SINTEZA NR.

16

Pentru a nu va enerva prea tare citind

„sinteza” merita spus un banc simpatic :
Un tip isi baga capul pe usa frizeriei si il intreaba pe frizer
cat timp are de asteptat pana poate sa fie si el tuns. Fiind
o zi foarte aglomerata, frizerul se uita in jur si raspunde:
- Cam doua ore.
Auzind asta, tipul pleaca instant.
Peste cateva zile acelasi tip intra in frizerie si intreaba cat are de
asteptat pana poate sa fie tuns. Fiind o zi si mai aglomerata frizerul
se uita in jur si raspunde:
- Cam trei ore.
Tipul inchide usa si pleaca.
Peste cateva zile acelasi individ intra in frizerie si intreaba in cat timp
poate sa fie tuns. Frizerul se uita in jur si raspunde:
- Cam intr-o ora jumatate.
Tipul se intoarce si iese din frizerie.
Frizerul, deja curios, il roaga pe un alt coleg, tot frizer:
- Mai Ioane, du-te un pic dupa el ca vine de ceva timp si tot intreaba
cat timp are de asteptat pana sa fie tuns, dar nu se intoarce niciodata.
Ion pleaca in urma tipului. Nu dupa mult timp Ion intra in frizerie
razand in hohote. Frizerul il intreaba:
- Ei, si unde se duce tipul asta dupa ce pleaca de aici?
Ion lesinat de ras, cu lacrimi in ochi, rosu la fata se uita la frizer si ii
raspunde:
- La tine acasa!

Cum se vor impozita bonurile de masa

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2010 pentru modificarea Codului fiscal prevede
impozitarea bonurilor de masa, pe langa alte masuri deja "celebre" precum reincadrarea
activitatilor dependente/independente. Normele pentru aceasta Ordonanta, publicate miercuri,
28 iulie, aduc explicatii mai mult sau mai putin clare pentru prevederile respective.
Consultantul fiscal Adrian Benta a transmis un exemplu de calcul pentru impozitarea
bonurilor de masa si alte observatii legate de activitatile dependente si de livrarile intre
"persoanele afiliate".

Comentariile consultantului fiscal:

A) Impozitare bonuri de masa.

•Ca observatie generala proiectul nu dispune masuri de aplicare!!!

•Prin urmare trebuie sa analizam de la textul legal, respectiv art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul
fiscal, ce stabileste, ca nu sunt venituri din salarii: drepturile de hrana acordate de angajatori
angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
•S-a abrogat partea introductiva tichete de masa si drepturi. Astfel tichetele de masa sunt
impozitate cu impozitul pe venit. Ordonanta nu dispune impozitarea cu asigurari sociale.
Prin urmare vom avea urmatoarea baza de calcul a impozitului pe venit:
Venituri brute salariale realizate "asigurari sociale" deduceri si sume asimilate (contributii
sindicat, sanatate privata) + venituri din bonuri de masa = Baza de calcul impozit pe salarii.
Ca si cheie de verificare avand in vedere ca adunarea si scaderea sunt comutative, este usor de
demonstrat ca suplimentarea de impozit este direct 16% din valoarea tichetelor de masa
acordate si suportate din salariu net al persoanei.

Exemplu de impozitare, pentru un salariat ce a lucrat 22 zile si a primit un bon de masa pentru
fiecare zi, valoare bon suma de 8,72 lei.

•Venituri din bonuri 22 zile x 8.72 lei = 191,84 lei

•Impozit = 191,84 lei x 16% = 30,69 lei. Aceasta suma se retine din salariu net, deja impozitat
conform reglementarilor anterioare.
Inregistrarea in contabilitate se efectueaza prin articol contabil: 421 Personal remuneratii
datorate = 444 Impozit pe venitul din salarii cu 30,69 lei. Evident suma se va regasi si in fisa
fiscala. Din punct de vedere tehnic unele societati au introdus in stat  inca o coloana cu
venituri din bonuri de masa.

Sursa: HotNews

Conventii civile de prestari servicii. Calcul

venit net
de Rodica Mantescu, valabil la 28-Iul-2010

Intrebare: Firma a achitat in avans drepturile salariale pentru cinci lectori care tin un curs
organizat de firma noastra.
Lectorii au incheiat cu firma noastra conventii civile in care se stipuleaza ca pentru prestatia
fiecarui lector (care preda la cursuri pe perioada mai-iunie-iulie-august 2010) firma va achita
un venit net de 3000 lei (brut = 3571 lei, impozit venit colaboratori 16% = 571 lei).
Trei dintre cei patru lectori sunt angajati in institutii publice, unul este pensionar.
Intrebari:
1. In conditiile aparitiei OUG 58/2010 si in conditiile in care firma a achitat pana la 30 iunie
2010 veniturile lectorilor, este obligata firma sa achite catre bugete si alte sume in afara de
impozitul pe venitul colaboratorilor (lectorilor)?
2. In cazul in care raspunsul la intrebarea anterioara este afirmativ, va rog sa precizati ce sume
este obligata sa achite firma noastra (contributii firma plus contributii individuale) pentru
fiecare dintre cei 4 lectori, care conform contractelor civile incheiate urmau sa primeasca
fiecare suma neta de 3000 lei.

Raspuns: Art. III al OUG 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind
Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale stabileste ca orice venituri de natura profesionala,
altele decat cele salariale, se impoziteaza cu cota de impozit pe venit. Asupra acestor venituri 
se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si
asigurari de somaj. Obligatia declararii, calculului, retinerii si platii contributiilor revine
platitorului de venit, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Asadar, actul normativ mentionat stabileste ca pentru orice venituri de natura profesionala,
altele decat cele salariale se datoreaza contributiile individuale urmand ca acestea sa fie
declarate, calculate, retinute si platite de catre platitorului de venit.
Pana in prezent nu au fost publicate normele metodologice de aplicare a OUG 58/2010 care,
speram sa clarifice ce se intelege prin „venituri de natura profesionala, altele decat cele
salariale.” Asa fiind, nu putem afirma, cu certitudine, in ce conditii conventiile civile de
prestari servicii intra sub incidenta art. III al OUG 58/2010.

De asemenea, aplicarea prevederilor OUG 58/2010 necesita modificari si completari ale

legislatiei in ceea ce priveste completarea si depunerea declaratiilor de asigurari sociale.

In situatia expusa, daca conventiile civile de prestari servicii ar intra sub incidenta art. III al
OUG 58/2010, platitorul de venit are obligatia  declararii, calculului, retinerii si platii
impozitului pe venit (16%) si al contributiei individuale de asigurari sociale (10,5%),
contributiei de asigurari sociale de sanatate (5,5%)  si contributiei de asigurari de somaj (0,5
%).

In aceste conditii, pentru a obtine un venit net de 3.000 de lei este necesar un venit brut de
4.444 lei.

In ceea ce il priveste lectorul care are si calitatea de pensionar, consideram ca acesta nu

datoreaza contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj indiferent daca veniturile sunt
obtinute din activitati dependente sau independente.( DAR CAS DE CE AR TREBUI SA
PLATEASCA ? SE VA RECALCULA PENSIA ? ).
Astfel, in baza dispozitiilor art. 18 alin. (3) din din Legea 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si
completarile ulterioare, obligatia de a plati contributiile de asigurari pentru somaj revine
asiguratilor in sistemul asigurarilor pentru somaj.
Asiguratii in sistemul asigurarilor pentru somaj pot fi cetatenii romani care sunt incadrati in
munca sau realizeaza venituri in Romania, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au
calitatea de pensionari (art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea 76/2002).
Solutia este justa avand in vedere faptul ca un pensionar nu poate beneficia de indemnizatie
de somaj dat fiind prevederile Legii 76/2002.

Astfel, in conformitate cu prevederile art. 5 pct. IV din acest act normativ somer  este
persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea
conditiilor de pensionare;
b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;
c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit
legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru
somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, in vigoare;
d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de
munca.
De asemenea, potrivit art. 34 alin. (1) lit. c), una din conditiile necesare pentru ca o persoana
sa poata beneficia de indemnizatie de somaj este aceea de nu indeplini conditiile de
pensionare.
Modificare Ecotaxa. Inregistrari contabile
de Dana Hristu, valabil la 29-Iul-2010

Intrebare: Cum se procedeaza la vanzarea marfurilor aflate in stoc cumparate cu eco-taxa de

0,2%, tinand cont ca aceasta s-a diminuat la 0,1%? Se va factura cu 0,1%, diferenta
constituind pierdere pentru societate?

Raspuns: Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si

alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achizitiei bunurilor respective. Practic trebuie sa includeti in costul marfurilor si aceasta eco-
taxa asa cum a-ti achizitionat marfurile respective ( pct.2.2 din OG 1826/2003 precizari
referitoare la contabilitatea de gestiune).

Costul marfurilor vandute la iesirea din gestiune a stocurilor,se calculeaza conform

Reglementarilor contabile stabilite prin OMFP 3055/2009 (pct.161), respectiv folosind una
din medodele:

   a)     metoda primului intrat –primul iesit- FIFO

   b)      metoda costului ponderat –CMP

   c)      metoda ultimul intrat – primul iesit –LIFO

Metoda folosita pentru descarcarea stocurilor vandute nu se schimba de regula pe parcursul

exercitiului financiar.

Un nou formular pentru decontul de TVA

Agentia Nationala de Administrare Fiscala a elaborat un nou formular pentru decontul de taxa pe
valoare adaugata, ca urmare a majorarii taxei la 24%.

Prin dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.58/2010 pentru modificarea si completarea

Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar fiscale, a fost modificat art.140 alin.(1)
referitor la cota standard de taxa pe valoarea
adaugata.

Astfel, prin prevederile acestui act normativ, a fost modificata cota standard de taxa pe valoarea
adaugata care se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt
scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse, de la 19% la 24%.

Astfel, avand in vedere intrarea in vigoare incepand cu data de 1 iulie 2010 a acestei prevederi, este
necesara modificarea corespunzatoare a formularului de decont de TVA (formularul 300).
Noul formular se utilizeaza incepand cu declararea obligatiilor fiscale aferente lunii iulie 2010

Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" se completeaza de persoanele impozabile

inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.

Persoanele impozabile care conduc evidenta contabila, potrivit legii, pentru operatiunile realizate pe
baza de contract de asociere in participatiune declara inclusive datele si informatiile privind taxa pe
valoarea adaugata rezultate din astfel de operatiuni.

Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" se depune la organul fiscal competent, la
urmatoarele termene:
a) lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se depune decontul, de
persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este luna calendaristica, potrivit prevederilor art.
1561 din Codul fiscal;
b) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator celui pentru care se
depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic,
potrivit prevederilor art. 1561 din Codul fiscal;
c) semestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul urmator celui pentru care se
depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca
perioada fiscala semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 1561 alin. (7) din Codul fiscal si ale
pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
d) anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se depune decontul,
de persoanele impozabile prevazute la pct. 80 alin. (4) din Normele metodologice si de persoanele
impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioada fiscala anul calendaristic,
potrivit prevederilor art. 156 alin. (7) din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
e) pana la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele doua luni ale
aceluiasi trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizeaza trimestrul ca perioada
fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, daca exigibilitatea taxei
aferente achizitiei intracomunitare intervine in a doua luna a respectivului trimestru. Decontul se va
depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde si operatiunile realizate in prima luna a
acestuia. in situatia in care exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare intervine in prima
sau in a treia luna a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile lit. a)
din prezentul paragraf.

Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligatia
prezentarii formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata", cu codificarea informatiei prin
cod de bare. Sunt exceptati de la aceasta prevedere
contribuabilii care depun declaratiile fiscale prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere
la distanta, potrivit prevederilor legale in vigoare.

ATENTIE! Nu se inscriu in decont:

- taxa pe valoarea adaugata din facturile de executare silita, de catre persoanele abilitate prin lege sa
efectueze vanzarea bunurilor supuse executarii silite;
- diferentele de taxa pe valoarea adaugata de plata constatate de organele de inspectie fiscala,
pentru care nu este reglementata includerea in decont;
- documentele neevidentiate in jurnalele pentru cumparari sau vanzari, constatate de organele de
inspectie fiscala;
- taxa pe valoarea adaugata pentru care se afla in derulare o inlesnire la plata

Normele la modificarile Codului Fiscal,

adoptate de Guvern. Vezi noile prevederi
3 August 2010 Avocatnet.ro

Vezi cele 36 comentarii!

Executivul a adoptat luni normele metologice de aplicare a ultimelor modificari aduse de

GUvern Codului Fiscal, prin OUG nr. 58/2010. Potrivit Ministrului Muncii, Mihai Seitan, in
varianta finala a actului normativ a fost mai bine definit modul de incasare a veniturilor din
activitati independente.

Potrivit lui Seitan, drepturile de autor pot fi de natura repetitiva sau de natura ocazionala",
aceasta diferenta fiind mai bine definita in varianta finala a actului normativ.

Acesta a declarat ca "exista tot felul de posibilitati, dar obligatia participarii la un sistem este
clara, este nascuta din vremea lui Bismarck, nu cred ca vom fi noi in stare sa schimbam
filosofii importante care arata asa: ca oamenii pana la o anumita varsta nu sunt interesati sa
participe la vreun sistem, ca atare s-a ajuns la un acord chiar in Uniunea Europeana dar si cu
mult timp inaintea ei, prin care oamenii trebuie sa fie obligati sa participe la un sistem, pentru
a pune deoparte din venitul pe care-l castiga acum, pentru viitor".

Intrebat daca vor mai exista drepturile de autor, Ministrul Muncii a precizat: "legislatia pe
care o lansam acum nu se refera la schimbari de activitate si modalitate de acoperire
financiara a acesteia, in raportul de munca. Drepturile de autor vor exista oricum. Singura
problema este ca, in cazul in care exista o repetitivitate, aceste venituri sa fie considerate
venituri de natura salariala, trecuta ca salarii, si sa fie platite aceste contributii".

Activitati independente vs dependente

Venituri de natura profesionala

Potrivit normelor metodologice, prin sintagma „venituri de natura profesionala, altele decat
cele salariale”, prevazuta la art. III alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2010
se intelege veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte activitati decat activitatile
definite ca dependente potrivit art. 7 alin.(1) pct. 2 din Legea nr.571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, activitati desfasurate de aceasta persoana in
afara unei relatii de angajare.

Totodata, nu constituie venituri de natura profesionala urmatoarele:

a) veniturile din cedarea folosintei bunurilor;
b) veniturile din investitii;
c) veniturile din pensii;
d) veniturile din activitati agricole;
e) veniturile din premii si din jocuri de noroc;
f) veniturile din transferul proprietarilor imobiliare;
g) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie.
h) veniturile din alte surse, definite conform art.78 alin. (1) lit. a) – d) si alin. (2) din Legea
nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Profesiile liberale scapa de plata contributiilor

Persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale nu le sunt aplicabile prevederile art. III din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.58/2010.

Cine va plati ?

Persoanele care realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala, indiferent ca respectivele

venituri sunt sau nu realizate lunar, datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, de
asigurari pentru somaj si de asigurari sociale de sanatate, prevazute la art. III alin. (2) din
ordonanta de urgenta.

Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala precum si venituri de natura

salariala datoreaza contributii individuale, de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj si de
asigurari sociale de sanatate, asupra veniturilor de natura profesionala in situatia in care
veniturile de natura profesionala sunt sau nu realizate lunar.

Contributiile individuale se datoreaza si in situatia in care veniturile de natura profesionala

sunt realizate de persoane pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme
metodologice, se prevede, potrivit legii, ca asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj
este facultativa.

Persoanele fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, pentru care se datoreaza
contributiile individuale prevazute la art. III alin. (2) din ordonanta de urgenta, sunt
considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale, in sistemul asigurarilor pentru somaj, precum si in sistemul de asigurari
sociale de sanatate si beneficiaza de prestatiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile
ulterioare, de indemnizatie de somaj in conditiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si de asigurare sociala de sanatate in conditiile Legii nr.
95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cotele contributiilor individuale sunt cele prevazute de lege pentru contributia individuala de
asigurari sociale, pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj, precum si pentru
contributia de asigurari sociale de sanatate.

Astfel, persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, indiferent ca respectivele

venituri sunt sau nu realizate lunar, datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, de
asigurari pentru somaj si de asigurari sociale de sanatate, prevazute la art. III alin. (2) din
OUG 58/2010.

Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, precum si venituri de natura

salariala datoreaza contributii individuale, de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj si de
asigurari sociale de sanatate, asupra veniturilor de
natura profesionala in situatia in care veniturile de natura profesionala sunt sau nu realizate
lunar.

Cotele contributiilor individuale sunt cele prevazute de lege pentru contributia individuala de
asigurari sociale, pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj, precum si pentru
contributia de asigurari sociale de sanatate.

Baza de calcul

In situatia persoanelor care realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul a
contributiilor individuale, pentru asigurarile sociale si pentru asigurarile pentru somaj o
constituie:
a) cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de
venit, in situatia in care acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe
economie;
b) echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total net al
veniturilor de natura profesionala realizate lunar, din toate sursele de venit, este mai mare
decat echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.

In situatia persoanelor care nu realizeaza lunar venituri de natura profesionala, baza de calcul
a contributiilor individuale o constituie:
a) cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de
venit, in situatia in care acest cuantum nu depaseste echivalentul a 5 salarii medii brute pe
economie;
b) echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, in situatia in care cuantumul total brut al
veniturilor de natura profesionala realizate anual, din toate sursele de venit, este mai mare
decat echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.

Cum se vor declara si plati contributiile

Modalitatea de declarare si plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru

veniturile de natura profesionala este reglementata prin Legea nr. 95/2006 si prin Normele
metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de
asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de
executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale
de sanatate, aprobate prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Astfel, persoanele fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, pentru care se
datoreaza contributiile individuale, au obligatia de a depune cate o declaratie privind
asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv de a
incheia contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Acestea au obligatia de a actualiza declaratiile de asigurare in termen de 5 zile lucratoare de la

data modificarii cuantumului veniturilor de natura profesionala, prin depunerea unei noi
declaratii, care sa ateste cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate pe fiecare sursa
de venit.

In lunile in care nu realizeaza venituri de natura profesionala, persoanele mentionate mai sus
au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii precum si agentiei pentru
ocuparea fortei de munca judetene sau a municipiului] Bucuresti din raza de domiciliu sau de
resedinta a acestora.

Impozit pe profit

Pentru contribuabilii obligati la plata trimestriala a impozitului pe profit, s-a realizat corelarea
actualelor norme metodologice, date in aplicarea Titlului II ˝Impozitul pe profit˝ din Codul
fiscal, cu noile prevederi care impun, ulterior efectuarii comparatiei trimestriale, definitivarea
impozitului pe profit prin compararea impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual.

In acest sens, se exemplifica modalitatea de stabilire a impozitului pe profit datorat la sfarsitul

anului fiscal pentru aceasta categorie de contribuabili.

Totodata, se prevede extinderea aplicarii principiilor de stabilire a pretului de piata al

tranzactiilor intre persoanele romane si persoane nerezidente afiliate si pentru tranzactiile intre
persoane romane afiliate, utilizand metodele recunoscute in liniile directoare privind preturile
de transfer, emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Astfel,
normele metodologice se modifica in sensul utilizarii, pentru stabilirea pretului de piata al
acestor tranzactii, a metodelor recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer,
emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, pentru tranzactiile
efectuate intre persoane afiliate.

Proiectul detaliza si deducerea unor categorii de cheltuieli in aplicarea principiuluivgeneral de

calcul al profitului impozabil;

Impozitul pe venit

Cele mai importante modificari si completari in domeniul impozitului pe venit, aduse

Normelor metodologice actuale cuprind precizari privind:

• Neimpozitarea indemnizatiei acordata persoanei cu handicap grav in situatia in care nu se

poate asigura un inlocuitor al asistentului personal, potrivit legii;

• Includerea in venituri din profesii libere a celor generate de desfasurarea activitatilor in mod
independent in conditiile legii ca profesii reglementate, pentru societati comerciale sau alte
entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati care genereaza venituri din profesii
libere;

• Clarificarea incadrarii veniturilor din drepturi de autor si drepturile conexe, definite potrivit
legii in categoria veniturilor din activitati
independente;

Astfel, sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si
drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si
drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.

• Excluderea de la recalificarea ca activitati dependente, a activitatilor desfasurate in mod

independent in conditiile legii care genereaza venituri din profesii libere, precum si a
drepturilor de autor si drepturilor conexe, definite potrivit legii;
• Definirea, in sens fiscal, a notiunii de reorganizare a unei activitati independente;

Prin reorganizare se intelege orice schimbare a modalitatii de exercitare a unei activitati

precum si transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in
materie, pentru activitati care genereaza venituri supuse impozitului
pe venit, in conditiile continuarii activitatii.

in cazul reorganizarii unei activitati potrivit legislatiei in materie, cand nu se pastreaza

destinatia bunurilor, se include in venitul brut al afacerii si contravaloarea bunurilor si
drepturilor din patrimoniul afacerii care se reorganizeaza

• Determinarea normei anuale de venit pentru activitatile independente, in conditiile aplicarii

criteriilor de corectie la plafonul minim;

Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o activitate independenta ca intreprindere

individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea
prevederilor art. 49.

La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin inmultirea cu 12 a

salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, reprezinta venitul net anual inainte de
aplicarea criteriilor de corectie.

• Includerea in venituri impozabile din salarii a contravalorii tichetelor de masa, tichetelor de

cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, precum si a platilor compensatorii si ajutoarelor,
acordate potrivit legii speciale;

• Deducerea sumelor platite direct de angajat, reprezentand contributii la fondurile de pensii

facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii;

In cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la o schema de
pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii,
contributiile la fondurile de pensii facultative platite se deduc din veniturile lunii in care s-a
efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative
emise de catre fondul de pensii facultative.”

• Stabilirea bazei de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16%, in cazul veniturilor
sub forma de dobanzi;

Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri
neimpozabile.

Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu 1 iulie 2010 se impun cu o cota de 16%
din suma acestora.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile
calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in
contul curent sau contul de depozit al titularului.

Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile
calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 si pentru dobanzile aferente depozitelor la vedere,
depozitelor clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem
colectiv pentru domeniul locativ, conturilor curente, precum si instrumentelor de economisire.

• Modalitatea de determinare a impozitului trimestrial/anual pe castigul realizat din transferul

titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor
inchise precum si de reportare a pierderii inregistrate in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2010;

Astfel, plata anticipata aferenta fiecarui trimestru se determina ca diferenta intre impozitul pe
castigul net (cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face
calcul ) si impozitul pe castigul net stabilit la sfarsitul trimestrului
anterior. Impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului, luat in calcul la stabilirea
platii anticipate se determina aplicand cota de impozit de 16% asupra diferentei pozitive
dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate pana la sfarsitul trimestrului pentru care se
face calculul.

In situatia in care diferenta dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate cumulat de la

inceputul anului este negativa pentru trimestrul respectiv nu se datoreaza plata anticipata.

Impozitul pe castigul net anual impozabil de plata/de restituit la sfarsitul anului fiscal se
determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net anual impozabil si platile anticipate
datorate in anul fiscal respectiv

• Clarificarea incadrarii in categoria veniturilor din pensii, a drepturilor primite in

conformitate cu Legea nr.411/2004, privind fondurile de pensii administrate privat si Legea
nr.204/2006, privind pensiile facultative, si precizari referitoare la modalitatea de acordare a
plafonului neimpozabil de 1.000 lei in cazul veniturilor realizate de la fiecare fond de pensii,
pentru sumele primite ca plati unice sau esalonate in rate;

• Asimilarea venitului distribuit de societatea civila profesionala cu raspundere limitata

(SPRL) cu venitul net anual din activitati
independente in vederea impunerii;

in cazul societatii civile cu personalitate juridica constituita potrivit legii speciale si care este
supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a
venitului net din activitati independente.

Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata in asociere cu personalitate
juridica (SPRL) constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei
fiscale, potrivit legii au obligatia sa asimileze acest venit distribuit din asociere venitului net
anual din activitati independente.

• Corelarea cu prevederile din Codul fiscal referitoare la abrogarea titlului IV “Impozitul pe

veniturile microintreprinderilor” prin OUG nr.109/2009, aprobata prin Legea nr.76/2010;

• Modalitatea de aplicare a dispozitiilor tranzitorii referitoare la recalcularea normelor de venit

stabilite pe baza venitului net anual din activitati independente pentru perioada 1 iulie - 31
decembrie 2010 si a venitului net anual in cazul veniturile din drepturile de proprietate
intelectuala;

Astfel, pentru anul 2010, in situatia in care venitul net din activitati independente stabilit pe
baza normei de venit este inferior salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata
inmultit cu 12, directiile generale ale finantelor publice teritoriale au
obligatia recalcularii normelor de venit, astfel:
a) Pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2010, venitul net determinat pe baza normei de
venit este egal cu norma de venit anuala stabilita in anul 2009 pentru anul 2010 impartita la 2;
b) Pentru perioada 1 iulie 2010 – 31 decembrie 2010, venitul net aferent perioadei reprezinta
jumatate din norma anuala de venit, norma anuala determinata prin inmultirea nivelului
salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu 12, corectata potrivit
prevederilor pct.422.˝

In acest caz, organul fiscal competent are obligatia recalcularii platilor anticipate. Pentru anul
2010 venitul net anual pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala se determina
astfel:
-La stabilirea venitul net/pierdere aferent fiecarei perioade 1 ianuarie - 30 iunie, respectiv 1
iulie – 31 decembrie 2010 se va lua in calcul venitul brut, cota de cheltuiala forfetara si
contributiile sociale obligatorii platite, aferente fiecarei perioade.

Venitului net anual aferent anului 2010 se determina prin insumarea veniturilor nete stabilite
pentru fiecare dintre cele doua perioade.

• Regimul fiscal aplicabil veniturilor din activitati dependente realizate de persoanele fizice
nerezidente si precizari privind acordarea creditului fiscal extern pentru situatia in care se
aplica conventiile de evitarea a dublei impuneri.

Contracte de cercetare finantate din fonduri

europene. Regimul TVA
 

Contracte de cercetare finantate din fonduri europene. Regimul TVA

Georgeta Serban Matei

Intrebare: Avem contracte de cercetare finantate din fonduri europene. Care este regimul TVA al
acestora. Pentru cererile de plata emise, facturile emise catre platitorul din UE (in specta o universitate
din Belgia) trebuie sa ne inregistram in ROI? Este o livrare intracomunitara de servicii sau se trateaza
ca serviciu scutit de TVA?

Raspuns: In situatia in care beneficiar al serviciilor este o universitate de stat din Belgia care nu se
incadreaza in categoria persoanelor impozabile, consider ca serviciul de cercetare nu reprezinta o
prestare intracomunitara de servicii. In aceste conditii, pentru serviciul prestat se aplica regula
generala de la articolul 133 alineatul 3 conform careia locul de prestare a serviciilor catre o persoana
neimpozabila este locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii sale economice.

In acest caz, pentru serviciul prestat ar trebui colectata TVA la cota standard de 24%. Totusi, in functie
de obiectul contractului si de clauzele acestuia, trebuie sa analizati in ce masura serviciul respectiv,
prin natura sa, se incadreaza in exceptia de la prevederile alin. (3) reglementate prin articolul 133
alineatul (5) punctul 5 conform caruia se considera impozabile la beneficiarul persoana neimpozabila,
neinregistrata in scopuri de TVA "serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor
si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare, precum si prelucrarea de date si
furnizarea de informatii;".
Serviciile care se incadreaza la aceasta exceptie nu sunt impozabile in Romania, fiind impozabile la
beneficiar.

Din acest motiv, in baza argumentelor prezentate anterior, indiferent de faptul ca serviciul se
incadreaza la articolul 133 alineatul 3 sau la articolul 133 alineatul 5, in situatia in care firma pe care o
reprezentati nu realizeaza operatiuni intracomunitare, nu are obligatia inscrierii in Registrul operatorilor
intracomunitari.

In categoria prestarilor intracomunitare de servicii se incadreaza doar serviciile pentru impozitarea

carora se aplica regula generala de taxare de la articolul 133 alineatul 2 conform careia locul prestarii
este considerat a fi in statul membru in care beneficiarul persoana impozabila inregistrata in scopuri
de TVA are sediul activitatii economice sau un sediu fix pentru care serviciile sunt prestate.

Faptul ca valoarea serviciilor este finantata din fonduri europene in beneficiul universitatii din Belgia nu
are nicio relevanta asupra regimului de taxare aplicabil.

Transport din comunitate pentru o societate

din Romania cu descarcare in comunitate.
TVA
Transport din comunitate pentru o societate din Romania cu descarcare in comunitate. TVA

Intrebare: O companie de transport din comunitate (UK), presteaza servicii de transport pentru
Compania din Ro. Locul de descarcare este in Comunitate (UK), dar in afara Romaniei. Factura este
fara TVA.

Costurile aferente transportului vor fii refacturate de catre Ro unei Companii din Comunitate (UK).
Intrebare:
1. Unde se considera locul prestarii serviciului pentru factura de Transport? Daca locul de prestare al
serviciului se considera in Ro, atunci se aplica taxarea inversa?

2. In conditiile refacturarii serviciului de catre Ro catre client din Uk, factura se va emite cu TVA?

Raspuns: In situatia in care firma din Romania nu are unul sau mai multe sedii fixe stabilite intr-un
stat membru iar serviciile sunt prestate pentru sediul activitatii economice din Romania, serviciile de
transport prestate de catre firma de transport se incadreaza in categoria achizitiilor intracomunitare de
servicii pentru care se aplica regula generala de taxare reglementata prin articolul 133 alineatul 2 din
Codul fiscal.

Aceiasi regula generala de taxare se aplica si in situatia refacturarii costurilor de transport catre un
beneficiar stabilit in UK, firma din Romania fiind considerata un cumparator revanzator al serviciilor
respective. Regula generala se aplica numai daca beneficiarul din UK:

• este persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA intr-un stat membru, altul decat Romania;
• nu are un sediu permanent sau un sediu fix pe teritoriul Romaniei pentru care serviciile sunt prestate.

In calitate de beneficiar al serviciilor intracomunitare, firma dvs. trebuie sa aplice regimul de taxare
inversa prin formula contabila 4426 = 4427 asupra valorii serviciilor facturate de catre prestatorul din
UK. Serviciile primite se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la urmatoarele randuri:

• randul 7 denumit "Achizitii de bunuri, altele decat cele de la rd. 5 si 6 si achizitii de servicii pentru
care beneficiarul din Romania este obligat la plata TVA (taxare inversa), din care:.." , cu preluarea
sumei la randul 7.1 si 7.1.1. Suma TVA se preia din rulajul creditor al contului 4427;
• randul 19 denumit "Achizitii de bunuri, altele decat cele de la rd. 5 si 6 si achizitii de servicii pentru
care beneficiarul din Romania este obligat la plata TVA (taxare inversa), din care:.." , cu preluarea
sumei la randul 19.1 si 19.1.1. Suma TVA se preia din rulajul creditor al contului 4426;

In calitate de prestator al serviciilor intracomunitare firma dvs. are urmatoarele obligatii fiscale:

- sa emita factura in valuta, la data prestarii serviciului, completata cu toate informatiile impuse prin art.
155 alin. (5) din Codul fiscal;
- sa nu colecteze T.V.A.;
- sa inscrie pe factura mentiunea "neimpozabil in Romania" conform obligatiei de la articolul 155,
alineatul 5, litera k);
- sa inregistreze factura in jurnalul pentru vanzari;
- sa inregistreze factura in evidenta contabila la cursul valutar din data emiterii;
- sa raporteze operatiunea la randul 3 din decontul de TVA cu reportarea la randul 3.1 deoarece
serviciul este impozabil in Belgia;
- sa raporteze operatiunea prin declaratia cod 390 cu simbolul P.

Desi serviciul prestat de catre firma dvs. se incadreaza la operatiuni neimpozabile in Romania, pentru
acest gen de operatiuni firma dvs. are dreptul de deducere a TVA aferenta bunurilor si serviciilor
achizitionate pentru realizarea activitatii economice.

Acest fapt rezulta din prevederile art. 145, alin. (2), lit. (b) "Orice persoana impozabila are dreptul sa
deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor
operatiuni:

…… b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca
fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in
Romania;"

In ambele situatii, firma dvs. are obligatia incrierii in Registrul operatorilor intracomunitari.

Inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari. Data de la

care se pot efectua operatiuni intracomunitare
Irina Dumitrescu, valabil la 02-Aug-2010
Intrebare: Am depus cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari in data de
28.07.2010.

Conform art. I pct. (7) Aprobarea sau respingerea cererii de inscriere in Registrul operatorilor
intracomunitari se face prin decizie emisa de organul fiscal competent, care se comunica solicitantului
conform Codului de procedura fiscala. Inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari produce
efecte incepand cu data comunicarii deciziei in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala."

La art II pt 3 scrie "In cazul aprobarii de catre organul fiscal competent a cererilor depuse pana la data
de 1 august 2010 de catre persoanele prevazute la alin. (2), data inregistrarii in Registrul operatorilor
intracomunitari va fi data de 1 august 2010.

In conditiile in care cererea e depusa inainte de 1 august dar decizia de acceptare sau repingere a
cererii o sa o am cel mai devreme pe 6 august, pot face achizitii intracomunitare (cu taxare inversa si
fara alte amenzi, etc) in perioada 2-6 august?

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 1582 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 1 august 2010, se infiinteaza si se
organizeaza in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Registrul operatorilor intracomunitari
care cuprinde toate persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care efectueaza
operatiuni intracomunitare, respectiv:
a) livrari intracomunitare de bunuri care au locul in Romania potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) si care sunt
scutite de taxa in conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) si d);
b) livrari ulterioare de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare prevazute la art. 1321
alin. (5), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor si care se declara drept livrari
intracomunitare cu cod T in Romania;
c) prestari de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplica prevederile art. 133 alin.
(2), efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania in beneficiul unor persoane impozabile
nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in
care acestea sunt impozabile;
d) achizitii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul in Romania potrivit prevederilor art. 1321;
e) achizitii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2),
efectuate

In beneficiul unor persoane impozabile stabilite in Romania, inclusiv persoane juridice neimpozabile
inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 1531, de catre persoane impozabile nestabilite in
Romania, dar stabilite in Comunitate, si pentru care beneficiarul are obligatia platii taxei potrivit art.
150 alin. (2).

Persoanele inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 1531 vor solicita inscrierea in Registrul
operatorilor intracomunitari daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni
intracomunitare de natura celor prevazute la alin. (1), inainte de efectuarea respectivelor operatiuni
(alin. (3)).

Persoanele care nu figureaza in Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA

pentru operatiuni intracomunitare, chiar daca acestea sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art.
153 sau 1531 (alin. (14)).

Astfel cum prevede art. 2192 din Codul de procedura fiscala constituie contraventie efectuarea de
operatiuni intracomunitare de catre persoanele care au obligatia inscrierii in Registrul operatorilor
intracomunitari fara a fi inscrise, conform legii, in acest registru. Aceasta se sanctioneaza cu amenda
de la 1.000 lei la 5.000 lei.

Procedura de organizare si functionare a Registrului operatorilor intracomunitari este redata in Anexa

nr. 1 a OANAF 2101/2010.

Dupa cum ati precizat, la punctul 16 din Capitolul II al acestei proceduri este prevazut ca inregistrarea
in Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu data comunicarii deciziei privind
inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala.

In ceea ce priveste cererile depuse pana la data de 31 iulie 2010 care au fost aprobate, potrivit
dispozitiilor tranzitorii cuprinse in sectiunea a III a, a capitolului II, data inregistrarii in Registrul
operatorilor intracomunitari este data de 1 august 2010. Insa, si in aceasta situatie, inscrierea in
Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu data comunicarii deciziei privind
inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari intrucat art.16 nu distinge intre cele doua situatii.

In baza celor prezentate concluzionam ca societatea poate efectua operatiuni intracomunitare

incepand cu data comunicarii deciziei privind inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari.

Operatiune de export sau livrare

intracomunitara de bunuri
Intrebare
O societate platitoare de TVA are contract cu o societate din Norvegia pentru proiectare si executie
separatoare. Executia este subcontractata unei societati din Romania platitoare de TVA. Livrarea
bunurilor se face de subcontractor la clientul societatii norvegiene, in Germania. Este considerat
export sau nu? Ce documente atesta acest export?
Raspuns
In conditiile in care separatorii reprezinta rezultatul activitatii de productie a firmei din Romania,
bunurile fiind obtinute in baza materiilor prime si a materialelor achizitionate de la diversi furnizori,
operatiunea de expediere a bunurilor de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul unui stat membru
reprezinta pentru firma din Romania o livrare intracomunitara de bunuri.

Operatiunea este scutita de TVA cu drept deducere in baza prevederilor articolului 143 alineatul 2
litera a) numai daca sunt respectate urmatoarele doua conditii cumulative:

furnizorul din Romania primeste codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei care
achizitioneaza bunurile in Germania. In aceste conditii, furnizorul din Romania emite factura pe
numele persoanei care ii transmite codul de TVA. Aceasta persoana poate fi:

- cumparatorul bunurilor din Germania;

- cumparatorul bunurilor din Norvegia inregistrat in scopuri de TVA care efectueaza o achizitie
intracomunitara pe teritoriul Germaniei. Ulterior acestei A.I.C., firma din Norvegia efectueaza o livrare
pe teritoriul national al Germaniei catre cumparatorul separatorilor.

furnizorul din Romania face dovada ca bunurile sunt expediate de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul
unui stat membru.

Documentele de justificare a incadrarii corecte la operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA sunt
cele reglementate prin articolul 10 alineatul 1 din O.M.F.P. nr. 2222/2006 cu ultima modificare
efectuata prin O.M.F.P. nr. 3419 din 21 decembrie 2009 publicat in M.Of. nr. 915 din 28 decembrie
2009.:

• factura completata cu informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, inclusive codul de
inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru;
• documentul de transport prin care se face dovada ca bunurile au fost transportate din Romania in alt
stat membru;
• orice alt document, de exemplu, contractul sau comanda de vanzare/cumparare, documentele de
asigurare.

Desi cumparator al bunurilor este firma din Norvegia, operatiunea nu poate fi considerata un export de
bunuri deoarece bunurile sunt expediate din Romania pe teritoriul unui stat membru.

Exportul este operatiunea de expediere a bunurilor in afara teritoriului intracomunitatii. Pentru a fi

considerata operatiune de export, bunurile trebuie expediate de pe teritoriul Romaniei pe teritoriul
Norvegiei.

Motivarea incadrarii corecte la operatiuni scutite cu drept de deducere se efectueaza in baza

documentelor justificative reglementate prin O.M.F.P. 2222 din 22 decembrie 2006 privind aprobarea
Instructiunilor de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art.
143 alin. (1) lit. a) - i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare.

Pentru a fi considerata un export, operatiunea trebuie justificata cu urmatoarele documente enumerate

la articolul 2:

factura completata cu informatiile impuse prin articolul 155 alin. (5) din Codul fiscal daca transportul
bunurilor se efectueaza pe baza unei tranzactii sau documentele solicitate de autoritatea vamala
pentru intocmirea declaratiei vamale de export, daca transportul bunurilor nu presupune o tranzactie;

unul dintre urmatoarele documente:

- declaratia vamala de export, certificata de biroul vamal de iesire din spatiul comunitar, si/sau
certificarea liberului de vama acordat de autoritatea vamala;
- documentul de insotire la export (EAD), certificat de biroul vamal de iesire din spatiul comunitar,
si/sau certificarea liberului de vama acordat de autoritatea vamala;
- confirmarea electronica a parasirii teritoriului comunitar, transmisa de biroul vamal;

diverse documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de catre client sau de catre alta
persoana in numele sau:

- documentul de transport;
- comanda de cumparare, de vanzare sau contractul;
- documentele de asigurare.

Exportul astfel realizat se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 cu termen de depunere cel mai
tarziu data de 25 a lunii urmatoare livrarii bunurilor. Raportarea in lei a valorii bunurilor exportate se
efectueaza prin decontul de TVA la sectiunea „LIVRARI DE BUNURI/PRESTARI DE SERVICII IN
INTERIORUL ŢARII ŞI EXPORTURI” la randul 13 din decont.

In conditiile in care materiile prime si materialele sunt livrate firmei din Romania de catre beneficiarul
din Norvegia, operatiunea realizata de firma din Romania reprezinta o prestare de servicii constand in
procesarea materiilor prime si a materialelor care nu sunt proprietatea firmei din Romania. Deoarece
firma din Norevegia este o persoana impozabila, iar serviciul prestat de catre firma din Romania este
utilizat pe teritoriul Norvegiei, se considera ca serviciul prestat este neimpozabil in Romania in baza
prevederilor articolului 133 alineatul 2. In baza acestei reguli de taxare, se considera ca locul prestarii
serviciului este in Norvegia, la locul unde este stabilit sediul activitatii economice a beneficiarului.

Pentru operatiunile incadrate la prestari de servicii, in calitate de prestator, firma din Romania are
urmatoarele obligatii fiscale:

- sa emita factura in valuta, la data prestarii serviciului, completata cu toate informatiile impuse prin art.
155 alin. (5) din Codul fiscal;
- sa nu colecteze T.V.A.;
- sa inscrie pe factura mentiunea “neimpozabil in Romania” conform obligatiei de la articolul 155,
alineatul 5, litera k);
- sa inregistreze factura in jurnalul pentru vanzari;
- sa inregistreze factura in evidenta contabila la cursul valutar din data emiterii;
- sa raporteze operatiunea la randul 3 din decontul de TVA, dar fara reportarea sumei la randul 3.1;
- sa nu raporteze serviciul prin declaratia cod 390 deoarece operatiunea nu este un serviciu
intracomunitar.

Desi serviciul prestat de catre firma dvs. se incadreaza la operatiuni neimpozabile in Romania, pentru
acest gen de operatiuni firma dvs. are dreptul de deducere a T.V.A. aferenta bunurilor si serviciilor
achizitionate pentru realizarea activitatii economice. Acest fapt rezulta din prevederile art. 145, alin.
(2), lit. (b) “Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea
sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:

…… b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca
fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in
Romania”.

TVA inscrisa in facturile prestatorilor care

executa lucrari de reparatii
Intrebare 
Ce se intâmpla cu facturile de intretinere si reparatii, consumabile pe care noi le primim de la furnizori
pentru spatiile unde avem scutire si care nu se refactureaza catre chiriasi? Ce se intâmpla cu TVA de
dedus: se mai deduce sau nu? Trebuie tinut cont ca aceste cheltuieli nu se mai refactureaza, deci nu
mai colectez TVA.

Raspuns

Pentru suma TVA inscrisa in facturile prestatorilor care executa lucrari de reparatii, modernizare sau
transformare a bunurilor imobile care sunt destinate inchirierii prin aplicarea regimului de scutire fara
drept de deducere a TVA, firma dvs. poate sa aleaga una din urmatoarele doua alternative:

• sa nu exercite dreptul de deducere a TVA inscrisa in facturile furnizorilor in masura in care aceste
cladiri sunt destinate integral operatiunilor de inchiriere in regim de scutire.

Documentele aferente acestor achizitii si investitii se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru
cumparari cu denumirea “Operatiuni regim mixt”.

• sa exercite integral dreptul de deducere a TVA pe parcursul primului an in care bunurile sunt
inchiriate in regim de scutire fara drept de deducere, dar, in ultima luna din an, sa efectueze
regularizarea TVA dedusa pe anul in curs.

Regularizarea se efectueaza prin aplicarea pro-rata doar in situatia in care achizitiile de bunuri si
servicii cu TVA nu pot fi alocate corect asupra operatiunilor taxabile cu drept de deducere a TVA si
asupra celor scutite fara drept de deducere.

Formula de calcul a pro-ratei este urmatoarea:

la numarator: suma totala, exclusiv TVA, reprezentând livrari de bunuri si prestari de servicii pentru
care se exercita dreptul de deducere a TVA.
Nota: aici se includ si subventiile legate direct de pret, daca este cazul.

la numitor: suma totala, exclusiv TVA, rezultata din:

livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care se exercita dreptul de deducere a TVA;

livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu se exercita dreptul de deducere a TVA.

Din calculul pro-rata se exclud urmatoare sume:

valoarea livrarilor de bunuri de capital utilizate anterior pentru desfasurarea activitatii economice;

valoarea livrarilor de bunuri sau a prestarilor de servicii catre sine (operatiuni asimilate livrarilor de
bunuri, inclusiv depasirea cheltuielilor de protocol autofacturate sau a sponsorizarilor acordate in
natura).

valoarea transferurilor de bunuri;

valoarea serviciilor financiar bancare;

Matematic, formula pro-rata poate fi astfel prezentata:

               V dd + S
Pr = ----------------------------------
          V dd + V ndd + A + S

in care:
V dd = veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere;
S = subventiile legate direct de pret;
V ndd = veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere;
A sau S = alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale;

Pro-rata este reglementata prin Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 57 1/2003 la articolul 147 denumit
“Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila” si punctul
47 din normele de aplicare ale Codului fiscal.

Pro-rata definitiva se determina anual, procentual, prin rotunjirea la unitati, fara zecimale. Pentru
justificarea modului de calcul a pro-ratei definitive, la decontul de TVA completat si depus la organul
fiscal teritorial pentru luna decembrie se anexeaza un document prin care sunt prezentate elementele
care au stat la baza determinarii pro-ratei definitive aferente intregului an fiscal expirat.

D.p.d.v. contabil, taxa nedeductibila din aplicarea pro-ratei, se inregistreaza prin formula 635 sau 658
(analitic distinct) = 4426.

D.p.d.v. fiscal, taxa nedeductibila din contul 635 sau 658, este considerata cheltuiala deductibila la
determinarea profitului impozabil calculat cumulat, in trimestrul IV al anului fiscal in care deducerea s-a
efectuat pe baza de pro-rata.

Cheltuielile respective sunt deductibile deoarece sunt efectuate in scopul realizarii de venituri
impozabile si sunt reglementate in mod expres prin normele de aplicare ale Codului fiscal la punctul
23, lit. b “cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in
conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" din Codul fiscal, precum si in alte
situatii când taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe
valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri
impozabile”.

Pro-rata definitiva determinata pentru anul 2010 urmeaza a fi pro-rata provizorie pentru anul 2011.

De aceea, la inceputul anului fiscal 2011, dar nu mai târziu de data de 25 ianuarie inclusiv, aveti
obligatia sa comunicati organului fiscal competent, pro-rata provizorie care urmeaza a fi aplicata in
anul 2011.

Comunicarea se face in baza unei adrese personalizate, redactata de dvs. deoarece nu este un
formular tipizat. Prin aceasta adresa, odata cu notificarea pro-ratei aplicabile, trebuie prezentat si
modul de calcul a acesteia.

De contribuţii se scapă doar „ocazional“

Finante Banci - Mădălina Drăghici / madalina.draghici@curierulnational.ro

Guvernul a aprobat  normele de aplicare a ultimelor modificări la Codul Fiscal

Doar persoanele care realizează  venituri de natură profesională în mod ocazional nu
datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste venituri

Guvernul a aprobat, luni, Normele Metodologice de aplicare a ultimelor modificări efectuate la

Codul Fiscal, prin care a fost extinsă baza de impozitare, norme care reglementează inclusiv
sistemul de impunere în cazul persoanelor plătite prin drepturi de autor.
În şedinţa de săptămâna trecută, Guvernul a decis să amâne aprobarea normelor până la începutul
acestei săptămâni, pentru a fi prezentate în dezbatere publică.
Executivul a mai anunţat atunci că a hotărât ca persoanele care sunt angajate cu carte de muncă şi
remunerate doar ocazional cu drepturi de autor, precum la realizarea unei cărţi, să nu plătească
CAS pentru banii primiţi prin drepturi de autor.
Potrivit Normelor Metodologice ''persoanele care realizează exclusiv venituri de natură
profesională cu caracter repetitiv, - lunar, trimestrial sau semestrial - sau ocazional datorează
contribuţiile individuale de asigurări sociale, de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale
pentru sănătate, prevăzute la art. III alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, denumite în continuare
contribuţii individuale'', se arată în documentul obţinut de Curierul Naţional.
În acelaşi timp, persoanele care, pe lângă veniturile de natură salarială, realizează şi venituri de
natură profesională cu caracter repetitiv - lunar, trimestrial sau semestrial - datorează contribuţiile
individuale şi pentru aceste venituri de natură profesională.
Pe de altă parte, persoanele care, pe lângă veniturile de natură salarială, realizează şi venituri de
natură profesională în mod ocazional nu datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste
venituri de natură profesională.

Şeitan: Când există repetitivitate se plătesc contribuţii

La finalul şedinţei de luni, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a declarat că, în cazul remuneraţiilor
ocazionale cu drepturi de autor, scutirea de la plata CAS va fi posibilă atunci când astfel de plăţi
nu sunt efectuate la intervale de timp regulate. "Legislaţia pe care o lansăm acum nu se referă la
schimbări de modalităţi de activitate şi acoperire financiară a acesteia prin raportul de muncă.
Drepturi de autor în orice situaţie se plătesc, fie că sunt acoperite alături şi de un salariu, fie că nu
sunt acoperite, fie că sunt periodice, fie că sunt ocazionale, deci se referă la o creaţie orecare, sunt
în continuare admise. Singura problemă este că în cazul în care există repetitivitate, aceste
elemente să fie considerate venituri de natură salariale şi să se plătească această contribuţie", a
spus Şeitan, citat de Mediafax.
Din Normele Metodologice mai reise că aceste contribuţii individuale se datorează şi în situaţia în
care veniturile de natură profesională sunt realizate de persoane pentru care la data intrării în
vigoare a prezentelor norme metodologice se prevede, potrivit legii, că asigurarea în sistemul
asigurărilor pentru şomaj este facultativă. ''Persoanele fizice care realizează venituri de natură
profesională, pentru care se datorează contribuţiile individuale prevăzute la art. III alin. (2) din
ordonanţa de urgenţă, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în sistemul asigurărilor pentru şomaj, precum şi în
sistemul de asigurări sociale de sănătate şi beneficiază de prestaţiile prevăzute de Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările ulterioare, de indemnizaţie de şomaj în condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi de asigurare socială de sănătate în condiţiile Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare'', mai reiese din
document.

Baza de calcul

Baza de calcul al contribuţiilor individuale, prevăzută la art. III alin.(3) din ordonanţa de urgenţă,
pentru asigurările sociale şi pentru asigurările pentru şomaj o constituie: venitul net lunar realizat,
dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natură
profesională cu caracter repetitiv - lunar, trimestrial sau semestrial realizate în condiţiile prevăzute
la art. 3 alin. (1) sau (2); venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii
medii brute pe economie, pentru veniturile de natură profesională realizate în mod ocazional, în
condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1). ''Baza lunară de calcul al contribuţiei pentru asigurările
sociale de sănătate prevăzută la art. III alin. (3) din ordonanţa de urgenţă o constituie cuantumul
net al veniturilor de natură profesională realizate lunar, determinat ca diferenţă între venitul brut şi
cheltuielile deductibile aferente realizării venitului, care este limitat la echivalentul a 5 salarii
medii brute pe economie şi nu poate fi mai mic decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă
acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia'', se mai spune în document.
Pentru veniturile de natură profesională, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se plăteşte de
persoana care le realizează la termenele stabilite în Legea nr. 95/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
Modalitatea de declarare şi plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile de
natură profesională este reglementată prin Legea nr. 95/2006 şi prin Normele Metodologice
privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv
asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru
încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin
ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Inregistrarea contabila a operatiunilor in

participatie
 

Se presupune ca trei unitati au un contract de asociatie in participatie

Societatea „X” = 4.000 lei

Societatea „Y” = 4.000 lei

Societatea „Z” = 8.000 lei

16.000 lei

Inregistrari contabile

A) In contabilitatea societatii „X”, se primesc sume de la societatea Y

5121 = 4581.Y 4.000 lei

Conturi la banci in lei / Decontari din operatii in participatie

- Se primesc sumele de la societatea Z

5121 = 4581.Z 8.000 lei

Conturi la banci in lei Decontari din operatii in participatie

- Inregistrarea cheltuielilor aferente intregului proiect

628 = 401 16.000 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori

executate de terti

- Facturarea lucrarilor realizate catre terti

4111 = % 24.800 lei

Clienti 704

Venituri din lucrari executate şi 20.000 lei

servicii prestate

4427 4.800 lei

TVA colectata

- Incasarea facturii de la client

5121 = 4111 24.800 lei

Conturi la banci in lei Clienti

- Transferul cheltuielilor catre societatea Y

4582 = 628 4.000 lei

Decontari din operatii in participatie / Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti

- Transferul cheltuielilor catre societatea Z

4582 = 628 8.000 lei

Decontari din operatii in participatie / Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti

B) Inregistrarea operatiunilor in societatea Y

- Virarea sumelor in conturile unitatii „X”, cu titlu de contributie

4582X = 5121 8.000 lei Decontari din operatii in participatie / Conturi la banci in lei

- Transferul cotei parti de cheltuieli de la unitatea „X”,

628 = 4581.X 4.000 lei

Alte cheltuieli cu serviiile / Decontari din operatii in participatie

executate de terti

C) Inregistrarea operatiunilor in contabilitatea societatii „Z”

- Virarea sumei in contul societatii „X”

4582.X = 5121 8.000 lei

Decontari din operatii in Coturi la banci in lei

participatie

- Transferul cotei parti de cheltuieli

628 = 4581.X 8.000 lei

Alte cheltuieli cu serviiile / Decontari din operatii in participatie

executate de terti

Calculul veniturilor pentru fiecare societate se realizeaza cu ajutorul unui coeficient care
reprezinta ponderea chltuielilor efectuate aferente veniturilor obtinute.

K = 20.000 = 1.25

16.000

Astfel, veniturile de repartizat sunt urmatoarele:

Societatea X = 4.000 * 1,25 = 5.000 lei

Societatea Y = 4.000 * 1,25 = 5.000 lei

Societatea Z = 8.000 * 1,25 = 10.000 lei

20.000 lei

D) Inregistrarile in contabilitatea societatii „X”

- transferul veniturilor catre „Y”

% = 4582.Y 6200 lei

Decontari din operatii in participatie

704 5.000 lei

Venituri din lucrari executate şi

servicii prestate

4427 1200 lei

TVA colectata

- transferul veniturilor catre societatea Z

% = 4582.Z 12400 lei

704 Decontari din operatii 10.000 lei

Venituri din lucrari executate şi in participatie

servicii prestate

4427 2400 lei

TVA colectata

- trasferul sumelor catre beneficiarii de venit

4581.Y = 5121 5.950 lei

Decontari din operatii in participatie Conturi la banci in lei

4581.Z = 5121 12.400 lei

Decontari din operatii in participatie Conturi la banci in lei

E) Inregistrarea operatiilor in contabilitatea societatii „Y”

- primirea veniturilor de la societatea „X”

4581.X = % 6200 lei

Decontari din operatii in participatie

704 5.000 lei

Venituri din lucrari executate şi

serviciiprestate 4427 1200 lei

TVA colectata

- incasarea sumei

5121 = 4581.X 6200 lei

Conturi la banci in lei Decontari din operatii in participatie

F) Inregistrarea operatiunilor in contabilitatea societatii „Z”

- primirea veniturilor de la societatea „X”

4581.X = % 12400 lei

Decontari din operatii in participatie

704 10.000 lei

Venituri din lucrari executate şi

servicii prestate

4427 2400 lei

TVA colectata

- incasarea sumei

5121 = 4581 12400 lei

 Drepturile salariatilor trimisi in delegatie

 

de Gabriela Dita, valabil la 02-Aug-2010

Intrebare: O firma de contructii din Romania are contracte cu parteneri externi (din UE si din
afara UE) privind lucrari de constructii.
Pe durata contractului firma din Romania isi trimite angajatii la santiere (din UE sau in afara
UE) - durata detasarii variaza intre 30 - 90 zile.
Pe perioada datasarii angajatii romani primesc lunar salariul din contractul individual de
munca, iar la sosire primesc pe baza de decont diurna pentru zilele de deplasare (intre 30 si 90
zile).
Procedeaza corect firma din Romania privind remunerarea propriilor angajati?

Raspuns:

In conformitate cu prevederile art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul
la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in
conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Asadar, potrivit Codului muncii drepturile salariatilor pe perioada delegarii sunt:
 
- cheltuieli de transport;
- cheltuieli de cazare;
- indemnizatia de delegare.
 
Indemnizatia de delegare(diurna) se stabileste in functie de natura angajatorului.
 
Astfel, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de finantarea acestora,
drepturile si obligatiile cuvenite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si
in cazul deplasarii in cadrul localitatii, in interesul serviciului, se stabilesc potrivit anexei la
HG 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice
pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul
localitatii, in interesul serviciului.
 
In conformitate cu prevederile art. 2 din acelasi act normativ, pentru salariatii din cadrul
companiilor nationale, societatilor comerciale si regiilor autonome la care drepturile salariale
se acorda prin negociere, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate,
precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii, in interesul serviciului, se acorda in
conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.
 
Dreptul salariatilor din sectorul privat la indemnizatia de delegare (diurna) este consacrat de
Codul muncii la art. 44 alin. (2) iar minimul acesteia este cel stabilit prin actele normative ce
se aplica la institutiile publice, dupa cum prevede Contractul colectiv de munca unic la nivel
national la art. 45 potrivit caruia, salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara sau strainatate
vor beneficia de urmatoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport, de asigurare si a costului cazarii, potrivit conditiilor
stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;
b) diurna de deplasare, al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura,
grupuri de unitati sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce
se aplica la institutiile publice. „
 
Una din obligatiile angajatorului stabilita de art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii este de a
acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca
aplicabil si din contractele individuale de munca.
Prin urmare, cata vreme locul muncii este modificat prin delegare, dreptul salariatului la
indemnizatia de delegare nu poate fi incalcat.
 

Inregistrare factura intarziata

 

de Silviu Stoica, valabil la 02-Aug-2010

Intrebare: In luna iulie 2010 am primit de la un furnizor o factura intarziata datata pe

30.06.2010.
Avand in vedere ca am depus toate declaratiile lunii iunie, respectiv 300, 394 si am depus
bilantul la 30.06.2010, cum procedez cu aceasta factura?

Raspuns:  Din punct de vedere contabil, factura o veti inregistra in luna iulie 2010, cand ati
primit-o, fara nicio problema, deoarece pentru 2010 nu aveti o situatie financiara anuala
definitivata.
 
Din punct de vedere fiscal:
-       in decontul de TVA 300: taxa aferenta facturii va fi evidentiata in decontul lunii iulie
2010, la randul de regularizari taxa dedusa – a se vedea Instructiunile de completare a
decontului aprobate prin OPANAF 77/2010 (la TVA nu exista notiunea de decont
rectificativ);
-       in declaratia informativa 394: se va depune o noua declaratie informativa pentru
semestrul I 2010, care o va inlocui pe cea deja depusa – a se vedea Instructiunile aprobate prin
OPANAF 702/2007, conform carora, in cazul in care, dupa depunerea declaratiei, se constata
existenta uneia sau mai multor facturi emise in cursul unui semestru, dar care sunt primite de
beneficiarul tranzactiei dupa data depunerii declaratiei, aceasta trebuie sa depuna o noua
declaratie corect completata, care inlocuieste declaratia informativa depusa initial.

Plafonul pentru TVA va creste la 100.000 de

euro
Guvernul va cere o derogare de la Consiliul Uniunii Europene pentru a putea majora de la
35.000 de euro la 100.000 de euro pragul cifrei de afaceri sau a veniturilor pentru care devine
obligatorie inregistrarea si plata TVA, conform scrisorii de intentie la acordul stand-by,
obtinuta de MEDIAFAX.

"Intentionam sa cerem Consiliul de Ministri al UE o schimbare a pragului obligatoriu la

100.000 de euro", se arata in scrisoare.

Potrivit prevederilor actuale ale Codului Fiscal, firmele care au o cifra de afaceri anuala de
pana la 35.000 de euro pot alege sa nu plateasca TVA, operatiunea devenind obligatorie peste
acest prag.

Potrivit documentului, va fi introdusa si o limita minima pentru inregistrarile voluntare de

TVA pentru a elimina cererile frauduloase de rambursare.
Totodata, pragul minim al cifrei de afaceri care defineste firmele mijlocii va fi redus de la
nivelul actual, de 6,7 milioane de lei, pentru a creste numarul societatilor monitorizate de
ANAF.

Intre timp, societatile cu afaceri de mica anvengura, in special cele care ofera servicii, au
inceput sa ceara Finantelor sa nu mai plateasca TVA. Astfel, se reduc costurile cu evidenta si
raman cu bani in plus. Dezavantajele constau in faptul ca in cazul investitiilor nu se poate
deduce TVA si ca firmele respective nu se pot dezvolta deoarece Codul Fiscal impune un
plafon pentru cifra de afaceri.

Potrivit Codului Fiscal, acest regim poate fi aplicat doar persoanelor impozabile stabilite in
Romania a caror cifra de afaceri anuala este inferioara plafonului de 35.000 de euro pe an,
calculat la cursul BNR la data aderarii, respectiv 119.000 de lei. Un agent economic se poate
inregistra direct ca neplatitor de TVA la infiintare, iar in cazul in care depaseste pragul stabilit
de lege trebuie sa mearga la organul fiscal competent sa-si schimbe statutul. De asemenea, o
firma care plateste TVA poate alege ulterior sa nu mai achite aceasta taxa. „Aceasta
modalitate este cea mai avantajoasa pentru micii mestesugari care lucreaza cu materialul
clientului. Atunci pretul este mai competitiv”, spune avocatul Gabriel Biris, Managing Partner
Biris Goran. Acesta nu recomanda totusi neplata TVA, sustinand ca in continuare pentru micii
meseriasi desfasurarea activitatii ca persoana fizica autorizata este cea mai avantajoasa.

Discount-uri acordate. Cota de TVA

 

aplicabila
 

de Irina Dumitrescu, valabil la 05-Aug-2010

Intrebare: Va rog sa ne ajutati in interpretarea Hotararii 768/30.07.2010 pentru modificarea

si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003. Mai exact conform Art.
I, A., (2) "In aplicarea art. 134^2 alin. (3) din Codul Fiscal, in cazul in care intervin
evenimentele prevazute la art. 138 din Codul Fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, cota
aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operatiunii de baza care a generat
aceste evenimente. Totusi, in cazul in care nu se poate determina operatiunea de baza care a
generat aceste evenimente, se va aplica cota de TVA in vigoare la data la care a intervenit
evenimentul."

Vanzatorul acorda pentru cantitatile ridicate in perioada 01.01.2010-31.12.2010 o reducere de

pret conform grilei de mai jos: pentru cantitati achizitionate intre 1000 si 2000 de tone
reducerea de pret pentru volumul realizat este de 5 lei/tona; pentru cantitati achiztionate intre
2001 si 5000 tone reducerea de pret pentru volumul realizat este de 10 lei/tona. Aceste
discounturi se factureaza la momentul cand se atinge cantitatea tinta, dar tinand cont ca in
calculul lor sunt luate atat cantitatile livrate pana la 1 iulie 2010 cat si cele livrate dupa 1 iulie
va rugam sa ne spuneti care este cota TVA aplicabila acestor discounturi?
Raspuns:

Potrivit art. 138 lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal baza de impozitare se reduce
in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art.
137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
 
Punctul  20 alin.(1) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003
privind Codul fiscal stabileste ca, in situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii
de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea
livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost
efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si
inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. in acest scop furnizorii/prestatorii
trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se
reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi
transmise si beneficiarului.
 
Art. 1342 alin.  (3) din legea mentionata prevede ca taxa este exigibila la data la care intervine
oricare dintre evenimentele mentionate la art. 138. Totusi, regimul de impozitare si cotele
aplicabile sunt aceleasi ca si ale operatiunii de baza care a generat aceste evenimente.
 
In conformitate cu dispozitiile punctului 161 alin. (2) din normele mentionate, in aplicarea art.
1342 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul in care intervin evenimentele prevazute la art. 138 din
Codul fiscal, ulterior datei de 1 iulie 2010, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare
este cota operatiunii de baza care a generat aceste evenimente. Totusi, in cazul in care nu se
poate determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente, se va aplica cota de
TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
 
In cazul prezentat, la emiterea facturilor pentru reducerile de pret acordate se va stabili caror
livrari le corespund reducerile acordate.
Reducerile de pret aferente cantitatilor livrate inainte de data de 01 iulie 2010 se vor factura
aplicand cota de TVA de 19%.
Reducerile de pret aferente cantitatilor livrate dupa data de 01 iulie 2010 se vor factura
aplicand cota de TVA de 24%.

Dreptul de deducere a TVA din facturi

emise in lunile precedente. Decontul de TVA
Dreptul de deducere a TVA din facturi emise in lunile precedente. Decontul de TVA
Irina Dumitrescu

Intrebare: Cum inregistrez in iulie facturi de achizitie cu TVA 19% provenite din lunile precedente? Eu
stiu ca termenul de prescriere al TVA este de 3 ani, deci as avea voie sa le inregistrez si deci sa
deduc TVA, dar unde trec suma in jurnale si in decont?

Raspuns: Conditiile de exercitare a dreptului de deducere a TVA sunt redate la art. 146 alin. (1) din
Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit acestuia:
„Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau
serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau de catre o persoana impozabila,
sa detina o factura emisa in conformitate cu prevederile art. 155;”

Art. 1471 alin. (2) stabileste ca in situatia in care nu sunt indeplinite conditiile si formalitatile de
exercitare a dreptului de deducere in perioada fiscala de declarare sau in cazul in care nu s-au primit
documentele de justificare a taxei prevazute la art. 146, persoana impozabila isi poate exercita dreptul
de deducere prin decontul perioadei fiscale in care sunt indeplinite aceste conditii si formalitati sau
printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, incepand cu data de 1 ianuarie a
anului care urmeaza celui in care a luat nastere dreptul de deducere.

In cazul prezentat, societatea isi poate exercita dreptul de deducere a TVA inscrisa in facturile emise
in lunile precedente prin decontul de TVA al lunii iulie.

Potrivit Instructiunilor pentru completarea formularului (300) "Decont de TVA" cuprinse in Anexa nr. 2
a OANAF 2245/2010, la Randul 28 al acestui formular se evidentiaza sumele rezultate din corectarea
informatiilor de la randurile 21, 22, 23 din deconturile anterioare, ajustarile prevazute la art. 138 din
Codul fiscal, a caror exigibilitate este ulterioara datei de 1 iulie 2010, dar care au fost generate de
operatiuni pentru care cota de TVA aplicata a fost de 19%, potrivit dispozitiilor art. 1342 alin. (3) din
Codul fiscal, precum si orice alte sume rezultate din regularizarile prevazute de legislatia in vigoare
datorate unor evenimente, cu exceptia celor prevazute la art. 138 din Codul fiscal, care determina
modificarea datelor declarate initial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operatiunii in perioada in care
intervine exigibilitatea.

Asadar, aceste achizitii se vor inscrie la Randul 28 - „Regularizari taxa dedusa” din Formularul 300
"Decont de TVA", aprobat prin OANAF 2245/2010.

Astfel cum prevede art. 1 alin. (3) al OMFP 1372/2008 privind organizarea evidentei in scopul TVA,
conform art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal jurnalele de vanzari si cele de cumparari nu
sunt formulare tipizate. Fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe
baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila, conform specificului propriu de activitate.

Asadar, in jurnalul pentru cumparari se poate crea o coloana separata pentru inscrirea acestor
operatiuni.

Declaratiile lunare privind evidenta

asiguratilor si a obligatiilor la bugetul
asigurarilor pentru somaj pot fi depuse si
prin CD sau e-mail
Luni, 9 august 2010, 9:28
Mihai Seitan

Declaratiile lunare privind evidenta nominala a asiguratilor precum si a obligatiilor de

plata la bugetul asigurarilor pentru somaj pot fi depuse si prin CD sau trimise prin e-mail, se
arata in Ordinul Ministerului Muncii, Familiei  si Protectiei Sociale (M.M.F.P.S.) pentru
modificarea si completarea Procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei
nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Documentul, care a fost publicat vineri in Monitorul Oficial (nr. 0555/06.08.2010), mai
aproba codificarile pentru bazele  de date, in cazul in care utilizatorul utilizeaza un alt soft si
se doreste conversia. Formatul acestor declaratii si utilizarea acestui soft se face inclusiv
pentru declaratiile aferente lunii Iulie 2010, cu termen de depunere in 25 August 2010.
 
-Pe discheta;
-Pe CD;
-Prin e-mail;
-Prin serviciul  on-line oferit de A.N.O.F.M.;
-Prin S.E.N. (Sistemul Electronic National) 
 
Modurile in care se pot depune declaratiile

Ordinul vine in scopul actualizarii datelor ce se declara, avand in vedere abrogarea unor
facilitati prevazute in Legea 76/2002, cu modificari, privind somajul, cum au fost subventii
pentru programe temporare de angajare a somerilor in beneficiul comunitatii locale. "De
asemenea, s-a mai avut in vedere posibilitatea existentei somajului tehnic, conform O.U.G. nr.
4/2010,  avand in vedere ca aceasta perioada este scutita de plata contributiilor insa este
asimilata ca perioada de cotizatie sau vechime la stabilirea unor drepturi de natura sociala",
explica consultantul fiscal Adrian Benta.

Decizia MMFPS vine sa corecteze o anomalie prezenta de mai multi ani pe piata.
Computerele noi nu mai aveau unitati pentru dischete, numarul celor care utilizeaza ca mediu
de stocare dischete este din ce in ce mai redus, iar afacerile cu dischete erau strict pe
segmentul colaborarii cu MMFPS.
Potrivit ordinului, depunerea declaratiei lunare prin intermediul serviciului on-line oferit de
ANOFM se poate face "incepand cu data de la care serviciul va deveni operational".

Achizitie intracomunitara neinregistrata.

Declaratia 390. Decontul de TVA
Achizitie intracomunitara neinregistrata. Declaratia 390. Decontul de TVA
Irina Dumitrescu, valabil la 08-Aug-2010

Intrebare: In cazul omiterii inregistrarii unei facturi primite din Austria cu taxare inversa (din luna
martie), se poate face regularizare la luna iulie in decontul 300 si declaratie rectificativa 390 la luna
martie?

Corect ar fi sa se faca un dosar de erori materiale pentru decontul de taxa de la luna martie sau se
poate face regularizarea sumei la decontul de taxa din luna iulie?
In cazul dosarului de erori materiale, ce trebuie anexat la acesta?

Raspuns: Potrivit Instructiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de TVA aprobate prin
OMFP 179/2007, deconturile de TVA depuse de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de
TVA pot fi corectate din punctul de vedere al erorilor materiale de catre organul fiscal competent, la
initiativa acestuia sau la solicitarea persoanei impozabile.

Prin procedura de corectare de catre organul fiscal competent a deconturilor de TVA depuse pot fi
corectate erori materiale de tipul:
a) erori de transcriere, cum sunt: preluarea eronata a sumelor din jurnale; inversarea unor cifre din
sumele trecute in decont; preluarea eronata a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (de
exemplu: declararea eronata a soldului de plata din decontul perioadei fiscale anterioare);

b) inregistrarea in decont a diferentelor de TVA de plata, constatate de organele de control, contrar

reglementarilor legale in materie;

c) erori provenind din inscrierea in decontul de TVA a sumelor solicitate la rambursare in perioada
anterioara.

Se considera eroare materiala si situatia in care persoana impozabila, inregistrata in scopuri de TVA,
care poate solicita rambursarea soldului sumei negative a TVA din perioada fiscala de raportare, nu a
bifat, prin omisiune, caseta corespunzatoare din decontul de TVA din perioada fiscala de raportare.

Astfel, prin procedura de corectare a deconturilor de TVA depuse pot fi corectate numai aceste tipuri
de erori materiale.

Potrivit art. 2 al ordinului mentionat, aceste prevederi nu se aplica pentru corectarea erorilor de
inregistrare in evidentele persoanelor impozabile a TVA, caz in care se aplica prevederile OG 92/2003
privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la
corectarea de catre contribuabili a TVA.

Art. 84 din Codul de procedura fiscala stabileste ca declaratiile fiscale pot fi corectate de catre
contribuabil, din proprie initiativa.

Normele date in aplicarea acestui articol stabilesc, la punctul 81.3. ca, in cazul TVA, sumele rezultate
din corectarea erorilor de inregistrare in evidentele de TVA se inregistreaza la randurile de regularizari
din decontul lunii in care au fost operate corectiile.

Art. 1562 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca persoanele inregistrate
conform art. 153 trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pentru fiecare perioada fiscala, un
decont de taxa, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada fiscala
respectiva.

In conformitate cu prevederile alin. (3) al acestui articol datele inscrise incorect intr-un decont de taxa
se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de
regularizari.

Potrivit Instructiunilor pentru completarea formularului (300) "Decont de TVA" cuprinse in Anexa nr. 2
a OANAF 2245/2010, la Randul 6 al acestui formular se inscriu achizitiile intracomunitare de bunuri a
caror exigibilitate a intervenit in alta perioada, dar respectiva achizitie nu a fost declarata, regularizarile
privind achizitiile intracomunitare declarate in perioade anterioare si datorate unor evenimente care
determina modificarea datelor declarate initial, precum:

- modificarea pretului bunurilor care au fost declarate ca achizitie intracomunitara pe baza de

autofactura, in conditiile legii, ulterior factura primita de la furnizor avand un pret mai mare sau mai
mic, altele decat situatiile cand aceasta modificare a pretului a rezultat ca urmare a unuia dintre
evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal in perioada de raportare;

- declararea achizitiei intracomunitare pe baza de autofactura, in conditiile legii, intr-o perioada

ulterioara, la primirea facturii de la furnizor, constatandu-se ca exigibilitatea achizitiei intracomunitare
intervenea intr-o perioada anterioara;

- modificarea bazei impozabile a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente ca urmare a modificarii

cursului valutar de referinta aplicabil, datorata unor neconcordante intre data primirii facturii de la
furnizor si data declararii achizitiei intracomunitare;

- orice alte evenimente de natura sa modifice datele declarate initial, cu exceptia ajustarilor bazei de
impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal, atunci cand acestea au loc ulterior, intr-o alta
perioada decat cea in care a intervenit exigibilitatea pentru achizitiile intracomunitare respective.

Astfel, aceasta achizitie intracomunita de bunuri a carei exigibilitate a intervenit in alta perioada dar nu
a fost declarata se va inscrie la Randul 6 – „Regularizari privind achizitiile intracomunitare de bunuri
pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)” si Randul 18 din Formularul (300)
"Decont de TVA" al lunii iulie.

Declaratia 390 depusa initial pentru luna martie se rectifica prin depunerea unei noi declaratii, pe
acelasi format, bifand casuta corespunzatoare de pe formular. Se vor completa toate rubricile
formularului cu datele valabile la momentul declararii, chiar daca acestea au mai fost declarate.

Angajatii platiti pe drepturi de autor sau

PFA trebuie sa achite pana pe 25 august
contributii sociale 06/08/2010
 Un numar de circa 650.000 de romani, care activeaza pe PFA sau sunt remunerati pe drepturi de
autor, sunt obligati sa plateasca pana pe 25 august contributiile sociale aferente caştigurilor din luna
iulie, a declarat pentru incont.ro Gabriel Biris, unul dintre cei mai cunoscuti experti in fiscalitate,
partener fondator la casa de avocatura Biris Goran.

Potrivit lui Biris, cei platiti pe drepturi de autor sau pe PFA, care nu se incadreaza in categoriile
exceptate, vor trebui sa plateasca pana la 25 august contributii la asigurari sociale, somaj şi sanatate
in total 16,5% din venitul net (venituri minus cheltuieli), fara ca venitul net sa poata depaşi 5 salarii
medii.

Sursa Mediafax 06/08/2010

Ordonanta 58/2010 si normele ei de aplicare par sa fi fost elaborate de

doua creiere diferite, cu scopuri diferite

Cei care primesc venituri din drepturi de proprietate intelectuala au fost bagati în ceata de
neclaritatile noilor reglementari fiscale. Ordonanta spune una, normele de aplicare alta.
Consultantii încearca sa clarifice incoerenta autoritatilor: cine plateste contributiile, cum se
calculeaza sumele datorate si cum se protejeaza cei care nu achita.

Expertii guvernamentali în fiscalitate se joaca, din nou, cu nervii contribuabililor. Ordonanta

58/2010 si normele ei de aplicare par sa fi fost elaborate de doua creiere diferite, cu scopuri
diferite. Cele doua acte normative se bat cap în cap, inclusiv la capitolul drepturilor de autor.

Consultantii fiscali avertizeaza ca, pâna la 25 august, autoritatile statului trebuie sa clarifice o
contradictie evidenta între cele doua acte normative, si anume cine plateste contributiile de
asigurari sociale. Altfel, statul s-ar putea trezi, pe buna dreptate, cu o avalansa de procese prin
care reclamantii sa conteste plata.

Aiureala legislativa

Normele metodologice adoptate prin Hotarârea de Guvern 791/2010 prevad obligatia

beneficiarului de venit de a declara si de a plati contributia de asigurari sociale, de asigurari
pentru somaj si de sanatate pentru veniturile de natura profesionala.
Potrivit lui Alexander Milcev, expert în taxe la Ernst&Young, aceasta modalitate de plata
contravine, însa, prevederilor Ordonantei de Urgenta 58/2010, în sprijinul careia au fost emise
aceste norme. Astfel, Ordonanta prevede ca platitorul de venit, si nu beneficiarul de venit, este
obligat sa retina si sa plateasca aceste contributii.

„Este o distinctie foarte importanta, întrucât modalitatea de plata determina si raspunderea

pentru neîndeplinirea corespunzatoare a obligatiilor fiscale. Or, în momentul actual, nu este
clar cine datoreaza impozitul si deci cine va raspunde pentru eventualele nereguli”, arata
Milcev.

Din punct de vedere juridic, Ordonanta primeaza asupra normelor, pentru ca aceasta are
putere de lege, pe când Hotarârea de Guvern are o forta juridica inferioara unei legi.
Reprezentantul Ernst&Young explica, însa, ca normele ofera o modalitate de raportare si de
plata mult mai logica si mai usor de aplicat decât cea prevazuta de Ordonanta.

Consultantul fiscal Luminita Ristea, managing partner al Nexia, atrage atentia, la rândul sau,
asupra contradictiei dintre cele doua acte normative si spune ca ar trebui aplicate normele.
„Din punct de vedere legal, ar trebui modificat punctul 4 din Ordonanta, pentru a corespunde
prevederilor din norme”.

Expertii fiscali arata ca plata contributiilor pe drepturi de autor se poate evita când veniturile
provin din activitate profesionala cu caracter ocazional. „Dupa parerea mea, e posibil ca o
plata anuala de drepturi de autor sa fie considerata ocazionala, dar depinde mult de
circumstantele cazului”, arata Milcev.

O alta varianta ar fi utilizarea unei companii pentru realizarea acestor venituri. Însa
valorificarea drepturilor de autor pe firma va fi supusa impozitului pe profit de 16%, dar si
impozitului pe dividende, tot de 16%.

Astfel, costurile totale pot fi foarte apropiate în comparatie cu situatia realizarii acestor
venituri direct pe persoana fizica.

Sursa: Adevarul

Modificările Codului Fiscal adâncesc haosul

legislativ
Specializat - Cristina Chicoş / Mădălina Drăghici)

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, Normele Metodologice de aplicare a ultimelor modificări

efectuate la Codul Fiscal, prin care a fost extinsă baza de impozitare, norme care reglementează
inclusiv sistemul de impunere în cazul persoanelor plătite prin drepturi de autor. În şedinţa de
săptămâna trecută, Guvernul a decis să amâne aprobarea normelor până la începutul acestei
săptămâni, pentru a fi prezentate în dezbatere publică.
Executivul a mai anunţat atunci că a hotărât ca persoanele care sunt angajate cu carte de muncă şi
remunerate doar ocazional cu drepturi de autor, precum la realizarea unei cărţi, să nu plătească
CAS pentru banii primiţi prin drepturi de autor.
Potrivit Normelor Metodologice ''persoanele care realizează exclusiv venituri de natură
profesională cu caracter repetitiv, - lunar, trimestrial sau semestrial - sau ocazional datorează
contribuţiile individuale de asigurări sociale, de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale
pentru sănătate, prevăzute la art. III alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, denumite în continuare
contribuţii individuale'', se arată în document. În acelaşi timp, persoanele care, pe lângă veniturile
de natură salarială, realizează şi venituri de natură profesională cu caracter repetitiv - lunar,
trimestrial sau semestrial - datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste venituri de natură
profesională.
Pe de altă parte, persoanele care, pe lângă veniturile de natură salarială, realizează şi venituri de
natură profesională în mod ocazional nu datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste
venituri de natură profesională.

Nexia: Se lărgeşte sfera de impozitare

Firma de consultanţă Nexia International apreciază că modificările aduse Codului Fiscal, prin
lărgirea bazei de impozitare, astfel încât aceasta să cuprindă şi asigurările sociale, de sănătate şi
şomaj, reprezintă "un abuz care adânceşte haosul legislativ".
"În condiţiile în care în Articolul 2 al Codului Fiscal, elaborat în 2003, se prevede foarte clar care
sunt taxele şi impozitele la care se referă acest act, Guvernul lărgeşte în mod abuziv sfera de
impozite, cuprinzând şi asigurările sociale, de sănătate şi şomaj", a declarat într-un comunicat
Luminiţa Ristea, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Nexia România.
Articolele 1 şi 2 ale Codului Fiscal prevăd scopul şi sfera de cuprindere a actului normativ,
precum şi taxele şi impozitele aferente - impozitul pe profit, pe venit, pe veniturile
microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, impozitul pe
reprezentanţe, taxa pe valoarea adăugată, accizele şi impozitele şi taxele locale. "Guvernul creează
un precedent foarte periculos prin Anexa 2 la Hotărârea de Guvern 791 din 2010, prin care în
Codul Fiscal sunt introduse în mod nejustificat referiri la contribuţii care sunt reglementate prin
legislaţia aplicabilă contribuţiile individuale de asigurări sociale, de asigurări pentru şomaj şi de
asigurări sociale pentru sănătate. Este pentru prima data din 2003 încoace când Codul Fiscal
ajunge să reglementeze şi alte tipuri de impozite decât cele pentru care a fost creat", a afirmat
Ristea.
Ea susţine că situaţia poate conduce pe viitor şi la alte abuzuri, adâncindu-se "haosul
reglementărilor fiscale" din ultima perioadă. "Asistam la o situaţie legislativă absurdă, când,
printr-o ordonanţă şi o hotărâre de Guvern, se modifică o lege, cu reglementări care nu au legătură
cu obiectul legii respective. Este ca şi cum ai modifica Legea Societăţilor Comerciale prin
intermediul Codului Rutier, argumentând că şi administratorii companiilor se deplasează pe
şosele", a declarat avocatul Dinu Petre, partener Cunescu, Balaciu şi Asociaţii, membră Nexia.

Biriş: Sunt foarte multe neclarităţi

Consultantul fiscal Gabriel Biriş consideră că modificările apărute săptămâna trecută ar fi trebuit
să vină cu nişte clarificări, însă acestea nu fac altceva decât să aducă o serie de neclarităţi.
''Modificările introduc reglementări noi şi pe lângă faptul că identificăm o serie de adăugiri la
textul legii la care se face referire, acestea le mai şi contrazic. În plus, acestea conţin o serie de
greşeli gramaticale, ceea ce este inacceptabil pentru un astfel de document. În general sunt foarte
multe neclarităţi deşi nu ar fi trebuit să fie aşa'', a declarat pentru Curierul Naţional, Gabriel Biriş,
fondator al casei de avocatură Biriş Goran.
Mai mult decât atât, consultantul fiscal a ţinut să sublineze faptul că ''este pentru prima dată când
am văzut o hotărâre de Guvern unde scrie negru pe alb că dacă lucrurile nu sunt clare, atunci vor
reveni ei în alt document cu acele clarificări necesare. Aşa ceva nu se poate''.
Pe de altă parte, Gabriel Biriş ne-a mai spus că modificarile fiscale conţin, de exemplu, prevederi
care duc la destabilizarea sistemului de pensii. ''În urma celor publicate constatăm că acestea
conţin prevederi care duc la destabilizarea pe termen mediu a sistemului de pensii în loc să
lărgească baza de impozitare'', ne-a mai spus consultantul fiscal.

Creşte sarcina fiscală pe veniturile obţinute prin drepturi de autor

În ceea ce priveşte persoanele plătite pe drepturi de autor, care nu se încadrează în categoriile

exceptate, Biriş ne-a explicat că modificările operate cresc sarcina fiscală pe veniturile obţinute
prin drepturi de autor. ''Dacă până acum sarcina fiscală în acest caz era de 9, 6%, de la 1 iulie este
aproape 29% şi cu toate acestea este mai bine decât în cazul contractelor de muncă'', susţine Biriş.
În acelaşi timp PFA-urile vor fi nevoite să depună mai multe formulare, ceea ce va duce la crearea
unor cozi şi mai mari la ghişe. ''În perioada următoare vom vedea cozi la ghişee şi nu văd cum vor
fi reduse cheltuielile administrative în aceste condiţii. De fapt, din câte putem observa,  la noi
legile sunt date ca să crească costurile administrative şi nu să la scadă'', a subliniat Biriş
Potrivit expertului în fiscalitate, numarul declaraţiilor suplimentare ar putea fi de peste 10
milioane.

Asigurarea facultativă devine obligatorie

Din Normele Metodologice mai reise că aceste contribuţii individuale se datorează şi în situaţia în
care veniturile de natură profesională sunt realizate de persoane pentru care la data intrării în
vigoare a prezentelor norme se prevede, potrivit legii, că asigurarea în sistemul asigurărilor pentru
şomaj este facultativă. ''Persoanele fizice care realizează venituri de natură profesională, pentru
care se datorează contribuţiile individuale prevăzute la art. III alin. (2) din ordonanţa de urgenţă,
sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, în sistemul asigurărilor pentru şomaj, precum şi în sistemul de
asigurări sociale de sănătate şi beneficiază de prestaţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare, de indemnizaţie de şomaj în condiţiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi de asigurare socială de sănătate în condiţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare'', mai reiese din document.