HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

cu rol mai Intai acceptor.. f. 5) a. s. adj. Sin. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. -oza. n. / acellular. s. s. -onis = acceCerare. s.. de transfuzie. / acceptor. s. de munca. a accepta.priv. f. perturbarea permeabilitatii vasculare. 2) a. accidens. adj. dt la accedere = a se apropia. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. m.] Despre o structura care constituie un element secundar. m.. a. / acatagraphia. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). / acetabuloplasty. / acatalas(a)emia.priv. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. accessus. / acatalepsie. / accelerine. s. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. kathisis = acfiune. s. a -priv. m. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. adj.priv. Este produs In ficat sub forma inactiva. complementar. [Lot. 3) a. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. s.: glande suprarenale a. ACATAFAZIE. n. Termen utilizat uneori. A. / acaryote. (2) / accelerateur. Este denumita si hiperacantoza. vascular cerebral. Unitatea de masura a inten-sitatii a. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. criza. ruptura unui vas cerebral. nudeu. consecutiv trecerii unui curent electric. s. adj. f. stare patologica. / acatalepsy. accelerare = a gra6i. Ex. lot. (denumita a. adj.priv. ACATALEPSIE.: anhist. s. f. de febra. ACATALAZEMIE.a de a sta asezat. ACETABULOPLASTIE. -aza. survenita brusc si imprevizibil. kalagraphein = a. / acathisia. f.priv. {Cjr. pana la energii dnetice foarte mari. ACATAMATEZIE. In stomatologie. / acataphasia. [Cfr. / accesoire. / acanthose. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. lepsis = fv(are. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. ACCESORIU.i katalamhanem = a suspenda. sunt substante care grabesc priza gipsului. 2) A. a • priv. de part/cute sunt instalatii complexe. m. 7) a. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. s. de tuse. aterg/c. a . [Cjr. ACCELERATIE.} Absenta bioxidului de carbon din sange. s. ACATAGRAFIE. raportata la unitatea de timp.] Factorul VI al coagularii. auxiliar. {Cjr. f. Sin. *proaccelerina (factor V). 6) a. v. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A.] Sin. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. a veni (c&tre). [Cfr. a priv. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. / acapnia. ACCES.. f.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. -ntis. s. a . [Lat. f. a .. cellula = ca-marutd. f. si stroke. a . / attack. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. a. -ina. -trice. a . s. f. haima. m. s.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. / acatalasie. s. m. ACARIOT. ACATIZIE. Thrombidium si capusele sunt acarieni. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. a dizoiva. drept sin. f. psihica sau somatica. Intr-un sistem de referinta dat. / acephalie.. ACCIDENT. / acapnie. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. 2) 'Diagnostic incert.: 1) a. ded a sintaxei. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. s.. scrie corect. care poate fi anafilactic sau seric. otet. a dizoiva. kap-nos = fum. crisis. [Lat. [Lot.. / acaryote. ACATALAZIE. industrial injury. s. f. ale gingiilor si gurii. s. de dementa. s. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). s. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. / acatagraphie. [Lot.i katalyein = a disInige. (Santorini). n. [Cjr. V. de asemenea. f. n. s. electric.. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. / acariosis [Cfr. ACARIAN. a.} Termen rar utilizat. brain attack. de melanco-lie. In raport cu protectia muncii. medie-vala accesorium. [Cjr. cu "hipocapp. V. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). m. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. f. a. accelerare = a grti6i. adj. s. ACAPNIE. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. occupational injury. akaa-tha = spin. akaii = insectd. f. adj.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului.ACANTOZA ACANTOZA. f. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. de priza. f. acceptor = care primefte. duct pancreatic a. V. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. ACEFALIE. agitatie motorie. acatalazie. s. manifestata prin ulceratii. s. f. s. ACCELERATOR.: boala Takahara. gr. cand se revine prea rapid la presiunea normala. s. s. f. tiroide a. 2) Tulburare m *boala Parkinson. f.priv. Intr-un schimb de *radicali.. gresit. s. {Cfr. f. s.. [Cjr. Se defineste. / acataphasie. (1). a . [Lot.} Substanta care.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. s. / acanthosis. / accelerin. de [a kata = 61 jos. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. / accident. dim. 4) a. [Lot. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. A. Ex. m. a veni (cdtre. s. m. de la cella = comaro. desi ideile subiectului raman logice.} Care nu confine celule. ACELULAR. acaridan. acceleratio. / acatalasemie.: scabie (v. uneori gangrenoase. Ex. akari •= insecta.. / acellulaire. adj.. dclotron si sincrotron. ACARIOZA. ACCEPTOR. / acathesie.. f. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. de ia celer = rapid. / acetabuloplastie. mica. acetabulum •» vas pentru. [Cfr. Sunt asimilate a..] in medidna. f. / acarien. de la acceplare = a primi.priv. f. acathisie.'e. primeste radicalul si se combina cu el. / acceleration.: a.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. s. de ordinul MeV. [Lot. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. / accepteur.). s. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. / accelerator. / acariose. / acephalia. [Cfr. s. f. / acces. s. plastos = . f. akathisia.] (Celula) care este lip-sita de nucleu.. v. / acceleration. / accident. betatron. incidental. / accessory. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. a -priv. [Cfr.: eritrocitui matur la mamifere. karyon = sdmfiwe. f. Ex. de ia accedere = a se apropia. s. / acarid. eventual somn nelinistit. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. katalyein = a distruge. s. ACCELERINA. m. f. Ex. s. s. / acatamathesie. de decompreslune brusca.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. / acatamathe-sia. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. [Cfr.). mica. / acatalasia. terapeutic. a . s. la un subject salariat. -oza. V. la sca-fandri.

-ona. glacial (89. acetum = of:et. f. {icetiim = ofet. f. elibereaza ioni H4.: aspirina (v. (DCI) Sin.] Prezenta *acetonei In urina. / acid. / acetaldehyde. A. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. acetum = of:e. In.. V. khole = bVia. cetoza. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. gr. f. este sintetizata atat In pericarion. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. s. ACETONEMIE.: anaclorhidrie (v. / acheiria. hyle = materie.sau bilaterala. / acetonurie. gr. Prin cuplarea cu receptorii N. [at. ACHEIRIE. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. Cuplarea *alosterica a a. care se refera.: paracetamol (v. ACETIL. adenosine diphosphonc 133 . In solutii apoase. zyme = ferment. f. V. s. f. de (a alwol dehydrogenatum. ACETALDEHIDA.ACETABULUM modtlat. a. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. Inactivarea a. de Ca plassein = a forma. f. cat si In butonii terminali axonali. a. s.: acid adenozinmonofosforic (v. si cetonemie. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. en = in. ACETAMINOFEN.. m. / acide. [<^r. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor.t. ouron = urind.). Essiaather = eter ac. aither = aer cwat. / acetate. gr. a .] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. ACETILCOLINA. precursor al 'colesterolului. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). khy-los = sue. hyle = materie. m. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. s. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. -ina. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. [Lat. pre-cursori ai unor noi molecule de a. s. acetum = ofet.). In limbaj clinic curent: cetonurie (v. eter si cloroform. s. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). survine concomitent cu descarcarea. acetum = otet. [Cfr.] Sin. 1) A.: colinesteraza (v. ACID. aether. / acetyl.} Absenta congenitala a mainii. [Lat. ACETILARE. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. boCta cereasca. biosinteza *acizilor grasi. s. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. Sin. Are gust acru. / acetonuria. / acetate. excitatoare. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. din *colina. s. s. cetonurie. / achylie. In cantitati mid. efecte depolarizante. [Lat. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. f.] Substanta care. Sin. gr. s. s. [Lot. s. inclusiv In SNC. s. V.] C3HgO.). ACETONURIE.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. ca si In "inanitie. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. m. mai mult sau mai putin volatili. f. acetabulum = vas pentru. s. f.priv. miscibil In apa. a. / acetylation. [Lot. 2) In a. / acetyl. acetum = of:et. ACETAT. n. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. s. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. f. s. f. ACETONA. / aceton(a)emia. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid.). -iros = mana. f.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic.4%). germ. s. A. [Lat. / acetaminophene. ACETILCOLINESTERAZA. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. s. gr. receptori muscarinici si receptori nicotinici. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. si aclorhidrie. ACETILCISTEINA. hyle = ma-terie. cu miros picant caracteristic. din [at. khole = Biia.). inflamabil. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. / acetabulum. Sin. / acetazola-mide. n. «. [Lot. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric.). formarea acidului mevalonic. gr. ai *acidului acetic. a. Avand doua grupari active.. s. f. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. / acetylation. s. A. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). Lichid incolor. / acetone. / achylia. Sarurile de potasiu ale a. acetum = of:et. desi ea are loc. m. m. la ansamblul *corpilor ceto-nici. / acheirie. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. s. potentiate de actiune). volatil. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice.: ACh. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. gr. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. CI^COOH Li-chid incolor. m. terrno-stabila. f. kheir. / acetylcysteine. gr. / acetaminophen. -ona. A. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. [Lat. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. f. ACETAZOLAMIDA. of:et] Sin. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. cum = cu. NA: acetabulum. / acetylcysteine. s. formarea *corpilor cetonici. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. a . / ac6tylcholinesterase. V. s. -aza. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. hyle = materie. A. uni. acidus = acru. / acetylcholinesterase.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). s. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. / ac6tylcho|jne.: cavi-tate cotiloida (y.: acid acetilacetic (v. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. A. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. cat si In eel periferic. f. m. cetonemie. si corpi cetonid. f. / acetaldehyde. f. / acetylcholine [Lat. acetum = of:et! -ona. acetum = o^ef. f. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. s. f. / acetabulum. s.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. Eliberarea de a. gr. Abrev. s. haima.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. CHg-CO-CHgCOOH. [Lat. s. cetonurie. Insa. si In repaus. m. hyle = materie. ACHILIE. solventi. [Lat. / acetonemie. [Lot. f. -ina. modifies culoarea indicatorilor. participa intens la metabolismul acizilor organici. achilie). ACETABULUM. s. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza.etic. acetum = ofet. / acetone. a6rw. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. s. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice.). / acetazolamide.priv. A. s. Sin.

ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. A. Datorita actiunii sale keratolitice. amino-sucdnic. gras nesaturat. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. folosit ca reactiv chimic i?i pen- .: ALA.).: ATP. c.. una de D-riboza si doua molecule de a. A.: ADP. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. b. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a.: acid aspartic. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. a. de aseme-nea. si. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP).: maloniluree.: acid nitric (v.: acid glutamic (v. antiseptic acid. Dozarea a. 6a. este un "che-lator al calciului. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid.: AMP. Intervine in oxidarile celulare. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.). ribonu-cleic si a moleculelor de a. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi.: acid adenilic. 'prostaciclina si *tromboxan A. Abrev. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om.: adenozin trifosfat. I^BO. Nucleotid compus din adenina. notat cu simbolurile Asp sau D. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). COOHCH(NH. In asociere cu factorul VIII. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic.: CDCA.). adenozintrifosforic. capabila de sdndare si de refacere continua. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. neafectand producerea de leucotriene. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. Abrev. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. biochim. V. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. fosforic.: EACA. din alimente se elimina sub forma de *a. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. Abrev. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. derivatii sai de sinteza. (DCI) A. a. b. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. a. desfasurata m mitocondrii. In sange.). cu formula chimica 041-14^0. In etapa initiala a sintezei *hemului. se formeaza *porfobilinogenul. A.). Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. a. *A. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Sin. bacteriostatic. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. biochim. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. cu 20 de atomi de carbon. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. Sin.).: a. Este un a. cristalin. ori de cate ori nevoile celulare o impun. A. Pentru acest mo„ tiv. si tab. contractia musculara. A. sdndarea lor In ADP (*a. b. a. 'Zaharina este derivata din a. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. Aminoacid neesential. dezoxicolic. fosforic se realizeaza instantaneu. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). b. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. acid mefenamic. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. A. 5-a. const. A. vitamina C si tab. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. a tuturor derivatilor sai. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. in profilaxia hemoragiilor. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Conversia CO. deoarece este toxic. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. Component al proteinelor. adenosine monophosphoric acid.: glicocol (v. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid.. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. biochim. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. coroziv. In H^CO. const. adenozin-difosforic) si a. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. Sin. pentru a reface a.. Sin. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. citrat-sintaza. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. sarurile sale pot fi. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. V. La om au fost identificati patru a. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. fosforic. Sin. V. Sin. Abrev. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. malonic cu ureea. organic slab. abrev. adenosine triphosphoric acid. H^COg. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). cu actiune antifibrinolitica puternica. A. A. mineral puternic (HCI). deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. (v. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. sinteza unor hormoni. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. fosforic. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. a. Denumirea chimica a "vitaminei C. V. este catalizata de *anhi-draza carbonica. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. si tab.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. de COa. cu rol principal de carburant celular. Sin. inflamatie. (CgHsCOOH) abundent In fructe. ACID BORIC / acide borique / boric acid.: GABA (v. este absolut necesara In: metabolismul celular. Energia eliberata de a. una de D-riboza si o molecula de a. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. const. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. Sin. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. a. Rezulta din combinarea a.))-CH2-COOH. implicit. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. riboza si trei radical'! fosfat. Este folosit.: colic. biliar primar. V. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID.. chenodezoxicolic si litocolic. Sin.: aminoacid (v. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Sin. sunt foarte labile. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. In prezenta energiei nou formate In celula. hipuric. Intervine in formarea moleculelor de a. Abrev.

f. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. 1) A. folic. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. Sin. fenilacetic si a. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. h. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. I. La niveluri plasmatice crescute. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. vitamina M. contribuie la oboseala musculara. I. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. A. 135 . A. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. ficat si drojdii. pirofosforic) si cea polimerica (a.). oxalic la om. Abrev. a.: acid tetrahidrofolic. La acest nivel. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. re-prezinta. este utilizat ca acidifiant urinar. Arninoacid monoaminodicarboxilic.)-COOH. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. cu producere de a. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. V. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. poate avea o greutate moleculara foarte mare. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. CHa-CHOH-COOH. Se formeaza In muschi. A. hialuronidaza. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. Catabolit al *dopaminei. si tab. DeficituI de 'vitamina B^. V. Este un a. Sin. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. glucuronic si N-acetil-glucozamina. In functie de numarul de dimeri componenti. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. (DCI) A. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. V. g. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Se gaseste In plantele verzi. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. I. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. const.: fenol (v. f. Sin. biliar primar derivat din *colesterol. *a. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. Sin. este sintetizat In organism.: alcaptona (v. V. utilizat in fabricarea parfumurilor. Denumire imprecisa pentru a.: EDTA. *fosfatidilserina. acid clorhidric. Este eliminat prin urina. V. H^PO. f. De asemenea. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. V. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. glutamic. a. In organism.. A. deci neesential. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. f. blocheaza a. de asemenea. A.N10-metilenTH4). Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. Indeosebi al caldului si al magneziului. precursorul primar al *a. COOH-(CH. a. a. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. Mecanismul de secretie a a. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. acesta este un component indispensabil al dietei. iar a treia de o molecula de acid fosforic. fosfolipide. paraamino-benzoic (PABA) si *a. Inca In discutie. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. si sue gastric. CaHsCO-NHCH^COOH. *fosfatidilinozitol. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. f. si fenilcetonurie. In organism. forma dimerica (a.. V. a unor substante ca plumbul si digi-tala. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. acizi grasi.. o molecula de *a.). Produs de detoxificare a a. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. *A. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. de cateva milioane de Da. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. fiind obtinut si prin sinteza. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. ADN. grasi in *cetone. metafosforic). V. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. (desuete): vitamina Bg. V. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. A. implica *pompa de I-r/IC. *fosfatidiletanolamina. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. glicolic In *glicina. Determina reactia acida a sucului gastric. ca si In *neuroblastoame. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. se mai afla In lichidul *sinovial. inozitolhexafosforic. v. (fermentatie lactica).. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. h. benzoic. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid.: acid aminoglutaric.-CH(NH. Este precursor al a. biochim. consecutiv. cu simbolul Glu sau E. biochim. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. corpi cetonici. a. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid.). si tab. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. c. const. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. prin *chelare. Compus guanidinic. De aceea. g. Abrev. fenillactic. lactacidemie. ortofosforic forma monomerica. g. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. Agent *chelator. ca acidulant alimentar si in stomatologie. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. Laptele Tmbogatit cu a. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. care asigura transportui activ de H4'. Sin. leucovorin.: HVA. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. A. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid.

Este utilizat In calitate de conservant alimentar. fumans In stare concen-trata.: AVM. aspirinei si a numerosi coloranti. organic. care afec- 136 . s.N03. -o(os = s&nge. a.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. V. ARN. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. C. endocrinol. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. V. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. In calitate de fixator al tesuturilor. acizi di. si se poate elimina prin urina. Se poate acumula In unele stari patologice. H. In organism In cursul degradarii a.: mupirocina.. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. A. Sin. V.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid.: PAH. pe cale intravenoasa sau orala.. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. si addurie organica. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. f. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. Denumirea chimica a 'biotinei. Se formeaza. dezaminare si oxidare). Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. s. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. organic cu rol important In *dclul Krebs. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. ADN. A. pentru prepararea salidlatilor. constituent cheie al *ciclului Krebs. cetodicarboxilic. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. coma. Eliminarea de a. ortohidroxibenzoic. const. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. haima.>0. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic.si tricarboxilici. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. acizi cetonici (*corpi cetonici). si acizi grasi. cu numeroase utilizari industriale. C^I-L^C^. Intoxicatia cu a. cristalin. antifungice si keratolitice. A. p.H. Abrev. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. A. gras saturat.: acid azotic. piruvic si a unei molecule de D-manozamina.H. ACID URIC / acide urique / uric acid. Cantitatea de a. (COOH). precursor al *a. biochim. m. C.S04. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. V. A. (DCI) C. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. oxalurie. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. p. Sin. A. paraaminobenzoic (PABA).H. V. V. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. V. V. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. v. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. uricemie). drojdie. foarte coroziv. participa la formarea calculilor urinari. ca si In anatomia pato-logica. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. *grasimilor si amino-acizilor. / acid(a)emia [Lot. si acizi grasi. / acidemie. arahidonic. ca *guta. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. o.>. f. vitamina PP. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. acizi grasi). gras In natura. ACIDEMIE. analog al *a. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. ca *supozitoarele. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. NHArliCOOH. oxalemie. acid sialic. HNO. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. a. (DCI) Derivat al *a. Se obtine si prin sinteza. Denumirea chimica: a.2H.: acid folinic (v. prezent In sange (v. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia.. acid ribonucleic. A. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. lapte. Abrev. gr. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti).30-7. acizi grasi. tab. Sub forma de oxalat de calciu. este selectiv pentru bacterii. Reprezinta un pro. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. gras saturat (v. ascorbic si glicocolului. V. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. Ct^-CO-COOH. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. format prin condensarea unei molecule de *a. vitamina Bg. porumb). Sin. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). A. V. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. acidus = acru. cu efect coroziv foarte putemic. gras esential. Substanta cu proprietati vitaminice. leucovorin. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. Lichid inco-lor. a.). ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. C^s°2-A. Cuprins In structura capsulei bacteriene. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. neuraminic. V. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. A. cu actiune *keratolitica. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. Abrev. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. depresie respiratorie. de asemenea. C^Hg^COOH A. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom.NO. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. *nefrite. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. Medicament tuberculostatic minor. eel mai abundent si ras-pandit a. mineral putemic. tab.03. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. s. care este esentiala In oxidarea sa.. A. o. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid.: PAS. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Derivat N-acetilat al *a. j A. const. continut de vegetale diverse. acizi nucleici.

cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. s. insufidenta a ochiului. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. oleic. Cu virulenta mica. / acne. ACLORHIDRIE. de etiologii diverse. Alte tipuri de a. / achondrogenesis. Cat. khole = fii[d. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. a -prill.} Absenta congenitala a pupilei. si ARN (mai divers ca masa moleculara.: la frig) sau mediu (ex. pentru acomodare (v. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. ACNEIFORM. bakte-rron. -euse. "elicea vietii"). chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. acid linoleic. f.). a. f.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). care Ti face nemiscibili cu apa.: eruptie a.. bacteriile A. f. Var. / acineux.priv. plagi chirurgicale sau arsuri. / acne.: la altitudine). s. pentru akinezie (v. separat. khondros = cartiiaj. biochim. Exista doua tipuri de a. stearic) si nesaturati (n + 18 . rozacee sau "cuperoza. Var. g. profesio-nala.. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. / achondrogenese. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. s. s. sin. de. acclimatisation. ACNEE. akne . ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. subnormala putere de a. ubicuitari In apa si sol.a. linoleic. linolenic. -iilos = mdinafia foardui. V. / acclimatement. Sunt constituiti din *a. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. din gr. de la accommodare = a se. membre scurte si groase etc.). ACOLURIE. a priii. ACONDROGENEZA. genesis = pro-ducere.: acomodatie. ia bakteria = boston. [Lot. [Qr. f. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. abcese cerebrale. ACOLIE. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. sin. dim. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. khioros = verde. toxica. n -r 20 .a. 3) A. / acholuria. f. ACOMODARE. care dupa cadere lasa cicatrice. / acholie. V. lauric. f. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. A. f. ia plassein = a forma. b) a. s. cand se nu-mesc a. f. / acneiform. Uneori este utilizat ca sin. Este caracterizata prin aparitia.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd.J(c. se 'impart In saturati (daca n -12 . -tis. s. V.. / achondroplasia. f.: 1) A. adj. [Qr. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. 2) A. negativa pentru distante lungi. arahidonic. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. s. -onis. e) a. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. / acclimation. c) a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. clima. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. / acholurie. s. ARN.). hydor. accomodntion. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. *a. si acid arahidonic. s. a .*a. A. de. f. s. tample si pe partea anterioara a pielii capului. secun-dara administrarii unor medicamente. localizata pe frunte. situat In nucleu. s. Absenta acestora din alimente. condrodistrofie fetala. septicemii si pleurezii. participa la esterificarea colesterolu-lui. palmitic. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. s. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. ju-venila sau polimorfa. reprezentand substratui informatiei genetice. 4) A. s. akinelos = imobil. acid linolenic. A.. tip I. si ADN. a . acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. f. a. a . sub actiunea muschiului ciliar. ACLIMATIZARE. [Lot. acid biliar. [QT. g. adj.. / acinous. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. / acholia. si cristalin. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. unde (atitudine. a • priv. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. 2) A. si tab. este In mod normal spontana.a. prin relaxarea muschiului ciliar. hydatos = apa} Termen sin. [Qr. boala Parrot. V. [Qr. / acorea.: boala Kaufmann.. / accommodation. care are forma unor acini. Sin. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. kore = pupiid. tip II. deoarece nu sunt sintetizati In organism. necrotica. Indeosebi In perioada de *pubertate. / achlorhydria.. / achlorhydrie. g. f. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. f. ACINOS. cu *anaclorhidrie. liberi.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. prin contractia muschiului dliar. f. de. Au formula generala CI-yChy^-COOH. pe un fond de *seboree. plasis = modeiare. [^r. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. [Qr.legati prin grupari fosfat . s. din familia Neisseriaceae. s. \Lat.rucenta. f. klimu. / achondroplasie. situat in *citoplasma. arahidonic). Denumire desueta: vitamina F. n + 16 a.. n. Macromolecule constituente ale celulei. vulgara. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . Ex. n + 18 .ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. acclimatization. const. a. adj. / acneiform. ACOMODATIE. adj. Denumire pentru *a. A. acoperite de cruste. linoleic. cu *achilie gastrica.. s.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. forma neletala. V. sau.priv.priv. arahidonic. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. sau akhne = tdrdte. po-zitiva pentru distante scurte. dar cu o structura spatiala mai simpla). In aceste cazuri pot provoca meningite grave.priv. Se disting doua tipuri: 1) A. ACORIE. dor. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. care nu sunt sintetizati In organism: *a. *A g. s. ACINEZIE. f. forma foarte frecventa la tineri. f. 5) A. A. / accommodation. mentionati corecteaza aceasta deficienta. Aditia a. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. absoluta a fiecarui ochi.: sindrom LangerSaldino (v. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. s. d) a. m.. V. Se disting: a) a. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. [Cfr. / acorie ou acoree. Var. \CfT.). neonatorurn.. datorita elastidtatii acestuia. . dfoza. A. f. linolenic si *a. t. s. kiaein = a misca. de ia a. khondros = cartiiaj. nanism micromelic incompatibil cu viata.

{Cjr. f..).. boala Hallopeau). [Qr. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. ammoaiakon = sore. -oza} Sin. syn = tmpreund.. s. continua Hallopeau (v. f. s. ACROOINIE.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. f. f. adj.re. [Cfr. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. f. intoxicatie cu mercur. infantila (v. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. odyne = durere. frecvent mortala.. 0 serie de a. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. ACROMATOPSIE.. sindac-tilie. akron = e. s. a = priv. f. / acrocephalie. / acrinie. ACROASFIXIE. -oza. denumiti si rezine acrilice. akron = e^tre-mitate. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. kyanos = a£C>astru.: 1) A. ACROESTEZIE.. ACROCIANOZA. f.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor.^ft'emitate. mastos = sdn. s. f. [Qr. f. [Cyf. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. / acrophobia.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). hipertensiune). [Qr.: boala Feer.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. akron = e?(tre. m. / acrocephalosyndactylie. V. ACROMAT. syn = im. f. varf. Este acompaniata de prurit. [CfT. cu aplatizarea laterala a capu-lui. aisthesis = se-mafie. / acrylamide. / acrylate. s. / acrylate. Descrisa si ca boala: a. hyle = materu. f. / acroerythrose. boala Pick-Herxheimer). / achromate. gr. varf. [Qr..] Inflamatia mamelonului. tip II (v. varf. s. cu transmitere autozomal dominanta. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. astenie. / acrodysplasia. scadere a temperaturii locale si durere. ACRINIE. Boala grava. de. kephale = cap. akron = e^tremitate.. f. ACROFOBIE. m. keras. hiper-telorism. Termen vag si desuet. ACRODOLICOMELIE.un0.ttiitate. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. kephale = cap.^tre. a . derma.. f. / acro-asphyxie. varf. hyle = nwte. plasis = nwddare. acrocefalopolisindactilie.} Coloratie rosie a extremitatilor. •atos = cutoare.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. / acrodysostose. akron = e^tre-mitate.mitate. khroma. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. -atos = piete. / acroesthesie. tip V (v. s. / acrodynia. [Qr. / acromastitis. / acroderma-titis. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. f. s. 'sindromul Giedion. ACROCEFALOSINDACTILIE. akron = €J(tremitate. f. 'sindromul Langer-Giedion. / acrokeratosis. varf. f. adj. s. f.priv. [(^r. akron = e. sindrom Waardenburg). Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. f.] Afectiune a copilului si adolescentului. s. / achromatopsie. tip . -oza. T. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. tip III (v. [a plassein = a forma. [C. ACROCEFALIE. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. se-nsifiiii-tate. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. dificii. keratos = corn. eritematopapuloasa infantila (v. s. f. sindrom Chotzen). boala Swift... de. si acrocefalosindactilie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. dolikhos = lung.priv. s. akron = e^tre. [Cjr. ACROKERATOZA. a. a modela. denumita si sindrom sau boala Apert. s. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate.turn") sau ascutit (tuguiat). f. s. akron = e^tremitate. / acroc6phalopolysyndactylie. / acrodysostosis. de. dys = gnu. opsis = vedere. -atos = culoare. Au fost descrise trei tipuri de a. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. s. dys = greu. tip III sau sindrom Sakati. / acrodermatite. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. f.^re.). Sin. f.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia.. sphyzein = a puCsa. akron = e..pre. tip IV (v. s.. *boala Thiemann. a.. [Lat. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). akron 1 = e?(tre. ACROERITROZA. f. / acrocyanosis. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. akron = e. s. ACRODERMATITA. tip II sau sindrom Carpenter (v. f. phobos = frita. s.frw. s. f. varf. acer == acru. s. s. / acrodolichomely.). boala Apert-Crouzon). sindrom Pfeiffer). a. osteon = os. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). Alaturi de acesta se disting. ACRODISOSTOZA. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. a .} Sare sau ester al addului acrilic. a. akron = t)(tremitate.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. s. s. [Qr. dificii.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. A. -ita. s. s. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. / acrophobie. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. manifestata prin 'acrocianoza. kephale = cap. pathica / acrodermatitis enteropathica. boala Selter-Swift-Feer. ACRODISPLAZIE. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In .. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. s. a .} Durere la nivelul unei extremitati. f. / acrodysplasie.). / acrodolichomelie. virus neurotrop.: boala Crocq-Cassirer (v.^tremitate. / acrocephalopoly-syndactyly. s. mai ales ale mainilor.. akron = e^tremitate. asphyxia = oprire a puCsuiui. / acrinia. f. f. f. malformatie denumita *oxicefalie. f. / achromatopsia. hipoplazie a maxilarului superior. f. amo-niui gSsita in apropie. s. s. s.: *boala Brailsford. [Cfr. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece.mitate. / acrokeratose. f. s. / acrodynie. varf. / aero-asphyxia. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. melos = e^trenitate. ale fadesului (exoftalmie.mitate. mamdit. Se vindeca fara se-chele. sindrom Gianotti-Crosti). ACRILAT. varf. / acrocyanose. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. tip 1. "nas In sa"). [Qr. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). / acro(a)esthesia. f.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. / acrocephalosyndactyly. khroma. \Qr. s. s. Baza craniului este de asemenea deformata. a. m Inaltime. daktylos = deget. erythros = rofu. f. In prezent consi-derala a. 2) A. / acroerythro-sis. acer = acm. / acrylamide. cronica atrofianta (v.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. 2) Durere la nivelul extremitatilor.] 139 . cu transmitere probabil autozomal dominanta.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. a regiunii occipitale.rie. -oza. s.mitate. memBru.: sindrom Bazex ^v. frioa de locuri situate la_ Inaltime.. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. \Qr. ACROMASTITA. / acrocephalia. f. 3) A. akron = e^tre-mitate. [Lat. s. / achromate. s. [Gjr. s.r. Sin. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree).. polys = mu[f:i. a.} *Fobie.1 sau sindrom Noack. -ida. varf. gr. s. [a. / acromastite.

: acromazie. [Qr. iAngd.} *Parestezie a extremitatilor. adj. s. [Qr. la femeie dupa 40 de ani. s.. / acromegalie. de la lyein = a distruge. [Qr.] Reactie In aparenta ilogica. algos = dwc. Sin. Sin. ACTINA. akron = e. akron = e^tre.. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v.^tremttate. A. ACROPOIKILOTERMIE.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. s.. vdrf. [Qr. / actin. deci la adult. [C/r.] Constituent proteic al muschiului. a .] Abrev. care apare la sexul feminin. A. [^r. f. [Lot. / actinodermatose..: sindrom Denny-Brown. fotodermatoza. ds. / acromegaly.^tremitate.) V. ACTING OUT. s.?(tremitate. / actinic.mitate. fie ca acestea sunt aparent autonome. •inos = raza. lepra sau alcoolismul. •inos = razdi -ita. aktis. / acropar(a)esthalgia. ACROPATIE. r. para = din-wlo de. s. pakhys = yos. ACTINIC. s. dromos = c-wsa. si tab. rezultand articulatia acromioclaviculara. vanat'i therme = cdiduril. cat si pentru ca este sin. ACROZOM. s. fracturi spontane. NA: acro-mion. s. akron = e\tremitate. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. ACROSINDROM. adj. ACROMICRIE. a. f. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. V. \Cjr. u. f. / achromasia. / acropachie. s. A. m. actum. s. f. f. / acromicria. monomenca sau globulara G si a. [Qr. da actomiozina. s. s. ACT RATAT / act manque / faulty act. V. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. ACTINOLOGIE.. In boli ca diabetui.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. akron = eyre. f. este Indeosebi de natura hormonala. akron = e^tremitate. / actinologie. / actinique. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". ACROPARESTALGIE. prin trecerea ia act. s.\ *Parestezie a extremitatilor. Daca este nocturna. \Wbrw. s. f. la thermos = ca[d. ACROOSTEOLIZA. / actinic dermatitis. s. akron = u^tremitatv. melos = mem6m. s. / acropachyderinie. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. m. aprof(tMatw. / acroparesthalgie. f. / acromion. aisthesis = senzatie. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. / achromasie s. fi tradus. poikilos = fdu-nt.mita. -atos = Corp. / acromelique. Combinata cu "miozina. s. ACTH / ACTH / ACTH. [^r. f.. megas. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. s.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. V.. omos = umdr. atat etimo-logic. / acropachyderma.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop.mi. f. f. / acrosome. akron = e. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. concurs.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. / acroparesthesia.\ Sindrom *s(ne mater/a. \Cjr. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). f. s. drum. / acroosteoly-sis. [Qr.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor.tatt.una. / acroosteolyse... [<^r. -inos = raza. f. cu evolutie catre amputatii spontane. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. aisthesis = smzapie. vdrf. ACROPARESTEZIE. actinocu-titis. s. f. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. A. reprezinta. a. cutis c pide.} Sin. akron = e?(tremitate.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). s. A. fr. / acropathy. dener-vatia periferica si microtraumatismele. superior sau inferior. este eel mai frecvent partiala. akron = e^tremitate.] Denumeste un comportament brusc.. engL: Adreno-Cortic. derma.^tremitate. -atos = cutowe. aktis. A. f. s. .. ACTINITA. ACROMELIC. A. s. akron = e. Clinic. osteoliz8). este relativ impropriu. akron = e.priv. legata de motive ascunse In *sub-constient. f. aceasta duce la *gigantism. s. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. In general. / actinology.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. adj. de obicei. s. / actinodermatitis. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic.] 1) Studiul energiei radiante. vdrf. s. f. f. / actinite. / acropoikilothermie. o. f. f. m. I acropoikilothermy. lysis = distrugere. \Cjr.. s. / acropachy. Termenul de a.te. -atos = pide. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. poate. f. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. -ozd. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. *inos = raza. f. localizata la nivelul mainilor.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. fie ca survin In cursul unor boli diverse. s. -atos = piete. akron = o^tremitate. dar In general favorabila. f. [Cjr. hipercalciurie. s. -atos = culoare.] Extre-mitate a spinei omoplatului. -inos = roed. m. se observa 'indeosebi m *acromegalie. osteon = os. n. pathos = boaia. khroma. [Qr. mai rar pe cele ale membrelor superioare. / acrosome. de ia syn = impreuna. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. ACROMION. aktis. [Cfr. negru si nuan-tele intermediare. aktis. denumita boala Thevenard.. A. vdrf. A. const. [AngUcism core. para = dincoio d&i [dngcl. s. ^ ACROMAZIE.: acromatopsie (v. adj. f. soma. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. si discromatopsie. s. metabolice (diabet. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. logos = ftUitfil. / acrosyndrome. ACROPAHIDERMIE. pakhys = gross dermu. / acropathie. / acromelic. \Cfr.] Sin. existand sub doua forme: a. [Gjr. de mana si gambe Inghetate. albinism. Indeosebi la nivelul falangelor si. / acromion. aktis.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X.).\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. sensifittitate.re.. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. [C/r. ACTINODERMATOZA. si lucita. f. Insotita de durere. ACROMEGALIE.?(tre. \Qr. mikros = mic. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. akron = e. f. vdrf. vdrf. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. n. partial cu *acropatie. khroma. / acromicrie. f. si boala Bureau-Barriere. / acroparesthesie.. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. f.). endocrinol. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. ACROPAHIE. rater = a rata. s. hiperfosforemie). syndrome = drum mpre. sau secundar. a -priv. / actine. / peripheral vascular disease. tat. survine pe neasteptate. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. se-nsifiiiitate. impulsiv si violent.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina).. s. polimenca sau filainentoasa F. a fost identificata si In *citoschelet.: albinism (v.

determinand proliferarea celulara In glandele genitale. Ex. la nivelul gonadelor. pt. mykes. aktis. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. reticulum.: *a. aktis. s. -ina. 4) a. s. -inos = razd. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. s. s. activus = care actioneaza. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. / actinomycose. cea mai cunoscuta fiind a. / activator. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. -inos = raz. f. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. -inos = razd. 5) a. Ex. s. Ex. pi. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. ACTIVATOR.. ACTIVARE. anaerobe. / actinoreticulose. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. *saprofit al cavitatilor naturale.: molecula activate sau a. nen/oasa superioara (a. si A. s.dinamic-pozitiva). aktis. [Lat. actus = msfcare.] (Substanta) care. A.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.: boala Rivalta. A. f. activitas. s. s. I actmomycine. mykes. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. mykes. ultraviolete si infrarosii. [Lat. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). therapeia = tratament. myketos = dupercd. agent al actinomicozei bovine. musculara (In directia gravitatiei . m. prezente In sange. -trice. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. dim. -inos = razd. s. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. s.). f. myketos = ciuperca. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. s. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. f. adj. -inos = razd. f. producerea enzimelor de degradare. V. f.). a punt in. [Lat.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. 2) a. -ive.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. {Gjr. \Cjr. latent pana In momentui a. activus = care actioneazd. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. s. de la agere = a acfwiM. c. cu tot efectui toxic. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. ultraviolete si infrarosii. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. 141 . Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. f. •inos = razd. -inos = raza. In mod particular. aktis. / activins.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. Indeosebi de cele gonadotrope. fi agere .. -inos = razd.dinamic-negativa./ di la agere = a actiona. / actinomycin. ACTOGRAF. myketos = dupercd. mifcare. Puroiul contine granule mid. de ia rete. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). 1. myketos = dupercd. mykes. Ca urmare a acestui contact. ACTINORETICULOZA. anti-epidemica. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. C. metron = masurd. bioelectrica a unei celule. / actinomycoma. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). aktis. foarte diverse: 1) a. ACTIVINE. / activines. actwneaza. 5) Intr-un sens mai larg. C etc. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. aktis. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. s. moleculara). -is = refea. Streptomyces). \Cjr.d. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. / actinic reticuloid. mykes. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. Tmpotriva fortei gravitatiei .a actiwa. f. / activateur. care abcedeaza In puncte multiple.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. f. / actographe. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. / Actinomycetes. s. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. s. s. ACTINOMETRIE. 2) Sin. f. ACTIV. pi. / actinometrie. / actif. ACTINOTERAPIE. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. [Qr. mediaza procesul de *activare. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. bovis. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. care poate provoca la om *actinomicoza. optica. [Qr. s. pe tegumentele expuse la soare. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. frecvent m cadrul *actinomicozei. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. [at. f. Se disting trei a. n. s. pi. A. / activation. complement. activus = cart acfioneaza.: carbuncle a. 6) a. cuprind doua specii: A. -inn . vizibile cu ochiul liber. f. care va stimula.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. aktis. adj. / activation. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). ACTINOMICETE. mykes. B. devin functionale. 2) In fiziologie. / Actinomycetales. V. secretate de celulele antehipo-fizare. ACTINOMICOZA. / activity s.). / activity. 3) a. [£fr. -inos = razd. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. 4) Efident. -oza . 7) A. de ia agere = a actiwa. s.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. [Qr. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. [Lat. / active. f. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. s. Ex. Israeli. m. si fototerapie. In cantitate mica.: activat (ca rezultat al *activarii). Actinomycetaceae (v. ia. / actinothera-py. referitor la un medicament. Mycobacterium). -omo. f. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. de [a agere = a actiona..] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. galbene de 'miceliu fragmentat. s. numarul de dezintegrari In unitatea de timp.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. \Lat. la nivelul acestora din urma.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. n.: A. aktis. adj. pulmonara (rara) si abdominala. s. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. aktis. / actinometry. \C. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. de.. s. ACTINOMICINA. f. A. / actinomycosis. Exista mai multe forme (A. IgD). ACTINOMICOM. etajelor superioare ale sistemului nervos). f. myketos = dupercd. limfodtelor B si T. cu sau fara transformare chimica. ACTIVITATE. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. [Lat. A. myketos = dupercd. Dupa acest contact. Sin. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. / actinomycome. f. Indeosebi. adj. unei surse radioactive.r. -ozo. / actograph. m. n. / actinotherapie. activus = care.

adactyly. / acuite. consuetude. daktylos = deget. In general. In pre-zent. mys. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). bacteri-cid. mutatia genei a. Ex.: a. ACUMETRIE. masei . pentru orientali. / adactylie. [J~r. *sindrom Meniere). cu toleranta (v.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. boli ale urechii interne ("otoscleroza. din (at.a. 11) a. Rezulta ca a. sau al unor molecule cu proprietati specifice. [Cjr. b) a.: cronic. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. f. / actomyosine.. s. In tubii colectori renali exista patru a. renotrofica . (din unele boli cronice). pi. s.efectui puternic. gr. v. Acest surplus caloric mascara a. s. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. opso-nica. la lumina . adj. phainein = a pdrea. aigue. f.). akouein = a auzi. opsonine. m. Astfel. acutus = ascufit.} Sin. nespedfica . 2) 0 durere vie. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. 4) a. / aquaporines. s. (it ia akouein = a auzi. ADAMANTINOM. d. f. [fr. / acoustics. 12) a. / acoumetrie. / action. ACTIUNE. [Cfr. ADAMANTOBLAST. [Cjr. ochiului: a) a. mutatie. adamas. s. ADACTILIE. ereditara.. -onis = acfiune. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. pi.: ameloblastom (v. s.. A.a. intensa.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. vizuala.). -inos = razd.} Absenta congenitala a degetelor. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. bacteridda. s. / acute. acuite. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. (tens = ofiwi. a. n. scotop/ca. s. m. f.). -antos = diamant. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. al ultimei doze dintr-un medicament. cu . [Lot. s. Alte exemple de a..} Frantuzism nerecomandat. muta-gena . f. In cadrul unei populatii date.. s. / adamantoblaste. dupa D. 9) a. s. Ex. s. / acoumetry. -omo. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. s. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). [Lat. catalitica. f. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. / adactylia. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. T.i.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. catalizator. d. actiunea a. Danielopolu. tactila. / actomyosin.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. s. cumulativa . s. s. adj. v. s. A.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. a. s. / adaptation. ca ureea.a unui medicament asupra structurilor vii. f. Sin. / adaptation. desemneaza supravietuirea. f. smalt. adj. f. se numeste si a. {Lat. / adamantoblast. poros = par. de. s. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. f. oligodinamica. Cauze posibile: 'cerumen. s. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. se exercita indirect.priv.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. f. In practica. f.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. f. / acupuncture.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. de inhibare a germenilor. utilizat ca sin. su6stanf:a dura. myos = muschi. -antos = d'iamant. -inn. akoustos = auz. medica-mente (ca aspirina si chinina). aktis. s. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. bacteriostatica. a . ACUFENA. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. / aigu. d. [Cfr. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. 5) a. v. f. 2) a. famnacodinamica .] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. / acquired tolerance.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. v. / acouphene. / aquaporins. adesea toxic. blastos = ge-rmen. s. auditiva. termenul a. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. v.a potrivi. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. prin cresterea ventilatiei pulmonare. la pungere = a mfepa. s.. acutus = ascufit. exercitata de catre unele metale. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. aqua = apa. graphein = a scru. traumatisme ale urechii medii. efectele a. din otel sau din metale pretioase. deci. a unei structuri sau functii. alcatuite din sase domenii transmembranare. sunt interpretate diferit.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. / acoustique. Cateva tipuri de a. f. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. / acupuncture.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. la agere = a actiona.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. actio.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia.} 1) Care se raporteaza la sunete. 7) a. sau acutus = ascufit. bacteriostatic.] Sin.: ameloblast (v. Ex. [Cfr. multiple: 1) a. smalt. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. In timp ce pentru occidental!. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. v. Un caz tipic Tl reprezinta a. ACVAPORINE. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. este de 30% pentru proteine. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. s. ecus = ac. de fenomenele de a. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. adamas. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. ACUPUNCTURA. 3) a. 13) a. f. / action. ACUT. s. Ex. / acuity. nerv a. conduct. akouein = a auz. sufistanfa dwa. In raport cu una surda. [Cjr.: zgomot auricular.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. 14) a. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. ACUTUMANTA. Efectele a. se bazeaza pe stimularea cu ace fine.. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. 10) a. ACTOMIOZINA. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. f. a. s. / adamantinoma. \Cjr. ADAPTARE. f. 6) a. la mtuneric . ACUSTICA. din [at. 8) a. prin selectie naturala.: camp a. pasaj. accoutumance = o6ifnuintil. ACUITATE.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. [Lilt. / tinnitus. aceasta a. m.). -MO. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. [Lat. n. Astfel. de *diabetul insipid. de. A. a. crescand metabolismul bazal. s. Ex. f.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. punctura = mfe-pcHurO. Ant. adactylism. dinamica specifics a alimentelor (v. f. metroii = mOsuril. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. In acest caz. nidodata ereditare. depinde de claritatea focalizarii retiniene. / accoutumance. adj. / adamantinome. s. s.: unde a. Ex. adap-tare .

In mod normal. / adeno'jdien. f. f. n. -oma. eidos . ADAPTATOR. 2) a. myos = mufclu.: boala Plummer. / adenomatose. t. aden. NA: adenohypophysis. [Qr. -os = gCanda. / adenectomie.. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. 2) In prezent: a. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. {Cjr.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. blastos = ge-rmsn. sebaceu. ATP. de. f. ADENOIDITA. [Gjr. uterus = uter} Sin..). mys. hipofiza. -oza. sin. / adduction. dwe. asociata biomembranei. ADDUCTOR. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. [Qr.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. -os = gCandaf eidos = forma.. -os = gianda. f.). -omn. n.: 1) a. f. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. f.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. [Lot.. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. s. / adenomyoma. aden. s. hypo = su6. aden. / adenoma. / adaptor. -os = gianda. aden. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic.. de. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. normal sau patologic. / adenoblaste.). cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. f. aden. hipofizar. f.] 1) Despre un tesut. / adeno'ide. ADENOGRAMA. Ex. / adenoidite. V. / ad6nolipomatose. fenotipica . tumori nodulare circumscrise. s. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. ADENOID. s. ektome = uy-izie. f. s.! -ita.. axilei si canalului inghinal. aden. adj. / adenogramme. ektome = e^cizie. \Gr. / adenohypophyse.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. -os = giandcl.': "rezistenta la medicamente). s. ia aptas = apt. f. / ad6noidectomie. formand 'adenozina. aden. {Cjr. 1) Denumire veche. f. -oma.). ADENITA.. Se observa. / adenectomy. / adenomatosis. ektome = w(cizie.] (Muschi) care serveste la *adductie. s. / adenoflbro-ma. fibra = _fi6ra. eidos = forma. megas. s. [Cfr.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. cu evolutie lenta. darui structura aminteste structura unei glande. la phyein = a create.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid.j Sin. prostatic. 4) A. Ex. s.! pathos = fioata. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). s. / adenopathie.: adenoidectomie (v.). s. mys. gramma = Inscriere. -os = gianda. -oma. ADENOHIPOFIZA. a/tor organe de simf: auditiva. s. Sin : epiteliom coloid (v. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP.. 4) a. / adduction. \Cfr. f. ADENOFIBROM. n. 2) A.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. s. s. \£fr.: neoplazie endocriniana multipla (v. s. ADENOMATOZA. s. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. [Qr.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. physis = creftere. aden = glanda. la nivelul ficatului. -os = gianda.] V. -oza. {Cfr. ADENOIDISM. karkinoma. / adenofibrome. [Qr. -os = gianda. s. adj. aden. ADENINA. a.. [at. In particular.: adenocarcinom (v.. ADENOMECTOMIE. [Gjr. ADENOMEGALIE. ADENOLIPOMATOZA. {Cjr. s. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. s.. ADENECTOMIE. ADENOMIOM. ADENOM. a purta.). m. uneori metastazeaza. / ad6nocarcinome.: 'epiteliom a. f. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. ia karkinos = roc. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate.: endometrioza (v. m. adj. s. bronsic.). adj. s.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. [a ad = spre. -os = gianda. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. f. s.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. fibrilatie auriculara.: limfadenita (v. / adenohypophysis. ducere = a. aden. f. m. m.). m. -oma. / adenome.: a. Ex. / adenolipomatosis. aden. -os = glanda:.. sunt palpabili ganglionii inghinali. \Gjr. ADENOCARCINOM. [Cjr. m. 2) Sin. s. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. aden. s. -os = gianda. / adenoid. aden.] Sin. adj. cancer. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. f. s. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. s. aden. m. In a. s. -os = gianda. Enzima intracelulara. f. Inchise In saua turceasca largita. n. / ad6nine. care o pot stimula (G. -os = glanda. n. f. eidos = formd. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. aden. care au dimensiuni 143 . 5) a. ADENOBLAST. aden. adj. 3) A. megalos = mare. m. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). m. [Qr. / adenitis. s. hepatom. de ia ad = spre. / adenogram. -os = gianda. Sin. poJip al mucoasei intestinale. aden. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN..: 'fades a. s. genetica . {Cjr. s. / adenine.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. Normal. / adeno-mectomy. malign.} Extirpare a unui *adenom.: fibroadenom (v. Ex. ducere = a duce.\ 1) *Ablatia unei glande. de.forma. -os = gianda. alveolar. In mod autonom. -os = gianda. s. a purta. [Lot. abandonata. w/os. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. n.) sau frana (G. m. f. myos = mufcfii. ADENOPATIE. 3) A. Sin. / adenoidism. / adenoidectomy. / adenomectomie. ca raspuns la schimbarile mediului. aden. ADP. / adenoblast. ADDUCTIE. Jipos ^ grclsime. In toti acesti compusi. s. -os = gianda. [Qr. / adducteur. s. 2) *epiteliom a. f. gustativa. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . aden. s. f.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. [Lot. f. / adenomegalie. este legata de o mole-cula de monozaharid. lot. adaptare = a potrivi. s. / ad6noidisme.. a aaapta. / adenocarcinoma. Ex. la aduiti. eidos = forma. / adenopathy {Cjr. adica fara stimularea de catre TSH. aden.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. s. -enne. de. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. -ism. m. / adenoid. f. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces.. adducere = a duce spre. / adenoiditis. adducere = a duce spre.: "vegetatii a. / adaptateur. 6-Aminopurina. s. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. s. / ad6nite. -oma. s. / adenomyome s.stins functional". prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. dar si cu malignitate locala. f. -os = gianda.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. -os = gianda. ADENOIDIAN.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. s. f. / adenomegaly. / adductor. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. s.

f. / adherence. f. / lipolysis. pot fi congenitale sau cicatriceale. m. m. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA)... f. \Lat. ADENOTONSILECTOMIE. In afara pneumoniei copilului. s. virus = venin. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. s. adenite mezenterice. [Qr. daca forta de a. gr. ADP. ATP.). endocardita fibroplastica.bwg. traheobronsite febrile. otrava. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. se con-sidera ca ar induce.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. / adhesion.: AMP ciclic (v. adeps. / adenosine. 2) A. / adenosarcome.5'-monophosphate. bronhopneumopatii. [Lat. f. 0 serie de a. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria.).] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. A. ADIASTOLIE. . f. procentui unei a. keratoconjunctivite epidemice. s. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid.: lipogeneza (v. s.topire" a (esutului adipos. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. lichidul uda vasul. ca si fenomene mio-tonice. / adynamia. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. f. / adynamie.: adeziune plachetara. Sin. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. Sin. haerere = a fi priiv). dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. cu fixarea la o idee sau un sentiment. Sin. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. f. / adipogenesis. a . ADINAMIE. unele cardiomiopatii. cera = ceara. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. s. / adenovirosis [Cfr. adeps. de ia adhaerere = a fi. maligne creste cu varsta. ADIADOCOKINEZIE. [Lat. s. AMP. f. s.: acid adenozintrifosforic (v. n. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. -dipis = grasime. -ina).] Sin. gr. Sin. kinesis = mifcare. de ia gennan ^ a produce} Sin. ADEZIUNE.: adezivitate plachetara (v. n. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. f. f. a petici. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . sin. constand In prezenta a. n. dynamis = forta. s. s. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. s.•priv. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. / adhesins. maligne. f. adeps. / adipocyte. [Lat. f.cce.} Boala determinata de un *adenovirus. f. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). / adenotonsillectomy. [Cjr. In general.: imunoaderenta (v. V. aden. s. sorx. ADIPOCEARA. Intarzie descompunerea cadavrului.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. bolnavului de *epilepsie. ADENOZIN 3'.: lipoliza. ADENOVIRUS. / adenotonsillectomie. / adipocire. / adenovirose. In absenta oxigenului.: comisura cenusie. / adipogenese. / adiadocokinesia. s. Ex.] Substanta de culoare gri-albicioasa.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. -omo. / adipocere. -onis = aivpm. [at. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. s. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. la unele specii. f. comisura mijiocie.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze.: adezivitate. A. / adhesion. [at. o . f. haerere = a fi prins. s.priv. adenoidite. procese de malignizare. aden. -os = giandd. s. mai nou. grave-wax. tonsillae.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. [t^T. pi. / adenosine.). f.. A. si agregare a plachetelor. [Lat. ADIPOLIZA. diastole = diiatare. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. s.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. s.). 2) *Limfadenita. termo-reglare. a . Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. ADENOZINA. f. f. / adipolyse. f.). [Rudolph Ludwig Karl Virchow.). s.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. aden. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. ektome = e^cizie. -arum = amigdaie.] Disparitia *diadocokineziei. [Lot. virus = venin. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. D-riboza. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. sarkos = came.. din oCandezd plaken = a carpi. intervine In *hemostaza fizio-logica. Sin. AMP ciclic. ADIPOCIT. cu debut In copilarie. Caracterizeaza unele boli (ex. In consednta. -oza . ADERENTA.: a. -os •= glaniici. -dipis = grasime. diadokhos = care su. metabolice sau de cauze necunoscute. s. Sin. anatomopatoiog gennan. [Cjr. aden. haerere = a fi prins).). pi. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. adhaesus = aiipire. A. toate aces-te afectiuni sunt benigne. / adipocyte. boala Westphal). otrava. ADENOSARCOM. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. f. s. / adiastolie.). fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. adhaesio. [^r. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. avand maximum de intensitate In 30 de minute. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. f. m.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. adiadocokinesis. hemocromatoza. ADENOVIROZA. ADIPOGENEZA. imunologice. 1858-1940.: pompa de sodiu (v. / adiadocokinezie. s. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. medic american.da. s. s. Sin. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. s. gr. haerere = a fi prins). ADEZINE. Sin. s. s. Sin. / adenovirus. = aCipire. / adiastole. -dipis = grasime. este mai mare decat cea de coeziune. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. A. f.: semn Virchow-Troisier (v. Nu apar tulburari senzitive. s. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. / adenovirus. / adenosarcoma. fr. V. V. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. 1821-1902. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. pla-quette. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic.5 si 2 cm. s. [Cfr. apoi ia 'Seriin. [Lat. atafat (ad = spre. s. f.plachetara (v. A. / adhesines. /adherence. p.priv. plachetara. [at. Boala ereditara de tip autozomal dominant. A. amiloidoza. f. genesis = prodttcere. -os = gianda. -os = giandd.. profesor [a 'Wwtz. detectate prin tuseu rectal. s. de ia kinein = a misca.: sindrom Gamstorp.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. adhaesus.

: bacili Koch) omorate si deshidratate. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina).] V. Totodata. asemanatoare cu adiposis dolorosa. suspendate In faza uleioasa. cu *adipoza. asemanator cu eel al procariotelor. Indeosebi a conservantilor.. benigna a tesutului adipos mamar. ds. de obicei prin efecte paleative. f. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. la animale de experienta. 2) adiposis dolorosa (v. ADN care formeaza o molecula circulara.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. se disting: 1) A. este reglata prin dispozitii legale. incomplet este identic cu forma completa. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a.In jurul centurii scapulare.. [Lat. fiacterwiog american dt. utiiizata. / adipostat. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. [Qr. / adiposity.. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. s. Crick si Wilkins.priv. adeps. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. hepatica . ADIPOZITATE. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. adeps. / adipose. alimentarius = aCimentar. In-tervenind In bilantui energetic. de la istanai = a pCasa. Localizare: la 'eucariote. din tesuturi. [Wbrw. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate.). Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual.] Hipertrofie difuza. Sin. de tip android . adj. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. neurolipomatoza. tie. n. -ina. ADJUVANT. A.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. iar insulina apare ca factor reglator.. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. 3) a. / adipsine. -dipis = grasime. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. addition. Alteori. partic.degenerescenta grasa a hepatodtelor. ADIPSINA. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. adiuvans. s. Utilizarea aditivilor. f. consednta insuficientei pituitare.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. tuberosa simplex. m. [Lat. f. adica secventa. Cel mai raspandit este a. eel mai frecvent. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina.In jurul bazinului. adj. / adjuvant. s. cardiaca . la acid dezoJ(irilJO-nucieic. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE.1 a face..infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. s. -dipis = grasimt. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). mameCa. s.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. / adipomastie. / adipsin. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. dar nu contine micobacterii. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. hipofizara. mastos = son. din generatie In gene-ratie. s. [Lat. cerebrala. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. adeps. [fules Freund. gr.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. se deosebesc mai multe forme. proprietate denumita complementaritate. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. continand micobacterii (ex. care este un polinudeotid. administrat concomitent cu un antigen. so. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. / adiposis. [Lot. 2) a. [Lat. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. a. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. lipsita de 'introni. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. In general In cantitati mid. / adiposity s. f.. [Lot. ADIPOZA. intre divi-ziuni. -dipis = grasime. f. / adipsia. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. pentru fadlitarea conservarii. [Lat. ADIPOSTAT. al carui scop este de a completa tratamentui specific. ADN / ADN / DNA. s. origine maghiara. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. 4) a. / lipostat. -oza. sunt. 2) A. / adipsie. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. participiul trecut de. In acest caz. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. a . f. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. m. d. fina. La normali. 1890-1960. -e. la. f. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. f. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. care sunt prezenti In *ADN 145 . gr. cu *adipozitate. f. deci. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. determina continutui informational. de tip ginoid . Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. / adipomastia. f. 3) Referitor la un tratament de Insotire. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. Mai frecventa la femeie. s. 2) Care are proprietati de a. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). adeps. repliat de numeroase ori In centrul celulei. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. se numesc dezoxiribonudeotide. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise.: boala Dercum. adjuvant. adders = a adiiuga. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. s. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. statikos = care oprefte. s. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. A. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. adeps. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. Unitatile constitutive ale ADN. AOIPSIE. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa.. A. printre care: 1) a. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. / adjuvant. s. s. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. n. Uneori termenul este utilizat ca sin. s. -dipis = grasime. complet Freund.

Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. stereos = solid.. In plus. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. s. cardiaci. pentru beta-adrenergic (v. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. A.). si ADN metilare. Abrev. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. -aux. ( adrenocorticoids. n. ADN avand o configuratie de superhelix. ad = aproape de. -is = rime/it. a-ADRENERGIC. [lat. -is = rinufii. ad = aproape..: corticotrofina (v. din sistemul nervos simpatic. ADRENAL. m.. . plamanilor si muschilor scheletici. si tab. de asemenea. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. m. La nivelul sinapselor. -inn . efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici.: ADN hi-brid (v. ADN recombine / recombinant DNA. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. ADRENOLEUCODISTROFIE. gr.] Sin. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. f.. nd = aproape. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. epinefrina. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. ergein = a [ucra. / adolescence. III). ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. s. ad = aproape. adj. s. adj. Varsta de aparitie si durata a. -ale. ad = aproape. s.] Care se refera la *cortico-suprarenala. r«n. ren. adj. Var. iAngd. / adrenal. excesul de ADN m. -is . ndo/escere = o create. Var. tro- .. cortex. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. se comporta ca un neurotransmitator. / adrenaline.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic.rinicfii. pi. [(at. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii.u.). de. de. -is = rime/it. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. f. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. f.. ren. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. eidos = formd. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. -ids = scoartd. s. f. s. [[at. prin secventarea ADN. pi.). ADRENOCORTICOTROFINA. f. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. ADRENERGIE. Ill. s. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. adrenocortical. [Lat. sj ADN metiltransferaza. / adrenocortical. cea mai cunoscuta fiind ADN p. [Lot. -is = riniclii. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. Sin. cat si la diferite tipuri celulare. ADRENOCORTICAL. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. se. adj. gr. -is -rinifHi. langd. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. [&ngd. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. din punct de ve-dere medical prezentand interes. / adrenocorticoTdes. / adrenocorticosteroids. ad •= aproape de. / adreno-leuco-dystrophie. [dnga. ad = aproape. se Incheie la varsta de 25 de ani. ADRENERGIC. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. -is = nmchi. s.: corticosteroizi (v. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. de. / adrenocorticotrophine. pe care o continua. iar a. [Lat. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. [[at. eidos = formd} Sin.). -ale. V. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. pentru alfa-adrenergic (v. ADRENOCORTIC0IZI.: corticosteroizi (v. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. [Lat. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. atat la celulele embrionare. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici.: ADN himera. implicata In replicarea ADN la eucariote. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. V. ren. mediu socio-economic. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. cortex. accele-reaza ritmul cardiac. ar putea bloca gene vitale pentru celule. ren. endocrinol. provoaca cresterea presiunii arteriale. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. / adrenergie. Ca urmare. m.). II. ren. ADRENOCORTICOSTEROIZI. difial. m. i&ngCi. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. Sin. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. cortex. / adrenergy. s. s. de. este un hormon de *stres. In prezent. -ids = swar^a. Foarte probabil. s. V. / adreno-corticosteroides. ADOLESCENTA.] Care se refera la glandele suprarenale. A. / adr6nergique. / adrenoleukodystrophy. Pe de alta parte. Moleculele de ADN r... P-ADRENERGIC. ad = aproape de. de. pi. nutrifie. [[at. a.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. f. a. Cele mai importante transformari In a. ad = aproape de. -aux. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. din miometru) si receptorii p. a. / adolescence. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. s. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. dys = gre. / adrenergic. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. adj. puberty. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. f. / adrenocorticotropin. ia-tigd. necesara lucrului muscular. f. leiikos = aK>. -is = rinicfii. -is = rinicfii.-receptori (bronsici. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. s. -icis = swartO. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. / adrenal. m relief. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). vasculari. cu rol In *sindromul general de adaptare. const.. iangdi ren. Ca urmare. pi. rasa si conditii geografice. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. s.. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. variaza In functie de sex. [[at. f. sunt de ordin psihologic. Marcata de transformari corporate si psihologice. f. trophe = tira-nd.] Sin.: ADNc. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. adj. m. ren. idngd. -ina. DCI. dupa diferentierea celulelor. gr. gr. idnga.). cortex.. Exista trei ADN polimeraze (I. s. / adrenaline. ADN s. a. -ids = sconrta. gr. Uneori. si varsta adulta. dupa o *clonare prealabila. s. ren. ADRENALINA.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic.

[Lat.rinicfii. / aphasie. gr. -eris. se disting doua forme majore: *a. f. s. n. ce provoaca uneori disten-sia organului. s. aer. / adsorption. aphaquie. a substantivelor. s. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. [Qr.). [dngd. l&nga. / adrenolytic. a unei substante (molecule. V. se asodaza semne cerebrale variate. f. naturali exista In atmosfera. f. privus = Kpsit de. / aerobic. ADRENOPRIV. aer.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. s. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. aerosolterapie. adj. AEROB. s. face parte din banda 4. ad = aproape de. gr. m. f. / adrenoprive.] Initial (Trousseau. s. idngit. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. •eris. aer. -os = aer. 2) Substanta respectiva.. [lat.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. aer. / adsorbate.: volum inspirator de rezerva (v. / aphasia. Sin. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. -eris. gaster. adj. termenul a. / aerosol. ?i alfablocant. gr. si adsorbat. si adsorbant. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). cu flagel polar. depinzand de acesta.: volum expirator de rezerva (v. f. / aerotonometre. adj. adj. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. s. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. / aerosoltherapie. adrenergic blocking agent.1 eritrocitara si promoveaza. [Lat. gr. s. aer. a aspira. aer. emfizem). ren. adj. s. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. sorbere = a 6ea. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. / aerogastrie..). AEROGASTRIE. Boala este ereditara. f. gastros = stomac. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. / aphakie. Ulterior. [Lat. ad = spre. s. f. / adventice. tid = aproape de. aer. A. f. -os = aer. [Lat.] Substanta care se adsoarbe. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. [Lat. nutrifie. phagein = a mdnca. posttraumatica sau congenitala. Se disting a. -eris. / aerogastria. AFAKIE. aer. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. / air. / aerosol therapy. hydrophila si A. [enti[d. sobria sunt patogene oportuniste la om. -os = aer. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. Forma usoara a *a. / adressins. sorbere = a suge. adj. gr. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta).priv. A. m. ADSORBANT. paralizii. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. s.). formarea complexelor *spectrina-*actina. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. / aerobe. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. / adressines.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. V. cidventicms = care se. de obicei inconstienta. senzoriala si -a. [Lat. 147 . s.priv. ADVENTICE. ad = aproape de.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. s. A. gr. -os = aer. ad = spre. [Lot. a. AEROTONOMETRU. AEROSOLTERAPIE.. f. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. cu evolutie intermitenta (astenie. s. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. / adsorbent. / aerophobie. n. s.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. ADSORBTIE. f.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. ADRESINE. pi. s. s. bronsite. -os = aer. f. cu dis-tensie abdominala consecutiva. / adrenolytique. / aphagia. s. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. -eris. Intr-o formulare generala. / adrenoprival. s. / adsorption. / air. [Lat. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. gr. de 102 kDa si P de 97 kDa. [Lat. AFAGIE. -ens. In care a. gr. aer. gr. de regula reversibila. [Lat. aer. [Cjr. de. -os = aer. s. m. a Ijea. Ex. / adsorbate. aer. adj. s. scrisului sau semnelor. gr. f. s.. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. Lipsa cristalinului. f. / adducine.: volum curent (v. AFAZIE. [a lyein = a distruge. s. Sin. gr. a . Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). adj. Clinic. s. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. aer. cu M.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. / aerocolia. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. alcatuita din doua subuni-tati. aer. -os = aer. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). f. AER. / aerocolie. ADSORBAT. [Lot. [Lat. asi-metrice. bios = fiatd. f. / aphakia. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. f. 1864). artificiali obtinuti prin diferite metode. a unei cantitati excesive de aer. *corzi vocale). Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. motone. AEROFOBIE. sorbere = a suge. / aerophagie. a -priv. / adsorbant. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. s. -is . / aphagie. aer. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. AEROCOLIE. phagein = a mdnca.] Care se opune actiunii *adrenalinei. a . Printre diferitele tipuri de a. / adducin. mai mult sau mai putin accentuata. aer. A. s.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. pi. betablocant.] 1) Fixare. AEROSOL. Sin. aer. f. m. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. / aerosol. Metoda curenta pentru obtinerea a.. ADRENOLITIC. gr.] Deglutitia. \Lat. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air.). Sin. s. ADUCINA.. na-turali ai a. metron = masura. f. V. gr. tonos = ten-siune. / aerotonometer. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. / aerophobia. limitata la uitarea. t. [Cjr. gr. A. -eris. f.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. / aerophagia. phakos = iinte. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. In prezenta calciului. n. f. -is = rinicili. a 6ea. s. m. AFAZIE AEROPAGIE. -eris.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. s. aerocoly. sensul termenului a fost extins considerabil. pha-sis = cuvant. gr.: volum rezidual (v. lytikos = care distruge. m. Spedile A. s. ren. ioni. / adventitia. s.^rului. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. f. Wernicke. s. tulburari de com-portament. V. s. adaugd deasupra. AER CURENT / air courant / tidal air.. NA: tunica adventitia. f. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. gr. cat si cea motorie ale cre. m. afazie. s. mobili. f. zwrfiire. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii.

AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. Varietate de a.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. adj. A. In care cuvintele sunt rostite fluent. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. f. A. / aflatoxin. B. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. A. stare emotionala intensa. afectiune. cu afectarea moderata. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. f. apyretic. -md: gr.: eferent.. A. la affir. \Gjr. / afferent. / afferent. *disfunc-tie.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. 'Pohniaf. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. AFECTIUNE. profesor [a 'Paris. AFERENT. 4) A. In care pacientui. Forma de *a.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. Wernicke. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. 18481905.: afazie Wernicke (v.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. AFECTIVITATE. a .. congenitala. sensibilitate. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). AFEMIE. de ex. verbal sau In scris. scris (*agrafie sau a. iat. f.erc = a afecta. [Lat. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. gr. Secundar.priv. Broca. f. fifferre = a aduce. A. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. de. afferre = a aduce. facand abstractie de cauze. s.: afaae de conductie. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi.. completa sau partiala. pheme = vor6ire. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. m.. n. 2) Comportare emotiva.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. la ad = spre. f. Sin. [Lot. [Lot. s. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca).priv. / afibrinogen(a)emia. a s[d6i.. *agrafie). A. fihra . newolog fi. A. s. A. s. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. deoarece acopera conceptele de *anomalie. adj. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. emotii si pasiuni ale unei persoane. de. profesor la 'Seriin. [Car/ Wernicke.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . uffectio.). / affection. affectus = stare de spirit.: anal-trie (v. [a afficere = a afecta.priv.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. s. Sin. [Cjr. fioald. de la loxan = sageatd. [Lat. Ant. tristete. a s(a6i. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. / affect. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. B. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. In cadrul *a.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. / aphemie. W. Ex. audi-tiva. -alos = sange. f. s. [Qr. Insotita de o tulburare a constiintei. A. s. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. / afebrile. AFECT. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. dar utilizate incorect. adj. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. s. s..\ Pierdere a vodi. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. vas a. cantec (amuzie). vec-inatate. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. ferre = a conduce. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. boaia. A. A. s. cu evolutie impetuoasa si scurta. o. de. gust sau miros. A. caracterizata prin anxietate. f. A. sen-nan = a produce. sunete muzicale . haima.).: nerv a. -e. AFLATOXINA. m. antroyolog fi cfwwg franca. / affective faculty. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. a . De asemenea. *leziune.a. s. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. afectare. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. 148 AFONIE AFEBRIL. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. -atis = inrudire. a siabi} 1) Emotie intensa.. -ind. 3) A. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. a. m.fibra. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. / affinity. tuberculoza. (uii's = stare.: apiretic. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). Iat. desi gandeste normal. surditate verbala. s. f. / affectivit6. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. / afibrinogen6mie. Sin. s. affinitas. m. sau a cuvintelor scrise (a. 2) A. phone = voce. [Termen compvs: afia . de la affi-cere = a afecta. dragoste fata de cineva.temperatura In jur de 37°C). f. afecfiune. aferti. f. f. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. f. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii.de [a Afipergillus flavus. de [a finis = iimitd. a . f. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. psifiiatm. tularemie etc. / aflatoxine.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . primar. este alterata In "nevroze si 'psihoze. AFINITATE. s. affectus = stare de spirit. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva).rman. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. *sindrom. a -priv. s.: conexi-une inversa (v. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. Cuvintele sunt substituite unul cu altui.} A.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. Inaintea altei substante. astenic. cu toate ca obiectui este recunoscut. inver-sus. *boala. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. / aphonia. s. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. \Cjr. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. / afebrile. la Intam-plare. AFIBRINOGENEMIE. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. de la ad = spre. / affect. f. AFONIE.vd. / affection.ge. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. patologic. prietenie. [Paul Broca. / affinite. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. locala). Wernicke cu *a. 18241880.). {Lat.). A. s. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. / aphemia. fehris = fedra.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. s. Semnificatia sa este destui de vaga. A. / aphonie.. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. exista rar 'in stare pura. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. 2) Simpatie. Asocierea *a. [Lot. ferrc = a conduce. adj.

[a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. A. v. s. [Qr. s. de. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. / aphrodisie. Sin. / agitation. microorganism patruns In corpul uman. mielom). disglobu-linemie. m.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. [Lat. s. gasler. s. la glohus = glob. gueusis = gust. 7=0 treia. de corp calos.organde. f. s. [Ofr. f. lipsita de intentie sau scop. a crea. gesturilor si 'mimicii. vulgara. m. Virus ARN de masa moleculara mica. de. / agglutinogen. aphrodisiakos. s. f. f. si disgenezie. f. / aglycone. fiind foarte dureroasa. f. de (a gr. de [a agere = a actwna.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. dand prin racire un gel. d. v. 149 AGLUTINOGE N . Sin. V.. provocata de stimulari din mediul ambiant. [Qr. / agent. s. s. chi-mic. m. a . / agglutinine. ageustia. / agastrie.priv. [Lot. s. AFTA. V. a agita fi agere = a acttona. / agastria. ptdiatru austriac. gastros = stomac} Absenta. s. f. a . idiopa-tice dobandite tardive. -ina .: genina (v. aflate In suspensie. / agenesie. AGLUTINOQEN. / aphtha (pi. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae.. de. / agalactie.: virus delta. AGIRIE. In cadrul *bolii Behcet. s. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. sindrom Aicardi. Ex. / agammaglobulinemie. s. s. AGENT DELTA / agent delta / delta agent.e ia gignere = a naste. / aphthosis. a . haima.priv. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. s. si eunuchism. a uni.. s. / agitation.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. AGENT. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. A.: geloza. m. f. A. [Lat.. / aphrodisiaque.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. / aglossia. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. [Lot. [Qr. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). -oza . 2) A. / agammaglobulin(a)emia. aphrodisia = dorinfa se. m. A. 2) A. s. -ina. Se disting: 1) A. [Gr. [Lat. s. in mifcare. grup sanguin). purtator de germeni infectiosi. m mifcare. pot fi disoci-ate. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. Viena. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). aph-tae. s. In alimentatie sau ca laxativ moderat. d. [Cjr. / agyria. s. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. / ageusia. s.. / agenitalism. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. sau agresiva. *aftozele. s. / chelating agent. genitalia . la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. aphtae. a priv. / agent. cu evolutie In pusee recidivante. f. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. imunoglobulinele. observate la nivelul palatului dur la copii.). gr.. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa.priv. / agglutination. / aphrodisiac. s. ia agitare = a pune.priv. agglutinare = a [ipi. AGENITALISM. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. / aglycone. AGLICON. cold agglutinins. duice. s.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. agens. mai rar pe mucoasa genitala. alimfocitoza. f. f. cu prognostic benign. s. m. amar si acid. infectant. genesis = producere. a uni.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. f. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. n. mutagen. s. f. globuJus. cu exagerarea miscarilor.: chelator (v. / aphrodisia. poate sa apara si fara o leziune organica. Sin.. f. o . s. In general. excitement. f. ic. imunitate.: 1) A. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. de forma rotunda sau ovalara. f. AGLUTINARE.. A. [Qr. f. AGLUTININA. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. AFRODIZIE. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica.priv. glykys = dutce. congenitala de tip Bruton. AFRODIZIAC. {Cjr. a stomacului. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. [Cjr. [<^r.. factor fizic. 2) A. a . / agglutination. A.. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. / aglossie. / ag6nitalisme. haptein = a arde. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. Ex. gala.. f. f. carenta imunitara. -aktos = [apte. m. s. -arum = afte. / agyrie. AGENT CHELATOR / chelateur. 1S16-1SSS. de. gyros = cere. 3) A.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. viu. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. AGASTRIE. f. boala Bruton. agitatio. izolate sau grupate.[ Ulceratii infectate.priv. la Afrodita = zeifa dragostei. / aphte. de. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v.. AGALACTIE. / agalactia. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. r. [Alois Bednar. [at.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. f. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. -arum = afte. f.] Sin. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). Se disting: 1) A. n.. / agenesia. s. [Lat. s. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. poate fi spon-tana. -atos = sangc. provocand astfel aglu-tinarea acestora. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. -onis = cyitatie. s. V.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). a pune. s. AGAMAGLOBULINEMIE. / agglutinogene. s.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. [Lat. f.J(ua[d. s. Orice factor provocator de boala. o . ia gr. agglutinare = a dpi. gyms.tiv. a.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. -ntis = ac.. cand se produce *afazie. La om. s. Poate fi dezordonata. aphthae). genitale. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. s. a uni. de ex. a . ['Malaie. / agueusie. m. AGEUZIE. In paranoia. agglutinare = a [ipi. a pune in mifcare. a . gr. vector.ziana agar-agar.. [ite-ra a aifahttului grec. 3) A.). s. \Gjr. f.. Cele mai cunoscute a. AGLOSIE. gr. f. Cat. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale.. m. impulsurite sexuale. dim. / aphtose. AGENEZIE. adj. A. s. spasfca).priv. Termenul agalaxie este incorect. / agglutinin. lot. AGITATIE.priv. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.. A.. adj. sau reactionala. AFTOZA. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. f.

. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. AGRANULOCITOZA. / aggregating. Definite a. [Lot. s. A. a citi [iterde. avand o circulatie interna-tionala. AGRAVARE. f. a aduna. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. determinata de un mecanism imunoalergic. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. V. \QT. krap = croset. / agregat. ligand. / agonist. dopexamina).] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. agoa = [upta. s. s. si agregant. / aggravation. 2) In medicina legala sau In expertiza. 2) Termen vechi. de a se aglomera In gramezi. din {jam. s. adj. / agonadal. n.. / agraphia. s.] Alterare a scrisului. [at. AGREGAT. / agoraphobic. si a. a pro-priului corp (autotopagnozia). imaginilor. f. agora = piata. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. mai rar.). d. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie.] Care este lipsit de *go-nade. la leucodte.. aggravatio. -aux. V. s. s. / agregation. *tromboxan si de prezenta calciului. care patrund In creier (ex. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. aggregatio. V.: *apomorfina. In forma de croset. f. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener.. si agonist potasic. s. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. largi. adj.priv. [at. f. s.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. [Lat. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. chiar existenta a. [fr. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. asomatognozie. In medicina. [at. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. aggregare = a aduna la un loc. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. / agranulocyte. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. si coma. agonisti adrenergici. / worsening.epe. aggregare = a aduna. *ADP. kytos = cduld. se clasifica In: auditiva. s. / agonie. V. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. p. [Lat. cu tendinta evitarii acestora.. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. sau generalizata. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. [Lot. gramada de eritrocite dispuse de re- . -e. / agony. granum = graunte. AGREGANT. cunoastere. A. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). Sin. [oc.). sunetelor. A. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. f.i gone. de raspuns celular. s. s. pe de alta parte.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. \Gjr.] Piesa metalica mica. sindrom Gerstmann. adj. un [oc. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. / agoraphobia. sludging of red cells. / agregabilit6. boala Schultz. f. m. tactila. si sindrom Kostmann. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. -ozu. de la aggregare == a aduna la un [oc. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. AGONIST. A. f. \Qr.priv. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. gonos = sitmdnf:a. d. f. Sin. s. de a se alipi. grammatJca. s. . / agnosia. [Lot. AGREGARE. In zonele de ischemie. s. vizuala. AGRANULOCIT. dimpotriva. dim. Se disting a. adj. dim. / agrafe. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. evolutie nefavorabila a unei boli. graphein = a scrie. -onis = wrdutdfire.. f. s. / agrammatism. foarte proba-bil. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. -onis = ac^iunw de. [Lat. vaselor si tubului digestiv (ex. aggregare = o aduna ta un [oc. f.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). olfactiva. AGREGABILITATE. s. A. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. [Qr. de timp) etc. adj. ca entitate este pusa la Indoiala.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. V. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii.. f.priii. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. / aggregability. A. granulum. agonistes = [tlptdtor. a .] Aglomerare. de la gnonai = a cunoafte. a . f. V. a mrautdti. cecitate psihica. adj.. agonisti dopaminergici. cu efect central. In starile de soc. 'miozina si *fibrina. adj. Aglomerare.priii. s. fiind unite de filamente de *actina. f. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. a • priv. [<^r. Fenomenul de grupare a plachetelor. antagonist. "bromocriptina). gno-sis = perc. [Qr.] 1) Durere severa sau suferinta extrema.] Leucocit lipsit de granuiatii. s. kylos = cduCa. / agraphie. a obiectelor. s. AGNOZIE. / agregant. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor.re. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului.\ Proprietatea de a se agrega. s. a . Este facilitata de *catecolamine. sludge. gr. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. / agranulocytosis. la. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. s. f. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv.: astereognozie (v. / agonadal. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. AGORAFOBIE. e. a priv. de la. / agnosie. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. f. s. / clip. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. f. AGRAFIE.: *dopamina. In functie de natura acestor stimuli a. din gr. agregare. [Cfr. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. n. {Cjr.] Teama morbida de spatiile goale. adezivitate plachetara si trombus alb. / agranulocyte. / agrammatisme. granuliim. adj.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. s. f. Poate fi localizata. m. f. AGONADAL.. / agranulocytose. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. AGRAFA. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. [Gr. -e. / agmin6.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. s. f. m.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali.. / agminated. devenind rapid ire-versibila. n. / agoniste. si alexie. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. V. a . -inis = mu[time.} 1) In sens larg. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. / aggregation. Sin. de [a uggravare = a agravci. / aggregate. agregat. factor pla-chetar IV. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. anosognozie. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. graminatike = arta de a scrie fi de. -ism. de id granum = grannie. agmen. -ale. cat si pe cea secundara.: sindrom Kostmann (v. m. gustativa. phohos = frica. s. receptor. AGONIE. la un. agrafe. prosopagnozie.

-inis = a[6uf de ou. -inis = aifiuf de ou. ouron = urina. ALBUGO. de (a kinein = a mifca.). / achillodynie. In 'leucemie. de la albus = aid.priv. ALBUMINA. constand In formarea de pete mid albe. -inis = aBJeatd. f. AGRESIVITATE. / alcaline. -ina. 151 . ca si In unele vegetale.a. [or.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. s. si sindrom Sjogren. s. s. [Gfr. s. s. de tip recesiv. fie cu lapte uman. f. / cervi-cospinal fluid proteins. V. / lactase deficiency. de Prusia. testiculara. albumen. ALBINOS. proteinurie.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). ALCALIN. / albinisme. / achillodyma. / albumose. ALBUGINITA. si tab. s. f.: acinezie. gr.. s. cu sase subtipuri. s.} Absenta secretiei lacrimale. / albumosurie. [Lat. f. albumen. eel mai frecvent. de. a. / alactasie. agregarea eritrocitelor. transversale. *osteomalade si In *metastazele osoase. s. atlas.] Tendinta la atac. f. a -priv. f.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. / albumose. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. a. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. f. s. / allantois. / albuginite. / bleu. -oza. depigmentate. [^r. In absenta le-zarii caii motorii principale. f. s. f. a pllfi). termenul este folosit pentru tunica a. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. ALANTOIDA. / allantoin. -inis = aifitif de ou. [Lot. / allaitement. Ex. un deficit de "tirozina. -atos = sange. aluzii etc. adj. biochim. continand vase intestinale. ALCALEMIE. -inix = a[6uf de ou. -inifi = at6uf de ou.. f. al kali sau alqaliy = soda. f. / alacrymie. f. s. albumen. bilirubina. cu *afemie. ALALIE. ALBUMINEMIE. s.. cu aspect albicios. ALBASTRU. gr. [Qr.). si lactoza. [Cjr. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. albus = alb. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. s. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. f. \Qr. -i'(a. [at. adj. [^. [Lat. poate fi manifesta (amenintari si insulte. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate.] Absenta *lactazei din intestin. f. Var. / albumin. 3) A. f. -ina . adj. [Lot. / blue. s. A. se observa In *mielomul multiplu si.: proteinorahie (v. de la alhus = a[6. s. [Lat. Uneori termenul este considerat sin. ocu/ara sau sclerotica). Aminoacid neesential.. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. de [a albas •= ail}. de la lalein = a ror6i. pi. f. de [a aggredi = a merge.: acromie cutanata. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. m. lac. de brom-fenol. distrugere a unor obiecte. a . V. f. NA: tunica albuginea. s. / eye dryness. s. [at.: pro-teina Bence-Jones (v. V. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. ALAPTARE. adj. s. f. f. [Lat. a ataca (ad = la. a past). gr. f. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. Evans. ALCALI. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. / alkal(a)emia. s. ca 7n 'sindromul Waardenburg. kinesis = mifcare.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. ALBUMINORAHIE. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar.: a. [Qr. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a.] Prezenta In urina a albumozei. lactis = lapte. f. oua. Laborit. / alcali. logos = stiintd. gradi = a merge. V. a. spre. ALBINISM. [Lat. de toluidina. -ina. s. s. const. f. albumen. ocular. f. = aib. / albuminurie. s. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. / albinos. -e. s. albugo. a. / atbuminemie. f. Aglomerare. cu pH-ul peste 7. a . f. -antim = carnat. al kali sau alqaliy = soda. [gr. [Lat. V. eidos = forma. n. gradi = a merge. f. / albuginitis..-l scufunda in Sty\j odyne = durere. / albumin(a)emia. s. / alanine. con-genitala sau dobandita. s. artificials). s. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi).] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. a. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. s. [Lot. uneori. / albugo. -ina. / albumine. f. ia aggredi = a merge spre. / alcalemie s.. ALACTAZIE. ALBUMINURIE. tripan. spre. lapte. albugo.] Inflamatia *albugineei. lovire etc. gr. Deoarece uricaza nu exista la om. partial. generali-zat sau oculocutanat. albugo. s. / alalia. const. biochim. f. aggresus. m. V. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. AGRESOLOGIE. si leucom. -aza. / albinism. AHILODINIE. allactare = a a[apta. / akinesia. s. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / albuminorrachie. s. -inis = aifieat.. haima. V. A. s. tab.) sau ascunsa. [Lat. / agressology. f. A. rhakhis = wloana VirtelJrala. adj. m. s. f. f.priv. n. f. s.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. gr. s. ALACRIMIE. -inis = alhuf de ou.} Sin. s. / allantoide. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. / albumosuria. pi. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. AKINEZIE. 2) A. uneori striate. alhiif.] Sin. f. gramada de trombocite.\ Individ afectat de *albinism. adj. fie cu lapte de origine animala. spre. Pot provoca iritatii ale tegumentelor..). a ataca (ad = (a. denumita si 'proteina Bence-Jones. m. [Lot.\ Alimentatia lactata a unui sugar. s.. ALBUMOZA. albumen. a priv. ALANTOINA. s. la nivelul pielii. m.r. s. de [a albus = alb. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. de [a albus = aid. acte suicidale). este putin utilizat. toate de tip auto-zomal recesiv. / albuginee. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. / allanto'ine. lalia = vorbm. -inis = aldeatd. m. al kali sau al-qaliy = soda. / akinesie. de metilen. s. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. n. ALBUMOZURIE. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. Akhileus. Sin. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). dura. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. ALBUGINEE. Simbol Ala sau A.] Membrana fibroasa. cu aplicatii In medicina. f. s. haima. 2) Mai multe substante chi-mice. medicamente etc. Frecvent. / agressologie. de ia albus = al6.. / albuginea. -oza. / albugo. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. mimica. s. si stres. / albino. / lactation. gr. aggresus. / albuminuria [Lat.. ALANINA. / alalie. Fondator: H. s. [Lat. sunt denumite cu acest cuvant. lacrimri = iacrima. muschi. V. f. s. s. A. / alkaline. [Lat. f. / agressivity. f. V. f. s. f. albumen. / agressivite. agregarea plachetelor. s. In care se constata. / alanine. / alkali.

A. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. Toleranta individuala este extrem de variabila. ALCOOLISM. fiind plasmatica si tisulara. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. de. / alcoholism. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. n. prin abuzul de vin. alkalosis. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. Administrarea si circuitui a. / alkaptonuria.. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. \5ir. al kali sau al-qaliy = sodd.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. cloroformul. moarte). n. Intre 1 si 2. Termenul de *oenolism semnifica a. / alcalinoth6rapie.] V. f. a] kali sau al-qaliy = sodd. f. A. inflamabil. s. [AT. iar catre 4-5 g%o apare coma. m.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei.sufitil. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. .] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. [Hr. "cafeina. primari (R-CH^OH). / alkaloid. / alcoolature. V. / alkalizer. consecutiv. f. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. \!Ar. A.5 g%ci produce euforie si excitatie. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. alcaloza. / alcaptonurie. cu miros agreabil. Se utilizeaza ca dizolvant general. / alcoholisation. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. / alkyi. In continuare. al kali sou al-qaliy . m. / alcoholometer.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. Sin. ALCALINOTERAPIE. s. se manifesta (uneori. eidos = forma. 60%. a unor doze excesive de alcool. *cocaina. e. me-tabolica. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal).4). [Ar. -alos = sangt. ALCOOL.. S. lichid clar. respirato-rie sau gazoasa. V. s. ALCOOLEMIE. Determinarea sa are importanta medicolegala.R.soda.. s. a. s. compensata. desemneaza a. ALCOOLIZARE. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. s. alcalinization. a discernamantului). adj. al kali sau al-qaliy = sodd. cu formula chimica C^OH. / alkylant. / alcool. al-cohol sau al koh'l . Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. s.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. s. s. etilism. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. ALCOOLATURA. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. a. / alcalosis. de la 2.dtor. A. eliminarea sa urinara.dtor. s. [Hr. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. f. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. ALCALOZA. kaptem = a suge. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). adj. s. f. / alkaptone.5% volume de C. s. / alcohol. 0. adj. gr.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. al kali fail alqaliy = sodd. alcohol sau al koh'l = su6ti{. alcaloza. f. uneori la doze foarte mid. s. ce confine azot. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. m. inflamabil. A. s. oenomanie. ALCAPTONA.. cata-bolit al 'tirozinei. Sin. adj. s. ALCALINIZARE. s. / alkalinity. ALCOOLMETRU.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. s. [Ar.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. / alkylant. ALCHILANT. in. a. Complicatiile cele mai grave ale a. gr. A. s. [-^r. f. [Hr. f. Var. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. f. gr. T. volatil. / alcalinit6. cu [dcomie. A. s. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. etilic. sunt putin so-lubili In apa. misdbil cu apa. Se disting a. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. / alcoholate. pdtrunzdtor. s. m.. V. m. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. / alkalization. s.). alaturi de C si H sau de C. ALCALINIZANT.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. -e.: *ciroza. pdtrunzdtor. [-%r. gr. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. / alcalinisant. m. -oza . Este antiseptic. ouron = urind.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. eterul. termenul a. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. s. f. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. / alcalose. V. [J?r. metron = mdsurd. alcohol sail o7 koh'l . / alkyl. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. s. gr. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. / alcoolisme. *tremor).' / alcoolemie. al cohol sau al koh'l = subtil. s.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. / alcaptone.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. euforie nejustificata. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. f. m. *ocronoza si dureri articulare variabile. / alcoolat. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. / alcoolmetre. de alti-tudine apare la altitudini mari. a. densimetru. / alkalitherapy. Exista diferite tipuri de a.: *morfina. therapeia = tratament. tote/a sau potent/a/a). s. / alcoolisation. m. sunt strict regle-mentate. ALCOOLAT. f. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. [J4r. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. al-r. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. s. deshidratat contine 99. f. CHaOH. Lichid incolor. f.sufitlli pdtrunzdtor. / alcohol(a)emia. timp de ani de zile.HsOH. f. ALCALOID. metabo-lica. scadere a memoriei. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. m. s. s. al kali sou al-qaliy = sodd. pdtrum. ALCAPTONURIE. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. f. prin scaderea presiunii CO. pdtrum. A. m. gr. al kali sau al-qaliy = sodd. ALCHIL. *stricnina etc. haima. -ism.-COH-R. s. usor colorat. In limbajul curent. Responsabilitatea penala (delict. Unele a.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. kaptcin = a suge cu loco-mil'. [Ar. m.'al kali sau al-qaliy = sodd. pdtrum. s. / alcalo'ide. H. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. s. s.: alkil. pro-ducand esteri.' add homogentizic.: dclofosfamida). ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. 'delirium tremens.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. Ex. pana la neutralizare (a. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. \5\r. tulburari nervoase (*polinevrite. f.ohof sou al koh'l = sudtit. / alcoholature. / alcalinisation.

cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. allelon = de. / alcoologie. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. [Hr. Cantitatea de a. . / aldolasemie. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. s.: a. domi-nanta asociata fiind notata a'. s. In prezent. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. un individ poseda doua a. m. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. 2) Sin. tennenul 153 . f. ergon = iucru. *a.ru. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. se produce retentia celulara a sodiului. prezente la un 'heterozigot. Ex. dimpotriva.fiimifti. [Ar. / aldehyde. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. f. adj.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei.\ Initial. In compensatie. s. exista In concentratii foarte mici (v. Sin. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. una provenita de la tata si. V. acf-inne. f. ALELOMORFA. la unul la altvl. / alcoholtest. / allele. al-cohol sou al koh'l = subtil. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. si cetona. m. ALCOOLTEST.ra. [a ergein = a luc. A. La nivel biochimic. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. ALERGEN. a. terme-nul de a. la. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. bacterii sau polen. a. o alta. s. m. aldolazemie). recesive. adj. se numeste monomonB. ergon = Iucru. ALELA NULA / allele nul /. logos = ftiintd. s. cu *alcoolodependenta. pdtrunzdtor. pdtrunzator. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. mutanta este la randul sau termosensibila. actiune.). sin-gura prezenta In muschi. atc. s. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. alias = dtiili ergon = iuc. In continuare. V. V. m. Sin. deoarece proteina produsa de aceasta a. a. m. mai mult sau mai putin eficace. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. / allelomorphe.: alela mor-bida (v. / allele. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. adj. [J5r. f. In caz de imunitate. colite. *A. fac parte: astmul. a. s. de la [at. ALDOLAZA. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). / aldosterone.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. / alcoolomanie. / allergide. s. n. ALDOSTERONISM.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. s. variaza Intre 1. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. deoarece a.e. ALERGIE de la mama. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. f. ALCOOLOGIE. / allergie.. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. 0 cres-tere tranzitorie a a.. denumeste o marca depusa. / aldosteronism. ALERGIDA. este polimorfa. ALOOSTERON. 0 gena care nu poseda decat o singura a. / aldolase. / allergen. A. 6. ergon = iucru. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. V. de. f.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. f. \ffibrev. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. 2) Proteine purificate din alimente. (AT. m. f.). veche test = vas lie. Ex. allelon = tie. este obtinut prin oxidarea unui alcool. Care produce *alergie. f. Se reprezinta cu litere mici. ALDEHIDA. [Cfr. s.. aseme-nea celorlalte a. gr. s. ALDOLAZEMIE. a. gr. alias = aitui.. adj. actiune. s. mi-grene etc. ?i alcoolomanie.. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). test = e^a-m. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului.] *Farmacodependenta fata de alcool. n. s. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. / allergene. f.3 si 8. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. s. 0 crestere a *volemiei. / aldehyde. Termenul etilotest este mai corect. ale aceleiasi gene. alias = aitui. alcohol sou al koh'l = subtil. s. In general. f.: hiperaldosteronism (v. s. A. morphe = forma. 8. / allergic. Ex. s. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. hiperaldosteronism. se constata si In infarctui miocaidic. {QT.: polenul gramineelor.: In *sistemul ABO.: alela letala. iar o gena ce poseda mai multe a.. La adult. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice.. din fr. s. / aldolas(a)emia. al-los » aitui. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. ALERGIC.: boa/a a.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. provoaca depletia pota-siului. s. 0 nu este functionala. [Cjr. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. A. unul la altu[. / allergy. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. f. m. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. La adul-tul normal. *A.] Care este In relatie cu 'alergia. de = separat de. pittrufi-zator. -ida. de la ergem = a [ucra. Ex. f. s. proprie creieru-lui. s. ALCOOLOMANIE. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. s. eczema. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. / aldosteronisme. / alcohology. Sin. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. / allelomorph. / alcoholomania. la ergem = a [ucra. / alcooltest. s. / aldolase. / allergid. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. *a. f. A. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. A. adj. / allergique. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. urticaria. adj. f. Cele doua a. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata.n. Cat. patrunzdtor. dar si In celelalte tesuturi.2 mU/ml (12-75 nmol/l). {Qr.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. dependere = a sta atamat. Excesul de a. de. *A. peiidere = a atdma. de to. s. proba. Cele irei a. f. s. [Ljr.. aparitia unei *tolerante. lie [a alwol dehydrogenatum. C. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. / alcoolod6pendance. actiune. sunt. pamdnt utili&at de. n. s. / aldosterone. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. al-cohol sail al koh'l = subtil. Dintre bolile a. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. / alcoholomania. engl. de la ergem = a [ucra. ALELA. s. La nivelul fiecarui locus *autozomal. ALERGIE. unele gastrite. f. izolata din ficat. f. m. [Qr. A. Concentratia a.

/ algesimetry. f. \Gjr. adj.tuiui grec.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. la ergein = a iucra. ALFAMIMETIC. pi. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. nevralgie. / alphastimulant. s. si Indeosebi asupra *tripsinei. iar inhibitia vasodilatatie. mandibulara sau oculara. ALGEZIOLOGIE. utilizat ca sin. f. / alese. tripsis = frecare. in-gfi. s. A. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. gr. ALFASTIMULANT. f. digests = simtui durerii. ALFACHIMOTRIPSINA. de asemenea. f. s. / alpha-globulines. a. biochim. f. care stimuleaza aceasta actiune. f. / alphamim6tique. s. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. tripsis = frecare. [Cfr.: algie (v.. Var. -e.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. ergon = [ucm.} Defect de Intelegere a scrisului. [Qr. mghetat. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. la gravide. f. [Lat. fentolamina) sunt. s. m. s. adj. lipos = grasime. adj.at} Agent simpaticolitic. f. [Gjr. -ina. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. s. gr.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. n. s. s. f. f. f. f. / algesia. adj. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain.tulw grec. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. protos = primul. s. 25 kDa. de. dureri difuze de origine dentara. / algidity.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. Var. logos = ftiintd. -ina . lexis = cuvdnt. [angd. vezicula biliara rinichi). Sin. / alexia. / alpha-lipoproteine. Var.e. bloquant.. In unele boli hepatice (hepatita virala. f.: cii-antitripsina. prin extensie. (a glohus = gCofi. / alphachymotrypsin. ad = aproape de. / algidite. / alpha-adrenergic stimulating agent. adj. deci. f(o)etus = fat. {Qr. n. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. droza. hipocondriaca. cluster headache. s. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I.. de la lectura dificila.: cecitate verbala. craniofaciale lateralizate. algos = durere. const. proteina de legare a tiroxinei). ALFALIPOPROTEINA. de origine extrem de diversa: a. n. gr. / algesimetre. Denumire rezervata *a. s.).: a-chimotripsina. / alexie. ALEXINA. gr. f. / alpha-adrenergique. isterica. -is = rinicfii. f. ALGID. f. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. alexein = a evita.. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). / algique.priv. [a = prima [iterd a aifabe. s. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. sfdr&mare. [Lat. / algesiology. Sin. [a = prima fiterd a affa6e. vasculara. f.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. completa. Ex. / aiexithymie. ALGIDITATE. s. algesis = silnful durerii. s. s.: a-mimetic. stimulare = a miboldi. / allergologie. antiproteaze (a^-antitripsi-na.dro6irci sfdrdmare.. ren. ALFA-ADRENERGIC. ergein = a [ucra] Var. B. f.. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. este utilizata ca antiinflamator.: alfastimulant (v. ALEXITIMIE.] V. cu M. f. z.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. m. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. s.] Sin. / alphabloquant. ALGIE. 2) Sin.: alfa-adrenergic. algos = durere. / alphalipoprotein. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. Sin.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. f. Ex. thymos = minte. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. [a = prima iiterd a atfa6t. metron = mdsurd. s.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. [a = prima [ilera a atfadetului grec. -ina. A. ALFA. / alexithymia. Din grupul a. / alpha. alias = altui. lexis = cuvdnt. / algesiologie. adj. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. (o ioviturd). ALEXIE. s. mai rar In cancere de tub digestiv. Uneori. aiantichimotripsina). (ex.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. si tab.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. s. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester.tu[ui gru. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. -ina .antitrypsin. A. f. f. [Qr. khymos = sue.: a-stimulant. / algie. [Qr. m. In mod normal. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. / alphaf(o)etoprotein. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. s. fr.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. / alphafoetoproteine. vasodilatatoare. f. / alphamimetic. / alpha-adrenergic blocking agent. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. s. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. / alpha-adrenergic. pana la a. A. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os.). ALFABLOCANT. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. ALGEZIMETRIE. algidus = rue. / algetic. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. ALGEZIMETRU. / algesimeter.). f. ALERGOLOGIE. / algid. [Cfr. ALGIC. Var. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). s. anti = contra. f. drawsheet. adj.: a-adrenergic.: a. / alexine. s. s. [J~r. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. 3) Uneori. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. C) de talie inegala. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at.: a-blocant. s. a -priv. V. s. \Qr. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. ac-fiune.: artralgie. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. Var. f. f. ALEZA. -inn. / allergology. protos = primu[. a stimuia.. s. / alphaglobulins. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. logos = stiintd. In cadrul sinuzitelor. dar Indeosebi a trigemenului. migrainous neuralgia. gr. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. In functie de localizarea . s.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. s. spirit. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. ALFAFETOPROTEINA. cu hiperestezie (v. s. / algide. globulusi dim. / pain. f. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). s. / aleze. int. istoric pentru 'complement. / alexin. adj. f.-ANTITRIPSINA. s. [gr. local sau intramuscular. pi. / alphai-antitrypsine. migrena.. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. '(at. / alphachymotrypsine.. / aigesimetrie. Var. ALGEZIE. algia. a .: a-globuline. lipoproteina. algesis = sim^ul durerii. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. adj.. zdroBire. / algesie. hemo cromatoza) si. s. a. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. algidus = rec. a abate. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. de. adj. Var. [at. f. s. Concentratia a. s.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere.

de [a gr. ALIMFOCITOZA. / painful paralysis. / algomenorrh(o)ea. s. para = dmcolo de. f.: algodistrofie simpatica. s-a extins si 'in diagnosticul medical. / alymphocyto-sis. f.6 al Charezmi sau a] Karismi. genesis = producere. [Cfr. f. / algorithme. f. menos = [und. post = dupd. 2) In prezent. [Cfr. f. gennaa = a produce. trauma. s. s. adj. V. ALGOMENOREE.. -oris = Corp. ALGOMANIE. are tendinta la izolare.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. -oza . [fr. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. algos = durere. se utilizeaza In unele stari carentiale. it la syn = impreund.: izoaglutinogen (v. algos = durere.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). s. phobos = fried.} Producerea durerii. ALIENARE. / algogenese. -atos = ra. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. unor afectiuni ale SNC.trif. ALGORITM. antitiroidiene). Var. s. / alli(a)esthesia. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. / algomania. V. aleiphar. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. men. [Cfr. |l/r. f. tSm Cat. pentru alchilant (v. IX. algos = durere. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. dys = greu. alliage. / aliphatic. Indeosebi. alias = aitui. infarctului de miocard. [Cfr. de [a gennon = a produce. A nu se confunda cu *dismenoreea. aisthesis = senzafie. cu mecanism necunoscut.] Sin. Sin. / alliesthesie. dificii. s. neuron . sugarului cu lapte de mama. [Cfr. s. In primele 4-5 luni de viata. de la lyein = a distruge. na-turala . ianga. / algophobie. idngd. ALGOGEN. In acest caz. s. s. mainile. In limba engteza.: nevral-gia nervului vidian. la Instrainare. s. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. iar alteori o senzatie neplacuta.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T.priv. m.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. / alliage. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. / algoneurodystrophie. / algospasm. / alloanticorps. [at.care asigura un aport adecvat energetic. de introducere In organism a substantelor nutritive. 155 . s. s.[ Sin. algos = durere.na. alimentum = aliment. span = a trage. / algoneurodystrophia. [Cfr. n. 3) A.). este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. s. Atinge electiv umerii. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. s. / algolagnie. / algogene. Poate fi consecinta: traumatismelor. 3) In sensul eel mai larg. alienare. ALIMENTATIE.).a. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. lysis = distrugere. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. [at.] *Parestezie dureroasa.] Procesul de hranire a organismului. s. medicamentelor (izoniazida. m. ALGOFILIE. aUi-gare = a [ega. liniara sau ciclica. s. algos = durere. ALGOLAGNIE.). trophe = hrand. Evolutie lent regresiva. aUos = altui. m. dificiC. / alienation. gr. trophe = firana. p. plastic si catalitic. algogenesis. la separare. morbida fata de durere. sympathein = a fi aldturi de cineva. f. f. s. s. para = dincoh de. au fost descrise numeroase sindroame. rationala . ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. / aliphatique. / algospasme.] Sin. 2) A. s. [Cfr. nutritie. s.. A. / alimentation.). s. algos = durere. mania = nefiunie. la alere = a firdni. [Cjr.). [Cfr. -atos = gras. s. pathos = afecfium. f. n. de masochism. / insanity. / alimentation.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. adj. s. gr. f. adj.. / alloantibody. [at.e. reprezinta un cuvant la moda. repre-zentand. sensi6i[itate. si boala Bruton. n. genereaza durere.). anti = contra.] Teama exagerata. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. f. ALIMENT. algos = durere. ALIFATIC. nu. [Lot. artificiala .] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. [Lot. ALKILANT. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. Tipuri: 1) A. sec. ALGOFOBIE. s. desemnate printr-un eponim (ex. / algophobia. m. / algoparalysie. f. / algolagnia. s. o/gos = durere. sentiment. f. In ultimele decenh a. ALIESTEZIE. / algorithm. solubile unele In altele In anumite conditii. / algogenic. dificit. / aliment. / painful paraesthesia. m. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. / alloy. In particular In *schizofre-nie. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. ALGOPARALIZIE. 5) A. / algomenorhee. ALIAJ. au In organism rol plastic. Var. gr. philia = atracfie. algos = durere. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. de protectie .se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. n. spasmos = contractie. f.senzafie. adj. algos = durere. f. A. picioarele. completata cu lapte de vaca sau industrial. coapsele. corpus.] Tendinta patologica de a cauta durerea. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. lagneia = dorintd se?(uaid. energetic si functional.i idei. V. rhoia = curgere. s. d. [Cfr. 4) A. f. [Cfr. de [a philein = a iu6i. apartinand matema-tidi si informaticii.} Sindrom osteoarticular regional.: algoneurodistrofie (v. / algophilia. s. fie. sindrom Sluder). ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. Sin.u. / alymphocytose.: *sindrom de nerv nazodliar. a metabolismului. alienare = a instraina.} Care provoaca. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. (ilgos = durere. ALGONEURODISTROFIE.: boala Sudeck (v. [Cfr. spasmus. sindrom Di George.ie. diferite constante ale mediului intern etc. a afiena. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. / aliment. / algoparesthesie. f. bogat in nutrimente esentiale. trophe = tirana. masochism.a. regim. s&nsifiidtate. f.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. s. ALGOGENEZA. f. s. dys = gre. aisthesis . [Cfr. s. [Lot. de la alere = a firdni.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. V. [Cjr. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. [at. [Cfr. dys = gnu.a. s.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. s. alienation. dieta. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. / algomanie. / algophilie.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. f. algos = durere. kytos = celula. mixta . s. s. ALOANTICORP. alimentum = aiiment. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. / algogenesia. pentru alchil (v. f.ime. ALGOPARESTEZIE. f. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). nutritie. ALKIL. Ca urmare. f. s. f. [Cfr. o localizare anatomica (ex. Termenul. f. a . A. f. m. o schema de diagnostic pe etape. genunchii. s.. ALGOSPASM. lympha = apd (impede. algos = durere.).nen'.

-oza . f. / allotypy. gennan = a produce. f. ALOGENIC. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. f. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. \Gjr. model. f.: homogrefa ALOIMUNIZARE. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. de (a alter = aitui. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic.] Sin. phagein = a mdnca. s. de la trepein = a w.] Sin. / allogenique. / alopecie. pathos = doala. allesthesia.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. mimus = oUigafie. s. m. aherare = a scnimfia. s. s. Tipuri principale: 1) A. s. / allotype. allos = aitui. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu.} ElementuI nr..0. ALOTROPIE. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. [at.priv. ALOXAN. allos = aitui. ALOGIE. V. f.. / aluminosis. uneori. ALOKINEZIE. modificarile patogenice si simptomele bolilor.).). ALOTIP. f. localizata sau difuza. stereos = solid. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. f. (i/n-men.).si retroauricular. V. m. s. s. iat.9815 si simbol Al. gr. f. / alteration.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. s. lichen plan etc. / allometry. \Cjr. ALUMINOZA. seboreica rnasculina sau a. typos = tip. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. allotropism. gr. A. f.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. f. In acest caz. s. f. 3) A. dim. f. V. s. [Cjr. / aluminium..} Sin. aisthesis = senzatie. adj. f. alopex = vulye . utilizat ca astringent si antiperspirant. [Lot. / allopathy. / allopurinol. s. / allo-immunisation. ALVEOLAR. f.Paris 1893). f. / allocinesie. grapheion = penifa. partial cu *alogen si cu *omolog. s. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. s. allos = aitui. incompatibilitate fetomatema. s. durerea se trateaza printr-un analgezic. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. f. typos = tip. f. de [a kineia = a mifca. implicit. In acest mod. denudate incomplet. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. aHos = aitui. / allogenic. immunis = scutit. alias = aitui. si alokinezie. androge-nogenetica se produce la barbati.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. / allotypie. [Cjr. adj. [at. anti = contra. / aluminium. m. m. ALUMINIU. ALTERARE. (re is. lo-calizate Indeosebi supra. / alloantigens.. AIP04. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. s. s. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa.: antigeni alogenici (v. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. f. s. f. f.sau trigeminism). f. aparat. / allogenic.0. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. / alloxane. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. In particular. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. s.. de [a. ALOPURINOL. firiceag de. s. f. V. forme cu proprietati fi-zice si.: pica (v. m. de scris. grapbium.. logia = teorie. adj. alii-men. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). Sin. / alveolar. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. baldness. de la alveolus. ALOSTERIE. metron = masurH.: izoimunizare (v.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si.). alias = aitui. allos = altui. ALOTRIOFAGIE. rhythmos = rifn. / allotropy. alias = aitui.). gr. Iat. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. const. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. alveola-tus = Ufor sw6it. / alloxan. tres. s.towc. [Cjr. alias = aitui.. [Cjr. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. ALOGREFA. s. / allograft. / allotropie. 2) FosfatuI de a. trope = mtoarc-ere. / allotriophagy {Cjr. s. v. grapheia = a scrie. [Cjr. f. De ex. s. V. altoit. f. alias = aitui. [Cjr. ALOGEN. / alloesthesie. m. s. antiperspi-rant. model. din gr. ALODINIE. f. octyne = durere. -inis . chimice diferite. t. s. pelada. / alloantigenes. rhythmus.-nand cu raid vuipi[or.] Sin. gr. utilizata ca astringent local. / alveolaire. gr. ALOTIPIE. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. allochiria. Ex. f. marca. adj. [Lot..fioala. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. [Cjr. alias = aitui. radiatii etc. [^r. / alogia. chute de cheveux / alope-cia. osme = miros. [Cjr. si aloestezie.] Sin.. / aluminose. s. gennan = a produce. este mai adecvat termenul *alogenic. marca. / allotriophagie. [Cjr. / allosterie. olios = aitui. \Cjr. Al2(S04)3l8H. allos = aitui. se limiteaza la anumite mirosuri. A. si tab. s.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. 13. tria = trei. / alteration. / allotype. ALOMETRIE.} Crestere inegala. s. hair loss. / allopathie. / allogenique. AICl36H. alias = aitui. a . f.. ALOPECIE. / allogreffe. de.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex.sau trigeminat (bi. iar diareea printr-un constipant).] Tulburare a sensibilitatii tactile. cristalina a carbonului. s. 3) Sulfatui de a. allos = aitui. f. / allodynia. n. Daca a. sclerodermie. s. idiotip si izotip. ALORITMIE. f. / allocheiria. ca si In far-made.aiaun. adj. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. care se fixeaza pe ele si. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. sema. / allorythmie. adj. s. [Cjr. -inis = aiaun. s. s.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. allogeneic. fetomatema. tria = trei. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. s. de ta alveus = cavi- . kinesis = mifcare. V. f. / alogie.: idio-tie afazica. in relief.: a. 2) A.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 .: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. treis. [Lot. / allosterism. ALOPATIE. Ex. {Cjr. / allorhythmia. f. / allometrie. [^r. / allokinesis. biochim.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. s. s. Este caracteristica sifilisului secundar. A. s. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. alias = aitui. / isoimmunization. s. s. pi. Ie transmit semnale. ALOESTEZIE. multiple. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. congenitala sau doban-dita. tres. [a in = iipsit de. f. allos = aitui. ALOTRIOSMIE. s. f. s. n. s. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. [Cjr. s. / allodynie.. cu masa atomica 26. / allotriosmia. / allopurinol.: puls bi. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. este denumita uneori daltonism olfactiv. calvitie. / allotriosmie. pi. m. progresiva sau brusca. s. lot. [Lot. m.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. \Qr. sensi6iCitate.

mastos = son. f. dia-bet).] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. maduvei sau creieru-lui. Sin. AMASTIE. s. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. s. ALVEOLOTOMIE. s. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. a modda. generative.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. alveolus. timel = smalt. verna etc. s. f. amho = amd-ndoi. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. f. AMBULANTA. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. / ambisexua-lity. / ambidexter. / amaurose. s. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. n. situat distal fata de canalele alveolare. a unor celule (a. -tra. / amelopathie. frecvent: *pioree alveolodentara. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. Se disting doua grupe de a. f. / ambulatoire. men. s. expresii. [Cjr. m. alveolus. gr. me. / alveole. AMETROPIE. s. . TratamentuI a. \Cjr. AMBULATOR. virus a. \<gT. / ambulance. AMENOREE. / enameloma. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. AMELOBLAST. preocuparile.: ameloblastom (v. f. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. / alveolotomy. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. adj. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. / ameloblastoma. o structura organica. [fr. a. amastie. AMELOM. tome = to. f. amblys = tacit. AMELOPATIE. AMALGAM. de ex. muscaria. s. cu cecitate. [Lot. ALVEOLITA. vecfie amel = smalt. f. [Theodor Leber.] Pierdere completa a vederii. In general complicate) cu necroza. ambo = a. s. hiastos = germen.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. amblys = tocit.. [Lot. gr. / alveolysis. de la. / ameloblaste. [fr. boli generate (tuberculoza. la niveus = cavitate. ». [Lot. / amblyoscope. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente.m6ru. ops. voma. malag-ma. gr. / amenorrh(o)ea. Se observa In unele boli psihice.. / ambulatory. In caz de intoxicatie. A. exsudativa). oftalmoscopic. / amblyopia. fters. adj. a alveolelor dentare. s. de [a skopein = a vedea.).. s. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. frecvent In *schizofrenie. [Jr. renale si la nivelul SNC. n. / amblyopie. [Lot. / ambivalence. plassein = a forma. [Lot.. s. dim. f. s.. f. s. / alveolyse. A. fara controlul constiintei.. f. de la alveus = cavitate. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. f. la acelasi individ.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. ambulator. de. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. alveolus. pGmBa.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. phalloides.] Sin. AMAUROZA.: sinoptofor (v. caz In care deficitui de ve-dere este partial. / amalgame.. [Tr. ou f. rede-re. / ambulance. ambiilare = a merge. / amelia. de. In continuare. -oris = care se pCimba.apta. / ambivalence.: adamantoblast. -trum = dre. Spatiu aerian pulmonar sacciform. ops. A. acromegalie).. 157 . / ambisexualite. [Lot. -omo. apoi de severe tulburari hepatice. s. or.. lysis = distrugere. adj. ca si dupa menopauza. f. putere. a fibrinei (a. / ametropie. adj. oftdnoiog gtrmcm. dexter. [Lat. f. / ameloblastome. la nivelul caruia are loc *hematoza. adj.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. -e. s. f. s. / amblyoscope. ambo = amandoi. acte). / amasie.ALVEOLA tate. a . NA: alveolis pulmonis. f. secundara . / amelie. metron = mdsurd. a leucocitelor alterate (a. f. f. f. s. AMELIE. s. de la ambulare = a merge.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. dim. s. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. alveolus. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. n. boli psihice etc. menos = [und. boala Fauchard-Bourdet. durere abdominala. putere. cupru). loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. Gushing. f. ALVEOLIZA.: bucurie/tristete. pathos = 6oaid. de la lyein = a distruge. s. \Cjr. ametros = disproportwnat. de. apar semne si simptome brutale: greata.. nuuneld. 2) Care nu este spitalizat.: automatism a. NA: alveolus dentalis.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. NA: alveolus. gr. sau f. / amelopathy.. fters. cu semnificatie patologica.\ Boala a 'smaltului dentar.: 'astigmatism. f. eventual. ALVEOLA. Sin. ALVEOLOPLASTIE. n. / alveolotomie. boli endocrine (*mixedem. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. AMBLIOSCOP. [Cfr. s. a -priv. [at. secfiune.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. AMELOBLASTOM. s. AMBIVALENTA. scopes = o6servator. In unele infectii. s. a e^amina. A. pi. afectiuni ovariene sau uterine. si amauroza congenitala Leber. primare sau secundare.mers automat. Ex. f. [Cjr. profesor (succesiv) [a 'Scrim. urmate de o scurta perioada calma.: tifos a.. *ameloblaste. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. / amastia. gr. A. se distinge de *ambliopie. / amalgam. anemie. adj. macrofagica). de la iilveus = cavitate. alveoli). dim. m. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a.). A. s. s. s.] 1) Inflamatie. s. A.mdndm.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. AMBIDEXTRU. opos = vdz. m. de la alveus = capitate.. / alveolitis.} Distructia. [Lot. s. / ambidextre. -i"(n. f. la valere = a^ area. / amaurosis. amelom. m. 1840-1917. / ameloblast. iubire/ura. pri-maia . m. a priv.ide[6erg. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. opos = vdz. f. diaree.: adaman-tinom. s. a se. Ex. alveoli. ale ambelor sexe. vecHe. m. s. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. a se pkinBa. de. T. plastos = mode-iat. s.. / alveoloplasty. melos = e? (tremitate. In unele boli ale nervului optic. mai rar. a peretelui unei alveole dentare.priv. AMANITA / Amanita / Amanita. V. vecfie amel = smalt. de (a amauros = intunecat. amau-rusis = or6m. / amaril. Sin. / alveolite. / amaril. / amelome. la temnein = a tttia. de la 11 .. AMBLIOPIE. s. gr.prii'. m. f. bolile Basedow-Graves.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. \Qr. s. / alveolus (pi. s. [Ofr. [a alveus = cavitate. fibrinoasa) sau. vecfie amel = smalt. / amenorhee. alveolus. m. pantherina. dim. s. s. f. valentin = forta. f. s. Qottingen fi '>(e. blastos = germen. AMARIL. rhoiu = curgere.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. n. [Lot.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. si nu este sin.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale.-iere.: boala Alstrom-Leber (v. vedere. {Cjr. supurata}. f. A. prin procese infectioase si de-.] Sin. dim. [Lot. Addison.\ Coexistenta unor caractere sexuale. -omo.] Sin. f. / alveoloplastie.). s. almulgum.] 1) Care se refera la mers. / ametropia. s. V.\ Care se refera la *febra galbena. s.

s.] Care se aseamana cu o *amiba. ektome = excizie. n. a. AMFIARTROZA. de ia amibein = a aitema. / amiboisme. / amygdalien. arthron = artifiifafte. AMIGDALECTOMIE. bolta cereascd. / amphotere. AMFIPATIC. lat. AMIDON. philos = prieten. amoibe = altemanf:d.: amfoter. b) a. \Qr. Var. tonsil. AMIGDALA. adj. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. scfiim6are. pri-mare.). in formele de intoxicatie cronica. nonmyelinated. f. gr. amphoteros = care apartine ia doi. / amidon. este detectata cu ajutorul iodului. contracta sfincterele si ve-zica urinara. anxietate. AMIELINIC.: vertij (v. / amphoteric. [Cfr. adj.: articulatia temporomandibu-lara. pot fi patogene la om. / amibiase. Ex. / ampholyte. / amibe. s. -azn .. atat omul cat si animalele.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. AMFOTER. modificari de personalitate si. f. Ant. / amygdalectomie. amphora = amfora.. cat si ca o baza.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. / amphipathic. / vertige.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. Di-gestia a. / amphophilic. 2) Grup de compusi cu actiune similara. dextroamfetamina si metamfetamina.. Poate evolua cronic. am6e[e p(lrti. f. f. AMFOTROP. amoibe = aS-temanta. AMIDA. f. arthron = articu[af. ammoniakon = sore de amoniu. f. s. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. ampho = am6u. s. V. adj. adj. -ind. / amphophile. AMFOFIL. -ism. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. adj. ampho = afn6ii. amygdale = migdald. / ampholyte. f. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica.] Sin : amfolit (v. AMIBOISM.\ privitor la *amigdala. / am(o)eboid. Ex. myelos = rndduvd.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie.: suflu amforic (v. s. s. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. adj. / amphiphilic. s. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). adj. AMFOLIT. s. s. \Cfr. -ism. m.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale.] Articulatie mixta. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . m. amygdale = migdala. / amphetamine. suflu). Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). s. A. / starch. AMIBA.] NA: articulatio cartilaginea. s. pulmonar sau cutanat. vertigo (lat). [^r. am(o)ebae. Var. / amphiphile. / amphotrope. / amphotony. adj. / amygdala.). s. amphi = de am6e(e pdrpi. f.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti.: 1) Alfa-amiloza. scHim6are. constituita din lanturi cu ramificatii. ia amibein = a aitema. a scltim6a. / amphoricity.intoarcere. -oi. relaxeaza musculatura bronsica. se numeste sferica sau stigmica. s. [Lat. -oza . alcatuila din lanturi lungi. secundare si tertiare. c) a. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. s. amoibe = aiternanf. NA: tonsilla. amylum.u. amphophilous. f. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. AMIGDALIAN. de ia lye in = a distruge. a schimfia. AMFIFIL. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. philos = prieten. Ex. insomnie. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. [Qr. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. aither = aer curat. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. a scftim-60. AMFORISM. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. de [a amibein = a aiterna.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. f. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. [Qr. iritabilitate.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. m. s.. 2) Amilopectina. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. scade apetitul. de ia philem = a iu6i. de [a philem = a iu6i. s.priv.: articulatiile intervertebrale. dizoh>at. dar se poate localiza si la nivel hepatic. s. / am(o)eboidism. racemica si sarurile sale. [Cjr. n. s. de ia amibein = a aiterna. schimfiare. rezulta doua forme de a. mai ales daca nu este tratata. ampho = amEU. este asferica sau astigmica. amoibe = altemanpd. tenesme. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . adj. colici. / amyelinique. de. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia.. in doua nidduri.*apendi-cele vermicular. .] Sin. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. [Cfr.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. adj. / amphidiarthrose. AMFOTONIE.. de doua on. Sin. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila.] Sin. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). m. emetropie. [Qr. adj. lytos = distrus. / amiboi'de. cu perioade de exacerbare. / am(o)ebiasis. pathos = afrcfiune. s. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. m.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. f. amy-lum. abdominala . s. s. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. iar amilopectina o culoare rosie. trope . [Cfr.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. a. / amide. / amygdalectomy. f. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. incluzand a. [Qr. s. m. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. Este endemi-ca 'in tarile calde. de obicei prin extensie.: amoeba. eidos = forma. AMIBOID.a. [Gjr. tonsillectomy. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or.: amoebiaza. amphi = de amfieti parti. [Cjr. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. mai rar. 2) A. / amygdalian. s. [frofiadii (at. f. {Cjr. ampho = aIn6ii. / amphipathique. [QT. AMIBIAZA. | Qr. n. [Gr. ia matus = Beat. pi. amylon = fdind. Prezenta a. celule migratoare) de a emite pseudopode.). hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide.ie. poate deter-mina dependents. d) nucleu amigdalian. neramifi-cate. Unele specii de a. f. AMFETAMINA. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. / am(o)eba.. v. adj. adj. amibiaza. f. AMETEALA. / amph6tamine. / amphorisme. se deosebesc: a. amphi = de amfiete parti. Amina simpatomimetica. -enne. s. AMFIDIARTROZA. a dizoh'a. dc. / amphotonie. / dizziness. tonos = tewiune. \Lat. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. scfiimfiare. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. \Cjr. 2) De mentionat: a) a. s. a sch-imfia. adj. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. adj. adj. s.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. ammattire. / amphotrope. s. m. f. amphi = de. se produce prin intermediul *amilazei. amidon. adj. a . {Cjr. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. / amphiarthrosis. Consumul cronic de a. / amphiarthrose. f. a'. aether. amphi = de am6eie pttrti. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. / amygdale. sub forma de lichid incolor. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. / amyelinic. or. adj. / amide. s. dis = du6iu. nmmoniakon = sore di amoniu. f. miopie). / amphidiarthrosis. apartinand protozoarelor.\ Microorganism unicelular.

/ amimie. mimia = imitare. -aza.. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. [Lat. s. / amylo'lde. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. amidon. clipit rar. -e.] Sin.). si tab. V.] Prezenta amilazei In urina. / amylo'idose. mys. [Gr. / amylasuria. / aminopeptidase. / amyloid. f. amidon. [Gr. a priv. In inflamatia glandelor parotide. se gasesc la unele plante. amylon = faina. AMIOSTENIE. / amylasurie. f. / amyotrophy. [Gr. de asemenea. amylon = faind. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. AMIOTAXIE.i. f. treonina. / aminopeptidase.. gr. ~~~\ AMINA. sarade a reactiilor motorii si emotionale.] Scaderea fortei musculare. -am . pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. 2) A. derivata din amoniac prin substituirea a 1. -atos = sdnge. salivara si a. myos = musciti.] Inflamatia *amigdalelor palatine. [at. *boala Wilson etc. s. m. s. AMIGDALOTRIPSIE. genitus = nascut si gignere = a nafte. congenitus = nascut odatii cu. taxis = ordonare. manifestata prin fades inexpresiv. f.. a -priv. dar Indeosebi In ficat. sanguina este de ori-gine pancreatica. s. s. 8. s.: miatonie. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. s. -ozti. AMILACEU. A. leudnoza etc. f. Unii a. / aminoacid. ammoniakon = safe. / amyosthenie. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. f. \Gr. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. indispensabili. s. primitiva sau primara.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. amyliim. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. f. tattein = a ordona. f. a -priv. oligofrenia fenilpiruvica. f.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. *cistinurie-lizinurie familiala etc. / aminoacidopathy. / amyotonia. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. AMIOTROFIE. / amiloride. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. gr. Sin. a fost pus In evidenia In creier beta-a. acidus = acru. s. s. leucina.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. amidon. plasis = modeiare.} Sin. f. sthenos = fortd. are si o actiune opusa aldosteronului. s. / amyotaxia. a-a. V. *catecolamine. boli inflamatorii recurente. [at. / amyotrophie. gr. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. -aza . amyloidisme. *serotonina. sunt denumiti esenfiali. -ina: I at. [Gr. a. AMIMIE. f. mys.. gr. mys. si amine bio-gene. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. f. amygdali-tis. A. AMILAZEMIE.. a . gr. biochim. ammoniakon = sare de amoniu. A. / amine.).. f. ummomakon = sare de amamu. ammoniakon = sore de amoniu. *A. amylum. Cresterea a. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. Cele mai frecvente tipuri de a. amidon. de la plassein = a forma. / amylase. -1(0. f. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul.: amiloza. A. amidon. s.muscni. fimylum.). f. zdrobire.priv. gr.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. fenilalanina si triptofanul). care exercita functii regulatorii: *colina. tripsis = frec-are. [Lat. AMINOACID. haima. amylum.\ Element constitutiv al proteinelor. AMILORID. maltoza si dextrine. *histamina etc. / acide amine. pentru miastenie. f. AMINOACIDURIE. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. adj. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. amylon = faina. a aranja.: tonsilita. s.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. -ind. f. amylum. putere.. cistinuria-lizinuria familiala. *acetilcolina. de (a mimeisthai = a imita. s.: ataxie (v. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe.. s. f. f. amygdale = migdaid. s. / amyotaxie. peptos = digerat. [Gr.. A. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. tirozi-na etc. Ca urmare. sides = forma. const. / amyosthenia. / amyloidosis. de cauza nepredzata. AMILAZA. f. lizina. -aza. continand o functie acida. / aminoacidurie. AMIOTONIE. AMINOACIDOPATIE. s. s. In cazul *bolii Alzheimer. myos = muscfii. s. m. [Lot.) Baza organica azotata. a carui semnificatie nu este Insa clara. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. AMILOID. f. / amylosis. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. / amylase. a digera. myos = muscfti. a fost data de Virchow. -ozd . s. amidon. s.. s. [Lat. adj. [Gr. sunt molecule care se gasesc la animate. de ammiti. f. f. [Cfr. AMILOIDOZA. gr. acidus = acru. a priv. f. -ind. / tonsillitis. f. [Lat. gr. mys. [at. s. f. f.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. 2) Substanta amorfa. hemodializa prelungita etc. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. gr. s. amylon = fciina. / amygdalotripsis. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. / aminoaciduria. histidinemia. AMINOPEPTIDAZA. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. amylum.) In urina. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. [Gr.. Se disting: 1) A. f. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. / amyotonie. s. care reprezinta 159 . Recent s-a demonstrat ca a. valina. s. amidon. metionina. [Gr. amylum. neopla-zii ale plasmodtelor. a modefa. serum amylase. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. fSa. / amylose. n. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. / amylasemie. care se depoziteaza In organele interne. In *amiloidoza. s. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. [Gr. izoleudna. [Lat. f. de la. amygdale = migdaia. -ind . Denumirea de a. biochim. / amygdalite. s. amylon = faina. [Gr. gr. copt de ta pepsein = a gati. rinichi si splina.: amiloidoza (v. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. V. Uneori.: tirozinoza. s. / amine. / amiloride.. f. m. tonos = tensiune. si tab. [Lat.priv. s. / amylas(a)emia. proteine si alcaloide. troplie = firma. s. myos . acidus = ami.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. s. s. f. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. s. / amimia. indud a. s.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. myos = musch. / amylace. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. -ind. ammoniakon = sare de amoniu. a . Ex. creste. m. este de origine proteica. gr. secundara. / amygdalotripsie. amylon = faina.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. A. f. aminoacide. Sin.4-glu-can. AMILAZURIE. s. *triptamina.. ouron = unnd. joaca un rol important In sinteza organica. mys. const. s. a crea. adj. sin. gr. de ta cum = cu. / aminoacidopathie. AMILOZA. aranjare. ouron = urina. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. m. Sin. amylon = faina. adj. [Gr. f. s. / amylaceous.

sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. Forma acuta. \Cjr. Sin. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. s. s. s. In patologia psihiatrica. Sin. cu tendinta centrifuga. A. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. isterie (mai frecvent a.) AMOEBIAZA. mneme = memorie. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. spinale progresive ale adultului. m. s. AMOK. In general. s. [tyf..\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. dilution = mem6rana a fatutui. permite determinarea motricitatii fetale. s. organice sau nu. / amnioscopie. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. Sin. / amniocentese. fir. n. / amniocente-sis. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. ou f. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare).. o . gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. f.] N^\y. cu debut Intre 20-50 ani.. Alaturi de forme de a. a fost. adj.m6rana a fatutui. o . s.priv. mult mai rare. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. Poate avea loc fie prin stran-gulare. Este de origine citotrofoblastica. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. f. auditive sau vizuale. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. s. AMNIOGRAFIE. \Qr. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. AMITOZA. AMNIOS. mnasthai = a-fi aminti.: punctie amniotica.. si a. secundar ai centurii scapulare. / amniography. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. A. / amnios. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe.). introdus prin colul uterin. / amnesic. s. evolutie foarte lent progresiva. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. pentru amiba (v. [Cjr. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a.pm'. rezistenta. m. fenomen psihic complex. anterograda. H-I regiunea proximala. Deoarece este un examen riscant. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. Mai importante: a) A. Inlocuita cu *ecografia. Memorizarea. ceea ce poate fi la originea unei a. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a.\ Care provoaca pierderea memoriei.^ammare. f. Se mai numeste si holoschizis. sau anterograda {de fixare). Indeosebi.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. V. antreneaza atat o a. si mnasthai = a-fi aminti.priv. / amok. / amniocyte. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. rare. de ex.. AMNIOCIT. f. a sexului fetal. amnezie.mbra. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. cu durata de supravietuire de circa patru ani. Ele au un caracter ereditar. urmate de deficit motor si amiotrofii. la a . tesutului nodal. tit [a skopein = a veaea. \CJT. f.. / ammoniac. adj. In relatie cu 'cromozomul X. s. care priveste informatiile. pentru amibiaza (v. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. AMNIOCENTEZA.. kentesis = wtepd-twa. Se disting a. n. mergand pana la degene-rare si atrofie. fdtuiui. \yr. / amniocyte. iar morfopatologic. Var. s. simetrice. dar absenta pseudohiper-trofiilor. s. cu tendinta la distalizare. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. uneori *diabet zaharat. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. bine definite clinic. adj. a. mimsthcii = a-fi aminti. limitate si lacunare (ex. / amnesic. / amnesique. / amok. cu membrane intacte. sau f. / amnesia. "maligna". s. V. cu miros iritant.: ecmnezie (v. s. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. iar uneori si din trunchiul cerebral. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. amnion = memfirand a fatutui. amnesia uitare. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. ammo-niakon = sore de ainoniu. AMNESTIC. s. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. f. citogenetice. Se utilizeaza In industria chimica. m. / amnestic. V. f. spectrofotometrice. A.). modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. toxic pentru organismele vii. s. / amnioscopy. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. s. \GJT. punga apelor. p. a. Sin. a. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. AMOEBA.recente. adj. mitos = afo. globale. n. m. aparuta In cadrul unei depresii. f. V. / amitosis. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. b) A.: sac amniotic. [Qr. Var. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. / amnestique. selective. / amitose. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. amnion = me. cat si retrograda. f. transparenta. n. initial proximale. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). a muschilor gambelor. AMNIOSCOPIE. Tipuri de a.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. tie.] Membrana limitanta a oului fecundat. cu transmitere recesiva. si memorie.. skopia = e. retrograda). rinichiului. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. amnioa = me. fiind compusul de baza . / amnion.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Forma "benigna" este progresiva. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. 3) A. f. *impotenta. s. graphein = a scrie.. Compus binar al azotului cu hidrogenul. se manifesta Inca din viata intrauterina. / ammonia.). -ozd. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului.priv. AMONIAC. 160 AMONIAC AMNEZIE.: In etilis-mul acut). Diferentierea a. fie prin clivare. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. foarte solubil In apa. \Qr. [Qr. A. a . pot aparea in stari depre-sive. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. b. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. s. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. dificil de clasificat. s.] 1) Care se refera la *amnezie. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. cu incidenta 1/20 000 nasteri. cu transmitere autozomal dominanta. AMNEZIC.n6. / amniographie. subtire. f. 2) A. fenomen observat la om la nivelul ficatului. a e^flMtrta. si raptus. m. importante: 1) A.

17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. s. ureogeneza. prin aplicarea pulpei de161 . amoniogeneza. la nivelul tutu-cor tesuturilor. AMPLIFICATOR. -onis = mctrire. si tab.ve. Consta In formarea.si cinematografiata. f. / ampere. AMPICILINA. / ampicilline.r. s.re. proteine G. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. / ammoniogenesis. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. AMP-DEZAMINAZA. AMONIOGENEZA. de. In *acidoza.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. A. f.: PCR (v.priv. Astfel. f.: primer. adj. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. s. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. In tubii renali. 2) A. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. s. 2) Rareori. amplitude. paime sau plante. f. V. \G. s. engC. de amoniac. transporta un 'coulomb pe se-cunda. d) a. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. m. impresiune. vecfie amordre = fl mufca. AMORSA. AMP / AMP / AMP. Sin. observata. / amorphognosia. c) a. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. s. / ampicillin. de. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. si PCR.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. [ui Jupiter Ammoa din Lima. biochim. de (a gennan = a produce. Jar In *alcaloza diminueaza. \Jr. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. / primer. [J~r. digitale). / amorphous. de obicei electric. cu o tensiune mai mare. ammomakoa = sore. fizician francez.re. s.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. m. si PCR. este transformat la nivelul ficatului In uree. receptor. [Cjr. si tab. de [a amplus = mare. s. v.. endo-crinol. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. magnetic. Ea poate fi transmisa la distanta. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. adj. [Lot. adenilat-ciclaza. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. / ampere. (at. reactia In lant a polimerazei. m apTopie. s. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. amplifi-cator = care marefte. de. de amomu.5'-monofosfatul ciclic. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. y. dependenta de originea parentala. / amplificateur. AMORF. s. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. f. s. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. V. f. de luminanta. lipsit de forma.. cu mialgii si crampe musculare. V. -ina.} Oligonucleotid care.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. iradierea padentului fiind mult redusa.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. des = separat de. enhancer (genetics). de puls. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. V. profesor la 'Bans. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. ammoaiakon = sore. / amorphognosie. utilizat In automatizare. V. AMPLIATIE. m. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. [Qr. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. s. hiperamoniemie. f. f. [A5rev. imprimere = a apasa pe. const. / amplifier (electronics). -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. f.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. f. f. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. [Lot. parental imprinting. amoniacul este sintetizat din *glutamina. ammomakoa = sore de amotiiu. Un curent de un a. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite.priv. b) a. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. ficare. sau s. si amo-niac. AMONIEMIE. V. ampli-atio. [Qr. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. amoniu. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. a taia. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. / ampliation. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. s. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. de imagine sau a. [ftfire.). Tipuri: a) a. gnosis = perce. A. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului.). / amorphe. amorce. g. a . Este inactivata de *penicilinaza. / amorce. AMORFOGNOZIE. / impression. a . -aza. f. din Cat. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. [Lot.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. AMPLITUDINE. s. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. gashd m apropie-rea timplulw. / myoadenylate deaminase. A. s. In scop de identificare. cu intensitate rnarila. prin simtui tactil. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. foto. de la amplificare = a man (amplus = mare. marime. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. f. / amplitude. AMPER. f. s. [a ampliare = fl crefte. V. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a.. f. const.! genesis = producere. ligand. s. amoniemie) deoarece. s. / ammoni(a)emia. amoniemie. f.in monofosfat.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. f. empreinte. 1) Represarea permanenta. [Andre Marie Ampere. Sin. AMP-deaminase. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. activand "protein kinaza A.. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. derivat de. / amplitude. AMPRENTA. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. / ampliation. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. acest proces se accentueaza. n. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. s. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. morphe = forma. s. / ammoni6mie. -iais == Cargime. f. V. gasita. m. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. AMP c. s. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. gasita.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. la facere = a face. haima. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. cunoaftere. / ammoniogenese. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. actioneaza ca *mesager secund. e) a...\ Abrev. dm fr. electronic. / empreinte. V. / AMP-desaminase. s.).v.

AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. partial. mediata de IgE. Exista un mare numar de a.. ANABOLISM. [a anaballein = a construi. phasis = aparenta. un segment de membru si. / amputation. adj. / anaphylatoxine. \Cfr.. / anaphylaxie. ANAEROB. V. gr. -oma.: *de-presie a. s. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. adj. s.priv. f. ANACLORHIDRIE. -oni/i = taiere. Umpluta cu ipsos. bins = viata. fiidrogen. Abraham Vater. a. AMPUTATIE. medic si botanist german. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. s. Sin. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. analeptikos = care restaureazd. dt ia phy-latlein = a apara. -os = aer.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. / anacousie. / amputation. / anabiosis. / anaphrodisie. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. ANAGEN. phylaxis = protecfie.. *deletie a unui •autozom. / achlorhydria. ANAFILATOXINA. -ism. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. In prealabil Inmuiata 'in tus. f. khioros . orice structura anatomica. de obi-cei un bisturiu. / anabolism. A.. ampula). NA: ampulla hepatopancreatica.] 1) In chirurgie. portiunea inferioara a *rectului pelvin. an priv.. ANAFAZA. a danturii si a tesuturilor vecine. / anaclitique. profesor la 'Wittenburg. adj. 3) In embriologie. A. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. ampullae. operatie prin care se separa de organism un membru. s.priv. / anabiose. f. rectala (NA: ampulla recti). -oza . a. [Cfr. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. n. aphrodisia = dorintd sayiaia. s. adj. adj. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. s. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. m. [Qr.ClUaie.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic).. ANAFRODIZIAC. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. n. / analgesic. [Cfr. ANACROTISM.: carte de identitate genotipica (v. {Cfr. respiratorii. |t/r. aer. hydor. [Lat. m. anabiosis = rewviere. f. f.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. aer. -ind . (ikousis = am. tesutui subcutanat si tegumentele. m. [Cfr.: aclorhidrie. de. aer. s.priv. an .] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. de la phaiaein = a aparea.s. dactiloscopie. s.: catabolism. [Qr. / anaphrodisiac. A. fidela. si a. n. s. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. f. / analeptic. aer. [Cfr. [^r. / anaclitic. ANALGEZIC. phylaxifi = protecfie.in sus.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. In *proba Prausnitz-KusIner. s. [Cfr.: a. rasaritut unei . tot la o serie de microorganisme. a arunca in sus (ana = in sus. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii.\ Despre cine. / anabolisme. anatomist. / analeptique. / anabolising. Exista doua a. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. f. / anaerobiose. a arunca in sus (ana . f. / anacrotisme.'•tele. hydatos = apa. a urea. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. [at. care favorizeaza productia de proteine. iarcSsi.. V. pasivS). Ex. ampula. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. s. s. permite o reproducere fidela.priv. s. f. f. iovitura. a scurta.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. ana = in sus. 3) In stomatologie: copie negativa.. de ia toxon = sageata. s. 1684-17S1:\ V.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). Anafrodizie. pi. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. / ampoule. la un al doilea contact cu antigenul. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. urmata de o anomalie *fenotipica. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. s. adj. anabole = acfiunea de a urea. situata la nivelul duodenului. osteoporoza etc. s. / anacusis. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. s. ana = contra.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. klitos = desfafurat mapoi. -e. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. anabole = acfiunea de. ANALEPTIC.verde. on . / anaphase. adj. levuri. care.. 2) Medicament care . adj. / anaphylaxis. iarafi.. / anaphase. f. A.. 'Wittmfiwy.a produce. anatomist. amputatm.. f. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). [Cfr. ana -priv. f. de [a akouein = a auz. f. A. ANAEROBIOZA... In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. de. medic fi botanist ger-man. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. la unele microorganisme. s. ana . s. Vater.i. afgos = durere. In cazul a.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. n. an . adj. Ex. / anaerobiosis. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere.: C3a si C5a. gr. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. iarafi. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. tonifica si revitalizeaza.: cofoza (v. A. / anacrotism. s. ana = in sus. ANACUZIE. / anaphrodisia. f. profesor la. AMPULA. 2) Sectiunea traumatica. / anaphyla-toxin. se separa si se dirijeaza spre polii celulari.priv. an . prin extensie. adj. -os = aer. obligato-rie. f. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. s.priv. de a reconstrui. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. an . 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. una = contra. s. cu ajutorul unui instrument chirurgical. NA: ampulla. / anaerobic. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. pentru formarea bontului. Ex. ANABOLIZANT. / anagen. [-Cot. \Qr. m. denu-mita model.. comparabil cu socul anafilactic. -eris. adj. adj.. gennan . Ant. muschii. s. s. adj. ANAFILAXIE. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. facultativa. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. [Qr. ANACLITIC. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. [Cfr. n. s. adj. / anabolisant. Exista a.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. [Cfr. anaerqbioza. / anagene. pe o foaie de hartie. aaa = In susi krotos . dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. s. s. anabios. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. aphrodisiakos. sau algesis = simtui du-rerif. / anaphrodisiaque.AMPRENTA GENETICA getelor. s. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. s. [at.). dor. gr. / anaerobic.. gr. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. ANABIOZA. / analgesique.: a.). f. [Lat. [a ampulare = fl taia. m. [Abraham Vater. venin de cobra. f. Sin. f. f.} 1) Care stimuleaza.} Sin.. / ampulla. s. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. -eri. \Cjr. de la ana = din nou. / anachlorhydrie. a.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran.

/ analogue. f. coprologica. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. ANASARCA. s. dispersiei. hidrops fetal. s. sunt utilizate.\ Care nu se Insoteste de *ascita.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. / analyseur. / anamnese. segmente ale tubu-lui digestiv. sarx. Indeosebi In laboratorul clinic. Bolnavul afectat de a. coproparazitologica. embriolo-gia structurala. calitativa) si de determinare (a. ANATOMIE. ex. [Cjr. ana = in juruC. Directii: 1) A. f. Domenii de a. ANARTRIE. V. f. De asemenea. 4) A. metoda de a. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. sioma. 6) A.priv. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. patologica sau morfopatologie. analogos = (a fd. 3) A. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. a mo- ANATOMIE dtia. [Qr. analyein = a fezoha. 2) A. f. glosar informatica. / anatomie. re[afie. f. m. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. 7) A.. de [a plassein = a forma. In medicina si biologie. s. a. de la askos = 6urduf. askites. f. comparata. secfiune. lyeiii =. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. \Qr. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. an -priv. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. De obicei. / anastomose. / analogous. ANASCITIC.. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. s. f. 11) A. (ie. adj..] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. prin extensie. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. f. 4) A. adj. spectroscopica. *A. s. s. [Qr. de la ana == din nou. de la ana = cu. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. [Qr. n. radiologica. a. ANALIZOR. conform unei anumite milrimi.. reiatie. / anatomy. / anascitique. \Cjr.. auditiv. s.} V. adj. cai biliare si urinare) sau a unor nervi.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. la. studiul a. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. nu se manifests clinic. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. 12) A. A. / analgesia.: 1) A. f. Este considerata uneori sin. / analyse. adj. / anastomosis. cu producere de *ascita. s.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. ana = din nou. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. s. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. anastomosis = descfiidere. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. dar.si microscopice. algos . cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens.. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. / anamnesis. 9) A. / analgesic. s. analysis = rezoivare. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. [Cjr. m. iarafi. plasis = nwdelare. [Qr. 7) A. spe163 . 8) A. se disting nu-meroase tipuri de a. *euforizant sau *anxiolitic. *A. antipiretice actioneaza atat asupra durerii.] Asemanator. trofica. A. analog. de [a temnein = a taia. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental..] Comunicarea naturala. anamnesis = re-a-mintire. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. Intelege ce i se spune. ANALIZA.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis.. ANASTOMOZA. In continuare. a. s. In functie de localizare si de efectele In plan functional. a. 5) A. Sin. s. De fapt. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. \Qr. taire / f(o)etal hydrops. f.: boala Schridde. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). A. f. 2) Dis-pozitiv care. statistics. adj. f. de regula frecventa. ANALOG. *A. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. ANAPLAZIE. s. de. iardfi. 2) A. In medicina. metodele de a. s.: a. / analysis. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis.si citochimice In cursut unei boli. f. f. / anasarca. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. s. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. Ex. narcotics prezinta si un efect sedativ. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. macroscopica. ansamblu de procedee de identifcare (a. s. bacteriologies sau microbiologica. / anascitic. s. la ana = din nou. iarafi. ana = in juruij tome = taiere. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. s. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. bio-chimica. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. histo. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. 3) A.] Stiinta structurii organismelor vii. [Qr. ana = din nou.a distruge) . f. 10) A. [a ana = din nou. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. 4) A. / anaplasia. grafica. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. vizual. materiilor fecale. *A. ANAMNEZA. despre o boala In care ascita. chimica. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. deopotriva. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. -atos = gura. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. / anarthrie. dezvoltarii. logos = raport. 6) A. poate dti si scrie. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. [Qr. an . termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. si hidrops. In cazul polarimetrului. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. / anaplasie. cu afemie. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. sarkos = came.. ANALGEZIE. / analysor. care poate genera 'farmacodependenta. toxico-logica. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. an -priv. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. s. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. s. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. analogue.receptor cutanat. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. studiul modifi-carilor macro. 5) A. [Qr. logos = raport. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor.durere. iarafi. / anasarque. factorials. f.). Ea poate fi generalizata sau locali-zata. de. m. / anarthria. V.

Pe de alta parte. Asigura stabilitatea protezei. altitudinea. Ex. ANATOXINA.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar.: boala Griesinger. adj. s. / anchorage. a cadi a se of:e[i. creat prin analogie cu "menopauza. ANDROGIN. Specii: 1) A. / anatoxin. adj. / ankylosis. [^r. / encoche. A. a. 4) A. s. A. s. / endurance. ANEMIE. f. andros = 6ctr6at. cw6at. f. m. adj. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. In engl. f.] Diminuare importanta (a. f. jumatate femeie. aner. Ex. / ankylose. f. precum si o serie de tul-burari. gyne. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. topografica.. jumatate barbat. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. m. Tsi pier-de activitatea toxica. s. Principalele criterii de clasificare a a. 2) A. se poate produce dupa o afectiune articulara. gr. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. s. f. gynaikos = femeie. n. s. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. mtOri. a. adj. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. / androgene. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. loxikon = otravO. diminuarea *reflexului cremasterian. / androgen.: a. s.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. aner. ANDROPAUZA. ANCORARE. In continuare o serie de tipuri principale de a. adj. consednta a unui spasm sau a unei amprente.] Sin..) care. A. andros = IJOrlJat. f.. Totodata. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. f. an .. oner. ankylostomose. m. Sin. ANDROSTERON. androgyne. ana = contra. stereos = solid. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. pentru v&rfut sQgefiCor. ankylos = mcovoiat. s. n. Manifestarile a. V. s. cw6at. Rezulta anemie. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg.). a. andros = 6iir6at. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. care promoveaza *masculinizarea. neurovegetative si osoase. -atos = gurd. logos = ftiin... / androgenique. cur6at. in relief} V. aner.] Boala provocata de 'ancylostoma. s. Se disting doua tipuri principale: a. anco-ra. Sin. s. andros = tidrbat. cat si concentratia hemo-globinei. f. gynai-kos = fe. / androgyne. s.\ Toxina bacteriana (tetanica. A. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare.priv. ANCHILOZA. [Lot. / andrology. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. m. ankylos = Incovoiat. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. duodenale. chimica sau imunologica. un traumatism. [C/r.] Despre o substanta. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. eidos = formO.. 's..me. [Qr. [Cfr. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. [Qr. 17cetosteroizi. f. / ankylostomasie. oner. varsta si sexul. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. radioscafo-ulnara. In plus. ANCHILOSTOMIAZA. Spre deosebire de menopauza. f. adj. o serie de variabile. [C. ceea ce este inexact.: androgin (v. s. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. pausis = mcetare. [Ofr. ANDROGEN.t. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. s. clasa Nematoda.] Studiul anatomiei. a impuritatilor. f. andros = biirbal'i [at. americanum sau Necator americanus. [Gr. f. / android. s. organismul se poate adapta. / endurance. a deficitului de fier din alimentatie. de utilizare a termenului: a. ci un simptom In numeroase boli. [Qr. purificata. f. [Cfr. variabile. normodtare si macrocitare. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. [Lot. fara tulburari importante. de-oarece. stoma. ankyra = ancorH. adj. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. encocAe. dm gr. ANDROQINIE. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere.fameu. aner.. / andrologie. adsorbita pe gel mineral si a. ANDROID. s.. / . s.f:d. andros = ftCafial.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. / an(a)emia. / anatoxine. si artrodeza. determinata de *aplazia medulara globala. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. pausa. [Qr. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. 2) In practica. 8) A. cardiovasculare. / hookworm disease. difterica etc. \Qr. ankylostomiase. dar Tsi conserva propnetatile antigenice.. aaky-losis = curBurd. brasiliense. cu absenta . zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). ANDROLOGIE. daca evolutia a.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). f. [Jr. 3) A. este lenta. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. m. la altii la peste 70 de ani. / androgynie. neuropsihice. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. f. 164 ANDROGINOID. ANDURANTA. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. / androgenic. s. de intensitate mica sau medie. / androgynous. m. s. adj. depind de deficitui androgenic. sau poate fi provocata chirurgical. andros = 6(lr6a.] 1) *Hermafrodit. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. s. fiecare din cele doua a. / annealing. / androgynism. / annelage. de regula endogena. ca modul de viata. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. / anemie. / male climacteric. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. s. nu este o boala.: toxoid. s. eidos = formd. In unele anemii (ex. anchilostomiaza. / androgyne. gyne. ANDROQENIC. ia toxon a sdfleatd. stoma.r. haima. / androide. de osificare. m. aner. f. ANELAJ. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. / androsterone. f.] Care prezinta caracteristid masculine. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. s. ANCOSA. partiala) sau suprimare totala (a. 2) Sin.: androginoid. indurare = a. unde provoaca microhemoragii repetate. unde se formeaza papulopustule. ankylostomiasis. / androsterone. s. -aza.. normo-crome si hipercrome. f. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. f. s. s. aner.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. prin Indepartarea. Alte ex. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. s. Care se refera la hormonii sexuali masculini. \Qr.: obezitate a. s. / andropause. de ia ankylos = wcovoiat. Cel mai frecvent. a. gyne. / androgyno'ide. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. V. f. de. oprire] Termen de origine franceza. / ancorage. f. s. caninum. adj. studiul particular al unor organe sau zone din organism. V. gyaaikos . -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. -ina . andros = b&rbat'i gennan = a produce.

prostata). ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . istoric. Sin. talasemie). denumite imunoalergice. h. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. gennan. *bilirubinei. v. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. *A. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. A. 1871-1945} Sin.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. A. 1852-1925. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. cea mai raspandita boala cronica din lume. pediatru american. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. Sin. V. drepanocy-tic an(a)emia. Boala survine la copilul mic sau la adult. Tip de a. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia.: boala Hayem-Faber (v. sarcina. A. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. unele *a. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. A. si boala Imerslund-Najman. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. [diiido Banti.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. A. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. cuprind: a. Sin. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. i. reactivi la temperatura corpului. m. Este determinata de absenta. A. Orice tip de a. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. a carei cauza este necunoscuta. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia.). Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.} Sin. A. *gastrectomie). infectioase.). In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. Sin. [T/iomns Bentoa Cooley. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex.: boala Silvestroni-Bianco (v. cu *a. A. definita prin diminuarea productiei medulare. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. "imunoglobuli-ne G si M. Sin. Sin. anemie hemolitica autoimuna. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. si anemie aregenerativa. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia.). f. Sin. m. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^.: sindrom Martin (v.: anemie nutritionala (v. anatomopatotog itatian. Acesti autoanticorpi.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. unele parazitoze.: drepanocitoza (v. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. probabil.: boala Banti (v. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia.). A. Biermer (sau *boala Biermer). *a. 0 serie de a. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene.).).: -talasemie majora (v. A. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. V. din cauza aportului deficitar de fier. profesor (a ffcrenf. A.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice.: boala Minkowski-Chauffard (v. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. stomac. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.).). Sin.] Sin.: anemie carentiala. catre varsta de 60 de ani. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. 2) Izo. h. Sin. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. A. m. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). Sin. proteine sau vitamine). ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A.a. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia.: fransfuzie cu sange incompatibil. *lactatdehidrogenazei. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie.: cloroza (v. nutritionale (ex. a.: boala Biermer (v. cu volumul globular mediu peste 110 m3. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia.). ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. Indeosebi *botriocefaloza). ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. 1827-1892. Sin. A. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor.). acid folic). ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. feripriva. Uneori este considerata sin. A.). In eritrocit.: boala Lederer-Brill (v. abandonat.: anemie sideropenica. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. reumatismale sau maligne. •mu&t. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. Sin. m. A. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. h. [Anton Biermer. sunt normocrome. h. este. h.). sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine).: a. al bolii Biermer (v. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. sarcina cu imunizare fetomatema). 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. Tip de a. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. Sin. produsi de sis-temul imun al bolnavului. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). aplastica.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

[Qr.} Sin. / angiostenosis. ANGIOSARCOM. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. tendere = a wtind'e.). In cazul vaselor mari. s. graphem = a. Sin. gr. ingust.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului.. angeion = vas. angeion = vas. m. dt la plassein = a forma. tendere = a mtinde. naevus vasculaire / spider angioma. Imaginea este apoi restituita. ANGIOTENSINOGEN. spasmos = contracfte. produce} Alfa. s. ANGIOSPASM. spasticufi. / angiostomie. angeion = vas. incorda. [Cyr. n. a. Ill. [at. -oma. m.?(amina.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. angeion = vas. / angionecrose.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. [Termenut a rezultat din doua. gr. angeion = vas. s. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. adesea congenitala sau genetica.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. ANGIOSCOP. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. n. ANGIOPLASTIE. m. [at. mys. de [a. IV. nekrosis = mortificare. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. Sin. dezobstructie. / angiotensinogone. II. tensus. s. spustikos = care trcye mauntru. adj. [Gjr. -aza . s. de [a skopein = a video. keras. dt la. neuron = nerv. f. tumora glomica (v.). / angiotensin.rtensina.: angiotonina si h. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. / angiosarcome.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. myos = musctii. sin. s. s. hypertensin. span = a trage. f. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. / angioscope. angeion = vas. f. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. s. a. angeion = vas. / angioplastie. din gr. -oma. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. f. stenos = strd-mt. Sin. m. ANGIOSCINTIGRAFIE. angeion = vas. 2) A. / angiosarco-ma. / angiopthy. de la. V.. f. ANGIOMIOM. s. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). boala Lindau. s.). \Cjr. [Cfr. f. Poate avea diferite localizari. Sin. scintilla = scantde. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. s. / angiome. / angionecrosis. 4) A. congenitala sau dobandita. s. A.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. s. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". -oma. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. ANGIOSPASTIC. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). stoma. / angiomyome. A. m. 169 . / angioplasty. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. s. s. [Cfr. Sin. n. ANGIOSTOMIE. / angiomatosis. gennan = a. In regiunile temporala si occipitala. [at. f. mgustare. retinopatii etc. angeion = vas. angeion = vas. gr.ipe. [(^r. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. / angiospasme. stenosis = strdrntare. I). f. / angioscintigraphie. / angiomatose. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. si tab.: sindrom Cobb (v. de asemenea. II poseda receptorii specifid AT. angeion = vas. s. s. / angio-tensinogen. / angioma. s.: 1) A. s. frecvent. V. -ma.r. ANGIOTENSINAZA. e. angeion = vas.. keratos = corn. / angiospastique. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. n. -omd. sarkos = came. n. / angiomyoma. Au fost descrise mai multe a. anterioare. / angioneuromyome. tensus. / angioscope. / angiotensine. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. 3) A. s. -inn.] Ingustare a vaselor sanguine. endocrinol. logos = stiinta. I este un decapeptid care. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. m. -oma. / angiology. angeion = vas. \Qr.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. f. V. ungeion = vas. angeiologie. Tip de a. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. s. s.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. [at. const. a mcorda. angeion = pas.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. / angiopathie. / angioscintigraphy.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. s. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). a. s. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. de la nekros = moarte.] Tumora vasculara circumscrisa.} *Necroza peretilor unui vas. / angiologie. si AT. angeion = vas. / angiotensinase... A. ANGIOPATIE. element precursor al *angio-tensinei. s. skopos = observator.). [Qr. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. / angiotensinase.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme).'. -oma. -oza. re-zulta din a. si boala Fabry. accidentele vasculare cerebrale. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. ANGIOSTENOZA. f.-globulina de origine hepatica. rezulta din a. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. f. f. dilatare. s. ANGIOTENSINA. / angiospasm. hypertensine. [(77-. f. I). V.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. m. angeion = vas. de la tendere = a mtinde. scrie.. angiotonine. s. sarx. [Qr..: gamaangiografie. f. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. f. / angiokeratoma. f. 'in continuare. I) denu-mit a. f. mys. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. [Qr. / angiospastic. plastos = modelat. [Qr. meningiene. / angiomyoneuroma. -ina'i gr. n. f.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. sub actiunea 'enzimei de conversie.: angiografie digitala.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. n. (at. myos = musclii. s. cutan^e / Cobb's syndrome. ANGIOKERATOM. tensvs. prin crize de epilepsie. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. a nwd'eCa. ANGIOLOGIE. / angiostenose. m. retiniene etc. adj. m.. di la. angeion = vas. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. s. ANGIOMIONEURINOM. s. [CJT. angeion = vas. / angiokeratome.: boala Rendu-Osler (v. ANGIOMATOZA. [Gfr. si AT. s. [C. angiotonin. s. f. ANGIONECROZA. [Qr. Poate consta In sutura. s. a mcorda. pathos = 6oa[a. f. s. s. [l^r. / angiostomy. -alos = jfura. (cu subtipuri). ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. ANGIOM. s.] Boala.

surve-nind In general dupa mese. f. considerate de origine neurovegetativa. Carboanhidraza. obser-vata In aortita abdominala.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. / anion. e) a. s. histos •= tesdturd. -oza. de (a anima = suflet. kyiof. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. Var pentru anilism (v. s. Var. / angulus.. AN IZO METRO PIE. abdominalis. abdomen. = celutd. bicarbonic (HCO^). [Cjerm. s. / anisotrope. s. trope = Intowcere. / anilism. ANIZOCORIE. s. ANIZEICONIE. stare de rau general. s. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. / Angstrom. ANHIST. metron = masura. Poate fi profesionala sau accidentala. / anion. s.). f. an * priv. pentru angor abdominal (v. ANIZOCITOZA. In anemiile hemolitice. / anisometropie. [Lot. fiziologica. -oris = sufocare.: a. de (a ienai = a merge. b) a. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. -atos = cu[ciare. s. -ism. \C. f.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. f.: angina pectorala (v. ikteros = gai6enare. si apa. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. s. plasmatici sunt dorul (Cr) si a.. s.] Sin. ca o consecinta a hemolizei. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. [Cfr. s.] Lichid uleios toxic. spinal. f. ANIZOTROP. f. animal. si anilism. 2) A.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. / anhedonie. de la Anil = indigo. / anisocorie. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. egal cu 109 m. / animal. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. / anhistic. s. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica.. / anisocoria. de Ca inIcfitinus = interior. f. hidros = transpiratie.1 nm. in ara6a -ainil.. angiiilla = fipar. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. / anhidrose. [Cjr. opos = vaz.priv... / anilisme. / anicteric. an -priv. on . ana = m sus.. / angoisse. a tainui si omen. rasuflare} 1) Organism viu. / animal. si se manifesta prin fenomene nervoase.: acelular (v. -oris = sufocare. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi.•priv. Anilm de [a Anil = indigo. ANGUILLULA. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. coif} Sin. cu maduva spinarii sectionata. 1814-1874. s. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). / anicterique. angle. f.i icier} Care nu se msoteste de *icter.. Bioxid de carbon (v. vedere. radicalii acizi sunt a. adj. [C/erm. (a anguis = sarpe] Sin. f. s.). an -priv. n.. anger.. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. f. s. s. V. [Lot. [Lot. imperceptibila. ANION.nspira.: *izocorie. ANHIDROZA. de valoare mica. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). accelerarea respiratiei si pulsului. [Lat. isos = egal. s. / anisophoria. m. m. / anhydrase. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. f. [^r. s. Sin. ANIMAL.. s. angor abdominal (2). f.: anilinism. adj. A. f. f. isos = egal.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. / anguillula. adj.). ANGSTROM. -oris = sufocare. f. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru.: angina intestinala. s. -ozo. s. / anisometropia.). f. m. f.: unghi (v. ANGULUS. de la trepein = a intciarce. / Angstrom.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. ANIZOCROMIE. ingust. angor. [^r. / anisochromie.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. f. / anisocytose. isos = egai. / anhedonia. s. hydor. Ant. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. an . / anhidrosis. prin 'casexie sau infarct intestinal. [(yr. s. ion = migrator. angor.: angina abdominala. transgenic. on -priv. s. adj. In compozitia sarurilor. hidros = tra. ](^r. adj. cu Jena respiratorie si cardiaca. an • priv. Ant: izeiconie. / anisocytosis. n. deoarece are M. din iat.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. ANICTERIC. anhistous. adj. cu formula CeH5NH2.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. adj. a se comporta} *Strabism latent. n. -minis = preve-stire. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. \Lat. Conform SI.ANGOASA ANGOASA. an * priv. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. animal = fiintS vie. tesut. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. f... s. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. ca si In microscopia optica. [QT.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. hiperfagic. ANHIDROTIC. {Cjr. s. / aniline. [Cfr. s. / aniseiconie. ANHEDONIE. s. fizician fi astronom suedes. / aniline. Var.. [Aiders /ens Angstrom. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. isos = egal.tie. / anguish.] V. n. s. inteslinum = intestw. v. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). / anguillule. 170 ANIZOTROP ANILINA. adj. s. / anisochromia. n. / anhiste. Var. m. an -priv. on priv. angor intestinal. ANGOR ABDOMINALIS. incolor. Are M. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. / aniseikonia.: Strongyloides (v. \Lat. / anhidrotique. Sin. Evolutie. ANIZOFORIE. khroma. an • priv. / anilingus. ops. Simbol: A. hydatos = apa. m.] Inegalitate pupilara. anus = smut. s. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. ANILINGUS. m.. angustia = loc strdrnt. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v.r. angoisse. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus.. s. lui Houssay. f. f. / anhydrase. s. Se deosebesc: 1) A. ori functionala Cin diferite boli). phorein = a se simti. uneori fortata. deci fara comuni-care cu creierul. -ozo . \Cjr. ANHIDRAZA. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. transgenic. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. an . s.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. / angle. Aceste reactii. s. [Qr. / anhi-drotic. c) a. m. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic.i isos = egali kore = pupita.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. eikon. / anilingus [Lot. an • priv. adj. s. d) a.). Anilm. 2) In particular. pectus. de control. in arafia. avand senzatii. {Qr. f. m.. isos = egoi.: coexistenta de *macrocite si *microcite. f. lingere = a /inye. m.). isos = egai. s. s. / anisotropic. adj. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a.). Principalii a.] Sin. relativ mica. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). . -a]-nil.] Intoxicatie cu anilina. de. acuta sau cronica.). f. rotator.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. [Qr.. ANILINISM. angu-lus = ungfii. hematologice (anemie) si tulburari digestive. \'Jr. ANILISM. cu rol In vederea stereoscopica. 2) Care apar-tine organismelor. / anisophorie.priv. -oris = piept. acompaniaza formele severe de *anxietate.

/ anosmie. / abnormal. ANORMAL. s. f. ANODIN. a • priv. / anonychia. / anorexigene. nepericulos si. de obicei "congenitala si *familiala. A.tor. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). / ano-sognosia. d wufi sufere-a. V. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). ANOSODIAFORIE.} Care este contrar structurii. an . / anorexiant. f. din [at. 3) Uneori sin. an -priv. V. f. \Gr..} Gen de insecte (tantari) Diptere. s. Limita Intre normalitate si a. s.. a. s.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. a luminii etc.priv. adj. / anophtalmie. {Qr.) In functie de directie. [QT. ops. [Lat. s. ANOPSIE. f. "hemianopsie etc. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. aspect. orkhis. Ex. / anodin. iar cele infe-rioare lui m . m. / anode. nosos = 6oala. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. s. f. s.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. odous. }C. f. f. si a pozitiei acesteia. f. orgtinikos = referitor la un instrument. 1766-1844} Sin. s.d de (ege)} Modificare patologica. -atos = denumire. / anosmia. monstruozitati. dependenta de contextui familial. Sin.idan fi naturalist engie-z. anorexie mentala. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. spre deosebire de *monoftalmie.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. -e. f. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. s. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. Sin. [Lat. prin Intepaturi. si monorhidie. pozitiei. / anomia.a. / anormal. gennon .ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. f.. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. on -priv. 2) Absenta vederii. si anosognozie. de [a trepein = a inloarce.. profesor la. an priv. s.. 2j a . s.: fosfor a. s. f. ANOFEL. apsis = vedert. |^r. / anomalie. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae).). adj.] Electrod pozitiv. / anodyne. \(^r. [Gfr..} 1) Care diminueaza apetitul. cu hipermetropie (v. / ankyrin. Nemato-cere. benign. fara importanta. / anisotropie. malariae si ovale). eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. Desi ar putea prezenta interes. / inorganic. m. prin exces. ANODONTIE. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. / anopia. 'M'anc Hester. s. / anosodiaphoria. an . cHimist. / ankyrine. [Gjr. ANOPIE. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi.2T. -aux. isos = ega[. onoma. f. f. / anosognosie. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. [Qr.priv. [Gfr. s. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. V. ideal cristalele. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. s. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. / anopsie.] Absenta simtului odoratului (mirosului). utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. Sin. dilata-bilitate. Var.priv. anomaly.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. f.: aberatie cromozomiala (v. Femelele (hematofage) sunt vectoare. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. psihopatie. anomaliu = tte. / anomie. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri.). iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton... ANOMALIE.. / Anopheles. [Cjr. anomos = nereguiat (an . \Gjr.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. este uneori conventionala. A.nf:d. / anorchidie. adj. / anopie. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. s. adj. gnosis = perrepere. conductivitate electrica. s. f. m. adj. s.i nomos = obttd avdnd forf. f. 1) an . ANOREXIE. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. n. a. a . organon = instrument. sau mineral. congenitala sau dobandita.priv. hodos = cole. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). [Qr. m.ma. gf. / anode. ma-sind. s. gr. viteza de propagare a sunetului. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. s.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. Prin extensie. / anisotropia. ANONICHIE. Se gaseste In banda (4. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic.priv. organicus. lat. rezistenta la tractiune. organum.. f. anopheles = vdta. gr. on . [Qr. indolor.: protanopie (v. {CJT. ANOSMIE. gr. f. octontos = dinte.priv. care nu respecta norme sau legi.. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum.priv.: anorexie mentala (v. s. / anopsia. ANORHIDIE. prin extensie.). osme = miros. [Qr. aorma = reguid. / abnormality. anomalus. orexis = apetit. trope = intoarcere. an • priv. ANOD. on -priv. f. s. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. uneori. s. vivax. onyx. In acest caz. / anorexia. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente.. f. f.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. opos = vas.r. ab = indepartat de. ana = fn sus. lat. Se sustine ca a.priv. f. V. (in . poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. anorexia nervosa. m. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. V. f. / anosodiaphorie. Evolutie imprevizibila.. prin defect. [John Dalton. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. s. adj. an • priv. nomos =• allied availd forf. ANKILOSTOMIAZA. / anodontie. / anonychie.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. s. adj. -ale.a produce. anomalous. care a studiat si daltwumul. functiei sau comportamentului "normal. s. s. f. de care. s.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. drum. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. s. s.. an . Wucherena bancrofti. f. termenul este putin utilizat.. s. orexis = apetit.. ANOREXIGEN. ANOMIE. f. ankyra = awora. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.te. 171 . pentru anchilostomiaza (v. f. Ex. ANKIRINA. Bra urmari. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly.reguiarita. -ina.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. [C?r. / anorchia. s. ANOFTALMIE. adj. / anorganique. A. S-a propus sa se considere a.priv. -ykhos = unghie.. fiz. ANOSOGNOZIE.. de la. / anophthalmos. si normal. an • priv.: anorexia nervosa. / anorexie. cunoastere. / Anopheles.. s. / anodontia. s.). de [ege. [Cyr. tinand seama de sensul curent al cuvantului. ANORGANIC. f.). f. 'agnozie vizuala.

o?(igen. n. ante = mainte. antecedens. s. stagnanta. oxys = acrui o\igen. |br. / anse. 2) Despre un sistem. [Lat. hypo = sub. antugomstRs = oponent. pi. competitiv sau necompetitiv. Legarea se produce conform *legii maseloc.. s. [Lat.. prea flectat Inainte. comparativ de [a ante = inainte. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. anterior = mai mainte. / anteflexion. / anovulation. ANTEPOZITIE.. NA: ansa. partus = nafte-re. s. f. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. desi se leaga la un 'receptor. ante = inainte. de altitudine v. an . s. s. / anoxia.} V. s. ANTE MORTEM. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. treapta.: a. ereditare sau eredocolaterale). [Cjr. s.: 1) A. fami-liei sale (a. ANTAGONISM. adj. adj. f. fenomene sau substante. / antiacide. Intre cele doua extreme. s. s. / anteversion. s. ANTEHIPOFIZA. s. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. ante » mainte. / antehypophyse.. organ. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. ante = inainte. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. gr. s. 2) a. de ia flectere = a wdoi. ANTERIOR.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. [Qr. -onis = punere.: pozitie a. m.. f. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. antihelix. acidus = aero. m. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. / anterograde. s. 3) a. i. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. / antagoniste. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. adj. / anthelix. ftiinpifica ovulum = ou mic. / antecedents. mart.. / anthelix. exista un spectru larg de agonisti si a. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. adj. anti » contra. n. [Lot. antagonisma = pozifie. neonatala. f. s. adj. de [a gradi = a merge. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa.] Care preceda 'nasterea. Ex. brachium. / anovulation. -e.. 3) a. In forma de U. [Lat. s. .} Deplasare globala a unui organ 'anterior.priy.rm. n. [Lot. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. familiale). physis = creftere. s. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor.. ago-nisti si a. hipofiza. de ia anti = contra. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. [Lat.: amnezie a. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. ante = mainte. s. f. rau de munte. 6) a. cu care este asociata. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta.\ Absenta "ovulatiei. personate). m. prin flectare. In principiu. dim. mio-cardica. [Qr. Se pot distinge: 1) a. ANTAGONIST. adj. gr. -onis == mdoire. este libera In interiorul cavitatii abdominale. anti = contra. tub urinifer si nefron. / antenatal. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta.] 1) De-viatie anterioara. / anterior pituitary. ce poate avea ca rezultat diminuarea. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. a nou-nascutului.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. / history. s.. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. de regula localizata. ANOXIE. s. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. -atos = sange. In aces-te conditii. / antagonisme. s. s. Marginea convexa a a. afgos = duren.} Termen discutabil. 3) Substanta care. ante = inainte.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. partial: ventral. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. ANTENATAL. s.] V. n. f. f. organe. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. f. / anteposition. gra-diis = pas. v. Ex. ante = mainte. i. profesor la Zurich. ANTEBRAT. f. anatomist ge. adj. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. ANTEFLEXIE. biochimic. ANTEHELIX. [Qr. de Ca parero = a nafte.. NA: antebrachium. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. ANTEVERSIE. a inamta. de la ponere = a pune. ANOXEMIE. Cat. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. ante = mainte. ante = wainte. s. anthelix. situata anterior fata de "helix. / antagonist. ANSA. ANTECEDENTE.. 2) a. 3) A. [Lat.. m. ANTALGIC. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. [Lat.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. care Ie servesc. A. Sin. ansa toarta. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. / anterior. lat. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. anoxyemie. brakhion. m. histo-toxica. anularea sau inversarea efectelor lor. \Qr. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. s.. 1809-1SS5. adj. astfel Incat. anterior = mai mainte. NA: pars distalis adenohypo-physeos. 4) A. s.] 1) Care se opune acizilor. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. adj. 2) In bacteriologie. partiali.an. Pentru comparatie.. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. 5) a. f. flexio. [Qr. Ex. n. A. a. f. -onos = Brat. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. -ntis = antecedent. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. NA. ANTEROGRAD. A.). 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. / forearm. a. fulminanta. ae ia anti = contra. positio. / antacid. / antagonism. m. tratament a.priv. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. Prin a. / anteversion. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. natalis = de naftere. / anoxie. f. -rtis » moarte. anteflexie si anteversie. an . de in ovum = ou. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. versum. / loop. [Lot. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. gr. m.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. Medicament cu aceasta proprie-tate. adj.] 1) Mis-care In sens anterior. / anteflexion. ANTIACID. adj. s. s.: blocante de canale calcice (v. [at. Tipuri de a.] Care calmeaza durerea. ascendentilor sai (a. / antenatal. / anterieur. hucid. la nivelul partii lor concave. ago-nistes = [uptdtor. m. f. / antalgic. adj. pi. ANTE PARTUM. an . helix = fpirald. de ia vertere = a wtoarce. f. / antalgique. 4) a. s. Sin. ansae. / anteposition. baima. care con-serva curbura sa normala. oxys = acm. [Lat. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. [Lat. eventualitate practic imposibila. a carui presiune scade In tesuturi. 2) Care se produce de la un moment dat. \Lut. de ia phyeia = a create. / anox(a)emia. pi. / anterograde. n. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel.priy. f. 7) a. [Lot. / avant-bras. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. / anoxemie.ANOVULATIE ANOVULATIE. s. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. s. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. f. a. 2) A. axul corpului uterin. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii.

s. de (a anticipare = a o (ua Inainte. s.. adj. ANTIBIOTIC. la ergein = a.. [at.: heparina.. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. Substante care inhiba coagularea plasmatica. IX. concep^ie.. andros = bCa-bat. -euse. de (a angere = a strange. ANTICIPATIE. s. [Cjr. adj. -e.: antivitamine K. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. ANTIANDROGEN. s. Sinteza factorilor II. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. / antibiotics therapy. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. anti = contra. m. m. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. f. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. antimitotic (2).] 1) Care se opune vietii. / anticoagulant. [Cfr. macrolide. / antibiogram. canal de calciu. rifampicine. s. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. anti = contra. cu anticorpii. nitroimidazoli.. antitubercu-loase. anti = contra. ANTIBACTERIAN. [Qr. ANTICANCEROS. gennan = a produce. V. ergein = a [ucra. adj. n. rhythmus. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. sunt grupate In familii: betalactamine. -enne. adj. n. anti = contra. anti = contra.. *midriatice si antiparkinsoniene. adj. m... si nu a actiunii clinice. / anticholinergique. bias = viatd. anti = contra. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. dim. m. derivati de oxichinoleina. / antibiotic. / anti-anticorps. Pe baza efectelor celulare. -e.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. antiseptic. therapeia = trata-ment.. conceptio. [Qr. / anticonvulsivant. ANTICONCEPTIONAL. / anticipation. gramma = insc. / antibiotique.. tetracicline. m. V. s. f.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. VII. din aceasta cauza. spanioia amarillo = galften. Cat. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. dezinfectant. contraceptiv. o. In ultima perioada. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. ca si a analogilor sintetici ai acestora. deci. n. determinate de *alergie. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace.. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. [Cfr. / antiagregant. adj. glico-peptide. V.. s. si antibiotic.. ANTICONVULSIVANT.. aati = contra. adj. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. ANTIALERGIC.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. Datorita acestor proprietati.. f. / antiangineux. anti = contra. In prezent. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. A. [Qr. m. ex. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. / antiallergique.] Care se opune *febrei galbene. adj. in vitro sau in vivo. anti = contra. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. de (a therapeuein = a ingriji. s. mecanismut de actiune si efectele clinice. pulmonare sau sanguine.. adj. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. ANTICODON. si X ai coagularii este. careia Ti afecteaza cinetica. polipeptide. m. n.re.. df. -onis = anticipatie. adj.priv. anti = contra. s. bias = viata. [Cjr. ankein = a sugru-ffia. (^r. Ex. Sin. / anticipation. canal de sodiu. n. cuta-nate. s. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. anti = contra. ANTIARITMIC. -ina. alterata. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. n. adj. Int.. In scop terapeutic.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. angina = sufocare. anti = contra. n. / polypeptide antibiotics. cra6. / antiandrogen. al!os = aitui ergon = iiicru.. [Cjr. adj. anti = contra. / antibiotherapie. -elle. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. s. [Cfr.. anti = contra. m. -onis = grcw\ ditate. / antineoplastic. aggregare = a aduna [a un ioc. s.. [Cjr. [Qr. *antiemetice. d) o serie de inhibitori de calciu. / antisludge.oagulare = a In-cfiega. adj. s. / anticoagulant. s. adj. ANTICOAGULANT.. s. [at. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. *gramicidina si *polimixinele. adj... [Cjr. antisecretorii gastrice. r. ANTIANGINOS. antifungice. m. n. a. / antibacterien. -euse.. s. s. s. s. pentru unitatile medicale mari. pi. n. actiune.rie. adj. khole = 6iia. capere = a [ua). ANTIBIOGRAMA. / anticodon. s. s-au dezvoltat a. adj. canal de potasiu.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. / antianginal.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. adj. In functie de formula chimica. de [a baktcria = fiaston.. / anticholinergic. adj. prezinta. ANTI-ANTICORP. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. adj. oner.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. s. 2) o substanta naturala care circula In sange. Prin a. bakterion. n. adj. adj.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. s. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. antibiomimetice. \Gjr. antimitotice. Anticolinergic.] 1) Care previne *sarcina. contraceptive. a coagula. f. fata de "heparina. V. a. / antiantibody.: medicament a. si antiulceros.\ V.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. / anticonceptive. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). care permite determinarea sensibilitatii. / anticancereux. se disting patru grupe de a.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. gr. adj. s. (at. convul173 . / antiallergic. / antiamaril. adj. a anticipa (ante = Inainte. s. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. anti = contra. s.. / antiarrhythmic. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. f. [Qr. m. [Lot. bias = viafd. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. sou gr. V. -cri = roc. anticoagulante circulante. cancer. s. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. / antiarythmique. (at. m. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. m. adj. s. V. n. m. n. m. s. de. corpus. / anticonceptionnel.. ANTIAMARIL. [at. / antiamaril. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. sunt utilizate ca *spasmolitice. m. anti = contra. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). s. amino-glicozide. / antiandrogene.. de sin-teza. s. s.. / antibacterial. [at. / antiepileptic drug. ANTIAGREGANT. ANTIBIOTERAPIE.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. adj. / anticodon. / antibiogramme. anti = contra. s. s. anticipatio. [Cjr. m. a .. a sufoca.

tii yorl^ 1S6S-1943. si Int. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). nici plasmodtar. 16) austri-ac. responsabil de for*imunitatii. 9) A. A.ditina m 1930. precipitant. Abrev. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. foarte eficace. 5) A. Diversitatea a. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. antimuschi noted.) specificitate deplina si. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. c. anticelular. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. fata WO-1950. "test Coombs etc. patoiog fi seroiog de engine.: reagina (v. destinat sa suprime crizele comitiale. acidifiere.) Substanta specifica. A.[ pentm A. / antibody. (sau de a. urmare a sarcinii incompati-bile). Nu exista a. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies.: ACAN. A. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. natural.. hepa-tita cronica activa. Combinarea unui a. v. 10) A. 11) A.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice.] 1) Despre un medicament (. de la convellere = a zdmncma. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. 20) A. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. Familie foarte eterogena de barbitalul. cu aceasta. m. s. Karl Landsteiaer. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. premiut 9{p6e. Sin. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. IgG care se leaga de A. 2) A.). a. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina.Q. bodies. Titruri crescute de a. Forssmann. m. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. Rh. de natura proteica. 7) A. / anticorps. A. reaginic. mononucleoza inreactii antigen-a. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule.} Tip de a.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). care precipita cu antigenul.i 9{e. A. -oris c corp. iar a. Sin. a. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. hibrid. este in curs. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. antieritro-citar. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. care reactioneaza cu o enzima data. este enorma. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. Producerea de a. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener.). prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. profesor dt medicinci interna la 'Vima. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. 17) fizwio-gie. citotoxic. 8) A.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. Donath. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. perfect. termolabil. a. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. In primul proteolitic (tripsina). fie stimularea functiei celulare. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. Ex./me. f. anticorpi. apartin Indeosebi IgG. ca si implicatiile In patologie. reagina. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. variatiile de temperatura. A. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. A. imuno-precipitare. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. anticorpi anticardiolipina. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. de aceea. v. thyroxin antibodies. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. corpus. t. monoclonal! (v. 4) A. fara a modifica func. utilizati experimental (a. 15) A. fata de azurofile. [Qr. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. deocamdata fiind ANTICORP. anticelula parietala gastrica. A. pana la denaturare. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. cu specificitate dubia. 19) A. anti = contra. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. benzodiazepinele. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. s. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. c. anti-TPO. s. 13) A. antimiocard. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. A. varietate de a. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . m. fenitoina. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. / reagin. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. Anticorp care. proteinele mem-branei interne mitocondnale. A. 12) A. perinucleah (p-ACAN) . V. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. 3) A. Au aplicatii albuminos (plasma). ciroza. Abrev. 6) A. 18) A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. antitireoglobu-lina) antienzima. reactie In mediu gen. Sin. Se recurge la hepatita cronica activa. A. antimitocondrie. a. midic anstriac.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. celular. umoral. sclerodermie. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. Prezenta In circulate a a.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. antiinsulina apar Basedow-Graves. strict identici. ori ca complement. nare a hematiilor de oaie. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies.: a. fectioasa etc. de importanta exceptionala. 14) A. care apar doar In conditii speciale. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune.). \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. a. in vivo sau in vitro.: a. Inventarierea aces-tora *epilepsie. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni.

cu actiune puternica dar de scurta durata. / antifibrinolytic [Qr. CA 50 si markeri tumorali. [Cfr. ANTIFIBRINOLITIC. V. adj. anti = contra. ANTIENZIMA. m.9 / antigene CA 19. Abrev. [Cfr. s. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. / anti-emetique.. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). s. impuls.} A. de. m. n. Sin.9. [at. diouretikos = care. carcinoembrionar. la phlox. m. ubicuitar. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. gr. ant'i = contra. proft-SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. utilizabil In urmarirea acestor tumori.: solutie apoasa. varsaturi.9 si markeri tumorali. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza..9 / CA 19. anti = contra. a. markeri tumorali. / antigene.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. deoarece con-tine a. zym = ferment. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. ANTIGEN CA 15. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. adj. m. V. A. s. 5) A. CA 19. 2) In homeopatie. ANTIEMETIC. de ia anti = contra. n. antifongique. n. si chelator. s. adj. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. s. / anti(o)estrogen. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen.. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. s.. / antidromic. (v. sou phlegein = a ardf. V. In terapeutica. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). prin administrare intravenoasa.. fungus = ciu-perca..: 1) A. antigeni fetali. s.4 / CA 72. m. s. s. s.9 antigen. / antiemetic. Ex. Hbs Australia (v.4 / antigene CA 72..). nu sunt straini pentru subiectui respectiv. Abrev.. deci. asigurand rezistenta la boala. care dez-volta o imunitate de protectie. s. de. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. 1868-1947. V.az. en = in. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). antidromein = a merge. m. gt'.4 antigen. ANTIGEN CA 72.: ACE. / antiphlogistic. In continuare si atte tipuri de antigeni. Nu este riguros specific. / anti-oestrogene.: antivomitiv (v. pot fi utilizate ca *antimitotice. A. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. V. dromos = cursa. pentru care nu este strict specific.} 1) Care se opune *fibrinolizei. V. ai aceluiasi individ. Este prezent In majoritatea organelor. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. m. ANTIESTROGEN. phlogistos = infiamaflii. vasopresina..5 ng/ml.] Sin. \John Forssman.: antimicotic (v. / antienzyme.: homeodot. [Cjr. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. Cel mai important a. Sin. adj. ANTIFOLIC. In continuare.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. yatolog si imumiog suedes. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. m. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. / antidote. favorize. Denumire generica a unei serii de a. utilizabil pentru supravegherea acestora. substante toxice etc. oistros = dbrintd. In raport cu care este mai putin specific. a. markeri tumorali. avand efect de scadere a debi-tului urinar. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. ANTIDIURETIC. adj. [a. ANTIDOT. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. drum. / antiphlogistique. 3) A. s. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. / antifolique. adj..: a. V. adj. drojdie. colorectale si gas-trice. antigeni. anti = contra. CEA (engl. adj.. virusuri. A. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). Casoni sau a. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. m. ANTIFUNGIC. / antienzyme. Cateva tipuri de a. lytikos = care. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. de la lyein = a distruge. sou [at. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. 4) A. / antifungique. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. / antifibrinolytique.). gennan = a produce.). / antidromique. ca si a. gennan = o produce. Ex. este 'tamoxifenul. df. gr. ANTIDROMIC. V. identificat la numeroase spedi de plante si animate.tl urinare. / antigen. a. distruge. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. Diferiti a. adj. anti = contra. f. [Cfr. adj. n.. celule sau proteine straine. sunt extrem de diverse: bacterii. DEX. adj. s. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. emetikos = care produce. adj. bio-chimic sau farmacologic.a. n. markeri tumorali. n. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. anti = wntra.). antigen CA 19. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. \Qr. anti = contra.. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. ANTIGEN CA 19.. Obs. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. Termen actualmente desuet. [Qr. m.. [Qr.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. s.] 1) Care diminueaza secretia urinara. reflex axonic. n.). Sursele de a.: pi. {Cjr. V. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. w direcfie opusd. Ex. fibra = fi6rd/ -ina. adj. iat. [Qr. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal.). asocial cancerelor digestive si ovariene. emein = a romita. / antidiuretic. adj. A. tract respirator). sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. / antifungal.. emeficus. unii a. 2) A. s. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. s. a. s. hidatic. adj. / antidote. dar si a altor cancere (gastric. protectiv. V. anti = contra. / folic acid antagonist. dar nu 175 .: antiinflamator (v. cf. adj. iat. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. anti = contra. phlogos = fiacdra. glicoproteic asocial cancerului de san. s.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. ia diourem -« a urina.: HBs.] Substanta sau celula straine orga-nismului. dotos = dot. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. utilizati ca *markeri tumorali. A. chimic. care. f.3 / CA 15. printr-un mecanism fizic. ANTIFLOGISTIC. m. / antidiuretique. s. s.] Sin. antidotum = anticfot. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. V.3 / antigene CA 15.3 antigen. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate.] Termen desuet.. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen.

In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. B. markeri tumorali. C (nucleoproteici . ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. A. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. A. a. t. grup tisular. Detectia a. Dozarea a. In functie de linia genetica. V. A2. p. histocompatibi-litate. au In comun unui sau mai multi *epitopi. V. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. h. prostatita sau infarctui prostatic. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. dar difera de la individ la individ. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat.: aloantigeni. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. r. fetali). eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. in caz con-trar se produce *rejetul. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. A. Acesti a. si sistem HLA. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. {'Lngi. p. Sistem bine definit de a. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. Cei doi a. F. V. In mod normal. are o serie de aplicatii practice. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. V. F.).: sistemul ABO. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. B.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. ex. de h. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. cu exceptia oilor. hepatitis B = fie. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. t. s. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. sistem HLA. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens.: anti-geni de transplantare. Markeri tumorali. Ex. grupati In 'sistemul HLA. V. Sin. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. este secretat In mod normal. A. s. Ca urmare. complex major de histocompatibilitate.: a.. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. existenti la indivizi identici genetic. ['Eng[. A. neuraminidazici'. homogrefa. In cazul rejetului. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. ca hiperplazia prostatica. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. A tost descrisa. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. Natura a. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. V. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. o gamafetoproteina. tipic fiind *antigenul Forssman. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. a.M) si sub-tipurile A (a. V.] V. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. sunt Inruditi cu a. nu declanseaza reactii de *rejet. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. pentru care. timp de eel putin 20 de generatii. V. Astfel. A. A. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. A. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). leucoplachetari sau tisulari. A. Cei mai importanti a. a. Reactia Incrucisata a a. hepatita B. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. de asemenea.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm..: PSA. Sin. Ex. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. prezent In celulele canceroase. core = ce-ntru. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. la fetus. g. cum sunt gemenii monozigoti. s. transsexualism. de ex. carcinoembrionar. cu M.ANTIGEN HBc si In sange. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. rejet. A. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. de h. ei dau reactii Incrudsate. 34 kDa). hepatitis B = fiepatita B. Cei mai importanti a. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. Ex. hemaglutininici . t. A. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. apoi In alte cancere. cu patru gene alele majors (A1. markeri tumorali. t. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism.titd B. carcinofetal glial etc. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. o. x: sunt extrem de imuno- . A. Prezenta acestui a. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. V. si antigeni heterofili. a. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. colita).] V. antigen tisular. identici.N).pa. surface = suprafata. A.: antigeni de histocompatibilitate (v. Abrev. Sin. t. ffit&z. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului.NP. hepatita B. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care.: a. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. indue raspunsul imun al organismului gazda. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. *a. Unii dintre acesti a. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni.H. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. initial In cancerul de colon. sistem HLA. A. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. care se gasesc la specii diferite. 0 serie de glicoproteine care. V. (LCA. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. A. exista numai la embrion. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). ai proteinelor matricei . hepatita B. A. A. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. eritrocitari ai sistemului ABO. gluddici. In caz de transplant Intre specii diferite. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. prezent In toate celulele organismului. h. A. Ex. Primele trei gene codeaza a.

mitomicina. c) alchilante (ciclofosfamida. [Cfr.] V. s. antimitotic (2). n. scflin6a. f. adj.: antipaludic (v. m. genos = Man. exercita un efect *antiinflamator.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. exprimandu-se In maniera dominanta.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. s.). cu actiune lenta. mitozd.. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. f. f. iat. Cei mai cunoscuti a. se utilizeaza medicamente cu actiune a. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. sunt: "vitamina C. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. n. doua grupe de a. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. de ia plassein = a forma. indemna. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. / antineoplastic. / antiperistalsis. s. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului.. astfel.. Se disting doua mari grupe de a. / antimitotique. [at. In acest caz nu se genereazai anticorpi.. ia hormaein = a. s. V. / antihistaminic.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. [Ofr.. anti = contra. / antipaludique. adj.vincristina. proliferarea celulara. / antimetabolite. ANTIHISTAMINIC.: anticanceros.. / antiparkinsonian. s. / antigout drug. s. / anti-genicity. m. oxys = acni.. guta = picdturd. s. ANTIMONIU. s. se grupeaza In *antifolice.. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. adj. m.. Sin. n. \Cjr. adj. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. ANTINEOPLAZIC. hormon = e^citat. / antimony. neos = mm plasis = modeiwe.antracicline. m. / antioxidant. mitos = a^d. / antimycotic.). 3) In oncologie. m. exclusiv sau nu. vinblastina.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. Ingestia compusilor de a. Mutatiile sale sunt recesive. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata.. 2) In general.. f. ANTIOXIDANT. tesutu-lui sau celulelor tinta. Se disting trei grupe de a. mala aria = aer ran. anti = contra. medic engitz. ANTIMITOTIC. / anti-globulin. V. s.. / antihistaminique.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. [Gr. adj. de gena recesiva a cancerului. de ia gr. fir. m. antiulceros si receptori H. s. s.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. \Qr. adj. [^r. / antimycotique. adj. V. In tratamentui gutei. adj.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. ai addului paraaminobenzoic. de [a globus = glob. s. utilizata uneori. / anti-inflammatory. 0 serie de antagonist! H. a tJfcita. n. m. grupe sanguine. s.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. anti = contra. Tipuri de a. Ex. A. rareori expunerea industriala. gene-ra^ie. m. s. -ind. -enne. m. s. ANTIMETABOLIT.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. ANTIONCOGENA. ANTIMICOTIC. anti = contra. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. \Cfr. de interes medical. de tipul cimetidinei si ranitidinei. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). Este cazul *heterogrefei. 2) Medicament utilizat. [Cfr. gentian = a produce. s. s. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. urmaf. n. de unde denumirea Inselatoare. sai naturali. adj. [Qr. / antipaludian. ANTIPALUDIC.. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. myketos = ciuperca. s. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia.. m. din or. ANT1PERISTALTISM. metahaHein = a. metotrexat).. ANTIGUTOS. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. [Cfr. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite.antifolice (aminopterina. ia-crimd. / antionco-gene.: antimalaric. adj. adj. / antin6oplasique. ANTIGENICITATE. tumor supresor gene. / antioxydant. De aceea. a mode[a. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. m. b) Antagonistii receptorilor H. caroten). agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. / anti-oncogene. anti = contra. aman-tadina si bromocriptina). s. adj. anti = contra. m. f.. b) a. iat. antipirimidine (fluorouracil). In acest scop. s. anti = contra. peristaltikos = care are pro177 . s. test Coombs. helmins.: vermifug (v.] Gena supresoare a cancerului. / antimalarique. / antihormone. s. declansand reactii puternice de *rejet. m. ANTIHELMINTIC. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. s. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. tumord. s. anti = contra. cisplatin). [Cfr. adj. adj. ANTIGLOBULINA. antimonium. s. actionand asupra organismului... 2) Agent (substanta chimica. / anti-inflammatoire. Unele a. / antig6nicit6. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. / antim6tabolite. *vitamina E si beta-carotenul (v. 1755-1S24. [Cfr. histos = t&sdturd.] ElementuI 51. antiestrogeni) etc. ANTIMALARIC. ANTIPARKINSONIAN. adj. s. Hi si H^. m.. adj. anti = centra. s. adj. d) antibiotice . it.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. [at. radical liber. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. anti = contra. Organismul poseda a. [Lot. 2) A. s. s.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. / antiglobuline. n.: *schizonticide si *gametodde. dimpo-triva. / antimitotic. sin.. Ca efect secundar. s. anti = contra. din TLvul Mediu c. [Cfr. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). Sin. / antiperistaltisme.. antineoplazic. [Cjr. n. globulus.. se. n. m. 'antipirimidinice si *azaserina. anti = contra. s. / anthelminthic. adj.. in iimba [at. adj. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. antipurine (mereaptopurina). / antimoine. anti = contra.] Sin.. ANTIINFLAMATOR. pa/us. adj. *antipurinice. -euse. -ind. [Cfr. s. dim. In cancere sau In leucemii. -e. anti = contra. deci. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. [Cfr. *acid orotic).. n. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si.. mykes. / antimalarial. slimmi = o?(ld de. (ex. f) hormoni (androgeni.u humor = umoare.. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina.: a) enzime . / anthelminthique. anti-moniu. adj.: antifungic.. bleomicina. n.: sulfamidele sunt a. {Cjr. se disting. f. de. s. James Apotheker Parkinson. Sb (stibiu). sau gennan = a produce. ANTIHORMON.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. aithmid.. anti = contra. f. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . m. s.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. / anti-hormone. / antigoutteux. b) antimetaboliti .asparaginaza. anti = contra. adj.. adj. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. onkos = masd. actinomidna. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia.. n. m. -inthos = wemie. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. / antiparkinsonien. imunoglobulina. anti = contra. Sin..esut.] Sin. adj.

] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse.. fie simultan. adj. anti = contra. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. / antiplaquettaire. care este utilizata si ca imunodepresor. ritonavir). m. In acest caz. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. f. {Cjr.-antitripsina (v. s. administrate per os.r. m. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. oxygenlabile. s.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. V. n. si al lui Frey..: *vaccin a. serum = ze. plasma = odiect mod. / antipsychia-try. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. plaqiiette. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina.] Enzima sanguina care. Prin extensie. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. sepsis = putrefacfie. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. s. s.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. C si G) care poseda antigenul corespondent. otrara. stalsis = comprimare. m..] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. anti = contra. s. s. [at. Conform a. adj. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. s. n. . [Gr. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. s. obtinuti prin inocularea acestui antigen. psykhe = svflet. societatea este bol-nava. -ism. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). [Gr. span = a trage. ANTITRAGUS. de [a pyres-sein = a ave. [Qr. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. f. stroptos = rasucit. Actiunea a. tragus.). adj. / antirabique. adj. ANTITERMIC. a. -aza. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. [Gr. / antipyrimidique. s. / antiseptique. n. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. 2) Antiser purificat. s. / antitragus. scut. Abrev. / antiprotease. anti = contra. / antiretroviral. NA: antitragus. / anti-protease. \Cjr.. Sin. f. anti . / antifebrile. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni.: aspirina. m.] Sin. s. gr. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica.: spasmolitic (v. n. A. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. (at. de 60-70°C. pentru alfa. [Gr.: imunoser. / purine antagonist. pyrctikos = fibril. [at. adj.: indinavir. febrifug.. adj. a pe-tici.. adj. 2) Substanta chimica. de.. de [a toxon = sageatd. ANTIPURINIC. si test ASLO. s. A. A. adj. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. / antisepsis.e. / antitoxic. / antithyroidien. n. [Qr. s. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare.. / antiport. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. / spasmolytic. / antiseptic. / spasmolytique. adj. -ale.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A.} Proeminenta a lobului urecnii. s. psykhe = suflet. s. ticlopidina. / antiserum. s. portare = a purta. d. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei.tea de. f.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTIRETROVIRAL. adj. [at. / antitragus. \Gjr. [Gr. 0 prwine din tenne-nul eng[. s. n. adj. sterilizare. V. scptikos = putrezit.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. s. de [a gr.. ANTIPLACHETAR. infecpie. A. izolat din pancreas. anti = contra. mai mult sau mai putin specific. n. antifibrinolitic. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. anti = contra. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. 0 serie de a. [Qr. adj.: medicament antihistaminic. / antiprurigineux. ANTIPLASMINA. ANTIPIRETIC. adj. m. de baza este mercaptopurina. [at. / antiport.: antipiretic (v. adj. virus = venin.. / pirimidine antagonists. / antithyroid. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. ANTIPSIHOTIC.. -enne. anti = contra. / antipruritic. adj. f. duodenal este Insotit de voma. s. anti = contra. adj. neuroleptic. este un test indirect. De asemenea. f. [Qr. A. adica introducerea de anticorpi deja produsi. a se contracta.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. n. tetanos. / antipyretic. / antipsychotique. opusa si posterioara 'tragusu-lui. prescrisa In infectia 178 a.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. de. tragos = copra. s. -aux. Ex. {Cjr. ANTIPRURIGINOS. s.: botulism.. iatreia = vw-decare. [at. ANTIPORT. se opune disolutiei *cheagului. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. lysis = du-trugere. si asepsie. V. / antitoxin. anti = contra. protos -= primui.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. s.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. s. f. Ex.} Sin. / antiplasmin. din o[andezd plaken = a carpi. [Gr. s. gr. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. Intr-un organism. adj. m.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. In cursul coagularii normale. receptor plachetar. ANTITIROIDIAN. ANTITOXIC.fi -ind. m. 2) Medicament cu acest efect. m. adj. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. a transporta. la lyein = a distmge. ANTIRABIC.. sau pe cale generala. s. n. anti = contra. de baza este fluorouracilul.. s. utilizat local. / antitoxique.contra. se mascara In unitati standardizate.. m.. / antitoxine. m. ANTIPSIHIATRIE. streptolizina 0.: antitermic. anti = contra. ANTISEPTIC. / antipurique. -ina. anti = contra. spasticus.. ANTISPASTIC. ANTIPIRIMIDINIC. Ex.ta. adj. fr. Var. priirigo. anti = contra. f. / antipsychiatrie. m. sunt distruse la temperaturi relativ mid. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. aplicabila pe tesuturile vii. adj. anti = contra.. s. s. retro = inapoi.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. \Cjr. [Cfr. V. ANTITOXINA. / antiplasmine. si antiagregant. ANTISER. contractie).] 1) Care suprima *pruritul. f.-ANTITRIPSINA.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. / antirabic. adj.. -inis == mdnCdrime. [at. s. anti = contra. la therme = cdld'urd.). ANTISEPSIE. s.: ASLO. adj.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. n. ae [a toxon = sageatd. dipiridamol. n. [at. ANTIPROTEAZA. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. / antiretroviral. anti = contra. anti = contra. f(^r. Dozarea a. A. fie secvential. s. a. \Gr. m. / antithermique. / antiplatelet.: ser a. anti = contra. / antipyretique. [Gr. sub forma de *pomada. spastikos = care trage induntru. adj. s. [Gr. s. adj. anti = contra. V. / antiserum. s. adj. A.). de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. ser imu-nizant. n. Sin. In. eidos = forma.cu HIV. thyreos = pavazd.. thermos = cold..ela. adj. / antipsychotic. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. Ex.. / antisepsie. bacteriostatica sau bactericida. s. anti = contra. f. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. -euse. n. s. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie.

s. / anthracosis. gandclovir s. s. antivenin. antracoza. /. In romaneste. anthrax. / anti-emetique ou anti-emetisant. poate fi fatal. ANTIVENIN. -ita. n. f. s. n. infec. e) a. sunt efidente si In alte tulbu-rari. dalac. ANTRECTOMIE. \Gjr. xenos = strain. anti = contra. f. antivenom.. ANTIVIRAL.: vacdnare a. / training.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. actionand prin competitie. / antixenique. / antiviral. / anthracoide. ANTRENAMENT. 2) Inflamatia antrului piloric. pentru atingerea unor performante. anthrax. m. ANTITUBERCULOS. 2) Substanta. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). s. \Cjr. Se disting: a) a.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. vomitare = a vdrsd. -ozd.: tumora a. s. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. de ex. / antromastoiditis. gr. ANTRAX. s. de la philein = a iu6i. -mo. Cdvitate. ulcus.. silex. adj. mecanic.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. gr. nerecomandata. / anthropophilie. s. tuberculiim = umfldturd mica. ANTRITA. s. antron = peftera. [Qr. prindpale sunt: izoniazida. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. Se formeaza Indeosebi In ficat. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. mastos = mametd. b) a. eidos = forma. n. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. si antromastoidita. duodeai = in nvmar de 12. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. Grupul de a. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. f.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. stoma.. / antivitamin. / antivenineux. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. Forme: a) a. m. s. m.). [Lot. f. f. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). adj. Sin. adj. etambutolul. antrum. -ind.). cele mai recente a. produs de reactie fibhnolitica. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. a. In vederea atin-gerii unui anumit scop. de amoniu. f. antrum. / antrite.] 1) Care se opune varsaturilor. adj. //. / antromastoldite. ANTIULCEROS. n. -ale. s. (at. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. VII. adj. [at. s. 2) Rezectia antrului piloric. anti = contra.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). / entraInement. determinand sinteza de factori II. s. c) a. V.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. n. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. adj. sau melanica. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. ammoniakon = sore. s.: antiemetic. / antithrombotic. f. / antiviral. [Cjr. s. vita = via^a. anti = contra. medicament dotate cu aceasta proprietate. adj. / antivenomous. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. / antiulcerative. -ids = piatra tare. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex..: gastroduodenos-tomie (v. s. IX. *a. [Cjr.: furuncul a. / anti-thrombin.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. 2) Medicament cu acest efect.: a. s. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. in. virus = otravd. anti = uni'a. edem malign) sau. / antituberculeux. / antrectomy. *interferon. anti = contra. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. / antixenic. Cat. anti = contra.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. b) a. gr. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. / antiulcereux. ANTIXENIC. se foloseste si expresia training autogen. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. f. \Cfr. / antithrombotique. dezvoltat dupa formarea fibrinei. cavitate.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. [. adj. s. / anthrax. n. [Gjr.. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces.: amantadina. / anthracosilieosis. mastoidiana. -aux. m. s. in. [at. sportiv. aciclovir. a.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. V. a. la duo-deni digitorum = de 12 de. s. \Cfr. entrainement. ca *rau de transport si *ve. a tori. eidos = forma. 3) Adaptare prin repetare si practica. s. -euse. n. / anthracoid. s. ///. f. gr. ektome = e. f. s. Ex. etionamida si streptomicina (primul a. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. s. adj. antrum. s. d) a. antron = peftera. s. izolat si sintetizat). consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. anthrax. de obicei. mai rar.. / anthrax. f. articular. [Lot. n.tie. Ex. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. s. / antivitamine. / antivenin. f. [Lat. f. f. produsa de Bacillus anthracis. Netratat. YQr. anti = contra. / antivenin. ANTIVITAMINA.. philia = atracpie. gr. gr. ANTROPOFILIE. A.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. -e. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace.?(cizie. pro-ces complex. / antituberculotic. thrombos = ctieag.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. a. [at.: anticoagulante orale (v. ANTROMASTOIDITA. [Qr.. ANTIVENINOS. -akos = car6une. / anthracose. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. Mai frecvent. adj. ain [at. adj. m. / antritis. / antrectomie. f. s. s.).: mineri). azidotimidina. s. [at. -atos = gurd} Sin. ANTITROMBOTIC. pirazinamida. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. charbon. adj.: carbune. •akos = carbuM. care este cofactor al *heparinei.Fr.. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. m. antron = peftera. V. f. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol).. voinismentelor. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. Ex. granit. cu forf-a. Cat. / antithrombine. [CfT. f. Indeosebi: *anticoagulante orale. neutralizand factorul X Stuart (v. [at. trahere = a trage. c) a. f. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. ANTRACOZA. Existenta a.. 179 . vacdn BCG. -oza. antrum. ANTRACOSILICOZA. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. ca si *antiplachetare. anti = contra. s. dideoxicitidina.. Ex. La om. -akos = citrBuM. cca'itate. [Gjr. adj. -euse. venenum = otravd. or. s.j V. -eris = rand. adj. pop. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. anti = contra. ANTIVOMITIV. -euse. adj. anti = centra. -akos = carSune.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. Sin. dar si In alte organe. adj.. reeducare func-tionala a unei articulatii. / gastroduodenostomy. Sin. Ex.tij. vipere) sau insecte. autogen (v. se pare ca este vorba de antracosilicoza.] 1) Care se opune ulcerului. [Lot. factori de coagulare): d) a. s. afiTivwi de. antron = peftera. / anthracosilicose. pure este controversata. anthropos = om.ge. anthrax. / antroduodenostomie. cavitate. rifampicina. / anthropophilia. El provine. [Qr. IV. A. s. [at. ANTRODUODENOSTOMIE. [(fr. ANTRACOID. s.] Care se opune substantelor straine organismului. -ita. / antiemetic. [Gfr.

apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. gr. mafini. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. / anus. V tab. anat. anthropos = am.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. definitiva) a materiilor fecale. Nelinistea. / anthropogenesis. Se dis-ting: 1) a.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. / antre. [Qr.. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. cavitate voluminoasa. f. vestibulara reprezinta o forma de a. s. a. 2) A.: mica tuberozitate gastrica. [Lot. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei.. fiinta umana. prin obstructia ureterelor. / annuloplastie. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. portiunea joasa. anat -artere. de. / anthropozoonosis. Ex. anus contra naturii. 3) A. in timp si spatiu. 2) A. / anthropologie. de regula. tab. s. In necroze cortical-renale. uneori criza de angina pectorala sau de astm).\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. skopos = o6seniator. f. si anus artificial. / anuria [Cjr. [Lot. / aortography. cu o subfaza euhominina. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. de [a plassein = a modela. de la. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum).] Stiinta care are ca obiect studiul originii. m. cavitate. s. cultu-rala sau eInologia .are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. osoasa sau viscerala. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). metron = mafura. gennun = a produce. antra. f. / anthropozoonose. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. renala. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. Sin. antron •= pefterd. gr. anat. Reversul a.(NA: antrum pyloricum).om. -os = aer. vulvovaginal sau vestibular. anxietas. AORTA DESCENDENTA (v. In mod accidental. f. somatica sau fizica . ouron •= urina. anxius = neliniftit. -atis = neliniste. cu sistem (ex. V. / proctoscope. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. si oligurie. f. s. In a. s. Ex. obstructiva. Orificiu anormal la nivelul intestinului. T. s. s. s. de la skopein = a wdea. / apparatus (1). 2) A. s. s. distruge. adj.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. APARAT. n. tab. n. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. / anthropogenfese. s. postrenala. 4) A. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. m. f. ANUS. f. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. gr. f. antron = pefterd. ANTROTOMIE. Termenul poate fi sin. s. adj. s. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. pi... f. m. / anus. s. a. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. s. Militate. / anthropomorphism. Patologic. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. priii pnsrr-a acestora. n.are ca obiect studiul variatiilor.: a. . de. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. ANTRU. a caracteristidlor morfologice ale omului. / antrotomy. s. s.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. m. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. prerenala. zoon = animai. [Cjr. [Lot. ANTROPOZOONOZA. artere. Ex. / anxiety. V. artificial).] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. device (2). / antrotomie. la temneia = a taia. este zoomorfismul. tome = taiere. poate fi ectopic.] Cavitate natu-rala. logos = stiinfa. f. gr. aorte. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. adj. A. / anthropometry. Importante: 1) A. anthropos = om.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). anus = fezut. *a.] V. vezical. / anthropology. / anthropomorphisme. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale.. [Cjr. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. / anxiogene. NA. AORTOGRAFIE.artere. AORTA. ANUSCOP. imthropos = om. anthropos . ri. antrum. nosos -fioaid. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. aniilus ^~. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. s. s. Initial. se deosebesc o faza subumana si o alta umana.. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. / appareil. s. anxius = netiniftit. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. [Qr. care apare In caz de leziuni vestibulare..iiniftiti cMnuit. a forma. tegumente palide. A. In formele severe. V. [Lat. f. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. s. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. de un *a. s. de fapt. {Cfr.: sistem digestiv). la lyein . dar imperforat. a.: proctoscop. / anxiete. ANXIETATE. ANTROPOMORFISM. / anxiogenic. / artere aorte / aorta. / anxiolytic. care comunicS cu duodenul prin pilor. imperforat (cu persistenta. s. s. morphe = forma. lylikos = care. de.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. [Lat. / aortographie. s. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. aproape orizontala a stomacului.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. fec-piune. ANXIOGEN. / annuloplasty.priv. f. [[at. . de cauza strict renala etc. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. cu sediu variabil. s. prin prezenta unui bloca.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. de agitatie. f. ANTROPOLOGIE.. [Lot. on . / anxiolytique. m. lucruri sau procese. anthropos = om. [Gfr. d<. gr. genesis = pwdncere. -on = aer. f. f. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. permite derivarea totala (si. digestiv. In doza mare. s. s. ANURIE. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus.. apparatus = instmmente.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. frecvent un calcul. angionecrotica. Dupa unii specialist!. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat).inel. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. adj. [Lot. ANTROPOMETRIE. 5) A. graphein = a fcrie. i anuscope. V. n. locomotor etc. cfiinuit. Ca anxius = ne. Insotit de o stare de rau.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. a mersului biped. aorta toracica. [tjr. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. s-a presupus ca factorul primar al a. ANULOPLASTIE.: anus. anus = fezut. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. m.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. f. [Lot.artere. cinnuit'i gr. / anthropometrie. proprietati hipnotice. plastos = modelat.: *arboviroza.. aorte. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. tab. f. forme si Insusiri omenesti. / antrum.a distmge. / anurie. Indeosebi din cadrul . piloric sau pilo. biologies. a fost dezvoltarea creierului. anat. s. Sin.. cu aer. antrum.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A.. NA: antrum. s. transpi-ratii red. a. ca factor prim. al cailor urinare. ANXIOLITIC. respirator. a e^wnina. A. s. n. f.

aqua = apa. s. corector progresiv. APATIC.. / eau. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~.cfiere. cloroapatita. si macula densa. / appendicectomy. mediu de dispersie. In mod normal. appendices. a. m.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur.. inertie psihica. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. S0^~. cu formula chimica D^O. [Lot. apa libera. In general. 'antiseptic oxidant utilizat. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. / apathy. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. s. cat si m patologie. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. [Lot.. Caracterul de *dipol al moleculei de a. *a. APA. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). este necesara In reactiile de hidroliza. -ids = adaos. fara aderente. este mobil si liber. a.clorul. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. a. Termen generic pentru orice 'proteza. s. a .. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). 181 . avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. APENDICE. V. adj. mai mult sau mai putin . dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. in functie de compozitie. a. pathos = afecfiune. supGment. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. La acest nivel. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. Fractiune a a. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. A. APAREUNIE. o -priv. [Lot./me. [CJT. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. a. ?n tesuturi. A.. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. uneori. de suspensie. sunt usor radioactive. s. NA: appendix. Proportia de a. pathos = afecfiune. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale.). G. natu-rale saline. / aqueduct. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. Unele a. are rol de . s. {Qr. K^ Li^ Mg2".} Caracterizat prin 'apatie. a. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. eficacitatea unei a. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. cu formula chimica H. X poate fi simultan . 18. m. Submucoasa a. APEDUCT (aqueduct). m. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. s.. 1843-1926. appendix.re.matricea vietii". m. / apatite. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. In functie de compozitia lor. muscle guarding.: hipotiroidie.priv. pelvipedios. f. V. s. "orteza sau. apa legata. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. pureune = tmpe. PO^' si cationilor Na4. ortopedic. [Camillo Golgi. v. / apareunie. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. de. / aqueduc. a.. s. g. APA GREA / eau lourde / heavy water. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. pi.] Principalul constituent al organismelor vii. duc-tus = ducere. n.. In toaleta plagilor. dt la. a . s.. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. \Qr. Fe2^. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. transformandu-le In produse de se-cretie. respectiv. APA LEGATA / eau liee / bound water. / appendicectomie. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). / apareunia. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. [Lot. Datorita rolului a. m. pe de alta parte. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. appendage. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. A. prof&sor [a 1'avia. s. de unde etimologia termenului.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. f. adj. A. f. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). NA: aqueductus. / appendix. a. contractura abdominala. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. aqua = apa. f. V. la ducttire = a conduce. \Qr. dementa etc. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). fluorul si radicalul hidroxil (OH). / appendice. De aid. 3) Macula densa.priv. i s-au mai atribuit si alte roluri. f. Actiunea terapeutica a a. A.0 si M. / apatite. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. aqueductus. Ca2+. cantitatea de a.: a. Fractiune a a. apatheia. Rolurile principale ale a. -ids = adaos. In solutii putin concentrate. Ex. f.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism.duina in 1906.} In anatomie. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. constituit din vezicule si sacule. pe de o parte. m. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. APENDICECTOMIE. f. f.. aparat gipsat. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. a. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). S. s. APAT1E. sunt utilizate ca a. 2) In acceptiune curenta. fiind denumita . la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. / apathetic. pi. A. diverticul cecal vermiform. A. / apathie. APA LIBERA / eau libre / free water. v. f. m. fustolog Italian. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). H^O. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. s. jambier (orteza jambiera). din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. APATITA. n. G. s. mai mult sau mai putin flectat. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. Exista o mare diversitate de a. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular.016. / apathique. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). hipertensiune intracraniana. appendectomy. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). appendix.. / water.. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite.

de. apo = in afard. Suprafata a. prin excitarea zonelor reflexogene. s. -ids = adaos. ascendent. s. de. pi. acuta. s. nu este corect. f. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. In continuare. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. toxica.: glanda mamara.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. dt la lyem = a distru. f.. 12) A. de vagin. s. / apex. 11) A. s. A. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. arret respiratoire / apn(o)ea. inflamatie latenta. / apoferritin. ektome = e^cizie. pi. 6) A. supCiment. 2) A. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. [Cfr. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. \Qr. [Cjr. n. v.. f. proces supurativ al apendicelui. avea. partea opusa fiind suprafata bazala. Multiple forme: 1) A.: 1) A. / apyrogenic. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. / aplasie.] Termen care. a priv. / apnee. germinala. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. APIRETOGEN. pyretos = fe6raf gennan = a produce. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. lombara. f.. Termenul apirogen. Var. Ex. varf. 13) A. f. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. s. f. f.. Sin. 7) A. apex. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. ia pnein = a wpwa. NA: apex. f. gr. mecanica. holocrin. pulmonara. medulara. perforata.priv. f. adj. {Cjr. abcedanta. A. APODIE. plasis = moddarc..\ Oprire temporara a respiratiei. [Qr. s.. [Gfr.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. la plasseia = a forma. 9) A. larvata. supdment. cu[me} Extremitate. / appendicite. / apyrexia.). apo = in afara. n.. -ita. / aplasia. / apophysis. s. dentara. [Lot. s. APICAL. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. cuime. s. 5) A. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. m. 2) A. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. adj. 4) A. / apoferritine.} Referitor la varful unei celule. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. APOENZIMA. fe6nl. processus. -aux.. a .d. -ids = varf. cu apendice aparent normal. / apicolyse. apices. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. / apocrine. reflexa. s. -ale. s. / apexocardiogram. NA: dens axis. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. 5) A. hiperplazica. -ids = varf. s. s. m. / apoenzyme.priv. n. adj. f. s. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. supurata. cuime. en . kar-dia = inimo. . consecutiv unor infectii cronice paro-dontale.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. gr. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. pentru apexocardiograma (v. atrofica. s. foliculara. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. care prezinta un caracter imperios. -ids = vdrf. [Lot.priv. 4) A. Forme: 1) A. a.: boala Alstrom-Leber (v. ke]e = fie-mie. f. A. (at. Proces conico-cilindric. gangrenoasa. a .. apex. [Cat. n. NA: processus articularis. s. apex. apo = in afara. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. APNEE. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. V. complicatie a unei apendi-cite acute. lipsa congenitala a vagi-nului. NA: processus coronoideus ulnae. APOCRIN. 3) A. totals sau partiala a germenilor dentari. / apyretog6ne.: apexograma. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. s.: solutie a. f. f. prin decolare pleuro-parietala. pyretikos = j~e. / apyrexie. APOFIZA. tumora. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. APENDICITA. apendice In pozitie anormala. [Lot. f. cronica.. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. fidro. processi (lat). APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. care separa epiteliul de alte tesuturi. pelviana. apex. si holoenzima. a . APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. APEX. proces iritativ apendicular.. / appetite. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. V. retroce-cala Inalta. / apical. s. APOFERITINA.} Hernia *apendicelui vermicular. pnoia = respirafie. al unei structuri sau al unui organ.} Absenta 'febrei la un pacient. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. f. APEXOGRAMA. de. 8) A. care Inconjoara saua turceasca. / appetit. prin obstructia cailor respiratorii. spre deosebire de *foame. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. s. / apodia. dsrinf. 2) A. / appendicitis. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. / appendicocele. s. / apical. {Qr.. de cauza neuroreflexa sau lezionala. adj.priv. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. mastoida. / apophyse. sindromul apneei de somn.6ri[. lysis = distrugere. [QT. Ex. prin inhibarea centrilor respiratori. 10) A. a . gr. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. 14) A. podos = vicwr. NA: processus coracoideus. / apyretic. la unirea dintre lama si pedicul. V. s.APENDICITA supCitMttt. V. a . V. APICOLIZA. traumatica. / apicolysis. punct culminant al unei formatiuni anatomice. APLAZIE. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. APIREXIE. / apexocardio-gramme.).} Absenta congenitala a picioarelor. APENDICOCEL. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. APIRETIC. cu fenomene generate si digestive. 15) A.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. purulenta. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. -ids = adaos. dt. proces inflamator si distrofic al apendicelui.] Care nu provoaca febra. cu fenomene toxice grave. appendix. [Lat. APEXOCARDIOGRAMA. adj. NA: processus ctinoideus. forrum = fier: -inn .in.). gr. si mero-crin. adj. zyme = ferment. / apodie. s. daca este utilizat cu referire la alimentatie. adj. flegmonoasa. [Lot. f. f. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. s.priv. la pyressem = a. f. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. ca urmare a cariilor dentare complicate. s. Sin. / appendicocele. NA: processus mastoideus. APETIT. Var. NA: apophysis. 3) A. s. f. / apoenzyme. / apyretique. [Lot. 'impre-una cu produsul de secretie. -ids = vdrf. appetitiis = pofta. appendix. 16) A. 4) A. adj. pous. \Gjr. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. Ex. A. utilizat uneori.ge. expusa. / apex. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. la pyressem = a avea feCiro. congestiva. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. 3) A. / apocrine. forma evolutiva brusca. f. pyrexis = acces de.

Ex. APOPLECTIFORM. V.: boala Osgood-Schlatter. Sin. -ino. a. implica o singura celula. antiaterogena.. [Qr.: boala Bosviel (v. APOLIPOPROTEINE. s. [Qr. aterogena. A. / apoplexy. atac cerebral. apoplcktikos = stup&flat. neuron = new . APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. cele mai importante fiind A si B. f. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. splenica. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. s.. f. In a. III).} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. / apoplectic. physis = creftere. ektome = ufcizu. NA: aponeurosis. D si E. neuron = MTV.: atac a. APOMORFINA. / apoptosis. ar putea 183 . biochim. si a. spre deosebire de necroza. iar a. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. fiind foarte evidenta in necroza. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. in Iliada. NA: processus spinosus. adj.: sindrom Achenbach (v. iar in necroza eel de *ca-rioliza. formata Indeosebi in ficat. 3) Anatomopatologic. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. / apomorphine. In a. apopleklikos = stupefia. f. / apomorphine. osteita apofizara de crestere. [a phyeiii = a create. / aponevrosite. apoplexia = [ovitvra. II).] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. Schlatter's disease. datorita scindarii Intre *nucleozomi. f. aponeurosis. -inn. de (a apo = in afard. / apoplectiform. care reprezinta moartea celulara patologica. APOPLECTIC. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. APONEVRECTOMIE. de [a apo = in afara. f. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. s. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. mediana.. si coloana vertebrala. Indeosebi in cancerogeneza. f. s.: ictus apoplectic (sau cerebral). formand o membrana alba. rezistenta. aponeurosis. A. Sin. s. In consecinta. s. \Gjr. iar necroza o populatie de celule. Osgood's disease. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. Sin. adj. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. / apoplexie. adj.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. A. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. NA: processus transversus. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). apoi se dezintegreaza. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. apo = in afard. Sunt clasificate In grupe. care decoleaza placenta de peretele uterin. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. s. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar.t. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. / apoprotein. [Qr. f. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. / aponeurosis. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. II. apo = in afard. boala Ledderhose. ad|. pro-los = primu[. [Cjr. Se disting opt tipuri de a. forma = forma. a. / apoproteine.. s. B. protos = primui. eel putin 11. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. \Cjr. apoptein = a arunca in afara. f. (at. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. / apoplectiforme. fara sa existe o obturare vasculara. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. / apophysite. neuron = new. [Qr. f. In a. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. fagocitoza lipsind. APONEVROZA. s. B (din LDL) este principala a. Prelungire osoasa sub forma de stilet. si tab. pi. f.} Care se aseamana cu 'apoplexia. -ita. pulmonara.: hematom retroplacentar. [Cfr.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. NA: galea aponeurotica. s. cu sosirea toamnei. s. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. 2) Care este predispus la apoplexie. d'e [a apo = in afard. A (din HDL) este o a.: A (I. APOPTOZA. de. metroragie. t. are loc fenomenul de 'cariorexis.. observata Intre 10 si 15 ani la baieti.). Tipurile de a. f. s. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.: atac sau ictus a.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. [Qr. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. Forma a. pereche. formata din doua lame unite anterior. albuminurie masiva. de invelis (fascii). pi. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni.. iar cunoasterea mecanismelor a. / apophysitis. s. de insertie. Sin. s. A. A. analoge tendoa-nelor aplatizate. APONEVROZITA. s. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. s. f. / aponevrectomie. C (I. apoptosis. / aponevrectomy. apo = in afard. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. ptantara . A.] Proteine cu functii de sinteza. f. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. s. pierdere subita APOPTOZA de constienta. spre deosebire de 'necroza. In a. Exista a. pi. NA: processus pterygoideus. f.. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. const. f. Sin. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar.] Moarte celulara izolata si programata. asemanatoare atacului de apoplexie.v. APOFIZITA. In prezent sunt In studiu implicatiile a. uterina etc.. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. / apolipoproteins. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. voluminoasa. Ex. lipos = grdsime..} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. aponeuroses. A. / apoptose. / aponevrose. APOPLEXIE. este un proces normal. / apoplectique. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste.. 2) Prin analogie. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. f. f. / apolipoproteines. pe cand In necroza celula se umfla. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. in patologie. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. aponeurosis. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. cuva-nt utilwat de Homer. ca urmare. V. \Cjr. s. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). care dispare spontan fara sechele. APOPROTEINA. iar In necroza acest proces este aleatoriu.. NA: procsssus styloideus. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. f.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. / aponevrositis. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. a.).

[Qr. / aprosopie. / arachnoldite. Insemnand arborele vietii. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. f. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. ischemie cerebrala. dementa. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). sunt secretante.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. f. ideonnotorie.] Abrev. boli hematologice. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. unnas. a adauga ft ponere = a pune. s. [Lot. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. Sin. 2) A.: neoplazie endocriniana multipla (v. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. Tmbracarii si a mersului. ARAHNOIDA. In consecinta. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. arbor. eel putin aparent. f. f. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. / aprosopia. carcinoidele intestinului subtire). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. componenta a *leptomeningelui. -oris = arbors. s.. A. / arachnoiditis. [CfT. -oza. f. V.. s. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. [^Ic-ronim din Ingi. scorpionii si diversi acarieni. dura mater. sin. Majoritatea a.. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului.: sindrom Beals-Hecht (v. A. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia.). din gr. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. fapte. -ism. [^cronim din engC. / arachnodactylie.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. / apraxie. pi. dorit de subiect. boli neurodegenerative. s. s. ARAHNOIDOCEL. artrita reumatoida etc. s. eidos = forma. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. ARAHNIDISM. n. evolueaza cronic.arboxyla. pentrv amine precursor uptake. Generatiile . tumori frontale etc. In care un gest simplu este irealizabil. / arachnidisme. de. f. s. de la pragma. n. s.] Sin.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. genea]ogia. APOZITIE. Fenomen prezent In oligofrenie. abdo-menul. APUDOM. practicd. 2) A. antireumatic. s. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. APRAGMATISM. encefalica acopera encefalul. eidos = forma. / apudoma. n. / arachnodactyly. fie ca vectori ai unor agenti patogeni.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. / arachnoid. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati.priv. a . ARAHNODACTILIE. m. cuprinde numeroase ordine. arakhiie = paianjen. f. In principiu. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. [Qr. striate sau cerebeloase. [Lat. Ca urmare.priv. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly.} Punerea In contact a doua elemente (substante. f. carcinoamele tiroidiene. [Acroiwm din Ingi.. \Gjr. f.} Sintagma lat. -ita. -ism. arakhne = paianjen. pentru amine precursor uvtake and dtc. f. si meninge. s. (Mil's = apiicare. kele = hemie. procesele biochimice sunt identice. nocivi fie prin toxinele din venin. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. pragmatikos = referitor [a fapte. neobservarea noului din ambianta si. infarct miocardic. Thuja occidentalis. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. Inmora. s. ideatorie.i prosopoa = fa^d. arakhne = paianjen. constructive!. In timp ce gesturile automa-tice (ex. chiar daca acesta este evident si.] Artropode ("Arthropoda) terestre.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. f. nervos. s. printre care a. SIDA. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. idei.: 1) A. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree.: plicae palmatae cervicis. / apraxia. arbor. femeile prin cercuri. / apudomatosis.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. arakhne = paianjen. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. polyendocrinoma. arakhne = paianjen. n. -atos = fapt. s. / aprosexie. m. s. din care fac parte paianjenii. s. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. / arachnoidocele.] Perturbare a atentiei voluntare. f. spinala Inveleste maduva spinarii. prosexis = atenfie. praxis = actiune.. arakhne = paianjen.. s. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. / apudomatose. In care gesturile simple sunt execu-tate. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. m. arachnoideae. adaugare. f. In clinica se solicita. [C. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. a -priv. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. -oris = arbore'i vita = viafa. s. [Qr. s. fragmente de os fracturat). / apudome. f.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. / arachnidism. APROSEXIE. s. / arachno'idoc61e. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. iar a. ocupat de *lichidul cefalorahidian. sunt suficiente dovezi ca a. de ex. 3) A.. astm.r. [C?r. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. [Lot. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu.} Membrana fina conjunctiva. NA: arachnoidea. / aprosexia. Se disting: 1) A. s. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. s. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. feocromocitoamele. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae.. f. / apposition. -ama. Clasa A.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. / arachnoide. APUDOMATOZA. •oma. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. APRAXIE. ARAHNOIDITA. accident grav. appo-sitio.. ataxie-telangiectazie. fara leziuni cerebrale. pia mater.. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v.).).] Infiltrat celular. a . inflamator sau neoplazie. la apponere = a pune ianga. A. uzual pentru sindrom Marfan (v. s. APROSOPIE. cutanat. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. l^r. unele infectii virale.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. / apposition. f. accidente vasculare cerebrale. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. [Cfr. infectioasa). [C. f. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. miozis si hipotensiune. generatie. s. genos = neam. al *leptomeningelui. cat si al efectorilor moleculari. osteoporoza. / apragmatisme. 2) Sin.. eidos = forma. APUD / APUD / APUD. s. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. / apragmatism. a -priv. Totusi.). se recunosc trei tipuri de a. logos = stiinfa. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici.r.

de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. mica. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. s. s.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. [Lat. ureogeneza. f. s. s. hioid) da nastere apofizei stiloide. In functie de virusul care Ie genereaza. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. se asociaza cu alte avi-taminoze. [at. Sin: ligamentui Poupart. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. s. corticotem-porala care Inconjoara a./. Acest a.] Coloratie anormala.iu vasculara. NA: areola. f. argyros = argint. f. Mai importante: 1) A. tab. 6) A. s. 5) Ani Brodmann. ARGINT. / arche(o)bacterie. s. n.] ARE 1) A.artere. adj. a . dt la bakteria = 6aston.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. s. \arbo afirw. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. / area.: centrul auditivopsihic. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. ARHEOBACTERIE. (ribo-flavina). Aceste doua zone permit. 2) Structura anatomica. iar altele si omul (*antropozoonoze). el delimiteaza. s. / argyrisme. silver poisoning. anat. f. Cat. 2) A. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. / argent. orientata oblic In sus si spre exterior. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. / areole. neural (sau vertebral). din engi. De asemenea. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului.prill. dim. pi. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. m. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. b) a. const. 3) A. maleabil. / arch. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. / aire.. La nivelul sau (a. 6o[td. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. •ind. calcarina: zona de proiectie a a. f. ARIBOFLAVINOZA. ARGININURIE. / argentaffine.: cardnoid (v. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. V. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. / ariboflavinosis. [Cfr. ARGIRISM.: a) a. ARBOVIROZA. ouron = urind. n. -ism. In organismul carora virusurile se multiplica. (a.). f. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. affinis = mvecinat. b. -ina. argyros = argint. arcus = arc. [Lot. [Lot.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. f. Primul a. areola s= (trie. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani.). / argyria. cu fata posterioara a vertebrei. 4) A. b. s. dau nastere unor cartilaje laringiene. A. fibroasa s. 4) A. / arbovirus. In conti-nuare. fiecare punct al re185 .). argentum =• argMt. ARIE. flavus = gaiben.: gerontoxon (v. ARGIRIE.] ElementuI chimic nr. -onio. capuse). f. ligamentului stilohioid. n. [Lat. [Lot. sin. f. fiind denumit monosinaptic. vasopresina. s. Reprezinta o veritabila retina corticala. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. auditivo-psihica: a. / arginine. f. argentum = argint. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. Considerate ca forme primordiale In evolutie. eel de-al doilea a. vizuale. s. s. eel de-al patrulea si al cincilea. / silver. pi. / arginine. ca si In tehnica medicala. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). ](yr. f. gr. f. posterior al vertebrei. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. ARC. s. nu poseda decat o sinapsa. f. m. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. -oza. [Lat. format de catre pediculi si lamele verte-brale. argentum = argint. greutate atomica 107. de ia area = mie. f. s. / argentaffin. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. / argininuria. ARGININA. / argentaffinoma. f. tab. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). s. dreapta si stanga. b. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. / argyrie. areae.: gerontoxon (v. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. f.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. / areola. ARCADA. NA: area. s.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. -ind. 0 serie de a. / arginine-vasopressine.] Sin. 3) A. [arbor -tifirw. n. f. / argentaffinome. astringente si antiseptice. r. greutate specifica 10. Sin. argentum = argint. / argininurie. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. r. dim. . a. / arch. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. / arginine-vasopressine. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. m. brun-roscata a tegumentelor. s. osoasa. prezinta forme foarte diverse. argentum = argint. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. infectie. / argyrism.d). arthropod-bome = transportat de artropode. orificiul vertebral. un organ efector (muschi. s. c) a. deasupra arcadei orbitare. din engi. a. superior sau inferior. s. s. Metal alb. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. V. ARBOVIRUS. V. 47. 2) A. ARGENTAFINOM. / arbovirosis. a. virus = otrava. A. area = am} In anatomie. / arbovirose. m. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. 6o[ta. costal. m. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. este rara si. virus = venin. -oza. Ex. m. normala sau patologica. provoaca la om *arboviroze. simbol Ag. majoritatea fiind boli tropicale. [at. / archeobacteria. / arc. A. f. arcus = arc. respectiv. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. In particular dintr-o circumferinta. otrand. s. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. ARGENTAFIN. [Lat.87. Fiecare a. affinis = iwecinat. In general. Sin. bakterion. s. s. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. \Cjr. biochim. (a. [Lot. posiBii de ia germ. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare.] Structura anatomica de forma arcuita.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. f.] V. din centrul nervos la organele efectoare.. s. s. areo-lae (1). v. adj. / ariboftavinose. / arbovirus. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. Indeosebi In *pelagra. v.] 1) segment dintr-o curba. f. s. arkhaios = vecfii. [Cjr. s. s. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. [Lot. Ca urmare. celula argentafina. s. AREOLA. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. sen. / arcade.5. avand aspec-tul unei linii curbe. ciocanului si nicovalei.

] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. de ia arytaina = u[cwr. forma ifitiiri.: pata Kiesselbach (v. f. de. de ia arytainu . eidos = forma. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. unor extrasistole cu numar si tip variabil.ventriculare (*extrasistola ventriculara. m.] SubstantS poliri- . A. indus artificial. a .. A. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). *flutter-ul atrial. sinu-sala nerespiratorie). *tahicardia ventriculara. de. adj.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. centrul receptor al sensibilitatii generale. arytainoeides = in forma de ud-.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. s. ale conducerii impulsului sau mixte. 15) A. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. din [at. 'imbecilitate si 'idiotic. care. . absenta autonomiei. jonctionale).re. back-ward. \fr. gr. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. rhythmos = ritm. adj. calificata.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. tulburari de conducere intraventriculara.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. traumatism cranian perinatal. / arrhythmia. gennan = a produce. encefalite etc. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. 4) Ritm de pacemaker. -ita. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. V. cardiaca. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. a. eidos = forma. Co. s. b) a. de regula. ventriculare. ARITMIE. -e. rhythmos = ritm. s. parietala ascendents.. adretro. f. [Korbinian Brodmaan. [Gjr. eidos = forma. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. s. [^6rev. [Cjr. ritm sinusal coronar si atrial inferior. *fibri-latia ventriculara. f. recuperarea nefiind posibila. arytainoeides = m forma de view. V. Kiesselbach.rma. rhythmus. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. *sin-drom Lown-GanongLevine. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. a. heterotope sau ectopice . corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente.ior.: *rubeola). ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). *flutter-ul ventricular. A. [fr. ARITMOMANIE. poate fi eliminata prin *psihoterapie. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). m. Sin. regiunea precordiala.ta. *sindrom Wolff-Parkinson-White. *ntis = minte] Inapoiere mentala. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). au fost stabilite si descrise trei grade de a.. V. acid riBonucCeic. stenoza mitrala) decompensata sau nu.: arie germinativa. ARITENOID. (at. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. adj. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. forma wtaritd a iui retro = uiopm.: *sindromul Down). sau campuri citoarhitectonice. gr. adj. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. 9) A. Neregularitate de ritm cardiac. ARITENOIDITA. Astfel. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. bloc atrioventricular. arriere.: operatie Kelly-King (v. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. m iim6aju[ c. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. c. ARITMOGEN.wr. nevroze. determinata de interpunerea. Sin. s. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. 'bradicardia sinusala. parasistolie. . / arytenoide. pads = jv(a. 16. mental deficiency. gr. acesta se dovedeste inapt sa Invete. la arytaina = u[c. v. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. sin.). \Cjr. de origine sau cu destinatie extracorticala. a. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. fata de ritmul sinusal normal. 17) A. 13) A. In functie de mecanism. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. Clasic. f. iar sub 20 pro-fund. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). [^r. 'wandering pace-maker). mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. Daca arieratui este un copil. / arytenoid.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. m. (at. comunicare interatriala. 7) A. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. de la mens. f. f. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). / arytenoidopexy. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. u(tinse.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. u. 11) A. poate afecta numai o parte a personalitatii. adrctro. adj. cortico-oculoce-.) A. ARN / ARN / RNA. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. f. [Qr. a. isterie). / arrhythmogenic.: arie striata.] Sin. s. A. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. neurofiistologge. sinusala respiratorie.atriale (*extrasistola atriala. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. / retardate. extrasistola.uicior.priv. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. / arythmie. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.). uicior. f.. 8) A. aberatii cromozomiale (ex. adj. ARITENOIDOPEXIE. pentru 20-50 moderat-sever. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. 'torsada varfurilor).] Care se refera la *cartilajul aritenoid. Extrem de diverse. / arytenoiditis. *tahicardia atriala. / arytenoidite. trebuie diferentiata de a.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. ary(oinoei'des = in forma de. mentalis.ww. 10) A. / arithmomanie. egoism si *puerilism. rhythmus. 12) A. aritmie cardiaca.i iat. striata. / aryt6noidopexie. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. *fibrilatia atriala.tUlza. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. s. / arithmomania.td a [lit retro = mapoi. este. / arythmogene. 14) A. ARIERAT. care se manifesta pre-coce. a. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). ca si un mediu familial sau social adecvat. m. care a delimitat 52 de a. arie calcarina. / arriere. afectiva. a • priv. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. si retardare mentala. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara.t ui iocul dmwnwv. arithmos = numar. \Cjr. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. A. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. dimpotriva. din [at. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. arrieration. s.

[Lat. artereie conf-in aer.nt. tab. tab. tab. tab. gr. BUCALA / artere buccale / buccal artery. ARSENICISM. f.artere. A. arsenikon. anat. s.artere.artere. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. anat.artere. de gradul II: complicata cu flictene. As^.to-n. V. terein = a confine (anticii credeau ca. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. arsenicum. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. (irs. / brulure. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. 187 . m. V. a..ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. In constitute unei a. deoarece crou goals. gr. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. s. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). anat. n. anat. aer. m. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. fie In general. de [a arsen = putemic. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. ARSENIC. s. tab. -ifim. artis = meserie. s. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. anat. s.artere. pe imaginea scintigrafica. 33. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. a. . anat. tab. V. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. A. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. V. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. polycistronic messenger. A. A.artere. aroma. si ADN. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. tab. AUDITIVA INTERNA (v. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. tab anat. . tab. a. artere. ARN care poate Insoti diferite virusuri. NA: arteria. aroma. purtatori de aminoacizi. arteria = arterd. A.artere. din gr. anat. In a.artere. / arsenic-alism. tab. A. A. . V. . . se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. f. A. V. tunica mijiocie (sau media). a. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. a. Se disting patru grade: 1) A. . Ex. de ordinul a 10s Da). V. . anat. f. / arsenic. tab. proprietdtiCor sale putemice. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. / ARN-polymerase. . 2) a.artere. (a. n.artere. anat. A. tab. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. [Lot. se constitute Intr-un sis-tem arterial. arsenikon. ARN-POLIMERAZA. . tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. tab. artere perineale profonde / artery of bulb. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. . Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. artefact. s. . ARTERA. A.] ElementuI nr.artere.artere. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA.artere. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. . 3) a. facut. de asemenea. . . are efect eritropoietic.artere. -os = aer. anat. V. tab. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. / artere. / aromatherapie. ARTEFACT. ARSURA. Trioxidul de arseniu. -alos = aTOmil. cadavre). . ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. A. m. s. . ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. . 6ar6dlesc. AROMATERAPIE. care are rolul de a dirija a. V. importanta si Intinderea suprafetei arse.artere. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. Are. 4) a. anat. / artery. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. f.: a. / arsenic.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. [a arson = putemic. f.. arsenicum. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). de la facere = a face.artere. de.] Vas care conduce sangele oxigenat. factum = fapt. A. dm gr.artere A.artere. In formele a-cute. tab. [Lat. V. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. Biosinteza a. A. Clasa particulara de ARN antisens. s. f. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. . tab. electricitatea.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. f. anat. anat. anat. . V. anat.ta. therapeia = tratame. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. V.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. A. messenger interfering complementary RNA. A. gr. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. V. In functie de tehnicile de preparare a probelor. ei sunt spedfid fiecarui a. ca radiatiile. / aromatherapy. [Lot. V. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. artere. denumit astfil da. ardere = a arde. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery.artere A. V. fiarfiatisc. A. s. V. / arsenicisme. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). A. n. anat. V. tab. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. [Lat. / RNA-polymerase. s. f. solubil). tab. s. V. tab. A. . Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. As. Are importanta medicals. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). s. de la. din microscopia electronica. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. y. tab. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). aminat. / burn. anat. s. cu efect tonic sau seda-tiv. anat. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. / artefact. V. dupa cum exista si alte clasificari. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. deci. tab. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. V. A. anat. / artifact. formata din reunirea mai multor ribonucleotide.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. [Lat. de la therapeuein = a. V. frigul. V. tunica externa (adventicea). r. anat. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. -atis. s. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA.

tab. A. V.artere.artere. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. anat. aa.artere. A. V. A. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. A. . 188 A. . . A. A. tab. . A.artere. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. a. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. . tab. A. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. anat. A. anat. V. anat. V. anat. A. anat. V. . A. tab.artere. V. V.artere. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. tab. anat. A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. V. A. . A. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. anat.artere. A. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. .artere. V. A. . V. V.artere.artere.artere. tab. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery.artere. tab. . V. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. V. A. V. A. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. V. V. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. A. tab. colaterala ulnara superioara). tab. A. tab.artere. CISTICA / artere cystique / cystic artery. V. anat. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. A. . COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. A. V. A.artere. anat. A. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery.artere. anat. tab. A.artere. tab. tab. A. . anat. . . CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery.artere. tab. anat. V. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. a. tab. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. V. anat. anat. tab. V. A. A.artere. V. V. -artere.artere. tab. anat. A. anat. tab. anat. V. V. . V. anat. . .artere. V. V. anat. A. tab. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. V. V. A. anat. aa. A. . ductului deferent). frenice superioare). A. tab. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina.artere.artere. A. DEFERENTIALA (v. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery.A. a. A. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. V tab. A.artere. tab. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery.artere. anat. tab. V. anat. tab. A. tab. anat. tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. A. tab. tab. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery.artere. V. .artere. A.artere.artere. A. V. A. A. A. anat. A. anat. . a. . CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. V. . A. V.artere. . CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. . . tab. frenice inferioare). . anat -artere. . V. . tab. A. tab. V. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. . anat. tab. artere. A. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. . anat. . tab. anat. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. anat.artere. V. . anat. V. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery.artere. anat. tab. V. anat. .artere. V. . . COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery.artere. anat. anat. V. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery.artere. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. tab. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. tab.artere. anat.artere. A. tab. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. tab. anat. . anat. anat.artere. A. anat. tab.artere. A. . ileocolica). artere. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. anat. . tab.artere. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. tab. V. anat. anat . . tab. . artere.artere.artere. . tab.artere. anat. anat. V.artere. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. tab. anat. tab. A. V. tab.artere. anat. tab. .artere. . V. colaterala ulnara inferioara). V. V tab. artere. V. anat.artere. . anat. . tab. . CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. tab. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. tab. . anat. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. tab. artere. A. anat. anat. A. tab. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. tab. V.artere. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery.

tab. A. A. tab.artere. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. . tab. anat. A. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. FIBULARA (v. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. tab. tab. A. HIPOGASTRICA (v. tab. A. A. tab. tab. .artere.artere. anat . anat. anat. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. anat. V.artere. anat. anat. tab. anat. A. V. . LUI HEUBNER (v. anat. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. V.artere. a. anat. A. anat. 4ab. 189 . V. tab.artere. V. anat. a. tab. anat. A. .d''"^ru go-man. . anat. . tab. A. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. centrala lunga). HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery.artere. . V tab. -artere. anat. anat. anat. A. .artere. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. anat. V. tab.artere.artere. INTERCOSTALA SUPREMA (v. anat. tab. artere. tab. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. tab. . A. . anat. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. A. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. V. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. . V. anat . . anat. .artere. tab.artere. A. V. a. FUNICULARA (v. anat. V. A. tab. A. . tab. anat. anat. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. V. anat.artere A. . . tab. a. HUMERALA PROFUNDA (v.artere. anat. anat.artere. gluteala inferioara). LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. gluteala superioara). anat. V. tab. . . A. tab. anat. tab anat.artere. V.artere. V. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. A. anat. A. V.artere. A. A. V. anat. tab. ETMOIDALA ANTERIOARA A. FRONTALA (v. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery.artere.artere A. tab. V. A. A. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. anat. anat. A. A. tab. A. artere. anat.artere. tab. V. anat. A. tab. gluteala inferioara).artere. testiculara). tab. fab.artere. .artere. A. A. . INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. a.] / tab.artere. tab. tab. artere A. tab.artere. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. tab. . V. A.artere. V. tab. anat. A. V. V.artere. tab. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. tab. artere. . brahiala). . profesor ia Leipzig. V. a. a. tab. anat. intercostala anterioara). V.artere. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery.artere. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. . V. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. A. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. FESIERA SUPERIOARA (v. tab. LINGUALA / artere linguale / lingual artery.artere. anat. A. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. V. anat. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. V. A. anat. . supratrohleara). A. A. V tab. V. FESIERA INFERIOARA (v.artere. a. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. . . A. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery.A. V. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. anat. '£er[in.artere. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. V.artere. V. A. A. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. A. tab. anat. peroniera).artere. . FEMURALA / artere femorale / femoral artery. . a. a. anat. anat. . . A. anat. tab. V. A. A. . V. . A.artere.r. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. anat. . GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. anat. A. V. A. V. tab. A.artere. V. V.artere. anat. V. . GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. . V. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery.artere. anat. tab.artere. A. V. V. tab. V. HIALOIDA / art.artere. anat. . HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. tab. . anat .artere. . a.artere. lfi43-1926.artere. -artere. V. artere. tab.artere. . anat.artere. brahiala profunda). V tab. V. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery.artere. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. A. A. V. V. V. A. tab. intercostala anterioara). anat. . ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. V. A. anat. tab. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. A.artere. tab. anat. ISCHIATICA (v. tab. tab. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. . anat.artere. tab. V. pe. V. tab. . FACIALA / artere faciale / facial artery. anat. . V. A. V. anat. tab. a. . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. . . . A. tab. anat. HUMERALA (v. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. V.artere.artere.artere. apoi la. . artere. artere coronaire stomachique / left gastric artery. hyaloidienne / hyaloid anery. V. . A. V. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. V. LINGUALA PROFUNOA A. tab.

tab. . anat. . a. anat. A. . anat. V. tab. anat. tab. toracica interna). MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. tab. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. . . V. anat. anat. A.artere. tab. tab.artere A. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. -artere.artere. V. tab.artere. . anat. A. PEDIOASA (v. anat . A. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. tab. tab.artere. anat.artere. LUI NEUBAUER (v. . tab. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. anat. tab anat . A. A.artere.?i cfivvrg german. A. A. V tab. A.artere. anat. . anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. A. A. anat. V. tab. anat. A. NENUMITA (v. A. tab. anatomist . .artere. tab. anat. tab. . LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. toracica laterala). NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. tab. PILORICA (v. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. RADIALA / artere radiale / radial artery. . tab. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. A.] V. tab. tiroidiana ima). V. A. A. V. A. tab. anat. A. MAMARA EXTERNA (v. anat. tab.artere. anat. MAMARA INTERNA (v. A. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . anat. tab. A. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. a. a. tab. V. . tab. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. . V. . . A. . V. V. anat. . A. anat. . PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris.artere. A. V. A. A. . PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. . anat.artere. artere. A.artere. tab. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. . anat.artere. anat. V. tab. V.artere.artere. .artere. V. V. a. V. . A. tab. A. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery.artere. . tab. -artere. anat. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. V. anat. tab. profiisor [a Jena. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery.artere. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery.artere.artere. A. A. tab.artere. gastrica dreapta). anat. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. tab. V. . .artere. V. dorsala a piciorului).artere. V. tab. V. V. . . tab.artere. anat. anat.artere. anat.artere. A. . A. . anat. tab. tab. . tab. V.artere. A. V. . PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V. anat. A. NERVULUI MEDIAN (v.artere. A.artere. tab. V. artere. fronto-bazala laterala).artere.artere. V. V.artere. anat. V.artere. tab.artere. V. V. V.artere. anat. V. anat. tab. anat. V. anat.artere. anat. 1742-1777. anat. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. V tab.artere. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. V. V. a.artere A.artere. anat. tab. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery.artere. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery.artere. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. tab.artere. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. V. tab anat. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. anat . V. V. V. tab. V. anat. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. . MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery.artere A. tab. V. . A. A. . maxilara). tab. tab. A. a. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery.artere. anat. V.artere. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. anat. V. A. . tab. tab. anat. artere. . A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. .A.RADIALA A. V. anat. tab. . 190 A. A. V. V. anat. artere. A. A. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. tab. artere A. anat. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. . V. MAX1LARA EXTERNA (v. . V. A. tab. tab. tab. A. tab. anat.artere A. [/oAonn Ernst Neuhaiier. . MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. V. A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. A. anat.artere. tab. LOBUUJI CAUDAT A. V. V. faciala). A. . V. anat. . anat.artere. V.. . . . V. A. V. A. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery.artere. tab. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. anat. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. V. anat.artere. A. a. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. a. V. A. . . . PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis.artere. . tab. MAX1LARA INTERNA (v. A.artere. anat.artere. tab. . tab anat. mediana). anat. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. tab. A. tab anat. A. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. V. anat. tab. a. anat. V. .artere A.artere.

V. anat.artere. A. tab. anat. . anat. . SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. V. tab. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. A. tab. A. anat. anat. RECURENTA CUBITALA (v. anat. . V. V. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. a. . tab. .artere.artere. RECURENTA (v.artere. anat. tab. anat. V. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. V. V. tab. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery.artere. A. . tab. A. .artere.artere. tab. tab anat. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. . tab. a. tab.artere. tab. A. anat. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. A. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. A. V. A.artere. .artere. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. . SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. anat. . V. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. a. A. anat. V. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery.artere. A. V. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. A. .artere. tab. A. . a.artere. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. A. anat . SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. artere. . anat. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. recurenta ulnara). V. A. V. . A. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. anat. V.artere. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery.artere. anat. RANINA Jv. tab. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. V. anat.artere. V. A. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe.artere. tab.artere. A. A. artere. V. . V. A. V tab. A. anat. V. anat.artere. anat. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. . tab. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery.artere. A. anat. . .artere.artere. tab. SPERMATICA INTERNA (v. V. V. A. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. A. V.artere. . tab. V. anat.artere. V. tab. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. V. . . tab. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. tab. anat. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. A. .artere. anat. tab anat. anat. tab.artere. anat. anat. V. RUSINOASA INTERNA (v. TIMPANICA A.artere.artere. . A. . SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. anat. artere. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. A. anat.artere. tab. tab. . anat.artere. anat.artere. V. tab. V. anat. V. anat. tab. V. tab. A.artere. . RENALA / artere renale / renal artery. SCAPULARA DESCENDENTA (v.artere. anat. anat.artere. A. pudendala interna). V. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. . SYLVIANA (v. anat. . anat. a. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. A. V. tab. . SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. SCIATICA (v. V. A. A. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. V. V. . tab. anat. V. A. tab. anat. artere. tab. tab. tab.artere. anat. A. . anat.artere. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. tab. A. tab.artere. tab anat. tab. anat. testiculara). V. artere. . SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery.artere.artere. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. V tab. .artere.artere. . anat. tab. . A. tab. anat. A. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. A. tab. anat. V. A.A. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. anat. V. . anat. anat. A. tab. . V. 191 . . V. .artere. SUBORBITARA (v. . tab. V.artere. .artere. . A. A. V. anat. A. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. artere. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. anat. anat. . A. A. A. anat. . V. a. . anat.artere. A. centrala lunga). A. V. . V. A. V. V. tab. V. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. A. V. tab.artere. a. V. a. . anat. tab. infraorbitara). tab. anat. V. . V. . V. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. tab.artere. A.artere. tab. linguala profunda). anat. A. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. V.artere. . tab. A. V.artere. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery.artere. nervului sciatic). SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab.artere. a. . V.artere. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery.artere. A. . anat. anat. A. tab. tab. A.artere. A. tab. . tab. A. V. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. a. A. tab. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. V. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. . interosoasa recurenta).artere. tab. tab. anat. anat. tab.

AA. centrala a retinei). A. . DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. 192 . AA. AA. . DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. A. anat. tab. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. anat. . A. V. anat. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. tab. . A. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. anat. tab. AA. AA. A. AA. VIDIANA (v. prof&sor [a CfQttingen. tab. .artere. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. V. V. A. . A. AA. A. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. V. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. artere.artere.artere. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. anat.artere.artere. A.artere. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. tab.artere. tab. . A. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries.artere. tab. A. anat. V. V. anat.artere. . V. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. V. . . V. . tab. V.artere. V. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery.artere.artere. tab. anat. . anat. tab. anat. A. .artere. V. .artere. tab. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V. . Aa.artere. V. tab anat. AA. AA. tab. V. -artere. AA. V. tab. . anat. . frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries.A.artere. tab. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery.artere. aa.artere.artere. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. AA. anat. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries.artere. anat . TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. [fohcinn Gottfried Ziinn. tab. V. AA. V. . . V. artere. V. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. AA.artere. anat. tab. anat.artere. anat. . canalului pterigoidian). .artere. tab. anat. V. anat. AA. UTERINA / artere uterine / uterine artery. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. . . rectale).artere. anat. anat. . tab. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. . anat. anat. V. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries.artere. A. tab. anat. A. . DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. tab. a. aa. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. tab. V.artere. . INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. V. tab. anat. . V. anat. AA.artere. . A. anat. . .artere. anat. AA.artere. . V. A. anat. V. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. anat. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. tab. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. AA. AA. artere. V. . V. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. tab. tab. AA. tab. V. tab. V. anat. tab. V. tab. tab.artere. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. V. . anat. tab. tab. _V. tab. AA. anat. A. anat. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries.artere. tab.artere. tab.artere. anat. V. AA. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. tab. anatomist fi botanist g&rman. -artere. V. AA. anat. tab. HEMOROIDALE (v. TIMPANICA POSTERIOARA A. tab. V.artere. tab. anat. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. A. V. anat. . . aa. . tab anat artere. anat.artere. . V. . FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. anat.artere. anat. tab. tab. AA. A. AA.artere. V. anat. tab. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery.artere. V. anat. . tab. tab. V. . AA. ZINN (v. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. tab. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. .artere. tab.artere. tab. . AA. tab.artere.artere.artere. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. AA.artere. AA. anat. A. 17271759} V. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries.artere. . anat. anat. V. . V. AA. V. V. tab. anat. tab. anat. . . a. . anat. tab artere. V. V. V. anat.artere AA. tab. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. V. V. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. AA. A. . anat. tab. tab. tab.artere. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery.artere. V. DIAFRAGMATICE (v. anat.artere. V. AA. AA. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. anat.artere. anat. JEJUNALE AA.

tab. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. f. anat. ektome = enisle..artere. traumatica.artere. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. . tab. s. intdrire. tab. 193 . AA. gramma = inscriere. artere.artere. de. s. [Lat. / arteriopathie. / art6rite. . ARTERIOSCLEROZA.artere. renal.: a. anat. V. Sin.] Ramura fina. AA.artere.] Inflamatia unei arteriole. s. de gan-grenS. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. terminala a unei artere. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. A. AA. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. de ruptura. V.ra.artere. tab. AA. gr.artere. / arteriolite. pathos = Boold.. / arteriosclerose. V. AA. arteriola = arterd mica. . AA. / art6riotomie. STRIATE LATERALE (v. f. . -artere. [Lot. tab. arteria = arte. membrelor inferioare. V. / arteriotomy. . / arteriography. tab. gr. / arteriographie.artere. f. anat. V. tab. tab. tab. s. de claudicatie intermitenta la mers. tab. tab. V. . TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. de ia skleros = tare. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. s. . de la arteria = arte.. aa. anat. care leaga arterele de capilare. s. gr. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. AA. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v.ra. V. V. V. dur. anat. ARTERIOLA.: arterita gigantocelulara (v. gr. anat. AA. anat. care include In evolutie: stadiul I. poate fi generalizata (ex. AA. anat. anat. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. anat. anat. a. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. indiferent de origine (ateromatoasa. s. anat. s. AA. . a. . f. gr. f.). V.: a. stadiul II. .artere. tab. dim. tab. anat.artere. f. stadiul IV. anat.i y. tab.artere. V. tab. V.. anat. s. V.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. V. anat.: sfigmograma (v. [Lat. [Lat. gr. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries.w' AA.artere. NA: arteriola. [Lot. s.artere ARTERIOLITA. / arteriolosclerosis. centrale anterolaterale). aa.artere. RUSINOASE EXTERNE (v. . anat. tab. AA. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. gr. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. tome = tdiere. / arteriosclerosis. / arteriolitis. etimologic. arteria = artera. anat. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries.artere..] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. f. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. In prezent. . V. . pulmonar etc. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. s.. pudendale externe). dim.. V. ARTERIOPATIE. arteria = artera. . AA. ARTERIOLOSCLEROZA. / arteriectomy. . anat. anat. s. arteria = artera. / arteriole. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). / arteriole.artere. gr.artere. extinsa si la nivelul tunicii interne. f. f. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. [Lat.ra mica. sklerosis = induratie. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. LENTICULOSTRIATE (v. / arteritis. centrale anterolaterale). arteriola = arte.} Termen care desemneaza. mai rar. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza).artere. / arteriectomie. [Lat. / arteriogram. f. AA. ARTERITA. [Lat.) dupa injectarea In trunchiul principal. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. s. de ia tern-nem = a taia. In prezent. AA. arteria = arterd.. .artere. f. tab. anat.artere. centrale anteromediale). direct sau printr-un *cateter. AA. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. anat. AA.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. tab. 2) Sin. anat. . . AA. s. AA. s. tab. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries.. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). . s. AA. mica. gr.).artere. AA. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. f. V. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries.. gr. tab. tab. anat. f. ARTERIOGRAMA. f. f. ca m cazul arterei subclaviculare.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. . centrale antero-laterale). / arteriolosclerose.artere. anat.] Denumire generica pentru bolile arterelor. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. a unui lichid opac la radiatiile X. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. gr. gr. cand se asociaza dureri In decubitus. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. . V. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. tab. AA. gr. f. V. tab. dim. / arteriopathy.artere.: sindrom Gougerot (v. tab. . s. A. de. wtdrire. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. V. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. sectiune. . s. gruphein = a scrie. de ia arteria = wter&'i •ita. AA. V. -artere. alteori de dilatatie sau. la arteria = arte. [Lot. arteria = arterd. artere. ARTERIECTOMIE. s. sklerosis = indu-ratie. LENTICULOSTRIATE AA.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. stadiul III. tab. . . anat.. arteria = artera. m. anat. V. f. ARTERIOTOMIE. tab. AA. s.artere. ia skleros = tare.) Ex. AA. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. tab. V. acompaniindu-se uneori de tromboza. f. cerebral. embolica etc. V. AA.artere. f. anat. V. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. AA. [Lat. V.ra. arteriola = arterd. de latenta clinica. V. SURALE / arteres surales / sura) arteries. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. V.). / arteriogramme.. tab. V. -ita. aa. tab. aa. anat.

V. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. V. A. A. A. boala Horton. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. A. AA. tab anat.Uturd.r. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint.articulatii. V. / articulation. tab. A. . V tab. A.articulatii. V. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. genunchiu-lui). -onis = wclie. si mobile. [Lot. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. V.: Intre oasele temporal si parietal). tab. .articulatii. . V.articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. anat. . A. tibiale superieure / tibiofibular articulation. Cand suprafetele nu corespund ca relief. AA. .articulatii.articulatii. 194 AA. tab anat. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. AA.articulatii. leziunile sunt de panarterita. de cauza necunoscuta. c) membrana sinoviala. V. cefalee violenta. anat. . AA. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. V. V.articulatii. anat. Sin. A. . V tab. \C. tab. b) stratui extern. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. tab. cu suprafetele aproape plane (ex.articulatii. Se caracterizata prin alterarea starii generale. V. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. A. anat.articulatii. anat. A. V. -articulatii.: arterita temporala. . Diartrozele reprezinta a. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. INTERCARPALE A. anat. tab. V tab. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. V. . tab. anat. anat. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. . / joint.articulatii.articulatii. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. articulatii. V tab.: boala Takayasu (v. V. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. V. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. V. A. fetele osoase ce vin In contact. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. .articulatii. Sin. .articulatii.articulatii. . tab. anat. articulatii. . ARTICULATIE. V. Exista si a. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. anat. anat. . RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. A.articulatii. V. febra moderata. -articulatii.: Intre oasele nazale si maxilare). anat.: coloana vertebrala). A. anat.articulatii. 3) armonice (ex. arliculatio. 2) scuamoase (ex. . . . ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation.articulatii. V. A. articulatii. . tab. Sin. s. denumite diartroze. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. cresterea VSH-ului. .articulatii. tab. tab. tab. A. anat. cu ruptura limitantei elastice interne. . f.: a. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica.articulatii. anat. anat. anat.). ovoide. panarterita subacuta a varsInicilor. . tab. A.articulatii. . CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. tab. V. tab. anat. anat. tab. anat. A. tab. tab. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. tab. s. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. . anat . anat. diplopie. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V. anat. V. V. tab. Intrerupte. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. tab. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. care pot fi sferice. simetrie bilaterala si picioare articulate. infiltrata de celule gigante multinucleate. In forma de sa. anat. tab. tab. anat. A. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. V. AA. podos = pitior. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. Elementele constitutive ale unei a.articulatii. mobile sunt: a) capsula articulara. A. A. anat. . anat.articulatii. .articulatii. tab. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. anat.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. Este sensibila la corticosteroizi. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation.articulatii. fixe. anat. d) suprafetele articulare. strabism. pous. tab. V. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. denumite sinartroze. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. anat. V. anat. tab. anat.articulatii. tab. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. V. A. A. . V tab. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. .articulatii. AA. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. Exista a. V. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation.: Intre oasele craniului). -articulatii. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. A. A. A. V. A. . boala Forestier. arthron = articuCatie. tab. care devin edematiate si dureroase la palpare. tab. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column.articulatii. V. V. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. anat. . f. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. A. V. anat. tab. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. tab. . articulatii. semimobile sau amfiartroze.: arterita gigantocelulara (v. NA: junctura ossiuIn.articulatii. Anatomopatologic. anat. A. periarterita segmentara superficiala.articulatii.articulatii. A.). V. A. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. tab. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. anat.

{Gjr. / arthrocente-sis..aza. anat. de. ARTRODIE. arthron = articuCatie.articulatii. arthrogryposis multiplex congenita. AA. s. s. / arthrophyte. r. logos = ftiinfa. si artrogripoza congenitala multipla. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. profesor [a 'Paris. V. / arthropaty. V. desis = [egare. s. de [a plassein = a. [Qr. .articulatii. joint mice. medic german. s. s. ARTROPATIE. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. izolata. . In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. V. nu sunt posibile decat miscari de glisare. . 18S3-192S. tab. s. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v.re. foarte probabil. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. gryposis = indoire. n. anat. p. f. distruge. . V.AA. s. f. sistem HLA). c. s. / plane joint.. o condromatoza sau o sinovita. A. tab.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. / arthrodesis.r. r. s. s. [Qr. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations.). f. In prezent. kenlesis = mfe-patum.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. modda. arthron = wticuCafie. [^r.. / arthrogrypose. V.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara.: spondilita anchilozanta (v. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. anat. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. tab. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. m. s. Utila pentru a evidentia corpi straini. reprezinta. a. AA. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. f.. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. mc.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. AA. tab. f. V. / arthrite.articulatii. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. 195 . V. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis.ta. V. arthron = flrticuiatie. tab. . anat. [Pierre Marie.: a. V. V. de unde descrierea unei forme a. meniscografie). anat.: "soarece articular". este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. ARTROFIT. anat. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. In general de durata scuria.articulatii. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. s. arthron •= articulate. f. / arthrolyse.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. / arthralgie. Sin.articulatii.] Sin. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. tabetica). ne-uroiog franca. Consta. f. s. r. V. . 1S53-1940. tab. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. / arthrolysis. simetrica ?i spondilita psoriazica. si anchiloza. . respiratorie sau genitourinara. p.. ARTRITA. -ltd. / arthrography. une-ori ereditara. arthron = articufatie. a. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease.i pathos = 6oaia. Sin. la arthron = articutatie. de obicei. f. eidos = forma. \Qr. [C. inflamatorie asimetrica. . iar *boala Bouillaud. s. AA. / arthrophyte. s. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie.articulatii. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. / arthrologie. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. tab. f. athron = articutafie. forma. f. f. f. / arthralgia. vege. s. [C. anat. / arthrographie. caracterizata prin malformatii multiple.. tab. V. Contraindicata In artrita septica. f. arthron = articulatie. In con-secinta. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita)..articulatii. .fie. anat. In esenta. A. lysis = distrugere. arthron = articulatii plastos = modeiat.). .tie.articulatii. s. . neuropatice si a uneia miopatice.. AA. Boala congenitala. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel].). arthron = artic.: artroza (v. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. giv:e.uta. tab anat. de [a lyein = a.re. A. arthron = articut. s. anat. [Gfr. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. f. graphein = a scrie.articulatii. f. arthrodia = articu[a.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. f.articulatii.} Punctia unei articulatii. / arthrodie.afie..] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. / arthrogrypo-sis. ARTROGRAFIE. V. s. s. [Qr.} Durere articulara. phyton = p[anta. Sin. algos = du. f. tab. / arthrodese. arthron = articulafie. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. A. f.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate.re.r. adesea In flexie. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. AA. / arthropaInie. / arthrology.. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. f. / arthrocentese. AA.. ARTROGRIPOZA. / arthroplastie. ARTRALGIE. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. / arthritis. [Cfr. [Qr. anat. AA. [Cjr.tie care. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. V. m. Sin. INTERCONDRALE AA. s. anat. f. AA. ARTROCENTEZA. tab. ARTROLIZA. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. ARTRODEZA.articulatii.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. s. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.). AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations.: artroza (v. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. AA. / arthroplasty. f.: poliartrita reumatoida (v. tab. f. s. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. ARTROPLAST1E.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. ARTROLOGIE. NA: articu-latio plana.ovoie. In a. -articulatii. s.

] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. [G.priv. f. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. askarizein = a sari.ni. [Gjr. stoma. A. a putsului. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui.] Care nu determina simptome clinice. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. obiecte. A. "osteosderoza subcondrala. arthroa = articulate. artrita cronica degenerativa. Insuficienta cardiaca). s. ASFIXIE. f. Ant. etimologia termenului). n . \Qr.: pi. ASANARE. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon.. arthron = artu. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. aproape.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. idnga. f. / asphyxie. f. f. s. este o metoda *profilactica. sphyzfm = a puba.. [a skopfin = a. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. s. / asepsie. / ascaride. meniscale. de unde se deplaseaza In trahee. ARTROSCOPIE. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. Sunt infestati mai ales copiii. s. s.wa.. -atos = ceea ce survine unpreuna. symmetric = simetrie. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. ARTRORIZA. a . celulara. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. pe cale venoasa. ARTROTOMIE. de. In plamani. m. / arthrorise. n.priv. / assainissement. 2) In biochimie. Actualmente. ASFIGMIE. / sanitation. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. f. [Cfr. syn = impre. V. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. [Cfr. / arthrostomy. hypertrophic arthritis. s. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin.. Obs. \Gjr. f. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. a sdri. / arthroscopie. \Lat. s.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. de ex. V.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. de. Ex.e. {Lot. askites. askarizein = a fopdi. f. adj. lichidul de a. artroscopie. la skopein = a video. f. / arthroscope. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. / arthrorisis. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. [Qr.). s. Ascaris lumbricoides. / asialie. / asy metric. f. A. e^amina. f. s. a . monooxid de carbon). f. s. ASIMILATIE. -onis = asemdnare. s. ve. a.. / degenerative joint disease. / asymptomatique. [Cjr. s. insuficienta cardiaca globala. s... f. localitate.: In cazul unei artrite supurate. [Qr. s. arthron = articu[atie.r. ASINERGIE. a -priv.are. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. -atos = aer.] Absenta *pulsului. s. a . skopos = ofiservator. tuberculoza peritoneala. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii.priv. s. / arthropneumography.i sepsis = infecfie. f. 2) Eliminarea. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). Indeosebi gastrointestinale (vomismente.. si artrografie. f.. sectiune.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. / arthrose. arthron = articulafie. ad = cdtre. a sari. / asphyxia. | Gjr.. s. artrita hipertrofica. / arthrotomy. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. tome = taiere. f.: dezasimilatie. s.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare.. / asialia. / ascaridiasis. 3) Prezenta In aerul ambiant.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. / ascite.tiii -ozd. In functie de continut. f. s. de la syn = impreund. siafon = saCizia. / arthroscope.ula. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. a. cu *anastomoza sinovialei la piele. s. / arthroscopy. [Qr. A.. pneuma. [Cfr. s. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. cuvantui a. piptein = a. a. V. / asymmetry. f. s. A. f. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. s. s. putrefactie. s. / arthrostomie. In cazul leziunilor cartilaginoase. f. a -priv.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. afectand una. \Gjr.. s. s. frecvent. spre deosebire de *antisepsie. de. f. ARTROSCOP. f. si anabolism. Indeosebi In *jejun. ci per- . arthron = articuCafi.i ergein = a iucra. s. s. care este *curativa. de la temnein = a t&ia. li-gamentare. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. / arthrotomie. diaree si dureri abdominale). f. ASIALIE.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. f. practicata In scopul unui *drenaj permanent. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. sphygmos = puts.. care ramane latent. ascarizi. regiune). *carcinomatoza peritoneala). ASCITA. ARTROSTOMIE. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. s. V.: dentar. arthron = articuiafie. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare.} Gen de viermi din ordinul Nematode. Are o culoare rozrosiatica. osteoarthritis. / asynergy. / assimilation. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. s. inaff.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. s. artrozice sau posttrau malice. / arthro-pneumographie. / asymptomatic. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. skopia . purulent ('peritonita cu *pio-geni).: ciroza hepatica (cea mai frecventa). arthron = articutat-it. asphyxia = oprire. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. graphein = a scrie. / ascaridiose. / asphygmia. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. m. vedea. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. m. [a a . a ef(amina. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. f. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides.. s-a injectat aer. f.e^aminare. ASIMETRIE. s. [^r.priv. f. a acf:iona. amigdalian. ereisis = ridicare. Cauze frecvente de a. askarizem = a fcpm. f. si xerostomie. Sin : chiloperitoneu (v..priv. assimilalio. / assimilation. nid necoordonare. ASCARIDIOZA. [Gfr. s. f. \Qr. V. m. 'in prealabil. ASEPSIE. adj. "osteofitoza marginala si. f. s. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. {Gjr. *sindrom nefrotic. [Qr. apen-dicular etc.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. dar eel mai frecvent este primitiva. sub anestezie generala. ASCARIS / Ascaris / Ascaris.) prin tratament adecvat.] Radiografia unei articulatii In care. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. uneori cu cavitati pseudochistice.: osteoartrita degenerativa.. f. -oza . ASCARID. / asynergie. / asepsis. ARTROZA. / ascarid. / ascites. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. digestive. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. A. symptoma. s. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. / asphygmie. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. ASIMPTOMATIC.

hipermetropic pe un meridian. f. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. de la sterizein = a sta nemiscat.de.. observat eel mai frecvent la femeia tanara. n. f. dintre care unele sunt pa-togene.. senzatie de astenie. b) a. inima si rinichi. continua (dintr-o plaga. si t6aialga. ASPARTAM. a. s. 5) A.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. f. / asystolia. ASPIRATIE. -atos = corp. pe. ptantd denumita. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). a lichidului de staza gastrica. este un medicament cu larga uti-lizare. 4) a. f. 2) In biochimie. sperma. In care meridianul eel mai refringent este vertical. / aspcrgilloma. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. s. stereos = solid. si acid arahidonic. / aspergillose..). sange. s. f. cu efecte fie pozi-tive. sthenos = forfa. -enos = spKnd.: *psihastenie.: miastenie (v. [o • pentru ac-etii. a imprastia. s. de la a . antiagregant pla-chetar si antitrombotic.ta. ulceratii. . aspergere = a. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. constituent al proteinelor. prin insuficienta muschilor drepti interni. 2) A. [Cjr. V. f. s. saiiciiat de metit. s. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. -ism. care survine In 'miopie si In unele "nevroze.conform re-gulei". Sindrom imprecis. s.. / asterixis. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. a • priv. intestinala. f. f.. n. imprastia. 5) a. frecvent. s.priv. prin deformare conica a corneei. ASTENIE. imprastia. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. 3) a. Sin. al carei sue confine. a sta. a . de.: agnozie tactila.priv. s. Se mani-festa prin dispnee. compus. spre. morbida. f.ford putere. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. 4) A. tumori subcu-tanate fistulizate). f. microbiana. la gnonai = a. sterixis = pozifie _fv(fl. / asystolie. -onis = asociere. continua sau discontinua. / astasia. asthenos = fara. [Lat. de origine neclara. / asthenie. s. ASOMATOGNOZIE.). f. 2) A. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. ca antiinflamator. [Qr. Tipuri: 1) A. [Qr.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. pleurala. d) a. -inn.prw. de ia associare = a asocia (fid = [a. f.rce. m. s. neregulat. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. Sin. gnosis = percepere. 3) A. de ia a • priv. f. rasp&ndi. gastrica.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. a face sd find. ASTEREOGNOZIE. Sin. •atos = punct.priv. / asparagine. aproape. ASTIGMATISM e) a.: distonie neurocirculatorie. / astigmatism. aspi-ratio. Sin. {CJT.. / aspergillome.: sindrom Bean. systole = contracfie. / asthenocorie. f. / association. A. s. f.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. Aminoacid neesential.] Sin. a . / asomatognosie.. sthenos = fortd. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. [Cjr. s.. conic. musculara. [£jr. / astereognosie. metoda psihanalitica de expiorare. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. pu-tore. / aspermatism. invers.. s. s.priv. moderata. Sin. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. f. 6) a. ASOCIATIE. / asthenopie. V. stigma. stereoagnozie. kore = pupiiil} Sin.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. ASPERGILOM. f. s. -atos = sa.. [C. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. si sindrom Da Costa. Simbol Asn sau N. V. numeie. f. m.priv. [§r. s. / aspirin. f. si debilitate. hepatica. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. pipait. s. s. / asthenia. [Lat. / aspiration. s. Se observa In leziunile lobului parietal. -onis = aspirafie a aeruiui. / asparagine. gastrica.inan. Abrev. miastenie. / astigmatisme. pustule. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI).. s. a mai multor germeni microbieni. a. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei.). o . s. -omn. s. s. prin deformari neregulate ale corneei 197 .pentru Spiraea ulmaria. a . associatio. cuprinzand mai multe specii.re. s. acomo-dativa. intestin sau cavitate se-roasfi). medicamentoasa. [Lat. / aspiration. de ex. [atin a[ unei plante rozacee. f. sthenos = fortd. / asthenocoria. f. fatigue. aspergilom si aspergiloza. libera. s. s. langa. putere. ASISTOLIE. s. ASPERMATISM. / asplenia. adica a *somatognoziei. cunoastere. / aspergillosis.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. ASTAZIE. f. spir . s. [Qr. s. a . -oza . s. ASPIRINA. n. de [a a . de. / association. [Qr. In *hipermetropie. ASTIGMATISM. / aspirine. f. soma. aspergere = a raspa-ndi. vedere. cauzata de incoordonarea neuromusculara. ASPERGILOZA. s. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. a .] Absenta *splinei. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. / somatoagnosia. a sufla (ad = catre. Se deosebesc: 1) A. / aspermatisme. spirare = a rdsufla).] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. de ia aspirare = a inspira. putere. s. astheneia = sla6iciune.: semn Adams-Foley (v.: semn Arroyo (v. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. chirurgicata (uscarea campului operator). astigmie. *Edul-corant de sinteza. Dipeptid derivat din *acidul aspartic.. fie patologice. analgezic. f.priv. f. f. / asterixis. s. n. tahicardie sinusala sau palpitatii. ASLO / ASLO / ASLO. ASPLENIE. s. [Qr. ASTERIXIS. miopie pe un alt meridian. [Cat.priv. a. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. splen. m. / aspartamc. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. f. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). stasis = se.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. f) a.priv. de ia istanai = a plasa. a. in. s. c) a.. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes.pere. dureri precordiale. gnosis = cu-nooftere. asthenos =. ASTENOPIE.). m. contrar regulei. ops. lichid amniotic) In caile aeriene. antipiretic. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. a. / aspartame.: somatoagnozie.. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. opos = vdz. a . / astereogno-sis. aspergere = a. [Lot. / aspl6nie. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. Oboseala vizuala.r. ASTENOCORIE. V. prezent In numeroase vegetale. *amida a *acidului aspartic. iar imaginile sunt percepute deformat. dar fara *paralizie. pu-ten. / asthenopia.. / astasie. s. ASPARAGINA. In consecinta. m relief. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. m.

cu tuse. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. disartrie. n. / astrocytome. m. [Cfr.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. transpiratii. n. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. s. m. In sange apar Ig. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. A. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia.u sunt dare. r.. m. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V.. m. Strasbourg fi •SerKn. protoplasmatice si a. s. -e. aranja.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. s. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica.: ereditate ancestrala sau de revenire. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. de la ad = cdtre. In care intervin numeroase tipuri celulare. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. sau f. ASTROCITOM. s. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers.: criza. astm (1). s. f. n. iar In 10% diabet zaharat.] V. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. tremuraturi sau secuse musculare. readus In drculatie de *DSM IV. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a.priv. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). f. / astroblastoma.. b. frica de a muri. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. de p. frisoane sau bufeuri de caldura.te. s.. \Qr. intrinsec (cu mecanism incert. me. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. / astragale. [Lot. 2) Bolnav afectat de ataxie. a aranja. [Cjr. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. ASTRINGENT. Ca urmare. / attaque. s. vertij. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. a. / atavism. 2) A. de grad malt (III . astragalus. iar celalalt normal.rna.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. / ataxie. [QT.udwig Bruns. diitringens. astron = stea. frica de a Innebuni. / attack. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific.cwr'\ V. tab. . ASTRAGAL. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. medic airman. atara-xia = impast6i. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. patologica. / asthma. -<wno. A. aranjare. ce se manifesta In ortostatism (statica). exista trei mari tipuri: a. f. Etiologic se disting a. / ataraxia. m. crisis. din {ST. a. 6) A. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. [Ernst Viktor von Leyden. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. \Lat. atribuit unei react" reflexe. ataktos = nere. derealizare. m. [Qr.te. blastos = germe-n. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. Gena a carei mutatie este responsabila de a. s. Sin. anat. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. Sin. m. F. sin. de grad mic (I. Pseudoastm (v. a. a.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. / ataxia. parestezii la nivelul membrelor. de.. ATAVISM. ou f. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. F. codificand proteina denumita frataxina. In mers (a. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene.rg. / ataxique. 3) In limbaj curent. astroci-tom. Jfanovra..: fenomene a. s. s. fibhlare. protoplasmic. astron = stea. n. Cu debut Intre 5 si 15 ani. mecdc airman. ASTM. convulsii si tulburari de mers. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. survenind In special noaptea si dimineata devreme. / talus. spontan sau prin terapie. -omo.. Se disting a. cu formare de complexe Ay-Ac). s. greata. adj. cu prognostic bun si evolutie lenta.oase. deci un a. stringerc = a strange.id.. / astringent. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. indiferenta. ATAXIE. denumit uneori si a. m.\ 1) Ocurenta brusca. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. durere sau Jena toracica. n. / atavisme.priv. s. ATAXIC. stroke. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. s. a.. kytos = ceCuCd. / astrocyte. tabes ereditar. astragalos = os. [tfr. 2) Detasare emotionala. violenta ca manifestare. din unele stari febrile. kytos = cdula. . / astrocyte. n. fara relatie cu o reactie alergica. adj. Indeosebi mastocite.hta. de. [Lot. eozinofile si linfocite T. emetrop etc. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. Sin. atturcare = a mcepe. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. 2) A. a. / ataxic.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). [I. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. cu celule gigante (gemistocitice).. neurolog airman.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. adj. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. ASTROBLASTOM. reflex. ATARAXIE.: amiotaxie. adj. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative.dde. [Nikolaus Freidreich. / astringent. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. apoi dt patoCogie me. cu staza pulmonara. la tattein = a ordona. senzatie de sufocare. atavus = strOmofi -ism. f. profesor de anatomic. la a . 2) In limbaj clinic. cardiac. 182S-1S8Z. s. s. [itd.: boala Friedreich.guiat.] Sin. de. / astroblastome. s. de a deveni nebun. Termen vechi. simptomatic. n. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). si a. a . la a . / astrocytoma. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. II). pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. simplu. / asthme. s. ATAC.: pseudotabes (v. sau pseudoastm.ASTM pe acelasi meridian. cinetica).. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate.-dicina in. infecto-alergic sau atopic intrinsec).di.. n. s. spasmodic. f. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. s.astroblastomul si IV glioblastomul). s. 18321910. prin complicatii cardiorespiratorii.caia la ^(e. reversibile partial sau total. / ataraxie. 1858-1916. 3) A. asthma = gAfaiaia. s. s. determinand secretie de IgE). A. *apoplexie. constituit din astrocite aplati-zate si alungite.). constand In agitatie extrema. senzatie de strangulare. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. wheezing si sibilante. care sunt dezordonate. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. lat-tein = a ordona. a Uga. astron = ste-a. taxis = ordonare. De exemplu.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei.priv. Functiile a. Ex. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. de p. profesor de. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. [Cfr. fibros. m. In care un ochi este astig-mat. grupate In fascicule. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local.. pot fi clasificate In: 1) A. ASTROCIT.

atypical. f. stratosfera si ionos-fera. chirurg francez. f. m. ionizante. / atome.. / athymie. de [a temriein = a taia. s. fierturd. ATICOTOMIE. prin a. In literatura medicala. athere = terci. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. adj.. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. f. s. attikos = referitor [a fitena. / splint. s. a. s. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. / attitude. gr. [at.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. f. f. 1'. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. angeion = vas. / atherectomy. [EdouanI Francis Kirmisson. s. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. s.} Sin. ektome = eyizie. / atheroembolism. 8.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. / atheroma. ATETOZA.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. [Lat. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. 2) thymos = principiu vital. gr. ATELA. [Itai. timus. tipica. a . iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. atmos = vapor. atomos = mdivi-zihil. / atlas. [at.. / atticite. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. model. / atticotomie. ulcera. athere = terci. ultenuatio. Intreaga a. profesor de. de. n. s. s. m. adj. marcd. s. formand un fibroaterom. f. sphtiiru = sfera. Forme (In functie de localizarea procesului de a. sklerosis = indurare. s. [Lat. m. ATENUARE. f.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. \Gjr. de la a .ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. wtdrire. s. ATOM. s. adj. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. In evolutie. 2) A. athere = terci. aptitude = aptitudine. s. symbolic. sphaera. s. f. spirit. V. Etiologia a. embole = acfiunea de a arunc. abductie si rotatie intema. atticus.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. fierturd (-oma]. [Cyr. tab. attikos = referitor [a Atena. s.] Portiunea superioara a *casei timpanului.oase. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. ektasis = dilatatu. ATEROGEN. din gr. substanta reticulata). A. atticus. lobulara sau segmentara. s. ATITUDINE. f. s. [Gr. gr. termen prduat ulterior m arfiitecturd. ballein = a arunca). f.tena. termen preiuat ulterior in arliitecturd. / atheroembolism.). se poate fibroza.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. / atherogenese. fierturd (-oma). / attelle. s. A. f. formatiunile subtala-mice. aranjare. de la skleros = tare. Ex. variaza cu altitudinea. s. ATLAS. / atherosclerose. / athetosis. secftune. -oma. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. -oza . din metal. . de la temnein = a tdia. gr. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. indeo-sebi industriale.] V. fiind. de. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. [Qr. atlas = atlas. / atelectasie. manifestata prin stare de indife-renta. ghips etc.priv. atheromectomie. f. s. tome = tdiere.fi\at. f. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. ATEROMECTOMIE. 'in functie de evolutie. ATEROMATOZA. -ita. s. / atom. -oma. de la typos = tip. s. f. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica.: boala Hammond. fierturd. [Lat. antron = pefterd. X. s. material plastic. fierturd (-oma). s. / atherogenic. [Cfr. / atherosclerosis.: dislipidemia. [Lat. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. s. ATICOANTROTOMIE. nudeele gri centrale. ATIPIC. [Qr. 2) Absenta timusului. de [a luiiein = a ordona. s. aritmice. -onis = atenuare. In ultima instanta. de inactivitate totala. / athymia. m. este considerata o boala generala oom-plexa. athere = terci. se poate calcifica si. localizata pe arterele coronare. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. ATMOSFERA. cantareste circa 5-1015 tone. embolie. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). unde sonore etc.] 1) Scaderea tonusului afectiv. atticus. [Lat.. a .] Procesul de formare a placilor de *aterom. poate fi acuta sau cro-nica. fierturd.priv. antrum. f.. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. f. din gr. ATEROM. fumatui etc. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. de [a emballeia = a arunca m (en = in. lente.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. a. ATICA. Sin. s. / attenuation. Var. s. din gr. din tat. ATEROEMBOLISM. spontane. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. [Cfr. [personaj mitologic: titanul Atlas. / atelectasis. m. totodata. / atmosphere. la nivelul extremitatilor. / atherogenesis. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala.a m.r. f. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. ate-les = incomplet. / atheromasia. anat.: forma a. gemian = a produce. iithere = terci. fierturd. s.) la traversarea unui anumit material. n. are o 199 . termen preiuat ulterior m arfiitecturd.] Dispozitiv. \Qr. pentru aterectomie (v.. [a gennait = a produce. f. a6ur. gr. genesis = prodwere. adj. coronariana. / atticoantrotomy. f. Proprietatile fizice si chimice ale a.] In-velisul gazos al scoartei terestre. / atlas. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. s. [a attenuare = a s[a6i. [Qr. / atmosphere. athere = terci. A. si coree. f. / ath6rome. Dupa Intindere. athere = terci. / atypique. attikos = referitor [a ^. deviere de la o forma considerata caracteristica. / atherogene. A. s. ATICITA. atticus. ATEROGENEZA. NA: recessus epitympanicus. a unei boli). dur. s. \Gjr. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. ATELECTAZIE. Var. s. {Cjr.] Neconform unui anumit tip. cavitate. \Qr. poate fi: masiva. secfiune. [Qr. la 0°C. / attico-antrotomie. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. attikos = referitor la fitena. [C. 1 atm = 105 pascal. s. Uneori. f. s.} M. n. / ath6rectomie. ATIMIE. / athetose. A. pana la Inaltimea de 5 km. thy-mos = minte. Ideas = e^tremitate. f. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. / atticotomy. f.: sindrom Louis-Bar (v. se Intelege formarea de ateroame multiple. athetos -ne. [Lat. (ex. ATEROSCLEROZA. a . care spijina cerul pe umerii sai. / attique. s. / atheromasie. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). typikos = tipic. tome = tdiere. hastelta = Bat mic. prezinta trei mari zone: troposfera. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. sectionat fi temnein = a tdia. din gr. a aranja.sau bilaterale involuntare. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold.priv. de obicei In forma de lama subtire. f. / attitude.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. attitudiae.priv.). fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. / atticitis. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. m. / atypic.): 1) A. f.: ateromectomie. lemn. f. s. f. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. / attenuation. taxis = ordonare. f. / epitympanic recess. tomos = taiat. manifesta prin deficit anabolic. f. s.

[Cfr. iar In doze man are actiune centrala. Sin. 2) Forme In care a. 8) A. 2) A. a . / atropine. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. V. Iar atrophy. f. idiopatice sau congenitale. a. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m.a. s. / attrition. generand anemia sideropenica congenitala. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a.. antisecretoare. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. s. f. si evolueaza progresiv. trd 'Parce. s. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. subcutanata sau intravenoasa. dintoto'i ferrum = fier. de la ater. haima. diminuarea tonusului muscular. de. -onis = frecare. / atresie. m. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. f. s. NA: atrium. f.. inertie uterina. [Qr. diabetului. ale destinulw. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. a alcoolicilor (corticala tardiva). -tra.priv. cortizonica . de. 1866-1938} Sin.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. Dimen-siunile a.} Absenta *transferinei din sange. sunt de ordinul lO"10 m. ATREZIE. 3) A. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare.: boala Sudeck (v. ce poate exista fie liber. / atomiseur.).portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. -tra. s. gr. aplazie si hipoplazie.: FoFi-ATP-aza (v. gr. (1).: hipertrofie.dupa o *corticoterapie prelungita. (2. s. 2) A. / atransferrin(a)emia. s. m. s.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative.: boala Aran-Duchenne (v. Sin. / atopy. atomos = indivizibii. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. a. dupa o infiltratie locala de corticoizi. \Qr. tro-phe = ftrana. *boala Pick. \Gjr. s. s f. c. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. care apare sporadic. ATROPINA. prostatica provoaca o retentie a secretiei. s. deficitului de dopaminhidroxilaza. / atrophie. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). M. -atos = sange. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. auricular .priv. a . vulvara . [Qr. [Lat. cavitatea timpanica propriu-zisa. utehna. f. [at. antiemetice. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. ATRITIE. Atropos = una dintre cdt. freca. 3) A. care devine galbuie. este adesea ireversibila. pi. profesor la ^{am6wg. a . f. ATOMIZOR.. in blocurile atrioventriculare. 4) A. s. s. 7) A. f.priv. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. mnegreau).camera superioara a fiecarui hemicord. sarurile solubile de a. ATRIOTOMIE. secfiune. f. 5) A. este un sistem neutru electric. c. a. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. / atriotomy. [Lot.).} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. [Qr. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. / athrepsie.] Stare de denutritie grava a sugarului. attritio. f. caracterizata printr-o slabire extrema. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. Ciotflo.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. Sudeck's disease. ATONIE. Ant. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. / atomizer. atopos = in afara (ocuiui normal'. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. f.priv. tresis = orificiu. la var-sta adulta. fie In combi-natii cu aiti a. ATRANSFERINEMIE. a . *scleroza laterala amiotrofica).. si anticolinergic. ta a . -ina.: 1) A. difuze sau circumscrise. primitiva In treimea inferioara a gambei. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. atrium =. dementa senila). / atonie. [Lot. se facea focul [a romani. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. atriotomie. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. Abrev. A. (zeif:e. f. s. Tipuri: 1) A. 3) A.cicatrice netraumatica si superficiala. s. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. ATOPIE. 3) / atrium. Sangele trece din a. s.: *boala Kraepelin). cicatriceala . senila . fara pierdere prealabila de substanta. dar cu respectarea tesutului elastic. s. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. cu predispozitie ereditara.. exceptional. prin venele cave si sinusul coronar. Uneori.priv. / attrition.ATOMIZOR structure complexa. Sin.priv. s. [Paul H. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. a. dentorubrica). Administrate pe cale bucala. V. n.priv. Lachesis fi fitropos). irons = p&ste. a . / atony. este reversibila. de. -(rum = negru.. localizata sau difuza. f. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. camera. Sunt incluse In aceasta categorie: a.. f.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. f. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. [Lat. De asemenea. s. s. olivopontocerebeloasa. ATREPSIE.. A. In ansamblu. 6) A. semne *extra-piramidale. (identici sau diferiti). poate fi difuza sau localizata. (a ater. alba Milian . amiloidozei sau.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. corticate izolate (*boala Alzheimer. cu afectarea retelei cutanate de colagen. tomos = taiat. se utilizeaza In colire ca midriatic. c. si vaporizator.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. f.: auriculotomie. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. sectionat fi tem-nein = a taia.). iar perefii se. s. cardiac (NA: atrium cordis) . c. s. ATRIU. tome = town. a. secundare. / oreillette. f. musculara. ATROPIE. n. cu excep-tia plamanilor. -ina. Forma particulara: a. uscata. co-loida .. a z. m. atrium.. f. Ex. V. *ataxie.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. nutrifie.). 1) A. s. a. / atrophy. . atrium = antuamera. / atransferrinemie. *coreea Huntington.antecamera. threpsis = nutrifie. s.. / atresia. -trum = negru (deoarece in acwtd. Clasificare dificila. atria. / athrepsia. atropa = fieliadcinili din gr. f. de [a attcrere = a. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis.] Alcaloid extras din Atropa belladona. dar superficiala. *hipotensiune ortostatica).] Diminuarea de volum a unei mase celulare. la a .stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. A. / atropine. Sudeck. alcatuind molecule. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. sunt utilizate ca spasmolitice. topos = foe. [Cfr. ATP / ATP / ATP. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. tonos = tensiune. / atopie. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. 2) A.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. cfwurg german. A.

] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. digitus auricularis. {Cfr. audire = a auzi. gr. s. autos = sine insufi.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. A. s. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. f. f. [Lot. aurum = aur. ale subiectului. s. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. s. n. dim. audire = a auzi. a modela} Sin. dys = grw.rme. A. gr.).] Element chimic pretios. de.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. se disting a.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. AUTOAGLUTININA.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice.diu. mediata. -ism. coloidaf). / autistic. vizuale. [Lot. [Lot. Cat. akos = re. s. de. m. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. {Lot. s. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. -onis = atac.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva.. f. f. s. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. aura = rasufiare. [1^. cu lumea exterioara. f. s. -onis = auzire. / autoagglutination. [Qr. s.. f. iar copilul mic este izolat. sectiune. [Lot. la auris = urecfie.. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. dim. AUR. m. / audit. ihsufi. / auriculo-osteodysplasie. sau f. s. ca urmare.. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. a. olfactive. s. [at. s. s. -ism. / atropism. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. m. inde-pendenta de existenta surditatii. i. La adult. / audiometrie.\ Sin. sounding. s. {'Eng[. f. fara a cauta un contact. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. AUDIBILITATE. f..] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. Se utilizeaza audiometrul. ascuitare. / audiometre.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. ausciiltare = a asculta cu atenpie. s. de ex. la temnein = a tdia. insufi. mutus = mut. gr. f. AUTOAGRESIUNE. s. m. s. gustative. / autisme. Cea mai precoce psihoza a copilului. AUDIT. / autoagglutinine. AURICULOTOMIE. de. [Qr. s.it. AUTOAGLUTINARE. insufi. de.. de sete sau afective. f. *angiotensina. agglutinare = fl Ivpi. de la therapeuein = a ingriji. de. s. -ina . de. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. / audit. / aurovertin.: boala sau sindrom Kanner. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. n.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. audi-lio. audi-tus = auz. therapeia = tratament. autos = sine. s. n. s.] 1) Care se raporteaza la ure-che. de. s. s. a uni.. / auscultation. / autoagglutinin. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. a. Actiunea de a auzi (a. A. A. / auriculotomy.). AUDIMUTITATE. [Cjr.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. / auto-agglutination. Este un metal galben. adj. AUDIOMETRU. s. s. s. autos a sine.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. metron = mOsura.la amis = urecfie. din [at. m. aggresio. / atropism. 2) In prezent. f. a. s. m. 2) Subject care sufera de autism. s. / audiogram. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie.. fl au. autism infantil).] 1) Cu referire la *autism. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). / aura. f. *serotonina. *eicosa-noidele. {Gfr. f. s. AUDIOMETRIE. / audio-meter. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. / auriculaire. audire = a auzi. imediata. f. si a. / audiometry. congenital word deafness. urechiusa sau auricul al inimii. In forma foarte dis-persata. activa). m. hearing. AUTISM.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. ou f. de la aggredi = a ataca. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. / audiogramme. alaturi de *inspectie. / or. [Lot. s. audit. AUTIST. n. s. la plassein = a forma. n. simbol Au. f. AUSCULTATIE. s. f. auricula. s. foarte dens.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. / audibility s. / audition. plasis = modl-[are.. s. audi-bilis = cars poate. gr. [a amis = urtcfie. dim. cutanate. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. autos = sine.: sindrom Seals (v. 'pal-pare si *percutie. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie.me. f. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. gr. / gold. pi. f. / aurovertine.z. [Lot.nutw atropina. / auriculotherapy. n. uuufi. Dupa Laennec. Totodata. AUDITIE. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. este evaluat la un control ulterior. auricula. / aura. audire = a auzi. [Lot..} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte.. etimoio-gia tc. / self aggression. osteon = os. tabagismului etc. f. gr. obtinandu-se *audiograma. f.. s. s. / audition. atomic 79. / autacoids. m. autos = sine. dim. [Lot. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). AUDIOGRAMA. / autism. / audimutitas. f.ATROPISM ATROPISM. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. Sin. f. [Lot. [Lat.: atriotomie (v. \Cjr. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. AUROVERTINA. paihice etc. uneori manifestari auditive. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. autos = sine. m. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. pi. / auricular. dificii. s. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / audimutite. [Lot. s. s. / autoagression.. prin intermediul *stetoscopului. s. agglutinare = a iipi. NA: digltus minimus (2). adj. / autiste. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. auricula. adj. pasivS) si de a asculta (a. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. f. insufi. abdominale. f. / auriculotomie. [at. a uni. / audibility. n. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . f. adj. AURA. Unii dintre compusii a... f. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. [a audire = a auzi. / auriculotherapie. gramma = Inscriere. Prezinta *ecolalie. AUTACOIDE. / autaco'ides. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. m. [Lot. f. / auscultation. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. cu nr. auricula. AURICULOTERAPIE. / Beals' syndrome. s. tome = taie-re. modificari de apetit. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. s. AURICULAR... s.

immunis = scutit. s. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. se pare. / autoclave. / auto-immun. Indeosebi ale constituentilor plasmei. Indeosebi In medicina sportiva. s. [Cjr. immunitas. AUTOIMUNITATE. anti = contra. autos = sine insusi. f. Acesti a. s. Ex.} Teama patologica de a ramane singur. s. / autoerythrophagocytosis. f. m. s. / autohistoradiographie. f. insusi. Obs. / autograft. / autocriny. / autochtone. din gr. dia = prin. [Cjr. [Qr. s. f. {Cjr. [Cjr. / autohistoradiography. auto-phagy. s. / self criticism. phagein = a mdnca. In organismul caruia Ti apartin. s. s. AUTOCATALIZA. f.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). krinein = a separa de. s.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. / autoantibody. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. / auto-immunite. prin consumul tesuturilor proprii. s. phagein = a mdnca. [Cjr. f. / autocatalyse. [Cjr. f. / autoanalyser. -oris = carp. s. de [a graphein = a scrie. s.re. s.). dialysis .AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. AUTODIGESTIE.*autoanticorpi . AUTOERITROFAGOCITOZA. f. V.: In engl. f. A. / autoclave. f. [Cfr. [Cjr. s. corpus. AUTOGREFA. autos = sine msusi. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. / autophagie. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. dobanditf). kytos = ceiuid. s. autoantigen. histos = fesdtura.} V. Cat. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. autos = sine insufii phobos = fried. outos = sine insusi.: a. -atos = sdnge. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . -afis = scutire de sarcini pu6(ice. In toate cazurile mentionate. de la lyein = a distruge. s. endo-gen. s.insusi. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. s. \Qr. s. autos = sine insufi. de la immunis = scutit. la katalyein = a distruge. grapheion = penifa de scris. / autophony. [Gr. autos = sine msusi. s. de (a krinein = a disceme. din "pancreatita acuta. In prezent este putin practicata. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa.. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. s.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. apdrat (in = [ip-sit dc.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . adj. autos = sine. V. autoimunitate. [Gjr. / autogreffe. autos = sine insusi. a. / autophagocytose. f. a descompum (dis = separat de. "mielina. n. munus = o6[igatie). / autocrinie. lysis = distrugere. / autophagocytosis. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. -oza.: sindrom Marlin (v. *tiroida. iarasi. f. *spermatozoizi. f. care. adj. / auto-anticorps. / autogene. AUTOCLAV. la ana = din nan. In starea de *inanitie. phagein = a manca. adj.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. f.} Sin. de la. observata In unele boli mentale. \Gjr. autos = sine insusi. automatos = spontan. autoimunitate. f. tie. autoradiografie. / autodialysis. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. V. f. f.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. autos = sine insusi. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. driceag de altoit. s. / autoantigen. Ex.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. care poate apare In unele boli ale urechii medii. (at. gerere = a duce. \Qr. iat. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. s. aso-ciata unor manifestari patologice. fiziologica si a. / autoh(a)emolysis. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. kritikos. gruphium. [l^r. / autophonie. AUTOANTIGEN. s. digestio. f. lyein = a. f. s. katalysis = disotutie. / autophobia. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. AUTODIALIZA. apoi 3 pana la 10 ml. erythros = rosu. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. munus = ofiCiga^ie). V. totusi metoda a fost reluata.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. f. deoarece sunt . daca sunt accentuate. -onis = descriere. divi-ziline a unei idei pe puntte. autos = sine wsusi.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. f. autos = sine. de [a khthon = pdmdnt. anti = contra. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. V. AUTOHEMOLIZA. criticus. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. adj. / autophobie. de. s. f.a. s. [Cjr. m. adj. s. m. *tract uveal. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). m. 2) Stare morbida. autos = sine insufi. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. f. a. viral (pseudoautoantigen). AUTOFAGIE. autos = sine insu^i. A. / autoanalyseur. / autophagia.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. f. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. f. [at. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. / autodigestion. / autochtonous.: boala a.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. autos = sine insusi. autoimunizare si autotoleranta. kytos = ceCliiSf -oza. / autodialyse. haima. s. / autohemotherapie. AUTOANTICORP. s. analyein = a rezolva. [C/r. s. AUTOANALIZOR. s. V. [Cjr. s. / auto-immun. se manifesta ca *boli autoimune. AUTOHISTORADIOGRAFIE. s. f. AUTOHTON. de la digerere = a duce in parti diferite. lysis = distruge. [at. autokhton. mucoasei gastrice. grefa. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. AUTOCRIN1E. AUTOGEN. autos = sine insufi. / auto-hemolyse. autos = sine insufi. -atos = sange.. radius = raz. / auto-catalysis. din gr. adj. [Cyr. / autoerythro-phagocytose. graphein = a scrie. fesut. -e. f. m. apdrat (in = tip-sit de. iat. autoimunitate. s. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. autos = sine insusi. (at. [Qr. AUTOFONIE. zilnic sau o data la doua zile. f.. autoimunitate. Se Incepe cu 2 ml. de ex. [C/r. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. s. Se disting doua alternative: a. / auto-antigene. / autocritique. s. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. [at. AUTOHEMOTERAPIE. AUTOFAGOCITOZA. autos = sine insiifi. autos = sine insusi. n. m. / autoh(a)emotherapy. a purta). AUTOIMUN. gr. AUTOFOBIE. f. / autogenous. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. iradiere sau 'in neoplazii (a. haima. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. intoxicatii. a.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut.separare. f. AUTOCRITICA. therapeia = tratament. / autoimmuni-ty. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. / auto-digestion [Cjr.

: ritm idio-ventricular (v. outos = sine insufi. AUTOSOMAL. autos = sine. suggestio.: a. originea autoimuna este doar presupusa.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). Indeosebi la nivelul organelor genitale. s. AUTOPLASTIE. [^r. De obicei. / automatism. V. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. m. f. / autoimmunization. ou(os = sine insusi. gr. nomos = o6icei avand fortd de iege. bolile Biermer si Basedow-Graves. pentru autozomal (v. [at. / autosuggestion. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . gr. n. activitati). A. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. f. / self-mutilation. plastos = moddat. Sin. autopsia. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. f. a e? (amina.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule.: autogrefa (v. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. insufi. s. s. autos = sine insusi. / autolysis (1. f. se observa uneori dupa o leziune medulara. AUTOMEDICATIE. termen recomandat.} Inde-pendenta functionala. Activitate motorie involuntara. insufi. Ex. A. / autoplastie. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. diabetui insulinodependent s. / self-treatment. [at.). / autoregulation.). AUTOREGLARE. apdrat (in = [ipsit de.: lupusul eritematos diseminat.: sinucidere (v. radius = razd. s. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. Poate fi fiziologic (ex. de origine accidentala sau criminala. [CfT. f. la toxon = sageata. [(yr. [Gjr. pentru autozom (v. f. automatismos = autoacfionare. / autonomy. / autopsie. autoan-tigen. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect.insufi. anemia hemolitica autoimuna. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. boli metabolice. autos = SIM insusi. adj.). Sin. m. 2). s. Indeosebi guta). A. Ex.sale sunt devansate sau repetate In ecou. ia punire = a. anuntandu-l ce va face si ce va spune. / autoplasty. scopia = e^aminare. / autopsy. oftalmia simpatica. [at.. / autopunition. AUTOIMUNIZARE. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. f. / automutilation. A. mai ales al celor neurocibernetice. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. s. de la skopein = a vedea. autos = sine insusi. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). leucopeniile imunologice. [at. s. AUTOSUGESTIE. s. [Cjr. AUTOSOM. in = in. / automedication. 2) Medicolegala. s. a unui tesut sau a unui organism. [Qr. 3) Sin. opsis = vedtre. Sin. / self-regulation. s. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. AUTOLIZA. AUTORADIOGRAFIE. f. Var. din cauza etimologiei improprii a termenului a. regulare = a rigid. autos = sine insusi. tiroidita Hashimoto. f. [€/r. [CJT. s. somn. AUTOMATISM. -onis = pdrere. s. a modeia} Sin. autoanticorp. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. autos = sine insusi. prin autoagresiune sau autoimunizare. autoimunitate. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. s. s. urechi etc. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. [at. / autointoxication. de origine intestinala. Ex. tie. mental etc.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. adj. a. Sin. AUTOMUTILARE. s. de (. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. f. s. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. f. AUTOSCOPIE.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. -onis = pedeapsd. f. logos = raport. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. V. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). immunis = scu-tit. cardiac) sau patologic (ex. passivity phenomenon. s. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. s.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. autotoxicoza. de. Indeosebi lizozomale. f. Tmbatranire) sau patologice (migrena. [Qr. s. [at. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. / auto-immunisation. Var. f. Prin a. A.] Comportament involuntar (miscari. s. f. autos = sine insufi. de [a plassein = a forma. f. / autointoxication. s. 203 . mutilatio. poate fi: 1) Medicala. De altfel. tat. *a. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata.: a. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. automutilation.). munus = o6[igatie). rdafie. celule. f. elaborat sau inconstient. sau automates = spontan. Pentru alte boli.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. pumtio. [Qr. s. suicide (3).). -onis = mutitare. care survine In cursul anumitor start patologice.: sindrom Clerambauld. AUTOINTOXICATIE. reactional sau spontan. autos = sine insufi. / autolyse. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. f. medicalio. [CJT.: necropsie. ou(os = sine. s. [§r. Enzimele sunt de origine endogena. de. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. [^r.: *a. grefa). s.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp.] Despre tesuturi. f. epileptic. si autopuni-tie. lysis = distrugere. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. / autologous. AUTOLOG. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. s. / self-punishment. Independenta fata de controlul voluntar. antialeatorie si antientropica. ia mutilare = a scMbdi. \CJT. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. [CJT. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. autos = sine msusi. Cea mai importanta a.).AUTOIMUNIZARE imune.: autotoxemie. / autoscopie. sugestie. f. f.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. / autoradiography. autos = sine insufi. pedepsi. autos = sine.a lyein = a distruge. este de tip cibernetic. f. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. / automatisme. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. / autonomie. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. graphein = a scrie. f. f. autotoleranta. AUTONOMIE. / autosuggestion. s. s. AUTOPUNITIE. AUTOPSIE. -onis = medi-cafie. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. [at. / autologue. / auto-radiographie. A. f. v. Intermitent. e. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. f. de.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. / autoscopy. s.

n. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi.). f. autos = sine insufi. autos = sine insufi.Corp. s. trophc = firand. / autotransfusion. / autotrophic. In celulele somatice. AUXINA. boli genetice). de. / auxotroph. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. S. a. s. / axis. si doi cromozomi sexuali. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. / auto-tox(a)emia. [Lot. din [at. [at. adj.: 1) A.. s. cu autozomic (v. s.. a. -atos «= sdnge. alterari cromozomiale. s. de. vita = ria. A. spontane care se repeta la sarcini succesive. fausse-couche / miscarriage (spontan). autas = sine insufi. stare denumita *autoimunizare. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. m. abortio. f. constatata . s. \Cjr. loxikon =° otrai'a. AUTOTROF. s. Proteina din albusul de ou. autoantigeni. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. f. / avidine. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. / autovaccine. m. f. vivus = viu.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. AX. aviver = a indeparta marginile unei piagi. f. (a vaccind = variola vacitor. [Cfr. m. Ex. logos = stiinpa. / autovaccin. / autosomal.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. iar celalalt de origine pa-terna.i [at. / autosomique. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). f. a. de.. \fr. indurate. s. [at. s. de (a vellerc = a trage. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis.-h.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. a -priv. auxe = crestere.). f. si neuro-endocrinologie. [Cfr. / autotoxicose. m. / ouie. miprastiere. / avivement. / avidin. / autosomal. AVITAMINOZA. / avulsi. freshening.on. [Qr. dim. adj. -atos =. V. gr. fistule sau fracturi. / hearing. velsus. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. AUTOZOMIC. ammoniakon = sore de amo-niu. sangele este recoltat inainte de operatie. m.: autosom. [Qr. dm-uiio. f. Uneori. [at. de (a toxon = sageatd. a smulge} Extractie. -ozo. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. / avulsion. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. trails = pesle. soma. AUTOTOXICOZA. -atos = Corp. [Cjr. audire = a auzi. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. s. AVORT. spon-tan si a. AUXOLOGIE. f. h. / avivement. s. / self tolerance. adj. f. f. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. PP: *pelagra. \Cjr. / autosome. f. f. adj. s. [Gjr. f.. adj. adj. 3) A.t. s. s. Ex. f. s. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. AUTOVACCIN. s. de-compensare cardiaca. axis = ayl. AUTOTOXEMIE. -onis = arort. Organismul uman poseda 44 de a.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. [Qr. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. insuficienta renala. tat.. In prezent. AUTOTRANSFUZ1E.: autointoxicatie (v. Realitatea a.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. a se dczvolta.] Curatarea. 4) A.). -onis = tcipire. n. hipotalamus si hipofiza.a. s. V. AVULSIE. dentara. adj. provocat: 1) A.] Sin.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. axon. In caz de sarcina gemelara.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. n. n. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. auxe = creftere. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. s. 2) A.-h. soma. Var. autos = sine insufi. unul fiind de origine materna. *cen-trifugei. f. adj. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. 2) A. s. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric.} Sin. s. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. [Qr. / auto-tolerance. / auxin. spontan sau provocat al unui fetus malformat. f. este probata de *neurocrinie. Conform acestui concept. adj. {QT. / axe. a se dezvoita. -ina.] Anglicism sin. f.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. Ex. / avitaminose.: a. irophe = fiTana. AUZ. s. AUTOZOMAL. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. aceasta limita este stabilita la 180 zile. / avitaminosis.: autointoxicatie (v. -atos = Corp. dar. / auxology. s. autos = sine insufi.: *boala beriberi. AUXOTROF. / auxine. / auxotrophe. / autotoxicosis. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. s. s. In cazul unei fracturi. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. autos = sine insufi. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. -ozo. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. C: *scorbut. / auxologie.: a. izoimunizare Rh. a. AVIVARE. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. phytohormone. deze-chilibre hormonale. abortion (provocat). prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. V. h. interdependente din punct de vedere anatomic si functional.: evulsie. adj. aiitos = sine wsusi. s. s. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. autos = sine insufi. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. de la toxon = sageata. s. fusio. vasculum = vas mic. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. Sin. [Qr. Clasic. D: rahitism. / autosome. repetitiv. vasis = vas. boli infectioase. tolerantia = suportare. AVASCULAR. diferential. / avortement. / autotrophe.. Scopul a. de la auxein = a creste. ouxe = crestere. AUTOZOM. este perturbata. / autosomique. [Qr. f. / autotransfusion. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. pentru varfui sagefiior. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut.. [at. auxanolo-gy. la vas. m. sana-toase. \Lat. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). int. a. de (a auxein = a creste. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. 4) A. [GIT. s. s. a. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. / avasculaire.. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. testului osos favorizeaza con-solidarea. f. ortus = nastere). a . ca bioxidul de carbon si amoniacul. [Cjr. si ure-che interna. In general legata de o carenta alimentara. haima.priv. a priv. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. soma.] Care este lipsit de *vascularizatie. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. s. / autotoxemie. a se dez-voita. de [a auxein = a crefte. autos = sine insufi. [^r. -ina. / avascular.

si hiperazotemie. huimii. NA: axilla. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. s. s. AZATIOPRINA. f. tesuturilor sau organelor. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. m. / azyme.] Sin. amo-niac etc. s. tab.priv. s. AXIS. AXENIC.il. s. / axenique. s.. s.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. / azide. / azaserine. m. sy-lan = ajefui.). AXOKININA. f. din gr. dl la philein = a iu6i. AZBESTOZA. s. s. o. [Qr. f. s. sectionare.13-0. / axoneme. pi. a . axilla. asylum. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. uremie. Sin.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. este cea mai mare. adj.45 gt kg corp/24 ore. / azoospermia. s. / aisselle. [Cjr. / axoplasme. A. Este moderator al oxigenului In respiratie. lichid are temperatura de -194.). oase. ferment.. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. 205 .] Sin.. de [a a . axilla = su6suoard. A. / azathioprine. a . f. / axis. ophthalmos = oc/w. a. f. s.] Intreruperea axonului.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. / azotate. In socurile traumatice sau chirurgicale. -ozo. [Lot. / axokinine. f. / axillaire. zyme = drojdie. s. m. urmare a hemoragiilor. zoe = viaf. Ex. iar fibrele C sunt amielinice. bazele purinice. azotui din acizii aminati. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). [Cjr. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. s. n. -atos = s&ngt. {Cjr. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. AXILA.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. axillae. s. Intra In compozitia enzimelor. exceptand a. infirmilor. / asbestosis. AZOTAT. s. adj. f. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei.i zoe = viata.. / axonotmesis.: vitamina A (v. a priv. s. piloasa. NaN3). AZOTURIE. a • priv. [Cjr.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. V. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). instantanee consta Intr-un vector. / azymic. -ina. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. f. zooa = animal. / asylum. adj. A. In cursul febrei. / axoneme. f. 'in mod asemanator. s. NA: vena azygos. / azotate. s. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace.: cilindrax. o. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii.. a . normala este de 0. AZASERINA. AXONEMA. a . a. sub forma de molecule diatomice. geometrica a instrumentului. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. s. [Cjr. o.. / armpit.. m. adj. [Qr. n. principala. n. contrar etimologiei. 2) In fizica. zoe = viatd. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. \Cjr. In diaree sau In obstructii intestinale. utilizata In hematologie. m. creste Indeosebi In afectiunile renale. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). Ex. AZOTEMIE. AZIL.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. zygon == perectie. xeros = uscat. tmesis = tOieturO. acidul uric. vene cave superioara si inferioara: marea vena a.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. anat.] Proteina care. AZUROFIL. s. [Cjr. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. A.. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. sarea de sodiu. In tulburarile de metabolism.. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. In prac-tica. fibrele A si B sunt mielinizate. asy-lon = [oc im'w[a6i[. s. s. / azoturie. f.priv. axon = !U(a. care include: azotui ureic.priv. fibra nervoasa. A. / asbestose. / axerophtol. n . / azide. A. [Cjr. AXOPLASMA. / azoospermie. / axenic. asbestos = care till poale fi stw. / azaserine. / azote. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. Este determinata. A. [Cjr. Diferitii a. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. AZIMIC. creatina. / azurophil(e). adj. o. spcrma. f. (saa hemiazi-gos) la stanga. AXONOTMESIS. / nitrogen. kincia = a nufca. s. dupa fosforilare. / axis. s. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. s. [Qr.priv. phi]os = prieten. secun-dara. m. a . AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. copiilor ortani etc. / azurophile. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. f. medie este vectorul stabilit. xenos = strain. s. s.: nitrat (v. gr. / axoplasm. In mod normal. s. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. In general.. [Cfr. n. / axerophtol. / axone. m.} Care este lipsit de fermenti. ouron = urind. Timp Indelungat. AXON. Indeosebi In transplantele de organe. / azathioprine. zoe = viaf. [Cjr. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina.priv. / azot(a)emia. f.. f. f. / asile.: paine a. AZOOSPERMIE.: artera a.priv. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. s. AXILAR. regiune a. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). AZIDA. nema = fir. f. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. se numeste a. f. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. [Qr. s. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. In ma-joritatea cazurilor. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. care poate emite si colaterale.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. adj.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale.priv. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. s. s. m. reactiveaza *axonema.. care antreneaza o degenerescenta walleriana.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. Tacit. -o/. creatinina. / axon.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. axis = ivffl.d. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. jug. proteinelor. -aton = samdnfa. [Lot.] V. m. f. s. axoa = cuyl. adj. [Lat. / axillary. f.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. [fr. n. m. s. \Lat. la dreapta si cele doua mid vene a. s. / azoturia. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. f. 2) Uzual.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. o. f. adj. AXEROFTOL. In cazul neuronilor senzitivi. / axokinin. axon = w(0. AZOT. oecHe azur = at6dstrui. / azot6mie.priv.von = W(il. / axonotm6sis. A. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. a ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful