STRATEGII NAŢIONALE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

.

1. STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE

SINTEZA privind strategia nationala pentru reforma in unitatile sanitare cu paturi
I. Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice. Unităţile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate : preventive, curative, de urgenţă, de recuperare şi paleative, precum si pre, intra şi postnatale. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu. II. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998, 1999 şi 2000 se prezintă astfel:
1998 1999 2000

- utilizarea paturilor - durata medie de spitalizare - rulajul bolnavilor - mortalitatea in spitale - cheltuieli in spitale din care : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare - din care pentru medicamente : - pentru un pat - pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare

285,5 10,0 28 0,95

276,9 9,5 29 0,89

275,1 8,8 31 0,84

38.519.770 1.347.745 134.942 6.664.777 233.190 23.348

79.919.077 2.742.001 288.638 14.199.920 487.195 51.285

107.107.943 3.436.644 389.156 23.479.232 753.350 85.307

III. Obiectivele propuse 1. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite. 2. Reorganizarea, reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi, conform cu necesităţile zonale, în raport cu morbiditatea specifică, în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. 6

3. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. 4. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor, controlul infecţiilor, asistenţă de urgenţă etc.). 5. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării, în raport cu prevederile de la punctul 2. 6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 7. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate, în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. 8. Implementarea sistemului informaţional. 9. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate. 10. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. IV. Indicatori de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. Pentru urmărirea celor două obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1. Număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D.R.G.). 2. Indicele de calitate al diagnosticului. 3. Durata optimă de spitalizare. 4. Indicele de mortalitate. 5. Gradul de utilizare a paturilor. 6. Indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). 7. Indicator cost spitalizare/zi, pe pat şi pe bolnav. 8. Indicele de rulaj/pat al bolnavilor. 9. Indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). V. Măsuri A. Pe termen scurt până la 30 iunie 2002 1. Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate, resurse umane, dotare cu aparatură medicală etc.

7

2. în vederea reducerii deceselor premature. 3. clinice. 2. 8 . institute şi centre medicale cu paturi. B. C. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nou-născuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă.în vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. 2. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. Pe termen mediu până la 31 decembrie 2002 1. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. Pe termen lung până la 31 decembrie 2004 1. Implementarea sistemului informaţional. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. 3. orăşeneşti. 4. municipale. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. de unică specialitate. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene.

Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unică specialitate şi au în structura lor secţii distincte pentru tratamentul şi îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni acute şi afecţiuni cronice.9 9.XII. precum si pre.durata medie de spitalizare 285. a numărului de paturi.1 şi nr. STADIUL ACTUAL Situaţia unităţilor sanitare cu paturi.2. institute. de recuperare şi paleative. Reforma unităţilor sanitare cu paturi presupune un set de acţiuni care să conducă la realizarea anumitor obiective în concordanţă cu strategiile politicilor de sănătate. centre medicale şi centre de sănătate) asigură servicii medicale de specialitate: preventive. dacă obiectivele sunt îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea capacităţii spitalelor de a răspunde la aşteptările pacienţilor.2000 este cea prevăzută în Anexa nr. II. pe judeţe şi municipiul Bucureşti precum şi a principalilor indicatori privind activitatea unităţilor la data de 31.0 1999 276.5 10. 1999 şi 2000 se prezintă astfel : 1998 . intra şi postnatale.utilizarea paturilor .STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND REFORMA ÎN UNITĂŢILE SANITARE CU PATURI I. de urgenţă.1 8. Unităţile sanitare cu paturi (spitale.8 9 . reforma organizaţională are un potenţial real de succes. curative. Cu alte cuvinte. INTRODUCERE Strategia de guvernare – componenta sănătate subliniază rolul guvernului în furnizarea serviciilor de sănătate şi în mod particular în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi.5 2000 275. Unităţile sanitare cu paturi participă în sistem integrat cu asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate în teritoriu. Evoluţia principalilor indicatori la nivel naţional în anii 1998.

1 zile) s-a înregistrat la : municipiul Bucureşti (306.0 zile).519. Sibiu (10.pentru un pat .pentru o zi spitalizare din care pentru medicamente : 6. Caraş-Severin (233.mortalitatea în spitale . Tulcea (246.pentru o zi spitalizare 14. interne şi pediatrie a scăzut. obstetrică-ginecologie şi chirurgie a crescut faţă de 1998 şi 1999.285 23. comparativ cu 1998 şi 1999.232 753. obstetrica-ginecologie.30 zile).7 zile). Brăila (299.7 zile).644 389. Covasna (10.rulajul bolnavilor . în anul 2000. Bacău (299.4 zile).920 487. Constanţa (249.742. iar cea mai mare utilizare faţă de media pe ţară (275. pediatrie. Vâlcea (302. 6.195 51.001 288.6 zile). utilizarea paturilor este în scădere faţă de 1998 şi 1999 atât pe total ţară cât şi pe secţiile chirurgie.4 zile). 10 .pentru un bolnav .347.107.638 107. 2.190 23.77 233. cât şi pe secţiile de interne.943 3. Satu-Mare (296. durata medie de spitalizare este mai mare la Ilfov (14. cea mai scăzută utilizare a paturilor se constată la : Harghita (219. Ialomiţa (246.2 zile).942 28 0.8 zile).pentru un pat . 4.1998 . 5.89 2000 31 0.2 zile).pentru un bolnav . durata medie de spitalizare pe total ţară cât şi la secţiile : interne.84 79.cheltuieli in spitale din care : . rulajul bolnavilor în spitale pe total ţară.307 Din analiza acestor indicatori. obstetricaginecologie şi chirurgie a scăzut faţă de 1999.436. Arad (11.479.350 85.9 zile). pe judeţe.077 2.7 zile).6 zile).4 zile). Suceava (242. Bihor (297. interne şi pediatrie. 3.348 38.9 zile). au rezultat următoarele: 1.664.7 zile).919.95 1999 29 0.770 1. Timiş (10. pediatrie. Bihor (11. pe judeţe.156 . în timp ce la obstetrică-ginecologie. Iaşi (301.745 134.1 zile).9 zile).199. mortalitatea în spitale pe total ţară şi pe secţiile de chirurgie a crescut faţă de 1999.2 zile).

III.15% bolnavi externaţi). conform cu necesităţile zonale. MĂSURI STRATEGICE. Astfel.15% bolnavi externaţi) etc.utilizarea adecvată a resurselor limitate de la nivelul spitalului prin eliminarea risipei. creşterea calităţii vieţii. Braşov (1. pe judeţe. creşterea accesului la serviciile prioritare). Maramureş (1.7. prin alocarea acestora în funcţie de rezultate şi de impactul asupra stării de sănătate (ani de viaţă câştigaţi. reorganizarea structurii spitalului trebuie să conducă la scăderea costurilor pentru serviciile furnizate. municipiul Bucureşti (1. Creşterea eficienţei alocative –maximizarea valorii obţinute pentru resursele cheltuite. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate (săraci. Harghita (1. cu asumarea responsabilităţii faţă de acesta. OBIECTIVELE GENERALE ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI 1.53% bolnavi externaţi).22% bolnavi externaţi). Bihor (1. Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi insuficient folosite.18% bolnavi externaţi). 2. rural etc. 2. V.31% bolnavi externaţi). Reorganizarea. reprofilarea sau înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi.) – prin distribuţia resurselor în sistemul public centrată pe cei care au cea mai mare nevoie de servicii şi acces limitat. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PE TERMEN MEDIU (31 DECEMBRIE 2004) ALE REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI A. Creşterea eficienţei tehnice . Obiective 1. 3.34% bolnavi externaţi). în scopul asigurării accesului optim la serviciile medicale. IV. Adecvarea structurii serviciilor spitaliceşti la aşteptările utilizatorilor – prin restructurarea acestora astfel încât serviciile publice să răspundă aşteptărilor publicului. 4. mortalitatea în spitale este mai mare în: Satu-Mare (1. Timiş (1. 11 . SCOPUL REFORMEI UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI este creşterea performanţei spitalelor cu asigurarea accesului la servicii spitaliceşti. în raport cu morbiditatea specifică. OBIECTIVE.

dotare cu aparatură medicală etc. 4. în 12 . gradul de utilizare a paturilor. Pentru obiectivele propuse vor fi implicate şi organele administraţiei publice locale. asistenţă de urgenţă etc. Creşterea accesibilităţii pentru grupurile defavorizate.G. indicele de mortalitate. 6. Măsuri strategice Până la 30 iunie 2002: 1. 8. Asigurarea unităţilor sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar superior de specialitate în toate zonele ţării. 7. resurse umane. Reorganizarea unor unităţi sanitare cu paturi insuficient folosite şi redistribuirea spaţiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale. 7. B.R. 3. pe pat şi pe bolnav. indicele de infecţii intraspitaliceşti (nozocomiale). Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităţilor spitaliceşti (asigurarea şi garantarea drepturilor pacienţilor. 6. C.). Evaluarea unităţilor sanitare cu paturi. controlul infecţiilor. 9. durata optimă de spitalizare.). 5. Implementarea sistemului informaţional. număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialităţi medicale şi în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical în raport de complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiţi în programul pilot D. indicatorii de condiţii de spitalizare (cazare şi masă). 4. în raport cu prevederile de la punctul 2. Ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. Asigurarea unor facilităţi suplimentare pentru personalul superior sanitar de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal. 2.3. indicator cost spitalizare/zi. 8. Indicatori de performanţă Indicatorii de performanţă pentru unităţile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea îngrijirilor medicale şi eficienţa din punct de vedere economic. indicele de rulaj/pat al bolnavilor. existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de : capacitate. 5.Pentru urmărirea acestor obiective se vor utiliza în principal următorii indicatori : 1.

gradul de responsabilitate financiară. Elaborarea criteriilor pe baza cărora se face restructurarea şi reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi. 2. de unică specialitate. 4. VI. 3. gradul de autonomie al spitalului. Flexibilitate redusă în angajarea şi concedierea personalului angajat. Restructurarea si reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi. 3. 2. orăşeneşti. în vederea reducerii deceselor premature. Organizarea reţelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudeţene. Până la 31 decembrie 2002: 1. Reorganizarea şi eficientizarea spitalelor judeţene. Organizarea unor compartimente speciale de terapie intensivă interjudeţene pentru nounăscuţi care necesita ingrijire complexa de terapie intensiva.vederea elaborării programelor de restructurare şi reorganizare şi stabilirea necesităţilor în domeniul asistenţei medicale cu paturi. 2. funcţia socială. 4. Implementarea sistemului informaţional. expunerea spitalelor la presiunile pieţei. Reorganizarea si eficientizarea spitalelor comunale. Până la 31 decembrie 2004: 1. conform nevoilor. responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor. clinici. VI. Gradul de autonomie este de fapt capacitatea spitalului de a lua decizii privind: A. ANALIZA PERFORMANŢEI SPITALELOR ŞI MĂSURI DE RESTRUCTURARE A UNITĂŢILOR SANITARE CU PATURI Factorii care influenţează performanţa spitalului sunt: 1. Resursele umane Probleme prezente: 1. Elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competenţă. 3. 13 . 2. 5. 1. institute şi centre medicale cu paturi. municipale. Gradul de autonomie a spitalului Are cel mai mare impact în reorganizarea structurală a unui spital.

stagiarilor. circuitul pacienţilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între secţii. relaţia cu alte unităţi sanitare în funcţie de competenţele spitalului etc. Între cele două limite spitalul poate să decidă nivelul de încadrare cu personal. 2. Managementul clinic – ghiduri de practică.2. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare prin: a. umane şi investiţiile de capital) sunt corelate cu performanţa lor. stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi şi spitale. Expunerea spitalelor pe piaţa serviciilor spitaliceşti Constă în măsura în care resursele spitalelor (financiare. 2. Este necesar să se redefinească actualele norme de încadrare cu personal prin stabilirea unor limite inferioare care să asigure calitatea serviciilor şi fără de care spitalul să nu primească certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii şi a unor limite maximale. Număr insuficient de personal cu studii superioare în serviciile financiar-contabil. precum şi a investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la activitatea de cercetare. clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti). medicamentelor şi materialelor sanitare. în furnizarea serviciilor spitaliceşti 14 .). b. Normative pentru numărul de personal (important de luat în calcul aportul rezidenţilor. resurselor umane. cercetătorilor şi cadrelor universitare pentru pacienţii internaţi). VI. c. Măsuri strategice: 1. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. funcţionarea comisiilor de calitate. B. definirea responsabilităţilor cadrelor didactice universitare în desfăşurarea activităţii spitalelor. 3. Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să pună accent pe creşterea flexibilităţii în normativele privind încadrarea cu personal.

pentru sănătate costurile sunt în continuă creştere.Măsuri strategice: 1. responsabilităţilor şi limitelor pentru Ministerul Sănătăţii şi Familiei. VI. În acest caz. 15 . 4. Experienţa internaţională arată că. Creşterea responsabilităţii spitalelor în ceea ce priveşte capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile prin nivelul de rambursare a acestora. Creşterea competiţiei pe piaţa serviciilor presupune realizarea unei relaţii directe între veniturile spitalelor şi performanţa serviciilor oferite. chiar şi în ţările unde aceste mecanisme există şi funcţionează. Gradul de responsabilitate financiară Creşterea responsabilităţii spitalului în construirea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Cu atât mai mult se impune o atenţie deosebită pentru contabilitatea costurilor serviciilor spitaliceşti. Responsabilitatea spitalelor pentru performanţa lor Responsabilitatea pentru performanţa spitalelor este în prezent una centrală. 2. Controlul costurilor este un bun stimulent economic pentru spital numai dacă spitalele pot utiliza banii economisiţi pentru a creşte calitatea serviciilor sau pentru a trata mai mulţi pacienţi. 4. 3. acreditare şi contractare de servicii. Colegiul Medicilor din România şi Ministerul Finanţelor Publice. VI. Măsuri strategice: Decizii corecte pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli. Toate aceste măsuri presupun totodată definirea clară a rolurilor. cu păstrarea economiilor făcute şi penalizare în cazul datoriilor poate să constituie un mecanism de creştere a eficienţei. 3. rolul principal revenind Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi se realizează prin controlul asupra resurselor umane şi prin aplicarea legislaţiei din domeniul public. Măsuri strategice: Reforma în acest domeniu poate însemna transferul de responsabilitate către spital. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Realizarea mecanismelor de competiţie pentru resursele umane şi investiţiile de capital. mecanismele de control sunt indirecte. se realizează prin planificare de servicii.

dar nu pot fi neglijate obiective ca echitatea şi protecţia financiară. acoperirea serviciilor pentru populaţia neasigurată. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. 5. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. tratamentul pacienţilor cronici care nu sunt asiguraţi. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1.). reinternări. 16 . rata de ocupare a paturilor. mod de internare etc. serviciile de urgenţă care sunt mai costisitoare decât estimările contractuale.VI. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare. 3. Funcţie socială Reforma organizaţională la nivelul spitalelor este motivată de creşterea eficienţei spitalelor. transferuri. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc. riscul în cazul bolilor infecţioase. VII. De exemplu. prestatoare de servicii B. Măsuri strategice: Prioritar în reforma spitalelor trebuie să fie identificarea funcţiilor sociale şi definirea organizaţiilor responsabile. număr de urgenţe. 4. GESTIONAREA MAI EFICIENTĂ A RESURSELOR LA NIVELUL SPITALULUI Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare mai mare banilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii medicale eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi non profit. Acţiuni necesare: 1. 2. Măsuri strategice pe termen scurt: PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVEL CENTRAL SAU LOCAL A. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată.

compartimente. ambulatoriu. 2. Acţiuni necesare: 1. secţiilor etc. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. laboratoare. 5. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. încadrarea cu personal. 2. B. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului. 4. resurse disponibile. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii.5. infrastructura şi intenţiile de dezvoltare ale spitalului etc. C. 3. contabil-şef. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. de angajare etc. 6. funcţiile şi responsabilităţile etc.) 17 . Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director.).). PRINCIPALELE ACŢIUNI STRATEGICE ŞI OPERAŢIONALE NECESARE LA NIVELUL SPITALELOR: A. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile.) echipei manageriale de performanţele spitalului. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. echipamente etc. directori adjuncţi. servicii. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii medicale. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. asistent-şef).

funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi.Activităţi necesare: 1. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. 4. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor. C. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc. 18 . 3. 3. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente. b. Reorganizarea secţiilor. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului . Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. compartimentelor. 2. c. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale a clădirilor şi echipamentelor. 2. D. 4. inclusiv a implicaţiilor financiare. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare. în vederea creşterii eficienţei. 2.).

2. B. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională. în ceea ce priveşte echipamentele. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate. 19 . tehnologiile. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente. Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti. Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau compartiment al spitalului. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii. Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost eficacitate. 6. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe.3. Acţiuni necesare: 1. Măsuri strategice pe termen mediu/lung: A. 5. Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile. 4. 3. inclusiv încadrarea cu personal.

03 2945 411 0 10 156 0 3726 473 15 40 130 30 3809 535 25 0 138 20 3790 523 34 0 110 25 5309 580 20 0 100 10 1862 226 0 0 70 0 3614 4183 2596 3159 2752 1657 7274 4420 2312 3128 5114 3798 1165 2660 3003 4738 1252 7787 882 4167 2146 5161 3150 2927 5439 2231 1771 3434 4112 2961 6658 1488 3148 2832 1814 20004 617 609 343 514 540 258 1034 470 169 505 696 452 178 422 430 723 250 785 426 571 302 572 386 414 1290 382 285 362 523 485 575 242 435 384 312 2967 12 35 0 0 0 0 60 30 0 15 40 20 0 45 0 25 0 75 0 25 10 50 45 10 10 15 10 25 0 5 44 0 0 50 0 429 0 30 30 0 0 0 85 0 0 25 0 0 0 0 0 25 0 70 0 50 10 35 0 0 0 0 0 135 50 0 50 0 0 0 0 100 80 120 100 110 110 68 233 100 890 125 125 110 70 75 90 197 26 150 0 135 80 251 137 130 127 70 45 127 115 55 240 65 68 99 45 804 15 50 40 0 20 0 60 0 15 0 0 0 0 0 0 62 0 0 0 35 0 0 35 0 45 0 15 0 50 0 20 0 0 0 25 174 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.06 28 40 25 40 30 26 25 25 20 25 25 10 40 25 24 35 35 36 10 0 24 26 0 40 0 20 30 15 31 25 40 15 15 25 25 10 115 8 0 15 15 234 1 2 3 4 5 6 A TOTAL JUDET la %0 locuitori Alba Arad Arges Bacau Bihor Bistrita-N.05 0.ENDO. JUDETUL Anexa 1 ENDO- CARDI- NUTRITIE SI DIABET 7 1252 0.XII.01 0.03 0.TERSIOCARDIGIE TORI NE NALE TA AD.TOLOINSOTI.15 1. CTR. LOGIE BOLI SI REUMAFARA INPROFE.PATURI IN SPITALE TERITORIALE LA 31. 1 2 3 4 5 6 160378 22656 1179 745 6076 746 7. SI DE CRINOOLOGIE INTREP. NR. TERIT.2000 PATURI IN SPIT. 12 Calarasi 13 14 15 16 Cluj Constanta Covasna Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Ialomita Iasi Ilfov Maramures Mehedinti Mures Neamt Olt Prahova Satu-Mare Salaj Sibiu Suceava Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.Bucuresti 20 .27 0.

NEUNR.HEMATOTAL GAS.TOLOPSIHIDIN CARE : TROGIE ATRIE ENTENEUPSIHI.20 0.15 0 0 63 1 10 25 55 2 0 10 76 3 14 30 105 4 47 40 100 5 0 0 40 6 0 85 70 7 40 25 60 8 0 50 71 9 0 50 62 10 0 0 71 11 0 0 30 12 65 45 160 13 50 10 40 14 0 20 25 15 0 40 45 16 35 35 75 17 60 25 105 18 0 0 15 19 0 0 55 20 0 0 85 21 15 0 103 22 0 0 48 23 152 65 170 24 0 0 0 25 35 0 30 26 0 0 50 27 60 50 95 28 12 18 79 29 0 25 68 30 30 135 120 31 0 15 40 32 0 0 30 33 35 75 55 34 0 0 70 35 0 0 82 36 55 120 130 37 0 0 30 38 0 25 81 39 0 30 30 40 0 0 25 41 493 225 672 42 21 .23 0.PSIGIE HIATRIE 16 17 18 1208 1273 3416 0.PSIHIROLOROLONEATRIE ATRIE ATRIE GIE GIE VROZE ACUTI CR.06 0.06 0. 8 9 10 11 12 13 14 15 1456 579 5229 17026 90 5519 4597 6820 0.25 0. CHI.76 0. RUR.30 23 0 178 301 0 145 156 0 27 15 55 355 0 235 0 120 25 0 83 281 0 281 0 0 29 0 144 160 0 100 0 60 42 25 150 940 0 497 117 326 0 0 50 230 0 100 0 130 0 13 75 559 0 25 265 269 25 30 179 583 0 293 0 290 25 20 66 330 0 190 0 140 0 0 116 520 0 0 320 200 0 20 75 125 0 125 0 0 0 0 30 225 25 0 100 100 65 0 196 705 0 185 265 255 0 0 145 185 25 110 0 50 15 10 55 166 0 65 0 101 60 0 110 225 0 0 90 135 20 40 220 615 0 0 145 470 49 0 85 355 0 165 0 190 0 0 35 55 0 55 0 0 45 0 140 200 0 0 60 140 20 0 100 595 0 0 50 545 52 10 135 590 0 590 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 120 37 210 1296 0 0 310 986 0 0 0 341 0 341 0 0 0 0 145 526 0 140 150 236 0 15 75 166 0 91 0 75 60 45 205 700 0 0 335 365 0 11 95 235 0 115 0 120 0 0 70 247 0 0 105 142 50 0 100 530 0 100 430 0 25 0 70 185 0 25 90 70 105 0 50 90 0 0 90 0 25 0 155 560 0 560 0 0 0 0 140 436 0 200 20 216 0 0 110 350 0 110 185 55 55 55 161 1081 0 0 205 876 0 0 35 96 0 90 6 0 20 0 90 242 0 149 18 75 65 0 121 315 0 315 0 0 30 0 30 145 0 62 0 83 379 233 920 1185 40 60 1085 0 NEUORL RO.03 0.00 0.05 0.ROCTR.PSIHI.

61 312 202 275 336 395 145 190 335 240 311 320 190 739 295 95 300 479 320 135 285 250 471 190 580 30 330 294 430 270 225 517 190 165 242 350 281 540 163 235 221 174 1540 CTR. 25 436 0.BOLI NR.10 18 50 30 25 60 25 45 65 55 40 45 17 78 35 35 50 80 62 10 40 15 85 0 85 0 55 50 104 55 40 75 50 25 55 35 15 112 7 0 30 30 506 28 4064 0.18 85 110 85 115 130 52 50 140 75 86 35 62 150 230 40 55 80 90 25 80 48 160 0 80 0 105 47 165 100 65 150 60 60 75 65 75 141 22 51 64 40 716 PEDIATRIE 29 12488 0.05 22 35 40 35 25 0 28 60 15 40 0 15 0 25 5 0 40 50 0 0 0 50 0 30 0 35 6 15 30 35 39 25 10 25 0 6 45 10 0 0 15 232 CHIRURGIE CARDIOVASC.12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 52 45 95 66 103 39 50 42 43 64 60 25 135 40 30 40 75 80 15 65 80 73 25 200 0 30 40 90 55 66 85 35 27 55 35 70 160 35 90 30 36 319 20 8215 0. 24 1043 0. TAL- CHIRURGIE BMF CHIRURGIE COPII 22 499 0.02 6 8 0 0 25 0 0 10 10 0 0 0 50 15 0 15 30 25 0 10 10 10 0 60 0 0 0 30 15 0 25 0 0 0 0 4 60 0 0 0 6 75 23 1675 0.02 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 65 0 0 0 0 0 0 0 0 50 0 0 0 0 251 ONCOLOGIE ORTOPEDIE UROLOGIE 26 3253 0.14 10 50 50 55 100 36 60 75 35 30 25 25 542 50 15 50 130 25 0 25 0 50 30 140 10 40 30 60 85 60 80 35 25 55 40 50 100 40 50 50 20 815 27 2294 0.07 12 50 55 55 80 0 45 45 55 25 0 20 115 40 0 0 45 60 0 0 0 0 10 135 0 40 15 50 25 30 45 25 0 60 35 15 65 23 30 26 25 319 CHIRURGIE PLASTICA RECUP. OFMOLOGIE 19 2800 0.56 253 287 286 344 465 130 327 320 150 323 273 190 470 330 151 260 390 240 115 272 265 345 170 550 0 325 192 535 271 245 358 236 185 195 350 233 615 150 354 185 201 952 22 .37 175 175 170 310 200 120 235 170 75 107 126 35 290 300 100 155 295 240 105 86 185 188 25 375 0 205 70 350 212 160 285 148 105 180 345 150 287 100 219 105 70 982 CONTAGIOASE CHIRURGIE GENERALA 21 13587 0.

40 161 0. 36 5633 0.05 0 90 20 50 0 40 0 0 0 20 65 0 0 0 0 20 54 25 62 25 0 120 20 75 0 0 0 40 0 65 0 0 30 0 100 55 30 0 120 25 0 0 ANESTEZIE REANIMARE 39 3715 0. MEDIC. RECUP. 34 9257 0.25 167 221 247 31 315 53 135 90 15 0 20 10 400 880 0 165 149 25 0 145 115 171 25 565 0 231 50 90 55 140 135 0 35 120 75 74 55 12 50 178 50 339 MEDICINA GENERALA CRONICI 37 621 0.69 385 442 325 415 452 250 345 347 285 302 340 162 580 385 168 402 551 461 125 291 328 403 215 629 51 375 234 399 348 358 590 230 140 257 410 402 579 140 330 345 210 1456 NEONATOLOGIE 33 6559 0.RECUPERARE PEDIATRICA 30 729 0. SI BALNEOFIZIOT.01 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 101 0 0 25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 NR.29 118 200 166 228 170 100 174 115 120 141 117 77 205 215 73 148 238 192 47 118 141 179 87 220 19 168 105 185 195 140 248 135 76 146 200 128 225 85 155 127 103 530 PNEUMOFTIZIOLOGIE CHIRURGIE TORACOPULM.41 0 348 551 245 435 130 130 335 165 180 160 105 289 325 55 80 200 290 125 0 55 159 40 485 0 361 190 150 170 148 135 130 140 245 360 185 420 105 270 205 110 1046 35 492 0.02 0 0 0 0 15 0 0 15 0 0 0 0 30 0 0 60 40 70 0 0 0 0 0 55 0 25 0 0 0 10 0 0 0 0 0 0 57 0 0 0 0 115 23 . CTR.03 0 15 20 0 28 20 45 0 0 0 25 0 30 0 0 0 25 25 0 43 35 0 0 0 0 35 0 30 0 0 0 15 15 0 130 0 10 0 30 30 15 0 38 1151 0.15 54 70 46 93 105 50 95 65 40 28 85 38 180 90 30 50 118 78 18 73 90 131 25 125 0 95 45 130 65 70 70 50 55 60 93 60 130 80 72 47 42 482 OBSTETRICA GINECOLOGIE 32 15442 0.17 106 58 96 88 122 30 59 133 63 65 70 55 143 110 25 73 144 118 20 60 42 125 41 208 5 90 40 75 50 75 125 50 33 85 70 61 211 40 47 55 40 509 ALTE SEC.03 0 0 34 85 0 0 50 10 60 0 0 10 40 0 0 20 15 0 0 60 0 55 0 10 0 50 0 10 65 6 0 0 0 0 0 0 65 0 84 0 0 0 DERMATOVENERICE 31 3423 0.

9 266.8 246.31 BOLNAVILOR IN SPITALE 24 .95 0.7 254.32 0.39 1.44 0.0 233.89 0.55 0.42 1. IN SPITALELE TERITORIALE NR.2 286.9 295.9 7.6 9.6 289.94 0.2 9.6 250.0 246.0 277.2 7. RULAJUL SI MORTALITATEA IN ANUL 2000.4 DE SPITALIZARE 8. 7 Botosani 8 Brasov 9 Braila 10 Buzau 11 Caras-S.7 268.27 0.1 11.79 0.7 8.59 1.6 8.3 268.7 279.9 8.5 257.61 0.8 261.5 249.1 302.65 0.04 0.3 8.8 10.77 0.34 1. DURATA MEDIE DE SPITALIZARE.4 8.7 9.0 219.18 1.2 7.59 0.2 9.3 276.7 272.39 0.84 0.3 10.9 8.Bucuresti JUDETUL NUMAR PATURI 156766 2945 3726 3809 3790 5199 1862 3624 4063 2596 3079 2752 1657 6997 4255 2312 3128 4994 3678 1165 2660 3003 4588 1252 7332 880 4167 2044 5161 3150 2927 5239 2201 1771 3428 4112 2715 6466 1488 3148 2832 1814 18757 UTILIZAREA DURATA MEDIE PATURILOR 275.39 0.79 1.6 8.1 254.6 8.6 279.1 273.4 297.2 8.5 10.15 0.8 9.0 8. CRT.3 255.5 299.83 0.1 299.3 271.55 0.8 9.84 0. TOTAL 1 Alba 2 Arad 3 Arges 4 Bacau 5 Bihor 6 Bistrita-N.7 7.4 242.4 301.8 8.9 11.0 287.86 0.3 271.5 263.6 255.9 252.4 306.15 0.92 0.0 7.2 8. 12 Calarasi 13 Cluj 14 Constanta 15 Covasna 16 Dambovita 17 Dolj 18 Galati 19 Giurgiu 20 Gorj 21 Harghita 22 Hunedoara 23 Ialomita 24 Iasi 25 Ilfov 26 Maramures 27 Mehedinti 28 Mures 29 Neamt 30 Olt 31 Prahova 32 Satu-Mare 33 Salaj 34 Sibiu 35 Suceava 36 Teleorman 37 Timis 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Valcea 41 Vrancea 42 M.18 0.24 0.06 0.22 0.7 8.5 280.6 275.4 8.57 0.0 8.Anexa 2 UTILIZAREA PATURILOR.5 5.4 14.2 273.7 9.8 277.2 296.8 8.66 0.7 8.44 1.05 0.6 9.34 1.48 1.1 8.1 10.6 9.0 RULAJUL 31 29 24 33 37 27 29 32 30 31 29 26 34 33 30 24 33 31 35 33 35 21 24 43 32 18 29 32 28 32 36 33 34 28 24 32 31 23 32 34 34 39 38 MORTALITATEA 0.8 8.1 254.98 0.61 1.54 0.6 10.

2. STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ŞI MATERIALELOR SANITARE 25 .

Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. Politica nationala a medicamentului este. Sustinerea industriei locale. cu siguranta. Documentul final. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. in concordanta cu cerintele UE. In perioada 1999 – 2000. disponibile si utilizate in mod rational. Principiul.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI . inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente. calitate si eficacitate dovedite. este cel prevazut de Constitutia Romaniei la art. Reglementarea circulatiei medicamentelor orfane. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. competitie corecta. avand ca obiectiv medicamentul. in cadrul carora serviciul terapeutic. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. pentru transpunerea in propria legislatie. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: 1. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta.33. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: Inspectia farmaceutica. Regulile de buna practica. prin legi si reglementari specifice. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. Romania si-a definit un program adecvat. statutul inspectorului. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. are un rol important.SINTEZĂ - Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. de asemenea. in prezent. In esenta. calitatea ingrijirii si continutul costului. cu conditia sa fie accesibile. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. inclusiv din punct de vedere financiar. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. se confrunta cu mari dificultati financiare. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. Pentru industria farmaceutica nationala. transparenta. un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. in baza caruia s-a stabilit scopul Politicii nationale a medicamentului. accesibilitate. 26 . dreptul populatiei la serviciile de sanatate. care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. parteneriat. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. care. Conform acestui pricipiu. s-a realizat un studiu amplu. statul este obligat sa garanteze.

Definirea.2. elaborarea listei medicamentelor esentiale. elaborarea ghidurilor terapeutice. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi. medicilor. relatia medic – farmacist – pacient. 4. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate medicamentului în sistemul de sănătate). referitoare la consumul de medicamente. de utilizarea 27 . Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice. informarea publicului – automedicatia. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor. elaborarea listei medicamentelor compensate. 3. asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor.

Apreciem ca studiul a fost efectuat cu multa rigurozitate. Pentru prezentarea acesteia. si a fost circumscris ideii de armonizare cu cerinţele Uniunii Europene. - In sensul celor mentionate. pacienţi si ONG-uri. care sa implice toţi posibilii parteneri din domeniu. resurse umane. publicarea documentului reactualizat si distribuirea acestuia catre politicieni si alti factori importanti. Documentul final. pe baza contractului încheiat cu firmele de consultanta NICARE – Belfast Irlanda de Nord si CREDES – Franta. reglementat si finantat. profesioniştii din cadrul serviciilor de sănătate. pe baza ghidului OMS de realizare a obiectivului asupra politicilor naţionale ale medicamentului. s-a realizat un studiu amplu. Comitetul Naţional. ca aceasta politica vizează imbunatatirea procesului decizional cu privire la medicamente. producătorii de medicamente. de procedura si rezultate. ne propunem urmatoarea metodologie: 28 . descrierea aferenta a actiunilor necesare rezolvarii problemelor. planul de acţiune propus in cadrul documentului menţionat va fi reactualizat cu masuri si termene in prezenta strategie. reprezinta o reactualizare a celei elaborate la finele anului 2000. datorate nearmonizarii cerinţelor cu situaţia reala sau impunerii de termene si restricţii care nu si-au aflat corespondent in posibilitatea de desfasurare reala a principiilor politicii. care au condus la stabilirea obiectivelor Politicii naţionale a medicamentului si a planului de acţiune prioritar pentru implementarea acesteia. Din acest punct de vedere. de structura. care sa evalueze periodic directiile mentionate. cat si planul de acţiune privind punerea sa in practica s-au definitivat la sfarsitul anului 2000. in cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003. cronicizarea si acutizarea unor aspecte ale politicii medicamentului. a concluzionat ca implementarea planului trebuie sa fie rezultatul unei colaborări strânse intre autoritatile statului. a identificat problemele si prioritatile. in vederea atingerii unui consens. dezvoltare institutionala. in scopul pregătirii domeniului medicamentului pentru momentul aderării României la Uniunea Europeana. s-au putut desprinde concluzii cu referire asupra a doua categorii de principii / probleme: imbunatatirea unor aspecte privind aplicarea Politicii naţionale a medicamentului. Pornind de la ideea ca Politica naţionala a medicamentului este un instrument practic de angajare. Din analiza pentru anul 2001 a indicatorilor de baza. prezenta elaborare a strategiei privind Politica nationala a medicamentului. a stabilit strategiile si a realizat planul de acţiune pentru transpunerea strategiilor. al cărui document final a reprezentat Politica naţionala a medicamentului in România. care a analizat situatia pentru perioada studiata.STRATEGIA PRIVIND POLITICA NATIONALA A MEDICAMENTULUI Introducere In perioada 1999 – 2000. finantare – sunt necesare urmatoarele directii de lucru: reactualizarea periodica a politicii nationale a medicamentului. institutionalizat. stabilirea unui comitet national de lucru in domeniul Politicii nationale a medicamentului. descriind obiective comune si activitati corespunzatoare in termene de legi si regulamente. intr-un cadru identificat. tinand seama de pasii indepliniti la diferite momente si de aparitia sau persistenta unor probleme.

care acopera 80% din nevoile de medicamente (ca volum) si care se gaseste intr-o situatie critica. disponibile si utilizate in mod rational. Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului prin definirea obiectivelor acesteia. bugetul public alocat sanatatii. Romania ar trebui sa-si defineasca in prezent un program adecvat. calitatea ingrijirii si continutul costului. date privind starea de sanatate. pentru transpunerea in propria legislatie. Prioritatea acordata liberalizarii si privatizarii economice creeaza un context nou. cu conditia sa fie accesibile. prin intermediul unui acces optim la medicamente controlate. Pentru industria farmaceutica nationala. se confrunta cu mari dificultati financiare. politica de preturi. informarea si educatia continua in domeniul consumului de medicamente. intitulat „Dreptul la ocrotirea sanatatii populatiei”. care. Este de evidentiat ca Politica nationala a medicamentului. inclusiv din punct de vedere financiar. accesibilitate. avand la baza urmatoarele principii cheie: echitate. calitate si eficacitate dovedite. Evaluarea situatiei prezente. In vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE. in cadrul carora serviciul terapeutic. alocarea medicamentelor in bugetul acordat sanatatii / politica de finantare a sectorului public. prin legi si reglementari specifice. are un rol important. Conform acestui pricipiu. II. cheltuielile totale cu medicamente. in prezent. competitie corecta. Politica nationala a medicamentului este de asemenea un instrument de combatere a coruptiei si a conflictelor de interese. indicatori de structura si proces: legislatie si reglementari. autorizate de Agentia Nationala a Medicamentului. parteneriat.33. Evaluarea situatiei prezente s-a efectuat tinand seama de indicatorii identificati cu ocazia studiului efectuat in cadrul Programului PHARE dupa cum urmeaza: indicatori de baza: date populationale. PNM vizeaza asigurarea unei stari mai bune de sanatate pentru intreaga populatie. selectarea si inregistrarea medicamentelor esentiale. Definirea scopului. in concordanta cu cerintele UE. III. la art. a planului de actiune prioritar in vederea implementarii obiectivelor. astfel definita. Politica nationala a medicamentului (PNM) este o componenta esentiala a politicii nationale de sanatate. date privind sistemul sanitar.I. transparenta. cu identificarea indicatorilor si a dificultatilor. Politica nationala a medicamentului are o importanta deosebita pentru Romania. procedurile de achizitionare in cadrul sectorului public. avand ca obiectiv medicamentul. in care se impune redefinirea alocarii resurselor si viabilitatii financiare a sectorului farmaceutic. fara a cuprinde si alte produse incidente in actul de asistenta sanitara. Produsele medicamentoase au un rol crucial in sistemul de sanatate. Definirea scopului Politicii nationale a medicamentului in Romania Principiul in baza caruia s-a stabilit scopul politicii nationale a medicamentului este cel prevazut de Constitutia Romaniei. date economice. In esenta. dreptul populatiei la serviciile de sanatate. distributia si logistica in sectorul public. formularea unei politici nationale este o necesitate imediata. II. date privind sectorul farmaceutic. oferind o abordare practica multor probleme de sanatate. statul este obligat sa garanteze. se extinde doar asupra produselor medicamentoase cu indicatie terapeutica. cu siguranta. Acest fapt are consecinte nefavorabile care se rasfrang negativ si asupra disponibilitatii si accesului la medicamente pentru o parte importanta a populatiei. 29 . I.

2 dintre ele pentru toate fluxurile. N. . Bucuresti). exprimat in milioane USD. S. „Sanifarm” S. 73/1995 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare): rezerva pentru situatii speciale si rezerva de mobilizare a MSF. a avut urmatoarea evolutie: 1995 312.A. ca orice societate comerciala. „Centrofarm” S.numar asistenti de farmacie ~ 18. respectiv 94 DCI (in anul 2000). care beneficiaza de gratuitate: 259 DCI.667 mii lei.A.numar farmacii in sectorul public (spitale): 400/2001 .unitati teritoriale = 13 . Craiova.numar inspectori in cadrul Directiei Generale Farmaceutice = 7 . 875/1999 si 612/2001.sub aspect valoric. si 80% din consumul intern.F. Oradea. prin reglementari legale (Legea nr. din care 2973 in mediul urban si 978 mediul rural. . . . consumul intern de medicamente.bugetul de sanatate in valoare absoluta = 31. pentru activitatea sa de baza.numar farmacisti ~ 8. din care 430 in mediul urban si 319 in mediul rural. „Unifarm” nu a beneficiat.procent din PIB alocat sanatatii = 4.C. ordinele ministrului sanatatii nr. .numar unitati producatoare de medicamente: 84/2001.Date privind sectorul farmaceutic: .F. Oradea.resurse umane: . din care totalul cheltuielilor cu medicamente in valoare absoluta = 8374. Tg. diferita de constituirea rezervelor. 1318 (20.000 . utilizate in tratamentul bolilor cronice.numar inspectori in Agentia Nationala a Medicamentului: . sub aspect valoric. Iasi. „Pharma” S.000 . 100/1998. Constanta.F.7%) sunt produse romanesti. „Galenus” S. Bucuresti. de nici o subventie de la stat.numar medicamente inregistrate pana in 2001: 796 DCI sub forma de 6371 denumiri comerciale.A.numar drogherii: 799/2001.710.numar farmacii din sectorul privat : 3951/2001. Regimul juridic al tuturor drogheriilor este cel privat. .numar de unitati farmaceutice (fostele oficii farmaceutice) aflate in proprietatea statului si in curs de privatizare = 4 (S. . Din totalul produselor comerciale. ./ 2000.A. . Satu Mare. Cluj.numar medicamente pe listele cu medicamente prescrise si eliberate cu contributie personala a asiguratului si cu medicamentele fara contributie. S. dintre care 9 unitati au obtinut certificare partiala GMP.2 1998 486 1999 506 30 . In perioada 1990 – 2000.1% / 2000.2 mld.industria autohtona de medicamente acopera 40% din consumul intern.F. . S.cheltuielile anuale pentru medicamente pe cap de locuitor situeaza Romania mult in urma tarilor dezvoltate. s-au constituit. Timisoara. La nivelul Companiei Nationale „Unifarm” S. . .numar depozite medicamente: 690/2001. Mures. Legea nr.sediu = 9 . lucrand pe principiul autofinantarii. . din care 676 in mediul urban si 14 in mediul rural. sub aspect fizic. .).C.facultati de farmacie: Bucuresti. fiind de aproximativ 17 USD/ cap de locuitor.9 1996 317 1997 305. C. din care 895 OTC.969.C.procent alocat din bugetul sanatatii pentru medicamente = 26%.numar de depozite farmaceutice aflate sub autoritatea Ministerului Sanatatii si Familiei = 1 (Compania Nationala „Unifarm” S.A.C.A.

.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.Ordonanta de urgenta nr. Pentru produsele medicamentoase din import. In baza actelor normative in vigoare. in Romania. situatia cheltuielilor anuale pe cap de locuitor.36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei.917/1999 pentru aprobarea Normelor de stabilire a metodologiei de calcul a preturilor cu ridicata si amanuntul la produse medicamentoase. .Ordinul ministrului sanatatii nr. in anul 1997. . avizarea preturilor se face in conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii nr.1 38. 917/1999.Hotararea Guvernului nr.In tarile Europei Centrale si de Est.0 55.0 39.0 49. care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei .0 61. 879/2000 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr.Ordinul ministrului sanatatii nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. In ceea ce priveste consumul de medicamente. 31 . crt. agentii economici intocmesc documentatiile de ajustare in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.9 56.0 Date privind evolutia preturilor In prezent. 1 2 3 4 5 6 7 TARA Slovenia Cehia Ungaria Slovacia Polonia Romania Rusia USD/ cap de locuitor 175 80 77 51 47 16 13 In anul 2000. era urmatoarea: Nr.669/19 iulie 2001 privind criteriile si modalitatile de ajustare a preturilor si tarifelor reglementate.669/2001.6 43. actele normative care stabilesc formarea si avizarea preturilor medicamentelor de uz uman sunt: .917/1999 privind stabilirea cotei de adaos comercial al farmaciei pentru medicamente prescrise in ambulatoriu in boli cronice.4 51.36/2001 si Hotararea Guvernului nr. acest indicator a fost de 17-18 USD/cap de locuitor.0 45. gradul de acoperire al pietei interne se prezinta astfel: Gradul de acoperire al pietei interne (% / an) Modul de asigurare al consumului intern de medicamente 1995 1996 1997 1998 1998 Productia interna Import 61. . din punct de vedere valoric.

3 alin. Ajustarea preturilor cu ridicata si amanuntul se face la o devalorizare mai mare de 5%. inclusiv ambalajul de conservare si transport”.Rezulta o metodologie de calcul diferentiata pentru produsele medicamentoase din productia interna si cele din import. Adaosul comercial se stabileste diferentiat: . si anume: P1 = P0 (1 + YCV X K) In care: P1 = limita maxima a pretului cu ridicata. aceasta regasindu-se numai la nivel central. . La preturile cu ridicata astfel formate se aplica adaosul comercial. cuprins intre 7% si 33%. determinat conform prevederilor art.numar foarte mic de inspectori. dupa urmatoarea formula: Y = Vn1 – Vn0 / Vn0 unde: Vn1 = valoarea parametrului la data ajustarii. Din analiza indicatorilor. s-au desprins urmatoarele dificultati cu care se confrunta sectorul farmaceutic: 1. YCV = parametrul de ajustare.36/2001. conditia de livrare este “franco depozitul importatorului.pentru medicamentele din productia interna conditia de livrare este “franco gara de destinatie”. ajustarea acestora facandu-se dupa o formula unitara. 32 In domeniul productiei locale se evidentiaza: lipsa unei sustineri financiare din partea statului. ceea ce face ca pana la finele anului 2001. si indeosebi ai celor referitori la activitatea farmaceutica. Vn0 = valoarea parametrului la data ajustarii precedente. cei care au realizat un procent de . care reflecta avantajul consumatorilor. nu si in teritoriu. instruire continua si salarizare corespunzatoare a acestuia. durata relativ mare (uneori peste 2 ani) a autorizarii de punere pe piata a medicamentelor. K = coeficientul de corectie a parametrului de ajustare. . In domeniul activitatii de supraveghere a unitatilor farmaceutice se remarca: . .(3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. P0 = nivelul pretului cu ridicata la precedenta ajustare. .pentru medicamentele din import. recuperarea cu intarziere a banilor de la beneficiari.lipsa unui statut al inspectorului implicat in activitatea de supraveghere care sa evidentieze caracterul special al acestei functii si sa stabileasca un sistem institutionalizat de recrutare.activitatea serviciului pentru stupefiante si psihotrope este realizata de o singura persoana in conditiile in care problemele ridicate de toxicomanie si de trafic ilicit de droguri sunt in crestere. termen prea scurt pentru implementarea integrala a Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. 2.lipsa unei legi a functionarii farmaciei si drogheriei.

lipsa unor actiuni coerente de promovare a utilizarii rationale a medicamentulu prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice.supradimensionarea listei de medicamente compensate ceea ce duce la costuri ridicate si sincope in rambursarea catre beneficiar a costurilor de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. centrele in care se desfasoara sunt putine la numar. . protectia mediului si pentru promovare. fapt care intarzie finalizarea lor si punerea pe piata a produselor (capacitatea medie de studiu este de aproximativ 30 studii / an).- - implementare a regulilor cuprins intre 50% – 80%. . sa nu poata realiza deplina implementare. a tendintelor morbiditatii si nevoilor terapeutice. . In domeniul autorizarii de punere pe piata: . . In domeniul disponibilitatii si accesibilitatii medicamentului: . 4.inexistenta criteriilor geografice si demografice la infiintarea farmaciilor publice duce la aglomerarea farmaciilor in mediul urban in defavoarea mediului rural. in conformitate cu cerintele Parlamentului European si ale CE (Regulamentul nr. 141/2000). este necesara reglementarea acestui aspect. iar investitiile umane si materiale sa nu-si atinga finalitatea. In ceea ce priveste prescrierea rationala a medicamentelor se remarca lipsa unor programe coerente de formare continua a profesionistilor care prescriu si elibereaza medicamentele.lipsa unui sistem informational national privind consumul si miscarea medicamentelor conduce la imposibila apreciare a nivelului consumurilor.modificarea periodica a reglementarilor in procesul de armonizare a legislatiei cu cea a UE.numar insuficient de evaluatori la nivelul Departamentului de evaluare-autorizare din cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului determinat de salarizarea descurajanta. 6. .necorelarea resurselor financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cu necesarul real de medicamente al populatiei. costuri ridicate pentru efectuarea studiilor de bioechivalenta pentru produsele generice.lipsa serviciilor farmaceutice in mediul rural si zonele defavorizate influenteaza negativ accesibilitatea si disponibilitatea medicamentelor. Intrucat taxa de participare nu reprezinta o garantie de buna executie.insuficienta cunoastere a activitatii de autorizare de punere pe piata de catre reprezentantii producatorilor romani si straini. achizitia de noi medicamente prin licitatie la nivelul spitalelor este ingreunata de taxele de participare foarte mari (prohibitive) pentru producatorii şi distribuitorii autohtoni.lipsa unei liste a medicamentelor esentiale dupa model OMS care sa stea la baza elaborarii listelor medicamentelor din sistemul asigurarilor de sanatate.lipsa unei reglementari nationale privind asigurarea medicamentelor orfane. lipsa prevederilor legale privind substitutia generica. . . Sistemul actual de calcul si avizare a preturilor produselor medicamentoase genereaza o serie de dificultati: 33 . . in formula de calcul a pretului medicamentelor romanesti nu sunt prevazute cheltuieli de cercetare-dezvoltare pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de Fabricatie. mai ales in conditiile in care plata se face in limita fondurilor alocate (plata incerta ca timp si valoare). 5. 3.

iar pentru produsele din tara dupa 45 de zile. regulile de buna practica. elaborarea listei medicamentelor compensate. . .- necorelarile legislative privind organismele abilitate sa reglementeze preturile medicamentelor: . Stabilirea strategiei privind imbunatatirea activitatii in domeniul medicamentului III.modul defectuos de constructie a grilei valorice pentru preturi si nivelul subevaluat al preturilor propuse. . asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate.1. autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase. in conditiile in care se trece la conversia celorlalte valute in EUR.109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2.36/2001. in sensul implementarii conditiilor GMP pentru producatorii romani. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor: 34 asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente.V.36/2001.limitarea posibilitatilor de ajustare a preturilor doar la importurile efectuate in dolari S. Definirea obiectivelor III.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.mecanism de avizare a preturilor redundant si costisitor.669/2001 nu tin cont de Hotararea Uniunii Europene 89/105/EEC. ce reglementeaza transparenta masurilor privind pretul produselor medicamentoase de uz uman si inscrierea lor in scopul sistemului national de asigurari de sanatate. III. cat si Hotararea Guvernului nr.. armonizarea cu cerintele Uniunii Europene: inspectia farmaceutica. dupa cum prevede Ordonanta Guvernului nr. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. la medicamente din import plata facandu-se in momentul importului conform Declaratiei vamale de import. .36/2001 cat si Hotararea Guvernului nr. la medicamentele din import fata de medicamentele din productia interna. . reglementarea circulatiei medicamentelor orfane.modul de plata discriminatoriu aplicat pentru plata T. .dimensionarea si ajustarea insuficienta a marjei de risc valutar. inclusiv reglementari privind donatiile de medicamente. III.A.152/1999. 1. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Politica Nationala a Medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor domenii: III. elaborarea listei medicamentelor esentiale. sustinerea industriei locale.669/2001 nu tin cont de competentele prevazute in art.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.A.U.. .1.2. statutul inspectorului.dimensionarea necorespunzatoare a cotelor de adaos comercial. cu completarile si modificarile ulterioare. 1. . .asimilarea operatiei de stabilire a preturilor produselor medicamentoase din import nou autorizate cu operatia de ajustare a preturilor produselor aflate pe stoc.

sub prestare de juramant.1. elaborarea ghidurilor terapeutice. imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor.4. compensarea in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate. III. in activitatea de inspectie farmaceutica.1. Sustinerea industriei locale Asigurarea populatiei Romaniei cu medicamente cu calitatea. informarea automedicatia. in cantitatile necesare si la preturi accesibile nu poate fi realizata fara o industrie locala puternica. Regulile de buna practica sunt elaborate cu scopul de a stabili principiile si liniile directoare obligatorii care reglementeaza domeniul de aplicare. prelevarea de probe pentru analize s. Incurajarea consumului rational de medicamente formarea continua a farmacistilor. Definirea.1.1. in scopul asigurarii conditiilor pentru implementarea Regulilor de Buna Practica de 35 . medicilor.1. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi.1. finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentului în sistemul de sănătate).2. relatia medic – farmacist – pacient. cu rol consultativ. Strategia de sustinere a industriei locale trebuie sa includa: sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice producatoare de materii prime utilizate in industria farmaceutica. a respectarii Regulilor de buna practica in activitatile din domeniul medicamentului si crearea unui corp de specialisti raspunzatori. III.3. de supravegherea produselor medicamentoase. siguranta si eficacitatea dovedite.1.a.1. Colegiul farmacistilor este in mod obligatoriu implicat. Inspectia farmaceutica si statutul inspectorului Scopul activitatii de inspectie farmaceutica este supravegherea calitatii. publicului – III. Imbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic. sigurantei si eficacitatii produselor medicamentoase pe parcursul urmat de acestea de la cercetare – fabricatie si pana la utilizatorul final. armonizarea cu cerintele UE III.III.1. Institutiile implicate in activitatea de inspectie sunt: Ministerul Sanatatii si Familiei – Directia Generala Farmaceutica – Serviciul de inspectie farmaceutica si Agentia Nationala a Medicamentului – Departamentul de inspectie farmaceutica.

III. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase este atributia Agentiei Nationale a Medicamentului. De asemenea. Aceasta lista se revizuieste si adapteaza periodic in raport cu datele statistice mentionate si cu progresele specifice in domeniul medicamentului. la zi.1. Lista revizuita a medicamentelor esentiale se va baza pe ghidurile terapeutice pentru asistenta primara si spitaliceasca de Comitetul de experti pentru elaborarea acestor ghiduri.elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a) metodologia de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele romanesti in raport cu cele de import. privind consumul de medicamente in stransa corelatie cu morbiditatea. . . .identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor medicamentoase romanesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului implicat. in detrimentul zonelor rurale defavorizate sau izolate. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor In scopul cresterii disponibilitatii calitative (forme farmaceutice) si cantitative a medicamentelor este necesara elaborarea listei nationale a medicamentelor esentiale care. siguranta si eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a medicamentului si nu se poate realiza decat in baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internationale. medicamente aferente celei mai des intalnite patologii in randul populatiei respective.realizarea unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si Familiei.2. politic si financiar. va include acele medicamente menite sa satisfaca nevoile majoritatii populatiei. Gradul de accesibilitate a medicamentelor este influentat de pretul medicamentelor si cuantumul de resurse financiare alocate din bugetul asigurarilor de sanatate cheltuielilor 36 . se poate realiza prin crearea unor facilitati adecvate . in conformitate cu conceptul OMS. se va elabora o lista minima obligatorie de medicamente corelate cu necesitatile de tratament aferente patologiei zonei respective. comitet independent profesional. se impune a fi stabilita prin elaborarea reglementarilor specifice.3.intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor romanesti. III. Uniformizarea repartitiei teritoriale pe criterii geografice si demografice a unitatilor de distributie (farmacii si depozite) in scopul evitarii concentrarii acestor zone urbane.Fabricatie si a celor pentru materiile prime.1. Lista medicamentelor esentiale va avea la baza date statistice oficiale. Industria Farmaceutica si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. b) substitutia generica: .1. Autorizarea de punere pe piata Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea.

cai de informare independenta privind medicamentele si buletine informative.elaborarea si publicarea anuala a unui Index oficial al medicamentelor (Nomenclator). eficacitatea. Agentiei Nationale a Medicamentului. III.1. . eliberarea corecta a medicamentelor. dezvoltarea si modernizarea unui „Cod de Etica pentru practicienii farmacisti“. Colegiilor Medicilor si Farmacistilor. riscurile si beneficiile. OTC-uri). .4. Incurajarea consumului rational de medicamente Utilizarea rationala a medicamentului trebuie sa fie dezideratul oricarui sistem de sanatate si trebuie sa se bazeze pe: . La ora actuala. in Romania exista urmatoarele prioritati in domeniul utilizarii rationale a medicamentului: .eficientizarea inspectiei de farmacie .crearea de programe de formare continua pentru medici si farmacisti care sa vizeze utilizarea rationala a medicamentelor. Definirea. .3. Acestea trebuie sa fie accesibile tuturor profesionistilor implicati. durata si costurile aferente tratamentului medicamentos respectiv. imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi a medicamentelor 37 - . la momentul oportun.1.prescrierea rationala a medicamentelor.pentru medicamente. . - Incurajarea utilizarii rationale a medicamentelor trebuie sa revina Universitatilor de Medicina si Farmacie.Promovarea automedicatiei corespunzatoare si prevenirea automedicatiei necorespunzatoare prin: publicarea listelor de medicamente clasificate dupa modul de eliberare (prescriere. a medicamentelor cu calitate dovedita. Asociatiilor Producatorilor de Medicamente. dozarea. Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. care sa ia in consideratie conditiile clinice. educarea populatiei in privinta utilizarii rationale a medicamentelor si automedicatiei . Acest cuantum ar trebui strict corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. disponibilitatea.Promovarea utilizarii rationale a medicamentului prin ghiduri de prescriere si ghiduri terapeutice. III.

.monitorizarea in prima etapa a consumului calitativ si cantitativ de medicamente si ulterior. Stabilirea unei politici de preturi realiste reprezinta expresia finala a competitiei. formarea Comitetului economic de lucru. controlul lor.Un element esential al politicii de sanatate a unei tari il reprezinta finantarea cheltuielilor de sanatate. respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. cat si in lista vizand bolile cronice. terapeutice si economice in limita fondurilor colectate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si in functie de prioritatile de sanatate stabilite. In privinta politicii de preturi si de rambursare. - - 38 . . necesitatea existentei unui singur organism de stabilire a preturilor unitar pentru toate produsele medicamentoase. eliminarea paralelismului finantarii medicamentelor cuprinse atat in programele nationale de sanatate. precum si protectia sociala acordata. politica de preturi trebuie sa fie reglementata astfel incat sa asigure dezvoltarea unei competitii corecte. .stabilirea procentelor de compensare in functie de aceleasi criterii.152/1999. exprimand modul in care medicamentul este disponibil.dimensionarea listelor medicamentelor eliberate cu si fara contributia asiguratilor pe baza criteriilor transparente si profesionale.alocarea unui procent din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii si Familiei corelat cu necesarul real de medicamente al populatiei. cu implicarea tuturor autoritatilor ce participa la formarea si avizarea preturilor.monitorizarea preturilor si a consumului de medicamente la nivel national in scopul fundamentarii deciziilor ulterioare privind politica de preturi si cuantumul de compensare. Romania se gaseste intr-un proces de schimbari majore si rapide. o pondere importanta revine medicamentelor. . liberalizarea preturilor pentru produsele OTC. stabilirea unei cote destinate medicamentelor utilizate in spitale din bugetul global al acestora. in a doua etapa. gradul de accesibilitate si suportul pentru dezvoltarea industriei locale. sunt propuse urmatoarele masuri: . Nivelul de dezvoltare al economiei influenteaza si chiar determina alegerea sistemului de finantare a cheltuielilor in domeniul sanatatii. In scopul remedierii deficentelor existente in sistemul de rambursare. ce va furniza datele Comisiei Economice. In cadrul general de promovare a politicii nationale a medicamentului.152/1999 . Pretul reprezinta in final una dintre parghiile prin care Ministerul Sanatatii si Familiei reglementeaza politica sa de sanatate. amendarea Proiectului de lege pentru adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. avand in vedere caracterul duplicitar al celor doua acte normative. in vederea stabilirii si avizarii preturilor. din care. finantarea si rambursarea acestora. creandu-se in acest fel premisele pentru formarea Comisiei Economice de Preturi.36/2001 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

-

transparenta sistemului legislativ si a sistemului de preturi prin publicarea periodica a cataloagelor de preturi, cointeresarea farmacistului in vanzarile medicamentelor cu preturi mici, stimularea acestuia prin cota de adaos comercial, care poate fi aproximativ egala pe fiecare transa valorica;

- crearea unui sistem unitar de control al preturilor, atat pentru medicamentele din productia interna, cat si pentru cele de import, in asa fel incat acesta sa nu poata restrictiona libera circulatie a marfurilor (produselor medicamentoase), desideratul fiind realizabil cu sprijinul Comisiei de transparenta; - in vederea armonizarii legislatiei, se impune aplicarea prevederilor directivei UE 89/105 privind transparenta masurilor care reglementeaza preturile si politica de compensare a produselor medicamentoase (in sistemul national de asigurari de sanatate) prin infiintarea Comisiei de transparenta prin ordin al ministrului sanatatii si familiei. III.2. Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului Planul de actiune prioritar pentru implementarea Politicii Nationale a Medicamentului este prezentat sub forma de tabel, care cuprinde definirea obiectivului strategiei, sarcina consecutiva, responsablitatea, durata de rezolvare, rezultatele asteptate, cuantificarea rezultatelor si indicatori de urmarit, natura costurilor suplimentare necesare rezervarii sarcinilor, resursele financiare posibile, constrangerile derivate. Acest plan de actiune este prezentat sub forma de anexa (Anexa 1). Glosar de termeni - OTC (Over the Counter): produse medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală; - GMP (Good Manufacturing Practices): Reguli de Bună Practică de Fabricaţie (RBPF)

39

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
– SINTEZA – Din studiul statisticilor in domeniu, elaborate de institutiile specializate la nivel national, se observa ca pentru materialele sanitare codate comercial CAEN 3310, la nivelul anului 2000, gradul de acoperire al consumului intern este de 13.5%. Tendintele pe termen mediu si lung sunt de 29.5% la finele anului 2005 si, respectiv, 35.9 %la nivelul anului 2010.Cifrele de mai sus reprezinta gradul de acoperire a consumului intern din resurse de productie ale economiei romanesti. Aceasta perspectiva ne face sa ne focalizam strategiile pe termen mediu si lung pe achizitie de pe terte piete . Necesitatea acoperirii cerintelor trebuie bazata pe pozitia de piata a ofertantilor, indicator ce ne da informatii multiple, validate de mecanismele economice. Distingem astfel ca operatori de piata: - Furnizorii; - Casele Judetene de Asigurari de Sanatate; - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate; - Unitatile sanitare beneficiare. Strategia de achizitie cuprinde urmatorii pasi: 1. Listarea firmelor care au operat pe codul CAEN 3310 la nivelul anului precedent (baza de date la Ministerul Industriei si Comertului). 2. Ordonarea ascendenta functie de cantitatile livrate /produs - ne da imaginea asupra cotei de piata a furnizorului/produs. 3. Casa Judeteana de Asigurari isi construieste necesarul si incheie cu Casa Nationala contract pentru furnizarea de materiale sanitare. 4. Casa Nationala organizeaza achizita pe baza necesarului din teritoriu (contingent). Firmele care opereaza pe codul CAEN 3310 interesate, liciteaza cota de piata pentru anul in curs functie de pret specificatie tehnica etc. 5. Firmele castigatoare contracteaza structura de produse cu unitatile sanitare care au contract cu casa prin casele judetene de asigurari carora le revine obligatia de monitorizare a derularii livrarilor contingentate si termenii contractuali. 6. Firmele castigatoare vor beneficia de decontare directa cu casele de asigurari judetene. 7. Livrarile se fac de catre furnizor in conditia „ franco beneficiar” pe baza comenzilor - in limita contingentului, vizate de Casa Judeteana de Asigurari. 8. Pentru cererile ce depasesc nivele contractate , unitatile sanitare vor organiza achizitia in conformitate cu prevederile legii, relatia contractuala si de decontare fiind furnizor – unitate sanitara. 9. Licitatiile se fac anual. Dimensionarea cantitativa si sortimentala se realizeaza pe baza necesarului contractat de fiecare Casa Judeteana cu Casa Nationala. Avantajele acestei strategii se regasesc in primul rand in modul de fundamentare a ofertei pornind de la date reale de piata libera, canalizate spre un interes polarizat ca structura si pret prin metode ce stimuleaza - ce-i drept indirect - indigenizarea necesarului national. Primul efect este reducerea de pret, dar efectele ulterioare sunt cu mult mai importante si se concretizeaza in stimularea productiei interne.

40

STRATEGIA NATIONALA IN DOMENIUL MATERIALELOR SANITARE
(1) Scurtă prezentare a sectorului. Locul şi rolul în cadrul industriei şi al economiei MATERIALELE SANITARE sunt cuprinse in sectorul industrial APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE care în codificarea Activităţilor Economiei Naţionale - CAEN - cuprinde clasa CAEN 3310: Producţia de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE, respectiv Fabricarea de echipamente medicale şi chirurgicale şi dispozitive ortopedice. Sectorul industrial CAEN 3310 este reprezentat de produse, tehnologii şi servicii medicale realizate în cca. 105 agenţi economici din care peste 20 sunt producatori de materiale sanitare. Ponderea sectorului industrial CAEN 3310 în PIB-ul industriei CAEN 33 a cunoscut o scădere majoră, de la 0,223 la 0,0622, în perioada 1991–1994, o dată cu scăderea drastică a întregii industrii şi economii româneşti, iar în perioada 1995–1996 a cunoscut o creştere lentă (nesemnificativă), după care în perioada 1997–2000 a avut o pondere tot mai minoră, dar cvasiconstantă, situaţie motivată şi de pătrunderea agresivă şi necontrolată a produselor medicale străine pe piaţa românească. Producţia industrială a sectorului industrial în perioada 1990–2000 a cunoscut o scădere majoră, de la cca 139,35 mil. $ la nivelul anului 1990, la cca 17,26 mil. $ la nivelul anului 1993, după care a avut o creştere lentă, până în 1996, ajungând la cca 33,26 mil. $, după care a urmat o scădere uşoară, ajungând la cca 22,98 mil. $ în anul 2000. Personalul angajat în sectorul industrial CAEN 3310 a cunoscut, în perioada 1990– 2000, o scădere majoră, de la 4325 persoane la 1296 persoane în anul 2000, această situaţie datorându-se scăderii producţiei industriale, restructurării societăţilor comerciale aferente şi emigrării masive a specialiştilor (ingineri, cercetători). Plecându-se de la momentul actual al INDUSTRIEI, de ajustare sectorială, fie prin restrângeri de activităţi, fie prin modernizare şi/sau dezvoltare, industria APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE - CAEN 3310 se caracterizează ca fiind necesară într-o verigă structurală şi funcţională pentru asigurarea sănătăţii populaţiei în ansamblul său, evidenţiindu-se, mai puţin prin ponderea valorică şi mult mai mult prin gradul său de compatibilitate şi de monitorizare a sănătăţii populaţiei. Sectorul industrial CAEN 3310, este o componentă importantă a industriei MECANICĂ FINĂ [Aparate şi Instrumente Medicale, de Precizie, Optice şi Ceasornicărie – CAEN 33], caracterizat printr-o pondere mai redusă în valoarea producţiei industriale dar printr-o ofertă tehnică valoroasă, sub aspect calitativ, cu o poziţionare competitivă, dependentă de capacitatea de ajustare la cerinţele pieţei şi condiţionată de relansarea mai multor sectoare industriale (energia electrică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, informatică, combustibil nuclear etc.). Industria MATERIALELOR SANITARE este, în esenţă, o industrie utilă şi indispensabilă asigurării sănătăţii populaţiei prin realizarea unor produse medicale necesare sectorului sanitar prin conectarea la marile tendinţe tehnologice şi tehnice ale industriei similare europene şi mondiale. (1) Evoluţia restructurării sectorului. Principalii factori care au influenţat evoluţia acestuia A) Evoluţia restructurării sectorului: 41

apreciere globală performanţe (72. pe de o parte ca urmare a schimbării sistemului economic. politicile şi căile de derulare. 42 . a ajuns la o menţinere constantă începând cu anul 1999. ergonomie (65%). prin asimilarea proiectării asistate pe calculator şi prin introducerea de elemente. ce au prevăzut diferenţiat strategiile. nivelul tehnic al produselor a fost îmbunătăţit pe linia caracteristicilor constructiv-funcţionale şi a performanţelor tehnice. (d7) forţa de muncă. (d2) ponderea firmelor mici şi mijlocii din totalul de 105 agenţi economici a ajuns la 93. iar dinamica preţurilor indigene este definită printr-un indicator de creştere foarte mare . în comparaţie cu nivelul mondial de referinţă (100%). precizie (70%).5% la nivelul anului 2000. acesta fiind mult inferior gradului de încărcare al anului 1989 (100%). (d5) gradul de vânzare a unor dotări tehnologice neperformante sau trecerea lor în conservare este mare şi tinde spre finalizarea acestora. raportat la nivelul preţurilor practicate pe plan european / internaţional este într-o dispersie de cca (55–80%). cunoaşte. continuă. grad de automatizare redus. componente şi subansambluri din import. greutăţii în aprovizionare cu materii prime şi materiale. iar pentru tehnologii.272). (c) Nivelul preţurilor produselor sectorului industrial CAEN 3310.5%) şi raport performanţă / preţ (1. dar şi pe linia calităţii de materii prime. (d4) gradul de vânzare a unor active neproductive este mare şi tinde spre valorificarea lor. performanţă hard (70%).8% la nivelul anului 1994.5%). a desprinderii de capacităţi reprofilate în alte societăţi. precum uzura fizică şi morală (60–80%). pentru produse praguri joase. nivel de preţ (67.3% la nivelul anului 2000.(a) Evoluţia capacităţilor de producţie din sectorul industrial CAEN 3310 este exprimată prin gradul de acoperire (încărcare).5%). Această situaţie a fost în concordanţă cu scăderea drastică a economiei în general şi a producţiei industriale în special. (d6) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie în funcţie de cerinţele pieţei este într-un proces continuu în fiecare societate comercială.. (b) Evoluţia nivelului tehnic al produselor şi tehnologiilor. ca urmare a lipsei de comenzi. când a început să aibă o creştere lentă.31–0. echipamente tehnologice universale şi cu grad scăzut de automatizare etc. blocajului financiar. lipsei investiţiilor etc.9%. a pătrunderii masive a produselor medicale străine. dependabilitate (70%). ca extindere nomenclator (62. ale redresării.4% societăţi comerciale micro şi mici şi la 4. datorită abordării unei concepţii noi în proiectare. (d) Caracterizarea restructurării se sintetizează astfel: (d1) gradul de privatizare al sectorului este de cca 93. (d3) gradul de desprindere sau divizare de capacităţi de producţie este din ce în ce mai mare. materiale şi semifabricate. ajungând la cca 23. B) Principalii factori care au influenţat evoluţia sectorului industrial (b1) schimbarea sistemului economic şi durata lungă a perioadei de tranziţie către economia de piaţă. a înfiinţării de noi societăţi (IMM-uri) etc. până la 43. duratei mare de asimilare a produselor. gamă sortimentală (65%). pe de altă parte.7% societăţi comerciale mijlocii. uzurii tehnologice de fabricaţie. Cu toate acestea. (b2) programe de guvernare elaborate într-un mediu de alternanţă politică. în sectorul industrial. ponderea societăţilor comerciale mari este de 1. nivele scăzute.

faţă de 1997. (b5) politica de supravieţuire a societăţilor comerciale. după care cunoaşte o scădere uşoară până în anul 2000. la cca. (d) Gradul de acoperire al consumului intern privind sectorul industrial CAEN 3310 este exprimat prin valori scăzute.98 mil.121. pe toată perioada 1993–1998.570 miliarde lei) la nivelul anului 2000 şi reprezentând un procent de 16.6% în 1998. până în anul 2000. ce au determinat polarizarea "potenţialilor" oameni de afaceri şi "falimentarea" firmelor mici şi în special a IMM-urilor.8 % în 2000 faţă de 1999. şi de cca 150% faţă de 1997. suprapuse cu întârzierea adoptării reglementărilor comunitare europene privind circulaţia produselor. cât şi capacităţile tehnologice şi de producţie ale societăţilor comerciale cu răsfrângere imediată asupra stării societăţii). la cca 112. cu generarea procesului de migrare a specialiştilor în străinătate. Priorităţi pentru viitor (A) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000 Diagnoza sectorului industrial CAEN 3310 se caracterizează astfel: 43 . aplicat societăţilor comerciale din profil. la nivel de societate şi la nivel instituţional (ce au determinat involuţii privind ciclul de fabricaţie al produsului. (b) Evoluţia exportului privind sectorul CAEN 3310 cunoaşte aproape o stagnare până în 1992.6% faţă de 1998 şi la cca 91.. ajungând la nivelul anului 2000 la cca 152. acesta scăzând continuu din anul 1996. (b7) decapitalizarea şi blocajul financiar. la produsele sectorului industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere continuă pe toată perioada.5%.35 milioane $ (3. ajungând la cca 108. (2) Evoluţia principalilor indicatori pe perioada 1989–2000 (a) Evoluţia producţiei industriale a sectorului CAEN 3310 cunoaşte o scădere majoră. şi în conformitate cu standardele / normele UE.52%. (b9) deficienţe ale legislaţiei interne. $ (498. $.9% faţă de 1996. (b4) nivelul neperformant şi modelul vechi al managementului. (b10) lipsa unei dotări tehnice şi tehnologice a societăţilor comerciale la nivelul corespunzător cerinţelor tehnico-tehnologice ale produselor pe piaţa internă şi externă. (b3) distorsiunile proceselor economice.relansării economice şi ale integrării în U. cu mici fluctuaţii. când ajunge la o valoare de cca 13. ajungând în anul 1998 la o creştere de cca 192.E. ceea ce arată o integrare substanţială a inteligenţei şi a valorificării superioare a materiei şi materialului.119 mil. 22. (b8) practicarea de creditări restrictive şi selective privind însăşi creditarea şi nivelul dobânzilor bancare. după care urmează o creştere continuă. (3) Diagnoza sectorului pe perioada 1989–2000. adică la un procent de cca 662% faţă de producţia industrială a anului 2000. ajungând la cca 79. (e) Valoarea adăugată. de la 139.9% faţă de 1999. (c) Evoluţia importului privind sectorul industrial CAEN 3310 cunoaşte o creştere substanţială pe toată perioada 1993–2000.5 miliarde lei) la nivelul anului 1990. în perioada 1996–1997. (b6) lipsa unor investiţii proprii sau atrase (ce au determinat menţinerea în stare precară a tehnologiilor şi a dotărilor capacităţilor industriale şi afectarea capabilităţii tehnologice a acestora).

în continuare. în preţuri raportate. astfel. în creştere uşoară.89% în anul 1993.73% faţă de 1997 şi la cca 75% faţă de 1998.) la nivelul anului 1997 şi rămâne la aceeaşi valoare şi la nivelul anului 2000.25% în anul 1999 faţă de anul 1998.23% faţă de 1997. iar la nivelul anului 2000. capitalul social pentru sectorul industrial CAEN 3310 a ajuns la cca 75. (9) valoarea adăugată.33% în anul 2000 faţă de anul 1993.6% în anul 1993.52% în anul 2000. (7) gradul de acoperire al consumului intern este exprimat în procente. ceea ce arată că în România există piaţă.72% în anul 1997.8% faţă de 1997. la 81. la cca 111.c. la nivelul anului 1997. pe perioada 1990–2000. consumul intern este acoperit în mare parte din import. în 1999 la cca 110. în 2000 la cca 120. (5) ponderea exportului în cadrul sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut. la 112.2% faţă de 1997 şi la nivelul anului 2000.44% faţă de anul 1997. (3) numărul de personal a scăzut continuu pe toată perioada 1990–2000. (c2) modificarea / schimbarea structurii de fabricaţie. la 21.8% în 2000 faţă de anul 1999. în mod permanent.(1) capitalul social este în scădere din cauza schimbării structurii societăţilor comerciale (prin divizare. la cca 92. prin transfer tehnologic. adică la 60. 44 . (4) exportul în cadrul sectorului industrial CAEN 3310. la cca 89. în funcţie de cerinţele pieţei. în general.8% faţă de 1997.79% faţă de 1998 şi la cca 86. în 1998.1% faţă de 1999. la 151. o creştere lentă. deoarece consumul intern era. (6) importul de produse specifice sectorului industrial CAEN 3310 a cunoscut o creştere substanţială.16% faţă de 1997. (10) productivitatea. iar producţia internă nu satisface major consumul intern. în 2000 la cca 112. este în preţuri raportate. în 1999 la cca 48% faţă de 1998. cunoscând la nivelul anului 1997 un număr de cca 2. după care a urmat o scădere uşoară. (8) producţia industrială a cunoscut în general scădere bruscă la începutul intervalului 1990–1993. a avut o evoluţie ascendentă.52% în anul 2000. la 333. faţă de 1993. în 2000 la cca 85% faţă de 1999.9% faţă de 1999 şi la cca 97% faţă de 1997.66% faţă de anul 1998 şi la 80. la 91.8% faţă de anul 1998.5 miliarde lei (p. în general. la nivelul anului 1997. la 31. în 2000 la cca 98. ajungând în 1998 la 87. pe perioada 1990–2000. la 14.95% faţă de 1999.55% faţă de anul 1999. (c3) asimilarea în fabricaţie. la 24.27% în anul 1999 şi la 13. se constată că pe perioada 1999–2000 personalul s-a menţinut. ajungând la nivelul anului 1998 la cca 89. (2) cifra de afaceri este în scădere din cauza scăderii producţiei industriale a sectorului şi din cauza lipsei de comenzi de la beneficiari. ajungând în 1998 la cca 151. din ce în ce mai mici. se observă că.8% faţă de 1997. de la 5.134 persoane pe sectorul industrial CAEN 3310.8% faţă de 1997. la sectorul industrial CAEN 3310. la 21.96% în anul 1999. în 1999 la cca 97.32% faţă de 1999. ajungând la nivelul anului 1999. în scădere.75% faţă de anul 1997. cu abateri pozitive la nivelul anilor 1994–1997. este. a variat de la 236% în 1995. în 1999 la cca 130. prin desprindere etc. (B) Priorităţi pentru viitor: (c1) creşterea ponderii produselor inteligente şi informatice. cca 1226 persoane. de la 27. la cca 103. în mare parte. la 156. la sectorul industrial CAEN 3310.). a produselor rezultate din cercetare-dezvoltare. practic capitalul social a scăzut în 1998 la cca 81. acoperit din acesta.2% faţă de 1997.6% faţă de 1998.08% în anul 1996.

determinat de gradul inteligent / productiv accentuat de prelucrare a materiei şi materialului. a strategiei sectorului industrial CAEN 3310. (c8) continuarea selectării nomenclatorului de produse .. (a2) activitatea de inovare tehnologică şi a schimbului internaţional de tehnologii. consum. la producţie.. (c) creşterea cererii aparente pe plan mondial şi european. (c9) continuarea mutaţiilor în structurile de producţie ale firmelor în domeniu..E.U. (4) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă. pentru sprijinirea "sănătăţii economiei" în ansamblul său şi "sănătăţii societăţii". implicit.U. conjunctura internă) este sintetizată astfel: (a) conjunctura pieţei mondiale determină evoluţia generală a economiei şi a sănătăţii populaţiei prin: (a1) aportul însemnat de valoare adăugată. (i2) sprijinirea financiară (a României). în sensul creşterii orientării spre categoriile de produse medicale..U. (g) triada mondială este în principal "producătorul" şi "consumatorul" produselor medicale. (c5) îmbunătăţirea şi modernizarea mediului de afaceri.A.E. (e) evoluţia pozitivă a U. (c13) asigurarea dezvoltării complementarităţii domeniului românesc faţă de domeniul similar al U. (c10) dezvoltarea permanentă a pieţelor noi.E. (c7) dezvoltarea nomenclatorului de produse cu nivel tehnologic şi informaţional ridicat. (a4) gradul relativ înalt de maturizare a pieţelor din majoritatea statelor puternic industrializate. (c11) asigurarea adaptării standardelor/normelor europene/internaţionale corespunzătoare produselor şi serviciilor din sectorul industrial CAEN 3310.. faţă de polii mondiali S. conjunctura internă) (A) Tendinţa de evoluţie a sectorului generată de factori externi şi interni (conjunctura externă. (c12) alinierea rapidă a produselor şi serviciilor româneşti aferente sectorului industrial CAEN 3310 la nivelul de calitate U.E.(c4) asigurarea instruirii / specializării personalului pentru activităţi de excelenţă în domeniu. şi Japonia. şi de inovaţia tehnologică. în triada S. (i) exigenţe impuse de integrarea europeană manifestate de următoarele tendinţe: (i1) cererea este legată de nevoia de mai multă îngrijire şi de creşterea graduală a nivelului veniturilor U.E.U. (f) ritmul de creştere al pieţei produselor medicale este sensibil mai mare pentru U. integrarea în U.Japonia . (c6) integrarea inovării şi înnoirii tehnologiei medicale de fabricaţie şi de diagnosticare şi monitorizare a sănătăţii. (d) creşterea rolului şi ponderii U. 45 .A . depăşind în procente S.E. (h) obligativitatea adaptării standardelor internaţionale pentru sprijinirea pătrunderii produselor româneşti pe piaţa internaţională / europeană. dependentă de demararea strategiilor la U.E.A. (b) globalizarea economică şi globalizarea pieţei de desfacere. integrarea în U.E. şi Japonia.E. şi. export şi import. (a3) necesitatea unor investiţii specializate din exterior.E.

46 . ca principal segment de piaţă. necesare retehnologizării societăţilor comerciale.(i3) asimilarea legislaţiei comunităţii europene deschide reale perspective de atragere a investiţiilor străine.2) promovarea îmbunătăţirii calificării tehnice a personalului. propuneri şi măsuri principale. (b2) ritmul accelerat de absorbţie şi valorificare a rezultatelor C-D-I. (a3) acordarea de fonduri investiţionale. (b8) apariţia de norme şi legislaţii noi. compatibile cu susţinerea dezvoltării domeniului aferent sectorului industrial (legea parcurilor industriale etc. (a1.1) intensificarea cererii interne. (6) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung (avantaje comparative şi competitive. (i4) efectele ciclurilor economice europene. direcţii. realizarea de pieţe noi. este sintetizată astfel: (b1) derularea strategiilor naţionale cu posibilitatea integrării domeniului aferent sectorului industrial CAEN 3310. (a2. (b7) obligativitatea respectării normelor şi reglementărilor privind siguranţa şi sănătatea omului. (B) Tendinţa de evoluţie a sectorului.3) realizarea sistemului investiţional propriu fiecărei firme/societăţi comerciale. corelaţia cu alte sectoare economice) (A) Elemente de bază ale strategiei pe termen mediu şi lung: consolidarea şi dezvoltarea firmelor şi creşterea competitivităţii prin: (a1) activizarea mediului de afaceri pentru dezvoltarea cererii interne.3) promovarea şi perfecţionarea managementului operaţional şi strategic. (a2. mediu favorizant al dezvoltării sectorului industrial cu noi produse / tehnologii.2) dezvoltarea produselor pentru export. (a2) dezvoltarea şi creşterea capacităţii concurenţiale a firmelor/societăţilor comerciale prin: (a2.) (5) Elemente de bază ale politicii sectoriale pe termen mediu şi lung (obiective.4) promovarea C-D-I aplicative prin susţinere financiară din surse publice şi atrase. (a1. mai ales prin atragerea de specialişti tineri. căi) (A) Obiective majore (a1) maturizarea şi dezvoltarea structurilor de producţie prin: (a1. menţinerea debuşeelor de piaţă. (a1. generată de factori interni (conjunctura internă). (b6) dezvoltarea accelerată a proprietăţii private în domeniul produselor şi serviciilor medicale. direcţii de evoluţie a principalelor activităţi / subsectoare.1) finalizarea procesului de privatizare şi reformă. (a2) acordarea de facilităţi pentru rezultate competente obţinute la manifestări internaţionale.

(b3) utilizarea de materiale noi şi performante. prin mutaţii europene / internaţionale de tehnologii şi produse specifice domeniului. (A) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2001–2005 47 . de centre de marketing strategic. a unor împrumuturi bancare (interne / externe). 133 / 2000 privind dezvoltarea IMM. (c6) promovarea programelor naţionale de C-D-I.. (b4) modernizarea tehnologiilor. (b9) dezvoltarea sistemului informatic şi informaţional. de holding-uri / asociaţii / concerne. cu asigurare de aport tehnologic. (f4) sprijinirea programelor de C-D prin elaborare de proiecte aferente domeniului. (b6) integrarea sistemului CAD/CAM. (c7) absorbţia. (a6) facilitarea de spaţiu şi fonduri. (b2) integrarea tehnicii de calcul. (B) modernizarea proceselor şi tehnologiilor prin: (b1) proiectarea asistată pe calculator. de parcuri tehnologice. Legea parcurilor tehnologice etc. din partea guvernului. Legii nr. Directiva de protecţie a consumatorilor. (C) accelerarea procesului de privatizare prin: (c1) restrângerea grupelor de produse. (b8) utilizarea reingineeringului şi a ingineriei concurenţiale. (E) armonizarea cadrului legislativ şi instituţional privind aplicarea Legii nr. (f7) sprijinirea programului "Sănătate". (f5) acreditări de laboratoare şi sprijinirea activităţilor de încercări în domeniu. şcoli de afaceri etc. (a5) garantarea. (c2) formarea de IMM-uri noi. (c5) aplicarea legislaţiilor de politică regională. (b7) implementarea unui management tehnologic. (c3) încheierea privatizării. (b5) integrarea tehnologiilor curate şi "high tech".2 mld. de centre de excelenţă.(a4) facilitatea de cooperări. (f6) sprijinirea programului "High-Tech-Aparate şi Instrumente Medicale". (D) finalizarea alinierii la standardele internaţionale pentru produsele aferente domeniului. prin aplicarea legii.. (7) Prezentarea prognozei principalilor indicatori. (c4) organizarea de centre de profit. (f2) realizarea transferului tehnologic a rezultatelor C-D-I şi monitorizării transferului. (f3) dezvoltarea de noi forme de infrastructură.lei. privind înfiinţarea parcurilor tehnologice / ştiinţifice. (F) creşterea aportului C-D pentru susţinerea domeniului sectorului industrial prin: (f1) sprijinirea programelor de investiţii pentru cercetare. 176/ 2000 privind dispozitivele medicale care asigura armoniozarea cu directivele UE privind dispozitivele medicale. (f8) dimensionarea capacităţii de C-D şi sprijinirea cercetării cu fonduri în valoare de 42. tranzacţii externe ce vor determina dezvoltarea tehnologică a domeniului.

de la 3.8%.6%. (a5) personalul angajat va cunoaşte o creştere. cu cca 56. la cca 114. cu o rată medie anuală de cca 2.1) măsuri de politici neutrale: reglementări în domeniul calităţii şi protecţiei mediului.5%.9% la nivelul anului 2010.8%.7%. la cca 127.16% la nivelul anului 2006 la 35. în perioada 2006–2010. în perioada 2001–2005. cu un ritm mediu anual de cca 6. cu un trend mediu anual de cca 13. la cca 114. pe toată perioada 2001–2005. 48 .7%. (b2) producţia industrială va creşte pe perioada 2006–2010 la cca 139%. cu un ritm mediu anual de cca 6%. cu un ritm mediu anual de cca 4. (a4) importul va fi în scădere substanţială. selecţionarea grupelor de produse. (a3) exportul va fi în creştere.27% la nivelul lui 2005. adică cu un trend mediu anual de cca 11. implementarea managementului calităţii. pe perioada 2001–2005.26%. cu o rată medie anuală de cca 2.74%. (a8) gradul de acoperire al consumului intern. cu un trend mediu anual de cca 10.9% la nivelul lui 2001 la cca 8. la nivelul anului 2001.32%. (b6) productivitatea muncii va creşte. (b4) importul va fi în scădere substanţială. la cca 68.36%.52%. la cca 153% pe perioada 2006–2010. la cca 166% pe perioada 2001–2005. având nevoie de cca 20.9%. va creşte de la 21.3%. cu un trend mediu anual de cca 13.5 miliarde lei ca resurse financiare (de la buget şi atrase). sinteza resurselor necesare) (A) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen mediu cuprinde următoarele grupe de măsuri: (a1) grupa de măsuri pentru creşterea competitivităţii cuprinde: (a1. în perioada 2006–2010.6%. (b5) personalul angajat va creşte.6%. adică cu un ritm mediu anual de cca 5. în perioada 2006–2010 va creşte la cca 129.35%. (b3) exportul va fi în creştere. la cca 110. la 29. va creşte de la 15.13%. restructurarea activităţii industriale. (a2) producţia industrială va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 134.9%. (B) Prognoza principalilor indicatori pe perioada 2006–2010 (b1) cifra de afaceri. dezvoltarea şi stimularea investiţiilor. (a7) ponderea exportului în total (import + export) va fi în perioada 2001– 2005. instruirea şi aplicarea unui management modern şi operativ. (8) Sinteza programului strategic de evoluţie / dezvoltare a sectorului (principalele grupe de măsuri. cu un ritm mediu anual de cca 7.8%.(a1) cifra de afaceri va creşte pe perioada 2001–2005 la cca 121. la nivelul anului 2005. (b7) gradul de acoperire al consumului intern. pe perioada 2006–2010.8%.5%. (a6) productivitatea muncii va creşte.

simularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.1) măsuri de politici industriale: formarea de IMM-uri noi. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 3.1) măsuri de politici industriale: dezvoltarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". organizare "Centru de Marketing strategic" la nivel de grup societăţi comerciale. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 15. cu asigurarea aportului tehnologic. organizarea "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului. grupa de măsuri privind programul de dezvoltare a resurselor umane cuprinde: (a7. dezvoltarea de capacităţi şi abilităţi de atragere şi de utilizare a resurselor externe de finanţare a investiţiilor.1) măsurile: lansarea programului "High-Tech Aparate şi Instrumente Medicale". finalizarea privatizării societăţilor comerciale. finalizarea privatizării societăţilor comerciale cu capital încă neprivatizat. (a2. proiectarea de standarde EN/ISO şi alinierea acestora. cofinanţare de proiecte cu aplicaţii multiple.5 miliarde lei.1) măsurile: elaborarea suportului de curs pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului.7 miliarde lei. 49 . grupa de măsuri pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor cuprinde: (a2. organizare "Parc tehnologic pentru produse medicale "high-tech". având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 14 miliarde lei. realizarea în cooperări. lansarea programului "Relansarea Industrială în zone geografice defavorizate. grupa de măsuri de aliniere la standardele internaţionale cuprinde: (a4. benefice mai multor societăţi având nevoie de resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 12 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1.5 miliarde lei. organizarea de seminarii prin "Şcolii de Afaceri" pentru instruire / şcolarizare pe domenii specifice domeniului.1) măsuri de politici industriale: elaborarea unui program privind alinierea standardelor ISO/EN pe domenii.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: stimularea şi susţinerea dezvoltării de programe C-D.(a2) (a3) (a4) (a5) (a6) (a7) (a1.3) măsuri de politici industriale specifice: formarea de IMM-uri noi.2) măsuri de politici industriale specifice pe activităţi: susţinerea realizării de produse industriale tehnologice noi. lansarea programului "Transfer Tehnologic pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. proiectarea hard şi soft pentru modernizarea produselor şi tehnologiilor. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1 miliard lei.8 miliarde lei. grupa de măsuri de accelerare a procesului de privatizare cuprinde: (a3. grupa de măsuri de armonizare a cadrului legislativ şi instituţional cuprinde: (a5.1) măsurile: diseminarea informaţiei cu privire la cadrul legislativ şi instituţional.8 miliarde lei. lansarea programului "Formarea de Centre de Excelenţă şi Parcuri Tehnologice şi Afaceri pentru industria Aparate şi Instrumente Medicale". (a1. grupa de măsuri vizând creşterea raportului C-D cuprinde: (a6. organizare parc tehnologic pentru produse "high-tech". elaborare propuneri documentaţie privind alte legi şi cadre legislative.

proiectare informare şi interfaţă cu alte instituţii pe investitorii străini. (a12) grupa de măsuri de dezvoltare a cooperării industriale cuprinde: (a12. (a13) grupa de măsuri de susţinere a IMM-urilor cuprinde: (a13. privind legislaţia şi alte acte normative etc. organizarea de workshop-uri privind diseminarea informaţiei în domeniu. strategia sectorului industrial.1)măsurile: cooperarea în domeniul realizării de produse medicale mecatronice (cu o firmă străină).5 miliarde lei / perioadă.1)măsurile: elaborare suport de informaţii privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu.2 miliarde lei. investiţie în domeniul standardizării din domeniu . proiectarea unui "Oficiu de Legături cu Industria" pentru 50 . promovarea de proiecte de acte normative în sprijinul IMM-urilor. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 5 miliarde lei / perioadă. pentru atestări ISO şi pentru şcolarizări pentru protecţia mediului.1)măsurile: investiţie în C-D-I pentru domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 17. proiectare proceduri pentru investitorii străini.1) măsurile: proiectarea unui program cu workshop-uri.1 miliarde lei. (a15) grupa de măsuri pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru investiţii cuprinde: (a15. cooperarea în domeniul realizării unor servicii complexe centralizate (cu o firmă străină).0 miliarde lei / perioadă. organizarea şi promovarea informaţiilor privind dezvoltarea concurenţei libere şi loiale în domeniu. (a11) grupa de măsuri de promovare a investiţiilor intangibile cuprinde: (a11.(a8) grupa de măsuri de perfecţionare a structurilor de organizare şi a managementului cuprinde: (a8. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 2.. pentru diseminarea informaţiilor privind cadrul legislativ. politicile industriale privind rolul asociaţiilor profesionale şi sindicatele din domeniu. (a9) grupa de măsuri privind dezvoltarea unui mediu economic şi de afaceri prietenos cuprinde: (a9. investiţie în domeniul proprietăţii intelectuale din domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 22 miliarde lei / perioadă. (a16) grupa de măsuri pentru susţinerea programului de dezvoltare regională cuprinde: (a16.1)măsurile: proiectarea unui "centru zonal de diseminare informaţii" pentru domeniu.2 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4. organizarea seminariilor de instruire / şcolarizare pentru structurile de organizare şi a managementului în domeniul aparatelor şi instrumentelor medicale. (a14) grupa de măsuri vizând protecţia mediului înconjurător cuprinde: (a14.1)măsurile: alinierea standardelor ISO/EN. şcolarizări pentru protecţia mediului în domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 16 miliarde lei / perioadă. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 4.1)măsurile: organizare de workshop-uri cu IMM-uri. investiţie în domeniul calităţii din sectorul industrial. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 1. (a10) grupa de măsuri de dezvoltare a concurenţei libere şi loiale cuprinde: (a10.1)măsurile: proiectarea unui "cod de asigurare a unui climat investiţional de atragere investitori străini".1) elaborarea suportului de curs privind structurile de organizare şi a managementului în industrie.

(B) Sinteza programului strategic al sectorului industrial pe termen lung cuprinde următoarele grupe de măsuri: (b1) grupa de măsuri vizând restructurarea şi contribuţia la relansarea industriei cuprinde: (b1. dezvoltarea ofertei tehnice şi comerciale a sectorului industrial de aparate şi instrumente medicale pentru promovarea producţiei cu o înaltă valoare adăugată pe piaţa europeană . proiectarea unui "Plan de Afaceri" pentru derularea unui IMM în domeniu.1) măsurile : portofoliul de proiecte investiţionale . participarea la organizarea de Parcuri ştiinţifice tehnologice în domeniu. proiectarea unui "Centru de asistenţă şi consultanţă" pentru domeniu.9 miliarde lei / perioadă. set de instrumente comerciale şi financiare pentru susţinerea şi dezvoltarea accelerată a exporturilor de aparate şi instrumente medicale .E. proiectarea unei "Reţele Informaţionale" pentru zone regionale de dezvoltare în domeniu. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 114 miliarde lei .domeniu. având necesare ca resurse financiare (de la buget şi atrase) de cca 7. Resursele financiare ( de la buget şi atrase ) necesare pentru programul strategic pe termen lung sunt de 114 miliarde lei.internaţională. finalizarea armonizării legislaţiei cu normele şi reglementările europene pentru asigurarea integrării în U. 51 . cu preponderenţă pentru tehnologii avansate curate şi produse noi competitive din grupa "high-tech" . de tehnologie şi knowhow şi de îmbunătăţirea climatului de afaceri . derularea unor programe privind asimilarea în fabricaţie prin transfer tehnologic a rezultatelor cercetărilor. Resursele financiare (de la buget şi atrase) necesare pentru programul strategic pe termen mediu sunt de cca 180.4 miliarde lei. având necesare ca resurse financiare ( de la buget şi atrase ) de circa 200 miliarde lei . a sectorului industrial . (b2.1) măsurile: dezvoltarea unei game de produse medicale mecatronice pentru asigurarea şi monitorizarea sănătăţii societăţii româneşti .

gradul ridicat de privatizare al domeniului. la cca 110. al căror obiect de activitate se încadrează în domeniile aferente domeniului. în perioada 2001–2005 va creşte la cca 126.5% iar în toată perioada 2006–2010 se va reduce cu cca 61. începând cu 1999–2000. de la 15.5%.52% la nivelul anului 2005. (e) gradul de acoperire al necesarului intern va cunoaşte o creştere în perioada 2001– 2005. (d) productivitatea muncii.CONCLUZII MATERIALELE SANITARE din cadrul industriei de APARATE ŞI INSTRUMENTE MEDICALE. contribuind prin gradul său de complementaritate si de realizare a proceselor medicale la susţinerea şi dezvoltarea unei economii şi societăţi româneşti sănătoase prin: apariţia de noi firme. cu cca 66. (f) dezvoltarea industriei în perspectiva aderării la comunitatea europeană va fi susţinută de programele de dezvoltare. Apreciem că acest sector industrial este un sector viabil şi de perspectivă.4% faţă de 2005.5%. ce demonstrează interesul investitorilor români şi străini. iar în perioada 2006–2010 la 35. analizată în interdependenţa dintre strategia generală a industriei şi politica economică a ţării pune în evidenţă următoarele aspecte: (a) producţia industrială este în reviriment.E. va creşte în toată perioada 2001–2005. conectarea industriei din acest domeniu la marile tendinţe tehnologice şi tehnice de dezvoltare industrială care se manifestă în prezent în economia mondială şi care este în previzibilă ascendenţă.4% iar în toată perioada 2006–2010 la cca 127..5%). orientarea unor agenţi economici tradiţionali şi cu rezultate pozitive către export pe piaţa U. iar în toată perioada 2006–2010 va creşte la cca 136% faţă de 2005. (c) importul industrial este în scădere substanţială şi conform trendului anual de scădere (cca 13. (b) exportul industrial este în creştere substanţială. şi conform trendului anual de creştere (cca 106%). (1) (2) (3) (4) 52 .9%. acesta se va reduce în toată perioada 2001–2005.5% iar în perioada 2006–2010 va creşte cu cca 130. conform trendului anual de creştere (cca 111%) în toată perioada 2001–2005 va creşte la cca 146.6% la nivelul anului 2001 la 29.8%. de direcţiile şi măsurile privind restructurarea şi relansarea industriei şi de direcţiile şi măsurile privind continuarea dezvoltării economice durabile (vezi programele şi măsurile). cu capital privat.

3. STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SĂNĂTATE 53 .

elaborarea listei medicamentelor compensate .desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale b) Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor.control mai riguros si masuri punitive privind abuzurile si prescrierile nejustificate 2.asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente . Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: a) Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : .utilizarea de contracte de prestare de servicii pentru servicii publice conexe actului medical .cresterea accesului la serviciile medicului de familie .STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE . medicilor.Bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate 1. Asistenta medicala ambulatorie de specialitate .Asistenta medicala primara . informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist– pacient c) Definirea.controlul mai riguros al serviciilor medicale prin echipe complexe formate din reprezentanti ai Caselor de asigurari.identificarea problemelor actuale ale functionarii sistemului de asigurari Strategia de finantare a sanatatii si directiile de actiune: I.SINTEZA Sistemul actual de finantare a sanatatii .asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: politica de preturi finantarea medicamentelor( acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) compensarea in cadrul sistemului national de sanatate 4.elaborarea listei medicamentelor esentiale . in proncipal gospodaresti 54 .Spitale a) Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin stimularea cresterii veniturilor proprii datorita eficientizarii unor activitati.controlul numarului de furnizori de servicii medicale care intra in relatii contractuale cu Casele de asigurari . directiilor de sanatate publica si Colegiului medicilor din Romania 3.

Cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru : a) programe nationale de sanatate b) investitii.Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii . consolidari cladiri c) cresterea sumelor destinate actiunii privind achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6 luni-1 an III.Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor .Imbunatatirea auditului intern al spitalelor -.Monitorizarea incadrarii cheltuielilor in bugetul aprobat .Pe termen scurt .Evaluarea performanţelor spitalelor .Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare .Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate Pe termen mediu/lung .Introducerea standardelor contabile internaţionale .Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante . asocierea spitalelor cu investitori privaţi în vederea atragerii de fonduri suplimentare din partea noilor proprietari -Introducerea contabilitatii costurilor b) Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Pe termen scurt . constructii.Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului .Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Pe termen mediu/lung .Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare .Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor. Intrari de credite externe pentru achizitionarea aparaturii de mare performanta necesara furnizarii in conditii de calitate a actului medical IV.Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor.Îmbunătăţirea managementului spitalului .Dezvoltarea Asociaţei profesionale a spitalelor II. a posibilităţii de a obţine venituri proprii si a posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului .Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor (DRG) c) Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului Pe termen scurt .Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe .Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS .Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională .pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local. Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare .Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii Pe termen mediu şi lung .Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii .Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti . Atragerea de sume din bugetele locale: . pentru reparatii capitale si curente ale infrastructurii sanitare 55 .

Serviciile medicale rambursate sunt stabilite prin norme.neadaptarea structurilor organizatorice si functionale ale furnizorilor de servicii medicale in raport cu sistemul de contractare a serviciilor medicale. in opinia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate fiind de natura comerciala. 2. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. Situatia actuală privind finanţarea serviciilor medicale In prezent.nedefinirea clara a naturii juridice a contractelor de furnizare a serviciilor medicale. Pentru a putea furniza servicii medicale unităţile trebuie să fie autorizate şi/sau acreditate . 5. Problemă: existenţa autorizării şi definirea criteriilor de acreditare. La momentul actual finanţarea serviciilor se face pe baza de contract între furnizorii acestora şi casele de asigurări de sănătate. Durata considerată optimă a serviciilor spitaliceşti este stabilită prin norme. nu au avut programe de implementare si nici nu au fost monitorizate si controlate. o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. Introducerea asigurarilor sociale de sanatate . dispozitive medicale si medicamente necesare persoanelor asigurate. a insemnat o schimbare fundamentala a modului de finantare a asistentei medicale si s-a perfectionat de la an la an. astfel: a) din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate pentru servicii medicale. e) venituri extrabugetare pentru programe de sanatate si activitati de perfectionare a personalului medical. care functioneaza de la 1 ianuarie 1998. . finantarea serviciilor medicale spitalicesti detine in continuare o pondere importanta comparativ cu celelalte tipuri de servicii.Legislatia aferenta realizarii reformei. de cca 60-70 % din fondurile de asigurari sociale de sanatate comparativ cu alte tari din CE ( 40-50%) unde o parte din aceste servicii sunt rezolvate de asistenta medicala ambulatorie sau ingrijiri de specialitate la domiciliul pacientului. c) din credite externe pentru aparatura medicala de mare performanta . 1.STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE FINANŢARE DIN SANATATE Introducere Reforma in sistemul sanitar a vizat o serie de obiective. 3. Accesul la serviciile medicale spitaliceşti este condiţionat de necesitatea acestor servicii Problemă: lipsesc stimulentele şi posibilităţile medicului de familie de a acţiona în sensul degrevării spitalului de servicii nenecesare. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate s-a trecut la un nou sistem de finantare a sanatatii. a adus in sistem sume suplimentare pentru finantarea serviciilor medicale dezvoltandu-se pe principii care se regasesc in majoritatea tarilor din Comunitatea Europeana . 56 . investitii. 145/1997. Problemă: . b) din bugetul de stat pentru unitati sanitare si activitati din domeniul sanatatii publice. 4. Problemă: criteriul de stabilire a acesteia este tipul spitalului şi secţiei care furnizează serviciile şi nu diagnosticul pacienţilor. Sistemul de finantare a sanatatii Incepand cu 1 ianuarie 1998. intre care reforma finantarii asistentei medicale detine un rol central. programe nationale de sanatate si actiuni sanitare. d) din bugetele locale pentru stimulente acordate donatorilor voluntari de sange. precum si modul de implementare au fost deficitare in sensul ca reglementarile nu au fost in toate cazurile clar elaborate.

Problemele care apar în implementarea acestuia sunt legate de insuficienta corelare a mecanismului de rambursare cu consumul real de resurse şi a acestuia din urmă cu standarde de eficienţă alocativă şi tehnică. cheltuielile cu servicii medicale si medicamente au crescut in aceeasi perioada de la 1. cu conditii grele si foarte grele si cu un numar mic de locuitori. De asemenea. inclusiv cheltuielile de capital.Au fost introduse o serie de îmbunătăţiri la reglementările existente. Fondul pentru tipuri de asistenţa medicală se determină prin aplicarea unor cote asupra fondului de cheltuieli pentru sănătate.si tarif pentru unele servicii medicale nominalizate . .Problemă: definire insuficientă a serviciilor acoperite prin asigurările sociale.3 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente. Problemă: criteriul şi metoda de stabilire a acestor cote nu sunt suficient definite.Faţă de reglementările actuale.97% pondere in PIB in 1998 la 3. bazate pe informaţii reale şi precise pentru indicatorii ce reflectă eficienţa alocativă şi tehnică.3 miliarde $US din care 0.2 % in 2001. Strategia de îmbunătăţire a finanţării şi direcţiile de acţiune Asistenta medicala primara -Plata serviciilor medicale prestate se face prin tarif pe persoana asigurata – persoanele inscrise pe lista medicului de familie. Valoarea in $US a cheltuielilor totale pentru sanatate a crescut de la 1. cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă.Pentru atragerea medicilor in localitati izolate. la 1. 6. sumele ce se alocau prin acest buget acordându-se medicilor prin majorarea corespunzatoare a sumelor plătite pe bază de tarif pe persoană asigurată şi tarif pe serviciu medical. se va acorda o indemnizatie de instalare . .7 miliarde $US si. considerate cu impact in sanatatea publica. . 57 . . respectiv.7 miliarde $US pentru servicii medicale si medicamente in 1998. nu sunt corelate cu nevoile si nu ajuta la controlul costurilor. Evolutia cheltuielilor totale pentru actiunea de sanatate in perioada 1998-2001 Mentionam ca aceasta a avut o evolutie crescatoare reflectata prin cresterea de la 3. populaţie care nu a fost înscrisă pe lista unui medic de familie. . cheltuielile de administrare şi funcţionare a cabinetului medical. care să permită un control mai riguros al serviciilor furnizate de medicul de familie şi al prescrierilor de medicamente şi al investigaţiilor paraclinice de către casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică. împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate.Pentru a permite şi medicilor de familie să decidă cu privire la modul de utilizare a sumelor cuvenite s-a inlocuit bugetul de practică medicală cu un buget total. de supraveghere a gravidelor şi de depistare activă a bolnavilor TBC. începând cu anul 2002 medicul de familie acorda servicii medicale şi pentru populaţia dintr-o anumită zonă repartizată de Direcţia de sănătate publică.La medicii de familie la care se constata abuzuri sau prescrieri nejustificate de medicamente s-a luat masura diminuarii drepturilor privind plata per capita. şi anume elaborarea de mecanisme de finanţare adecvate şi stabilirea unor standarde clare. Soluţia este în principal una tehnică. numarul unitatilor sanitare si in special al spitalelor nu este corelat cu nevoia de servicii sanitare astfel incat Casa Nationala sa poata stabili in mod real relatia intre necesar si posibilitatea de acoperire financiara. 1. Din suma totală încasată medicul de familie va suporta şi cheltuielile de personal pentru asistenţii medicali şi alt personal încadrat. astfel încât să se asigure realizarea integrală a programelor de imunizări.2 % in 2001.1 % pondere in PIB in 1998 la 4.

elaborarea listei medicamentelor compensate .desfiintarea plafonului valoric pe prescriptiile medicale 2. pentru a se realiza un echilibru între cererea de servicii medicale şi oferta de servicii. Incurajarea consumului rational de medicamente: formarea continua a farmacistilor.politica de preturi .compensarea in cadrul sistemului national de sanatate Spitale: Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor prin mărirea ponderii surselor private în totalul resurselor financiare ale spitalelor (privatizarea unor servicii sau activităţi ale spitalului) II. .finantarea medicamentelor (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentelor in sistemul de sanatate) .Control mai riguros al serviciilor furnizate de medicii de specialitate şi al prescrierilor de medicamente şi de investigaţii paraclinice de către Casele de asigurări de sănătate şi direcţiile de sănătate publică împreună cu Colegiul Medicilor din România şi alte organe abilitate.asigurarea cu medicamente in zonele defavorizate .Asistenta ambulatorie de specialitate .asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice referitoare la consumul de medicamente . imbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi: . I.Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii medicamentelor : . medicilor. Gestionarea mai eficientă a resurselor la nivelul spitalului în vederea furnizării de servicii de calitate adecvate nevoilor pacienţilor I. Definirea. Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor Creşterea veniturilor la nivelul spitalelor se va face în principal pe calea contractării unor anumite servicii în afara sistemului public sau al asigurărilor sociale de sănătate. aşa cum se procedează şi în alte ţări. informarea publicului – automedicatia elaborarea ghidurilor terapeutice imbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor relatia medic – farmacist – pacient 3. Servicii farmaceutice Politica nationala in domeniul medicamentului vizeaza urmatoarele masuri: 1. ţinând seama de strânsa legătură dintre cele două activităţi. 58 . ştiut fiind că o ofertă exagerată de servicii poate conduce la o creştere artificială a cererii. potrivit complexitatii si performantelor aparaturii din dotare si se stabilesc in limita necesarului pe judet.Serviciile publice conexe actului medical furnizate în cabinetele de practică se acorda pe baza de contracte de prestare a servicii cu furnizorii de servicii medicale de specialitate clinice şi stomatologice cu care colaborează. . adică prin stimularea creşterii veniturilor proprii.elaborarea listei medicamentelor esentiale . Îmbunătăţirea modalităţii (mecanismelor) de finanţare a spitalelor pentru a realiza o alocare mai obiectiva şi transparentă a resurselor financiare spre spitale şi pentru a stimula creşterea eficienţei furnizării serviciilor spitaliceşti III.Numarul si tarifele pentru investigatiile paraclinice se negociaza pe baza propunerilor de oferte ale furnizorilor. .Numărul de medici care urmează să intre în relaţie contractuală cu Casele de asigurări de sănătate să fie stabilit de comisiile paritare de acreditare împreună cu direcţiile de sănătate publică.

Subvenţionarea prin resurse private a unor servicii publice subfinanţate. Introducerea contabilitatii costurilor pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului. plecând de la veniturile proprii realizate se vor dezvolta mecanisme pentru o plată corespunzătoare a personalului medical. cine suportă amortizarea etc. prin creşterea veniturilor proprii spitalele vor putea să-şi îmbunătăţească structura (inclusiv necesarul pentru autorizarea sanitară de funcţionare) în vederea furnizării unor servicii mai eficiente şi de calitate pacienţilor 2. 145/1997 şi Legea nr. personal etc. posibilitatea stimulării financiare a angajaţilor şi managerilor. investiţiile ce se vor face la nivelul spitalului (cine face investiţiile. Schimbarea formei de proprietate pentru unele spitale în vederea atragerii de fonduri suplimentare din parte noilor proprietari (fundaţii. asocierea spitalelor cu investitori privaţi. Aceste servicii vor fi plătite direct de pacienţii care le primesc sau prin alte mecanisme financiare (asigurări private. Clarificarea formei de organizare şi funcţionare a spitalelor.). 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică B. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. prestarea unor servicii auxiliare etc. spitalele vor putea acoperi în acest fel şi serviciile acordate persoanelor neasigurate cărora spitalele publice sunt obligate să le acorde anumite servicii medicale Principalele măsuri necesare atingerii acestor scopuri sunt: Pe termen scurt A. Pe termen mediu şi lung A. utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti 59 . închirieri. cercetare.). Legea spitalelor şi normele de aplicare B. alimentaţie.Tipurile de servicii avute în vedere sunt cele în afara pachetului de servicii acoperit de asigurările sociale (servicii clinice sau servicii de confort sporit. prin realizarea unor venituri proprii în afara sistemului public unele spitale publice vor putea continua să furnizeze servicii în cadrul asigurărilor obligatorii chiar dacă nivelul rambursării pentru unele dintre aceste servicii va fi insuficient. Definirea cât mai exactă a serviciilor acoperite prin asigurările obligatorii (publică şi socială) şi a celor contractate sau acoperite de spitale în cadrul acestor asigurări. organizaţii nonprofit). Îmbunătăţirea structurii şi echipamentelor spitalelor. de asemenea. Clarificarea unor aspecte legate de proprietatea spitalelor şi a echipamentelor.).). vânzări. Reglementari pentru privatizarea unor spitale D. Măsuri legislative – modificarea Legii nr. 505/2001 C. Clarificarea posibilităţilor de gestionare a veniturilor proprii ale spitalului (reportări anuale ale soldului nefolosit la sfârşitul anului. abonamente pentru îngrijiri etc. Posibilitatea de mărire a veniturilor personalului. Scopurile dorite prin creşterea veniturilor la nivelul spitalului sunt: 1. în acord cu serviciile furnizate la nivelul spitalului 3. concesiuni. precum şi a posibilităţii de a obţine venituri proprii din diferite activităţi clinice (servicii acordate unor pacienţi) sau neclinice (învăţământ.). efectuarea de investiţii. Specificarea pachetului de servicii acoperite de Legea nr. Legea spitalelor şi Legea proprietăţii publice/private C. Asigurările voluntare (private) de sănătate pot acoperi aceste servicii din afara pachetului asigurărilor obligatorii. reparaţii capitale etc.

inclusiv credite de la trezorerii sau banci e. Clarificarea modului de soluţionare a litigiilor legate de contractare 5. deoarece baza decontarii spitalelor este reprezentată de contractele cu CJAS. Evidenţierea factorilor externi care pot modifica termenii contractului (inflaţia. Transparenţă în modalitatea de decontare a serviciilor spitalelor. sistemul de decontare a serviciilor spitalelor trebuie să creeze o competiţie pentru atragerea pacienţilor (fondurile să urmeze pacienţii) şi să nu creeze stimulente pentru o selecţie a acestora (cei cu nevoi mari să fie refuzaţi sau trimişi către alt furnizor) Metodele de decontare a serviciilor spitalelor vor evolua de la cele utilizate în prezent la cele propuse pentru termen mediu şi lung.modul de control al costurilor totale . Criteriile de evaluare a fiecărui mecanism de plată folosit vor fi următoarele: . trebuie clarificate metodele de contractare a serviciilor spitaliceşti astfel încât să se ştie cu exactitate care sunt serviciile contractate şi ce fonduri sunt necesare 3.impactul asupra calităţii serviciilor . clasificarea acestor servicii şi găsirea unor modalităţi de decontare adecvate fiecărui tip de activitate 2. Auditul intern al spitalelor 4.nivelul resurselor necesare funcţionării sistemului ales şi monitorizării spitalelor. Implicarea Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică (ca reprezentant al autorităţilor centrale şi locale cu rol în aplicarea politicilor de sănătate) în procesul negocierii 2. Adecvarea decontarii cu tipul activităţii desfăşurate. Ritmicitate în derularea sumelor contractate d.modul de stimulare a eficienţei alocative la nivelul sistemului spitalicesc (modul în care resursele sunt utilizate acolo unde produc cel mai mare beneficiu pentru sistem) . Acoperirea temporară a mijloacelor circulante prin diferite mecanisme .II. Redefinirea modalităţii de contractare cu spitalele pentru serviciile spitaliceşti şi ambulatoriul de specialitate prin contractarea separată a acestor servicii şi stimularea contractării serviciilor ambulatorii . Negocieri reale între părţi privind serviciile contractate avand in vedere performanta spitalului in functie de dotarea cu aparatura medicala. Îmbunătăţirea sistemului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti cu CJAS Acţiuni necesare: 1. incadrarea cu personal de specialitate . măsurile propuse pentru sistemul de finanţare a spitalelor sunt: Pe termen scurt A.modul de stimulare a eficienţei tehnice la nivelul spitalelor . Monitorizarea respectării contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceşti 3. Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile şi obligaţiile părţilor contractante (spitalul şi CJAS) a. TVA etc. conditii hoteliere diferentiate. Creşterea accesibilităţii asiguraţilor la serviciile spitaliceşti necesare. reducerea cheltuielilor spitalicesti 60 . Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a spitalelor Modalitatea de plată pentru serviciile medicale oferite de spitale trebuie să fie concepută astfel încât să atingă următoarele scopuri: 1. deoarece spitalele sunt unităţi sanitare ce furnizează o gamă largă de servicii (spitaliceşti şi ambulatorii) este necesară identificarea tuturor serviciilor furnizate de spitale.) c. Plecând de la evaluarea situaţiei existente şi având în vedere scopurile prezentate anterior. competenta privind pachetul de servicii oferit b.

adecvate serviciilor furnizate de spitale 3. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung.) şi a accesului la investigaţii paraclinice în ambulatoriul de specialitate c.). Modificări în funcţionarea sistemului de sănătate pentru a diminua cererea de servicii la nivelul spitalului: a. Această metodă de finanţare va fi precursorul finanţării bazate pe tipul pacientului externat (DRG) ce reprezintă modalitatea aleasă pentru finanţarea spitalelor pe termen mediu/lung. pe baza cărora să se formeze bugetul global al spitalului. Acţiuni necesare: 1. Modificarea sistemului de compensare a medicamentelor în ambulatoriu pentru acoperirea cât mai mare a celor esenţiale şi generice C. Pentru reducerea internărilor în cazurile ce nu reprezintă urgenţe medicale se pot stabili liste de aşteptare 4. Îmbunătăţirea modalităţii de finanţare actuale. Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz 5.prin introducerea ingrijirilor medicale la domiciliu. diferită în funcţie de secţia unde au fost furnizate îngrijirile de sănătate. Principalele servicii furnizate şi modalităţile de finanţare considerate sunt: 61 . Deoarece unul din dezavantajele clare ale finanţării bazate pe zi de spitalizare este creşterea numărului de zile de spitalizare în vederea maximizării veniturilor. Pentru a diminua stimulentul de a interna cât mai mulţi pacienţi este necesar ca în contractele cu CJAS să fie negociat un anumit număr de internări (plecând de la fondurile disponibile) şi să fie prevăzute situaţiile concrete când acest număr poate fi depăşit (epidemii. Stimularea medicilor de familie în a furniza mai multe servicii în ambulatoriu şi a nu trimite pacienţii către alţi furnizori (diminuarea ponderii capitaţiei în favoarea plăţii per consultaţie) b. Stimularea sistemului ambulatoriului de specialitate (prin mecanisme financiare. accidente colective etc. Prin definirea structurilor spitalelor conform OMSF 457/2001 şi înregistrarea separată a cheltuielilor pe aceste structuri se vor putea evalua indicatorii necesari unei finanţări diferite în funcţie de serviciile furnizate 2. Monitorizarea internărilor şi a transferurilor pentru a vedea justificarea lor şi stabilirea unui nivel maxim acceptat pentru internări de urgenţă (diferit în funcţie de tipul spitalului) 3. rapoarte unice pentru toţi beneficiarii din sistem). acordate in sistem ambulatoriu de furnizori specializati B. s-ar putea utiliza o finanţare bazată pe pacient. la care sa se negocieze si durata de spitalizare. Reorganizarea sistemului de colectare şi raportare a datelor clinice (set minim de date la nivel de pacient spitalizat. 2. adecvate serviciilor furnizate de spitale. monitorizarea trimiterilor la spital etc. Definirea modalităţilor de finanţare utilizate pe termen mediu/lung. numarul de zile de spitalizare si utilizarea numarului de paturi. Pregătirea cadrului general pentru sistemul de finanţare pe termen mediu/lung Acţiuni necesare: 1. 4. în funcţie de scopurile avute în vedere. Clasificarea unitară a diferitelor tipuri de servicii spitaliceşti şi înregistrarea separată a cheltuielilor cu furnizarea acestor servicii. Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Pe termen mediu/lung A.

cu evaluarea ponderii acestora în finanţarea spitalelor şi a efectelor asupra finanţării viitoare a serviciilor spitaliceşti 6. 5. Separarea funcţiilor manageriale de cele clinice (directori. Monitorizare lunară a structurii cheltuielilor. transferuri. Pe termen scurt Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivel central sau local: A. Pregătirea sistemului de sănătate în vederea utilizării noilor mecanisme de finanţare.) Acţiuni necesare: 1. Acţiuni principale: Clasificarea spitalelor în funcţie de serviciile furnizate şi pregătirea acestora pentru mecanismele de finanţare utilizate Definirea instituţiilor cu rolurile şi responsabilităţile necesare funcţionării sistemului de finanţare a spitalelor bazată pe caz Stabilirea etapelor de implementare a modalităţii de finanţare bazată pe caz Evaluarea activităţii spitalelor pornind de la clasificarea pacienţilor acuţi în DRG Evaluarea costurilor pentru tipurile de pacienţi în vederea utilizării acestora la finanţarea bazată pe caz (DRG) a pacienţilor acuţi Stimularea activităţii ambulatorii şi a îngrijirilor alternative pentru a prelua o parte din serviciile furnizate de spitale Implementarea noilor mecanisme de finanţare a spitalelor adecvate serviciilor furnizate de spitale III. 3. Monitorizarea investiţiilor făcute la spitale (încadrarea în planurile naţional şi local) şi evaluarea investiţiilor „mascate”.- Servicii pentru pacienţii acuţi – Plată bazată pe tipul de caz externat (DRG) Servicii pentru pacienţi cronici (îngrijiri de lungă durată) – Plată pe zi spitalizare Servicii de psihiatrie – Plată pe zi spitalizare Servicii de urgenţă – Plată pe servicii -bloc Servicii de dializă pentru IRC – Plată per unitate de serviciu Servicii de radio şi chimioterapie – plată pe episod de tratament Servicii ambulatorii – Plată pe consultaţie Dispensarul TBC – buget istoric (pe baza cheltuielilor şi a unor normative) Servicii de asistenţă primară – buget istoric Alte servicii spitaliceşti 1. Definirea organizării şi funcţionarii spitalelor publice ca unităţi nonprofit. B. Evaluarea performanţei managementului spitalicesc în baza contractului de management 4. 62 . Gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului Scopul urmărit prin gestionarea mai eficientă a resurselor de la nivelul spitalului este de a da o valoare fondurilor şi de a utiliza resursele spre furnizarea de servicii eficace în condiţii de eficienţă crescută şi la un nivel corespunzător de calitate. inclusiv cele provenite din donaţii şi sponsorizări. Analiza comparativă a performanţei spitalelor pe baza indicatorilor din anexa 1 5. 6. Definirea rolurilor şi responsabilităţilor membrilor echipei de management spitalicesc 2. reinternări. număr de urgenţe. mod de internare etc. rata de ocupare a paturilor. Evaluarea performanţelor spitalelor (indicatori – durata medie de spitalizare. număr de pacienţi în funcţie de morbiditatea intraspitalicească diagnosticată. prestatoare de servicii B. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind investiţiile 7. 2.) 3. şefi secţie etc. 4.

Definirea responsabilităţilor cadrelor din învăţământ şi cercetare în desfăşurarea activităţii spitalelor 3. laboratoare.) echipei manageriale de performanţele spitalului 5. Utilizarea eficientă a resurselor financiare ale spitalului Activităţi necesare: 1. Definirea indicatorilor de performanţă a echipei manageriale (director. contabil şef. publicarea materialelor (InfoSan. Clarificarea rolului şi funcţiilor medicilor rezidenţi în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secţiile spitaliceşti) E. servicii. Controlul costurilor cu medicamentele şi materialele sanitare Activităţi necesare: 1.Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scăderii costurilor fixe (secţii. DSP şi CJAS etc. Definirea în fişa postului a rolurilor şi responsabilităţilor celor implicaţi în gestionarea şi funcţionarea spitalului. B.) 2. Colectarea continuă a datelor necesare managementului sistemului informaţional. Îmbunătăţirea managementului spitalului Activităţi necesare: 1. încadrarea cu personal. 2. Reglementarea relaţiei dintre activitatea spitalicească şi cea de învăţământ medical şi cercetare Activităţi necesare: 1. 2. resurselor umane. Se poate realiza prin crearea unor web-site-uri. Implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri şi număr de servicii. 6. Reevaluarea bianuală a cheltuielilor cu medicamentele compensate şi gratuite în ambulatoriu 4. Reorganizarea spitalelor pe principii de performanţă în concordanţă cu nevoia de servicii. medicamentelor şi materialelor sanitare. Utilizarea raportărilor cantitativ-valorice pentru farmaciile de spital şi monitorizarea consumului de medicamente în spital 3. Evaluarea performanţei spitalului şi elaborarea de măsuri privind îmbunătăţirea acesteia 4. Corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare. asistent şef) 3. Stabilirea unor relaţii contractuale între universităţi. instituţii de cercetare şi spitale. 63 . infrastructura şi intenţiile de dezvoltare a spitalului etc.) Acţiuni necesare: 1. compartimente. directori adjuncţi. resurse disponibile. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare. funcţiile şi responsabilităţile etc. Crearea unui sistem de stimulente pentru furnizarea de servicii în sistem ambulatoriu D. de angajare etc. Creşterea transparenţei şi accesului la informaţii privind listele cu tarifele de producţie şi import. Stabilirea de protocoale terapeutice pentru finantarea programelor de sanatate cu nominalizarea medicamentelor Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivelul spitalelor: A. Monitorizarea lunară şi trimestrială a cheltuielilor spitalului şi încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al spitalului C. etc) şi distribuirea către spitale. precum şi al investigaţiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele care participă la procese de cercetare 2. Se au în vedere: controlul duratei medii de spitalizare. structuri auxiliare – în ceea ce priveşte numărul de paturi. secţiilor etc. ambulatoriu.

Utilizarea eficientă a resurselor umane ale spitalului Activităţi necesare: 1. cu reducerea numărului de internări ce nu sunt necesare D. Întreţinerea corespunzătoare a clădirii şi echipamentelor: a. inclusiv a implicaţiilor financiare 3. Îmbunătăţirea structurii spitalului (clădiri. pacient etc. vizând activitatea personalului. Asigurarea transparenţei în procesul de achiziţie de medicamente. Contractarea externă a unor servicii de suport sau paraclinice (dacă spitalul reuşeşte un beneficiu financiar.) Activităţi necesare: 1. Utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitaliceşti şi cele ambulatorii. liste de aşteptare.2. cu păstrarea calităţii îngrijirilor oferite pacienţilor) 4. Utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului Pe termen mediu/lung A. la preţuri cât mai mici 3. salariul de merit. aprovizionare cu materiale consumabile necesare etc.) 2. Înfiinţarea unei comisii profesionale de analiză a consumului. Încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului 3. echipamente etc. Evaluarea performanţelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanţa cu obiectivele din planul anual al spitalului 4. materiale. materiale sanitare etc. Stabilirea unor criterii precise de evaluare şi stimulare a personalului (nivelul pe grilă. Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii îngrijirilor Activităţi necesare: 1. 4. Înfiinţarea de comisii interdisciplinare de etică şi analiză a incidentelor şi accidentelor clinice. Elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienţilor asiguraţi E. echipamente etc. echipamente etc. facilităţile din spital etc. 6. conform normelor legale în vigoare 2. regionale sau de profil similar la achiziţii de medicamente. Participarea comună a unor spitale locale.). Utilizarea cu precădere a medicamentelor generice pentru tratamentele spitaliceşti C. cu menţinerea calităţii (analiza sistematică a schemelor terapeutice utilizate şi a investigaţiilor diagnostice) 5. 5. medicamente) în spitale numai pe baza unor studii de cost/eficacitate şi a fondurilor disponibile (număr limitat. materiale. Definirea fişelor de post pentru fiecare membru al personalului. premii etc.) c. Organizarea evaluării şi a măsurilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalelor 2. necesarului şi achiziţiilor de medicamente. Dezvoltarea unui plan anual privind investiţiile şi reparaţiile capitale ale clădirilor şi echipamentelor b. Utilizarea unui sistem de evaluare a satisfacţiei pacienţilor privind serviciile furnizate de spital (de exemplu: chestionare aplicate trimestrial. medic. co-plată) 64 . Analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente 3. Reorganizarea secţiilor şi compartimentelor în vederea creşterii eficienţei 5. Funcţionarea echipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire. Realizarea unor evidenţe cantitativ-valorice a consumurilor de medicamente şi materiale pe secţie. care să considere şi creşterea eficienţei spitaliceşti. Stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente.

Dezvoltarea unui organism naţional de monitorizare a calităţii serviciilor spitaliceşti 6. precum şi cu listele Uniunii Europene privind medicamentele şi materialele sanitare C. Reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile de servicii. tinand seama de indicatorii realizati in perioada 1998-2000 Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . Stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului de la toate nivelurile 5. Evaluarea costurilor totale pentru compensarea medicamentelor propuse a fi incluse 2.Evaluarea ofertei de servicii. Introducerea standardelor contabile internaţionale pentru realizarea unei evidenţe contabile moderne la nivelul spitalului. Evaluarea nevoilor de servicii spitaliceşti în concordanţă cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservită. se impune luarea unor masuri pe linia imbunatatirii sistemului de finantare in sanatate: . materialele sanitare şi tehnologii 3. în ceea ce priveşte echipamentele. Evaluarea modalităţilor de finanţare utilizate şi ajustarea lor în funcţie de scopurile politicilor de sănătate definite D. mobilitatea pacienţilor dinspre alte judeţe 2. bugetele locale si a veniturilor extrabugetare: . Controlul costurilor pentru medicamente şi tehnologii Acţiuni necesare: 1.Stabilirea indicatorilor de performanta si a metodologiei de intocmire a bugetului de venituri si cheltuieli ale spitalului Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate Comcomitent se va urmari cresterea eficientei fondurilor alocate de la bugetul de stat. inclusiv încadrarea cu personal 4. Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . tehnologiile. Elaborarea unor planuri naţionale şi locale privind numărul de paturi şi tipul de servicii furnizate (pe baza nevoilor) 3.Stabilirea tipurilor de spitale in vederea contractarii serviciilor medicale spitalicesti pe 2002 Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei -Analiza cererii de servicii medicale fata de oferta de servicii medicale Raspunde :Casa Nationala de Asigurari de Sanatate . Dezvoltarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea îngrijirilor la nivelul fiecărei secţii sau departament al spitalului şi înfiinţarea de structuri pentru îmbunătăţirea calităţii 7. Planificarea serviciilor spitaliceşti şi reforma instituţională Acţiuni necesare: 1.Cresterea bugetului destinat intrarilor de credite pentru dotarea cu aparatura de mare performanta . Menţinerea transparenţei şi accesului la informaţii prin întreţinerea şi actualizarea web-site-ului cu listele cu tarifele de producţie şi import.Elaborarea de criterii de selectie a unitatilor sanitare in vederea contractarii serviciilor spitalicesti.B. utilă în procesul evaluării activităţii şi pentru privatizarea unor activităţi spitaliceşti E Dezvoltarea unor asociaţii profesionale care să sprijine funcţionarea spitalelor în vederea creşterii eficienţei spitaliceşti In contextul celor aratate. 65 . Elaborarea la nivel naţional a unei liste cu preţuri ale Uniunii Europene (care să fie maximale) pentru medicamentele.

Cresterea sumelor pentru achizitionarea de lapte praf pentru combaterea morbiditatii si mortalitatii copiilor de 6-12 luni. . • Rata infecţiilor nosocomiale • Rata complicaţiilor • Corespondenţă diagnostic la 72 de ore cu diagnosticul la externare • Corespondenţă durata medie de spitalizare cu cea naţională pe tip de spital şi secţie • Existenţa şi funcţionarea unei comisii de calitate • Număr şi tip de servicii furnizate raportate la numărul şi tipul serviciilor contractate • Rata de utilizare a paturilor • Număr urgenţe • Număr servicii ambulatorii • Cost pe tipuri de pacienţi în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Cost pe zi de spitalizare în limitele naţionale pe tip de spital şi secţie • Rata de absenteism a personalului • Nr. .Imbunatatirea modului de elaborare si executare a programelor nationale de sanatate in functie de prioritatile de sanatate publica pe structuri si destinatii.. pacienţi neasiguraţi / nr.Atragerea de sume din bugetele locale pentru finantarea actiunilor sanitare pe plan local. total pacienţi • Timpul de aşteptare în ambulatoriu sau la camera de gardă Evaluarea calităţii serviciilor furnizate • Diagnostice. de pacienţi satisfăcuţi / nr. îngrijire şi terapie corespunzătoare Eficacitatea activităţii spitalului • Urmărirea normelor şi procedurilor în vigoare Eficienţa activităţii spitalului Satisfacţia pacienţilor îngrijirile primite privind 66 . total pacienţi • Procent buget utilizat pentru întreţinerea clădirii şi echipamentelor • Procent buget pentru investiţii • Rata mortalităţii intraspitaliceşti. la nivel de secţie. din care cea intraoperatorie. .Cresterea cheltuielilor pe seama sumelor provenite din venituri extrabugetare Raspunde : Ministerul Sanatatii si Familiei Anexa 1 – Exemplu de indicatori de performanţă a spitalului Criteriu Acoperirea financiară a spitalului Indicatori/măsuri de performanţă • Total cheltuieli faţă de bugetul aprobat • Procent venituri proprii în bugetul aprobat • Nr.

2006 67 .4. COPILULUI ŞI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002 . STRATEGIA PRIVIND SĂNĂTATEA FEMEII.

definite în cadrul procesului de planificare strategică.INTRODUCERE În toate societăţile şi culturile sănătatea femeii şi copilului. în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. cât şi protecţia familiei reprezintă o componentă fundamentală pentru dezvoltarea umană în general. 68 . Managementul cancerului genito-mamar. 6. Ariile sănătăţii femeii. 3. 9. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi-a extins sfera de activitate de la protecţia şi promovarea sănătăţii populaţiei şi crearea de strategii sanitare. 2. îngrijirea la naştere şi a nou născutului în condiţii de siguranţă şi igienă. îngrijirea postnatală şi alăptarea. copilului şi familiei relevante pentru România. la implicarea nemijlocită în domeniul protecţiei familiei. 7. Sănătatea copilului 1-4 ani. copilului şi familiei. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor. sunt: 1. îndeosebi provenind din categorii defavorizate. pe fondul asigurării unui acces liber şi echilibrat la serviciile de sănătate. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. Ministerul Sănătăţii şi Familiei urmăreşte îndeplinirea obiectivelor Programului de guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi respectarea obligaţiilor asumate de România prin diferite convenţii internaţionale. indiferent de capacitatea lor de a plăti. Sănătatea copilului 0-1 an. 8. Planificarea familială (opţiunea reproductivă). Sănătatea preşcolarilor şi scolarilor. punându-se accent pe protecţia medico-socială a femeii şi copilului. Avortul şi serviciile pentru întreruperea sarcinii în condiţii de siguranţă. 4. Programul de guvernare prevede îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. În definirea şi implementarea acestor atribuţii. În noua sa structură organizatorică. 5. Un comportament sexual şi reproductiv sănătos are un impact semnificativ asupra sănătăţii generaţiilor următoare. Profilaxia şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) şi a infecţiei cu HIV/SIDA. Programul guvernamental în domeniul sănătăţii porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv şi accesibil tuturor cetăţenilor României. Ministerul Sănătăţii şi Familiei a iniţiat un proces consultativ şi participativ de planificare strategică în domeniul sănătăţii femeii.

Situaţia actuală a sănătăţii femeii.8% în 1999. fenomen explicabil prin înrăutăţirea condiţiilor de viaţă şi prin scăderea eficienţei serviciilor medicale scăderii natalităţii de la 16/1000 de locuitori în 1989.7/1000 locuitori în 1989. în ultimii 10 ani. consecinţă firească a liberalizării avorturilor şi a folosirii mijloacelor contraceptive diminuării sporului natural. în special a abuzului sexual.4/1000 locuitori scăderii numărului de copii şi tineri. ponderea copiilor 0-14 ani scăzând de la 26. copilului şi familiei în România Aspecte de demografie Situaţia demografică este caracterizată. la 12/1000 locuitori în 1999. din care 55% ştiu cum se foloseşte 23.8% dintre bărbaţi din România folosesc metode contraceptive moderne 58% dintre femeile şi 52% dintre bărbaţii căsătoriţi sau în uniune consensuală nu îşi mai doresc copii 72% dintre femei şi 61% dintre bărbaţi doresc mai multe informaţii despre metodele contraceptive 69 .10. făcut pe un eşantion naţional de femei cu vârste cuprinse între 15-49 ani şi bărbaţi cu vârste cuprinse între 15-49 ani: aproape toată populaţia (99%) a auzit de cel puţin o metodă contraceptivă modernă aproximativ 92% din populaţie a auzit despre sterilet.3% dintre femei şi 22. de la 10. iar în 1999 fiind de minus 1. 11.5/1000 locuitori. de sporul natural negativ. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Conform datelor din studiul asupra sănătăţii reproducerii (1999).4/1000 locuitori de nou-născuţi. Prevenirea şi managementul tuturor tipurilor de violenţă împotriva femeii şi copilului. la 18. la 10.7% în 1980. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă. Această scădere se datorează: creşterii mortalităţii generale. în 1996 înregistrându-se un vârf de minus 2. Prevenirea şi managementul infertilităţii. 12. care a devenit negativ din 1992.

3 1993 Prevalenta totala Metode moderne 1999 Metode traditionale Figura 1. Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor.3 43. Structura metodelor contraceptive utilizate.9 34.5 13. Structura metodelor contraceptive utilizate este prezentată în Figura 2. 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 57.8 29.Evoluţia ratelor prevalenţei contraceptivelor este prezentată în Figura 1. Spermicide 3% Ritm/Calendar 6% Dispozitive intrauterine 7% Contraceptive orale 8% Sterilizarea feminină 3% Alte metode moderne 1% Nici o metodă 35% Prezervativ 9% Coit întrerupt 28% Figura 2.3 63. 70 .

6 naştere.5 45 104 Figura 4.2 avorturi per naştere în 1993 acum existând un avort la fiecare 1. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani este prezentată în Figura 3. îngrijirea postnatală şi alăptarea aproximativ 60% din femeile gravide au beneficiat de prima vizită la medic în primul trimestru de sarcină 71 . asistarea la naştere şi a nou-născutului în condiţii de siguranţă şi igienă.9 29. în paralel cu creşterea utilizării contracepţiei. 120 100 80 60 40 20 0 1993 Rata prevalentei metodelor moderne 1999 Rata totală a avorturilor la cerere 13. Cele mai multe avorturi se produc la grupa de vârstă 20-34 ani. Scăderea ratei avorturilor. Maternitatea fără risc – îngrijirea prenatală. Evoluţia avortului în ultimii 10 ani.Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Evoluţia avortului în ultimii zece ani este descrescătoare. În Figura 4 se evidenţiază scăderea clară a ratei avorturilor (la mai puţin de jumătate) în paralel cu creşterea clară a folosirii metodelor contraceptive moderne (peste dublu). de la 2. 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Total La cerere Incomplet Figura 3.

Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000.000 nou-născuţi vii datorate avorturilor 16..000 nou-născuţi vii datorate cauzelor obstetricale Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000 este descrisă în Figura 5.numărul mediu de vizite prenatale este de 5 mortalitatea maternă în România este de 33 decese la 100.63 decese la 100. constatându-se o scădere marcată a mortalităţii materne după 1990. reducându-se de aproximativ 8 ori (Figura 6). 72 .000 nou născuţi-vii. din care: 16. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1960 şi 2000.20 decese la 100. datorită legalizării avortului şi contracepţiei: 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 5. Evoluţia mortalităţii materne între anii 1989 şi 2000 este descrescătoare. 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Rata mortalităţii materne Avort Risc obstetrical Figura 6.

Principalele cauze de deces sunt accidentele. a căror prevenţie şi tratament se dovedesc insuficiente. Atât prin număr. Mortalitatea 1-4 ani înregistrează o scădere lentă şi continuă în ultimii 10 ani: 1. 60 50 40 30 20 10 0 Rata mortalităţii infantile Figura 7.4/1000 în 1970. 73 . unde atinge valoarea de 2/1000 în 1998 şi 1. nivelul educativ mai scăzut. Mortalitatea infantilă (număr de decese 0-1 an. Mortalitatea 1-4 ani este un indicator de sănătate căruia i se acordă o atenţie deosebită pentru că traduce eficienţa. Peste 45% din decesele 1-4 ani se produc în unităţi sanitare. Mortalitatea cea mai ridicată în mediul rural traduce diferenţele în: asistenţa medicală de urgenţă. Mortalitatea infantilă la domiciliu se apropie de 30% din cazurile de mortalitate infantilă. la această grupă de vârstă. Evoluţia ratelor mortalităţii infantile între anii 1970 şi 2000. În mod special de organizarea şi calitatea serviciilor preventive depinde starea de sănătate a populaţiei infantile. la 26. Pe grupe de vârstă mortalitatea cea mai ridicată se înregistrează între 1-2 ani. copiii sunt mari consumatori de servicii medicale. respectiv ineficienţa măsurilor de prevenire a cauzelor principale de deces. Mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ în ultimele trei decenii: de la 49. la 1000 nou născuţi) este principalul indicator care caracterizează starea de sănătate a copiilor.9/1000 de locuitori 1-4 ani în 1990 şi 1/1000 în 1999. restul la domiciliu. în adresabilitatea la servicii medicale. cât şi prin particularităţile biologice de vârstă. lipsă de supraveghere a copiilor.6/1000 în 1999.9/1000 în 1989 şi la 18.8/1000 în 1999. urmate de boli ale aparatului respirator şi tumori.Sănătatea copilului Copiii reprezintă aproximativ 28% din populaţia ţării.

iar 23% folosesc o metodă modernă. la data de 1 ianuarie 2001 se înregistra un total de 9.763 cazuri cumulate de SIDA. 74 . dar a apărut şi calea de transmitere prin folosirea seringilor în comun în cazul drogurilor injectabile.5 ani. Sănătatea reproductivă şi sexuală a adolescenţilor şi tinerilor cei mai mulţi adolescenţi cunosc riscul de infecţii transmise pe cale sexuală.Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). numărul de cazuri SIDA diagnosticate la copii este în scădere: între anii 1991 – 1998 s-au diagnosticat în fiecare an câte 400-500 de cazuri noi în 1999: 255 cazuri diagnosticate în 2000: 290 cazuri diagnosticate 90% dintre persoanele intervievate cunosc efectul protector al folosirii prezervativului. în timp ce 80% din bărbaţi îşi încep activitatea sexuală înainte de această vârstă. principala cale de transmitere a infecţiei cu HIV/SIDA este cea heterosexuală. în descreştere faţă de anul 1993. dintre tinerii sub 24 de ani care şi-au început viaţa sexuală.5 ani. 75% dintre femei şi 69% dintre bărbaţi nu se consideră la risc de a se infecta cu HIV. 27% folosesc o metodă contraceptivă tradiţională. inclusiv a infecţiei cu HIV şi SIDA în anul 2000 rata sifilisului a fost de 44.3 cazuri la 100. jumătate din tineri folosesc o metodă contraceptivă. în 1999 vârsta mediană la primul contact sexual a fost de 19. aproximativ 10% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-49 ani folosesc prezervativul. 34% din femei şi 86% din bărbaţi raportează că au doi sau mai mulţi parteneri sexuali. proporţia femeilor care şi-au început activitatea sexuală înainte de 20 ani este de 56%. 40% din tinerele femei şi 25% din bărbaţii tineri au cunoştinţe corecte despre ciclul menstrual. când această vârstă era 20.000 locuitori.

din care Ministerul Sănătăţii şi Familiei face parte. iar cifrele estimative ale Comisiei de specialitate de obstetrică-ginecologie din Ministerul Sănătăţii şi Familiei arată că. există cupluri care nu pot avea copii. Conform datelor din 1999 ale SSRR. în acest sens demarându-se o serie de iniţiative. Prevenirea traficului de femei şi copii Traficul de femei şi copii reprezintă o problemă care se află în atenţia mai multor instituţii guvernamentale. iar formele violenţei pot avea aspecte fizice dar şi psihice. de-a lungul vieţii. Victimele sunt în special femei şi copii. copii şi tineri instituţionalizaţi etc. Prevenirea şi managementul tuturor formelor de violenţă împotriva femeii şi copilului.Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Tulburările provocate de menopauză pot avea efecte pe termen lung. când şansele de vindecare sunt reduse. în special a abuzului sexual În România fenomenul violenţei domestice şi sexuale a început să fie din ce în ce mai mult abordat. dar şi prin campanii mass-media. deşi îşi doresc acest lucru. Astfel de programe se vor adresa unor grupuri vulnerabile (copiii străzii. apreciindu-se că aproximativ 15% din cupluri sunt afectate.). în 1998 rata deceselor cauzate de cancerul de sân în România a fost de 18 decese la 100. Prevenirea şi managementul infertilităţii Infertilitatea este un domeniu care începe să capete importanţă din ce în ce mai mare în cadrul sănătăţii reproducerii. din nefericire.000 femei femeile sunt diagnosticate în stadii tardive (II sau III). Exemple de astfel de parteneriate sunt cele din domeniul educaţiei persoanelor care sunt la risc de trafic. precum şi prevenirea îmbolnăvirilor şi 75 . pentru a le proteja prin realizarea de activităţi educative în şcoli. Femeile şi cuplurile trebuie să aibă dreptul la numărul dorit de copii. educaţia populaţiei are un rol esenţial în acest domeniu. aproximativ 29% din femei au suferit abuzuri fizice produse de partenerii lor. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Supravegherea stării de sănătate a populaţiei. de exemplu femeile la menopauză sunt predispuse la osteoporoză. Doua treimi din femei au raportat trecerea printr-un abuz sexual din partea soţilor sau partenerilor. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar cancerele genito-mamare pot fi tratate şi chiar vindecate dacă sunt depistate cât mai devreme (stadii precoce). Efectele neplăcute ale menopauzei se pot evita prin terapii adecvate de substituţie.

atât copii.357 10. dispersia populaţiei etc. Pentru rezolvarea acestor situaţii şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei.07) 2000 (1. c.) şi în oraşele mari. a.5 11. Tabelul 1. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate.205 5. cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. s-a menţionat anul. Indicator Populaţia (milioane) Femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani) Natalitatea (născuţi vii la 1000 locuitori) Mortalitatea generală (decese la 1000 locuitori) Sporul natural (la 1000 locuitori) Rata totală a fertilităţii (la femeie) Rata totală a fertilităţii (la 1000 femei 15 – 49 ani) 76 Valoare 22. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia. nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. g. având în vedere disfuncţionalităţile inerente implementării noii structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală asistenta medicală comunitară. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronici. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. cât şi adulţi.342 Anul 2000 (1.813. e. Acolo unde datele pentru anul 2000 nu au fost disponibile. Principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România. în special în zonele rurale. b. în zonele geografice deosebite (relief. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii.435.07) 2000 2000 2000 1996-1999 2000 . d.9 1.promovarea sănătăţii este dificil de realizat în condiţiile actuale. Tabelul următor prezintă principalii indicatori ai sănătăţii reproducerii şi sexualităţii în România. unde lipseşte medicul de familie.4 – 0. greu de controlat.3 40. mulţi din aceşti bolnavi nefiind înscrişi la medicul de familie. f. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie.

18 2.74 9.6 0.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin avort (la 100.000 locuitori) Număr de cazuri de SIDA Principalele cauze de mortalitate la femei (număr de cazuri la 100.83 16.000 locuitori) Rata infecţiilor cu gonoree (cazuri la 100.40 151.34 51.08 2000 2000 2000 2000 2000 77 .Procentul gravidelor luate în evidenţă şi urmărite în timpul sarcinii (%) Procentul de naşteri asistate în maternităţi (%) Rata mortalităţii materne (la 100.64 30.7 6.88 1.3 24.000 locuitori 1 – 4 ani) Procentul sugarilor alimentaţi natural până la 4 luni (%) Prevalenţa utilizării contracepţiei la femeile în cuplu (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Prevalenţa utilizării contracepţiei la toate femeile (%) Totală Metode moderne Metode tradiţionale Metode contraceptive folosite cel mai frecvent Prezervative Contraceptive orale Dispozitive intrauterine Rata avorturilor (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata avorturilor la cerere (la 1000 femei între 15 – 49 ani) Rata totală a avorturilor la cerere (pe femeie) Raportul avorturi la cerere per născuţi vii Rata sifilisului (cazuri la 100.8 29.63 5.17 21.48 0.54 47.2 1.763 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1999 1996-1999 1996-1999 2000 2000 2000 2000 1985-2001 714.6 45.5 34.3 48.9 44.000 locuitori) Rata infecţiei cu HIV (cazuri la 100.68 34.9 18.000 născuţi vii) Rata mortalităţii materne prin risc obstetrical (la 100.91 40 63.7 7.20 16.000 femei) Boli ale aparatului circulator Tumori Boli ale aparatului respirator Boli ale aparatului digestiv Accidente 58 85 32.000 născuţi vii) Mortalitatea perinatală (la 1000 născuţi vii + morţi) Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) Rata mortalităţii sub 1 – 4 ani (la 100.5 4.2 23.000 locuitori) Rata SIDA (cazuri la 100.

Obiectivul general 2: Creşterea accesibilităţii la serviciile de planificare familială. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Obiectivul general 1: Menţinerea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglare legat de avort şi serviciile de întrerupere a sarcinii legislaţia Uniunii Europene (UE). Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii neonatale. Obiectivul general 3: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare legată de avortul la cerere şi a serviciilor de întrerupere a sarcinii în rândul populaţiei. Obiectivul general 3: Creşterea nivelului de informare în rândul populaţiei legată de maternitatea fără risc. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Obiectivul general 1: Asigurarea drepturilor reproductive.Obiective generale Pentru perioada 2002 – 2006 se propun următoarele obiective generale pe termen lung. în România. în conformitate cu Sănătatea copilului 0 – 1 an Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare pentru protecţia sănătăţii copilului 0-1 an. Obiectivul general 4: Încurajarea implicării bărbatului în PF. Obiectivul general 5: Prevenirea abandonului copilului. Obiectivul general 2: Reducerea mortalităţii şi morbidităţii materne. în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene (UE). Obiectivul general 4: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului 0-1 an. Obiectivul general 6: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 0-1 ani. inclusiv opţiunea informată. Obiectivul general 2: Asigurarea accesului la serviciile de avort în condiţii de siguranţă. Obiectivul general 3: Creşterea adresabilităţii la serviciile de PF. 1. 78 . Maternitatea fără risc Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legal şi regulatoriu favorabil maternităţii fără risc în România.

Obiectivul general 4: Identificarea precoce şi intervenţia timpurie în tulburările de dezvoltare pentru prevenirea patologiei neuropsihice la copil 1-4 ani. 79 .Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protecţia sănătăţii copilului. Obiectivul general 3: Asigurarea accesului la servicii de sănătate a reproducerii şi sexuale adecvate. Obiectivul general 3: Reducerea incidenţei şi prevalenţei infecţiei cu HIV şi SIDA la mamă şi făt. Obiectivul general 4: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul prevenirii ITS. Obiectivul general 4: Reducerea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Obiectivul general 2: Reducerea morbidităţii la adolescenţi şi tineri. Obiectivul general 2: Realizarea de activităţi de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de reglare necesar unor servicii adecvate de sănătate a reproducerii şi sexualităţii (SRS) pentru adolescenţi şi tineri. Obiectivul general 2: Reducerea ratei infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Obiectivul general 5: Reducerea infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Obiectivul general 3: Îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului. Obiectivul general 2: Creşterea calităţii serviciilor de sănătate adresate copilului. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii discriminării persoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA.

Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea stării de sănătate a reproducerii pentru femeile în vârstă. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul cancerului genito-mamar. Obiectivul general 2: Reducerea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 2: Reducerea violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului. Obiectivul general 2: Reducerea ratei cancerului mamar. Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ necesar prevenirii violenţei domestice şi sexuale în România. Prevenirea şi managementul infertilităţii Obiectivul general 1: Creşterea accesului la servicii de specialitate. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul sănătăţii sexuale pentru persoanele în vârstă. 80 . Prevenirea traficului de femei şi copii Obiectivul general 1: Asigurarea cadrului legislativ pentru prevenirea traficului de femei şi copii. Obiectivul general 2: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei privind prevenirea şi managementul infertilităţii. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Obiectivul general 1: Reducerea ratei cancerului de col uterin.Obiectivul general 6: Creşterea informării şi educaţiei adolescenţilor şi tinerilor în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexual. Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul violenţei domestice şi sexuale.

Obiectivul general 4: Implementarea unui sistem de mediatori comunitari. şcoli. Până în 2004. Până în 2006. Măsuri pe termen mediu (3 ani) şi lung (5 ani) 2. vor exista servicii de planificare familială (PF) adaptate nevoilor bărbaţilor de vârstă fertilă din România.Obiectivul general 3: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. toate serviciile de PF vor oferi contraceptive de calitate. reglementările care favorizează accesul şi adresabilitatea la serviciile de planificare familială în reţeaua primară de sănătate vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Obiectivul general 1: Crearea cadrului legislativ privind asistenţa medicală comunitară. Până în 2006. măsurile legislative necesare respectării dreptului la sănătatea reproducerii. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) va fi instituţionalizată (ex. în conformitate cu legislaţia internaţională. Planificarea familială (opţiuni reproductive) Până în anul 2004. Până în 2006. furnizarea serviciilor de planificare familială (PF) de calitate se va extinde către asistenţa primară de sănătate. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS). la un preţ care nu va depăşi 1. Obiectivul general 5: Creşterea informării şi educaţiei populaţiei în domeniul traficului de femei şi copii. nu vor exista nici un fel de bariere legislative sau de reglare legate de accesul la servicii de sterilizare masculină.). Obiectivul general 3: Implementarea unui sistem de asistenţă medicală comunitară. Până în 2004. universităţi. Până în 2004 sistemul de management al informaţiei în domeniul planificării familiale (PF) va fi funcţional la nivelul întregii ţări. orfelinate etc. 81 . Până în 2004. Obiectivul general 2: Asigurarea resurselor umane necesare în asistenţa comunitară.5% din venitul total anual al individului. Până în 2004. vor fi adoptate şi implementate la nivel naţional.

Sănătatea copilului 0 – 1 an Până în 2006. sistemul de asigurare a calităţii şi eficienţei consultaţiei prenatale va fi implementat la nivel naţional. Avortul şi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă Până în anul 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de sarcină. toate serviciile de întrerupere a sarcinii vor oferi servicii de calitate. complicaţiile legate de avort vor scădea cu 50%. Maternitatea fără risc Până în anul 2006. se vor realiza campanii naţionale susţinute de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea sarcinilor nedorite şi conduita în cazul unei sarcini nedorite. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) care vor diminua barierele culturale legate de sterilizarea masculină. naştere. lăuzie. morbiditatea maternă specifică prin anemie feriprivă va fi redusă cu 30%. Până în anul 2006. reglementările necesare asigurării maternităţii fără risc vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. mortalitatea maternă va fi redusă cu 30%. cadrele medicale de specialitate vor fi instruite în domeniul promovării serviciilor de contracepţie chirurgicală. mortalitatea neonatală va fi redusă cu 20%. Până în 2006 numărul avorturilor ilegale va scădea cu 50%. Până în 2004. sistemul de management al informaţiei legate de avort va fi funcţional la nivel naţional. Până în anul 2006. Până în 2004. Până în 2006. Până în 2004. 82 . Până în anul 2006. reglementările necesare asigurării serviciilor de întrerupere a sarcinii în condiţii de siguranţă vor fi adoptate şi puse în practică la scara naţională. Până în anul 2006. Până în 2006. numărul de sarcini nedorite va scădea cu minimum 20%. Până în anul 2006.Până în 2006. Până în anul 2006. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului 0-1an va fi armonizată cu legislaţia Uniunii Europene (UE) în domeniu.

Până în 2006. Până în 2006. toate maternităţile vor implementa sistemul de „rooming-in”. specialiştii în domeniu. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. Până în 2004. Până în 2004. Până în 2004. 83 . Până în 2006. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate. Până în 2006. mortalitatea perinatală va fi redusă cu 20%. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. mortalitatea infantilă va fi redusă cu 20%. va fi implementat un sistem de regionalizare a asistenţei neonatale. Până în 2006. toţi copiii la risc vor beneficia de programe de prevenire a encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie si hipotiroidism congenital. se va realiza profilaxia distrofiei la copii 0-1 an prin acordarea de lapte praf gratuit. Până în 2004. Până în 2006. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. toţi copiii la risc 0-1 an vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 0-1 ani.Până în 2006. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. Până în 2006. conform standardelor. Până în 2006. un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. Până în 2006. numărul de nou-născuţi abandonaţi în maternităţi va scadea cu 50%. şi în special medicii de familie. Până în 2004. Până în 2006. se va elabora şi implementa un sistem de depistare şi asistenţă a gravidei la risc de abandon. Până în 2004. se vor desfăşura regulat campanii specifice de IEC pentru promovarea alimentaţiei naturale a sugarului. Până în 2006.

un sistem de management al informaţiei în domeniul sănătăţii copilului va exista şi va fi funcţional. Până în 2010. Până în 2006. Până în 2004. 84 . morbiditatea infantilă generală va fi redusă cu 30%. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei anemiei feriprive. noi vaccinuri vor fi incluse în schema obligatorie de vaccinare.Până în 2006. Până în 2004. în echipă multidisciplinară. în echipă multidisciplinară. Sănătatea copilului mic 1 – 4 ani Până în anul 2006. vor fi formaţi pentru a recunoaşte simptomele unei potenţiale suferinţe neurologice. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2006. Până în 2006. personalul medical va fi format pentru asigurarea serviciilor de sănătate a copilului. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 1-4 ani. legislaţia în domeniul sănătăţii copilului va fi armonizată cu legislaţia UE în domeniu. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei rahitismului carenţial. se va defini şi pune în practică un sistem de control al calităţii serviciilor de sănătate pentru copii. specialiştii în domeniu. Până în 2006. pentru consilierea şi reabilitarea copiilor 0-1 ani. Până în 2006. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. se va implementa la nivel naţional un sistem de intervenţie timpurie. toate serviciile de sănătate a copilului vor asigura servicii de calitate conform standardelor. Până în 2004. creşte acoperirea programului de imunizări la 100%. mortalitatea sub 5 ani va fi redusă cu 20%. Până în 2004. Până în 2006. se va pune în practică consilierea specifică a tuturor cuplurilor pentru profilaxia apariţiei tulburărilor de dezvoltare la copiii 1-4 ani. toţi copiii la risc 1-4 ani vor beneficia de programe de prevenire a apariţiei malnutriţiei. şi în special medicii de familie.

se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală. va exista un sistem de raportare la nivel naţional privind ITS. rata morbidităţii specifice pentru grupa de vârstă 14-25 de ani scade. Până în anul 2006. Până în 2006. Până în 2004.Sănătatea prescolarilor şi a scolarilor Până în 2004. specifice adolescenţilor şi tinerilor vor fi adoptate şi puse în practică la scară naţională. 85 . Până în 2004. toţi copiii şi tinerii din colectivităţi vor beneficia de supravegherea dezvoltării somato-psihice prin examene de bilanţ. rata sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor şi tinerelor va fi redusă cu 30%. Până în 2006. serviciile destinate depistării precoce şi managementului ITS se vor extinde în asistenţa primară de sănătate. se vor realiza campanii de informare-educare-comunicare (IEC) privind un stil de viaţă sănătos în colectivităţile de copii şi tineri. Până în 2004. printr-un management eficient al gravidelor HIV pozitive. se va face inventarierea factorilor de risc cu impact asupra sănătăţii copiilor şi tinerilor din colectivităţi. Până în 2004. măsurile legislative necesare asigurării unor servicii de calitate de SR. Până în 2006. Până în anul 2006. personalul de specialitate din reţeaua de medicină şcolară va fi perfecţionat în domeniul supravegherii stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi. inclusiv infecţia cu HIV şi SIDA Până în anul 2006. vor exista servicii de sănătate a reproducerii (SR) special adresate adolescenţilor şi tinerilor. se va reduce transmiterea verticală a infecţiei cu HIV de la mamă la făt. măsurile legislative necesare prevenirii discriminării presoanelor care trăiesc cu HIV sau au SIDA vor fi puse în practică la scară naţională. Prevenirea şi managementul infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Până în anul 2006. Sănătatea adolescenţilor si tinerilor Până în anul 2006. Până în anul 2006. educaţia în domeniul prevenirii ITS va fi instituţionalizată.

toate serviciile de sănătate. vor exista servicii de specialitate adresate managementului eficient al infertilităţii. Până în 2004. serviciile de asistenţă primară de sănătate vor face depistarea precoce a cencerului de col uterin. atât la nivel de asistenţă primară de sănătate. Prevenirea şi managementul infertilităţii Până în anul 2006. Până în 2006. Până în anul 2006. Până în 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) în domeniul unui management eficient al menopauzei.Până în anul 2006 rata infecţiilor cu transmitere sexuală la adolescenţi şi tineri va fi redusă cu 20%. educaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii (SRS) adresate adolescenţilor şi tinerilor va fi instituţionalizată. Până în 2004. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea şi managementul infertilităţii. Până în 2006. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de prevenirea cancerului mamar şi a celui de col uterin. Până în 2006. vor exista servicii de specialitate adresate femeilor în vârstă în fiecare capitală de judeţ. se vor organiza serviciile de screening al cancerului de col uterin şi mamar. se vor implica în activităţi de screening al cancerului de col uterin. Prevenirea şi managementul cancerului genito-mamar Până în anul 2006. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă Până în anul 2006. cât şi la nivel de reţea de specialitate. 86 . se vor realiza regulat campanii naţionale consistente de informare-educarecomunicare (IEC) privind prevenirea sarcinilor nedorite şi a infecţiilor cu transmitere sexuală în rândul adolescenţilor şi tinerilor.

Până în 2004. Până în 2004. Până în 2004. Până în 2004. Asistenţa medico-socială la nivelul comunităţii Până în 2004. se va introduce tematica specifică pentru pregătirea asistentului medical comunitar în programa şcolilor şi colegiilor de profil. vor exista servicii de specialitate care vor lupta eficient împotriva traficului de femei şi copii. se vor realiza programe de formare continuă pentru asistenţii medicali comunitari. se va elabora şi implementa un sistem de acreditare a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în asistenţa medicală comunitară. educaţia în domeniul prevenirii violenţei domestice şi sexuale va fi instituţionalizată. vor exista servicii de specialitate adresate victimelor violenţei domestice şi sexuale în fiecare capitală de judeţ. măsurile legislative necesare prevenirii violenţei domestice şi sexuale vor fi adoptate şi puse în practică. Până în anul 2006. Până în anul 2006. ca şi al prevenirii acestuia. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind fenomenul traficului de femei şi copii. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) legate de fenomenul violenţei domestice şi sexuale. va exista o bază de date la nivel naţional privind victimele violenţei domestice şi sexuale. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor medico-sociale la nivel comunitar Până în 2004. se va asigura cadrul legislativ necesar implementării serviciilor sociale din unităţile sanitare. Până în anul 2006. cu preponderenţă spitale. Până în 2004. Până în 2004. Prevenirea traficului de femei şi copii Până în anul 2004. va fi adoptat un cadru legislativ adecvat împotriva traficului de femei şi de copii. Până în 2004 educaţia în domeniul traficului de femei şi copii va fi instituţionalizată.Prevenirea şi managementul violenţei şi abuzului sexual Până în anul 2004. 87 .

serviciile de asistenţă comunitară se vor extinde la nivel naţional. se vor implementa programe pilot de asistenţă comunitară în cel puţin 3 zone din ţară. Până în 2004. Până în 2002. mecanismele financiare necesare pentru finanţarea reţelei de asistenţă medicală comunitară vor fi funcţionale. va exista un sistem naţional de mediatori comunitari. Până în 2006.Până în 2004. Până în 2004. adresat cu precădere îmbunătăţirii stării de sănătate în comunităţile de rromi. se vor realiza campanii naţionale de informare-educare-comunicare (IEC) privind sistemul de servicii comunitare. Măsuri pe termen scurt (1 an) § § § § § § § § § § § § § § § § § 88 Reducerea numărului de sarcini nedorite şi a avorturilor la cerere prin creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii Consolidarea asistenţei medicale primare pentru furnizarea serviciilor de sănătate a reproducerii în strânsă legătură cu serviciile de specialitate Îmbunătăţirea gradului de informare a populaţiei şi furnizorilor cu privire la metodele moderne de contracepţie Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei asistenţei prenatale Elaborarea unui sistem coerent şi unitar de monitorizare a asistenţei prenatale Profilaxia anemiei feriprive la gravidă şi copil Profilaxia anemiei feriprive la gravidă Profilaxia anemiei feriprive la copilul 0-1 an Prevenirea cancerului de col uterin Depistarea activă precoce a cancerului de col uterin în asistenţa primară şi centre specializate(SR) Profilaxia patologiei reproducerii umane Fundamentarea şi organizarea unei reţele de centre de diagnostic pre şi postnatal(SR) Reducerea complicaţiilor neurologice şi psihice date de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh(SR) Reabilitarea asistenţei neonatale Regionalizarea asistenţei neonatale Creşterea numărului de maternităţi care au sistem “rooming-in” .

§ § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § § Prevenirea patologiei neuropsihice la copil Diagnosticul şi intervenţia precoce în tulburările de dezvoltare pentru scăderea incidenţei deficienţelor de dezvoltare neuropsihică la copil Profilaxia tulburărilor de dezvoltare la prematuri Scăderea morbidităţii specifice la copii născuţi prematur Profilaxia distrofiei la copilul 0-1 an Scăderea morbidităţii infantile datorate distrofiei la copii 0 – 1 an Creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la avantajele alăptării la sân Profilaxia rahitismului carenţial la copilul 0-3 ani Scăderea incidenţei rahitismului la copilul 0-3 ani Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii şi adolescenţi Supravegherea dezvoltării somato-psihice a elevilor Informarea colectivităţilor de copii şi adolescenţi cu privire la promovarea unui comportament sanitar şi social sănătos Reforma sistemului de îngrijiri comunitare Crearea principiilor reţelei de servicii de asistenţa medicală comunitară şi testarea lor în câteva zone pilot Informarea populaţiei şi a furnizorilor cu privire la structura şi atribuţiile serviciilor de asistenţă comunitară Îmbunătăţirea coordonării şi managementului Programului de sănătate a copilului şi familiei Înfiinţarea Unităţii de management a Programului de sănătate a copilului şi familiei şi crearea normelor de funcţionare a acesteia Tratamentul unor afecţiuni cronice ale copilului şi femeii Tratamentul astmului bronşic la copil Tratamentul sindromului de detresă respiratorie la nou-născuţii prematur Tratamentul hepatitei B şi C la copil Tratamentul diareei cronice şi al sindromului de malabsorbţie la copil Tratamentul mucoviscidozei la copil Tratamentul hemofiliei la copil Tratamentul epilepsiei la copil Tratamentul imunodeficienţelor umorale primare la copil Tratamentul infertilităţii de cuplu Tratamentul patologiei legate de menopauză Prevenirea şi managementul violenţei împotriva femeii şi copilului 89 .

ca interfaţă între serviciile sociale şi cele medicale.§ Definirea principiilor şi normelor reţelei de prevenire şi management al violenţei domestice şi sexuale împotriva femeii şi copilului Concluzii 1. fizic. copilului şi familiei poate fi îmbunătăţită dar nu rezolvată în totalitate doar de reţeaua sanitară. Ea depinde.contextul socio-economic .lupta împotriva infracţionalităţii. copilului şi familiei ca principale obiective: integrarea furnizării serviciilor de sănătate a reproducerii în asistenţa primară identificarea şi urmărirea gravidelor. Priorităţi ale sistemului sanitar în acordarea de servicii medicale femeii.prevenţia îmbolnăvirilor . îndeosebi a grupurilor defavorizate. esenţial.sănătatea mediului ambiant. de: . copilului şi familiei va fi întărită prin: . comportamental .medicina curativă 2. în special. primul palier de îngrijiri medicale. care afectează. delincvenţa juvenilă) În acest context. 3. Situaţia sănătăţii femeii. vizite la domiciliu acordarea de servicii medicale persoanelor-cazuri sociale.educaţia generală a populaţiei. Ministerul Sănătăţii şi Familiei abordează problemele de sănătate în interacţiunea lor complexă cu alte fenomene socio-economice. şi a nounăscutului. în zonele rurale neacoperite de medicul de familie 4. indiferent de statutul de asigurat. va avea în domeniul sănătăţii femeii. sănătatea adolescenţilor (trafic şi consum de droguri. Medicina primară. a persoanelor care nu pot dovedi calitatea de asigurat şi.regionalizarea asistenţei obstetricale şi neonatale 90 . Asistenţa medicală de specialitate în domeniul sănătăţii femeii. în special educaţia pentru o viaţă sănătoasă şi prevenţia îmbolnăvirilor . crearea unei reţele de asistenţă medicală comunitară. pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. prostituţie. copilului şi familiei sunt legate de: . în special. abuzul şi abandonul copiilor.

copilului şi familiei se vor îmbunătăţi structurile şi mecanismele de coordonare. din cauza particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă.care urmează să aibă în principal următoarele atribuţii: activitate medicală în comunitate (activitate curativă limitată pentru persoanele defavorizate şi boli cu determinism social şi impact în sănătatea publică) activitate profilactică supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic. 5. neonatologie. Asistenţa medicală de urgenţă în domeniul sănătăţii femeii. din zonele greu accesibile. Pentru rezolvarea situaţiei deficitare a sănătăţii comunitare şi a supravegherii stării de sănătate a populaţiei. mai ales pentru zonele rurale pregătirea specifică a cadrelor medii şi superioare pentru situaţiile de urgenţă obstetricale şi pediatrice modernizarea secţiilor de terapie intensivă. obstetrică ginecologie şi pediatrie prin reamenajarea spaţiilor de funcţionare şi dotare cu echipament corespunzător 6. copilului şi familiei va urmări: îmbunătăţirea infrastructurii locale.asistenta medicală comunitară . strategia Ministerului Sănătăţii şi Familiei prevede înfiinţarea unei noi funcţii în asistenţa medicală .crearea de competenţe şi supraspecializări pentru acordarea de servicii medicale care să corespundă nevoilor actuale. 7. monitorizare şi evaluare unitară a activităţilor şi bugetelor aferente acestora 91 .. în domeniul comunicaţiilor şi transportului de urgenţă creşterea eficienţei răspunsului la urgenţe. Datorită diversităţii mari a problematicii abordate şi a numărului crescut de instituţii implicate în domeniul sănătăţii femeii.

În prezent. Există nenumărate situaţii în care pacienţii cazuri sociale (în special rromi). rămân neînscrişi pe listele medicilor de familie. legătura dintre serviciile medicale şi cele sociale. zone geografice greu accesibile sau cu o dezvoltare economică deficitară suferă prin lipsa medicului de familie. ţinând cont de disfuncţionalităţile inerente implementării unei noi structuri organizatorice în sistemul de acordare a asistenţei medicale a populaţiei. precum şi de insuficienta dezvoltare a reţelei de asistenţă socială. psihică sau socială. unii copii nu figurează pe catagrafia de vaccinare şi sunt excluşi din programul de vaccinare. şi mai puţin pe vizite la domiciliu şi identificarea activă a problemelor de sănătate publică. ca şi cei care nu pot dovedi calitatea de asigurat. Prin persoane care aparţin cazurilor sociale înţelegem acele persoane care. în zonele geografice deosebite (relief. în majoritate cazuri sociale. depistarea şi supravegherea focarelor TBC se face cu greutate. Activitatea medicului de familie a fost centrată în ultimii ani pe asistenţa medicală acordată în cabinet numai persoanelor asigurate. din cauza unor motive de natură economică.STRATEGIA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARĂ Prezentare generală O dată cu implementarea reformei în sistemul sanitar şi dezvoltarea reţelei de asistenţă medicală primară prin cabinetele medicilor de familie. în special în zonele rurale unde lipseşte medicul de familie. Acest lucru este explicabil. unele zone rurale. nu se pot efectua şi supraveghea vaccinările la toţi copiii. implementarea colaborărilor intersectoriale. greu de controlat. interdisciplinare la nivelul comunităţilor locale este dificil de realizat. nu se preia nou-născutul din maternitate şi nu se efectuează supravegherea acestuia. nu se iau în evidenţă şi nu se examinează gravidele care nu sunt în listele medicilor de familie. să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială. şi ţinând cont că profesiunea de medic a devenit o profesiune liberală. înscrise pe lista sa. s-a produs o sciziune în acordarea de asistenţă medicală pentru persoanele asigurate comparativ cu persoanele care nu pot face dovada calităţii de asigurat. 92 . fizică. Lipsa medicului de familie sau neînscrierea pe listele acestuia a persoanelor aparţinând grupelor sociale defavorizate determină apariţia unor situaţii dificile. dintre care enumerăm: • • • • • nu se depistează activ.) şi în oraşele mari cu densitate de grupări sociale defavorizate necuprinse în listele medicilor de familie. un număr foarte mic din aceşti bolnavi fiind înscrişi la medicul de familie. nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale. dispersia populaţiei etc. În acelaşi timp.

HGR nr. şi art. 2. atât copii. aflată în curs de adoptare. b. 93 . Asistenta medicală comunitară Pentru rezolvarea situaţiilor descrise mai sus şi pentru supravegherea stării de sănătate a populaţiei se propune înfiinţarea funcţiei de asistentă medicală comunitară. a. alin. Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2002 prevede obligativitatea înscrierii pe liste suplimentare ale medicilor de familie a persoanelor cazuri sociale dintr-o zonă teritorială arondată medicului şi oferirea unui pachet minim de servicii medicale acestora. Legea asistenţei sociale. Ministerul Sănătăţii şi Familiei „colaborează cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul coordonării metodologice a activităţii instituţiilor specializate care asigură servicii de asistenţă socială“. Ministerul Sănătăţii şi Familiei îşi propune definirea şi implementarea unei reţele naţionale de asistenţă medicală comunitară. dispensarizarea activă a bolnavilor cronic lipseşte. la nivelul comunităţii. din cauza faptului că un număr destul de mare de persoane nu sunt pe listele medicilor de familie. persoana de legătură. lit. 2 specifică: „Ministerul Sănătăţii şi Familiei organizează. 16. Totodată. nu se pot supraveghea şi urmări în evoluţie bolnavii cronic. evaluează starea de sănătate a populaţiei în vederea realizării şi implementării unor programe de sănătate destinate prevenirii îmbolnăvirilor şi promovării sănătăţii. 22 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială centrat pe familie şi comunitate va aborda la nivelul comunităţilor locale colaborări intersectoriale şi complementare. prin Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. deschide posibilitatea creării şi dezvoltării de servicii sociale sectoriale. În acest context. art. nu se poate stabili adevărata stare de morbiditate a populaţiei unei zone. între serviciile medicale şi cele sociale. fiind interfaţa. cât şi adulţi. 15. Ministerul Sănătăţii şi Familiei. care urmează să aibă ca atribuţie principală depistarea cazurilor medicale în rândul populaţiei defavorizate. coordonează şi urmăreşte activităţile de asistenţă socială pentru asigurarea sănătăţii populaţiei.• • • nu se pot urmări tratamentele la domiciliu. sprijinirea sănătăţii familiilor şi categoriilor de populaţie defavorizate …“. În art. 16. j. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică. Cadrul legislativ Conform Legii nr. în art.

Atribuţii Asistenta medicală comunitară va îndeplini următoarele atribuţii: • • • activitate de teren . în special a gravidelor şi copiilor. în principal a populaţiei neînscrise la medicul de familie. • identificarea persoanelor – cazuri sociale şi raportarea lor medicilor de familie din teritoriul repartizat. solicitând. deplasarea medicului la domiciliu. datorită particularităţilor geografice sau cu condiţii grele de muncă. o comună. activitate medicală curativă . • identificarea persoanelor de vârstă reproductivă care au nevoie de metode de contracepţie.pachet minimal de servicii medicale acordate pacienţilor care nu pot dovedi calitatea de asigurat. îndrumând pentru consultaţii la dispensar persoanele bolnave. luarea în evidenţă a copiilor neîncrişi pe listele medicilor de familie pentru a fi incluşi în programele de imunizări. în vederea înscrierii lor pe listele acestora. un număr de blocuri sau un număr de străzi cu un anumit număr de gospodării. diseminarea de informaţii specifice şi trimiterea lor la medicii de familie şi cabinetele de planificare familială. • supravegherea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale în care nu există medic.depistarea activă a cazurilor neînscrise pe listele medicilor de familie. • raportarea cazurilor sociale depistate către serviciile sociale din subordinea autorităţilor locale pentru a beneficia de protecţie socială. din zonele greu accesibile. 94 . familii sau indivizi). • identificarea gravidelor şi urmărirea lor prin protocoale limitate. Activităţi Activităţile asistentei medicale comunitare constau în: • supravegherea unei zone teritoriale foarte bine determinate (un sat sau mai multe. activitate profilactică: depistarea focarelor de boli transmisibile. • colaborarea cu toţi medicii de familie la care sunt înscrise persoanele din teritoriul pe care îl supraveghează. trimiterea lor la medicul de familie. după caz. • sesizarea din timp a apariţiei de focare de infecţie sau de boli infecţioase. • supravegherea în mod activ a stării de sănătate a populaţiei din zona arondată.

fiind arondate teritorial medicilor de familie şi spitalului ce deserveşte zona respectivă. vaccinărilor şi aplicării măsurilor terapeutice recomandate de medic. urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor din evidenţa specială.• • • • • preluarea de la maternităţi a nou-născuţilor şi mamelor care nu sunt pe listele medicilor de familie şi supravegherea lor activă. sesizarea autorităţilor locale pentru stabilirea măsurilor ce se impun. formatorii şi modalitatea de acreditare vor fi stabilite ulterior. Apreciem că pentru acoperirea reală şi pentru supravegherea medicală a problemelor socio-medicale şi de educaţie pentru sănătate pentru populaţia întregii ţări cu normarea de mai sus ar fi necesare aproximativ 10. Normare şi număr necesar Normarea acestor cadre ar fi de minimum 700 familii/asistentă medicală comunitară.300 de persoane la o asistentă medicală comunitară. efectuarea educaţiei sanitare în familie.000 de asistente medicale comunitare. în situaţia depistării unui caz social deosebit (copil aflat în dificultate. urmărirea şi supravegherea în mod activ a copiilor de toate vârstele la segmentul de populaţie neînscris pe listele medicilor de familie sau în zonele în care nu există medic. sau aproximativ 2. 95 . Aceste cadre sanitare cu pregătire în domeniul asistenţei sociale vor contribui la cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei din zonele menţionate mai sus.500 asistente medicale comunitare pentru zonele cu probleme sociale deosebite care nu au acoperire teritorială prin medic de familie. la implementarea programelor şi măsurilor profilactice şi curative. fără aparţinător). Formare Asistentele medicale comunitare vor avea ca pregătire de bază pregătirea medicală şi un modul de pregătire în domeniul social. În prima etapă. Curriculum-urile de pregătire. persoană în vârstă bolnavă. considerăm că este imperios necesară încadrarea unui număr de 3. Menţionăm că activitatea asistentei medicale comunitare nu se substituie şi nu înlocuieşte activitatea medicului de familie sau a asistentei medicale a medicului de familie.

De asemenea. în cadrul serviciilor de asistenţă socială. pentru a fi luate în evidenţă şi monitorizate de aceştia. asistenta medicală comunitară va colabora cu celelalte compartimente şi categorii profesionale implicate în sistemul naţional al serviciilor de asistenţă socială. şi pentru coordonarea şi îndrumarea profesională asistentele medicale comunitare vor fi subordonate metodologic şi informaţional Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Subordonare metodologică şi colaborare Pentru o cunoaştere cât mai reală a stării de sănătate a populaţiei de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei.Angajare şi plată Asistentele medicale comunitare urmează a fi angajate în aparatul propriu al consiliilor locale. comunicând acestora persoanele cazuri sociale care nu sunt înscrise pe listele acestora. Plata salariilor asistentelor medicale comunitare urmează a fi făcută din bugetele locale. Asistenta medicală comunitară va colabora cu medicii de familie din teritoriul arondat. Activitatea de asistenţă medicală comunitară va fi supravegheată de inspectorii de specialitate din cadrul departamentelor programe de sănătate de la nivelul Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. activitatea ei fiind centrată şi organizată la nivel comunitar. îndeosebi din zonele defavorizate sau fără medici. pentru ca în funcţie de morbiditatea zonală să poată lua măsuri eficiente în cadrul politicii naţionale de sănătate. 96 .

III............................................................... Introducere.................... indicatori de performanþã pe termen mediu (31 decembrie 2004) ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi .................. STRATEGIA PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL MEDICAMENTULUI ªI MATERIALELOR SANITARE ............................. Obiectivele generale ale reformei unitãþilor sanitare cu paturi............................................................. Indicatori de performanþã pentru unitãþile sanitare cu paturi ................................. Anexa 2 Ð Utilizarea paturilor........ Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare .......................... V......................................... I....................................... III. 25 26 28 28 29 29 34 40 41 52 97 .............. Obiective................................................................................................ 2. Sinteza privind strategia naþionalã pentru reforma în unitãþile sanitare cu paturi I............................................... Strategia privind politica naþionalã a medicamentului .................................................................... Evoluþia principalilor indicatori la nivel naþional Ð 1998Ð2000................................... rulajul ºi mortalitatea în anul 2000 în spitalele teritoriale........................ III................................. VII.............................. 5 6 6 6 6 7 7 9 9 9 11 11 11 13 16 20 24 Strategia naþionalã privind reforma în unitãþile sanitare cu paturi .... Definirea scopului Politicii naþionale a medicamentului în România ..... mãsuri strategice... V.......... Stadiul actual ................................ II................................................................................ II................................................................................................................... II.......... Strategia privind politica naþionalã a medicamentului Ð sintezã ...................................... Mãsuri................... VI. Scopul reformei unitãþilor sanitare cu paturi .......................................................................... Anexa 1 Ð Paturi în spitale teritoriale la 31 XII 2000................................................. Spitale Ð organizare ....... Strategia naþionalã în domeniul materialelor sanitare Ð sintezã....................CUPRINS 1............................................. Stabilirea strategiei privind îmbunãtãþirea activitãþii în domeniul medicamentului ........ Evaluarea situaþiei prezente ....................................................... I.......................... Analiza performanþei spitalelor ºi mãsuri de restructurare a unitãþilor sanitare cu paturi...................................... Concluzii . STRATEGIA NAÞIONALÃ PRIVIND REFORMA ÎN SPITALE............ IV....... IV.................. Gestionarea mai eficientã a resurselor la nivelul spitalului ....................................... Obiectivele propuse ..................................... Introducere .......... durata medie de spitalizare.............................................................................................

.............................. Ð Spitale....... Intrãri de credite externe......... Avortul ºi serviciile de întrerupere a sarcinii în condiþii de siguranþã ............................... Tabelul 1 Ð Principalii indicatori ai sãnãtãþii reproducerii ºi sexualitãþii în România 98 67 68 69 69 69 71 71 73 74 74 75 75 75 75 75 75 76 ......... STRATEGIA PRIVIND SÃNÃTATEA FEMEII......................................................................................................................................... Sãnãtatea sexualã a persoanelor în vârstã ................ Introducere ............... Ð Asistenþa medicalã primarã .................................. Asistenþa medico-socialã la nivelul comunitãþii .......................................................................................... Situaþia actualã privind finanþarea serviciilor medicale ............................................................... Gestionarea mai eficientã a resurselor de la nivelul spitalului ......................................... Prevenirea ºi managementul infecþiilor cu transmitere sexualã (I................ I............. Ð Servicii farmaceutice..... III..................................................................................................T...................................... Bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ................ Maternitatea fãrã risc........................................................... II................................................ Evoluþia cheltuielilor totale pentru acþiunea de sãnãtate în perioada 1998Ð2001 .......3.................................................... STRATEGIA PRIVIND ÎMBUNÃTÃÞIREA SISTEMULUI DE FINANÞARE DIN SÃNÃTATE ............................................................. Prevenirea ºi managementul infertilitãþii .......................... IV.......... copilului ºi familiei în România................................................................................................................................. Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate Ð sintezã ................................................ Introducere ......... în special a abuzului sexual............................................................................................................. Creºterea veniturilor la nivelul spitalelor ................ Sãnãtatea copilului ............................................................)........................................ 53 54 54 55 55 55 56 56 56 56 57 57 57 58 58 58 58 60 62 66 Strategia privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare din sãnãtate........................................................................................................................................................................... Strategia de îmbunãtãþire a finanþãrii ºi direcþiile de acþiune .......................................................... Sistemul de finanþare a sãnãtãþii................................... III...................................................................................................... Situaþia actualã a sãnãtãþii femeii..................................................... Aspecte de demografie ......................... inclusiv a infecþiei cu HIV ºi SIDA................. Îmbunãtãþirea mecanismelor de finanþare a spitalelor ................................................................................... Ð Asistenþa ambulatorie de specialitate ................................. 4................................ Prevenirea ºi managementul tuturor formelor de violenþã împotriva femeii ºi copilului.................................................................................................. I........................................... Anexa 1 Ð Exemplu de indicator de performanþã a spitalului . Creºterea eficienþei fondurilor alocate de la bugetul de stat......... Prevenirea ºi managementul cancerului genito-mamar ........................... COPILULUI ªI FAMILIEI PENTRU PERIOADA 2002Ð2006 ................................... Atragerea de sume din bugetele locale ............................... Planificarea familialã ........................................................ II.................... Sãnãtatea reproductivã ºi sexualã a adolescenþilor ºi tinerilor... Prevenirea traficului de femei ºi copii ..............................................................................S........

........................................................................................................................................................................ Normare ºi numãr necesar ......................................................................................................................................................................................................... 78 78 81 88 90 92 92 93 93 94 94 95 95 96 96 99 ..................................................................................................................................................................... Mãsuri pe termen scurt (1 an) ........................... Cadrul legislativ .......................................................................................................................... Mãsuri pe termen mediu (3 ani) ºi lung (5 ani)..................................................................................................................Obiective generale........... Prezentare generalã ......................................................... Asistenta medicalã comunitarã ....................................................................... Strategia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei referitoare la asistenþa medicalã comunitarã .............. Mãsuri pe termen lung Ð 2002Ð2006 .................................................................. Subordonare metodologicã ºi colaborare .................................. Formare........................................................... Angajare ºi platã ............ Activitãþi ............................... Concluzii ............................................................................................................................................................................ Atribuþii ............................................................................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful