică pentru pregătirea asistentului medical comunitar în programa şcolilor şi colegiilor de profil. va exista o bază de date la nivel naţional privind victimele violenţei domestice şi sexuale. va fi adoptat un cadru legislativ adecvat împotriva traficului de femei şi de copii. se va elabora şi implementa un sistem de acreditare a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în asistenţa medicală comunitară. Până în 2004. Până în 2004 educaţia în domeniul traficului de femei şi copii va fi instituţionalizată. Prevenirea traficului de femei şi copii Până în anul 2004. educaţia în domeniul prevenirii violenţei domestice şi sexuale va fi instituţionalizată. Până în 2004. vor exista servicii de specialitate care vor lupta eficient împotriva traficului de femei şi copii. Până în anul 2006. Până în anul 2006. Până în 2004. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor medico-sociale la nivel comunitar Până în 2004. Până în 2004. se vor realiza programe de formare continuă pentru asistenţii medicali comunitari. Până în anul 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind fenomenul traficului de femei şi copii. cu preponderenţă spitale. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de fenomenul violenţei domestice şi sexuale. ca şi al prevenirii acestuia. Până în 2004. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor sociale din unităţile sanitare. 87 . măsurile legislative necesare prevenirii violenţei domestice şi sexuale vor fi adoptate şi puse în practică. vor exista servicii de specialitate adresate victimelor violenţei domestice şi sexuale în fiecare capitală de judeţ. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Până în 2004.Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Până în anul 2004.

Până în 2004. se vor implementa programe pilot de asistenţă comunitară în cel puţin 3 zone din ţară.Până în 2004. Măsuri pe termen scurt (1 an) § § § § § § § § § § § § § § § § § 88 Reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere prin creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii Consolidarea asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătate a reproducerii în strânsă legătură cu serviciile de specialitate Îmbunătăţirea gradului de informare a populaţiei şi furnizorilor cu privire la metodele moderne de contracepţie Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale Elaborarea unui sistem coerent şi unitar de monitorizare a asistenţei prenatale Profilaxia anemiei feriprive la gravidă şi copil Profilaxia anemiei feriprive la gravidă Profilaxia anemiei feriprive la copilul 0-1 an Prevenirea cancerului de col uterin Depistarea activă precoce a cancerului de col uterin în asistenţa primară şi centre specializate(SR) Profilaxia patologiei reproducerii umane Fundamentarea şi organizarea unei reţele de centre de diagnostic pre şi postnatal(SR) Reducerea complicaţiilor neurologice şi psihice date de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh(SR) Reabilitarea asistenţei neonatale Regionalizarea asistenţei neonatale Creşterea numărului de maternităţi care au sistem “rooming-in” . Până în 2002. Până în 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind sistemul de servicii comunitare. Până în 2004. serviciile de asistenţă comunitară se vor extinde la nivel naţional. adresat cu precădere îmbunătăţirii stării de sănătate în comunităţile de rromi. mecanismele financiare necesare pentru finanţarea reţelei de asistenţă medicală comunitară vor fi funcţionale. va exista un sistem naţional de mediatori comunitari.

§ § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § Prevenirea patologiei neuropsihice la copil Diagnosticul şi intervenţia precoce în tulburările de dezvoltare pentru scăderea incidenţei deficienţelor de dezvoltare neuropsihică la copil Profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri Scăderea morbidităţii specifice la copii născuţi prematur Profilaxia distrofiei la copilul 0-1 an Scăderea morbidităţii infantile datorate distrofiei la copii 0 – 1 an Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la avantajele alăptării la sân Profilaxia rahitismului carenţial la copilul 0-3 ani Scăderea incidenţei rahitismului la copilul 0-3 ani Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii şi adolescenţi Supravegherea dezvoltării somato-psihice a elevilor Informarea colectivităţilor de copii şi adolescenţi cu privire la promovarea unui comportament sanitar şi social sănătos Reforma sistemului de îngrijiri comunitare Crearea principiilor reţelei de servicii de asistenţa medicală comunitară şi testarea lor în câteva zone pilot Informarea populaţiei şi a furnizorilor cu privire la structura şi atribuţiile serviciilor de asistenţă comunitară Îmbunătăţirea coordonării şi managementului Programului de sănătate a copilului şi familiei Înfiinţarea Unităţii de management a Programului de sănătate a copilului şi familiei şi crearea normelor de funcţionare a acesteia Tratamentul unor afecţiuni cronice ale copilului şi femeii Tratamentul astmului bronşic la copil Tratamentul sindromului de detresă respiratorie la nou-născuţii prematur Tratamentul hepatitei B şi C la copil Tratamentul diareei cronice şi al sindromului de malabsorbţie la copil Tratamentul mucoviscidozei la copil Tratamentul hemofiliei la copil Tratamentul epilepsiei la copil Tratamentul imunodeficienţelor umorale primare la copil Tratamentul infertilităţii de cuplu Tratamentul patologiei legate de menopauză Prevenirea şi managementul violenţei împotriva femeii şi copilului 89 .

prostituţie. care afectează. vizite la domiciliu acordarea de servicii medicale persoanelor-cazuri sociale. fizic. Asistenţa medicală de specialitate în domeniul sănătăţii femeii. îndeosebi a grupurilor defavorizate. indiferent de statutul de asigurat. în special. esenţial. primul palier de îngrijiri medicale. ca interfaţă între serviciile sociale şi cele medicale.§ Definirea principiilor şi normelor reţelei de prevenire şi management al violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului Concluzii 1.educaţia generală a populaţiei. copilului şi familiei ca principale obiective: integrarea furnizării serviciilor de sănătate a reproducerii în asistenţa primară identificarea şi urmărirea gravidelor. copilului şi familiei poate fi îmbunătăţită dar nu rezolvată în totalitate doar de reţeaua sanitară. crearea unei reţele de asistenţă medicală comunitară.prevenţia îmbolnăvirilor . delincvenţa juvenilă) În acest context. Ministerul Sănătăţii şi Familiei abordează problemele de sănătate în interacţiunea lor complexă cu alte fenomene socio-economice. Ea depinde.regionalizarea asistenţei obstetricale şi neonatale 90 .medicina curativă 2. copilului şi familiei va fi întărită prin: . va avea în domeniul sănătăţii femeii. în special. Situaţia sănătăţii femeii. în zonele rurale neacoperite de medicul de familie 4.sănătatea mediului ambiant. Priorităţi ale sistemului sanitar în acordarea de servicii medicale femeii. copilului şi familiei sunt legate de: . Medicina primară. sănătatea adolescenţilor (trafic şi consum de droguri. comportamental . a persoanelor care nu pot dovedi calitatea de asigurat şi. şi a nounăscutului. abuzul şi abandonul copiilor. 3.lupta împotriva infracţionalităţii.contextul socio-economic . pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. de: . în special educaţia pentru o viaţă sănătoasă şi prevenţia îmbolnăvirilor .

copilului şi familiei se vor îmbunătăţi structurile şi mecanismele de coordonare.. obstetrică ginecologie şi pediatrie prin reamenajarea spaţiilor de funcţionare şi dotare cu echipament corespunzător 6. din cauza particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. monitorizare şi evaluare unitară a activităţilor şi bugetelor aferente acestora 91 . strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală . copilului şi familiei va urmări: îmbunătăţirea infrastructurii locale. mai ales pentru zonele rurale pregătirea specifică a cadrelor medii şi superioare pentru situaţiile de urgenţă obstetricale şi pediatrice modernizarea secţiilor de terapie intensivă. din zonele greu accesibile. 7.care urmează să aibă în principal următoarele atribuţii: activitate medicală în comunitate (activitate curativă limitată pentru persoanele defavorizate şi boli cu determinism social şi impact în sănătatea publică) activitate profilactică supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. Asistenţa medicală de urgenţă în domeniul sănătăţii femeii. neonatologie. în domeniul comunicaţiilor şi transportului de urgenţă creşterea eficienţei răspunsului la urgenţe. 5. Pentru rezolvarea situaţiei deficitare a sănătăţii comunitare şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. Datorită diversităţii mari a problematicii abordate şi a numărului crescut de instituţii implicate în domeniul sănătăţii femeii.crearea de competenţe şi supraspecializări pentru acordarea de servicii medicale care să corespundă nevoilor actuale.asistenta medicală comunitară .

precum şi de insuficienta dezvoltare a reţelei de asistenţă socială. zone geografice greu accesibile sau cu o dezvoltare economică deficitară suferă prin lipsa medicului de familie. din cauza unor motive de natură economică. Acest lucru este explicabil. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie.) şi în oraşele mari cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a persoanelor aparţinând grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. unele zone rurale. Activitatea medicului de familie a fost centrată în ultimii ani pe asistenţa medicală acordată în cabinet numai persoanelor asigurate. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia. în zonele geografice deosebite (relief. implementarea colaborărilor intersectoriale. În prezent. Prin persoane care aparţin cazurilor sociale înţelegem acele persoane care. nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale. şi ţinând cont că profesiunea de medic a devenit o profesiune liberală. înscrise pe lista sa. ţinând cont de disfuncţionalităţile inerente implementării unei noi structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. rămân neînscrişi pe listele medicilor de familie. 92 .STRATEGIA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ Prezentare generală O dată cu implementarea reformei în sistemul sanitar şi dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală primară prin cabinetele medicilor de familie. un număr foarte mic din aceşti bolnavi fiind înscrişi la medicul de familie. dispersia populaţiei etc. În acelaşi timp. legătura dintre serviciile medicale şi cele sociale. în special în zonele rurale unde lipseşte medicul de familie. greu de controlat. ca şi cei care nu pot dovedi calitatea de asigurat. fizică. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate. să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială. psihică sau socială. şi mai puţin pe vizite la domiciliu şi identificarea activă a problemelor de sănătate publică. Există nenumărate situaţii în care pacienţii cazuri sociale (în special rromi). dintre care enumerăm: • • • • • nu se depistează activ. s-a produs o sciziune în acordarea de asistenţă medicală pentru persoanele asigurate comparativ cu persoanele care nu pot face dovada calităţii de asigurat. interdisciplinare la nivelul comunităţilor locale este dificil de realizat. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. în majoritate cazuri sociale.

15. evaluează starea de sănătate a populaţiei în vederea realizării şi implementării unor programe de sănătate destinate prevenirii îmbolnăvirilor şi promovării sănătăţii.• • • nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. Legea asistenţei sociale. în art. Sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială centrat pe familie şi comunitate va aborda la nivelul comunităţilor locale colaborări intersectoriale şi complementare. art. între serviciile medicale şi cele sociale. atât copii. 16. a. b. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronic. Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2002 prevede obligativitatea înscrierii pe liste suplimentare ale medicilor de familie a persoanelor cazuri sociale dintr-o zonă teritorială arondată medicului şi oferirea unui pachet minim de servicii medicale acestora. lit. 16. 2 specifică: „Ministerul Sănătăţii şi Familiei organizează. În art. Totodată. alin. care urmează să aibă ca atribuţie principală depistarea cazurilor medicale în rândul populaţiei defavorizate. sprijinirea sănătăţii familiilor şi categoriilor de populaţie defavorizate …“. coordonează şi urmăreşte activităţile de asistenţă socială pentru asigurarea sănătăţii populaţiei. 93 . cât şi adulţi. Ministerul Sănătăţii şi Familiei îşi propune definirea şi implementarea unei reţele naţionale de asistenţă medicală comunitară. aflată în curs de adoptare. 2. Cadrul legislativ Conform Legii nr. Asistenta medicală comunitară Pentru rezolvarea situaţiilor descrise mai sus şi pentru supravegherea stării de sănătate a populaţiei se propune înfiinţarea funcţiei de asistentă medicală comunitară. dispensarizarea activă a bolnavilor cronic lipseşte. la nivelul comunităţii. Ministerul Sănătăţii şi Familiei „colaborează cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul coordonării metodologice a activităţii instituţiilor specializate care asigură servicii de asistenţă socială“. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. deschide posibilitatea creării şi dezvoltării de servicii sociale sectoriale. fiind interfaţa. prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Ministerul Sănătăţii şi Familiei. şi art. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. j. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică. În acest context. HGR nr. 22 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. persoana de legătură.

deplasarea medicului la domiciliu. după caz. o comună. în principal a populaţiei neînscrise la medicul de familie. • colaborarea cu toţi medicii de familie la care sunt înscrise persoanele din teritoriul pe care îl supraveghează.Atribuţii Asistenta medicală comunitară va îndeplini următoarele atribuţii: • • • activitate de teren . solicitând. • supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. • supravegherea în mod activ a stării de sănătate a populaţiei din zona arondată. familii sau indivizi). diseminarea de informaţii specifice şi trimiterea lor la medicii de familie şi cabinetele de planificare familială.depistarea activă a cazurilor neînscrise pe listele medicilor de familie. datorită particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. în vederea înscrierii lor pe listele acestora. 94 . luarea în evidenţă a copiilor neîncrişi pe listele medicilor de familie pentru a fi incluşi în programele de imunizări. în special a gravidelor şi copiilor. din zonele greu accesibile. • raportarea cazurilor sociale depistate către serviciile sociale din subordinea autorităţilor locale pentru a beneficia de protecţie socială.pachet minimal de servicii medicale acordate pacienţilor care nu pot dovedi calitatea de asigurat. îndrumând pentru consultaţii la dispensar persoanele bolnave. activitate profilactică: depistarea focarelor de boli transmisibile. • identificarea persoanelor – cazuri sociale şi raportarea lor medicilor de familie din teritoriul repartizat. activitate medicală curativă . • identificarea persoanelor de vârstă reproductivă care au nevoie de metode de contracepţie. trimiterea lor la medicul de familie. un număr de blocuri sau un număr de străzi cu un anumit număr de gospodării. • sesizarea din timp a apariţiei de focare de infecţie sau de boli infecţioase. Activităţi Activităţile asistentei medicale comunitare constau în: • supravegherea unei zone teritoriale foarte bine determinate (un sat sau mai multe. • identificarea gravidelor şi urmărirea lor prin protocoale limitate.

Menţionăm că activitatea asistentei medicale comunitare nu se substituie şi nu înlocuieşte activitatea medicului de familie sau a asistentei medicale a medicului de familie. Curriculum-urile de pregătire. considerăm că este imperios necesară încadrarea unui număr de 3. sau aproximativ 2. persoană în vârstă bolnavă. 95 . urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor de toate vârstele la segmentul de populaţie neînscris pe listele medicilor de familie sau în zonele în care nu există medic. urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor din evidenţa specială. Normare şi număr necesar Normarea acestor cadre ar fi de minimum 700 familii/asistentă medicală comunitară.300 de persoane la o asistentă medicală comunitară. efectuarea educaţiei sanitare în familie. fără aparţinător). sesizarea autorităţilor locale pentru stabilirea măsurilor ce se impun. Formare Asistentele medicale comunitare vor avea ca pregătire de bază pregătirea medicală şi un modul de pregătire în domeniul social. Apreciem că pentru acoperirea reală şi pentru supravegherea medicală a problemelor socio-medicale şi de educaţie pentru sănătate pentru populaţia întregii ţări cu normarea de mai sus ar fi necesare aproximativ 10.• • • • • preluarea de la maternităţi a nou-născuţilor şi mamelor care nu sunt pe listele medicilor de familie şi supravegherea lor activă. În prima etapă. la implementarea programelor şi măsurilor profilactice şi curative.500 asistente medicale comunitare pentru zonele cu probleme sociale deosebite care nu au acoperire teritorială prin medic de familie. formatorii şi modalitatea de acreditare vor fi stabilite ulterior.000 de asistente medicale comunitare. în situaţia depistării unui caz social deosebit (copil aflat în dificultate. Aceste cadre sanitare cu pregătire în domeniul asistenţei sociale vor contribui la cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei din zonele menţionate mai sus. fiind arondate teritorial medicilor de familie şi spitalului ce deserveşte zona respectivă. vaccinărilor şi aplicării măsurilor terapeutice recomandate de medic.

pentru ca în funcţie de morbiditatea zonală să poată lua măsuri eficiente în cadrul politicii naţionale de sănătate. Asistenta medicală comunitară va colabora cu medicii de familie din teritoriul arondat. pentru a fi luate în evidenţă şi monitorizate de aceştia. comunicând acestora persoanele cazuri sociale care nu sunt înscrise pe listele acestora. îndeosebi din zonele defavorizate sau fără medici. De asemenea.Angajare şi plată Asistentele medicale comunitare urmează a fi angajate în aparatul propriu al consiliilor locale. activitatea ei fiind centrată şi organizată la nivel comunitar. 96 . şi pentru coordonarea şi îndrumarea profesională asistentele medicale comunitare vor fi subordonate metodologic şi informaţional Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. asistenta medicală comunitară va colabora cu celelalte compartimente şi categorii profesionale implicate în sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială. Subordonare metodologică şi colaborare Pentru o cunoaştere cât mai reală a stării de sănătate a populaţiei de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. în cadrul serviciilor de asistenţă socială. Activitatea de asistenţă medicală comunitară va fi supravegheată de inspectorii de specialitate din cadrul departamentelor programe de sănătate de la nivelul Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Plata salariilor asistentelor medicale comunitare urmează a fi făcută din bugetele locale.

.......................... Evoluþia principalilor indicatori la nivel naþional Ð 1998Ð2000............ STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ªI MATERIALELOR SANITARE .............................. II............................ mãsuri strategice........ 25 26 28 28 29 29 34 40 41 52 97 .................................................. III.................. Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare ............................................... Spitale Ð organizare ................................................................................................................................ VI........................ Anexa 2 Ð Utilizarea paturilor...... V.................. Evaluarea situaþiei prezente ...................................... I........................................................................................................................................................................................................ Mãsuri................................ 2....... Analiza performanþei spitalelor ºi mãsuri de restructurare a unitãþilor sanitare cu paturi............ Sinteza privind strategia naþionalã pentru reforma în unitãþile sanitare cu paturi I....... Obiective...... Stadiul actual ............. IV.................................. Introducere ................................... Anexa 1 Ð Paturi în spitale teritoriale la 31 XII 2000........................................ II...................................................................... VII. Strategia privind politica naþionalã a medicamentului Ð sintezã ........................CUPRINS 1............................... Obiectivele generale ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi............ Concluzii .......................... Gestionarea mai eficientã a resurselor la nivelul spitalului ................................................. V........ durata medie de spitalizare............. Stabilirea strategiei privind îmbunãtãþirea activitãþii în domeniul medicamentului ........................................................ Introducere......... Strategia privind politica naþionalã a medicamentului ........................ STRATEGIA NAÞIONALÃ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE.... Obiectivele propuse ....... rulajul ºi mortalitatea în anul 2000 în spitalele teritoriale....... II........................................................ Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare Ð sintezã..... III............................................... Indicatori de performanþã pentru unitãþile sanitare cu paturi .............................. indicatori de performanþã pe termen mediu (31 decembrie 2004) ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi . 5 6 6 6 6 7 7 9 9 9 11 11 11 13 16 20 24 Strategia naþionalã privind reforma în unitãþile sanitare cu paturi ...................... III... Definirea scopului Politicii naþionale a medicamentului în România .......................................................................................................................................................... IV........................................ Scopul reformei unitãþilor sanitare cu paturi ....... I..................

................................................................................................. Sãnãtatea copilului ...T................................................................................................................................................................................................................................................. copilului ºi familiei în România................................................................................. Ð Asistenþa medicalã primarã ........... Prevenirea ºi managementul infertilitãþii ............... Situaþia actualã privind finanþarea serviciilor medicale .................................................................................. Maternitatea fãrã risc......... Ð Spitale.......... Ð Servicii farmaceutice................................................................... Evoluþia cheltuielilor totale pentru acþiunea de sãnãtate în perioada 1998Ð2001 ................... Introducere ......................................................................... Avortul ºi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiþii de siguranþã ..................................................... Atragerea de sume din bugetele locale ................ IV.............. Prevenirea ºi managementul cancerului genito-mamar .......... Creºterea eficienþei fondurilor alocate de la bugetul de stat........................ 53 54 54 55 55 55 56 56 56 56 57 57 57 58 58 58 58 60 62 66 Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate... Creºterea veniturilor la nivelul spitalelor ....................................................................................................................................... în special a abuzului sexual............. Ð Asistenþa ambulatorie de specialitate .....................................................................................S... Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate Ð sintezã ........................... inclusiv a infecþiei cu HIV ºi SIDA............ Situaþia actualã a sãnãtãþii femeii........................................................................ Sãnãtatea reproductivã ºi sexualã a adolescenþilor ºi tinerilor.................................................................................. STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNÃTÃÞIREA SISTEMULUI DE FINANÞARE DIN SÃNÃTATE .................................................................. Introducere .... I..... Anexa 1 Ð Exemplu de indicator de performanþã a spitalului .............................................................................. III............. II............ Asistenþa medico-socialã la nivelul comunitãþii ................)............................. Prevenirea traficului de femei ºi copii .... Intrãri de credite externe.............................. 4..... Sistemul de finanþare a sãnãtãþii. Tabelul 1 Ð Principalii indicatori ai sãnãtãþii reproducerii ºi sexualitãþii în România 98 67 68 69 69 69 71 71 73 74 74 75 75 75 75 75 75 76 ........................ Bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ...........................................3............................ III............................................................ II............. Gestionarea mai eficientã a resurselor de la nivelul spitalului .......... I............................................ Prevenirea ºi managementul tuturor formelor de violenþã împotriva femeii ºi copilului............................................................................................................................... Sãnãtatea sexualã a persoanelor în vârstã ............................................ Strategia de îmbunãtãþire a finanþãrii ºi direcþiile de acþiune .................................................................................................... Planificarea familialã ................................................. Îmbunãtãþirea mecanismelor de finanþare a spitalelor ................................................ COPILULUI ªI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002Ð2006 ...................................................................... STRATEGIA PRIVIND SÃNÃTATEA FEMEII.................................................................................................... Aspecte de demografie ........ Prevenirea ºi managementul infecþiilor cu transmitere sexualã (I........................................................................

...................................................................................................................................................... Atribuþii . Angajare ºi platã .......................................................................................... Strategia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei referitoare la asistenþa medicalã comunitarã ............................................................................. Asistenta medicalã comunitarã ........................................................................................................................................................................................................... Mãsuri pe termen mediu (3 ani) ºi lung (5 ani).............. Concluzii ................................................... Normare ºi numãr necesar ....................................................................................................................................... Activitãþi ........................... 78 78 81 88 90 92 92 93 93 94 94 95 95 96 96 99 ................................... Mãsuri pe termen scurt (1 an) ...................................................... Mãsuri pe termen lung Ð 2002Ð2006 ............................................................................ Subordonare metodologicã ºi colaborare ............................................................................................................................................................................................ Cadrul legislativ ............................................... Formare.............................................................................. Prezentare generalã ........Obiective generale......................................................................................................................................................................................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->