P. 1
A

A

|Views: 823|Likes:
Published by sor_sorana

More info:

Published by: sor_sorana on Aug 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/03/2010

pdf

text

original

HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

/ acceptor. / acanthose. a . [Lot. de transfuzie. perturbarea permeabilitatii vasculare. a • priv. a . a veni (cdtre.: boala Takahara.. s. ACATAGRAFIE.i katalamhanem = a suspenda. m. / acariose. acathisie. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). s. ACELULAR. f. s. f. de munca. otet.priv. Ex. V.. de asemenea. s. lot. kalagraphein = a. katalyein = a distruge. f. / acatalepsie. a dizoiva. [Cfr. v. Termen utilizat uneori. ACATAFAZIE. s.. 5) a. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). [Lot. a -priv.ACANTOZA ACANTOZA. acatalazie. [Cfr. de ordinul MeV. accessus. Ex. f. Ex. a accepta. akari •= insecta. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). [Lot. s. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. -ntis. f. adj. -aza. adj. f.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale.. / acephalia. (denumita a. / acataphasia. primeste radicalul si se combina cu el. dclotron si sincrotron. 2) a. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. 2) 'Diagnostic incert. 3) a. m. si stroke. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). s. A.). s. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator.. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. ACCES. {Cjr. adj. care poate fi anafilactic sau seric. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. f.} Absenta bioxidului de carbon din sange. a -priv.: scabie (v. scrie corect. / acatalas(a)emia. m. de [a kata = 61 jos. a. / acatamathesie. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. f. / acaryote. s. f. Unitatea de masura a inten-sitatii a. adj. ruptura unui vas cerebral. acceleratio. s. [Lat. de la acceplare = a primi. / acatagraphia. a veni (c&tre). ACAPNIE. survenita brusc si imprevizibil. / acathisia. V. ACARIOT. adj. ACATALAZEMIE. kap-nos = fum. s. accelerare = a grti6i. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. n. auxiliar. s. Este denumita si hiperacantoza. s. / acathesie. / acellular. n. Ex. / acapnia.). f. s. akathisia. / acataphasie. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. f.. de la cella = comaro. s.. tiroide a.] in medidna. de febra. la un subject salariat. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). accelerare = a gra6i..priv. a .a de a sta asezat. f. dt la accedere = a se apropia. / acarid. {Cfr. betatron. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. (2) / accelerateur. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. Thrombidium si capusele sunt acarieni. / acces.: glande suprarenale a. a dizoiva. / acceleration. de melanco-lie. Este produs In ficat sub forma inactiva.priv. criza. kathisis = acfiune. s. ACATALAZIE. / acceleration. / acatagraphie. ACCELERATIE. a priv. f. ACCELERATOR. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. s. gresit. / accelerin. ACATIZIE. de dementa. ale gingiilor si gurii. ACETABULOPLASTIE. accidens. s. V. s.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. m. cu "hipocapp. consecutiv trecerii unui curent electric. karyon = sdmfiwe.] Sin. m. In raport cu protectia muncii. [Cjr. s. de ia accedere = a se apropia. f. occupational injury. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. 2) Tulburare m *boala Parkinson. dim. Sin. / acatalepsy. s. medie-vala accesorium. gr. -onis = acceCerare. adj. complementar. s. a . / acanthosis. V. [Cfr. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. acetabulum •» vas pentru. stare patologica. f. s.priv. crisis. [Cfr. 4) a.} Care nu confine celule. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. s. s. s. nudeu. {Cjr. [Cfr. / accepteur. a. s. ded a sintaxei. de part/cute sunt instalatii complexe.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. vascular cerebral. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. a . uneori gangrenoase.'e. a.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. [Cjr. In stomatologie. acceptor = care primefte. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. lepsis = fv(are. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. [Cfr. s. f.priv. / acellulaire. acaridan. s. ACCIDENT. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. / acatalasia. / accident. plastos = . [Lot. / acariosis [Cfr. f.} Substanta care. incidental. eventual somn nelinistit. m.: eritrocitui matur la mamifere. a.] Factorul VI al coagularii. drept sin. de priza.. f.. brain attack.. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. agitatie motorie. s.. f. / attack. cand se revine prea rapid la presiunea normala. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. terapeutic. / acatalasemie.. -trice.i katalyein = a disInige. 7) a.] Despre o structura care constituie un element secundar. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. / acatamathe-sia. / acaryote. m.priv. m. cellula = ca-marutd. f. de tuse.: 1) a. aterg/c. (Santorini).priv.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. (1). [Cjr. s. f. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. s. s. akaii = insectd. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. / acarien. adj.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. f. f. / acetabuloplasty. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. f. Sin. ACATALEPSIE. f. psihica sau somatica. m. sunt substante care grabesc priza gipsului. v. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. de decompreslune brusca.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. ACEFALIE. s.: anhist. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. f.. / accessory. s. / accelerator. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice.} Termen rar utilizat. mica. akaa-tha = spin. de ia celer = rapid. raportata la unitatea de timp. pana la energii dnetice foarte mari.. -oza. ACCEPTOR. mica. [Lat. -oza. s. la sca-fandri. / acatalasie. s. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. n. *proaccelerina (factor V). Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. haima. adj. duct pancreatic a.: a.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. f. n. desi ideile subiectului raman logice. ACATAMATEZIE. 2) A.. ACARIAN. a . / accident. / acapnie. cu rol mai Intai acceptor. s. ACARIOZA. industrial injury. ACCELERINA. [Lot. Ex. ACCESORIU. -ina. m. [Cjr. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. s. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. electric. manifestata prin ulceratii. Intr-un sistem de referinta dat. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. Sunt asimilate a. Se defineste. a . / acetabuloplastie. A. 6) a. Intr-un schimb de *radicali. / acephalie. / accesoire. f. / accelerine. s. s. [Lot.

} Absenta congenitala a mainii. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. acetum = ofet. [Lat. ACETONEMIE.priv. acetum = of:e. ACETALDEHIDA. / acetylcysteine. / acheiria. gr. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. / acetone. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. volatil. / acid. f. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. m. ACETILCOLINESTERAZA. aether. A.: acid adenozinmonofosforic (v. ACETAZOLAMIDA. din [at. si aclorhidrie. s.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). s. f. biosinteza *acizilor grasi.: aspirina (v. Prin cuplarea cu receptorii N. a. [Lat. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. haima. A. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. participa intens la metabolismul acizilor organici. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei.).: ACh. gr. adenosine diphosphonc 133 . Abrev.] C3HgO. -iros = mana. f. formarea *corpilor cetonici. f.). Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). de (a alwol dehydrogenatum. la ansamblul *corpilor ceto-nici. s. ACHEIRIE. s. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. Insa. [Lat. f. ACETILARE. In solutii apoase. Sarurile de potasiu ale a. glacial (89. gr. s.). unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. khole = Biia.). acidus = acru. este sintetizata atat In pericarion.).] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. {icetiim = ofet. precursor al 'colesterolului. uni.: acid acetilacetic (v. din *colina. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. s. n. / acetabulum. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. ACETILCOLINA. kheir. f. n. f. CHg-CO-CHgCOOH. / acetylcholine [Lat. hyle = materie. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. f. s. V. s. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. s. acetum = otet. ca si In "inanitie. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. of:et] Sin. CI^COOH Li-chid incolor. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. khole = bVia. en = in. gr. [Lat. solventi. elibereaza ioni H4. s. m. ACHILIE. -ina. Sin. f. cetonurie. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. s. s. [Lat. ACETABULUM. khy-los = sue. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. / ac6tylcholinesterase. -ona. s. NA: acetabulum. f. / acetyl. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. V. (DCI) Sin. -ona. A. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. hyle = materie. desi ea are loc. acetum = of:et. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. m. gr. m. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice.: paracetamol (v. ACETAMINOFEN. potentiate de actiune).] Substanta care. / acetazola-mide. / acetylation. f. / aceton(a)emia. s. s. f. A. f. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. cetoza. Lichid incolor. hyle = materie. s. a . s. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza.: anaclorhidrie (v. A. efecte depolarizante. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. inflamabil. si corpi cetonid. 2) In a. [Lat. eter si cloroform. s. Eliberarea de a. mai mult sau mai putin volatili. cetonemie.priv. cetonurie. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). Cuplarea *alosterica a a. [Lot. m. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. / acetaminophene. -ina. aither = aer cwat. / acetazolamide. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. / acetabulum. / acheirie. ACETAT. [at. gr.: colinesteraza (v. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. boCta cereasca. [Cfr.: cavi-tate cotiloida (y. f.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. V. [Lot. f. m. acetum = of:et. inclusiv In SNC. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. s. s. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. pre-cursori ai unor noi molecule de a. s.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. s. si In repaus. ACETILCISTEINA. germ.] Prezenta *acetonei In urina. 1) A. A. excitatoare. / achylia. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. formarea acidului mevalonic.ACETABULUM modtlat. a6rw. acetum = ofet.etic. / acetylation.. f.4%). miscibil In apa. f. f. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. / acide. si cetonemie. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. [<^r. zyme = ferment. survine concomitent cu descarcarea. s. s. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. s. V. «. a . ACID. receptori muscarinici si receptori nicotinici. f. cat si In eel periferic.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. In cantitati mid. s. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. / acetyl. / acetaldehyde. f. Avand doua grupari active. m. Sin. cu miros picant caracteristic. m. f. acetum = of:et.sau bilaterala. a. / acetate. [Lat. / acetonurie.). [Lot. acetum = o^ef. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid.. / acetaminophen. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. cum = cu. achilie). ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. A. de Ca plassein = a forma. gr. / acetone. modifies culoarea indicatorilor. / acetonemie. gr. / acetaldehyde. s. In. terrno-stabila. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. / ac6tylcho|jne. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. care se refera. ACETIL. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. -aza. s. [Lot.. gr. ACETONA. / achylie. hyle = ma-terie. cat si In butonii terminali axonali.t. Are gust acru. s. Inactivarea a. / acetylcholinesterase. / acetylcysteine. hyle = materie. acetabulum = vas pentru.). Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. a. / acetonuria.] Sin. Sin. ouron = urind. acetum = of:et! -ona. s. / acetate. ACETONURIE. s. a. Essiaather = eter ac. ai *acidului acetic. Sin.

A. biochim. din alimente se elimina sub forma de *a.. c. Abrev. Abrev. una de D-riboza si doua molecule de a.: AMP.). Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. se formeaza *porfobilinogenul. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Rezulta din combinarea a. fosforic. mineral puternic (HCI). Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. Sin. COOHCH(NH. in profilaxia hemoragiilor. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. a. amino-sucdnic. Nucleotid compus din adenina. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. adenozin-difosforic) si a. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. inflamatie. a. Sin. b. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina.: a. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. Datorita actiunii sale keratolitice. V. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Abrev.: acid nitric (v. implicit. A. Sin. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. b. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. A. sinteza unor hormoni. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. ribonu-cleic si a moleculelor de a. si tab. vitamina C si tab. 'prostaciclina si *tromboxan A. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata.: GABA (v. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. Sin. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. este un "che-lator al calciului.).: glicocol (v.: ADP. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale..: EACA. V. Conversia CO.).). deoarece este toxic. ori de cate ori nevoile celulare o impun. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. In H^CO. Intervine in oxidarile celulare. Este folosit. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. este absolut necesara In: metabolismul celular. acid mefenamic. coroziv. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. neafectand producerea de leucotriene. adenosine triphosphoric acid. Este un a. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. 5-a. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. 'Zaharina este derivata din a. const. V. In asociere cu factorul VIII.: aminoacid (v. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. cu formula chimica 041-14^0. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. Sin. de COa.: acid glutamic (v. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. capabila de sdndare si de refacere continua. Abrev. const. biochim. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. (DCI) A. biochim. una de D-riboza si o molecula de a. sarurile sale pot fi. fosforic se realizeaza instantaneu.). care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. Sin. a. riboza si trei radical'! fosfat. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. fosforic. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). A. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. cu 20 de atomi de carbon. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. Denumirea chimica a "vitaminei C. Dozarea a. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. cu actiune antifibrinolitica puternica. b. antiseptic acid.. bacteriostatic. H^COg. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. cristalin. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Energia eliberata de a. ACID BORIC / acide borique / boric acid.: maloniluree. A. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. (CgHsCOOH) abundent In fructe. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. este catalizata de *anhi-draza carbonica. sdndarea lor In ADP (*a. b. organic slab.: acid aspartic. a tuturor derivatilor sai. cu rol principal de carburant celular. citrat-sintaza. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. desfasurata m mitocondrii. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. a. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). biliar primar. In prezenta energiei nou formate In celula. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. chenodezoxicolic si litocolic. A. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. si tab. a. derivatii sai de sinteza. notat cu simbolurile Asp sau D.). ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. V. de aseme-nea. *A.: CDCA. 6a.: ALA. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. si. (v. a. Component al proteinelor. sunt foarte labile. Abrev. gras nesaturat.: ATP. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. adenozintrifosforic.: adenozin trifosfat. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. Sin. Aminoacid neesential. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid.: acid adenilic. adenosine monophosphoric acid. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. Intervine in formarea moleculelor de a.: colic. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. pentru a reface a.. In sange. const. fosforic. abrev. A. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. V. La om au fost identificati patru a. Sin. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). Sin. contractia musculara. I^BO. Pentru acest mo„ tiv. Sin. A. hipuric.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid.))-CH2-COOH. In etapa initiala a sintezei *hemului. malonic cu ureea. dezoxicolic. a. A.

Sin. Indeosebi al caldului si al magneziului. f. Compus guanidinic. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. glucuronic si N-acetil-glucozamina. Este eliminat prin urina. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. CHa-CHOH-COOH. si sue gastric. V. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. implica *pompa de I-r/IC. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. Laptele Tmbogatit cu a. si tab. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. *a. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. acesta este un component indispensabil al dietei. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. Este un a. H^PO. (fermentatie lactica)..). a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. biliar primar derivat din *colesterol. ficat si drojdii. V. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. Se gaseste In plantele verzi. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. a. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid.: HVA. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. fenillactic. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. lactacidemie.: acid tetrahidrofolic. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. precursorul primar al *a. Sin. CaHsCO-NHCH^COOH. In functie de numarul de dimeri componenti. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. La acest nivel. utilizat in fabricarea parfumurilor. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. este utilizat ca acidifiant urinar. A. se mai afla In lichidul *sinovial. fosfolipide. de cateva milioane de Da. V. Este precursor al a. cu simbolul Glu sau E. consecutiv. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. Sin. Agent *chelator. benzoic. Sin. Denumire imprecisa pentru a. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Inca In discutie. acizi grasi. g. fenilacetic si a.. Catabolit al *dopaminei. leucovorin.. biochim.: EDTA. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. Abrev. *A. ca si In *neuroblastoame. 135 .: alcaptona (v. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. a. glicolic In *glicina. prin *chelare. h.-CH(NH. A. paraamino-benzoic (PABA) si *a.). *fosfatidiletanolamina. De asemenea. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. pirofosforic) si cea polimerica (a.. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. vitamina M. inozitolhexafosforic. iar a treia de o molecula de acid fosforic. contribuie la oboseala musculara. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. const. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. ortofosforic forma monomerica. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. glutamic. c. fiind obtinut si prin sinteza. DeficituI de 'vitamina B^. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. f. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. In organism. Abrev. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. cu producere de a. ADN. f. si fenilcetonurie. acid clorhidric.)-COOH. f. h.N10-metilenTH4). furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. a unor substante ca plumbul si digi-tala. De aceea. Se formeaza In muschi. COOH-(CH. corpi cetonici. *fosfatidilinozitol. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. A. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. a.: acid aminoglutaric. f. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare.). A. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. V. grasi in *cetone.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. *fosfatidilserina. const. hialuronidaza. este sintetizat In organism. o molecula de *a. Arninoacid monoaminodicarboxilic. V. (DCI) A. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. Mecanismul de secretie a a. forma dimerica (a. deci neesential. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. g. Sin. I. Determina reactia acida a sucului gastric. poate avea o greutate moleculara foarte mare. folic. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. A. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. g. (desuete): vitamina Bg. V. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. biochim. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. I. 1) A. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. La niveluri plasmatice crescute. de asemenea. Produs de detoxificare a a. In organism. A. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. metafosforic). V. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. re-prezinta. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. blocheaza a. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. si tab. ca acidulant alimentar si in stomatologie. V. I.: fenol (v. oxalic la om. v. V. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. A. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. a. care asigura transportui activ de H4'. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor.

leucovorin. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. Ct^-CO-COOH. *grasimilor si amino-acizilor.>. V. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare.. format prin condensarea unei molecule de *a. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. dezaminare si oxidare). Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. pe cale intravenoasa sau orala. drojdie. v. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac.30-7. depresie respiratorie. organic. a. precursor al *a. tab. / acidemie. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. gras saturat (v. ADN. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. C^I-L^C^.si tricarboxilici. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. ascorbic si glicocolului.S04. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). este selectiv pentru bacterii. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. A. A. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii.: acid folinic (v. *nefrite. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor.: AVM. foarte coroziv. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. ca si In anatomia pato-logica. In calitate de fixator al tesuturilor.: PAS. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. p.>0. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. A. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. ortohidroxibenzoic.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. V. ca *supozitoarele. ACIDEMIE. constituent cheie al *ciclului Krebs. V. Abrev. f. prezent In sange (v. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. uricemie).H. Medicament tuberculostatic minor. A. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. mineral putemic. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. coma. const.: PAH. A.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. gras esential. C. A. endocrinol. (DCI) Derivat al *a. acizi grasi.N03. Se poate acumula In unele stari patologice. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. In organism In cursul degradarii a. si acizi grasi. acizi di. Cantitatea de a. Sub forma de oxalat de calciu. A. V.2H. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. a. haima. A. acid ribonucleic.. gras In natura. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid.: acid azotic. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. gras saturat. si acizi grasi. biochim. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. NHArliCOOH. oxalurie. Derivat N-acetilat al *a. arahidonic. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). ACID URIC / acide urique / uric acid.: mupirocina. Denumirea chimica a 'biotinei.H. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. acizi cetonici (*corpi cetonici). V. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. acidus = acru. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. C^Hg^COOH A. V. Reprezinta un pro. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. o. s. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. cetodicarboxilic. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. HNO. acizi grasi).} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. C. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. -o(os = s&nge. V. A. V. participa la formarea calculilor urinari. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. si addurie organica. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. Lichid inco-lor. p. porumb). V. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. vitamina Bg. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. organic cu rol important In *dclul Krebs. A. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. vitamina PP. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. f.. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. Cuprins In structura capsulei bacteriene.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. eel mai abundent si ras-pandit a. cu actiune *keratolitica. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. Sin. V. acid sialic. continut de vegetale diverse. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. cu numeroase utilizari industriale. Substanta cu proprietati vitaminice. fumans In stare concen-trata. ARN. si se poate elimina prin urina.H. m. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. Se obtine si prin sinteza. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. paraaminobenzoic (PABA). i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. Se formeaza. (DCI) C. cu efect coroziv foarte putemic. Denumirea chimica: a. analog al *a. Eliminarea de a. cristalin.. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. Sin. lapte. neuraminic. o. V. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. ca *guta.NO. const. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. pentru prepararea salidlatilor. H. aspirinei si a numerosi coloranti. C^s°2-A. acizi nucleici. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. de asemenea. tab. Intoxicatia cu a. antifungice si keratolitice. oxalemie. (COOH). / acid(a)emia [Lot. s. Sin. care afec- 136 . care este esentiala In oxidarea sa. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. gr. Abrev.03. j A. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina.). Abrev. s. a. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid.

ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. tip I. f.: 1) A. pentru akinezie (v. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. localizata pe frunte. / achondrogenesis.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. sin. / acholia. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. / acne. V. / acneiform. negativa pentru distante lungi. subnormala putere de a.*a. f. / acholie. adj. plasis = modeiare. din familia Neisseriaceae. n + 18 . Au formula generala CI-yChy^-COOH.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. Var. bakte-rron. ACOLIE. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. ACNEE. khole = fii[d. A.. ARN. unde (atitudine. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. acclimatisation. s. / acne. arahidonic. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids.. f.a. -iilos = mdinafia foardui. prin contractia muschiului dliar. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. / achlorhydria. Exista doua tipuri de a. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex.. dfoza. deoarece nu sunt sintetizati In organism. A.: sindrom LangerSaldino (v. liberi. V. e) a. f.. reprezentand substratui informatiei genetice. separat. si cristalin. 3) A. profesio-nala. b) a.). dar cu o structura spatiala mai simpla). ia bakteria = boston. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. toxica. [Lot. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. t. s. dor. / acholurie. d) a. / acneiform.). klimu. f. kore = pupiid. Se disting: a) a. palmitic. s. vulgara.priv. de etiologii diverse. V. A. a. ACINEZIE. A. a . "elicea vietii"). Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. care are forma unor acini. [Cfr. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. membre scurte si groase etc. sub actiunea muschiului ciliar. n. / achondroplasia. *A g.rucenta. [Qr. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. Denumire pentru *a. V. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. cu *anaclorhidrie. akne . / acorie ou acoree.priv. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. cu *achilie gastrica. hydatos = apa} Termen sin. ACLIMATIZARE. de la accommodare = a se. absoluta a fiecarui ochi. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. secun-dara administrarii unor medicamente. s.: la altitudine). s. Este caracterizata prin aparitia. sau. ACOLURIE. ACONDROGENEZA. 2) A. f. s. -tis. de. clima. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. A. hydor. linoleic. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis.. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. s. boala Parrot. Var. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. / accommodation. . acid linolenic. Sunt constituiti din *a. [Qr. / achondrogenese. V.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. insufidenta a ochiului. f. / acinous. kiaein = a misca. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. arahidonic). a. / achondroplasie. s. / achlorhydrie.: la frig) sau mediu (ex.: acomodatie. s. f. si acid arahidonic. const. f. si tab. g. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. [Qr. [Qr. care dupa cadere lasa cicatrice. si ADN. \CfT. pentru acomodare (v. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. s. khondros = cartiiaj. care Ti face nemiscibili cu apa. a. f. acid linoleic. Indeosebi In perioada de *pubertate. [Qr. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. de ia a. [^r.} Absenta congenitala a pupilei. adj.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. abcese cerebrale. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. Se disting doua tipuri: 1) A. sin. / acclimation. [Lot. acclimatization. septicemii si pleurezii. ACORIE.. ACLORHIDRIE. f. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat.. khioros = verde. ju-venila sau polimorfa. cand se nu-mesc a.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. f. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.: eruptie a. s.J(c. din gr. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . s. accomodntion. ACOMODARE. care nu sunt sintetizati In organism: *a. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. ia plassein = a forma. acid biliar. c) a. ACOMODATIE. lauric.priv. linolenic.a. se 'impart In saturati (daca n -12 . a .). datorita elastidtatii acestuia. -euse. A.priv. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. f.. f. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. Cat. stearic) si nesaturati (n + 18 . / acineux. / acclimatement. plagi chirurgicale sau arsuri. s. po-zitiva pentru distante scurte. -onis. forma neletala. ACINOS. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate.a. s. 2) A. bacteriile A. f. tample si pe partea anterioara a pielii capului. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. de. rozacee sau "cuperoza. Uneori este utilizat ca sin. s. / acholuria. a • priv. / accommodation. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. g. forma foarte frecventa la tineri. n + 16 a. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. nanism micromelic incompatibil cu viata. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. f. condrodistrofie fetala. situat in *citoplasma. situat In nucleu. akinelos = imobil. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. Var. 4) A. adj. oleic. necrotica. s. pe un fond de *seboree. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. este In mod normal spontana. Macromolecule constituente ale celulei. a priii. / acorea. linolenic si *a. \Lat. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids.. dim. f. sau akhne = tdrdte. Absenta acestora din alimente. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. Cu virulenta mica. f. de.. mentionati corecteaza aceasta deficienta. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. arahidonic. Alte tipuri de a. s. neonatorurn. ubicuitari In apa si sol. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. a -prill. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. g. Sin. biochim. *a.). khondros = cartiiaj. adj. Aditia a.legati prin grupari fosfat . participa la esterificarea colesterolu-lui. Denumire desueta: vitamina F. tip II. V.. n -r 20 . s. genesis = pro-ducere. [QT. linoleic. m. a . ACNEIFORM. 5) A. s.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. Ex. prin relaxarea muschiului ciliar. acoperite de cruste. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). si ARN (mai divers ca masa moleculara. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.: boala Kaufmann.

s. / achromatopsia. / acrinia. [Cjr.. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). / achromate. eritematopapuloasa infantila (v.1 sau sindrom Noack. s. -atos = culoare. / acrocephalia. ACRINIE. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. a. s. "nas In sa"). ACROESTEZIE. s. acer == acru. derma. polys = mu[f:i. s. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. varf.mitate. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). f. / achromatopsie. adj. ACROERITROZA. virus neurotrop. s. / acromastite. 2) Durere la nivelul extremitatilor. a . s. varf. akron = e^tre-mitate. gr.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. phobos = frita.. syn = tmpreund. s. keratos = corn. dys = gnu.^tre. si acrocefalosindactilie. astenie. hipertensiune). ACROCEFALIE. ACROMAT.} Durere la nivelul unei extremitati. Se vindeca fara se-chele. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. [Qr. malformatie denumita *oxicefalie. Sin. f. sindrom Chotzen). 'sindromul Langer-Giedion. f. akron = e. f. aisthesis = se-mafie. s. s.. akron = t)(tremitate. ACRODOLICOMELIE. f. ACROASFIXIE. {Cjr. cronica atrofianta (v... / acrocephalosyndactyly. / acrylamide. tip II sau sindrom Carpenter (v. f. dys = greu. s.. tip . dificii. kephale = cap. a. Termen vag si desuet. akron = €J(tremitate. / acrophobia.un0.: boala Crocq-Cassirer (v. mai ales ale mainilor. -ita. dolikhos = lung. s.mitate.). Alaturi de acesta se disting. / acroesthesie.priv. varf.mitate. / acrocyanosis. m. ammoaiakon = sore. osteon = os. s. frecvent mortala. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a.).. ACRODISPLAZIE. s. akron = e^tre-mitate. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. a = priv. scadere a temperaturii locale si durere. hiper-telorism. f. V. [Qr. cu transmitere autozomal dominanta. cu aplatizarea laterala a capu-lui. / acrodysplasia. s. s. [C. / acrylate.] Afectiune a copilului si adolescentului. 3) A. acrocefalopolisindactilie.re.: sindrom Bazex ^v.: 1) A. f. a regiunii occipitale.: *boala Brailsford.pre. In prezent consi-derala a. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. [Cyf. [Qr. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. s. varf. [Cfr.. ACROFOBIE. de. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. ACROOINIE. / acroerythro-sis. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). daktylos = deget. a. f. s. f.frw. f. mastos = sdn. memBru. ACROCIANOZA. / acrodysostosis. f. s. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. [Cfr. s.. mamdit. f.: boala Feer. Descrisa si ca boala: a. f. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. / acrinie. plasis = nwddare.. [CfT. s. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. ACRILAT. sindac-tilie. s. Boala grava. s. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). erythros = rofu. khroma. varf.turn") sau ascutit (tuguiat). s. -oza.^tremitate. ACROCEFALOSINDACTILIE. / acrylamide. s. [Qr. akron = e.} *Fobie. -oza. boala Selter-Swift-Feer. akron = e. frioa de locuri situate la_ Inaltime. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. boala Pick-Herxheimer).] Inflamatia mamelonului. sindrom Pfeiffer). tip V (v.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. f. / acrodolichomely.ttiitate. dificii. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. / acrocephalopoly-syndactyly. Cauze (ipotetice): carenta alimentara.priv.^ft'emitate. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. / acrokeratosis. sphyzein = a puCsa. hipoplazie a maxilarului superior. tip II (v. kyanos = a£C>astru. akron 1 = e?(tre.} Coloratie rosie a extremitatilor.. hyle = materu. s. ACROKERATOZA. -atos = piete.. continua Hallopeau (v. f. A. varf. / acroc6phalopolysyndactylie. akron = e^tremitate. ACRODERMATITA. acer = acm.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. / acro-asphyxie. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. \Qr. ACRODISOSTOZA. akron = e?(tre. / acrodermatite. [a plassein = a forma. s.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. s.. varf. [Qr. sindrom Waardenburg). / acro(a)esthesia.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. infantila (v.^re. f. [Qr. m. pathica / acrodermatitis enteropathica. sindrom Gianotti-Crosti). s. cu transmitere probabil autozomal dominanta. a . / acrodynie.. syn = im. [Qr. / acrophobie. odyne = durere. denumita si sindrom sau boala Apert. khroma. / acrocephalie.. Sin. f. f. f. / acrocephalosyndactylie.mitate. / acrodynia. kephale = cap. s. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. T. \Qr. f. akron = e^tremitate. / acroderma-titis. f. tip 1. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. asphyxia = oprire a puCsuiui. manifestata prin 'acrocianoza. f. -ida. 'sindromul Giedion. s. ale fadesului (exoftalmie. f. hyle = nwte. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. amo-niui gSsita in apropie. gr. a. boala Swift. Este acompaniata de prurit. [a. de. / acroerythrose. / acrodysplasie. -oza. 2) A.. se-nsifiiii-tate.).\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. a. s. s.). f. m Inaltime. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). f.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. tip III sau sindrom Sakati. s. [Lat.. / acromastitis. keras. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . s. de. ACROMATOPSIE. f. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. f. / acrodysostose. 0 serie de a. / acrocyanose. Au fost descrise trei tipuri de a. varf. ACROMASTITA. melos = e^trenitate. tip III (v. f. f. / aero-asphyxia. varf. kephale = cap. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. f. boala Hallopeau). Baza craniului este de asemenea deformata. f. tip IV (v. f. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. -oza} Sin. akron = e^tre-mitate. *boala Thiemann.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. [(^r. f. •atos = cutoare. / acrokeratose.. [Gjr.. f.r. / acrodolichomelie. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. akron = e^tremitate. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. denumiti si rezine acrilice. a modela. s. s.} Sare sau ester al addului acrilic. boala Apert-Crouzon).rie. adj. akron = e.] 139 . / acrylate. a . [Lat. intoxicatie cu mercur.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. opsis = vedere. s. a. akron = e^tre. / achromate.

adj. I acropoikilothermy. A. pakhys = gross dermu... / actin.} *Parestezie a extremitatilor. ACROPOIKILOTERMIE. osteon = os. / actinology. ^ ACROMAZIE. / acromegalie. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului.. / acromelic. f. / acroparesthalgie. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. actinocu-titis. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. este relativ impropriu. pathos = boaia. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. fie ca survin In cursul unor boli diverse. m. A.) V. este eel mai frecvent partiala. -atos = cutowe. f.mitate. -inos = raza. vdrf. [Lot. Clinic. / acropar(a)esthalgia. A. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. / acroparesthesie.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. u. s. \Wbrw.. existand sub doua forme: a. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori.. const. s. este Indeosebi de natura hormonala. akron = e. rezultand articulatia acromioclaviculara. f. legata de motive ascunse In *sub-constient. omos = umdr. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". ACROMICRIE. da actomiozina. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului.priv.] Denumeste un comportament brusc. hiperfosforemie).'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. a.. ACROOSTEOLIZA. / actinic. f. [^r.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. akron = e.} Sin. / acropachyderma.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. / actinologie. / acropachyderinie. In boli ca diabetui. / acromicrie. de mana si gambe Inghetate. Sin. s. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. adj. aceasta duce la *gigantism. f.] Constituent proteic al muschiului. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. s.. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. V.. f. [Qr.. s. endocrinol. [Gjr. deci la adult.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. ACROMELIC. In general. para = din-wlo de. ACROMEGALIE. ACTINIC. fotodermatoza. s. s. ACTINOLOGIE. s. polimenca sau filainentoasa F. f. s. ACTINITA..re. -atos = piete. / actinic dermatitis. / acropachy. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. [Cjr. akron = e\tremitate. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. Daca este nocturna. akron = u^tremitatv. / acrosome. aktis. s. de ia syn = impreuna. akron = e. / actinodermatose.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei.] Reactie In aparenta ilogica. Insotita de durere. / peripheral vascular disease.. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare.: acromazie.^tremttate. khroma. s. dar In general favorabila.?(tremitate. s. [Qr.^tremitate. / acrosome. s. survine pe neasteptate. o. derma. -atos = pide. drum.: sindrom Denny-Brown. [Qr. V. cat si pentru ca este sin. ACROPATIE.] Abrev. •inos = raza. mikros = mic.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). reprezinta. f. ACT RATAT / act manque / faulty act. s. de la lyein = a distruge. akron = e^tre. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. s. f. f. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. ACROSINDROM..mi. ACROPAHIDERMIE. / acropoikilothermie. aktis. adj. s. / acromegaly. actum.?(tre. f. melos = mem6m. se observa 'indeosebi m *acromegalie. m. aisthesis = smzapie. akron = eyre. akron = o^tremitate. vdrf. f. [Qr. -atos = culoare. vanat'i therme = cdiduril.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. care apare la sexul feminin. / actine. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. [AngUcism core.^tremitate. f. logos = ftUitfil. cutis c pide.. vdrf. f. lepra sau alcoolismul. [^r. adj. / acroparesthesia. m. ACTH / ACTH / ACTH. / acromion. f. ds. / acropathie. / acromicria. dener-vatia periferica si microtraumatismele. A. Combinata cu "miozina. / acrosyndrome. f. / acromelique. syndrome = drum mpre. Sin. . Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. \Cjr. \Qr. r. fracturi spontane. la femeie dupa 40 de ani. s. ACTINA.: albinism (v. / actinique. dromos = c-wsa. f. \Cfr. f. akron = e. monomenca sau globulara G si a. poikilos = fdu-nt. impulsiv si violent. f. / acroosteoly-sis. ACROPARESTALGIE. / achromasie s. f. megas. f. negru si nuan-tele intermediare. vdrf. aktis. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie.tatt. mai rar pe cele ale membrelor superioare. aktis. albinism.] Sin. iAngd. A. ACROPARESTEZIE. s. s. metabolice (diabet. si discromatopsie. a. algos = dwc. / acroosteolyse. Indeosebi la nivelul falangelor si. ACROZOM. sau secundar.\ Sindrom *s(ne mater/a.] Extre-mitate a spinei omoplatului. rater = a rata. s. [Qr.. A. vdrf. s. localizata la nivelul mainilor. akron = e^tremitate. denumita boala Thevenard. f. / achromasia.te. [C/r. / acromion. [Qr. V. a . si lucita. f. khroma. \Cjr. *inos = raza. pakhys = yos. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. [C/r.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. / acropathy. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. s. prin trecerea ia act. de obicei. concurs. engL: Adreno-Cortic. s. s. hipercalciurie. soma. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. / actinite. a -priv. aktis. vdrf. la thermos = ca[d. n. s. •inos = razdi -ita. s. s. aisthesis = senzatie. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor).una. [<^r. a fost identificata si In *citoschelet.).\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. tat. poate. akron = e^tremitate.. se-nsifiiiitate. A. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. para = dincoio d&i [dngcl. ACROMION. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb.. ACTING OUT. s. A. -atos = Corp.] 1) Studiul energiei radiante. fi tradus. akron = e. si tab. fie ca acestea sunt aparent autonome. \Cjr. cu evolutie catre amputatii spontane. s. f. / actinodermatitis.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. osteoliz8). -inos = roed. s. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. A. Termenul de a. s. f. -ozd. lysis = distrugere. partial cu *acropatie. [Cfr.). akron = e?(tremitate. f. sensifittitate. s.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. [Qr. ACTINODERMATOZA. si boala Bureau-Barriere.: acromatopsie (v. superior sau inferior. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). f. ACROPAHIE. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. atat etimo-logic. fr. f.mita. n. / acropachie.\ *Parestezie a extremitatilor. m. aprof(tMatw. NA: acro-mion.

A. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. ACTINORETICULOZA. si A. \Lat.. si fototerapie. \Cjr. Puroiul contine granule mid. mykes. aktis. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. Tmpotriva fortei gravitatiei .] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. A.. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. f. Ex. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. m. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. cuprind doua specii: A. s. f.. [Qr. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. pi.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. ACTIVARE. / actinomycosis. -ive. 5) Intr-un sens mai larg.). / actinometry. ACTINOMICOM. s. / active.dinamic-negativa. prezente In sange. 7) A. [Lat. devin functionale. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. [Lat. aktis. A. cea mai cunoscuta fiind a. f. myketos = dupercd.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. / activins. 3) a. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. B. n.: boala Rivalta. ACTOGRAF. vizibile cu ochiul liber. / Actinomycetales. s. s. 2) Sin. galbene de 'miceliu fragmentat. [at. adj. {Gjr. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. [Qr. [Lat. activus = care actioneaza. / actinomycose. actus = msfcare. bovis. ACTINOMETRIE.] (Substanta) care. A. / activity. s. / actinothera-py. ia. -is = refea. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. -ozo. In cantitate mica. adj. myketos = dupercd. f. etajelor superioare ale sistemului nervos). s.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere.: *a. Exista mai multe forme (A. / actinomycin. 141 . A. 2) In fiziologie. activitas. cu tot efectui toxic. m. s. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). frecvent m cadrul *actinomicozei. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. s. myketos = ciuperca. de. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate.: A. f. Mycobacterium).r. de la agere = a acfwiM.: carbuncle a. latent pana In momentui a. [Qr. nen/oasa superioara (a. f.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. / actinomycome. 1. C. / actif. activus = care. / Actinomycetes.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. producerea enzimelor de degradare. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. ACTINOMICINA. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. mykes. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. s. 6) a. cu sau fara transformare chimica. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. / activation. / actinometrie.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. f. pi. C etc. pulmonara (rara) si abdominala. f. IgD). aktis. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. ultraviolete si infrarosii. 5) a.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. mykes.). s. -inos = razd. optica. V. f. ACTINOMICOZA. secretate de celulele antehipo-fizare. activus = cart acfioneaza. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. reticulum. *saprofit al cavitatilor naturale. V. myketos = dupercd. anti-epidemica. f. limfodtelor B si T. ACTIV. aktis. / activity s. ACTINOMICETE. -inn . -inos = raza. n. / actograph. s. musculara (In directia gravitatiei . s. aktis. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. Streptomyces). proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. la nivelul gonadelor. a punt in. Ca urmare a acestui contact. Dupa acest contact.: molecula activate sau a. Ex.dinamic-pozitiva). 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. n. ACTIVINE. -inos = razd. -inos = razd. therapeia = tratament. [Lat. -trice. complement. f. ACTINOTERAPIE. -inos = razd. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. [Lat. -omo. s. bioelectrica a unei celule. / actinomycoma. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. s. Israeli. adj. s. care va stimula. / actographe. Sin. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. •inos = razd. / actinic reticuloid. s. agent al actinomicozei bovine. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. moleculara). de [a agere = a actiona. la nivelul acestora din urma. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. 4) Efident. \C. Se disting trei a. ACTIVATOR. pi. -inos = razd. aktis. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. adj. foarte diverse: 1) a. myketos = dupercd. f. -inos = razd. mifcare. s.a actiwa. s. aktis. Indeosebi de cele gonadotrope. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. 4) a. s./ di la agere = a actiona. activus = care actioneazd. de ia rete. / activines. myketos = dupercd. s. f. aktis. anaerobe. Indeosebi.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. \Cjr. dim. In mod particular. Ex. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. ultraviolete si infrarosii. ACTIVITATE. f. mediaza procesul de *activare. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. Ex. / actinotherapie. pe tegumentele expuse la soare. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. care poate provoca la om *actinomicoza. c. 2) a.. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. Actinomycetaceae (v. m. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. metron = masurd. s.d. / activateur. pt.: activat (ca rezultat al *activarii).] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. mykes. referitor la un medicament. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. / activation. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). -ina. fi agere . -oza . unei surse radioactive. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. [£fr. -inos = raz. aktis.). poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. s. / activator. actwneaza. f. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). / actinoreticulose.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. s. I actmomycine. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. mykes. care abcedeaza In puncte multiple. mykes. f. f. de ia agere = a actiwa.

s. f. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange.: a. dupa D. de inhibare a germenilor. sau al unor molecule cu proprietati specifice. deci. Ex. Sin. [J~r.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. adj. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. f. de *diabetul insipid. s. / acuite. bacteriostatic. [Cfr. / adamantoblast. In general. opsonine. Astfel. cu toleranta (v. s. consuetude. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.: cronic.. f. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. boli ale urechii interne ("otoscleroza.efectui puternic. 2) 0 durere vie. In cadrul unei populatii date. blastos = ge-rmen. a. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. s. 13) a. la agere = a actiona. f. d. [Cjr. metroii = mOsuril. masei . f. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. n. Astfel. 14) a. sunt interpretate diferit.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. / adaptation.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. Ex. ACUITATE. Cauze posibile: 'cerumen.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant.: zgomot auricular. oligodinamica. Ant. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. f. s. 2) a. adj. 7) a. a. nespedfica . s. pi. aigue. s. A. s. Ex. s. conduct. v. Rezulta ca a. acuite. m. *sindrom Meniere). -antos = diamant. -onis = acfiune. v. de. pi. / actomyosin. f. / adamantoblaste. ca ureea. [Cfr. mutatia genei a. / acoustique.). efectele a.. f. Efectele a. Ex. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. / acute. tactila. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. adactylism. v. smalt. traumatisme ale urechii medii. -MO. mutatie. ereditara.: unde a. / acouphene. [Lat. nidodata ereditare. / adamantinoma. A. akouein = a auz. f. s. / action. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. s. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii.} Frantuzism nerecomandat. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. / adaptation. ochiului: a) a.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. f.: ameloblastom (v. prin selectie naturala.} Sin.] Sin.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. ACUMETRIE. v. famnacodinamica . / aigu. 3) a. m.priv. ACVAPORINE. pasaj. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. {Lat. graphein = a scru. s. acutus = ascufit. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. alcatuite din sase domenii transmembranare. ecus = ac. sufistanfa dwa. a unei structuri sau functii. gr. [Lat. intensa. 12) a..] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. b) a. s. Cateva tipuri de a. f.). s. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. / acoumetrie. termenul a. ACUPUNCTURA. la mtuneric . s. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. In timp ce pentru occidental!. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. scotop/ca. adactyly. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. de. myos = muschi. In pre-zent. aktis. a. bacteriostatica. [Lilt. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. prin cresterea ventilatiei pulmonare. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului.. renotrofica . crescand metabolismul bazal. / actomyosine. f. / adactylia. -antos = d'iamant. al ultimei doze dintr-un medicament.). Ex. 5) a. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. ACUFENA. actio. s. aceasta a. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie).a.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. / acupuncture. punctura = mfe-pcHurO. din (at. mys. v. m.a unui medicament asupra structurilor vii.} Absenta congenitala a degetelor. s. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. s.). f. d. f. de fenomenele de a. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. In practica. la lumina . adj. -inn. In raport cu una surda. adj. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. sau acutus = ascufit. cumulativa . adap-tare . f. (din unele boli cronice). a. catalitica. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. ADAPTARE.. se numeste si a. muta-gena . vizuala. multiple: 1) a. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. bacteridda. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. f. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. s. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. daktylos = deget. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. s. f. a . bacteri-cid.a potrivi. In acest caz. 4) a. / acoustics. din [at. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. f. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. opso-nica.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea.: ameloblast (v.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. 8) a.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. ACTOMIOZINA. la pungere = a mfepa. [Cjr. auditiva. nerv a. catalizator. adamas. dinamica specifics a alimentelor (v.} 1) Care se raporteaza la sunete. -omo. din otel sau din metale pretioase.i. (it ia akouein = a auzi. / tinnitus. adamas. \Cjr. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. n. smalt. -inos = razd. / acoumetry. ADACTILIE. s. Un caz tipic Tl reprezinta a.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. s. s. (tens = ofiwi. [fr. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. ACUTUMANTA. acutus = ascufit.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. f. pentru orientali. adesea toxic. 6) a. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. Danielopolu.. / acquired tolerance. 9) a. d. s. [Cjr. medica-mente (ca aspirina si chinina). 10) a.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. poros = par. A. / adamantinome.: camp a. s. Alte exemple de a. accoutumance = o6ifnuintil. ACTIUNE. Ex. / action. f. / aquaporins. desemneaza supravietuirea. ADAMANTOBLAST. akoustos = auz.a. / aquaporines. / accoutumance. ACUSTICA. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. se exercita indirect. phainein = a pdrea. akouein = a auzi. actiunea a. su6stanf:a dura.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. In tubii colectori renali exista patru a. depinde de claritatea focalizarii retiniene. / acuity. ACUT. este de 30% pentru proteine. v. / acupuncture. utilizat ca sin. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. s. 11) a.. / adactylie. s. Acest surplus caloric mascara a. [Lot. T. aqua = apa.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. s. exercitata de catre unele metale. s. ADAMANTINOM. cu . [Cfr.

fenotipica .: a.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. 4) a. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). / adenohypophysis. f.: 1) a.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi.. 3) A. aden. s. s. -os = gianda. / adenogram. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. s. f. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. ADENOM. s. de. / adenoflbro-ma. n. normal sau patologic. myos = mufcfii. s. / ad6noidectomie. m. / adenoma.. a. ADENOMATOZA.).. NA: adenohypophysis.). aden. \Cfr.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. 2) a. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. f. sunt palpabili ganglionii inghinali. \£fr. -oza.. Sin : epiteliom coloid (v. / adenoblast. gustativa.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. n. -os = gianda. a purta. n.: 'epiteliom a. 2) In prezent: a. s. ducere = a duce. s.. ia aptas = apt.: adenoidectomie (v.! -ita. ADENOPATIE.': "rezistenta la medicamente). care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. adj. \Gr. / ad6nine. eidos = forma. s. -os = gianda. / ad6nite. s. -os = gianda. sebaceu. -os = gianda. f. f. este legata de o mole-cula de monozaharid. s. [a ad = spre. / adaptateur. [Lot. s.} Extirpare a unui *adenom. ektome = e^cizie. ADENECTOMIE. s. f. de.). sin. m. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. ADENOIDISM. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. -os = gianda. myos = mufclu. / adenitis.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. aden. eidos = formd. s. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine.] Sin. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. f. / adenectomie. adducere = a duce spre. ADENOFIBROM. bronsic. aden. malign. s. s. -os = giandcl. {Cjr. care au dimensiuni 143 .modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului.. hipofiza. karkinoma. In toti acesti compusi. f. fibra = _fi6ra. f. / ad6nolipomatose. m. prostatic. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. m. / adenolipomatosis. m. m. -os = glanda:. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. / adenomatosis. t. ADENOID. alveolar. adaptare = a potrivi. In mod normal. adj. / adenoid. hypo = su6. dar si cu malignitate locala. 3) A. s. s. la phyein = a create. / adenome. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. s. adj.. Ex. [Cjr. ducere = a. -oma. s. s. tumori nodulare circumscrise. / adenoiditis. adj.). adj. ADENOGRAMA. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. s. f. In a.).: adenocarcinom (v. ADENOMEGALIE. / adaptor. Enzima intracelulara. fibrilatie auriculara.: 'fades a. Jipos ^ grclsime. -os = gianda. / adenoidism. s. {Cjr. megas. Ex. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis.: "vegetatii a.. / adenoidectomy.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. / adenoblaste. [at.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. aden. s. / adenomegalie. / adeno-mectomy. aden. {Cfr. -os = glanda. dwe. 2) A. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. / adeno'jdien. abandonata. Ex. [Qr. ADENOCARCINOM. / adenogramme. a tesutului adenoidian al rinofaringelui.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic.. aden. f. / adenomectomie.: endometrioza (v. {Cjr. s. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. eidos . / adduction. aden.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex.: fibroadenom (v. -oma. s.: neoplazie endocriniana multipla (v.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. gramma = Inscriere. [Gjr. / adenomatose. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare.forma. -ism. m. ADENOHIPOFIZA. ADENOIDITA. s. s. w/os. a aaapta. n. aden. n. / adductor. mys. m. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala.). ADP. a/tor organe de simf: auditiva. -os = gianda. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. ca raspuns la schimbarile mediului. -os = gCandaf eidos = forma. ektome = w(cizie. ektome = uy-izie. s. Ex. ADDUCTOR. -os = gCanda. [Qr. f. ADAPTATOR. [Qr. ADDUCTIE. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. genetica . f. aden. hepatom. / adducteur. Se observa. / adenoidite. / adenopathie. aden. a purta. formand 'adenozina. ADENOMECTOMIE. 2) *epiteliom a. [Lot. ATP. s. / adduction. / adenomegaly. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. ADENINA. s. aden = glanda.. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. -os = gianda. aden. In mod autonom. adj.\ 1) *Ablatia unei glande. la nivelul ficatului. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. [Qr. 2) Sin. adica fara stimularea de catre TSH. Ex. / adenomyoma. blastos = ge-rmsn. mys. lot. f.] V. / adenoid. f. uneori metastazeaza. de. n.: boala Plummer. 5) a.. s. f. poJip al mucoasei intestinale. ADENOBLAST. [Cfr. f. s. / adenohypophyse.). / ad6nocarcinome.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. s. asociata biomembranei. V. / adenectomy. de. f.: limfadenita (v. -oma. m. [Qr. ia karkinos = roc. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . 4) A. physis = creftere. aden. Inchise In saua turceasca largita. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). / adeno'ide. aden. [Gjr. s. -oza. f. Sin. -omn... -os = gianda. 1) Denumire veche. la aduiti. \Gjr. [Qr.. -oma.! pathos = fioata. megalos = mare. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. / adenofibrome. aden. Normal. {Cjr. eidos = forma. -os = gianda. de ia ad = spre. aden. -os = gianda. f. / adenopathy {Cjr. s. f. ADENOLIPOMATOZA. -enne. ADENITA. cu evolutie lenta. s. s.stins functional". aden. s. In particular.) sau frana (G.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. ADENOIDIAN. hipofizar. aden.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. f. / adenine. / adenocarcinoma. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP.] 1) Despre un tesut. / adenomyome s. adducere = a duce spre. f.] (Muschi) care serveste la *adductie. f. aden. -os = gianda. s. uterus = uter} Sin. axilei si canalului inghinal. [Lot. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. m.). -oma. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. 6-Aminopurina. s. care o pot stimula (G. ADENOMIOM. -os = gianda.. / ad6noidisme. darui structura aminteste structura unei glande. cancer. s. m. f. Sin.j Sin.

). este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. s. s. [Lat.). atafat (ad = spre.: adezivitate plachetara (v. 1858-1940. a . In consednta. bolnavului de *epilepsie. ADENOTONSILECTOMIE.). / adiastolie. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. [Cjr. / adipocyte. tonsillae. / adherence. f. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . s. AMP ciclic. adeps. traheobronsite febrile. ADENOVIROZA. ca si fenomene mio-tonice.). [Lat. f. [at. ADIPOCEARA. \Lat. avand maximum de intensitate In 30 de minute. f. ADIADOCOKINEZIE. ADENOSARCOM. [at. Boala ereditara de tip autozomal dominant.: semn Virchow-Troisier (v. / adhesines. / adenosine. lichidul uda vasul. m. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. / adipocere. f. / adenovirus. -os = giandd. / adhesins. / adipogenese. Sin. amiloidoza. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). haerere = a fi prins. f. V. A. f.] Sin. intervine In *hemostaza fizio-logica. s. aden. [Cjr.).} Boala determinata de un *adenovirus. -arum = amigdaie. s.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. aden.: a.priv. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. -dipis = grasime. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). s.: imunoaderenta (v. adhaesus = aiipire. Sin. / adenotonsillectomie. [Qr. anatomopatoiog gennan.cce. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. otrava. a . Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza.. sin. f. ADIPOGENEZA. -os = giandd.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. [Lat. ADENOZINA.5 si 2 cm. m. s.•priv. Intarzie descompunerea cadavrului. a petici.priv. f. adhaesus. / adhesion.] Substanta de culoare gri-albicioasa. / adenosine. si agregare a plachetelor.: adeziune plachetara. = aCipire. adenite mezenterice. de ia kinein = a misca. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. s. s. s. f. Nu apar tulburari senzitive. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. sorx. s. -ina). care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. ADENOZIN 3'. de ia gennan ^ a produce} Sin. cera = ceara. s. f. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. ADEZINE. s. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. plachetara. dynamis = forta. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. s. A. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. procese de malignizare. Ex. pi. ADEZIUNE. comisura mijiocie. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.: sindrom Gamstorp. f. ATP. adeps. se con-sidera ca ar induce. sarkos = came. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic.bwg. aden.. f. procentui unei a. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. AMP. / adynamie. n. s.. f. adhaerere = a fi atafat (ad = spre.5'-monophosphate. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. s. hemocromatoza.: lipogeneza (v. -dipis = grasime. Sin. cu fixarea la o idee sau un sentiment. gr. A. / adhesion. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. ADERENTA. f. -onis = aivpm. 2) A. haerere = a fi priiv).] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. metabolice sau de cauze necunoscute.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. s.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. In general.] Disparitia *diadocokineziei. ADIPOLIZA. s.: AMP ciclic (v. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria.: pompa de sodiu (v. -os •= glaniici. /adherence. 1821-1902. virus = venin. [Lat. f. aden.). f. Sin. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. / adynamia. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. diadokhos = care su. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. toate aces-te afectiuni sunt benigne.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. / adipolyse. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. 0 serie de a. / adenovirosis [Cfr. s. / adipocyte. s. s. la unele specii. -oza . detectate prin tuseu rectal. D-riboza. / adenosarcoma. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. [Lot. gr. s. f. -dipis = grasime. / adipogenesis. ADIASTOLIE. [at. ADIPOCIT. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. A. ADP. din oCandezd plaken = a carpi. Sin. kinesis = mifcare. maligne. A. de ia adhaerere = a fi.). -os = gianda. f. [t^T. / adiadocokinezie. ADINAMIE. Sin. cu debut In copilarie. adiadocokinesis. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. s. adenoidite. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. este mai mare decat cea de coeziune.: lipoliza. ektome = e^cizie.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. / adenovirus. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. s. / adiadocokinesia. adeps. Sin. profesor [a 'Wwtz. f. f. daca forta de a. pot fi congenitale sau cicatriceale.: adezivitate. Caracterizeaza unele boli (ex. f.plachetara (v. / adenosarcome. keratoconjunctivite epidemice. 2) *Limfadenita.. In absenta oxigenului. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. Sin. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. . la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. otrava.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate.). gr. s. fr. imunologice. diastole = diiatare. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion.topire" a (esutului adipos. o . s. / adenotonsillectomy. / adipocire. maligne creste cu varsta.da. n. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. s. apoi ia 'Seriin. A. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. m. Sin. -omo.. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. virus = venin. s. ADENOVIRUS. boala Westphal). s. / lipolysis. pi. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. [^r. bronhopneumopatii. n.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. f. [Cfr. constand In prezenta a. / adiastole. genesis = prodttcere.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. s.: comisura cenusie. pla-quette. p. mai nou. V. adhaesio. grave-wax. haerere = a fi prins).: acid adenozintrifosforic (v. f. termo-reglare. medic american.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. f. unele cardiomiopatii. V. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. haerere = a fi prins). de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. / adenovirose. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. [Lat. A. In afara pneumoniei copilului. endocardita fibroplastica.

Localizare: la 'eucariote. / adipsie. sunt. care este un polinudeotid. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). ADIPOZITATE. administrat concomitent cu un antigen. ADJUVANT. adjuvant.] Hipertrofie difuza. -oza.degenerescenta grasa a hepatodtelor. adeps. adj. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. cerebrala. f. f. [Lat. asemanator cu eel al procariotelor. Unitatile constitutive ale ADN. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. AOIPSIE. este reglata prin dispozitii legale. / lipostat.. proprietate denumita complementaritate. iar insulina apare ca factor reglator. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. / adipsia. adeps. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. 2) adiposis dolorosa (v. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor.In jurul centurii scapulare. [Qr. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate.. mameCa.. / adipostat. cu *adipoza. / adiposity s. Sin. f. -ina. s. s. -dipis = grasime. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. [fules Freund. ADIPOZA. hepatica . [Lat. f. s.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. s. origine maghiara. d.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. / adiposity. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. la. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. Crick si Wilkins. complet Freund. s. s. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. gr. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. / adipsine. care sunt prezenti In *ADN 145 . se deosebesc mai multe forme.: boala Dercum. al carui scop este de a completa tratamentui specific. a. Cel mai raspandit este a. eel mai frecvent. de la istanai = a pCasa.. A. 1890-1960.priv. de tip ginoid . f. tie. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). de tip android .: bacili Koch) omorate si deshidratate. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. Totodata. ADN / ADN / DNA. m. fiacterwiog american dt. 3) Referitor la un tratament de Insotire. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. la animale de experienta. so. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. m. La normali. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. 4) a. intre divi-ziuni. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. din tesuturi. A. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii.).. f. -dipis = grasimt. s. Mai frecventa la femeie. n. printre care: 1) a. continand micobacterii (ex. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. Uneori termenul este utilizat ca sin. alimentarius = aCimentar. utiiizata. / adipomastia. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. ADN care formeaza o molecula circulara. adeps. gr. cardiaca .1 a face. In general In cantitati mid. de obicei prin efecte paleative. determina continutui informational. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. 2) a. s. adj. neurolipomatoza. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. -dipis = grasime. repliat de numeroase ori In centrul celulei. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. / adipsin. f. Utilizarea aditivilor. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. -e. 2) Care are proprietati de a. -dipis = grasime. se numesc dezoxiribonudeotide. / adjuvant.] V. tuberosa simplex. ADIPSINA. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. In-tervenind In bilantui energetic. / adjuvant. dar nu contine micobacterii. Indeosebi a conservantilor. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). n. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. se disting: 1) A. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. partic.. 3) a. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. mastos = son. f. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. f. adeps. / adipomastie. benigna a tesutului adipos mamar. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. adiuvans. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. s. adders = a adiiuga. deci. In acest caz.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. [Wbrw. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. suspendate In faza uleioasa. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. [Lat. addition. / adiposis. adica secventa. [Lot. incomplet este identic cu forma completa. [Lat. s. hipofizara. pentru fadlitarea conservarii. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. statikos = care oprefte. / adipose. asemanatoare cu adiposis dolorosa.. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. cu *adipozitate. adeps. fina. f. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. Alteori. a . A. lipsita de 'introni.In jurul bazinului. s. s. s. ds.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. ADIPOSTAT. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. [Lot. din generatie In gene-ratie. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. consednta insuficientei pituitare. participiul trecut de. 2) A. [Lat. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si.

Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. gr. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. ADRENAL. III). / adolescence. din miometru) si receptorii p. -aux. [dnga. ADRENOCORTICOTROFINA. s.u. a. -is = riniclii. -is -rinifHi. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. pe care o continua. a-ADRENERGIC.: corticosteroizi (v. iangdi ren. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. -inn . s. gr. ia-tigd. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. -is = rime/it. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. / adrenocorticoTdes. ren.: ADN hi-brid (v. ren. f. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). nutrifie. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. implicata In replicarea ADN la eucariote. ADRENOLEUCODISTROFIE. accele-reaza ritmul cardiac. ADRENERGIE..). sunt de ordin psihologic. ad = aproape. -icis = swartO. Varsta de aparitie si durata a. rasa si conditii geografice. -is = rinufii. / adrenergy. / adrenocorticotropin. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. sj ADN metiltransferaza. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. -ids = scoartd. stereos = solid. Ill.). ar putea bloca gene vitale pentru celule. adj. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. A. variaza In functie de sex. / adolescence. -is = rime/it. ren. -is = nmchi. ADOLESCENTA.). prin secventarea ADN. -is . Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine.] Care se refera la *cortico-suprarenala. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. In prezent.. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. ad = aproape. de. ren. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. si ADN metilare. -ale. [Lat. din sistemul nervos simpatic. eidos = formd. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. a. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. gr. Exista trei ADN polimeraze (I. ad •= aproape de. Moleculele de ADN r. Marcata de transformari corporate si psihologice. -is = rinicfii. ad = aproape de. iar a. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. n. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. adj. excesul de ADN m. idnga. s. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN.. V. ADRENALINA.). ndo/escere = o create. s. de. [[at. -ids = swar^a. P-ADRENERGIC. const. ADRENOCORTICOSTEROIZI.. din punct de ve-dere medical prezentand interes. ren. cardiaci. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. m. plamanilor si muschilor scheletici. Foarte probabil.: ADN himera.. cortex. / adrenergie. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie.. f. m relief. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. s. a. s.). Sin. s. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. tro- . cea mai cunoscuta fiind ADN p. V. [Lat. ADN s. Abrev. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. Cele mai importante transformari In a. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. La nivelul sinapselor. s. f. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. f. dupa diferentierea celulelor. f. a. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. adj.. ren. ad = aproape de. DCI. . [Lot. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. [[at. s. m. i&ngCi. pi. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. -is = rinicfii. ADN recombine / recombinant DNA. -ina. A. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. m. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. / adreno-corticosteroides. Uneori. s.: corticosteroizi (v. gr. / adrenaline. s. adj. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Pe de alta parte. ad = aproape de. V. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. m. eidos = formd} Sin. adj. iAngd. [[at. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. cortex. f. ad = aproape. Ca urmare. s. necesara lucrului muscular. atat la celulele embrionare.-receptori (bronsici. pi. pi. s. dys = gre. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. ad = aproape. difial. idngd. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. adrenocortical.). pentru alfa-adrenergic (v. [&ngd. / adrenoleukodystrophy.. / adrenocortical. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. In plus.. Ca urmare. mediu socio-economic. se comporta ca un neurotransmitator.: ADNc. / adrenocorticosteroids. endocrinol. / adrenergic. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. epinefrina. de.. s. pentru beta-adrenergic (v. / adrenal. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. leiikos = aK>. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. f. de asemenea. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. este un hormon de *stres.: corticotrofina (v. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar.] Sin. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. nd = aproape. -aux. / adrenaline. cat si la diferite tipuri celulare. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. puberty. vasculari. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. provoaca cresterea presiunii arteriale. ADN avand o configuratie de superhelix. ergein = a [ucra. Var.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. adj. ren. Sin. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. -ids = sconrta.rinicfii. / adrenal. cortex. molecule care actioneaza se-lectiv pe p.] Sin. pi.] Care se refera la glandele suprarenale. s. ( adrenocorticoids. / adreno-leuco-dystrophie. / adr6nergique. gr. r«n. -ale. de. si tab. se Incheie la varsta de 25 de ani. [Lat. s. ADRENOCORTIC0IZI.. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. [lat. f. trophe = tira-nd. [[at. f. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. II. de. dupa o *clonare prealabila. m. ADRENERGIC. [(at. langd. f. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. Var. ADRENOCORTICAL. cu rol In *sindromul general de adaptare. cortex. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. se. si varsta adulta. / adrenocorticotrophine.

-os = aer. AER. phakos = iinte. sorbere = a 6ea. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. posttraumatica sau congenitala. si adsorbat. t.rinicfii. gr. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. Printre diferitele tipuri de a.). V.] Deglutitia. / adventice. a . Intr-o formulare generala. f. V. aer. / adressines. hydrophila si A. / aerosol. adj. / adsorbant. f. / aerosoltherapie. / air. a unei substante (molecule. [a lyein = a distruge. / adducine. aer.. Sin.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta).. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. a -priv. / aerosol therapy. s. -eris. a 6ea. Se disting a. AER CURENT / air courant / tidal air. si adsorbant. f. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. aer. gr. AFAZIE.. cu M. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. s. / aerogastrie. tonos = ten-siune. s. [Lat.] Initial (Trousseau. aphaquie. [Lat. m. [dngd. [Cjr. adrenergic blocking agent. aer. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. / aerophagia. / aphasia.. de regula reversibila. m. f. f. AFAZIE AEROPAGIE. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. betablocant. / aerogastria. s.: volum expirator de rezerva (v. f. gr. adj. s. s. / adressins. / aerobic. f. ADRESINE. gr.] Substanta care se adsoarbe. AEROGASTRIE. s. a substantivelor. tid = aproape de. ADSORBAT. / aphakie. gr. ADVENTICE. aer. [Lat. privus = Kpsit de. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. ADUCINA.). adj. aer.] 1) Fixare. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. / aphasie.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. [Lat. / adsorbent.. l&nga. f. f. de obicei inconstienta. alcatuita din doua subuni-tati. a . pi. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase.priv. Lipsa cristalinului. / aerobe. gr. face parte din banda 4. mobili. asi-metrice. s. ce provoaca uneori disten-sia organului. s. Sin. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). f. -os = aer. gr. depinzand de acesta. s. n. aer. sorbere = a suge. ADSORBTIE.^rului. / aerotonometer. [Lot. / aerosol. V. s. aerosolterapie. f. f. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. AFAKIE. Wernicke. 2) Substanta respectiva. gr. / adsorbate. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. s. cat si cea motorie ale cre.: volum inspirator de rezerva (v. [Lat. / adventitia. 1864). A. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. sorbere = a suge. aer. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. aer. s. ADSORBANT. f.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. ADRENOPRIV. aer. / aerophobie. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. -os = aer.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. f. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). A. cu dis-tensie abdominala consecutiva. f. -os = aer. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. a Ijea. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. ren. / air. AEROCOLIE. a. artificiali obtinuti prin diferite metode. [Qr. s. Ex. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. paralizii. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. adj. Spedile A. sensul termenului a fost extins considerabil. ren. s. mai mult sau mai putin accentuata.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. -is = rinicili. gr.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. naturali exista In atmosfera. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. cidventicms = care se. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. Boala este ereditara. / aphagie. -eris.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. AEROB. senzoriala si -a. f. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. / aerophagie. gr. / aerotonometre. lytikos = care distruge. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. Metoda curenta pentru obtinerea a. V. bronsite. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. A. n. gr.] Care se opune actiunii *adrenalinei.: volum rezidual (v. -os = aer. AFAGIE. [Lat. adaugd deasupra. / aphakia. \Lat. s. [lat. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. s. / adrenolytic. limitata la uitarea. s. s. Clinic. ioni. scrisului sau semnelor. s. / adsorbate. gastros = stomac. aer. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). afazie. se asodaza semne cerebrale variate. ?i alfablocant. f. de 102 kDa si P de 97 kDa. aer.. Sin. s. Ulterior.. zwrfiire.).: volum curent (v. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. n. -is . s. de. [Lot. AEROTONOMETRU. adj. AEROSOLTERAPIE.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. -eris. In care a. formarea complexelor *spectrina-*actina. s. m. f. -os = aer. [Lat. s. -eris. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. In prezenta calciului. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. sobria sunt patogene oportuniste la om. / adrenolytique. m. tulburari de com-portament. gr. motone. cu evolutie intermitenta (astenie. s. / aerocolia. -eris. AEROFOBIE. [Cjr. nutrifie. a unei cantitati excesive de aer. s. 147 . AEROSOL. s.1 eritrocitara si promoveaza. A. ad = spre. aer. / adrenoprive. m. f. ADRENOLITIC. A.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. s. f. s. / aerophobia. aerocoly. *corzi vocale). gr. / adducin. aer. aer. m. [Lat. NA: tunica adventitia. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. s. s. -os = aer. pi. emfizem). determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. adj. f. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. s. ad = aproape de.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. ad = aproape de. adj. -ens. f. / adrenoprival. gr. s. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. gr. / aerocolie.priv.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. [Lat. gaster. phagein = a mdnca. / adsorption. f. cu flagel polar.). -eris. a aspira. metron = masura. •eris. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. aer. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. idngit. na-turali ai a. pha-sis = cuvant. se disting doua forme majore: *a. phagein = a mdnca. adj. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. gr. s. [Lat. Sin. termenul a. bios = fiatd. m. / adsorption. [enti[d. ad = spre. / aphagia. Forma usoara a *a. ca agentii mucolitici si corticosteroizii.

electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. adj. Wernicke cu *a. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. A.} A. afectare. s. patologic. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. 148 AFONIE AFEBRIL. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. gust sau miros. o. 4) A. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. tristete.. dragoste fata de cineva.a. In cadrul *a. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. newolog fi.vd. f. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. 18481905. [Lot. A. Inaintea altei substante. AFERENT. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. astenic. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. a siabi} 1) Emotie intensa. A. / affect. uffectio. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. emotii si pasiuni ale unei persoane. sunete muzicale . la affir. [Lat. s. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. Forma de *a..: eferent.priv. [Paul Broca. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. affectus = stare de spirit. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). Broca. Varietate de a. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. Ant.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia.). [Lat. f. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia.. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. -atis = inrudire. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. Semnificatia sa este destui de vaga. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . [Qr. [Lot. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. s. profesor [a 'Paris.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. psifiiatm.). ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent.: nerv a. / afebrile. afferre = a aduce. A. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. tularemie etc. s. affinitas. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. facand abstractie de cauze.. s. A. [a afficere = a afecta. [Termen compvs: afia . f.temperatura In jur de 37°C). / affective faculty. [Cjr. 2) Comportare emotiva. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici.priv. A. / afebrile. / aphonie. 'Pohniaf. tuberculoza. a . AFIBRINOGENEMIE. W.\ Pierdere a vodi. A. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. AFONIE. de la loxan = sageatd. s. prietenie.ge. / affectivit6. dar utilizate incorect.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . -md: gr.: apiretic. f. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. *leziune.: anal-trie (v. [Car/ Wernicke.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. de ex. desi gandeste normal. verbal sau In scris. / aflatoxine.de [a Afipergillus flavus. gr.rman.. / affection. fioald.). A. aferti.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. scris (*agrafie sau a. ferre = a conduce. AFEMIE. iat. *sindrom. deoarece acopera conceptele de *anomalie. A. 2) Simpatie. [Lot. de la affi-cere = a afecta. cu evolutie impetuoasa si scurta. congenitala. A. / afibrinogen(a)emia. f. s. afecfiune. fifferre = a aduce. la Intam-plare. B. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. / affect. locala). stare emotionala intensa. de [a finis = iimitd. De asemenea. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. a . f. m.: conexi-une inversa (v. la ad = spre. apyretic.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. audi-tiva. de. s. fehris = fedra. -e. s. AFECTIVITATE. / affection.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. s. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. inver-sus. (uii's = stare. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. Asocierea *a. boaia. A. n. *boala. AFECT. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. / aphemie. / aflatoxin. -alos = sange. primar. affectus = stare de spirit. caracterizata prin anxietate. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. a s[d6i. Ex. de la ad = spre. / afibrinogen6mie. Sin. de.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. B. afectiune. cu afectarea moderata. s. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. adj. Sin. AFLATOXINA.. m. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. adj. f. In care cuvintele sunt rostite fluent. Secundar. AFECTIUNE. s. s. f. adj. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. vas a.: afazie Wernicke (v. -ind. s. profesor la 'Seriin. sen-nan = a produce. s. sau a cuvintelor scrise (a. A. {Lat. s. a . de. / affinity. A. Insotita de o tulburare a constiintei. Wernicke. *disfunc-tie. 18241880. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). f.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. a s(a6i. m. / aphonia. exista rar 'in stare pura. surditate verbala. fihra . cantec (amuzie). 3) A.. A. s. f.. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. / afferent. sensibilitate. s. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. m. ferrc = a conduce. cu toate ca obiectui este recunoscut. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. a -priv. pheme = vor6ire. *agrafie). AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. f. completa sau partiala.priv. Iat. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice.: afaae de conductie.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. Sin.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. este alterata In "nevroze si 'psihoze. vec-inatate. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. \Cjr. / afferent. antroyolog fi cfwwg franca. f. 2) A. In care pacientui.erc = a afecta. / aphemia. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. f. / affinite. \Gjr. phone = voce. a. AFINITATE.fibra. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. haima. f. A. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie).).

disglobu-linemie. aphrodisia = dorinfa se. / agalactia. / aglossie.ziana agar-agar. / agyrie. / agglutinin. ['Malaie. m.: virus delta. sindrom Aicardi. A. s. genitale. In general. s. / aphrodisiaque. / aphtha (pi. cu prognostic benign. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. / agent. AGASTRIE. s. d. AFRODIZIE. gala. gr. -onis = cyitatie. AFTOZA. s. f. [Cjr.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. sau agresiva. gasler. f. Cat.. / agglutinogen. / agitation. congenitala de tip Bruton. -ina . La om. [Lot. [ite-ra a aifahttului grec. AGITATIE. [Lot. f. / aphte. haptein = a arde. s.e ia gignere = a naste. ptdiatru austriac. 7=0 treia. provocata de stimulari din mediul ambiant. AFRODIZIAC. 2) A. Viena. izolate sau grupate.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. de. s.: chelator (v. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului.. [Ofr. -ntis = ac. f. / agastrie. / agyria. [Lat. s. {Cjr. 2) A. excitement. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). a uni. [Lat. fiind foarte dureroasa. la Afrodita = zeifa dragostei.. f. a stomacului. s. AGENT. f. alimfocitoza. AGENITALISM.. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. f. idiopa-tice dobandite tardive. ia gr. f. n. / chelating agent. [Qr.. imunitate. AGENEZIE. Cele mai cunoscute a. s. a priv. gyms.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. cu exagerarea miscarilor.. aflate In suspensie. s. imunoglobulinele. a uni. A. s. 149 AGLUTINOGE N . -arum = afte. Sin. cu evolutie In pusee recidivante. / agenesia. dand prin racire un gel. V.priv. / ageusia. AFTA. / agastria.. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. agitatio.priv.] Sin. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. / aglossia. de ex. agglutinare = a dpi. / aglycone. globuJus. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. haima. n. in mifcare. a . f. f. mielom). f. f. s. -oza . / agenitalism. Ex. v. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. [Qr. a . intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. 3) A. AGEUZIE. AGLUTININA. -atos = sangc.: genina (v. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. [Lat.). / aglycone. Termenul agalaxie este incorect. AGALACTIE. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. v. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. ic. s. In cadrul *bolii Behcet. infectant. In paranoia. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. Ex. spasfca). A. [Cjr. factor fizic. -ina. ageustia. s. f. lot. a. [Gr. / agammaglobulinemie.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. carenta imunitara. A. m. s. / aphrodisiac. In alimentatie sau ca laxativ moderat. a uni. m. de. s. s. pot fi disoci-ate. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. purtator de germeni infectiosi. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. / aphtose. m. duice. poate sa apara si fara o leziune organica. a pune. a . AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. \Gjr.priv. f.: geloza. f. A. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. a pune in mifcare. sau reactionala. Sin. vulgara.priv. m. s.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. / agitation.. s. / agueusie. gueusis = gust. impulsurite sexuale. aphthae). Se disting: 1) A. gr. s. gr. f. s. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. A. f. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine).priv. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. s. aphtae. Poate fi dezordonata.. agens. / aphrodisia. m. poate fi spon-tana. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. genesis = producere. gesturilor si 'mimicii. -aktos = [apte. / agenesie. dim. genitalia . s. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent.priv. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. adj.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. r. microorganism patruns In corpul uman. o . lipsita de intentie sau scop. f. a crea. AGIRIE. de corp calos. f. cand se produce *afazie. de (a gr. AGLUTINARE. de.. s.organde. AGLICON. ia agitare = a pune. / agglutination. s.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). / agglutinine.[ Ulceratii infectate. Se disting: 1) A. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. AGLOSIE. 1S16-1SSS. vector. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. f. chi-mic. glykys = dutce.. [Qr. -arum = afte. / aphrodisie. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. a agita fi agere = a acttona. Orice factor provocator de boala. V. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. f.. s. de. boala Bruton. Virus ARN de masa moleculara mica. *aftozele. s. s. s. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. la glohus = glob. adj. m. f.: 1) A. viu. m. / ag6nitalisme. m mifcare.. gastros = stomac} Absenta. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.priv. / aphthosis. gyros = cere. mutagen.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee...priv. grup sanguin). s. / agent. / agammaglobulin(a)emia. s. agglutinare = a [ipi. V. d. m.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. aphrodisiakos. de. / agalactie.).] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. agglutinare = a [ipi. de [a agere = a actwna. de forma rotunda sau ovalara.. si disgenezie.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. f. A. Sin. a . s. 2) A. [at.J(ua[d. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. cold agglutinins. s. s. s. AGENT CHELATOR / chelateur.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. s. [Lat. amar si acid. mai rar pe mucoasa genitala. [Alois Bednar.. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. f.. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. a . 3) A. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. [Lat. f. si eunuchism. aph-tae.tiv. AGLUTINOQEN. f.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. A. observate la nivelul palatului dur la copii. [<^r. o . s. [Qr. / agglutinogene.. a . / agglutination. AGAMAGLOBULINEMIE. provocand astfel aglu-tinarea acestora.

V. s. dimpotriva. / aggravation. largi. / agonist. -ism. adj. s. / agmin6. / agonie. A.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. din {jam.] Alterare a scrisului. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. de la aggregare == a aduna la un [oc. agregare. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. f. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. de la gnonai = a cunoafte.\ Proprietatea de a se agrega. AGRAFIE. agoa = [upta. prosopagnozie. adj. krap = croset. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. boala Schultz. -e. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. adj. / agnosia. / agrafe. m. sunetelor. sludge. / agranulocyte. receptor. antagonist. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. s. [<^r.. [at. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. gustativa. s.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. adj. s. avand o circulatie interna-tionala. grammatJca. gramada de eritrocite dispuse de re- . chiar existenta a. s. [Qr. -onis = wrdutdfire. -e. AGORAFOBIE. agonistes = [tlptdtor. [Lat. AGREGAT. si coma. AGRAFA. AGONADAL. a . la un. f. f. agregat. -aux. n. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte.. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. \Gjr. / agraphie. Definite a.: sindrom Kostmann (v. / agonadal. 2) In medicina legala sau In expertiza. Aglomerare. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este.priii. AGRANULOCITOZA. In forma de croset. ca entitate este pusa la Indoiala. m. [Lat.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. kytos = cduld. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. [Qr. si sindrom Kostmann. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. [oc. adj. A. / agoraphobia. de timp) etc. s. / aggregating. din gr. 'miozina si *fibrina. [Gr. -ozu. f.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele.} 1) In sens larg. A. devenind rapid ire-versibila. agrafe. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. si agregant. / agoraphobic. -onis = ac^iunw de. a .] Aglomerare. m. / agregabilit6. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. [fr. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. d.] Teama morbida de spatiile goale. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. AGREGARE. [Lot. a pro-priului corp (autotopagnozia). s. s. vaselor si tubului digestiv (ex. f. *tromboxan si de prezenta calciului. n. si agonist potasic. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. n. f. / agranulocytosis. determinata de un mecanism imunoalergic. aggregatio. [at. s. cunoastere. ligand.re. f. un [oc. adezivitate plachetara si trombus alb. s. f. [at. AGREGANT. d. / agoniste. f. s.: astereognozie (v. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. f. se clasifica In: auditiva. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. adj.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. s. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). AGONIST. si a. In medicina. s. V.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). AGREGABILITATE. la leucodte. s. sludging of red cells. a obiectelor. \QT. / agranulocyte. aggregare = o aduna ta un [oc. dopexamina). / agregant. a priv. s. anosognozie. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. V..: *apomorfina. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. / aggregation. {Cjr. imaginilor. A. a aduna. / agrammatism. f. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. f. m.). granulum. / aggregability. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. cecitate psihica. aggregare = a aduna. asomatognozie. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. de a se aglomera In gramezi. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. [Lat. [Cfr. Sin. [Lot. adj. sindrom Gerstmann.i gone. s. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. f. aggregare = a aduna la un loc. phohos = frica. granum = graunte. granuliim. dim. la. "bromocriptina). In starile de soc. a mrautdti. / agnosie. / agregation. f. a . s. adj. agonisti adrenergici. e. / agrammatisme.. aggravatio. f.. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. s. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. Sin.priii. s. f. graphein = a scrie. gr.epe. kylos = cduCa. a citi [iterde.priv.. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. Se disting a. graminatike = arta de a scrie fi de. care patrund In creier (ex.] Care este lipsit de *go-nade. Poate fi localizata. agmen.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. AGNOZIE. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. A. s. In zonele de ischemie. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. -inis = mu[time. AGRANULOCIT. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. agonisti dopaminergici. f. sau generalizata. de id granum = grannie. AGRAVARE. de a se alipi. dim. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. cu efect central. f. / agonadal. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. fiind unite de filamente de *actina. V.. V. s. s. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. p. . / agminated. *ADP. vizuala. foarte proba-bil. / agony. Fenomenul de grupare a plachetelor.] Leucocit lipsit de granuiatii. Sin.. gonos = sitmdnf:a. / worsening. / clip. si alexie.. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. s.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. a • priv. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. / aggregate. s.. / agregat.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. pe de alta parte. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists.). / agranulocytose. / agraphia. agora = piata. A. In functie de natura acestor stimuli a. -ale.: *dopamina. [Lot. cu tendinta evitarii acestora. cat si pe cea secundara. factor pla-chetar IV. Este facilitata de *catecolamine. V. de [a uggravare = a agravci. de raspuns celular. f. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a.priv. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. 2) Termen vechi. gno-sis = perc. olfactiva. AGONIE. de la. tactila. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. s. a . V. evolutie nefavorabila a unei boli. mai rar. \Qr.] Piesa metalica mica.

/ albumosuria. s. s. cu aspect albicios. [Lot. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. s. ouron = urina. adj. [Lot. -oza. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. f.. proteinurie. / achillodyma. s. sunt denumite cu acest cuvant. s. f.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. ALBUMINEMIE. AHILODINIE. s. si tab. [Qr. / akinesie. Ex. f. logos = stiintd. / blue. f. -inifi = at6uf de ou. ALBUMINORAHIE. a -priv.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. [^r. haima. / alanine. bilirubina. de. [Lat. -e. -inix = a[6uf de ou. a past). f. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. / alcalemie s. f. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei.: acinezie. f. gr. a. ALBASTRU. albugo. termenul este folosit pentru tunica a. f. / albumine. s. V. mimica. s. s. [Cjr. si leucom. partial.. / albuginee. Deoarece uricaza nu exista la om. / agressivite. cu aplicatii In medicina. V. f. rhakhis = wloana VirtelJrala.). -inis = a[6uf de ou. uneori. gr. muschi.] Tendinta la atac.: a.] Membrana fibroasa. continand vase intestinale. [Qr. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. albumen. ca 7n 'sindromul Waardenburg.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. lacrimri = iacrima. / albinism. s. / alanine. Frecvent. f..: pro-teina Bence-Jones (v. f.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. acte suicidale). ALBUGO. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. / albuminurie. ALBUMINURIE. de brom-fenol. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi).\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. transversale. s. f. adj. s. s. ocular. / akinesia. m. dura.. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. -aza. / albumose.. cu pH-ul peste 7. m. s. ca si In unele vegetale. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. [^. 2) A. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. ALANTOINA. cu *afemie. f. / albinisme. n. f. [Lot. ALANTOIDA. [or. / allantoin. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. [Lat. / alcali. s.] Prezenta In urina a albumozei. / agressologie. / cervi-cospinal fluid proteins.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. -ina. Sin. AGRESIVITATE. atlas. s. s. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. -antim = carnat. adj. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. ALBUGINITA. [gr. f.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). 151 . ALBUMOZA. aluzii etc. gradi = a merge. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). a. s. -oza. ALBINISM. / albuginea. f. toate de tip auto-zomal recesiv. al kali sau al-qaliy = soda. allactare = a a[apta. const. / lactation. s. f. de [a albus = aid. s. Var. V. / agressology. Evans. aggresus. m. / atbuminemie. [at. f. m. s.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. / albuginitis. AGRESOLOGIE. ALBINOS. spre. agregarea plachetelor. ALCALI. / albino.} Absenta secretiei lacrimale. de [a albas •= ail}. de [a albus = alb. f. spre. spre. f. / albumose. la nivelul pielii. ia aggredi = a merge spre. In care se constata. -inis = aifiuf de ou.. ALCALEMIE. NA: tunica albuginea. [Lot. 3) A. *osteomalade si In *metastazele osoase. s. s. f. s. f. pi. -ina . haima. ALACRIMIE. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. s. [at. -inis = alhuf de ou. albumen. s.. distrugere a unor obiecte. gr. depigmentate. s. -inis = aifitif de ou. adj. s. albumen. eel mai frecvent. / albuminorrachie.a. Fondator: H. poate fi manifesta (amenintari si insulte. ALAPTARE. f. f. s. de tip recesiv. si stres. s.\ Alimentatia lactata a unui sugar. [Lat. a . erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. biochim. pi. a ataca (ad = la.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. -inis = aBJeatd. -ina. albumen. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. / alalia. ALBUMINA. albugo. kinesis = mifcare. m. / lactase deficiency. [Lat. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. biochim. de toluidina. / alacrymie. -atos = sange. const. f. s. de [a aggredi = a merge. lactis = lapte. de la alhus = a[6. V. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. s. cu sase subtipuri. s. constand In formarea de pete mid albe. f. ALBUMOZURIE. si sindrom Sjogren.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. / albugo. eidos = forma. / alcaline. / albumosurie. de ia albus = al6. Aminoacid neesential. ALCALIN. V. f. f.] Inflamatia *albugineei. f. f. / albuminuria [Lat. A. -inis = aldeatd. / alactasie. s. 2) Mai multe substante chi-mice.. -ina. s. s. / allaitement.) sau ascunsa. de Prusia. AKINEZIE. gramada de trombocite. s. s. a priv.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. f. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. s.. uneori striate. / albumin(a)emia.: proteinorahie (v. n. Pot provoca iritatii ale tegumentelor.priv. / allantoide. gr. generali-zat sau oculocutanat. ALALIE. agregarea eritrocitelor. s.\ Individ afectat de *albinism. este putin utilizat. testiculara. s. albumen. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. un deficit de "tirozina. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. alhiif. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. al kali sau alqaliy = soda. / alalie. f. A. de la albus = aid. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / achillodynie. In absenta le-zarii caii motorii principale. Aglomerare. gr. / bleu.). albumen..} Sin. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. [Lat.). Laborit. Simbol Ala sau A. n.] Sin. V. / alkaline. / albinos. s. se observa In *mielomul multiplu si. A. In 'leucemie. f. al kali sau alqaliy = soda. / allantois. [Lat. a ataca (ad = (a. -i'(a. gradi = a merge. aggresus. artificials). a. oua. fie cu lapte uman. adj.r. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. f. f. a. s. ocu/ara sau sclerotica). V. V. lapte. de la lalein = a ror6i. s. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. a. / albuginite. -inis = aifieat. [Lat. m. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. lalia = vorbm. / albumin. adj. tab. [Lat. ALACTAZIE. V. medicamente etc. / agressivity. a . Akhileus. \Qr. albugo. f.. / alkali. [Gfr. Uneori termenul este considerat sin. s.: acromie cutanata. [Lat. lac. / allanto'ine. f. = aib. si lactoza. / eye dryness. denumita si 'proteina Bence-Jones. tripan. de (a kinein = a mifca. lovire etc. / alkal(a)emia. fie cu lapte de origine animala. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. gr. A. / albugo. f. ALBUGINEE. s.priv. ALANINA. con-genitala sau dobandita. f. a pllfi). de metilen. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate.] Absenta *lactazei din intestin. s. albus = alb.

In continuare. densimetru. m. A.5 g%ci produce euforie si excitatie.: alkil. fiind plasmatica si tisulara. moarte). foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. Termenul de *oenolism semnifica a. in.R. Responsabilitatea penala (delict.dtor.' / alcoolemie.dtor. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. . In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). Lichid incolor. / alcoolature. cu formula chimica C^OH. a. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. s.. misdbil cu apa. Sin. al kali sou al-qaliy = sodd. ALCHILANT. f. -alos = sangt. f. s. ALCOOLAT. timp de ani de zile. \5ir. [Hr.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. se manifesta (uneori. ALCHIL. s. ALCAPTONURIE. / alcoholism. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. al kali sau al-qaliy = sodd. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. In limbajul curent. / alkaptone. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. / alcalinoth6rapie.: *morfina. scadere a memoriei. [Hr. gr.] V. s. f.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. f.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. / alcoholature. cata-bolit al 'tirozinei. gr. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. A. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. pro-ducand esteri. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. [Ar. inflamabil. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. alcaloza. s. ouron = urind. a. / alcoolat. -e. / alcoolisme. m. adj.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. pdtrum. pdtrum. s. *stricnina etc. [Ar.sufitlli pdtrunzdtor. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. etilic.-COH-R. V. / alkalizer. ALCOOLATURA. a. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. oenomanie. a] kali sau al-qaliy = sodd. a discernamantului). m. f. s. V. s.: *ciroza. metabo-lica. / alkyl.). ALCALOID. [AT. / alcoholate. s. f. / alcalose. ALCALOZA. usor colorat. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. \5\r. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. alcohol sau al koh'l = su6ti{. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. therapeia = tratament. / alcoolmetre. T. [J4r. *tremor). f.soda. s.sufitil. m. ALCOOL. al cohol sau al koh'l = subtil. / alcool. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. s. s. [-^r. pana la neutralizare (a. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. *ocronoza si dureri articulare variabile. f. me-tabolica. s. al kali sau al-qaliy = sodd. s. Se utilizeaza ca dizolvant general. A. al kali sau al-qaliy = sodd.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. s. etilism. 0. / alcoholometer. -oza . sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex.. A. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. / alcalinisant. [Ar. ce confine azot. V. / alcoolisation. / alkylant. cloroformul. / alkaptonuria. de. uneori la doze foarte mid. Var. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). / alkalinity. al-r. n. s. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. gr. adj. gr. / alkalitherapy. kaptem = a suge. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. / alcaptone. / alcohol. ALCOOLMETRU.'al kali sau al-qaliy = sodd. Este antiseptic. Intre 1 si 2. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. *cocaina.HsOH. prin scaderea presiunii CO. tulburari nervoase (*polinevrite. eidos = forma. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei.: dclofosfamida). m. compensata.' add homogentizic. ALCALINIZANT. alkalosis.. / alcalo'ide. n. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. / alkalization. s. f. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. respirato-rie sau gazoasa. [Hr. 60%. \!Ar. e. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). A. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. s. / alcalinit6. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. s. s. pdtrum. / alcaptonurie. al kali sou al-qaliy .. al kali fail alqaliy = sodd. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. Administrarea si circuitui a. eliminarea sa urinara. m. f. s. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. ALCOOLEMIE. termenul a.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. pdtrunzdtor. sunt strict regle-mentate. s. ALCALINIZARE. m.4). de la 2. Complicatiile cele mai grave ale a. "cafeina. f. al-cohol sau al koh'l . / alcoholisation. Ex. primari (R-CH^OH).] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. cu [dcomie. eterul. / alkaloid. tote/a sau potent/a/a). A. sunt putin so-lubili In apa. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. f. cu miros agreabil. / alcalosis. f. [J?r. s. H. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. f. A. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. adj. s. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. s. s. Sin. alcohol sail o7 koh'l .\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. 2) Medicamente cu aceasta proprietate.ohof sou al koh'l = sudtit. A. [-%r. Se disting a. alaturi de C si H sau de C. prin abuzul de vin. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. f. ALCALINOTERAPIE. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza.. / alcohol(a)emia.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. s. deshidratat contine 99. Unele a. metron = mdsurd. pdtrunzdtor. de alti-tudine apare la altitudini mari. alcalinization. f. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. Toleranta individuala este extrem de variabila. s. iar catre 4-5 g%o apare coma. consecutiv. m. ALCOOLIZARE. volatil. adj. m. / alkyi. inflamabil. s. Determinarea sa are importanta medicolegala. kaptcin = a suge cu loco-mil'.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. desemneaza a. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. s. / alkylant. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist.5% volume de C. f. a. -ism. lichid clar. ALCAPTONA. m. 'delirium tremens. alcaloza. euforie nejustificata. S. CHaOH. gr.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. gr.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. s. Exista diferite tipuri de a. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. / alcalinisation. V. a unor doze excesive de alcool.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. haima. m. s. ALCOOLISM.

fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. una provenita de la tata si. s. aseme-nea celorlalte a. 8.). deoarece a. ergon = Iucru.: alela mor-bida (v. / allergide. 6. adj. ale aceleiasi gene. s. Care produce *alergie. s.e. f.: In *sistemul ABO. Ex. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. Ex. a.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. [Hr. alias = aitui. tennenul 153 . s. Cele irei a. m. pamdnt utili&at de. acf-inne. ALELA. n. Ex. s.] Care este In relatie cu 'alergia. 2) Sin. -ida. / alcoholomania. hiperaldosteronism. actiune. pittrufi-zator.2 mU/ml (12-75 nmol/l). m. exista In concentratii foarte mici (v. Excesul de a. allelon = tie. test = e^a-m. f. actiune. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. prezente la un 'heterozigot. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). In continuare. V. a. f. de. A. ALERGIE. se constata si In infarctui miocaidic. A. {Qr. / alcohology. fac parte: astmul. f. In compensatie. s. de la ergem = a [ucra. ?i alcoolomanie. f.] *Farmacodependenta fata de alcool. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. / aldolasemie. ALCOOLTEST. *a. peiidere = a atdma. \ffibrev. / alcoholtest. Cantitatea de a. s. ALELOMORFA. alcohol sou al koh'l = subtil. m. / aldehyde. / allele. iar o gena ce poseda mai multe a. m. gr. alias = dtiili ergon = iuc. / alcooltest. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. al-los » aitui. deoarece proteina produsa de aceasta a. s. lie [a alwol dehydrogenatum. 0 crestere a *volemiei. / alcoolod6pendance. domi-nanta asociata fiind notata a'. gr. adj. allelon = de. adj.: alela letala. s. proprie creieru-lui. In prezent. terme-nul de a. 0 cres-tere tranzitorie a a.fiimifti. *A. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. / alcoologie. actiune. 0 gena care nu poseda decat o singura a. ALCOOLOMANIE. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron.. f. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. Cele doua a. {QT. In caz de imunitate. la unul la altvl. 2) Proteine purificate din alimente. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. al-cohol sou al koh'l = subtil. f.. / allergen. adj. engl. Se reprezinta cu litere mici. este polimorfa. / aldosterone. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. s. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. f. f. a.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. la ergem = a [ucra. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. *A. Concentratia a. s. ergon = iucru. s. atc. A. ALERGIDA. aldolazemie). s. logos = ftiintd. . ALDOLAZA. s. La nivel biochimic. 0 nu este functionala. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. ergon = iucru. adj. si cetona. *A. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. proba. (AT. de = separat de. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. [J5r.n. A. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. [Qr. variaza Intre 1. / alcoolomanie.3 si 8. la. unele gastrite. sunt. de la ergem = a [ucra. Sin.: hiperaldosteronism (v. dimpotriva. ALDOLAZEMIE. [Cjr. / allelomorphe. V. s. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. s. f. al-cohol sail al koh'l = subtil. recesive. La adul-tul normal. / allergene. [a ergein = a luc. / aldosterone. denumeste o marca depusa.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina.ra. Sin. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. / aldolase.: polenul gramineelor. izolata din ficat. V. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. provoaca depletia pota-siului. patrunzdtor. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. / aldehyde. / allergic. m. A.. se produce retentia celulara a sodiului. Cat. s.. colite. / allergique. / aldosteronism. un individ poseda doua a. Dintre bolile a. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. mi-grene etc. m. s. V. s. sin-gura prezenta In muschi. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. Termenul etilotest este mai corect. / allelomorph. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. f. eczema. f. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. s. cu *alcoolodependenta. / aldosteronisme. bacterii sau polen. / aldolase. / allergy.. a. morphe = forma.. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. pdtrunzator.. veche test = vas lie. unul la altu[.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. din fr. mutanta este la randul sau termosensibila. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). se numeste monomonB. / allele. [Ljr.: boa/a a. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. [Ar. C. La adult. ALERGEN. n. / alcoholomania. [Cfr. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. ALERGIC. ALOOSTERON. ALELA NULA / allele nul /. s.\ Initial. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. / allergie. s. a. La nivelul fiecarui locus *autozomal. m. In general. A. s. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. s. f. / allergid. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. mai mult sau mai putin eficace. o alta. aparitia unei *tolerante. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. ALERGIE de la mama. m. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. f. n. Ex..). f.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. *a. alias = aitui. f. / aldolas(a)emia. dar si In celelalte tesuturi. ALCOOLOGIE.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. A. f. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. urticaria.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. pdtrunzdtor. ALDEHIDA. de. dependere = a sta atamat. de to. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei.: a. f. este obtinut prin oxidarea unui alcool. s. s. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. de la [at. Sin. adj. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. ALDOSTERONISM.ru. s.

at} Agent simpaticolitic. f. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa.: algie (v. ALFALIPOPROTEINA. la gravide. Var.. f. f. a abate. f. cluster headache. pi.. int. in-gfi.tuiui grec. aiantichimotripsina).} Glicoproteina cu masa moleculara mica. s. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. f. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. A. / algide. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. f. pana la a.). [angd. antiproteaze (a^-antitripsi-na.). fac parte proteine transportoare (transcorti-na. s. / aleze. A. adj. ALGEZIMETRIE. / alpha-adrenergic blocking agent. [a = prima [ilera a atfadetului grec. nevralgie. s. 3) Uneori. / algesimeter. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). lipos = grasime. -inn. [Lat. / allergologie. ALEXITIMIE. [a = prima iiterd a atfa6t.antitrypsin. fentolamina) sunt. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). A. / alphaglobulins. s. / alphai-antitrypsine. adj. Var. a -priv. adj. / alpha-adrenergique.tu[ui gru.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. (o ioviturd).} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. / alexine. In unele boli hepatice (hepatita virala. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. / aiexithymie. de asemenea. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain.. / allergology. iar inhibitia vasodilatatie. B. s. gr. s. completa. gr. de origine extrem de diversa: a. [Qr. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. / aigesimetrie. [gr. f. algesis = sim^ul durerii. protos = primul. gr. s. si tab. Ex. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. f.tulw grec. si Indeosebi asupra *tripsinei. deci. f. [J~r. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. zdroBire. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. / algesimetry.. s. s. ALFA-ADRENERGIC. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. mandibulara sau oculara. ALERGOLOGIE. istoric pentru 'complement. / algidite. ALEXINA. adj. / algetic. n. s. / alphamimetic.] V. khymos = sue. de. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. s. logos = stiintd.: cii-antitripsina. m. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. ALGIC. m. ALGEZIOLOGIE. Sin. Din grupul a. [Qr. / alpha-lipoproteine. s. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). protos = primu[. isterica. / algesiology. ALGEZIE. la ergein = a iucra. In functie de localizarea . s. -e.).: a-mimetic. cu hiperestezie (v. algia. de la lectura dificila. / alphachymotrypsine.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. A. spirit. a. dureri difuze de origine dentara. lipoproteina. const. craniofaciale lateralizate. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. '(at. anti = contra. Var. algos = durere. algos = durere.: artralgie. [Lat. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. este utilizata ca antiinflamator. [a = prima fiterd a affa6e. ergein = a [ucra] Var. logos = ftiintd. Uneori. 2) Sin. s. ALEZA. digests = simtui durerii.. In cadrul sinuzitelor. / alexie. -ina . vasculara. Concentratia a. s. s. dar Indeosebi a trigemenului. ALFASTIMULANT. Ex. adj. f. f. / algesia. adj. V. a stimuia. adj.: a-adrenergic. s. / alexia. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. z. f. s. / alphafoetoproteine. s. alexein = a evita. f. f. [a = prima [iterd a aifabe.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. C) de talie inegala.dro6irci sfdrdmare. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. -is = rinicfii. f. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. bloquant. algidus = rue. ALFACHIMOTRIPSINA. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. drawsheet.: alfastimulant (v.priv. globulusi dim. s. / alpha-adrenergic. / alpha-adrenergic stimulating agent. s. ad = aproape de. [Cfr.: alfa-adrenergic. {Qr. \Qr. f. / algie. [Qr.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. tripsis = frecare. / alese. adj.. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. hemo cromatoza) si. (ex. local sau intramuscular. Var. lexis = cuvdnt.. ergon = [ucm.: cecitate verbala. \Gjr. a. / alphalipoprotein. s. f(o)etus = fat. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. ALEXIE. ALFABLOCANT. f. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. mai rar In cancere de tub digestiv. / alphastimulant. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. f. hipocondriaca. alias = altui.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. f. n. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. tripsis = frecare. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. vasodilatatoare. s. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. s. [Gjr.: a-chimotripsina. ALFA. s.} Defect de Intelegere a scrisului. / alexin. gr.: a. cu M. / alexithymia. mghetat. / algique. ALFAFETOPROTEINA. / algesimetre. ALGEZIMETRU. algesis = silnful durerii. / algesie. droza. [Cfr. -ina . [at. algidus = rec. ren. s. f.e.: a-globuline. adj.: a-stimulant. Sin. Denumire rezervata *a. migrena. ac-fiune. / alphaf(o)etoprotein.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. Var. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. prin extensie. / algidity. / alphamim6tique. s. / alphachymotrypsin. lexis = cuvdnt. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. / algesiologie. pi.] Sin. In mod normal. f. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. biochim. s. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si.. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. sfdr&mare. utilizat ca sin.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. s. / alpha-globulines. ALGID.-ANTITRIPSINA. / algid. n. a .. de. s. s. gr. s. -ina. f. proteina de legare a tiroxinei).] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. thymos = minte. (a glohus = gCofi. Sin. 25 kDa. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. m. care stimuleaza aceasta actiune. vezicula biliara rinichi). s. Var. ALGIE. f. f. stimulare = a miboldi.: a-blocant. f. migrainous neuralgia. fr. / alphabloquant. / pain. ALGIDITATE. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. s. f. / alpha. metron = mdsurd.. f.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. adj. s. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. Var. s. ALFAMIMETIC. f. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. f. -ina. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. f.

f. sympathein = a fi aldturi de cineva. post = dupd. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. f. Sin. lysis = distrugere. corpus. / algogenese. ALGOMENOREE. masochism. / algospasme. / alloantibody. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. f. / insanity. nutritie. de [a philein = a iu6i. Tipuri: 1) A.ime.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa.] *Parestezie dureroasa. dificiC. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. kytos = celula. alienare = a instraina. desemnate printr-un eponim (ex. coapsele. s&nsifiidtate. algos = durere. ALGOGENEZA. dieta. dificii. o localizare anatomica (ex. [Cfr. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. f. In particular In *schizofre-nie. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. artificiala . genereaza durere. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. 2) A. [at. ALIESTEZIE.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. s. A nu se confunda cu *dismenoreea. [Cfr. ALGONEURODISTROFIE. si boala Bruton.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). mixta . plastic si catalitic. s. na-turala . neuron . sindrom Di George. V. algogenesis. de masochism. algos = durere. p. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. / aliment. diferite constante ale mediului intern etc. Evolutie lent regresiva. ALGOMANIE. s. idngd. [at. f. [Cfr.. para = dmcolo de. trauma. la alere = a firdni. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. anti = contra.). de introducere In organism a substantelor nutritive. s. gr.). m.senzafie. Var. antitiroidiene). ALIFATIC. In limba engteza. regim. / algorithme.] Sin.. algos = durere. s.: nevral-gia nervului vidian.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. dys = greu. ALIMFOCITOZA. ALGORITM. / algophilia.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. men. / algolagnia.priv. alimentum = aiiment. f. [Cfr. s. s. o schema de diagnostic pe etape. / aliphatique.[ Sin. genunchii. sec.na. / algomenorrh(o)ea. para = dincoh de. sindrom Sluder). s. -oris = Corp. A. s. 2) In prezent. m. s. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. / algoparalysie. reprezinta un cuvant la moda. ALGOSPASM. adj. it la syn = impreund. gennaa = a produce. f. V. / algomanie. -atos = gras. f. A. alimentum = aliment. de protectie . ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. algos = durere. / alloy.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. [at. s. iar alteori o senzatie neplacuta. ALGOPARALIZIE. au In organism rol plastic. s. s. / algospasm. ALGOGEN. s. lympha = apd (impede. pentru alchil (v. / alienation. f.e. / algophilie. lagneia = dorintd se?(uaid. -atos = ra. / algorithm. aleiphar. s-a extins si 'in diagnosticul medical. IX. de [a gr.ie. Var.). [Cfr. f. sentiment. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. / alloanticorps. s. algos = durere. [Cfr. bogat in nutrimente esentiale. [Lot. algos = durere. unor afectiuni ale SNC. f. / algogene. n.nen'. aUi-gare = a [ega.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.u. ALGOLAGNIE. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. / painful paraesthesia. ALOANTICORP. gr. span = a trage.] Sin. s. ALIMENT. / alliage. / aliphatic. menos = [und. Ca urmare. alienare. de la lyein = a distruge. f. / alli(a)esthesia. ALIAJ. f.i idei. nu. f. medicamentelor (izoniazida. s. la separare. Poate fi consecinta: traumatismelor. mainile. / algolagnie. ALIMENTATIE. / algoparesthesie.: *sindrom de nerv nazodliar. trophe = tirana. aisthesis . tSm Cat.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. s. pathos = afecfium. alienation. f. sensi6i[itate. genesis = producere. de la alere = a firdni. m.). phobos = fried. f. s. spasmos = contractie.. o/gos = durere. s. trophe = firana. algos = durere. aisthesis = senzafie. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. trophe = hrand. [Cfr. f. [Cjr.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. [Lot. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. s. In ultimele decenh a. / algomenorhee. completata cu lapte de vaca sau industrial. Atinge electiv umerii. pentru alchilant (v. f. ALGOFOBIE. spasmus.care asigura un aport adecvat energetic. n. adj. repre-zentand. apartinand matema-tidi si informaticii. -oza . [Cfr.trif. / painful paralysis. algos = durere. aUos = altui. d. f. au fost descrise numeroase sindroame.} Producerea durerii. m. / algophobie.: algodistrofie simpatica. adj. a afiena. V. s. s. Termenul. ALGOFILIE.] Teama exagerata. algos = durere. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. infarctului de miocard. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala.). s. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. mania = nefiunie. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. s. [Cfr. morbida fata de durere. [Cfr. la Instrainare.} Sindrom osteoarticular regional. f. In acest caz. s. alliage.). fie. s. s. / algogenic. / algophobia. [Cfr.6 al Charezmi sau a] Karismi. / algomania. [at. Indeosebi. f.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. algos = durere. s. f. rationala . m. V.a. algos = durere. Sin. a metabolismului. 5) A. s. nutritie. ALKILANT. / alliesthesie. s. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. s. de [a gennon = a produce. s. dys = gre.. dys = gnu. dificit. [Lot. 155 . f. ianga.a. ALIENARE. s. / algoneurodystrophia. solubile unele In altele In anumite conditii. |l/r.] Tendinta patologica de a cauta durerea. [Cjr. / algogenesia. ALKIL. f. [Cfr. adj. [Cfr. / alimentation.a. gr. (ilgos = durere. 3) A. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. [Cfr. cu mecanism necunoscut. are tendinta la izolare. alias = aitui. / alymphocyto-sis. se utilizeaza In unele stari carentiale. picioarele. liniara sau ciclica. 4) A.).ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. philia = atracfie. 3) In sensul eel mai larg. f. / aliment. / alymphocytose. f. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. / algoneurodystrophie. ALGOPARESTEZIE.: boala Sudeck (v. energetic si functional. m. sugarului cu lapte de mama. a . s. [fr.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. A. s. n. / alimentation.: algoneurodistrofie (v. rhoia = curgere. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. n.] Procesul de hranire a organismului.: izoaglutinogen (v.} Care provoaca. In primele 4-5 luni de viata.

allos = altui. s. f. s. -oza . durerea se trateaza printr-un analgezic. / alteration. de la trepein = a w. s. s. ALOMETRIE. alias = aitui. allos = aitui. ALOPURINOL.. f. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. s. ALOPECIE. / allorythmie. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. [Lot. s. s. De ex. tria = trei. multiple. utilizat ca astringent si antiperspirant.. phagein = a mdnca. firiceag de. lot. f. model.} ElementuI nr. f. / allosterie. pelada.: idio-tie afazica. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. 3) Sulfatui de a.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari.si retroauricular. rhythmus. f. f. / allorhythmia. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. [Cjr.: antigeni alogenici (v.: pica (v. f. m. ALORITMIE. s. s. alias = aitui. de [a.} Crestere inegala. [Cjr. f. si aloestezie. marca. / aluminose. / allometry. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. rhythmos = rifn. m. f.] Sin. f. / allopathy. s. denudate incomplet. s. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. f. \Cjr. -inis . [Cjr. gr. partial cu *alogen si cu *omolog. sclerodermie. grapheion = penifa. s. tres. / alveolar. biochim. [Lot. m. s. ALOTIPIE. / alloesthesie..-nand cu raid vuipi[or.towc. uneori. s. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. altoit. alias = aitui. grapbium. f. alias = aitui. / alloxan. s.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. / allogenique. iar diareea printr-un constipant). Este caracteristica sifilisului secundar. ALOTRIOSMIE. f. lichen plan etc. / allogenique.} Sin. f. / allodynie.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. ALTERARE. s. / allocinesie. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. s. s. care se fixeaza pe ele si. typos = tip. / alopecie. f. de scris. se limiteaza la anumite mirosuri. gennan = a produce. f. pathos = doala. gr. In acest mod. / aluminosis. ALOSTERIE. trope = mtoarc-ere. ALOTROPIE. f. [Cjr. / allocheiria. hair loss. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. alias = aitui. ALUMINOZA. / alogie. a . s. modificarile patogenice si simptomele bolilor. ALOTRIOFAGIE. f. f. / allo-immunisation.: izoimunizare (v. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. de [a kineia = a mifca. s. implicit. 2) FosfatuI de a.).] Sin. utilizata ca astringent local. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. cu masa atomica 26. / alteration. allotropism.: homogrefa ALOIMUNIZARE. -inis = aiaun. gr. si alokinezie. / allotriophagie. tres. allos = aitui. f. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. s. s. / allotropie. {Cjr. octyne = durere. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. gr. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. s. m. marca. adj. sema. osme = miros. f. adj. [at. [Cjr. allesthesia. f. \Gjr. / allokinesis. / allotropy.priv. A. s.] Tulburare a sensibilitatii tactile. antiperspi-rant. de.). (i/n-men.0. Ie transmit semnale. V. / alloxane. allos = aitui. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. n. / allopathie. alias = aitui.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. f. adj. sensi6iCitate. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. tria = trei.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. [Lot.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. s. typos = tip. Al2(S04)3l8H.. progresiva sau brusca. s.] Sin. anti = contra. ALUMINIU. logia = teorie. / aluminium. ALVEOLAR. [Cjr. incompatibilitate fetomatema. A. stereos = solid. s. ALOGENIC. cristalina a carbonului. s. radiatii etc. / alogia. [Cjr. lo-calizate Indeosebi supra. 2) A. / allogenic. 13. baldness. / allopurinol.0. adj.. [Lot. [^r.Paris 1893). alias = aitui. Iat. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. f. f. Daca a.: puls bi. Tipuri principale: 1) A.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si..fioala. [^r. ALOXAN. s. ALOPATIE. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. [Cjr. f.. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. din gr. AIP04. s. / allosterism. adj. adj. const.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. aHos = aitui. s. [Cjr. ALOKINEZIE. V. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. / aluminium. / allotype.). f. allos = aitui. Ex. V. s. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. s.). s. alias = aitui. ALOGIE. localizata sau difuza. V. allos = aitui. / allogreffe. chute de cheveux / alope-cia.).. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. aherare = a scnimfia. s. de (a alter = aitui. pi. / allodynia. m. calvitie. in relief.. f. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. f. Sin. este denumita uneori daltonism olfactiv.: a. / alloantigens. idiotip si izotip. mimus = oUigafie. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara.] Sin. / allometrie. s. s. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. 3) A. / allotriosmie. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. ALOGREFA. f. aisthesis = senzatie. alveola-tus = Ufor sw6it. allogeneic. alopex = vulye . s. chimice diferite. s. / allotriophagy {Cjr. / allotypy.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 .ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. f.aiaun. forme cu proprietati fi-zice si. / alloantigenes. allos = aitui. \Cjr. / allopurinol. [Cjr. \Qr. t.. ALOTIP. gr. / allogenic. s. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. / allotype. [Cjr. model. / alveolaire. s. s. In acest caz. m. pi. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. androge-nogenetica se produce la barbati. treis.9815 si simbol Al. m. alii-men. ALODINIE. V. fetomatema.. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). n. v. metron = masurH. kinesis = mifcare.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. immunis = scutit. A. seboreica rnasculina sau a. aparat. / allotriosmia. ca si In far-made. de ta alveus = cavi- . [at.sau trigeminat (bi. dim. allochiria. ALOESTEZIE. / allograft. / isoimmunization. olios = aitui. iat. / allotypie.sau trigeminism). congenitala sau doban-dita. si tab. s. grapheia = a scrie. AICl36H. In particular. V. este mai adecvat termenul *alogenic. de la alveolus. gennan = a produce. (re is. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. [a in = iipsit de. ALOGEN. m. s. Ex. f. f.

A. / ambivalence. f.. cupru). Sin. / alveoloplastie. m. f. f. [Lot. s. / ambulance. \Cjr. s. de [a skopein = a vedea. [Lot. V. o structura organica.. amastie. la nivelul caruia are loc *hematoza. A. 1840-1917. f. acromegalie). s. pri-maia . rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. de la lyein = a distruge. f. [Cjr. la acelasi individ. f. s. n. de. NA: alveolis pulmonis.mdndm. ALVEOLITA. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. f. adj.. f. preocuparile. s. AMARIL. Sin. a . f. f. f. AMENOREE. muscaria. \Qr. f. / enameloma. s.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. [Lot. s. [Theodor Leber. alveolus. dim. \<gT. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. NA: alveolus. ALVEOLA. Gushing. A. a e^amina.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. s. / amelome. / amblyoscope. In unele boli ale nervului optic. -tra. ambo = amandoi.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. f. secfiune. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. hiastos = germen. anemie. a -priv. Se disting doua grupe de a. oftdnoiog gtrmcm. de la alveus = capitate. scopes = o6servator. / alveolite. / ambidexter. boli generate (tuberculoza. In general complicate) cu necroza. m. s. s. rede-re. de la 11 . la temnein = a tttia. de. f. s.. In continuare. pantherina. gr. amelom. s. s. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. ca si dupa menopauza. Spatiu aerian pulmonar sacciform. dia-bet).\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. ambulator. Ex. adj. ale ambelor sexe. phalloides. m.. s. a leucocitelor alterate (a.apta. AMBULATOR. frecvent: *pioree alveolodentara. a se. s.mers automat. malag-ma. s. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. [at. prin procese infectioase si de-.. f. / amalgame. cu cecitate. . s. [Tr. AMELOM. s. gr. / amelie.: bucurie/tristete. generative. Sin. / alveolotomy. AMELOBLASTOM.\ Coexistenta unor caractere sexuale. fters. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. f. dim.. s. In unele infectii. s. f. vecHe. f. amho = amd-ndoi. adj. / alveolitis. Addison. f. se distinge de *ambliopie. s. / amenorrh(o)ea. A. n. metron = mdsurd. menos = [und.: ameloblastom (v. m. supurata}. s. -e. [Lot. -trum = dre. ambiilare = a merge. s.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. / amalgam. A.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. apoi de severe tulburari hepatice. vecfie amel = smalt. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. putere. AMBULANTA. m. melos = e? (tremitate.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. boli psihice etc. AMASTIE.. A.] Sin.} Distructia. dim. f. exsudativa).: adamantoblast. a priv.] 1) Inflamatie.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. durere abdominala. / ameloblaste. rhoiu = curgere. NA: alveolus dentalis. s. si nu este sin. vedere. fters. la niveus = cavitate. adj.priv. alveolus. lysis = distrugere. maduvei sau creieru-lui. diaree. [Lot. verna etc. dim. pi. AMALGAM. [fr. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. AMBLIOPIE. [Cfr. s. / amaril. s.). ALVEOLOPLASTIE. / ambulatory. ». s. acte). afectiuni ovariene sau uterine.\ Boala a 'smaltului dentar. / amenorhee. fara controlul constiintei.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente.\ Care se refera la *febra galbena. renale si la nivelul SNC.-iere.] Sin. [Lot. / amaril.). ALVEOLOTOMIE. [Lot. f. [Jr.ide[6erg. AMANITA / Amanita / Amanita. cu semnificatie patologica. de la ambulare = a merge. Qottingen fi '>(e. / ambisexua-lity. / ambulance. s. / alveolus (pi. boli endocrine (*mixedem. n. a alveolelor dentare. AMBIDEXTRU.. expresii.. sau f.prii'. nuuneld.] Pierdere completa a vederii. -omo. / amelopathy. / amaurosis. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. s.. secundara .. macrofagica). A. / alveoloplasty. vecfie amel = smalt. -oris = care se pCimba. fibrinoasa) sau. de. s. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. putere.: sinoptofor (v. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. \Cjr.: boala Alstrom-Leber (v. / alveolysis. / ambivalence. si amauroza congenitala Leber. T. oftalmoscopic. caz In care deficitui de ve-dere este partial. Se observa In unele boli psihice. AMBLIOSCOP. s. opos = vdz.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. timel = smalt. de la. ou f. -omo. f.ALVEOLA tate.: automatism a. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem.] Sin.. ametros = disproportwnat. amblys = tocit. n. n. de la alveus = cavitate. {Cjr. adj. de. ops. *ameloblaste. gr. apar semne si simptome brutale: greata. situat distal fata de canalele alveolare. / ameloblastoma. V. ops. alveolus. mastos = son. voma. AMETROPIE.). AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. / ametropia. primare sau secundare. tome = to. / amblyopie. blastos = germen. / amblyoscope. a se pkinBa. profesor (succesiv) [a 'Scrim. a modda. m. vecfie amel = smalt. / ametropie. AMBIVALENTA.: tifos a. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. f. pGmBa. s. f. ALVEOLIZA. s. urmate de o scurta perioada calma. f. de la iilveus = cavitate. valentin = forta. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. [a alveus = cavitate. s. de ex. AMELOPATIE. iubire/ura. [Ofr.] 1) Care se refera la mers. pathos = 6oaid. boala Fauchard-Bourdet. [Cjr. AMAUROZA. TratamentuI a. adj. s. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. / alveolotomie. / amastia.. 2) Care nu este spitalizat. amau-rusis = or6m. / ameloblastome. [Lat. or. / amelia. s. Ex. eventual. A. alveolus. mai rar. [Lot. / ambulatoire. m. alveoli). gr. / amaurose. a. f. [Lot. s. / ambidextre. f. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. la valere = a^ area. me. [fr. s. ambo = a. a fibrinei (a. -i"(n. almulgum. / alveolyse. dim. opos = vdz. / alveole. / amblyopia.: 'astigmatism. plastos = mode-iat. s. amblys = tacit.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. 157 . / ameloblast. gr. dexter. bolile Basedow-Graves.m6ru. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. / ambisexualite. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. AMELIE. / amelopathie. alveoli. men. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. alveolus.. virus a. / amasie. gr. de (a amauros = intunecat. a peretelui unei alveole dentare. In caz de intoxicatie. s. f. frecvent In *schizofrenie. AMELOBLAST. m. a unor celule (a.: adaman-tinom. s. plassein = a forma.

faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . Unele specii de a.: articulatiile intervertebrale. s. Var. -oi. atat omul cat si animalele. adj. amoibe = aiternanf. 2) Grup de compusi cu actiune similara. myelos = rndduvd. philos = prieten. a sch-imfia. mai ales daca nu este tratata.. adj. aether. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid).). a'. [QT. AMFOTROP. 2) Amilopectina. {Cjr. / amphophilic. nonmyelinated. este asferica sau astigmica. Ant. / am(o)ebiasis. neramifi-cate. s. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. / amphophile. AMFOLIT. / amphorisme. rezulta doua forme de a. apartinand protozoarelor. tenesme. / am(o)eboidism. / amphiphile.). / amygdalien. AMIGDALIAN. adj. s. AMFIFIL. se produce prin intermediul *amilazei. adj. amphophilous. s.] Articulatie mixta. -oza . de obicei prin extensie. scfiimfiare.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. nmmoniakon = sore di amoniu. f. AMIGDALA. alcatuila din lanturi lungi.intoarcere. pi. s. s. s. miopie). Sin. s. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. \Lat.\ privitor la *amigdala. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. m. Tip de articulatie cu mobilitate redusa.: articulatia temporomandibu-lara.. adj. [Qr. AMFOTONIE. f. f. secundare si tertiare. vertigo (lat). emetropie. sub forma de lichid incolor. arthron = artifiifafte. pri-mare.] Care se aseamana cu o *amiba.: amoebiaza. adj.. amphi = de amfiete parti.: suflu amforic (v. [Cfr. de ia amibein = a aitema. b) a. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. / amphotere. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. f. se numeste sferica sau stigmica. lat. / amphiarthrose. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. / amphetamine. incluzand a.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid.. / amibe.priv. AMETEALA. s. f. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. s. / amphotonie. [Lat. amphi = de am6e(e pdrpi.. Este endemi-ca 'in tarile calde. v. f. m. s. pot fi patogene la om. m. de [a amibein = a aiterna. amphi = de amfieti parti. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. / amphiarthrosis. amy-lum. amibiaza. a dizoh'a. m. / am(o)eba. tonsillectomy. f. ampho = am6u. poate deter-mina dependents. / starch. ampho = aIn6ii. gr. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. contracta sfincterele si ve-zica urinara. / amygdalian. a scltim6a. [Cjr. / amiboisme. colici. scfiim6are. amphi = de. a . / amphotrope. iar amilopectina o culoare rosie. mai rar.] Sin. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. adj. AMIBOISM. ampho = amEU. cat si ca o baza. [Cfr. -azn .] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. c) a. [frofiadii (at.*apendi-cele vermicular.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). Ex. / amidon. anxietate. pathos = afrcfiune. de ia lye in = a distruge. eidos = forma. ampho = afn6ii.). insomnie. celule migratoare) de a emite pseudopode. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. s. amoibe = altemanf:d.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. n.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. / am(o)eboid. f. AMIBA. cu perioade de exacerbare. adj. a scftim-60. adj. V.a. / amygdalectomy. [Gr. scHim6are. / amiboi'de. bolta cereascd. AMFOFIL. / amphipathic. [^r. / amibiase. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. s. / amide. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide.\ Microorganism unicelular. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. pulmonar sau cutanat. adj. amygdale = migdald.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. trope . -ism. adj. [Qr. adj. a. s.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. de [a philem = a iu6i. [Gjr. suflu). dis = du6iu. / amphotony. Ex. / amygdala. dizoh>at. | Qr. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. scade apetitul. AMFIPATIC. / amyelinic. {Cjr. / vertige. A. adj. s. ia amibein = a aitema. / amygdale. Amina simpatomimetica. 2) A. racemica si sarurile sale. arthron = articu[af. AMIDA. amylum. adj. f.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. schimfiare. AMIELINIC. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. s. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. f. s. de doua on.] Sin : amfolit (v. amylon = fdind. m. n. amphora = amfora. a. de ia amibein = a aiterna. f. [Qr. dextroamfetamina si metamfetamina. s. AMFETAMINA. tonsil.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. / amphotrope. adj. / amphidiarthrose. AMIBOID. aither = aer curat. am6e[e p(lrti. modificari de personalitate si. dc.] NA: articulatio cartilaginea. s. amidon. / dizziness. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. constituita din lanturi cu ramificatii.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. [Qr. / ampholyte. Prezenta a. s.u. in formele de intoxicatie cronica. dar se poate localiza si la nivel hepatic. n. s. [Cjr. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. / amphoteric.: vertij (v. [Cfr.: 1) Alfa-amiloza. Di-gestia a. f. a schimfia. philos = prieten. or. AMFOTER. f. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. adj.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. relaxeaza musculatura bronsica. AMIGDALECTOMIE. Consumul cronic de a. AMIDON. -ism. s. in doua nidduri. s. de ia philem = a iu6i. ektome = excizie. m. ammattire.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. / ampholyte. f. amygdale = migdala. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. d) nucleu amigdalian. \Qr. f.. f. amphoteros = care apartine ia doi. s. f.: amfoter. am(o)ebae. s. lytos = distrus. AMFIDIARTROZA. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. s.] Sin. amoibe = aS-temanta. . este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. Var. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. ia matus = Beat. \Cjr. Ex. / amph6tamine. s. se deosebesc: a. \Cfr. adj. / amphipathique. -enne. AMIBIAZA. m. -ind.. f. ammoniakon = sore de amoniu. de.: amoeba. / amphiphilic. amoibe = altemanpd. NA: tonsilla. este detectata cu ajutorul iodului. AMFIARTROZA.ie. / amphoricity.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. 2) De mentionat: a) a. amphi = de am6eie pttrti. / amyelinique. AMFORISM. adj. s. abdominala . tonos = tewiune. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. / amygdalectomie. Poate evolua cronic. / amphidiarthrosis. / amide. iritabilitate.

s. secundara. / aminopeptidase. indud a. s. / amygdalotripsis. aminoacide.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. mys. / amine. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. myos = musch. / amylo'idose. / amyotonie. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. boli inflamatorii recurente. -aza . concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. -1(0. amylon = faina. / amygdalotripsie. gr. biochim. V. myos = musciti.. ammoniakon = safe. / amyotonia. ammoniakon = sore de amoniu. / amine. *histamina etc.. s. -ozti. f. s. de la.4-glu-can. gr. gr. a-a. f. f. are si o actiune opusa aldosteronului. *serotonina. s. mys. s. fSa.priv. Recent s-a demonstrat ca a. *boala Wilson etc. de ammiti. AMILOID. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. f. s. s.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. f. AMILOZA. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. acidus = ami.: miatonie. s. f. A. pentru miastenie. sides = forma. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. dar Indeosebi In ficat. / tonsillitis. / amylase. maltoza si dextrine.. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. adj. / acide amine. derivata din amoniac prin substituirea a 1. gr.. indispensabili. amidon. fimylum.] Prezenta amilazei In urina. f. AMINOACID. a . plasis = modeiare. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. congenitus = nascut odatii cu. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. tattein = a ordona. tirozi-na etc. ~~~\ AMINA. acidus = acru.). -ind. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. amyliim. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. sin. biochim. / amylose. f. a fost pus In evidenia In creier beta-a. f. -am .: amiloza. AMILACEU. / aminoacidopathie. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. f. A. de la plassein = a forma. myos = muscfii. amidon. [Gr. AMIGDALOTRIPSIE. genitus = nascut si gignere = a nafte. -ind. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. / amylasuria. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. [Cfr. mimia = imitare.: amiloidoza (v. s. AMILOIDOZA. amylum. AMILAZA.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. myos = muscfti. amylum. AMIMIE. gr. a crea. s. -ina: I at. V. s. gr. care reprezinta 159 . amylum. AMINOPEPTIDAZA. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. [Lat. oligofrenia fenilpiruvica. f. m.. aranjare. f. gr. [Gr. / aminoacidopathy. [Lat. f. m. salivara si a. ammoniakon = sare de amoniu. sarade a reactiilor motorii si emotionale. s. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. / amyotrophy. A. amidon. amylum. f. [Gr. A. f.} Sin. a modefa. amylon = faina. In *amiloidoza. / amylo'lde. [at. Uneori. -aza. putere.i. s. s. s. Sin. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. [Lat. f. / amylaceous. -ind . amylon = fciina. proteine si alcaloide. valina. / amimie. izoleudna. AMIOTAXIE. gr. / amimia. acidus = acru. A. Cresterea a. de cauza nepredzata. sthenos = fortd. V. a -priv. -aza. ammoniakon = sare de amoniu. taxis = ordonare. s. f. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. f. s.] Sin. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. ouron = urina. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. sanguina este de ori-gine pancreatica.) In urina. [Lat. / amylace. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. amyloidisme. joaca un rol important In sinteza organica. f. AMILAZURIE. amygdale = migdaid. gr.. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. este de origine proteica. f.. [Gr. / amyosthenie. a. [Gr. tripsis = frec-are. s. s.. gr. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. f. amidon. a carui semnificatie nu este Insa clara.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. [Gr. [at. f. a aranja. peptos = digerat. s. f. neopla-zii ale plasmodtelor. de asemenea. [Gr. s. m. s. sunt molecule care se gasesc la animate. const. [Lot. f. -atos = sdnge. -ind. / amyotaxia. si tab. 2) Substanta amorfa. AMIOTONIE. In cazul *bolii Alzheimer. amidon. 2) A. AMIOSTENIE. s. adj. primitiva sau primara. a -priv. f. s.. n. gr. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. A. mys. haima. s. / amiloride. sunt denumiti esenfiali. continand o functie acida. si amine bio-gene. leudnoza etc. -ozd . gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia.priv. amylon = faina. / amygdalite. care exercita functii regulatorii: *colina. / amylasemie.] Scaderea fortei musculare. Sin. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta.. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. Denumirea de a. Unii a. ouron = unnd. Sin. AMILORID.] Inflamatia *amigdalelor palatine. / amylosis.) Baza organica azotata.. Se disting: 1) A. a fost data de Virchow. gr. a .: tirozinoza. zdrobire. *triptamina. / aminoacidurie. serum amylase. troplie = firma. [Gr.\ Element constitutiv al proteinelor. s. amylon = faind. metionina. leucina. / amyotaxie. *A..AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. manifestata prin fades inexpresiv. treonina. a priv. amylum. histidinemia. / aminoaciduria.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. care se depoziteaza In organele interne. de ta cum = cu. m. / amiloride. f. Ex. [Lat. AMIOTROFIE. / aminoacid. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. se gasesc la unele plante. Cele mai frecvente tipuri de a.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. lizina. [Gr. [Lat.. s. / amyloid. f. adj. In inflamatia glandelor parotide. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. *acetilcolina. f. amidon. mys. [Gr. / amylasurie. amylon = faina.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. si tab.). / amylase. / amyloidosis.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. *catecolamine. AMINOACIDOPATIE.). ummomakon = sare de amamu.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. myos . s. fenilalanina si triptofanul). adj. s.: ataxie (v. f. / amylas(a)emia. s. f. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. AMILAZEMIE. f. amygdale = migdaia. s.: tonsilita. f. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. a priv. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. s. / aminopeptidase. creste. s. s. rinichi si splina. a digera. 8. -e. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. de (a mimeisthai = a imita. AMINOACIDURIE. / amyotrophie. amylon = faina. s. s. hemodializa prelungita etc. clipit rar. tonos = tensiune. / amyosthenia.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. copt de ta pepsein = a gati. amidon. *cistinurie-lizinurie familiala etc. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. \Gr. cistinuria-lizinuria familiala. [Gr. amygdali-tis. f.muscni. const. [at. s. mys. Ca urmare. m.

A. \Qr. cu tendinta centrifuga. / amniocyte. m. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. ammo-niakon = sore de ainoniu. f. A. / amniocentese. fenomen observat la om la nivelul ficatului. / amniographie. / amniography. fenomen psihic complex. iar morfopatologic. AMNIOGRAFIE. subtire. cu miros iritant. \GJT. pentru amibiaza (v.pm'. / amitose. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. mneme = memorie. s. f. AMITOZA. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. / amok. V. selective. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). amnion = memfirand a fatutui. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. cu incidenta 1/20 000 nasteri. n. s. rezistenta. foarte solubil In apa. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. Tipuri de a. f. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. [Cjr. se manifesta Inca din viata intrauterina. adj. Inlocuita cu *ecografia. p. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. evolutie foarte lent progresiva. si memorie.. cu membrane intacte. s.] Membrana limitanta a oului fecundat. AMOEBA. b. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. Sin. a . globale. pentru amiba (v. amnioa = me. V. punga apelor. s.: sac amniotic. s. initial proximale. f. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. H-I regiunea proximala.).: ecmnezie (v. m. Se disting a. In general.] N^\y.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. a. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. tit [a skopein = a veaea. \Cjr. la a . s. si raptus. AMONIAC. In patologia psihiatrica. s..). Poate avea loc fie prin stran-gulare.. o . sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. sau f. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. cat si retrograda. f.: punctie amniotica. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni.m6rana a fatutui.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. AMOK. s. dar absenta pseudohiper-trofiilor. AMNIOCENTEZA. n. [tyf. o .] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. amnezie. ca si 'in cazul unei leziuni corticale.recente.. amnion = me. mimsthcii = a-fi aminti. s. V. uneori *diabet zaharat. si mnasthai = a-fi aminti. fie prin clivare. ou f.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. toxic pentru organismele vii.. a e^flMtrta. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. n. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. AMNIOCIT. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. adj.. Se mai numeste si holoschizis. mitos = afo. transparenta. / amnion. spinale progresive ale adultului. / amnesique.n6. Deoarece este un examen riscant. \CJT. si a. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. a. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. / amniocente-sis. In relatie cu 'cromozomul X. / ammoniac. -ozd. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. graphein = a scrie. f. Forma "benigna" este progresiva. / amnesic.: In etilis-mul acut). / amniocyte. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. pentru studiul caracterelor sale chi-mice.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. Este de origine citotrofoblastica. Memorizarea.priv. Ele au un caracter ereditar. / amnesia. m. s. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. s. mnasthai = a-fi aminti. Var. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. anterograda. adj. b) A. auditive sau vizuale.priv. s. skopia = e. tie. secundar ai centurii scapulare. spectrofotometrice. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. adj. a muschilor gambelor. citogenetice. rinichiului. s. a fost. ceea ce poate fi la originea unei a. / amok. mult mai rare. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. s. s. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. / ammonia. care priveste informatiile. isterie (mai frecvent a.) AMOEBIAZA. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. a sexului fetal.mbra. Var. permite determinarea motricitatii fetale. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. A. bine definite clinic. [Qr. s. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. amnesia uitare. / amnestique. mergand pana la degene-rare si atrofie. kentesis = wtepd-twa. simetrice. dificil de clasificat. Compus binar al azotului cu hidrogenul.^ammare. Diferentierea a. 3) A. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. / amnioscopy. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. "maligna". fir. 160 AMONIAC AMNEZIE. Alaturi de forme de a. f. urmate de deficit motor si amiotrofii. / amnioscopie. Sin. Se utilizeaza In industria chimica. Sin. m. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. AMNIOSCOPIE. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. introdus prin colul uterin. f. / amitosis.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. fdtuiui. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. s.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. pot aparea in stari depre-sive. AMNESTIC..] 1) Care se refera la *amnezie. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. Indeosebi. / amnestic. A. s. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. s. rare. AMNIOS. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser).). a. importante: 1) A. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. dilution = mem6rana a fatutui.priv. [Qr. f. f. / amnesic. Sin. Forma acuta. cu transmitere autozomal dominanta. de ex. Mai importante: a) A. sau anterograda {de fixare). cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. f. 2) A. limitate si lacunare (ex. / amnios. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. s.\ Care provoaca pierderea memoriei. iar uneori si din trunchiul cerebral. m. cu debut Intre 20-50 ani. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. *impotenta. cu durata de supravietuire de circa patru ani. aparuta In cadrul unei depresii. fiind compusul de baza .. antreneaza atat o a. V. tesutului nodal. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. cu transmitere recesiva. retrograda). \Qr. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. n. AMNEZIC.. organice sau nu. cu tendinta la distalizare. \yr.

m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. Sin. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. V. / impression. s. acest proces se accentueaza. AMORFOGNOZIE. f. AMPICILINA. AMONIEMIE. reactia In lant a polimerazei. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. [J~r. / amplitude. / amplitude. A. ammomakoa = sore. si tab. -aza. -onis = mctrire. proteine G. s. sau s. digitale). amoniogeneza. profesor la 'Bans. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. n. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. des = separat de. activand "protein kinaza A. cu o tensiune mai mare.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. f. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. Sin. / amplifier (electronics). Consta In formarea. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. f. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. imprimere = a apasa pe. V. de. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. [ftfire. / ammoni(a)emia. / ampliation. ammomakoa = sore de amotiiu. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric.. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. dm fr. endo-crinol. s. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. gashd m apropie-rea timplulw. din Cat. cunoaftere. la nivelul tutu-cor tesuturilor. s. AMP-DEZAMINAZA. const. a taia. / AMP-desaminase. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. prin aplicarea pulpei de161 . a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. [ui Jupiter Ammoa din Lima. / amorphognosia. s. derivat de. si tab. / ampere. de amoniac. gasita. s. s. gnosis = perce. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. / amorphous. [Qr. [Qr. de obicei electric. g. V. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. In *acidoza. V. de amomu. In tubii renali. de [a amplus = mare. / empreinte.).v. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. Jar In *alcaloza diminueaza. de (a gennan = a produce. f. amoniacul este sintetizat din *glutamina. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. morphe = forma. AMPLIFICATOR. este transformat la nivelul ficatului In uree. AMP c.priv. \G. / ampere. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. haima. iradierea padentului fiind mult redusa. Este inactivata de *penicilinaza. amplitude. lipsit de forma. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. f. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. f.} Oligonucleotid care.ve. (at. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. / amorphognosie. cu intensitate rnarila. V. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. AMONIOGENEZA. s.: PCR (v. / ampliation. Ea poate fi transmisa la distanta.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. v..] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. hiperamoniemie.! genesis = producere. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. [Lot. enhancer (genetics). const. s. gasita. [a ampliare = fl crefte.in monofosfat. magnetic. AMPRENTA. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. paime sau plante. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. 2) A. f. s. ureogeneza. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. AMP / AMP / AMP. de. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. utilizat In automatizare. / primer. Astfel.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. amoniemie) deoarece. s. f. engC. biochim. f. f. s. electronic. transporta un 'coulomb pe se-cunda. V. de la amplificare = a man (amplus = mare. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. de puls. parental imprinting. In scop de identificare. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. [Cjr. b) a. de imagine sau a. / amplificateur. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP.. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. V. / ammoni6mie. s.: primer. f. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. A. / myoadenylate deaminase. f.si cinematografiata. Tipuri: a) a. f. fizician francez. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. m apTopie. / ampicillin. m. amplifi-cator = care marefte.re.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. d) a. marime. foto. s. impresiune. adj. 2) Rareori. s. f. a . Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. [Lot. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. la facere = a face. f. actioneaza ca *mesager secund. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. digitale sunt Inregistrate In criminalistica.). ammoaiakon = sore. s. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. amoniu. s. / amorphe. -iais == Cargime. / amorce. -ina. s. / ammoniogenese. de. f. e) a. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. s. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. AMORF.priv. ligand. AMPLIATIE. 1) Represarea permanenta..re. amoniemie. s.r. s. ficare. ampli-atio. c) a. [Lot. m. f. adj. AMPER. / ampicilline. de luminanta. receptor.\ Abrev. \Jr. V. / ammoniogenesis. A. [A5rev. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. f. V. amorce. m. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. adenilat-ciclaza.).. si amo-niac. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. a . AMORSA. empreinte. vecfie amordre = fl mufca. s. AMPLITUDINE. prin simtui tactil. dependenta de originea parentala.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. m. observata.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. [Andre Marie Ampere. si PCR. y. si PCR. AMP-deaminase.5'-monofosfatul ciclic. cu mialgii si crampe musculare. Un curent de un a..

1684-17S1:\ V. In cazul a. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. Abraham Vater. adj. de [a akouein = a auz. [a ampulare = fl taia. / ampoule. s. f. 3) In embriologie. s.ClUaie. / anacousie.priv. aphrodisia = dorintd sayiaia.} 1) Care stimuleaza. n.in sus. [Abraham Vater. venin de cobra. s. / anaphase. tonifica si revitalizeaza. / anacrotism. adj.. / anabiose.. / anacrotisme. s. f. -os = aer. aer. [Qr. iarcSsi. Umpluta cu ipsos. AMPULA. / anagene. hydor. A. V. pasivS). aer. situata la nivelul duodenului. pe o foaie de hartie. a. s.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). f. / anagen.AMPRENTA GENETICA getelor.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. s. afgos = durere. operatie prin care se separa de organism un membru.priv. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. ANACUZIE. -ind .: cofoza (v. f. / analgesique. de la ana = din nou.: C3a si C5a. adj. / anaphrodisie. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. s. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. dt ia phy-latlein = a apara. -e. s. adj. n.. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. s. 2) Sectiunea traumatica. dactiloscopie.). s. la un al doilea contact cu antigenul. s. fidela. medic fi botanist ger-man. dor. adj.priv. -oza . hydatos = apa. an . 'Wittmfiwy. -oni/i = taiere.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). f. -eris.verde.: carte de identitate genotipica (v. a.). ANALEPTIC. In prealabil Inmuiata 'in tus. ana = in sus. phylaxifi = protecfie. ANALGEZIC.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric.: a. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. de. pentru formarea bontului. obligato-rie. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. anabole = acfiunea de a urea. s. V.\ Despre cine. 3) In stomatologie: copie negativa. adj. permite o reproducere fidela. si a. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. mediata de IgE. respiratorii. iovitura. [Cfr. s. [Cfr. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. -eri. f. f. ANAFAZA. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. s. anaerqbioza. de ia toxon = sageata. / anacusis.. -os = aer. Ant.priv. (ikousis = am. f. on . s. adj. \Qr. de la phaiaein = a aparea. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. urmata de o anomalie *fenotipica. / anabolisant. aphrodisiakos. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. / anaphylaxie. a danturii si a tesuturilor vecine. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic.i. [Cfr. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza..a produce. anatomist. Exista a.: catabolism. ANACLITIC. anabole = acfiunea de. s. de obi-cei un bisturiu.priv. [Cfr.. / ampulla. [Qr. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. -oma. / anaphase. ana . ANAFILAXIE. adj. m. de. s.. rasaritut unei .va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. NA: ampulla. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. [Cfr.. -ism. s.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. klitos = desfafurat mapoi. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a.. phasis = aparenta. levuri. / anaphylatoxine. fiidrogen. m. n. gennan . f. s. / anaphrodisiac. medic si botanist german.} Sin. f.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. \Cjr. ANACROTISM. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. f. Exista un mare numar de a. a urea. / anaclitic. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). tot la o serie de microorganisme. AMPUTATIE. ANAFILATOXINA.] 1) In chirurgie. osteoporoza etc. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. ana = contra. f. / anaerobiosis. partial. ampula)..] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. [-Cot. care favorizeaza productia de proteine. [Cfr. anatomist. care. adj. Ex. analeptikos = care restaureazd. [Lat. ampula. adj. f. A. ANABIOZA. s. 2) Medicament care . bins = viata. adj. |t/r. Ex. [at. s. a arunca in sus (ana .} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. ANAGEN. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. gr. la unele microorganisme.. [Cfr. an . denu-mita model.. A. / anabiosis. adj. anabios. gr. Exista doua a. Sin. \Cfr. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul.. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. khioros .. / achlorhydria. f.s.. A. / anaclitique.. de a reconstrui. anabiosis = rewviere. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. s. f. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. aaa = In susi krotos . / amputation. n. Anafrodizie. sau algesis = simtui du-rerif. f. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. a arunca in sus (ana = in sus. f. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. n. rectala (NA: ampulla recti). aer.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd.: a. gr. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. Sin. s. [Cfr. [a anaballein = a construi. / anaerobic. ana = in sus. s. / anabolising. A. s. In *proba Prausnitz-KusIner. a. ANABOLIZANT. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. ampullae. s. ANABOLISM. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative.. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. una = contra. Vater. / analeptic. facultativa. muschii. s. pi. f. ANAEROBIOZA. s.. / anabolisme. ANAEROB. portiunea inferioara a *rectului pelvin. cu ajutorul unui instrument chirurgical. / anachlorhydrie. m. phylaxis = protecfie. m. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. A. ANAFRODIZIAC. iarafi. adj. aer. an . / anaphrodisiaque. profesor la 'Wittenburg. a scurta. f. / anaerobiose. / anaphyla-toxin. [^r. {Cfr. / amputation. / anabolism.priv. s. s. gr. prin extensie. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. amputatm. an . ANACLORHIDRIE. m.: *de-presie a. / anaphrodisia.: aclorhidrie. adj.'•tele. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. / analgesic. / anaerobic. iarafi. [at. [Lat. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. Ex. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. / analeptique. *deletie a unui •autozom. comparabil cu socul anafilactic. f. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. NA: ampulla hepatopancreatica. ana -priv. profesor la. / anaphylaxis. tesutui subcutanat si tegumentele. an priv. [Qr. orice structura anatomica. un segment de membru si.

calitativa) si de determinare (a. [a ana = din nou. n. Intelege ce i se spune. analogue. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. analyein = a fezoha. De obicei.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. histo. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. dar. 8) A. de la askos = 6urduf. s.: 1) A. adj. iardfi. statistics. s. s. s. / anascitique. / analyseur. V. Sin.durere. a. 4) A. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. [Qr. f. bacteriologies sau microbiologica. \Qr. f. 3) A. deopotriva. Ex. lyeiii =. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. algos . In medicina si biologie. dispersiei. -atos = gura. spectroscopica. m. anastomosis = descfiidere. *A. Directii: 1) A. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. an . \Qr. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. s. 6) A.] Stiinta structurii organismelor vii. grafica. bio-chimica. ANARTRIE. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. spe163 . anamnesis = re-a-mintire. / anascitic. re[afie. conform unei anumite milrimi. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice...si citochimice In cursut unei boli. s. 10) A. 5) A. chimica. vizual. 2) A. 4) A. s. studiul modifi-carilor macro. de la ana == din nou. despre o boala In care ascita. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. comparata. [Qr. adj. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. / analgesia. In continuare. 7) A. toxico-logica. s. *A. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. taire / f(o)etal hydrops. ansamblu de procedee de identifcare (a. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. A. narcotics prezinta si un efect sedativ.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. \Cjr. cu afemie. f. ANASCITIC. Domenii de a. ANAPLAZIE. nu se manifests clinic. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. In functie de localizare si de efectele In plan functional. ANATOMIE. / anatomie. trofica. f. ex. sioma. analogos = (a fd.\ Care nu se Insoteste de *ascita. ANALIZA. A. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. de la ana = cu. [Qr. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). poate dti si scrie. s.] Asemanator. se disting nu-meroase tipuri de a.priv. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. In cazul polarimetrului. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. / anarthrie. s. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. ANAMNEZA. factorials. (ie.).si microscopice. / analysor. sarx. V..a distruge) . a mo- ANATOMIE dtia. f. de. 5) A. / anaplasie.] Comunicarea naturala. f. / analgesic. plasis = nwdelare. / anastomosis. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. care poate genera 'farmacodependenta. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna.} V.receptor cutanat. s. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. [Qr. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. auditiv. f. f. f. / anaplasia. s. / anasarque. 6) A. embriolo-gia structurala. s. macroscopica.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. f. m. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice.. *A. la ana = din nou. 7) A. ana = din nou. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. adj. [Cjr. m. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. / anamnesis. an -priv. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. / analogue. adj. a. s. In medicina. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. ana = in juruij tome = taiere. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine.. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. [Cjr. f. adj. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. coproparazitologica. Indeosebi In laboratorul clinic. Bolnavul afectat de a. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. / analyse. 12) A. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. ANALOG.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. analysis = rezoivare. de [a temnein = a taia. ana = in juruC. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. a. si hidrops. ANALIZOR. patologica sau morfopatologie. s. cu producere de *ascita. coprologica. 3) A. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. iarafi. f. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta.: a. 9) A. f. prin extensie. metoda de a. iarafi. metodele de a. segmente ale tubu-lui digestiv. / anatomy. glosar informatica. / analysis. A. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. De fapt. ANASTOMOZA. de [a plassein = a forma. Este considerata uneori sin. [Qr.. [Qr. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. f. / anamnese. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. ANALGEZIE. ANASARCA. De asemenea. / analogous. *A. iarafi. 2) A... prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. dezvoltarii. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. s. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. 11) A. reiatie. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. s. an -priv. analog. *euforizant sau *anxiolitic. de regula frecventa. a. de. s. sarkos = came.. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. 2) Dis-pozitiv care. ana = din nou. 4) A. la. radiologica. secfiune. logos = raport. hidrops fetal. / anarthria. s.: boala Schridde. studiul a. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. f. logos = raport. / anastomose. askites. s. materiilor fecale. sunt utilizate. f. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. / anasarca.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. [Qr. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale.

loxikon = otravO. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. f. / ankylose. m.: toxoid. / endurance. / annelage. ankylostomose. radioscafo-ulnara. Asigura stabilitatea protezei. diminuarea *reflexului cremasterian. / anatoxin. pentru v&rfut sQgefiCor. f. / ankylosis. [Gr. neuropsihice. ANCHILOSTOMIAZA. / androgynous. [C. adj.f:d. s.: androgin (v. este lenta.. 2) Sin. clasa Nematoda. / annealing. f. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc... s. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. duodenale. s. ana = contra. nu este o boala. variabile. adj. f.) care. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. gyaaikos . -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. depind de deficitui androgenic.. Tsi pier-de activitatea toxica. Care se refera la hormonii sexuali masculini. stereos = solid.: obezitate a. mtOri. ANCOSA. adj. encocAe. ANDROGEN. hipocroma) numarul de globule rosii este normal.: a. ankylostomiasis. [^r. s. f. / androgynie. andros = 6(lr6a. V. ia toxon a sdfleatd. de. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. / hookworm disease. / androgyno'ide. gyne. Sin. de osificare. / anatoxine. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. precum si o serie de tul-burari. ANDROID. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. ankylos = Incovoiat. ceea ce este inexact. daca evolutia a. m. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. sau poate fi provocata chirurgical. de regula endogena. ankylostomiase. ankylos = mcovoiat. adj. / androgynism. cu absenta . Cel mai frecvent. [C/r. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. jumatate femeie. ANDROQENIC. pausis = mcetare. aner. jumatate barbat. f. / androgenic. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. andros = IJOrlJat. s. / endurance. Pe de alta parte. 17cetosteroizi.. ANCHILOZA.. / anchorage. topografica. s. brasiliense. ANDROSTERON. organismul se poate adapta. [Lot. a. oner. 4) A. andros = ftCafial. s. chimica sau imunologica. indurare = a.). se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. aner. stoma. Ex. f. aner. f. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. oprire] Termen de origine franceza. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. / android. Principalele criterii de clasificare a a.. care promoveaza *masculinizarea. V. ANDROGIN. / anemie. [Ofr. caninum. americanum sau Necator americanus. f. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. normo-crome si hipercrome. normodtare si macrocitare. A. anchilostomiaza. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. [Qr. 2) In practica. gynaikos = femeie. [Qr. Specii: 1) A. ANELAJ. andros = 6iir6at. gr. s. andros = b&rbat'i gennan = a produce. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. f. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. partiala) sau suprimare totala (a. / androide. determinata de *aplazia medulara globala. s. si artrodeza. s. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. / androgenique. studiul particular al unor organe sau zone din organism. In engl. / male climacteric. [Jr.me. s. In continuare o serie de tipuri principale de a. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale.fameu. Manifestarile a. ANCORARE. cur6at. andros = 6ctr6at. eidos = formO. [Cfr. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. ankyra = ancorH. adj. s. 's. a. difterica etc.t. s. Spre deosebire de menopauza. in relief} V. androgyne. / androgen. andros = tidrbat.r. Ex. adj.. s. gyne. m. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. fiecare din cele doua a. adj. s. ANDROPAUZA. / androgene. s. / ankylostomasie. s. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. eidos = formd. fara tulburari importante. A. 8) A. 164 ANDROGINOID. -aza. aner. ANDROLOGIE. gyne. m.: androginoid. V. aner. a. \Qr. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. -ina . la altii la peste 70 de ani. f. / ancorage. m. dm gr. ci un simptom In numeroase boli. \Qr. / andropause. / androgyne. f. In plus. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. / andrology. a deficitului de fier din alimentatie. oner. cat si concentratia hemo-globinei. [Lot. haima. ANDURANTA. varsta si sexul. de-oarece. Alte ex. f. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. s. In unele anemii (ex. Sin. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila.. de utilizare a termenului: a. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. Rezulta anemie. ca modul de viata.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. f. ANATOXINA. Totodata. logos = ftiin.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. unde provoaca microhemoragii repetate.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit.\ Toxina bacteriana (tetanica. pausa. s.] Sin.] Despre o substanta. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). neurovegetative si osoase. / andrologie. un traumatism. m.] Boala provocata de 'ancylostoma. / androsterone. n.] 1) *Hermafrodit. cw6at. cardiovasculare. -atos = gurd. s. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. aner. unde se formeaza papulopustule. s. Se disting doua tipuri principale: a. s.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala.] Studiul anatomiei. o serie de variabile. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. s. ANEMIE.. aaky-losis = curBurd. ANDROQINIE. cw6at. f.] Diminuare importanta (a. adj. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. f. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. f.] Care prezinta caracteristid masculine.: boala Griesinger. gynai-kos = fe. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. A. s. a. creat prin analogie cu "menopauza. s. / an(a)emia. s. consednta a unui spasm sau a unei amprente. andros = biirbal'i [at. s. altitudinea. f.priv. purificata.. s. m. / androsterone. f. se poate produce dupa o afectiune articulara.. A. f. 2) A. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. de intensitate mica sau medie. f. de ia ankylos = wcovoiat.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. prin Indepartarea. anco-ra. n. a impuritatilor. / androgyne. adsorbita pe gel mineral si a. f. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. / . an . [Cfr. a cadi a se of:e[i. adj. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. stoma. s.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. / encoche. 3) A. [Qr. [Qr.

A. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. A. h. m. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. "imunoglobuli-ne G si M. cu *a. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. v.} Sin.: boala Banti (v. nutritionale (ex. *lactatdehidrogenazei. h. cea mai raspandita boala cronica din lume.: a.). care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. Boala survine la copilul mic sau la adult. reumatismale sau maligne.). Este determinata de absenta. A.: sindrom Martin (v. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. stomac. definita prin diminuarea productiei medulare. 0 serie de a.a. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . A. si anemie aregenerativa. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). anemie hemolitica autoimuna. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. In eritrocit.). abandonat. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. A. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. A. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. probabil. Biermer (sau *boala Biermer). h. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina.). ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. sunt normocrome. Sin.). *bilirubinei.). *a. Sin. Sin.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.). asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. A.: fransfuzie cu sange incompatibil. a carei cauza este necunoscuta.: drepanocitoza (v. [Anton Biermer. acid folic).). ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. sarcina cu imunizare fetomatema). catre varsta de 60 de ani. Tip de a. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease.: boala Hayem-Faber (v. drepanocy-tic an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). din cauza aportului deficitar de fier.: boala Biermer (v. Indeosebi *botriocefaloza). ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. *A. cu volumul globular mediu peste 110 m3. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. infectioase. Sin. istoric. pediatru american. A. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. Uneori este considerata sin. unele parazitoze. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.: -talasemie majora (v. feripriva. *gastrectomie). consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.). denumite imunoalergice. [diiido Banti. Sin. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. A. reactivi la temperatura corpului. gennan. Sin. anatomopatotog itatian. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. m. m. Sin. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. cuprind: a. h. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. A. talasemie). 1871-1945} Sin.). eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. Sin. profesor (a ffcrenf.: boala Silvestroni-Bianco (v.: anemie carentiala. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. h. A. si boala Imerslund-Najman. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. Sin. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. 2) Izo. Tip de a. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. Sin. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. prostata). A. A. aplastica.] Sin. Sin. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. unele *a. [T/iomns Bentoa Cooley. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. A. 1852-1925. m.). f. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia.). A. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. •mu&t.: boala Minkowski-Chauffard (v. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina.: anemie nutritionala (v. proteine sau vitamine). ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia.: cloroza (v. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. i. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. Acesti autoanticorpi. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. a. este. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.: anemie sideropenica. al bolii Biermer (v. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. produsi de sis-temul imun al bolnavului. Orice tip de a. A. V. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. Sin. V. Sin. 1827-1892. sarcina.: boala Lederer-Brill (v.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

dezobstructie. si AT.} Sin. ANGIOPLASTIE. [l^r. si tab. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. m. -alos = jfura. [at.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. / angiotensinase. [Termenut a rezultat din doua. s. / angiotensin. / angiotensinase. Imaginea este apoi restituita. -oza. / angiostenose.] Tumora vasculara circumscrisa. angeion = pas. sub actiunea 'enzimei de conversie. angeion = vas. angeion = vas. element precursor al *angio-tensinei. a. s.. angiotonin. m. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom).). hypertensin. angeion = vas. s. I). ingust. [Cyr. retinopatii etc. tensvs. angeion = vas. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). angeion = vas. prin crize de epilepsie. n. s. 'in continuare. angeion = vas. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". myos = musclii. / angiokeratome. IV. n. [CJT. ANGIOKERATOM.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. -oma. [at. de la nekros = moarte. angeion = vas. s. / angiotensine. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. incorda.. ANGIOSPASTIC. ANGIOTENSINOGEN. s. di la. s. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a.: 1) A. cutan^e / Cobb's syndrome.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. / angiomyoma. f. s. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. Poate avea diferite localizari. A. f.. adj. anterioare. / angiomatosis. f. s. ANGIOPATIE. / angiospastique. Sin. / angionecrosis.-globulina de origine hepatica. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. angeion = vas.: angiografie digitala. s. frecvent. I). [Qr. s. / angio-tensinogen. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. s.rtensina. ANGIOTENSINAZA. a. / angiokeratoma. / angiosarco-ma. / angiostomy. gennan = a. s. s. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. s. graphem = a. ANGIOSCOP. In regiunile temporala si occipitala. re-zulta din a. rezulta din a. Ill. f. s. keras. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. ANGIOTENSINA. Poate consta In sutura. sin. spustikos = care trcye mauntru. 2) A. span = a trage. s. / angiostenosis.). Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. / angiology. sarx. sarkos = came. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. -oma. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. mys. ANGIOSCINTIGRAFIE. / angiospasme. f. angiotonine. Se manifesta prin a-rieratie mentala si.: boala Rendu-Osler (v. / angioplastie. ANGIOMIOM. angeiologie. m. -oma. gr. s. f. produce} Alfa. s. / angiospasm. / angiomyoneuroma. ANGIOSPASM.: sindrom Cobb (v. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. dilatare. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). scintilla = scantde. II poseda receptorii specifid AT. angeion = vas. stenosis = strdrntare. spasticufi.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. Au fost descrise mai multe a. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. f. n. s.] Boala.} *Necroza peretilor unui vas. de [a. stenos = strd-mt. [Cfr. angeion = vas.'. angeion = vas. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. [Gjr. / angioscintigraphie. Sin. Sin.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. f. angeion = vas. de [a skopein = a video. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. / angioscintigraphy. f..] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. tumora glomica (v. s. s.?(amina. hypertensine.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine.. s. [(^r. / angiopathie.. dt la. \Cjr. ANGIOMATOZA. mys. I este un decapeptid care. V. mgustare. retiniene etc. ANGIONECROZA. V. -aza . si AT. gr.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. / angiome. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. scrie.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. const. [Qr. [Qr. -omd. f.r. de la tendere = a mtinde. [Qr. angeion = vas. 3) A. s. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. ANGIOMIONEURINOM.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). f. ANGIOSTOMIE. s. s. In cazul vaselor mari. [Cfr. / angiopthy. / angioscope. / angioneuromyome. tensus. dt la plassein = a forma. [C. angeion = vas. -ma. ANGIOM. / angiotensinogone. a nwd'eCa. Sin. m. / angioma. s. angeion = vas.. keratos = corn. nekrosis = mortificare. tendere = a mtinde. a mcorda. tendere = a wtind'e. angeion = vas. V.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. [Gfr. spasmos = contracfte. m.] Ingustare a vaselor sanguine. s. II. / angiosarcome. f. naevus vasculaire / spider angioma. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. / angiologie. gr. din gr. [Qr. ANGIOLOGIE. [at.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului.: angiotonina si h. f. adj. m. s.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. -oma. (cu subtipuri). boala Lindau. tensus. n. n. a. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. e.: gamaangiografie. plastos = modelat. [(77-. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. / angioplasty. endocrinol. f. logos = stiinta.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. / angiostomie.ipe. f. m. / angiospastic. pathos = 6oa[a. m. de asemenea. f. 169 . / angioscope. -oma. A. (at. -inn. Tip de a. / angiomyome. skopos = observator.). f. / angionecrose. \Qr. stoma. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. s. -ina'i gr. ungeion = vas. s. congenitala sau dobandita. / angiomatose. f.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. s. m. adesea congenitala sau genetica. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. s. a mcorda. [Qr. neuron = nerv. meningiene. myos = musctii. ANGIOSTENOZA. accidentele vasculare cerebrale. n. V. 4) A. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. si boala Fabry. s. s. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. [at.). ANGIOSARCOM. Sin. s. f. de la.. A. angeion = vas. f. n. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. I) denu-mit a.

d) a. AN IZO METRO PIE. angiiilla = fipar. deci fara comuni-care cu creierul.).. / anguish. egal cu 109 m. angor. avand senzatii. s. Var. an -priv. abdominalis. Sin. trope = Intowcere. -oris = sufocare. s. 2) Care apar-tine organismelor. ANHEDONIE. ](^r. s. tesut.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. s. A. ion = migrator. spinal. s. isos = egal. a tainui si omen. ANIZOCORIE. Evolutie. transgenic. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). angoisse. m. lui Houssay.. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). isos = egai.priv. Conform SI. ANIZOFORIE. / anilism. / anhedonie. ANIZEICONIE. ANHIDRAZA. de (a anima = suflet.). adj. / anisotropic. m. rotator. / anguillula. f..ANGOASA ANGOASA.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. hiperfagic. / anisochromia. / anhydrase. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. \Lat. adj. / anguillule.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. opos = vaz. [(yr. [Cfr. de Ca inIcfitinus = interior. s. -oza. Anilm de [a Anil = indigo. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.r. / anisocorie.. f. s. isos = egai. f. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). angle. / anisophoria. m. / aniline. / anhidrotique. de la trepein = a intciarce. pentru angor abdominal (v. hidros = tra. ingust. s.: a. angor.: unghi (v. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. an • priv. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. f. -oris = piept. isos = egoi. s. an * priv. adj. de. s. transgenic...: coexistenta de *macrocite si *microcite. on priv. b) a.. s.). s. s. ANHIST.: Strongyloides (v. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. deoarece are M. f. / anhedonia. Aceste reactii. s. f.priv. considerate de origine neurovegetativa. ANGSTROM. / anion. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. -minis = preve-stire. cu formula CeH5NH2. Sin.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. ANILISM. in arafia. animal = fiintS vie. [C/erm. -ozo . f. obser-vata In aortita abdominala. s. / Angstrom.tie. ana = m sus. ANILINISM. f. angor intestinal. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. s. f. / anion. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. s. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit.] V. s. [^r. anhistous. relativ mica. f. [Cjr.] Inegalitate pupilara. isos = egal. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. metron = masura. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. V. Poate fi profesionala sau accidentala.: angina pectorala (v.1 nm. = celutd. acuta sau cronica. [Qr. / anisophorie. Se deosebesc: 1) A. ANILINGUS. a se comporta} *Strabism latent. on . s. s. s. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. / anicterique. / anhi-drotic. pectus. In compozitia sarurilor. abdomen.. [Lat. m. / anhistic. hydor. / anisochromie. khroma. / aniseiconie. fiziologica. [QT. acompaniaza formele severe de *anxietate. de control. lingere = a /inye.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala.: angina abdominala. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. f. kyiof. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. / anisocytosis.] Sin. n.). {Qr. / anhiste. s. n. / Angstrom.•priv. adj.nspira. ANGUILLULA. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride.. Var. [Aiders /ens Angstrom. din iat. s. m. / anisometropia. rasuflare} 1) Organism viu. -ozo. 2) A. f. \C. de la Anil = indigo. s. ori functionala Cin diferite boli). adj. ca si In microscopia optica. cu maduva spinarii sectionata.] Sin. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. [Cfr. m. n. Principalii a. 170 ANIZOTROP ANILINA. de (a ienai = a merge.. f. angustia = loc strdrnt. ca o consecinta a hemolizei. / aniseikonia. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. e) a. In anemiile hemolitice. \Lat.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare.i icier} Care nu se msoteste de *icter. ANIZOCITOZA. s. v. angu-lus = ungfii.). imperceptibila. / anilingus. Var. [Qr. -oris = sufocare. -oris = sufocare. si anilism. (a anguis = sarpe] Sin. [Lot. s. -atos = cu[ciare. s. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. ANIZOCROMIE. f. s. adj. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. m. [^r.. [Cjerm.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. -a]-nil. adj. anus = smut. / angoisse. animal. Var pentru anilism (v. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). -ism. ANIZOTROP. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic.i isos = egali kore = pupita. f. in ara6a -ainil. eikon. fizician fi astronom suedes. ANHIDROTIC. Ant. \'Jr. an -priv. [Lot. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. / animal.. / anilingus [Lot. s. f.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. adj.: acelular (v. bicarbonic (HCO^). prin 'casexie sau infarct intestinal. an • priv. f. / aniline.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. ANHIDROZA. an . Anilm.. f. inteslinum = intestw. s. de valoare mica. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. an • priv. s. / anisometropie. an -priv. phorein = a se simti. isos = egal. ANION. cu rol In vederea stereoscopica. f. radicalii acizi sunt a. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. f. [Lot. accelerarea respiratiei si pulsului. / anisocoria. \Cjr. / angle. on -priv. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. s. s. f. hidros = transpiratie. s. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. / anisocytose. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. m. Bioxid de carbon (v. m. f. 2) In particular. anger. ANICTERIC. si apa. angor abdominal (2). ops.] Intoxicatie cu anilina. / animal.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. adj. / anilisme.: *izocorie. Are M. hematologice (anemie) si tulburari digestive. stare de rau general. f. hydatos = apa. uneori fortata. / anhidrosis. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. / anhydrase.: angina intestinala.. s.).\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. 1814-1874. surve-nind In general dupa mese. .).. / angulus. s. f.). / anisotrope. Ant: izeiconie. incolor. coif} Sin. / anhidrose. vedere. s.. / anicteric. n. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. cu Jena respiratorie si cardiaca. an * priv.] Lichid uleios toxic. n. Carboanhidraza. Simbol: A.: anilinism. adj. an .. {Cjr. ANIMAL. ANGULUS. s. ANGOR ABDOMINALIS. ikteros = gai6enare. histos •= tesdturd. c) a. si se manifesta prin fenomene nervoase..

/ anodin. si monorhidie. an . profesor la. care a studiat si daltwumul. {CJT. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara.priv. vivax. f. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. S-a propus sa se considere a.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. (in . hodos = cole. [Qr. sau mineral.) In functie de directie. drum. / anosodiaphoria. osme = miros. Limita Intre normalitate si a. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare.: anorexie mentala (v. cHimist. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. -e. ANONICHIE. ANOREXIE. / anosognosie. indolor. Var. [Cjr. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. / ano-sognosia.priv. \Gjr. orexis = apetit. f. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. s. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. f. f. f. s. ANODONTIE. \(^r. f. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). s. Wucherena bancrofti. din [at. orkhis. s. [C?r. / anorexie. 'agnozie vizuala. / anomie. Sin. anorexie mentala. / anophthalmos. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. f. s.. f. / Anopheles. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. de [ege. gr. f. [QT. monstruozitati. trope = intoarcere.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. si anosognozie. rezistenta la tractiune. f. organum. cu hipermetropie (v. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. m. lat.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. 1766-1844} Sin.} 1) Care diminueaza apetitul. adj. orexis = apetit. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. d wufi sufere-a. anomos = nereguiat (an .2T. an . ANKILOSTOMIAZA. f. f. prin defect. f. apsis = vedert. / anopie. de [a trepein = a inloarce. adj. / anodontia. [Gfr.priv. / anorexia.priv. lat. / anorchia. [Gfr. f. [Lat. anomalous. pentru anchilostomiaza (v. -ina. orgtinikos = referitor la un instrument. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. ANOPIE. / anomalie. m. an • priv.. Nemato-cere. / anosmia. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. prin exces. functiei sau comportamentului "normal.reguiarita. s. [Qr. Ex. a. s. 3) Uneori sin.. -ykhos = unghie.). este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke.). f. ops. s. ideal cristalele. A. de obicei "congenitala si *familiala. f. adj. ab = indepartat de. conductivitate electrica. / anonychie. s. pozitiei. s. / anophtalmie. anomalus. aspect.} Care este contrar structurii. / ankyrine. f. an -priv. an • priv. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. adj.. gf.r. Prin extensie. [John Dalton. / abnormal. [Qr. Sin. anopheles = vdta. Desi ar putea prezenta interes.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune.i nomos = obttd avdnd forf. s. Se sustine ca a. nosos = 6oala.. s. prin extensie.. 1) an .. f.priv. / anorexiant. s. malariae si ovale). Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). / anormal. care nu respecta norme sau legi. Sin. / abnormality. / anomia. psihopatie. termenul este putin utilizat. n. 2j a .). / anonychia. / anode. f. A. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a.). adj. este uneori conventionala. nepericulos si. s. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. s. octontos = dinte. Bra urmari. Se gaseste In banda (4. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.ma. f. / anisotropia. organon = instrument. gr. ANOSODIAFORIE. / anosmie. congenitala sau dobandita. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. {Qr. \Gr. anorexia nervosa. organicus. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie.d de (ege)} Modificare patologica. on . a • priv. / anode. ANOPSIE... s.te. spre deosebire de *monoftalmie. gennon . prin Intepaturi. iar cele infe-rioare lui m . opos = vas. de care. adj. 171 . s. Femelele (hematofage) sunt vectoare.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. adj. anomaly. f. onyx. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului..1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. s.). V. / ankyrin. on -priv. "hemianopsie etc. onoma. Evolutie imprevizibila. ma-sind. s. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum.a produce. s. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli.a. gnosis = perrepere.} Gen de insecte (tantari) Diptere.priv. s.: fosfor a. / anodyne. f. si a pozitiei acesteia. ANOSMIE.. a . 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. s. s... s. s. nomos =• allied availd forf. ANOREXIGEN.: protanopie (v.: anorexia nervosa. / anorganique. |^r.. s. viteza de propagare a sunetului.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. 'M'anc Hester. ANOD. V. / anorexigene. s. / anopia. uneori. ANODIN. [Cyr. si normal. fiz.. f. m. ANKIRINA. ANORMAL. ankyra = awora. V. s.] Electrod pozitiv. s. adj. anomaliu = tte. In acest caz. V.] Absenta simtului odoratului (mirosului). benign. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. s. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.idan fi naturalist engie-z. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. / anopsia. a. ana = fn sus. f. [Qr. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski.priv. / Anopheles. -atos = denumire.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. [Lat. an • priv. m. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. s. f. / anorchidie. an .. isos = ega[. / inorganic. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). s. ANOMALIE. fara importanta. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. dilata-bilitate. aorma = reguid.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. ANOFEL. ANORHIDIE... an priv. A.tor.priv. odous. / anosodiaphorie.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. on -priv. f. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. f. / anodontie. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. f. 2) Absenta vederii.: aberatie cromozomiala (v. -aux. ANOFTALMIE. s. -ale. Ex. a luminii etc. / anisotropie.. dependenta de contextui familial.priv. ANORGANIC. cunoastere. }C. gr. de la. ANOMIE. tinand seama de sensul curent al cuvantului.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. / anopsie. f.nf:d. m. ANOSOGNOZIE. [Gjr. s. V.

adj. 3) a. an . m.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. de ia flectere = a wdoi. s. -atos = sange. -onis = punere. f. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului.] Care calmeaza durerea.rm. ansa toarta. / antalgique. s. n. / anoxia. NA: ansa. s.] V.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn.. / anoxie.. s. / anteversion. 2) a. ansae. ereditare sau eredocolaterale). anti » contra. f. s.: 1) A. n. a carui presiune scade In tesuturi. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. / anterior. a nou-nascutului. / antenatal. a. care con-serva curbura sa normala. m. m. [Lot.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu..an. afgos = duren. [Lat. de ia phyeia = a create. oxys = acm. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. biochimic. m. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. m. -onos = Brat. 4) A. ANTEFLEXIE. f. desi se leaga la un 'receptor. adj. / loop. adj. ANOXEMIE. stagnanta.). f. adj. Ex. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. / anox(a)emia. / anoxemie. partiali. NA: pars distalis adenohypo-physeos. A. antecedens. anularea sau inversarea efectelor lor. / anteflexion. A. ANTIACID. de [a gradi = a merge. m. s. exista un spectru larg de agonisti si a. Se pot distinge: 1) a. 3) A. [Lot. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. comparativ de [a ante = inainte. s. helix = fpirald. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. s. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. \Qr. f. ANTERIOR. / antagonist. / anthelix.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. de ia vertere = a wtoarce. . brachium. antagonisma = pozifie. cu care este asociata. 'JCeide(6erg fi Gjottingm.ANOVULATIE ANOVULATIE. / anteversion. organe. antihelix. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. adj. oxys = acrui o\igen. [Lat.. / antecedents. gr. 2) In bacteriologie. / anteposition. a. ago-nisti si a.] 1) Mis-care In sens anterior. adj.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. adj. o?(igen. a. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. [Lat. Pentru comparatie. natalis = de naftere. ANTENATAL.: a. anterior = mai mainte.priv. ANTE PARTUM. s. n. an . ante » mainte. ANOXIE. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. f. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. 2) A.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. baima.] 1) De-viatie anterioara.. pi. ANTAGONIST. s.] Care preceda 'nasterea. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. s. treapta. Tipuri de a. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. s. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle.. 5) a. m. A. anti = contra. de Ca parero = a nafte. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. f. Prin a. 7) a. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. n. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna.: blocante de canale calcice (v. [Lat. / anovulation. ago-nistes = [uptdtor. hypo = sub. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. de regula localizata. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. de ia anti = contra. Intre cele doua extreme.. s. versum. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. ANTEPOZITIE. anteflexie si anteversie.. anatomist ge. s. care Ie servesc. ANTECEDENTE. s. f. / antagonism. ANTEBRAT. 3) a. adj. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. histo-toxica. lat. / antiacide. s. s. s. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop.] 1) Care se opune acizilor. -e. n. fami-liei sale (a. / antehypophyse. / anovulation. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. s. m. 1809-1SS5. s. 3) Substanta care. / anterograde. s. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. 2) a. profesor la Zurich. / anthelix. Marginea convexa a a. axul corpului uterin. adj. ante = mainte. physis = creftere. f. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. Sin. 4) a.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. anoxyemie. / anteflexion. ANTE MORTEM. f. brakhion. 2) Despre un sistem. fenomene sau substante. competitiv sau necompetitiv. ae ia anti = contra. partial: ventral. f. prea flectat Inainte. s.. / avant-bras. s. ante = mainte. ANTEROGRAD.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. / history. s. flexio.priy. i. / antagonisme. 2) Care se produce de la un moment dat. / anteposition. / antalgic. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. [Cjr. personate). -rtis » moarte. ftiinpifica ovulum = ou mic. hipofiza. de in ovum = ou. f. ANTEHIPOFIZA. familiale). / anterieur. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. s. neonatala. ANTEVERSIE. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. [Qr. ante = mainte. gr. este libera In interiorul cavitatii abdominale.. [Lat. i. organ. hucid. s. / antenatal. / antagoniste. eventualitate practic imposibila. s. f. In principiu.} Termen discutabil.: amnezie a. gra-diis = pas. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. ascendentilor sai (a. / antacid. Ex.. [at. s. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. mio-cardica. [Lat.} V. a inamta. la nivelul partii lor concave. pi. f. [Lot. ante = inainte. ANTEHELIX. 6) a. mart. tratament a. pi. situata anterior fata de "helix. Sin. de la ponere = a pune. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. acidus = aero. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. gr. Legarea se produce conform *legii maseloc. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. [Lot. astfel Incat. prin flectare.: pozitie a. / anterior pituitary.. In aces-te conditii. ANTALGIC. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. antugomstRs = oponent. -onis == mdoire. [Qr. [Qr. ce poate avea ca rezultat diminuarea. \Lut. ante = wainte. NA: antebrachium. In sens propriu reprezinta o Intrerupere.. partus = nafte-re. an . de altitudine v. [Qr. ANTAGONISM. tub urinifer si nefron. / anse. anthelix. anterior = mai mainte. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. / anterograde. adj. f. f. positio. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. [Lat. s. NA. Ex. dim. fulminanta. ante = mainte.. v. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului.\ Absenta "ovulatiei. In forma de U. ante = inainte. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. ante = inainte. / forearm. ANSA. s. adj. -ntis = antecedent.priy. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. adj. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. Medicament cu aceasta proprie-tate. [Lat. n. |br. rau de munte. Cat.

anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. s. cra6. s. m. n. ergein = a [ucra. [Qr. / antibiotics therapy. m. aggregare = a aduna [a un ioc. ANTIAMARIL. ankein = a sugru-ffia. ANTIAGREGANT. / antiandrogen. adj. determinate de *alergie.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. anti = contra. s. actiune. / anticipation. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. pentru unitatile medicale mari. s. / anticonceptive. A. ca si a analogilor sintetici ai acestora. adj. Cat.. careia Ti afecteaza cinetica.. si nu a actiunii clinice.. oner. ANTIBIOTERAPIE. angina = sufocare. df. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. a . n. s. n. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. / polypeptide antibiotics. V. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. s. tetracicline. bias = viata. s. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. / antibacterien. [Lot. anti = contra. f. anticipatio. anti = contra. -e. / anticodon. se disting patru grupe de a. anti = contra. dim. adj. -enne. ex. pi.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. / antiepileptic drug. (^r... s. Sinteza factorilor II. -cri = roc. a.] 1) Care se opune vietii. antifungice. de (a angere = a strange. din aceasta cauza. adj. \Gjr. cuta-nate. / antibiogramme. al!os = aitui ergon = iiicru. dezinfectant.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. d) o serie de inhibitori de calciu. adj. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. Pe baza efectelor celulare. corpus. -elle.: medicament a. adj. adj. adj. cu anticorpii. / antibacterial.. de (a anticipare = a o (ua Inainte. adj. bias = viatd. ANTICANCEROS. s. adj. n. anticoagulante circulante. / anticonvulsivant. ANTICODON.] Care se opune *febrei galbene. care permite determinarea sensibilitatii.. / antiandrogene. ANTIBACTERIAN. prezinta. V. m. adj.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior.. canal de sodiu. contraceptive. o. anti = contra. m.. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. adj. adj. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. (at.. f. n. capere = a [ua). Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme.. antiseptic. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. anti = contra.priv. adj. *gramicidina si *polimixinele. sou gr. In ultima perioada. -e. s.. anti = contra. a. m. ANTIBIOTIC. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. de (a therapeuein = a ingriji. m. conceptio. In functie de formula chimica. / antiamaril.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei..\ V. V. Datorita acestor proprietati. therapeia = trata-ment. adj. antitubercu-loase. nitroimidazoli. s. s. ANTICOAGULANT. s.. antimitotic (2). adj. f. m. s. canal de potasiu. / anticancereux. ANTIANGINOS. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. alterata. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. adj. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. rifampicine. / antiangineux. concep^ie. a anticipa (ante = Inainte. n. [Cfr. Anticolinergic. m. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. m. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. V. [Qr. adj. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. anti = contra. Sin. adj. / antiallergique. m. / anticoagulant. [Qr. [Cfr. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. Prin a. IX.. VII. / antibiotherapie. n. convul173 . m. s. macrolide. / antiarythmique. antibiomimetice. fata de "heparina. m.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. derivati de oxichinoleina. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. khole = 6iia.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. s. adj. s. de [a baktcria = fiaston. ANTIARITMIC.. a coagula. / antiallergic. s. spanioia amarillo = galften. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. bias = viafd. / anticonceptionnel. *antiemetice. la ergein = a. m.. / antineoplastic. anti = contra. s.oagulare = a In-cfiega. / antibiotic. s. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. 2) o substanta naturala care circula In sange. s. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. s.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase.. (at. [Cjr. s-au dezvoltat a. -ina. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). andros = bCa-bat. si antiulceros. adj.. bakterion. / antiantibody. ANTICIPATIE. glico-peptide. In scop terapeutic. -onis = grcw\ ditate. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. f. / antiagregant. / anticodon. Int. -euse. de sin-teza. s. / antianginal. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. f. sunt grupate In familii: betalactamine.: antivitamine K. s.: heparina. s. m. sunt utilizate ca *spasmolitice. adj. si X ai coagularii este.. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. de. anti = contra. m. / antisludge. antimitotice. s. pulmonare sau sanguine. [Cjr.. gr. [Qr. [Cjr. *midriatice si antiparkinsoniene. -onis = anticipatie. ANTICONCEPTIONAL. s.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. deci. Substante care inhiba coagularea plasmatica. ANTIBIOGRAMA. a sufoca. n.. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. In prezent. / antibiotique.. [at. s. anti = contra. s. s. ANTIALERGIC. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice.] 1) Care previne *sarcina. si antibiotic.. adj. / anticipation. Ex. contraceptiv. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. n. s. adj. V. adj. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. [Cjr. / anticoagulant. n. [at. [Qr. V. n. anti = contra. [at.. [Cjr. ANTI-ANTICORP.. anti = contra.. aati = contra. adj. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. / antiamaril. 2) Anticefaline sau antitromboplastine.re. / anticholinergic. / antibiogram. / anticholinergique. anti = contra. n. rhythmus.. anti = contra. / anti-anticorps. ANTICONVULSIVANT. canal de calciu. / antiarrhythmic. polipeptide. [Cfr. [Cjr.. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. amino-glicozide. anti = contra. in vitro sau in vivo. antisecretorii gastrice. r. gennan = a produce. -euse.rie.. gramma = insc. ANTIANDROGEN. m. mecanismut de actiune si efectele clinice. s. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei.. [at. cancer. s.

s.). antieritro-citar. perfect. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. Ex. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. Abrev. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. Rh. IgG care se leaga de A. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). 11) A. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. fata de azurofile. iar a. antimiocard. anti = contra. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Prezenta In circulate a a. s. 15) A. corpus. m. hepa-tita cronica activa. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. A. Anticorp care. c. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. 20) A. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. care apar doar In conditii speciale.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. A. A. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. / reagin.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. 13) A. Se recurge la hepatita cronica activa. A. fie stimularea functiei celulare. anticelular. 19) A./me. de la convellere = a zdmncma. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. precipitant.). 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. a. m. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. premiut 9{p6e.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. s. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. 7) A. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. care reactioneaza cu o enzima data. fectioasa etc. acidifiere. 12) A. este in curs. In primul proteolitic (tripsina). benzodiazepinele. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. patoiog fi seroiog de engine.tii yorl^ 1S6S-1943. thyroxin antibodies. proteinele mem-branei interne mitocondnale. de importanta exceptionala. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. Abrev. bodies. Au aplicatii albuminos (plasma). difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. V. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. urmare a sarcinii incompati-bile). Indue hipotiroidismul primar prin primitiva.] 1) Despre un medicament (. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. 16) austri-ac. de natura proteica. 8) A. ciroza. Forssmann. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. ca si implicatiile In patologie. Sin.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. este enorma. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. midic anstriac. imuno-precipitare. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A.: a. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. nare a hematiilor de oaie. ori ca complement.) specificitate deplina si. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. a. 2) A. 10) A. anti-TPO. sclerodermie.. antimuschi noted. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. Karl Landsteiaer. -oris c corp. Sin. anticorpi. a. foarte eficace. de aceea.[ pentm A.: a. nici plasmodtar. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. "test Coombs etc. celular. 4) A. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea.). Inventarierea aces-tora *epilepsie. 3) A. 9) A. a. mononucleoza inreactii antigen-a. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. pana la denaturare. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). umoral. hibrid. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. monoclonal! (v.ditina m 1930. Sin. Titruri crescute de a. A.Q. reaginic. destinat sa suprime crizele comitiale. Nu exista a. A. v. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali.: ACAN. strict identici. m. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. in vivo sau in vitro. responsabil de for*imunitatii.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. 18) A. antitireoglobu-lina) antienzima.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. Diversitatea a. c. (sau de a. v. 5) A. 14) A. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies.} Tip de a. A. 6) A. A. si Int. f. variatiile de temperatura. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. varietate de a. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. t. fenitoina. perinucleah (p-ACAN) . utilizati experimental (a. fata WO-1950. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. termolabil. profesor dt medicinci interna la 'Vima. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. a. natural. [Qr. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. Producerea de a.: reagina (v. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. A. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. Familie foarte eterogena de barbitalul. antimitocondrie. A. reactie In mediu gen. A. 17) fizwio-gie. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. Combinarea unui a. citotoxic. cu aceasta. apartin Indeosebi IgG. anticorpi anticardiolipina. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. antiinsulina apar Basedow-Graves.i 9{e. care precipita cu antigenul. fara a modifica func. / antibody. cu specificitate dubia. deocamdata fiind ANTICORP. Donath. reagina. anticelula parietala gastrica. / anticorps.) Substanta specifica.

5 ng/ml. Diferiti a. Sin.9..). V. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. antidromein = a merge. n. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. V. de la lyein = a distruge. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. Ex.: antivomitiv (v. adj. fibra = fi6rd/ -ina. [Qr. s. Denumire generica a unei serii de a. s. m. anti = contra. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. varsaturi.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. m. V. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). / antifungique. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. m. adj. A. ANTIFUNGIC. V. / antienzyme. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. unii a. identificat la numeroase spedi de plante si animate. emeficus.] Substanta sau celula straine orga-nismului. 2) A. hidatic.).3 / CA 15. CEA (engl. ANTIDOT.9 / CA 19. / anti-emetique. substante toxice etc. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. s.tl urinare.} A. asocial cancerelor digestive si ovariene. dotos = dot. glicoproteic asocial cancerului de san..: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. Sursele de a. Cel mai important a. f.] Sin.9 / antigene CA 19. Obs. Casoni sau a. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). [Cfr.9 antigen. carcinoembrionar. s. V. Ex. s.: antiinflamator (v. utilizabil In urmarirea acestor tumori. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. distruge. / antidiuretique. virusuri. ANTIEMETIC. ANTIESTROGEN. emein = a romita.. V. gennan = o produce. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. antigeni fetali. A. f..: homeodot. n.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. 5) A. adj. gt'. CA 19. s. s. n. adj. s. la phlox.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. V. ANTIGEN CA 19. [Cfr. adj. reflex axonic. s. ANTIENZIMA. sou phlegein = a ardf. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. adj. [Qr. bio-chimic sau farmacologic. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. / antifolique.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. Hbs Australia (v. / anti(o)estrogen. markeri tumorali. tract respirator). asigurand rezistenta la boala. / antidiuretic. ANTIFIBRINOLITIC.] Sin. impuls. favorize. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). adj. Nu este riguros specific. / antigen. A.). sou [at. m. cu actiune puternica dar de scurta durata.a. 1868-1947. In continuare si atte tipuri de antigeni. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. emetikos = care produce. protectiv. adj. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. ANTIGEN CA 72. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. antifongique. proft-SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare.az. adj. adj. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. w direcfie opusd. fungus = ciu-perca. care dez-volta o imunitate de protectie.] 1) Care diminueaza secretia urinara. s. phlogos = fiacdra. iat. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. n. / antifibrinolytique. utilizati ca *markeri tumorali. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. este 'tamoxifenul. s. s. / antiphlogistic. / antifungal. dar nu 175 . / folic acid antagonist. de. n. printr-un mecanism fizic. care... / antifibrinolytic [Qr.: pi. ant'i = contra. In continuare. zym = ferment. ANTIGEN CA 15. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. anti = wntra. antidotum = anticfot. iat. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine.: 1) A. antigeni. / antiemetic. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. Sin. anti = contra. m. ia diourem -« a urina. vasopresina. colorectale si gas-trice. adj. Termen actualmente desuet. dar si a altor cancere (gastric. n. s. Ex. df. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.. pot fi utilizate ca *antimitotice. DEX. prin administrare intravenoasa. utilizabil pentru supravegherea acestora. adj.. de ia anti = contra. phlogistos = infiamaflii. deoarece con-tine a. [a.: a. sunt extrem de diverse: bacterii.. m. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale).: antimicotic (v. deci. adj. 3) A.. s.4 antigen. gennan = a produce. s. ANTIFOLIC..3 antigen. / antidote. a. 2) In homeopatie.: HBs. m. avand efect de scadere a debi-tului urinar. anti = contra. adj. / antidromic. adj. lytikos = care. [Cfr. s. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. oistros = dbrintd. m. s. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. / anti-oestrogene.). gr. a. s. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. cf. antigen CA 19. / antidote.4 / CA 72. pentru care nu este strict specific. / antienzyme. gr. de.). [at. Abrev. In raport cu care este mai putin specific. si chelator. s. drojdie. V. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen.: ACE. n. anti = contra. / antigene. / antidromique. anti = contra. markeri tumorali. (v. V. Este prezent In majoritatea organelor. en = in.. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. CA 50 si markeri tumorali. m.} 1) Care se opune *fibrinolizei. ai aceluiasi individ. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B.4 / antigene CA 72.: solutie apoasa. [Cjr. In terapeutica. drum. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei.9 si markeri tumorali. {Cjr.. a. anti = contra. \John Forssman. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. s. Cateva tipuri de a. 4) A. a.. ca si a. V. adj. diouretikos = care.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. A. markeri tumorali. A. Abrev. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. celule sau proteine straine. \Qr. dromos = cursa. / antiphlogistique. ubicuitar. chimic.).. [Qr. V..] Termen desuet. ANTIDIURETIC. ANTIFLOGISTIC. m. yatolog si imumiog suedes. ANTIDROMIC. anti = contra. m.3 / antigene CA 15. glicoproteic asocial cancerelor ovariene.. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine.

de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. histocompatibi-litate. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. exista numai la embrion. t. In functie de linia genetica. eritrocitari ai sistemului ABO. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. 34 kDa). ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT).: PSA. A. hepatita B. F. Prezenta acestui a. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. la fetus.NP.titd B. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. Acesti a. (LCA. Reactia Incrucisata a a. A. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. ex. existenti la indivizi identici genetic. markeri tumorali. este secretat In mod normal.: a. Ex. g. o. Sistem bine definit de a. t. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. nu declanseaza reactii de *rejet. grupati In 'sistemul HLA. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix.ANTIGEN HBc si In sange. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. colita).: sistemul ABO. V. timp de eel putin 20 de generatii. V. identici. Natura a. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui.. A. Cei doi a. A. t. hemaglutininici . CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. cu M. p. de h. sunt Inruditi cu a. V. V. ffit&z. V. V. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). V. Ex. s. In mod normal. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. Unii dintre acesti a. A. V. si sistem HLA. B. dar difera de la individ la individ. antigen tisular. Detectia a. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. rejet. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. complex major de histocompatibilitate. p. gluddici. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. F. cu patru gene alele majors (A1. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. carcinofetal glial etc.] V. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. Ca urmare. carcinoembrionar. Ex. prezent In toate celulele organismului. A. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. ca hiperplazia prostatica. A tost descrisa. neuraminidazici'. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. ei dau reactii Incrudsate. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A.M) si sub-tipurile A (a.] V. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. si antigeni heterofili. A. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. A2. 0 serie de glicoproteine care. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. Sin. grup tisular. h. Cei mai importanti a. r. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. in caz con-trar se produce *rejetul. Sin. surface = suprafata. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. hepatita B.: antigeni de histocompatibilitate (v. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. tipic fiind *antigenul Forssman.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm.N). A. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. Cei mai importanti a. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. Markeri tumorali. transsexualism. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. Dozarea a.: a. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. t.). HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. A. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. hepatita B. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. t. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. s. cu exceptia oilor. apoi In alte cancere. a. A. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. ['Eng[. Primele trei gene codeaza a.: aloantigeni. a. a. In caz de transplant Intre specii diferite.: anti-geni de transplantare. B. A. fetali). x: sunt extrem de imuno- . de asemenea. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). ai proteinelor matricei . core = ce-ntru. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. A. initial In cancerul de colon. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. pentru care. leucoplachetari sau tisulari. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. s. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. V. cum sunt gemenii monozigoti. A. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. V. hepatitis B = fiepatita B. prezent In celulele canceroase. *a. indue raspunsul imun al organismului gazda. A. au In comun unui sau mai multi *epitopi. markeri tumorali.. Abrev. In cazul rejetului. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. homogrefa. A. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. h. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. o gamafetoproteina. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. A. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. sistem HLA. sistem HLA. prostatita sau infarctui prostatic. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. Ex. C (nucleoproteici . ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. a. de h.pa. Sin. de ex. are o serie de aplicatii practice.H. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. Astfel. A. {'Lngi. hepatitis B = fie. A. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. care se gasesc la specii diferite. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica.

s. [Lot.: antimalaric.. adj. s. 2) In general. m. s. ANTIONCOGENA. m. / anti-inflammatory.antifolice (aminopterina. m. deci. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. antipurine (mereaptopurina). [Cjr.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. adj. myketos = ciuperca. s. anti = contra. m. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. / antionco-gene. 'antipirimidinice si *azaserina. s. Organismul poseda a. de. de tipul cimetidinei si ranitidinei. anti = contra. -enne. s. tumord.. s. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. ia hormaein = a.. c) alchilante (ciclofosfamida. adj. m. caroten). ANTIMITOTIC. de ia plassein = a forma. / antiperistaltisme. Cei mai cunoscuti a.. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. ai addului paraaminobenzoic. / anti-inflammatoire.. / anti-globulin. m. [Qr. [Cfr. f. s. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. {Cjr. s. [Cfr. adj. b) antimetaboliti . s. cisplatin). care cresc excretia de acid uric (uricozurice). d) antibiotice . s. n. se grupeaza In *antifolice. genos = Man. antipirimidine (fluorouracil). utilizata uneori. anti = contra. s. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. s. m. / anti-genicity. aithmid. histos = t&sdturd. \Cjr. adj. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi).: anticanceros. adj.: vermifug (v. anti = contra. / antihistaminic.: antipaludic (v. iat.... e) substante blocante ale mitozei In metafaza . antiestrogeni) etc. metahaHein = a. din or. neos = mm plasis = modeiwe. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. *vitamina E si beta-carotenul (v. s.). pa/us. / antioxidant.: antifungic. fir. 0 serie de antagonist! H. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. anti = contra. anti = contra. f. n. indemna. onkos = masd. anti-moniu.: a) "Antagonistil receptorilor /-/.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. / antim6tabolite. anti = contra. ia-crimd.. / anthelminthic.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. s. ANTIGLOBULINA. din TLvul Mediu c. In cancere sau In leucemii. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. anti = contra. actinomidna.] Sin. metotrexat). ANTIPARKINSONIAN. adj. adj.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. medic engitz. adj.: sulfamidele sunt a. anti = contra. urmaf. scflin6a. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. -euse.vincristina. mala aria = aer ran. m. m. f. A.. / antimetabolite. / antigoutteux.. n. 2) A.. 2) Medicament utilizat.. s. James Apotheker Parkinson.. 2) Agent (substanta chimica. rareori expunerea industriala. s. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. m. / antimitotique. exprimandu-se In maniera dominanta. s. doua grupe de a. ANTIPALUDIC. / antiperistalsis. In acest caz nu se genereazai anticorpi. / antig6nicit6. anti = contra. f. adj. Ca efect secundar. adj. Sb (stibiu). suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. n. gene-ra^ie.. / antipaludian. f) hormoni (androgeni. adj. s. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. s. s. [Gr. / anthelminthique. mitomicina. / antimoine. se.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol..] Sin. ANTIMONIU. anti = contra. / antiparkinsonien.). substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. 1755-1S24. exercita un efect *antiinflamator. [Cfr. s. de gena recesiva a cancerului. b) a. ANTIGUTOS. bleomicina. anti = centra. f. tumor supresor gene. anti = contra. [at. / anti-hormone. s. anti = contra. sau gennan = a produce.. In acest scop. dim. mitos = a^d. sin. V.. declansand reactii puternice de *rejet. Mutatiile sale sunt recesive. iat. adj.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. adj. imunoglobulina. tesutu-lui sau celulelor tinta. dimpo-triva. [Cfr. ANTIMETABOLIT. astfel. s. adj. mykes. m.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. adj.. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus.. se disting. ANTIHORMON. antiulceros si receptori H. a mode[a.: a) enzime . / antimalarique. -ind. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului.antracicline. ANTIMICOTIC. adj.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. anti = contra. test Coombs. De aceea. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. in iimba [at. ANTIOXIDANT. m. Se disting doua mari grupe de a. peristaltikos = care are pro177 .] V.. / anti-oncogene.. mitozd. adj. [Cfr. hormon = e^citat. [Cfr. antimitotic (2). fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. exclusiv sau nu..] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. s. adj. -e. / antihormone. n.. -ind. s. actionand asupra organismului. \Qr. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. Ex. Sin. V. / antiparkinsonian. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. (ex. / antimitotic. / antimycotic. / antimony. de [a globus = glob. n. / antigout drug.. antineoplazic. adj.. a tJfcita. V. antimonium.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. aman-tadina si bromocriptina). f. / antihistaminique.] Gena supresoare a cancerului. *acid orotic). [Ofr. it.. / antioxydant. globulus. / antipaludique. Unele a. s. cu actiune lenta.. [Cfr. n. proliferarea celulara. s. vinblastina. s. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. s. / antimalarial. n. helmins. / antimycotique. m. n. m. m. s. In tratamentui gutei. b) Antagonistii receptorilor H. slimmi = o?(ld de.u humor = umoare. de unde denumirea Inselatoare. n. s. / antineoplastic.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. f.. grupe sanguine. s. de interes medical. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. / antiglobuline. de ia gr. -inthos = wemie. anti = contra. ANTINEOPLAZIC. Sin. ANT1PERISTALTISM. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. adj. guta = picdturd. 3) In oncologie. [^r. sai naturali. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. adj. Se disting trei grupe de a. ANTIHISTAMINIC. ANTIINFLAMATOR.] ElementuI 51. Este cazul *heterogrefei. m.. n.: *schizonticide si *gametodde. Tipuri de a. Sin. ANTIHELMINTIC. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv.esut. anti = contra. s. ANTIGENICITATE. m.asparaginaza. Hi si H^. se utilizeaza medicamente cu actiune a. oxys = acni.. *antipurinice. / antin6oplasique. [Cfr. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. adj. ANTIMALARIC. radical liber. gentian = a produce. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. [at. Ingestia compusilor de a. \Cfr. adj..ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. sunt: "vitamina C. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni.

sepsis = putrefacfie. s. s. / antiport. . s. din o[andezd plaken = a carpi. / antiseptic. utilizat local. / antitoxin. m. 2) Substanta chimica. adj. s. anti = contra. tragus. ANTITRAGUS. -inis == mdnCdrime. s.. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. plaqiiette. mai mult sau mai putin specific. adj. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. adj.... toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. prescrisa In infectia 178 a. f. ANTIPROTEAZA. [Gr. 0 prwine din tenne-nul eng[. / antisepsie. f. tragos = copra. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. / antipurique. de baza este fluorouracilul. s. adj. adj. In cursul coagularii normale. pentru alfa. s. {Cjr. anti = contra. ANTISEPTIC. 2) Antiser purificat. obtinuti prin inocularea acestui antigen. Intr-un organism. la lyein = a distmge. ANTIPIRETIC. / antipsychiatrie. bacteriostatica sau bactericida. f. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. adj. gr. s. anti = contra. / antitoxique.fi -ind.. [Qr.. spasticus.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. eidos = forma. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. Sin. ANTITOXINA. [Qr.. [at. [Cfr. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti.: ser a. sau pe cale generala. -aux. adj.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. / antirabic. fie simultan. s.. m. si asepsie. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). izolat din pancreas. receptor plachetar. d. / antirabique. anti = contra. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. / antithermique. / pirimidine antagonists. s. adj. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze.: ASLO.e. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare.. -enne. n. A. fie secvential. anti = contra. n. a transporta. m. s.: *vaccin a. [at. span = a trage. anti = contra. ANTIPRURIGINOS. stalsis = comprimare. de [a toxon = sageatd. streptolizina 0. la therme = cdld'urd.. ANTITOXIC. / antitragus. s. societatea este bol-nava. [at. sub forma de *pomada. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor.. [Gr. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. s. / antiretroviral. ANTISPASTIC. otrara. / purine antagonist. s. V.. s. adj. si test ASLO. [Gr. V. lysis = du-trugere. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica... anti = contra. / antipyretique. sunt distruse la temperaturi relativ mid.} Proeminenta a lobului urecnii. adj. n. adica introducerea de anticorpi deja produsi. s. tetanos. s. [at. / antipyretic. s. de [a pyres-sein = a ave. / antiseptique. A. m. A. [Qr.] Sin. ticlopidina. ser imu-nizant. NA: antitragus. n. de baza este mercaptopurina. a. scptikos = putrezit. / antiserum. psykhe = svflet. s. f. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. aplicabila pe tesuturile vii. a pe-tici. n. ritonavir). ANTIPSIHIATRIE. m. V.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. protos -= primui.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. anti = contra. n. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. / spasmolytique. s.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. 2) Medicament cu acest efect. oxygenlabile. a. A. sterilizare. -ale. opusa si posterioara 'tragusu-lui. pyrctikos = fibril. / antiplasmine. ANTISEPSIE.] 1) Care suprima *pruritul. anti = contra. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase.contra. adj. n. adj. V. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. n. anti = contra. s.: indinavir. Ex. Actiunea a.-ANTITRIPSINA. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. 2) Medicament care are aceste efecte. adj. s.} Sin. / antiplatelet.. de 60-70°C. Ex. ANTITIROIDIAN. / antisepsis. gr. f(^r. anti = contra. s.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A.ela. Sin. s.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. infecpie. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. este un test indirect.). C si G) care poseda antigenul corespondent. adj. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. anti = contra. adj. Ex. serum = ze. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina.: aspirina. si al lui Frey. m. / antipruritic. / antiplaquettaire.. ANTIPSIHOTIC. portare = a purta. -euse. anti = contra. / antiserum. thermos = cold.cu HIV. [Gr. / antiplasmin. [Gr. [Gr. adj. / antiprotease. de. anti = contra. / antiprurigineux. virus = venin. a se contracta. s. / antifebrile.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. stroptos = rasucit. [Gr. s. A. anti = contra. adj. \Gr. administrate per os. [Qr. / antitragus. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. / antithyroid. / antitoxic. f. / antipsychotic. Dozarea a. antifibrinolitic. iatreia = vw-decare. / antitoxine. / antipyrimidique.: botulism. se opune disolutiei *cheagului. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. anti = contra. [at. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. anti . Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. de. [Gr. m. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. adj. s. ANTIRABIC. [at.. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. f. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. se mascara In unitati standardizate. ANTIPURINIC. adj. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva.. anti = contra. psykhe = suflet. n. f.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. adj. s. n.: spasmolitic (v. scut.: medicament antihistaminic. m.ta. A.. fr. f.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. In acest caz. ANTIPLACHETAR. De asemenea. adj.. febrifug. / antithyroidien. m.: antitermic. n. de [a gr. spastikos = care trage induntru. adj. s. {Cjr. [at.. anti = contra. retro = inapoi. s. -ism. ANTITERMIC. 0 serie de a.] Enzima sanguina care. duodenal este Insotit de voma. adj. anti = contra.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla.-antitripsina (v.. / anti-protease.). / spasmolytic. thyreos = pavazd. care este utilizata si ca imunodepresor. adj. \Gjr.). neuroleptic. Prin extensie. / antiretroviral. n.: antipiretic (v. si antiagregant.: imunoser. f. m. Abrev. adj. Conform a. (at. ANTISER. ANTIPIRIMIDINIC. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). Var.tea de. ANTIPLASMINA. ae [a toxon = sageatd. priirigo. / antiport. / antipsychotique. s. s. Ex. -aza. \Cjr. s. m. s. n. dipiridamol. contractie). s. f. m. \Cjr. / antipsychia-try. ANTIRETROVIRAL.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. s. A. ANTIPORT.r. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. plasma = odiect mod. -ina. In. V. adj.

s. ANTROMASTOIDITA. determinand sinteza de factori II. vita = via^a. pop. [Lat. adj. ANTRENAMENT. / antromastoiditis. [at. -e. antron = peftera.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal).. -akos = car6une. poate fi fatal. mecanic. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. Cat. -atos = gurd} Sin. [Lot. ANTRAX.: a. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. / antiulcereux. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. [. / gastroduodenostomy. m. -ozd. adj. f. antivenin. / antivitamine.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. ca *rau de transport si *ve. c) a. f. -oza. entrainement. s. anti = contra. Sin. V. -akos = carSune.: tumora a.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. f. /. adj.: anticoagulante orale (v. anti = contra.: furuncul a. ain [at. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. sau melanica.. s.). / anthrax. tuberculiim = umfldturd mica. s. s. f. b) a. sunt efidente si In alte tulbu-rari. ANTIXENIC. nerecomandata. antrum. antron = peftera. Indeosebi: *anticoagulante orale. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.] 1) Care se opune varsaturilor. antrum. / entraInement. se foloseste si expresia training autogen. [Gfr. adj. 2) Inflamatia antrului piloric. [at. ANTIVIRAL. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. (at. In vederea atin-gerii unui anumit scop. / antituberculotic. [at. s. [(fr.: antiemetic. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. de obicei. pirazinamida. gr. m. ANTIVENIN. f. thrombos = ctieag. / anthrax.: vacdnare a.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. duodeai = in nvmar de 12. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. antivenom. V. ANTRACOID. ANTRACOZA. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. f. / antrectomie.).tij. m. m. anti = centra. 3) Adaptare prin repetare si practica. / antivenin. -ind. vipere) sau insecte. [Gjr. s. autogen (v. s. n. s. s. anthropos = om.Fr. s. n. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. c) a. afiTivwi de. ANTITUBERCULOS. IV. se pare ca este vorba de antracosilicoza. -ale. 2) Rezectia antrului piloric. adj. s. cele mai recente a. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. anthrax. ANTIULCEROS. / antixenique. edem malign) sau. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. Se formeaza Indeosebi In ficat. n. adj. / anthracoide. In romaneste. gr. ANTIVITAMINA. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). / antithrombine. [Gjr.. YQr. adj. / antiviral. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. gandclovir s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.tie. / antritis. trahere = a trage. n. Ex. cavitate. charbon. anthrax. anthrax.. s.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. La om. f. [Qr. adj. xenos = strain. anti = contra. -euse. ANTRITA. adj. n. e) a. de la philein = a iu6i. vacdn BCG.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. s. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. mai rar. antrum. / antrite. \Cjr. ANTROPOFILIE. -ids = piatra tare. s. -akos = citrBuM. adj. in. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. \Gjr. Cat. in. silex. Ex. s. adj.. Grupul de a. ANTRECTOMIE. / antromastoldite.?(cizie. s. f. *a. 179 . [at. [Lot. / anti-emetique ou anti-emetisant. aciclovir. cca'itate. care este cofactor al *heparinei. anthrax. s. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. s. / antithrombotic. infec. Se disting: a) a. adj. sportiv. si antromastoidita.. A. f. articular.. f. prindpale sunt: izoniazida. / anti-thrombin. vomitare = a vdrsd. adj. / anthracosis.j V. Ex. s. -aux. rifampicina. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei.. izolat si sintetizat). granit. / antiulcerative.: gastroduodenos-tomie (v. m. anti = contra. Forme: a) a. eidos = forma. philia = atracpie. / training. //. anti = uni'a.: amantadina. ANTRACOSILICOZA. s. / anthracosilieosis. / antixenic. -euse. produs de reactie fibhnolitica. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. anti = contra. a tori. antrum. / antrectomy. Ex. anti = contra. actionand prin competitie. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). [Cjr. / antiemetic. anti = contra.] Care se opune substantelor straine organismului. n. \Cfr. n. / antithrombotique. s. ANTIVENINOS. s. [at. ektome = e. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. El provine. s. Netratat. mastoidiana. [Qr. voinismentelor. la duo-deni digitorum = de 12 de. azidotimidina. adj. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. m. s. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. or. [at. venenum = otravd.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. antron = peftera. / anthracosilicose. / antituberculeux. etambutolul. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv.: carbune. Ex. a. -ita. 2) Substanta. s. ulcus. gr. dideoxicitidina. Existenta a.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. / anthracoid. gr. / anthropophilia. s. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. pure este controversata.: mineri). / anthropophilie. f. A. s. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. a. \Cfr. ammoniakon = sore. etionamida si streptomicina (primul a. Cdvitate. reeducare func-tionala a unei articulatii. s. a.] 1) Care se opune ulcerului. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. [CfT. Sin. b) a.. / antivenineux. a. / antroduodenostomie. neutralizand factorul X Stuart (v. dezvoltat dupa formarea fibrinei. 2) Medicament cu acest efect. dalac. Mai frecvent. s. -ita.. de amoniu. [Cjr. factori de coagulare): d) a. f. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. s. / anthracose. / antiviral. / antivenin. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. pro-ces complex. produsa de Bacillus anthracis. ANTRODUODENOSTOMIE. V. ANTITROMBOTIC. •akos = carbuM. adj.. f. mastos = mametd. -mo. d) a. stoma. -euse. s. Sin. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch.ge. s. f. medicament dotate cu aceasta proprietate. f. gr. de ex.. antracoza. *interferon.. VII.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. ///. / antivitamin. -eris = rand. f. IX. cavitate. f. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). pentru atingerea unor performante. f. [Qr. cu forf-a. virus = otravd. / antivenomous. n. adj. eidos = forma. s. anti = contra. antron = peftera. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. ANTIVOMITIV.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. gr. ca si *antiplachetare.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. [Lot.). dar si In alte organe.

postrenala. V tab. f. imthropos = om. Ex. n. a fost dezvoltarea creierului. in timp si spatiu. Reversul a. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. s. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. ANTROPOZOONOZA. f. gr. ANTRU. V.. logos = stiinfa. ANURIE. [Cjr. Ex. si anus artificial. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). / aortographie. anthropos = am. antrum. s. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. / anthropomorphisme. m. / anus. n. Sin. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. obstructiva. gr. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. / anthropozoonosis. plastos = modelat. s. prin obstructia ureterelor. on . f. ANTROPOMETRIE. Militate. adj. / anxiolytique. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. f. cavitate. / annuloplasty.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. AORTA. s. / antrotomie. [Lot. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. de cauza strict renala etc. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. f. / anxiogene. / artere aorte / aorta. aproape orizontala a stomacului. frecvent un calcul. tome = taiere. d<. lucruri sau procese. gennun = a produce. . de fapt. f. ANXIOLITIC. m.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. definitiva) a materiilor fecale. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. f. Nelinistea. s. / antrotomy. care comunicS cu duodenul prin pilor. 2) A. fiinta umana. f. i anuscope. s. ANTROPOLOGIE. s. anthropos = om.are ca obiect studiul variatiilor. evolutiei si variabilitatii biologice a omului.artere. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. ANULOPLASTIE. s. cfiinuit. AORTA DESCENDENTA (v.: mica tuberozitate gastrica. [Lat. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. / anus. cinnuit'i gr.. gr. s. vulvovaginal sau vestibular. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. In mod accidental. -atis = neliniste. / anthropozoonose. proprietati hipnotice. / anurie. / annuloplastie. care apare In caz de leziuni vestibulare.] Stiinta care are ca obiect studiul originii.. cu sediu variabil. f. uneori criza de angina pectorala sau de astm).] Cavitate natu-rala. a mersului biped. anat -artere. s. distruge. NA. de [a plassein = a modela.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. gr. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. lylikos = care. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. . metron = mafura. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta..] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. m. T. angionecrotica. 2) A. biologies. s.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea.. [Lot. s. adj. gr. tab.. m.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. de la skopein = a wdea. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. s.: anus. Indeosebi din cadrul . / anthropometry. priii pnsrr-a acestora. adj. de. vezical. a. Insotit de o stare de rau. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. ANTROPOMORFISM. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. anat.om. piloric sau pilo. A. mafini. f. V. Ca anxius = ne. anxietas. / anthropogenesis. anxius = neliniftit. a. anthropos = om. anus = fezut.. anat. este zoomorfismul. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. / anthropogenfese. NA: antrum. A. 4) A. 5) A. s. [Lot.inel.. / apparatus (1). [Qr. s. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. antrum. ANTROTOMIE. ca factor prim. f. / anxiety. / anthropometrie. / aortography. / anxiogenic. In doza mare. anus = fezut. portiunea joasa. m. Initial. Importante: 1) A. s.: a. ANXIETATE. prerenala. graphein = a fcrie. vestibulara reprezinta o forma de a. A. [Cjr. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. AORTOGRAFIE. s. In a. -on = aer. aorte. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp.. de. s. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). artificial). fec-piune. f. s. anthropos . s. [Qr. n.: sistem digestiv). Se dis-ting: 1) a. a e^wnina. / anthropomorphism.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. la temneia = a taia. renala. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. V. *a.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). [[at. (a aeirein = a ridica in aer fi aer.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv.. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. In caz de neoplasm localizat la acest nivel).] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. Patologic.iiniftiti cMnuit. artere. a. apparatus = instmmente. s. s. / anthropologie. al cailor urinare. 3) A. s.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. [Lot. In necroze cortical-renale. permite derivarea totala (si. [tjr. / antre. s. s. adj.a distmge. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. tab.. s.. genesis = pwdncere. f. de regula. poate fi ectopic. Termenul poate fi sin. respirator. imperforat (cu persistenta. aorte. Dupa unii specialist!. / appareil. a caracteristidlor morfologice ale omului. locomotor etc. ANUS. a forma. anus contra naturii. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. f. de un *a.artere. [Lot. forme si Insusiri omenesti. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat).] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. ri. / anthropology. 2) A. [Lat. antron = pefterd. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. pi. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. / anuria [Cjr. f. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. aniilus ^~. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. APARAT. somatica sau fizica . cavitate voluminoasa. osoasa sau viscerala. ANXIOGEN. / anxiete.] V. cu sistem (ex. Orificiu anormal la nivelul intestinului. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. s. [Gfr. si oligurie. de. / proctoscope. dar imperforat. morphe = forma. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. f. s. device (2). digestiv. a. V. f. cultu-rala sau eInologia . de la. -os = aer. s-a presupus ca factorul primar al a. prin prezenta unui bloca. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. ANUSCOP. f. antra. Ex. tegumente palide. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. {Cfr. aorta toracica. In formele severe. de agitatie.priv. / antrum.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. cu o subfaza euhominina. skopos = o6seniator.(NA: antrum pyloricum). anat. s. ouron •= urina. anxius = netiniftit. A.: *arboviroza. s. Sin. antron •= pefterd. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. transpi-ratii red. cu aer. s. m. nosos -fioaid. n. [Lot. / anxiolytic. tab. la lyein .: proctoscop.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. zoon = animai. n.

este necesara In reactiile de hidroliza. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. este mobil si liber. / apareunia. / aqueduc. eficacitatea unei a. V. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. f. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. A. m. / apathetic. fustolog Italian. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. A. / appendicectomie. a. [Lot. cloroapatita. sunt usor radioactive. -ids = adaos. a. APENDICE. A. APA LIBERA / eau libre / free water. pelvipedios. "orteza sau. APA. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. sunt utilizate ca a. mediu de dispersie. pureune = tmpe. fluorul si radicalul hidroxil (OH). constituit din vezicule si sacule. f. s. G. s.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). V. f. duc-tus = ducere. [CJT. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde).. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. aqua = apa. X poate fi simultan . APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. la ducttire = a conduce. S.} Caracterizat prin 'apatie. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare.0 si M. m. uneori.. fiind denumita . {Qr. *a. / apathie. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). A. Unele a. s. a..duina in 1906. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. n. n. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. Ca2+. [Lot. m. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. s.: a. are rol de . toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). s. appendectomy. pathos = afecfiune. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. In mod normal. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). f. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. In toaleta plagilor. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. H^O. s. a. appendix. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. appendices. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. ortopedic.. 181 . aqueductus. / aqueduct. mai mult sau mai putin flectat. / water. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. cu formula chimica H. a. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. Submucoasa a.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. NA: aqueductus.clorul. pe de o parte. m.] Principalul constituent al organismelor vii. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Fractiune a a. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. prof&sor [a 1'avia. aparat gipsat. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. a . inertie psihica. \Qr. [Lot. / apatite. natu-rale saline.: hipotiroidie. f. / apathy. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). APA LEGATA / eau liee / bound water. fara aderente. Ex. respectiv. Caracterul de *dipol al moleculei de a. La acest nivel. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. In functie de compozitia lor. s. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). 2) In acceptiune curenta. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. / eau. adj. v. APENDICECTOMIE. Exista o mare diversitate de a. muscle guarding.priv. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. dementa etc. [Camillo Golgi. / appendicectomy. APATITA. dt la. \Qr. 18. Fe2^. contractura abdominala. / apatite. aqua = apa. o -priv. / apareunie. s. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular.. Actiunea terapeutica a a. Fractiune a a. V. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. Termen generic pentru orice 'proteza. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala.. i s-au mai atribuit si alte roluri. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. s. In general. s. a. Rolurile principale ale a. cu formula chimica D^O.016. A. apa legata. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. NA: appendix.cfiere.). apatheia. pe de alta parte. Proportia de a. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. cat si m patologie.. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. a./me. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. A. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. G. / appendix. si macula densa. f. a . are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice... anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). s. appendage. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. de suspensie. APEDUCT (aqueduct). de unde etimologia termenului. In solutii putin concentrate. in functie de compozitie. 'antiseptic oxidant utilizat. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. a. 3) Macula densa. S0^~. A. transformandu-le In produse de se-cretie. hipertensiune intracraniana. s. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente.} In anatomie. APATIC. g. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). jambier (orteza jambiera). de. s. cantitatea de a. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. pi.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. [Lot. APAT1E. PO^' si cationilor Na4. appendix. Datorita rolului a. ?n tesuturi. diverticul cecal vermiform. apa libera. corector progresiv. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata.re. mai mult sau mai putin . m.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. m. f. a. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. v. pathos = afecfiune. f. K^ Li^ Mg2".priv. supGment. 1843-1926. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. APA GREA / eau lourde / heavy water.matricea vietii". la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. APAREUNIE. / appendice.. pi. De aid. / apathique. adj.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. m. -ids = adaos. f...

. prin decolare pleuro-parietala. V. apices. s. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. s. 2) A. / appendicitis.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. pyretikos = j~e. lysis = distrugere. / apical. \Qr.: 1) A. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. f. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. prin inhibarea centrilor respiratori. mecanica. 3) A. processi (lat). inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. {Qr. retroce-cala Inalta. \Gjr. / apyretic. 2) A.} Absenta congenitala a picioarelor. A.. f. cu fenomene toxice grave. la pyressem = a avea feCiro. Var. hiperplazica.. care Inconjoara saua turceasca. totals sau partiala a germenilor dentari. s. expusa. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. gr. / appetite. / appendicocele. abcedanta.} Absenta 'febrei la un pacient. APOFIZA. ia pnein = a wpwa. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. s. inflamatie latenta. APEX. / apocrine. adj. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. s. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui.. V.priv. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. adj. gangrenoasa. larvata. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. kar-dia = inimo.: boala Alstrom-Leber (v. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. Var. cu fenomene generate si digestive. s. apex. NA: processus coronoideus ulnae. a . ektome = e^cizie. / apicolysis. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. apex. si holoenzima. adj. a . 12) A. [Lot. pous. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. Termenul apirogen. medulara. la plasseia = a forma. 13) A. purulenta.priv. apo = in afara. (at. APIREXIE. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. f. / apnee. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. / apyretique. a .in. s. APETIT. s. -ale. 4) A. / apyrexia.\ Oprire temporara a respiratiei. f. ascendent. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. supdment. de. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. dsrinf. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. / apexocardiogram.. la pyressem = a. flegmonoasa. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. de vagin. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. s. daca este utilizat cu referire la alimentatie. / apoenzyme. f. In continuare.. si mero-crin. Forme: 1) A. f. appetitiis = pofta. / apoferritin. 16) A. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. Sin. 10) A. [Lot. APEXOCARDIOGRAMA. nu este corect. APIRETOGEN. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. V. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. s. forrum = fier: -inn . ke]e = fie-mie. apo = in afara. pnoia = respirafie. [Lot. en . 4) A.: solutie a. / apodia. germinala. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. apex. APODIE. forma evolutiva brusca. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. -ita. pi. a . / appendicocele. NA: apex. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala..] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. processus. f. proces iritativ apendicular. 'impre-una cu produsul de secretie.] Care nu provoaca febra. NA: dens axis. APOCRIN. v. / apyrexie. / apophyse. foliculara. / apoferritine. pulmonara. f. [Qr. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. n.priv. 11) A. al unei structuri sau al unui organ. / apodie. / apexocardio-gramme. -ids = adaos. proces supurativ al apendicelui. perforata.} Hernia *apendicelui vermicular. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. m. dt la lyem = a distru. APENDICITA. a .APENDICITA supCitMttt. NA: processus mastoideus. 5) A. f. NA: processus ctinoideus. s. s. 2) A. / apophysis. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. s. n. / apoenzyme. / apicolyse. appendix.. f. / apyretog6ne. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. n. de. appendix.} Referitor la varful unei celule. adj. traumatica. -ids = varf. Ex. adj. fe6nl. toxica. zyme = ferment. s. m. f. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. APEXOGRAMA. cu apendice aparent normal. care separa epiteliul de alte tesuturi. 14) A. A. APOENZIMA. acuta. / apex. s. f. -aux. n. Sin. s. APOFERITINA.priv.). cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. s. Ex. / apyrogenic. dentara. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. / appendicite. complicatie a unei apendi-cite acute. [Cjr. f. mastoida. s. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. [Gfr. s. f. cuime. de cauza neuroreflexa sau lezionala. 9) A. f. cuime. pyretos = fe6raf gennan = a produce. tumora.. [Lot. / aplasie.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. holocrin. NA: processus coracoideus. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. APIRETIC. utilizat uneori. proces inflamator si distrofic al apendicelui. lombara. lipsa congenitala a vagi-nului. supCiment. s. f. pentru apexocardiograma (v. / aplasia.. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. V. [Lat. gr. apendice In pozitie anormala. arret respiratoire / apn(o)ea. a. dt. 3) A. / apical. -ids = vdrf. V.: glanda mamara. APLAZIE. -ids = vdrf. APENDICOCEL. A. / apex. NA: apophysis. la unirea dintre lama si pedicul. f. s. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. Ex.priv. s. 4) A. 15) A. plasis = moddarc. / apocrine. A. 3) A. podos = vicwr. cronica. avea. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. APICAL. [Lot. / appetit. {Cjr. [Cat. pi. s. -ids = adaos.ge.d. Multiple forme: 1) A.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. apex. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. f. 7) A. pelviana. s. Suprafata a. congestiva.] Termen care.).. sindromul apneei de somn. atrofica.6ri[. punct culminant al unei formatiuni anatomice. varf. s. Proces conico-cilindric. s. f. APNEE. [Cfr. ca urmare a cariilor dentare complicate. a priv. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. adj. pyrexis = acces de. de. fidro. reflexa. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale.. cu[me} Extremitate. prin excitarea zonelor reflexogene.). 8) A. . adj. NA: processus articularis. gr. 6) A. partea opusa fiind suprafata bazala. care prezinta un caracter imperios. APICOLIZA. [QT. prin obstructia cailor respiratorii. adj. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. apo = in afard. gr. f. 5) A. spre deosebire de *foame. -ids = varf. supurata.: apexograma.

3) Anatomopatologic. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. V. asemanatoare atacului de apoplexie. cele mai importante fiind A si B. iar In necroza acest proces este aleatoriu. D si E. pi. NA: galea aponeurotica. iar a. s. f.). analoge tendoa-nelor aplatizate. [Cfr.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. B. const. / apophysite. uterina etc. Sin. iar cunoasterea mecanismelor a. Prelungire osoasa sub forma de stilet. adj. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. / apophysitis. lipos = grdsime. cuva-nt utilwat de Homer. II). f. ca urmare. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome.. / apolipoproteins. pro-los = primu[. a.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. f. APOPLECTIC. / aponevrositis. aterogena. spre deosebire de 'necroza. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. s. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. formand o membrana alba. de invelis (fascii).} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. f.. a. / apoprotein. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. / apoplexy. V. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. rezistenta. formata Indeosebi in ficat. Forma a. pereche. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. / apoplectiform. Osgood's disease. fiind foarte evidenta in necroza. In a. atac cerebral. adj. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. APOPLECTIFORM. apoptein = a arunca in afara.). \Gjr. NA: processus pterygoideus. si a. pe cand In necroza celula se umfla. care decoleaza placenta de peretele uterin. implica o singura celula. physis = creftere. este un proces normal. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. A. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). observata Intre 10 si 15 ani la baieti. / apomorphine. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale.. Exista a. In a. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Sin. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. f. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. / apolipoproteines.: hematom retroplacentar. s. s. A. forma = forma. Indeosebi in cancerogeneza. de insertie. -ino. s. -inn.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. APOPTOZA. APOMORFINA. Se disting opt tipuri de a. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. s. B (din LDL) este principala a. / aponeurosis. protos = primui.. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis.v. apo = in afard. A (din HDL) este o a.. boala Ledderhose. antiaterogena. II. Sin.. [Qr. APOFIZITA. splenica. Sin. aponeurosis. in patologie. neuron = MTV. A.: A (I. s. ptantara . si coloana vertebrala. fara sa existe o obturare vasculara. neuron = new . d'e [a apo = in afard.} Care se aseamana cu 'apoplexia. f. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. ad|. / aponevrosite. pierdere subita APOPTOZA de constienta.] Moarte celulara izolata si programata. A. [Qr. ektome = ufcizu. datorita scindarii Intre *nucleozomi. Ex. A.: sindrom Achenbach (v. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. C (I.: boala Osgood-Schlatter.. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. APONEVROZITA. APOLIPOPROTEINE. f. aponeuroses. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul.t. si tab. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease.: atac a. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. apoplexia = [ovitvra. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. apoplcktikos = stup&flat. Sunt clasificate In grupe. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. f. spre deosebire de necroza. APONEVROZA. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa.: boala Bosviel (v. / apoplectiforme. fagocitoza lipsind. APONEVRECTOMIE. metroragie.. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. s. In prezent sunt In studiu implicatiile a. f. de (a apo = in afard. In a. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. f. / apoproteine. f. a. [Qr. f. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a.: atac sau ictus a.. NA: procsssus styloideus. s. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. care dispare spontan fara sechele. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. iar in necroza eel de *ca-rioliza. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. ar putea 183 . aponeurosis. [Qr. iar necroza o populatie de celule. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. albuminurie masiva. / apoptose. A.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. Sin. mediana.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. formata din doua lame unite anterior. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. \Cjr. f. pi. biochim.: ictus apoplectic (sau cerebral). / apoplectique. s. s. in Iliada. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. A. Tipurile de a.. NA: aponeurosis.. s. Ex. f. / aponevrectomie. / apoplectic. f. APOPLEXIE. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. -ita. t. III). [Cjr. (at. NA: processus spinosus. In consecinta. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. f. f. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. [Qr. s. 2) Care este predispus la apoplexie. / apoplexie. apoptosis. / aponevrectomy. are loc fenomenul de 'cariorexis. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. pi. 2) Prin analogie. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. pulmonara. NA: processus transversus. s. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. APOPROTEINA. care reprezinta moartea celulara patologica. \Cjr. apoi se dezintegreaza. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. s. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. apo = in afard. f. de [a apo = in afara. apopleklikos = stupefia. s. / aponevrose. voluminoasa. apo = in afard. / apomorphine. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial.] Proteine cu functii de sinteza. In a. [a phyeiii = a create. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. Schlatter's disease. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. eel putin 11. osteita apofizara de crestere. adj. aponeurosis. neuron = new. s. / apoptosis. s.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. de. cu sosirea toamnei.

aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. f. Sin.). infarct miocardic. n.. adaugare. carcinoidele intestinului subtire). [^Ic-ronim din Ingi. [Lat. Ca urmare. a -priv. [CfT. / aprosexia.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. 2) A. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. f. la apponere = a pune ianga. / apragmatism. ARAHNODACTILIE. cat si al efectorilor moleculari. eidos = forma. ataxie-telangiectazie. a adauga ft ponere = a pune. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. -ama. f. uzual pentru sindrom Marfan (v. astm. eidos = forma. arakhne = paianjen. NA: arachnoidea. In clinica se solicita. din gr. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. s. m. -atos = fapt. / arachnoidocele. m. n.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. \Gjr. spinala Inveleste maduva spinarii. [Lot. In timp ce gesturile automa-tice (ex. sunt secretante. s.r. chiar daca acesta este evident si. 3) A. s. s. m. / apraxia. arachnoideae. / apudome. Inmora. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. boli hematologice. Clasa A. dura mater. APUDOM. / aprosopia. f. s. infectioasa). scorpionii si diversi acarieni. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. sin. ideatorie. procesele biochimice sunt identice.} Sintagma lat. f. ocupat de *lichidul cefalorahidian.: plicae palmatae cervicis. f. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. s. a . 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. [Lot.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. s.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). In principiu.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. pia mater. accident grav. ARAHNOIDA. / arachnidism. sunt suficiente dovezi ca a. se recunosc trei tipuri de a.. APROSOPIE. A. pentru amine precursor uvtake and dtc. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. de. Totusi. / arachnoid. / apragmatisme. al *leptomeningelui. fara leziuni cerebrale. [C?r. In care un gest simplu este irealizabil. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. cutanat. iar a. f. pi. genos = neam. feocromocitoamele. s. a . f. APROSEXIE. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. fapte. de ex. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. arbor.: sindrom Beals-Hecht (v. boli neurodegenerative. / arachnodactyly. s.] Artropode ("Arthropoda) terestre. cuprinde numeroase ordine.] Infiltrat celular. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate.i prosopoa = fa^d. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. APUDOMATOZA. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. -oris = arbore'i vita = viafa. -oris = arbors. arakhiie = paianjen. tumori frontale etc. constructive!.. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. n. s.priv. s. arakhne = paianjen. APRAGMATISM. generatie.. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae.). f. / arachnidisme. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. componenta a *leptomeningelui.. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. Generatiile . 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. femeile prin cercuri.. 2) A. -ism. arbor. [C. [Cfr. -ism. f.} Membrana fina conjunctiva. s. Thuja occidentalis. / arachnoide. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. [^cronim din engC.r. artrita reumatoida etc.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. / aprosopie. dementa.). kele = hemie. s.} Punerea In contact a doua elemente (substante. pentrv amine precursor uptake. neobservarea noului din ambianta si. fragmente de os fracturat). f. tremuraturi si pareza ale extremitatilor.priv. printre care a. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. praxis = actiune. [Acroiwm din Ingi. Tmbracarii si a mersului. A. s. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. SIDA. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. 2) Sin. dorit de subiect. eel putin aparent. arakhne = paianjen. f. eidos = forma. miozis si hipotensiune. arakhne = paianjen.arboxyla. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. s. idei. nervos..: neoplazie endocriniana multipla (v. din care fac parte paianjenii. V. abdo-menul. ARAHNIDISM..] Abrev. / apudomatosis. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. (Mil's = apiicare. f. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. pragmatikos = referitor [a fapte. s. In consecinta. nocivi fie prin toxinele din venin. ARAHNOIDITA. / apposition. / aprosexie. f. ARAHNOIDOCEL. / arachnodactylie. •oma. unele infectii virale.. inflamator sau neoplazie. s. unnas. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. accidente vasculare cerebrale. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. / apudoma. APRAXIE. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. logos = stiinfa. prosexis = atenfie. f. s. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. s. / arachno'idoc61e. s. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. carcinoamele tiroidiene. / apposition. [Qr. A.] Perturbare a atentiei voluntare. evolueaza cronic. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. de la pragma. practicd. si meninge. s. In care gesturile simple sunt execu-tate. -ita. ischemie cerebrala. Insemnand arborele vietii.). Se disting: 1) A. [Qr.. Fenomen prezent In oligofrenie. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. appo-sitio. polyendocrinoma. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. s. Majoritatea a. / apudomatose. antireumatic. n.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. f. encefalica acopera encefalul. APUD / APUD / APUD. osteoporoza. / arachnoldite. -oza. a -priv. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. / arachnoiditis. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. APOZITIE. ideonnotorie.: 1) A. / apraxie. [Qr. genea]ogia. interpusa Intre *dura mater si *pia mater.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. arakhne = paianjen.. s. striate sau cerebeloase. l^r. s.] Sin. [C. f.

anat. ARGENTAFIN. s. greutate specifica 10. m. ureogeneza. A. / argyrism. sin. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. / ariboflavinosis. -ina. f. La nivelul sau (a. 6o[ta. In functie de virusul care Ie genereaza. v. 2) Structura anatomica. ARHEOBACTERIE. s. [Lot. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. [Lot. V. 0 serie de a. a. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). argyros = argint. -onio. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. b.). posiBii de ia germ. s. m.: gerontoxon (v. ARIE.] 1) segment dintr-o curba. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul.] ARE 1) A./. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. / arch. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. Aceste doua zone permit.: gerontoxon (v. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. Sin: ligamentui Poupart. / argyria. s. 3) A. dim. / argininuria.] Coloratie anormala. r. hioid) da nastere apofizei stiloide. ARIBOFLAVINOZA. s. ARBOVIRUS. / arbovirus. maleabil.] V. din engi. ca si In tehnica medicala. s. capuse). posterior al vertebrei.). ARBOVIROZA. / areole. silver poisoning. s. [Lat. In general. Acest a. s. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. mica. NA: areola. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. fibroasa s. din engi. cu fata posterioara a vertebrei. prezinta forme foarte diverse. s. argentum = argint. / argentaffin. [Lat. vizuale. neural (sau vertebral). / arginine-vasopressine. dim. s. 2) A. f. arcus = arc. / aire.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. / argentaffinome. / arcade. dau nastere unor cartilaje laringiene.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. adj. ligamentului stilohioid. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. / argentaffinoma. [arbor -tifirw.: centrul auditivopsihic. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. 6) A. -ind. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. n. ARGININA. areo-lae (1). s. 4) A. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. / areola. costal. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. f.] Structura anatomica de forma arcuita. Sin. gr.prill. / archeobacteria.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. arthropod-bome = transportat de artropode. pi. A. avand aspec-tul unei linii curbe. provoaca la om *arboviroze. eel de-al doilea a. ARGIRISM. f.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. b. nu poseda decat o sinapsa. astringente si antiseptice. de ia area = mie. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. Mai importante: 1) A. / argininurie. ARGIRIE. Metal alb. vasopresina. bakterion. eel de-al patrulea si al cincilea. areae. 5) Ani Brodmann.87. / arbovirus. argentum = argint. sen. s. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. s.: cardnoid (v. / arche(o)bacterie. ARGENTAFINOM. f. s.5. virus = otrava. orificiul vertebral. el delimiteaza. arkhaios = vecfii. orientata oblic In sus si spre exterior. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. f. c) a. area = am} In anatomie. simbol Ag. / silver. b) a. affinis = iwecinat. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. f. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. s. AREOLA. este rara si. fiind denumit monosinaptic. ARGINT. din centrul nervos la organele efectoare. [Lat. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. flavus = gaiben. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. Ca urmare. / arbovirosis. b. [Lot. 2) A. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. f. argentum = argint. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. otrand. argentum =• argMt.d). Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. Cat. [Lat.] Sin. [at. n. [Lot. n. s. tab. s. ciocanului si nicovalei. brun-roscata a tegumentelor. superior sau inferior. virus = venin. f. / area. / arginine. [at. f. f. dreapta si stanga. \Cjr.. const. fiecare punct al re185 . s. r.: a) a. tab. In organismul carora virusurile se multiplica. Considerate ca forme primordiale In evolutie. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. a. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. iar altele si omul (*antropozoonoze). Ex. 6o[td. [Cfr. / argent. •ind. m. calcarina: zona de proiectie a a. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. s. ARCADA. s. m. argyros = argint. / arginine. adj. / arc. affinis = mvecinat. ARC. De asemenea.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. pi. 47. s. Indeosebi In *pelagra. Fiecare a.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. (a. s. a . Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. n. f. \arbo afirw. f. [Cjr. f. A. 3) A. . ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. s. v. infectie. (ribo-flavina). f. areola s= (trie. Sin. / arginine-vasopressine.iu vasculara. V. Primul a. format de catre pediculi si lamele verte-brale. s. deasupra arcadei orbitare. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. s. V. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si.] ElementuI chimic nr. 4) A. m. -oza. argentum = argint. f.). se asociaza cu alte avi-taminoze. arcus = arc. / arch.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. dt la bakteria = 6aston. corticotem-porala care Inconjoara a. -oza. ARGININURIE. / ariboftavinose. In particular dintr-o circumferinta. m. auditivo-psihica: a. biochim. s. NA: area. greutate atomica 107. normala sau patologica. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. s. ](yr. celula argentafina. -ism. s. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. f. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. / argyrisme. s. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. osoasa. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. / argentaffine. respectiv. f. ouron = urind. f. s. In conti-nuare. / argyrie.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia.artere. [Lot. (a. / arbovirose. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie.. a. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. majoritatea fiind boli tropicale. Reprezinta o veritabila retina corticala. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. f. un organ efector (muschi.

Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. a • priv. / arrhythmia. \fr. / arythmogene. [Gjr.ventriculare (*extrasistola ventriculara. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. poate fi eliminata prin *psihoterapie. A. Kiesselbach.: *sindromul Down).rma. b) a. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. Sin. V. gr. back-ward. mentalis. V. tulburari de conducere intraventriculara. u(tinse. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. stenoza mitrala) decompensata sau nu. a.: arie striata. mental deficiency. 14) A. *sindrom Wolff-Parkinson-White. la arytaina = u[c. u. indus artificial. de. si retardare mentala. gr. a. f. 13) A.). se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. parasistolie. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a.ior. ritm sinusal coronar si atrial inferior. (at. de ia arytainu . m. / arriere. de ia arytaina = u[cwr. adj. de la mens. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. [fr.: *rubeola). 8) A.: arie germinativa. din [at. \Cjr. / arytenoidite. au fost stabilite si descrise trei grade de a. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. ARN / ARN / RNA. jonctionale).AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. 4) Ritm de pacemaker. / arithmomania. 12) A. A. *tahicardia ventriculara. 10) A. v. Clasic. *sin-drom Lown-GanongLevine. Daca arieratui este un copil. V. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. pads = jv(a. care se manifesta pre-coce. encefalite etc. / arythmie. 16.] SubstantS poliri- .] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. eidos = forma.. unor extrasistole cu numar si tip variabil. ca si un mediu familial sau social adecvat. A. s. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). cortico-oculoce-. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. adrctro. gennan = a produce. rhythmos = ritm. cardiaca. pentru 20-50 moderat-sever. / arytenoid. . vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. s. / arithmomanie.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. acesta se dovedeste inapt sa Invete. poate afecta numai o parte a personalitatii. *flutter-ul atrial. f. a. 'bradicardia sinusala. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. -ita. f. Neregularitate de ritm cardiac. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. f. *fibrilatia atriala. a. heterotope sau ectopice . regiunea precordiala. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. dimpotriva. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. care a delimitat 52 de a. s. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. 11) A. adj. (at. m. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. 'torsada varfurilor). embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul.: operatie Kelly-King (v. aberatii cromozomiale (ex.t ui iocul dmwnwv. a .uicior. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. ARITMIE. ary(oinoei'des = in forma de. s. bloc atrioventricular. de regula. care. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. *ntis = minte] Inapoiere mentala. adj.atriale (*extrasistola atriala. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). f.td a [lit retro = mapoi. calificata. arriere.wr. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. ARITMOMANIE. eidos = forma. *tahicardia atriala. s. f. 'imbecilitate si 'idiotic. traumatism cranian perinatal.. de. absenta autonomiei. / retardate. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. eidos = forma. / arytenoide. Sin. .). locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. [Qr. Astfel.: pata Kiesselbach (v. isterie). rhythmos = ritm. s. m. sinu-sala nerespiratorie). leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex.) A. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. ARITENOIDITA. extrasistola. striata. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. [Korbinian Brodmaan. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. forma wtaritd a iui retro = uiopm. m. fata de ritmul sinusal normal. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). \Cjr. [^r. In functie de mecanism. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. / arytenoiditis. A. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. 15) A. din [at. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. de origine sau cu destinatie extracorticala. s. ARITENOIDOPEXIE.ww. egoism si *puerilism. determinata de interpunerea.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale.. parietala ascendents. nevroze. ventriculare. ARIERAT. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). -e. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. sinusala respiratorie. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). afectiva. [Cjr. trebuie diferentiata de a. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. ARITMOGEN. arie calcarina. sau campuri citoarhitectonice. / aryt6noidopexie.tUlza. m iim6aju[ c. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei.ta. s. 7) A. arrieration. adj.. *flutter-ul ventricular. arytainoeides = m forma de view. adj. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. [^6rev. 9) A. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. rhythmus. recuperarea nefiind posibila. / arytenoidopexy. f.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. adj. aritmie cardiaca. ale conducerii impulsului sau mixte. a. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. 'wandering pace-maker).i iat. ARITENOID. *fibri-latia ventriculara.priv. este. c. f. arithmos = numar. Co. gr.] Sin. uicior.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. 17) A. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. Extrem de diverse.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. forma ifitiiri. neurofiistologge.re.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. comunicare interatriala.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. arytainoeides = in forma de ud-. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. acid riBonucCeic. A. rhythmus. iar sub 20 pro-fund. centrul receptor al sensibilitatii generale. sin. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. / arrhythmogenic. adretro.

gr. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. de asemenea. . dupa cum exista si alte clasificari. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. V. a. [Lat. tab. Are importanta medicals. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. 3) a. tab. V. m. A. dm gr. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. se constitute Intr-un sis-tem arterial. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. (irs. . anat. solubil). anat. -alos = aTOmil. artefact.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. -atis.. [a arson = putemic. ARSURA. f. / arsenic-alism. cu efect tonic sau seda-tiv. V. V. a. arsenikon. a. s. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. fie In general. tab anat. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. tab. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor.artere. In constitute unei a. de la. . Se disting patru grade: 1) A. anat. / arsenic. . electricitatea. Trioxidul de arseniu. V. . anat. anat. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. V.artere. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este.artere. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. / brulure.artere. f. . tab. / artifact. A. / artery. din gr. A. are efect eritropoietic. Are. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. [Lot. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.artere.artere A. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery.: a. tab. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. V. A.] Vas care conduce sangele oxigenat. n. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. V. A. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. V. tab. frigul. A. / artere. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). tab.artere. s. / burn. anat. de gradul II: complicata cu flictene. NA: arteria. tab. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. AROMATERAPIE. s.artere. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. anat. . tab. tab. tab. anat. ARN care poate Insoti diferite virusuri. V. m. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. 2) a. 6ar6dlesc.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. / aromatherapy. 4) a. . . artereie conf-in aer. purtatori de aminoacizi. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. V. ARSENICISM. anat. ARTERA. (a. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). de. f. .to-n. cadavre).ta. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. anat. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. artere. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. n. aroma. s. f. . formata din reunirea mai multor ribonucleotide. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). artere. tunica externa (adventicea). tab. r. f. A. V. messenger interfering complementary RNA. arsenicum.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. -os = aer. . ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. AUDITIVA INTERNA (v. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. -ifim. ca radiatiile. Ex. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente.artere. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. s. . BUCALA / artere buccale / buccal artery. aminat. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive.nt. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. arteria = arterd.artere. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC.artere. de [a arsen = putemic. V. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. tab. V. . . ARSENIC. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. A. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. / arsenic. ARTEFACT. A. s. A. factum = fapt. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. s. anat. artis = meserie.] ElementuI nr. artere perineale profonde / artery of bulb. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate.artere. si ADN.artere. aer. deci. y.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). anat. [Lot. anat.artere. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. terein = a confine (anticii credeau ca. s. A. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. tab. care are rolul de a dirija a. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). A. aroma. din microscopia electronica. 187 . tab. [Lat. tunica mijiocie (sau media). anat. tab. tab. m. n.artere. ardere = a arde. arsenicum. importanta si Intinderea suprafetei arse. V. V. anat. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. A. f. V. 33. As^. de ordinul a 10s Da). In formele a-cute.artere. . gr. ei sunt spedfid fiecarui a.artere A. V. s. . arsenikon. anat. A. [Lat. / RNA-polymerase. anat. . V. tab. Biosinteza a. deoarece crou goals. proprietdtiCor sale putemice. V. A. A. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. f. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. therapeia = tratame. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. ARN-POLIMERAZA. denumit astfil da. anat. tab. s. . gr. A. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. de la therapeuein = a. s. As. Clasa particulara de ARN antisens. In functie de tehnicile de preparare a probelor. .artere. s. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. facut. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. f. fiarfiatisc. V. / aromatherapie. In a. V.. anat. anat. A. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. [Lat. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. s. polycistronic messenger. / ARN-polymerase.artere. de la facere = a face.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. s. / arsenicisme. tab. / artefact. a. a. pe imaginea scintigrafica. A. ANGULARA / artere angulaire / angular artery.

CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. ductului deferent). . anat.artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. anat. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. tab. A.artere. tab. V. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery.artere. anat. tab. . A.artere.artere. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. . A. . tab. A. . anat. tab. . . anat. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. V. A. V. tab. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. V. anat. A.artere. . . tab. tab. . DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. tab. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery.artere. artere. tab. anat. a. V. V. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. V. tab. V. tab. A. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A. . A. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. . anat. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. A.artere. V.artere.artere. tab. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. . . tab. anat. -artere.artere. V. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. anat. . anat. tab. A. tab. V. . CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. tab. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery.artere. .artere. V. V. artere. anat. . V. frenice inferioare). tab. tab. A. ileocolica). V. V. . CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. V.artere. A. anat. A. A.artere.A. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. A. A. . anat. V. A. . colaterala ulnara inferioara).artere. A. anat. tab. tab. tab. V.artere. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. V. A. anat.artere. anat. A. A. A.artere. . A. anat. tab. anat. aa. tab. tab. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. V tab. tab. V.artere. colaterala ulnara superioara). COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. V.artere. tab. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. anat. A.artere. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. anat. tab. anat. . COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. . A. . anat. . anat. tab. .artere. . tab. anat. V. . artere.artere. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery.artere.artere. tab. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. A. V. A. . A. A. A. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. V. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. A. V. anat.artere. tab. V. A. . . anat. . V. tab. anat -artere. A.artere. tab. A. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. V. anat.artere. a. anat.artere.artere. V.artere. a. V. V. V. . tab. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. tab. V tab. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. tab. . V. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery.artere. . 188 A. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. anat. tab. anat. V.artere. V. tab. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. anat.artere. a. anat. . V. A. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery.artere. anat. anat. . . . A. V. . A. tab. V. V. . DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. V. anat. DEFERENTIALA (v. anat. anat. tab. anat.artere. tab. A. tab. tab. A. V. anat. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. tab. anat. anat. anat. . anat. A. A. anat.artere. V. anat. aa. A. frenice superioare). anat. A. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. A. A. A. artere. V. tab.artere. A. V. . COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery.artere. A. V. A. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. tab.artere. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery.artere. V. . A. .artere. V. artere. anat. V. anat. CISTICA / artere cystique / cystic artery. tab. tab. . A.artere.artere. anat. tab. anat.artere. tab. tab.artere. V. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. A. anat .

tab. a. A. anat. gluteala superioara). tab.artere. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. V. tab. fab. A.artere. anat. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. artere. V. tab. . a. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus.artere. . anat. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V.artere. A. . tab.artere. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. FIBULARA (v.artere. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. anat. A. tab. V. .artere. V.A. FACIALA / artere faciale / facial artery. A. . GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. tab. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. tab. tab. LINGUALA PROFUNOA A. testiculara). V. V.artere. . V. A. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery.artere. 189 . GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. anat. . ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. tab. . V tab. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. tab. anat. artere coronaire stomachique / left gastric artery. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. V. A. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. V.artere. anat. V. V. anat. anat. V. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. .artere. tab. V. A. A. tab. . V. V. A. tab.artere.artere.r. brahiala profunda).d''"^ru go-man. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. intercostala anterioara). FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. . A.artere. anat. tab. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. anat. V. anat.artere A. A.artere. A. anat. anat . V. anat. anat. A. . A. anat.artere. anat. V. . tab. A. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. V. . anat. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. A. V. profesor ia Leipzig. V. supratrohleara). LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.artere. . V. A. artere. A. tab. A. hyaloidienne / hyaloid anery. V.artere. tab anat. . V. tab. A.artere. . . ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. A. tab. . V. a.artere. brahiala).artere. anat.artere.artere. a. A. V.artere A. a. V. anat. tab. anat.artere. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. tab. . ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. -artere. . tab. V. A. V. pe. V. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. anat. anat. V. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. A. artere. A. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. A. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. . HUMERALA (v. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. anat.artere. tab. tab. V. anat. tab. tab. centrala lunga).artere.artere. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. peroniera). V.artere. anat. tab. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. anat. anat. tab. . tab. tab. . V. . LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery.artere. .artere. V. anat. V. tab. V. intercostala anterioara). V. anat. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. V. a. anat. anat. . V. V. V. A.artere. .artere. . A. tab. . FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. . lfi43-1926. a. . . V. anat. A. a. V.artere. .artere. .artere. . tab. A. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. tab. . a. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. A. tab. tab. anat. ISCHIATICA (v. anat. tab.artere. anat . tab. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V. A.artere. 4ab. A. HIALOIDA / art. V tab. A. . A.artere. anat. A.artere. HIPOGASTRICA (v. tab. FUNICULARA (v. anat. tab. V. anat . A. V. tab. gluteala inferioara). artere.artere. A. A. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. a. anat. anat. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. A. A. A. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. A. anat. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery.artere. V. tab. . GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. anat. anat. tab.artere. anat.artere.artere. tab. V. A. A.artere. tab. tab. FESIERA SUPERIOARA (v. artere. A. FRONTALA (v. tab. anat. HUMERALA PROFUNDA (v. tab. A. tab. INTERCOSTALA SUPREMA (v. V tab. A. V. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. anat. anat. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. . anat.artere. A. A. . . tab. anat. A. anat. anat. LUI HEUBNER (v. A.artere. . a. FESIERA INFERIOARA (v. . V. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A. . V. A. anat. .] / tab. anat.artere. A. V. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. gluteala inferioara). INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. A. V. A. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. . . anat. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. . anat. V. anat. tab.artere. V. apoi la. -artere. a. tab. anat. '£er[in. tab.artere. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. . artere A.artere. tab.

. V. V. V. tab. . MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. MAMARA INTERNA (v. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A. 190 A.artere. A. anat. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. tab.artere. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. anat. anat. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . . A. V.artere. anat. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. . anat.artere. tab anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. artere. anat.artere.artere. V.artere. V. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. tab. tab. tab. anat. . tab.artere. A.artere. V. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. V. LUI NEUBAUER (v.artere. . tab. tab. A. A. A.artere.artere. tab. . tab. tab anat. anat. artere A. A. A. A. profiisor [a Jena. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. tab. V.artere.A. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. tab. V. .artere.artere. anat. tab. anatomist . anat.artere. . OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . . V. V. A. A. tab. anat. anat. V. A. tab. anat. V. anat. A. V. tab anat. A. V. V. A.artere. tab. anat. tab. A. A.artere.artere. V. LOBUUJI CAUDAT A.artere A. V. A. anat.artere A. . . anat. . tiroidiana ima). . tab. anat. . MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. A. anat. A. tab anat . V.artere A. tab. anat. anat. A. anat. A. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. tab. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. . . PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. anat. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. a. A. A. V. a. -artere. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery.artere. V. A. tab. artere. V. anat. V. faciala). A. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. gastrica dreapta). V. MAX1LARA EXTERNA (v. V. toracica interna). tab. a. . V. A.] V. a. . tab. V. anat. anat.artere. toracica laterala). PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. A.artere. anat. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. V. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. V. tab. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. A. A.?i cfivvrg german. tab. V. PEDIOASA (v. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. anat.artere.artere. . V. A. . MAMARA EXTERNA (v. anat.RADIALA A. A. A. anat. .artere. anat. tab. RADIALA / artere radiale / radial artery.artere. V. V. . MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. A. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. A. V. V. V. tab. tab. anat. .artere.artere. V. anat. tab.artere. A. tab. tab. V. anat.artere. tab. A. . NENUMITA (v. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. V tab. .artere A. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. anat. A. anat.artere. tab. . V.artere.artere. V tab. anat. artere. V. A. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. tab. A. . dorsala a piciorului). tab.artere. . anat. maxilara). anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery.artere. A. tab.artere. .artere. A. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. a. . V. tab. a. anat. anat. . artere. anat.artere. . A. V. tab. . anat. anat. A. MAX1LARA INTERNA (v. tab. V.artere A. A. V. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. A.artere. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. . . tab. A. tab. tab. A.artere. anat . tab. anat. . . A. . A. .artere. anat. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. tab.artere. tab. V.artere.artere. anat. anat. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries.artere. tab.artere. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. V. V. 1742-1777. V. V. V.artere. anat. . tab. tab. anat. tab. . . V. A.artere. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. tab. anat. tab. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. tab. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. anat . NERVULUI MEDIAN (v. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. . PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. . A. tab. anat. -artere. anat. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. V. V. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. . PILORICA (v. mediana). a. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.artere. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery.artere. V. A. [/oAonn Ernst Neuhaiier. anat. anat. . tab. .artere. tab. V. fronto-bazala laterala). ORBITOFRONTALA LATERALA (v. . V. . PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. . V. a. . V. tab. anat. A. . tab. V. a.

SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. . tab. tab. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. A. RANINA Jv.artere. A. SCAPULARA DESCENDENTA (v. V.artere.artere. A. tab.artere. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. RECURENTA CUBITALA (v. V. V. V.artere. . TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. anat. tab. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery.artere. A. artere. pudendala interna). . TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. RUSINOASA INTERNA (v. tab. V. V. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. A. A. anat. . SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. A. A.artere. anat. RENALA / artere renale / renal artery. anat. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery.artere. V. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. A. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. tab. V. A. . tab. tab. anat.artere. V.artere. anat. V. V. V. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. anat . V. SYLVIANA (v. V. V. A. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. . tab. . A. A. anat. anat. A. A. anat. V. 191 . anat. tab. tab. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. A. tab. A. tab. A. anat. A.artere. nervului sciatic). RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. . tab. . anat. interosoasa recurenta). tab.artere.artere. tab. tab. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery.artere. anat. V. tab. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. anat. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. V. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. anat.artere. tab. . SUBORBITARA (v. A.artere. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. . . .artere. A. V. SCIATICA (v. V. V. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery.artere. . anat. V. artere. V. tab. A. A. tab. a. a. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. tab.artere. V. anat. anat.artere. anat. . anat. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery.artere. tab. anat. . SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. artere. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. tab. A. A.artere. . RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. V tab. V tab. . A. anat. tab. anat. . A. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. anat. V. V. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. V.artere. A. . A. . SPERMATICA INTERNA (v.artere. A. . infraorbitara). tab. . TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. tab. A.artere. a.artere. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. anat.artere. A. . tab. . tab. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. anat. a. . A. . anat. tab. . TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. . .artere. anat. V. A. A. . V. . anat. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. A. V. V.artere. anat. . V. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. A. A.artere. anat. V. A. A.artere. a. anat. tab. anat. TIMPANICA A. tab anat. A. tab. tab.artere. V. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. . A. . tab. anat. tab. V. anat. A. A.artere. A. V. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. .artere. V. artere. tab. a. A. tab. V. anat.artere. A. anat. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. anat. anat. tab. V. A. tab anat. V. anat. . V.artere.artere.artere. tab. a. V. tab. tab. A. anat. tab anat. . V. . a. anat. anat.A.artere. V. A.artere. V. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. tab. . tab. V. A. . V.artere. V. . SPLENICA / artere splenique / splenic artery.artere. testiculara). tab. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery.artere. . anat. A. anat. tab. . V. . anat. A. . V. artere. tab.artere. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. tab. anat. anat. V. artere. A. tab. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. A. anat. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. anat. V. V. . .artere. A. V. linguala profunda). . V. . . V. A. anat. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. tab. tab. .artere. anat. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery.artere. V.artere. anat. A. tab. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. centrala lunga). tab. recurenta ulnara). STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery.artere. anat. RECURENTA (v. . V.artere. tab. tab. a. anat.artere.artere.artere. a. . SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. tab. anat. anat. .artere. A. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. tab. anat. A.artere.artere. tab. V.

tab. tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. AA. . VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. V. . tab. .artere. . a. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. AA. tab. . V.artere. . HEMOROIDALE (v. tab. V. tab. anat. tab. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. . VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. V. . anat. V. . A. . tab. . AA. V. tab. anat . anat. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. anat. AA. . anat. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis.artere. AA. -artere. . anat. . TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery.artere. AA.artere. artere. .artere. anat. TIMPANICA POSTERIOARA A. tab. AA. anat. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. tab. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. . canalului pterigoidian). TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. . FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. V. A. AA.artere. tab. anatomist fi botanist g&rman.artere. A. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. Aa.artere. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries.artere.artere. V.artere. anat.artere.artere. anat. tab.artere. tab. AA.artere. anat. tab. V. . . V. artere. A. . V. . V.artere.artere.artere. AA. a. aa. AA.artere. . A. V. anat. anat. anat. anat. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. A. AA. tab. anat. . anat. . V. anat. tab. . anat.artere. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. anat. .artere. V. A. . tab. anat. .artere. tab. -artere. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. V. [fohcinn Gottfried Ziinn. V. .artere. anat.artere AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. . V. AA. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. AA. tab. AA. V. V. V. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries.artere. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. A. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. A. . anat. . V. anat. tab. . tab. V. anat. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. anat. anat. V.artere. tab. tab. AA. V. AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. tab. V. anat. A. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. A. tab. . VIDIANA (v. AA. anat.artere. tab. . VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery.artere. anat. tab. anat. tab.artere.artere. V. anat. V. tab. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. AA. _V. anat. . anat. V. DIAFRAGMATICE (v. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. AA. A. V. 17271759} V.artere. . V. V. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. AA. A. . tab.artere. V. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. aa. tab.artere. AA. anat. tab.artere. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries.artere. anat. AA. V. AA. anat. V. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. AA. tab. anat. tab. A. A. tab. . URETRALA / artere uretrale / urethral artery. tab. tab.A. V. tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. tab anat artere. prof&sor [a CfQttingen. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. anat. V.artere. anat.artere. tab. V. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. anat.artere. . AA. tab. rectale). AA. anat. V. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. V. . . anat. V. tab. anat. V. anat. tab. V. AA. V. A. anat. .artere. AA. V. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. V. V. A. . TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery.artere. ZINN (v. 192 . ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. anat. tab. tab. tab. V. V. A. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. aa. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. anat. V. tab anat.artere. anat. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V.artere. tab. JEJUNALE AA. A.artere. tab. AA. UTERINA / artere uterine / uterine artery. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. tab. tab. A. tab. V. tab. centrala a retinei).artere. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. artere. . . tab. . . anat.artere.artere. AA.artere. AA. V. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. V. tab.artere.artere. . TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. anat. tab artere. A.

V.. ARTERIOPATIE. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries..ra. AA. V. pudendale externe). f. / arteriole. s. tab. . .] Ramura fina..) dupa injectarea In trunchiul principal. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. anat. s. A. f. anat. a. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. [Lot. anat. anat. AA. aa. de. . s. de. AA. V. [Lot. tab.ra. V. f. SURALE / arteres surales / sura) arteries. anat. AA. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. renal. gr. tab.artere. ARTERIOTOMIE. tab.artere. / arteriolosclerose. anat. membrelor inferioare. alteori de dilatatie sau.: a. / art6riotomie. tab. / arteriole. V. tab. sklerosis = indu-ratie. V.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. f. V. gr.artere. anat. f. dim. tab. AA. / arteriopathy.: sfigmograma (v. de ia tern-nem = a taia. 193 . de la arteria = arte.artere. / arteriosclerose. anat.. indiferent de origine (ateromatoasa. tab. AA. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. 2) Sin. / arteriectomie.artere. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. . centrale anteromediale). / arteritis. anat. NA: arteriola. V. V. V. gruphein = a scrie. AA. AA.artere. / arteriosclerosis. RUSINOASE EXTERNE (v. stadiul IV. -artere. anat. tab. s. tab.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. . tab. gr. ARTERIOGRAMA. . [Lot. V. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. de latenta clinica.i y. tab. s. s. tab. V. centrale anterolaterale). . V. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. . [Lat. . pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). s. V. de ia skleros = tare. .} Termen care desemneaza. arteria = arterd. etimologic.artere. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. V. . [Lat. In prezent. [Lat. tab. f. gr. ektome = enisle.artere. AA. arteriola = arterd. . intdrire. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. de ruptura. AA. de gan-grenS. s. f. sklerosis = induratie. AA. [Lat. anat. f. s.artere. m. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur.: sindrom Gougerot (v. gr.. / arteriography. anat.. stadiul II. arteriola = arterd mica. AA. AA. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. dim. s. dur. anat.. ia skleros = tare.artere. poate fi generalizata (ex. s. AA. . arteria = arte.ra mica. -ita. tab. LENTICULOSTRIATE AA. stadiul III. gr.). s. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. tab. la arteria = arte. mai rar. anat. / arteriographie. s.] Inflamatia unei arteriole. anat. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. direct sau printr-un *cateter. gr.artere. gr. tab.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid.w' AA.artere. tome = tdiere.artere.artere. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. / arteriopathie. ARTERIOSCLEROZA. V. ARTERIOLA. s. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. [Lat. AA. / arteriogram. V.: arterita gigantocelulara (v. extinsa si la nivelul tunicii interne. f. s. STRIATE LATERALE (v.artere. tab. care leaga arterele de capilare. f. arteria = arterd. gr. tab. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. s. . AA. artere. s. f. de claudicatie intermitenta la mers. aa. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. terminala a unei artere. AA. aa. tab. centrale anterolaterale). cand se asociaza dureri In decubitus. s. anat. V. AA.. sectiune. ARTERIOLOSCLEROZA. [Lat. f. cerebral. . AA. -artere. AA. . PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. . .] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). traumatica. f. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). mica. .artere. V.).artere ARTERIOLITA.artere. V. s. f. ARTERITA. anat. AA. ca m cazul arterei subclaviculare. tab. gr. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. wtdrire. a. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries.. anat.. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. tab. anat. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. V. de ia arteria = wter&'i •ita. . PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. arteria = artera. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. f. V.ra. / arteriolite. AA..] Denumire generica pentru bolile arterelor. / arteriolosclerosis. embolica etc. Sin. A. . arteria = artera. AA. LENTICULOSTRIATE (v. arteria = artera. aa. anat. / arteriolitis. care include In evolutie: stadiul I. f.: a.. V. anat. dim. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. gr. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. tab.artere. anat. centrale antero-laterale). anat. V. pathos = Boold. V. . V. V. anat. ARTERIECTOMIE. AA. . ARTERITA ARTERIOGRAFIE. tab. a unui lichid opac la radiatiile X. s. gr. / arteriotomy. tab. .artere. . artere. anat.artere. gr. anat. f. AA.artere.artere.) Ex. / arteriectomy. anat. / art6rite. tab. f. arteriola = arte. f.artere. anat. arteria = artera. V. tab. acompaniindu-se uneori de tromboza. gramma = inscriere. tab. tab. pulmonar etc. In prezent. anat. [Lat. AA. V. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. / arteriogramme.artere.). AA.

anat. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. V. AA.articulatii.articulatii. articulatii. 194 AA. . V. V. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. Exista si a. tab. anat. A. . anat.articulatii. anat. A. anat. anat. . .: Intre oasele temporal si parietal). CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. V.articulatii. V. infiltrata de celule gigante multinucleate. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. care devin edematiate si dureroase la palpare. anat. s. anat. . V. tab. A. tab. . . . anat. Se caracterizata prin alterarea starii generale. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. V. .articulatii.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa.: Intre oasele craniului). A. AA. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. tab. . anat. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. V tab. care pot fi sferice. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation.articulatii. . simetrie bilaterala si picioare articulate. A. anat. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. V. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. anat. V tab. In forma de sa. V. A. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation.articulatii.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. V.articulatii. Sin. anat. . anat. A.: a. leziunile sunt de panarterita. . tab. Sin. fetele osoase ce vin In contact.articulatii. tab. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. A. anat. V. . tab. ovoide. tab. A.articulatii. anat. articulatii. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. s. -articulatii. denumite diartroze. A. A. . anat. A. podos = pitior. anat. pous.Uturd. V. . tab.articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint.articulatii. cu suprafetele aproape plane (ex. A. . tab. articulatii. . [Lot. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. tab. NA: junctura ossiuIn. A. A.articulatii. INTERCARPALE A. anat. V tab.: Intre oasele nazale si maxilare). panarterita subacuta a varsInicilor. A.). STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. tab. AA. tab. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. articulatii.: arterita temporala. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. anat . se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. V. arliculatio. anat. boala Horton. V. anat. A. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. . V. ARTICULATIE. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. f. A. b) stratui extern. cu ruptura limitantei elastice interne. V. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. boala Forestier. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. tab. tab. tab. anat. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations.articulatii. tab. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. tab anat. A. V.articulatii. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. V. tab. V. Diartrozele reprezinta a.: arterita gigantocelulara (v. anat. A. -onis = wclie. tibiale superieure / tibiofibular articulation. tab anat. V tab. 3) armonice (ex. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. V. diplopie. d) suprafetele articulare.articulatii. febra moderata. V.articulatii. anat. A. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation.articulatii. Exista a.articulatii. \C.: boala Takayasu (v.articulatii. A.articulatii. . AA. . anat. tab. tab. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. -articulatii. V. V. . V. anat.). tab. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. V tab. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. anat. si mobile.articulatii. A. . periarterita segmentara superficiala. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. denumite sinartroze. -articulatii. A. / articulation.articulatii. Este sensibila la corticosteroizi. de cauza necunoscuta. c) membrana sinoviala. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. V. anat. f. tab. 2) scuamoase (ex.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. tab.articulatii. fixe. AA. anat. V. V. . ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. Sin. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. A. cresterea VSH-ului. tab. arthron = articuCatie.articulatii.articulatii. / joint. genunchiu-lui). Cand suprafetele nu corespund ca relief. V. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. . anat. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. strabism. V. . A. . semimobile sau amfiartroze. anat. . Intrerupte. tab. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. . V. tab. mobile sunt: a) capsula articulara.articulatii. A. anat. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation.r. V. anat. V. A. Anatomopatologic.articulatii. . anat. tab. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. A. tab.articulatii. cefalee violenta. .: coloana vertebrala). Elementele constitutive ale unei a. tab.articulatii.articulatii. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. V. A. tab. AA. anat. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. tab. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation.

ARTRODIE. / arthrophyte. f. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis.fie. lysis = distrugere. s. / arthropaInie.articulatii. kenlesis = mfe-patum. \Qr. de unde descrierea unei forme a.: spondilita anchilozanta (v. In esenta. p. Consta. s. 195 . [Cjr.). o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. simetrica ?i spondilita psoriazica. f.. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. s. anat.uta. ne-uroiog franca.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. V. f. AA. V. V. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. .aza. AA.r. / plane joint. A. arthrogryposis multiplex congenita.r. tab. / arthrography.articulatii.: artroza (v. ARTRALGIE. [Qr. de [a lyein = a. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). ARTROCENTEZA. / arthrodese. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v.: a.afie. s. anat. algos = du. s. tab. s. / arthritis.articulatii. eidos = forma. / arthrologie.).). sistem HLA). arthron = wticuCafie. AA. ARTRITA. [C. [Qr. . s. profesor [a 'Paris. V. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. [Pierre Marie.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. iar *boala Bouillaud. A. r. anat. . tab. AA. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. s. ARTROGRAFIE. forma. medic german. tab. f. V. m.: "soarece articular". AA. une-ori ereditara. logos = ftiinfa.ta.re. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. n. AA.articulatii. gryposis = indoire. anat. distruge. f. ARTROPATIE. ARTROLOGIE. f. . ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. anat. tab anat. . Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. f. f. s. / arthralgia. foarte probabil. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. -articulatii. neuropatice si a uneia miopatice. nu sunt posibile decat miscari de glisare. arthron = articuCatie. izolata. In general de durata scuria. athron = articutafie. f. AA.articulatii. s. V. / arthroplasty.articulatii. / arthrocentese.tie care. / arthropaty. f. V. V. reprezinta. meniscografie). "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. s. tabetica). NA: articu-latio plana.articulatii. [C. / arthralgie. AA. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. mc. phyton = p[anta. A.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. arthron = articulafie. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. -ltd. tab. f. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. r. ARTROPLAST1E.. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. f. . In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. s. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. s. la arthron = articutatie. joint mice. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. AA.ovoie. ARTRODEZA. In prezent. s. anat. .] Sin. vege. arthron = articufatie. Utila pentru a evidentia corpi straini. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. V. desis = [egare.: artroza (v. f. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. V. [Gfr. f.. 18S3-192S.). r. tab. ARTROLIZA. s.articulatii. V. adesea In flexie. arthron = articulatii plastos = modeiat. arthron = articulatie. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. / arthrocente-sis. s. si anchiloza.articulatii. giv:e. Sin.AA. caracterizata prin malformatii multiple. si artrogripoza congenitala multipla. Sin. INTERCONDRALE AA. arthron = articut.re. {Gjr.} Durere articulara. ARTROGRIPOZA.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. anat. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. / arthroplastie. respiratorie sau genitourinara. f. s. tab. / arthrolysis. s. AA.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. / arthrology.. V. [^r. / arthrite. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. V. / arthrogrypose. [Qr. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. a.i pathos = 6oaia. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. . / arthrographie. f.. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. . p. In con-secinta.re.. arthron = artic.: poliartrita reumatoida (v. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. [Qr.articulatii. / arthrogrypo-sis. arthron = flrticuiatie. / arthrolyse. inflamatorie asimetrica. f. f. de [a plassein = a. anat. tab. / arthrodie. modda.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. In a. o condromatoza sau o sinovita. f. de obicei.articulatii. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. arthrodia = articu[a. tab. [Cfr. anat. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. anat. graphein = a scrie. tab. Boala congenitala. arthron •= articulate.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. s. s. 1S53-1940.. anat.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. s. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). / arthrodesis.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. V.. Sin. ARTROFIT. s. f. tab. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle.. . a. f. f. Contraindicata In artrita septica. m.tie. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations.. . s. de. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. / arthrophyte.. Sin.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate.} Punctia unei articulatii. c. A. s. AA.

/ assainissement. / arthrose.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. skopos = ofiservator. a sdri. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. / arthroscopie. tome = taiere. la skopein = a video. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). / asepsis. [G. / asynergie. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. f. | Gjr.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. "osteosderoza subcondrala. f. s.priv. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis.) prin tratament adecvat. s. ASEPSIE. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. \Qr. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. m. f. idnga. [Cfr. / arthrostomie. ASANARE. meniscale. s. m. / arthrorisis.are. f. s. 'in prealabil. spre deosebire de *antisepsie. f. hypertrophic arthritis. li-gamentare. sphyzfm = a puba. -atos = aer. f. / assimilation. piptein = a.: dezasimilatie. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. "osteofitoza marginala si.: In cazul unei artrite supurate.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. / asphygmia. f. V. inaff. afectand una. V.. Actualmente. ASIMILATIE. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. / asymptomatic. diaree si dureri abdominale). / assimilation. m. m. 2) Eliminarea. s. f. Cauze frecvente de a. V. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. s. a -priv. de la syn = impreund. ARTRORIZA. [a a .wa. / arthro-pneumographie. s. f. [Qr. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. f. / asymptomatique. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. \Gjr. In plamani. Ant. siafon = saCizia.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. / asepsie. f. s. sectiune. [a skopfin = a. f.. ASCITA. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. amigdalian. digestive. s. e^amina. [Cfr. s. uneori cu cavitati pseudochistice. Obs. *carcinomatoza peritoneala). [Gfr. Sin. apen-dicular etc. s. / asialia. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. insuficienta cardiaca globala. A. lichidul de a.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. a ef(amina. de.. / ascarid. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila.. s. / asphyxia.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante.} Gen de viermi din ordinul Nematode. a acf:iona.. f. s. a . aproape. / arthrorise..priv. s. ascarizi. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. ad = cdtre. s.. s. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. adj. ereisis = ridicare. arthron = artu. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. [Gjr. / degenerative joint disease.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). {Gjr. de la temnein = a t&ia. si anabolism. s. s. s. s-a injectat aer. -oza . ARTROZA. s. s.: pi. s.ni. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. n .priv. / ascite. f..\ Vierme care apartine genului *Ascaris. f. / ascites. si artrografie. ARTROTOMIE. f. Ascaris lumbricoides. askarizein = a sari. f. A.. purulent ('peritonita cu *pio-geni). modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula.. ARTROSCOPIE. f. s. a -priv. ASIALIE. este o metoda *profilactica. de unde se deplaseaza In trahee. / asy metric. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. regiune). ASFIXIE. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. ASIMPTOMATIC. adj. sphygmos = puts. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. ve. s. f.e. f. pneuma. askites. s. s.priv. [^r.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. [Qr. ASCARIDIOZA. de ex. Sin : chiloperitoneu (v. / arthroscopy. s. celulara. Sunt infestati mai ales copiii. s. cuvantui a. \Lat. localitate. ASINERGIE. s. {Lot.e^aminare. \Gjr. a. graphein = a scrie. etimologia termenului).} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. n.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. practicata In scopul unui *drenaj permanent. arthron = articu[atie. / asialie. care este *curativa. f. / ascaride. A. [Qr. asphyxia = oprire.tiii -ozd. A.. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. a.ula. f. f. A. f. s. / arthrotomy. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. arthroa = articulate. / ascaridiose. tuberculoza peritoneala. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. f. a sari. \Qr. care ramane latent. s. A.. / arthroscope. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. ci per- .: dentar. a putsului. arthron = articuCafi. skopia . din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex.. artrita cronica degenerativa.priv. vedea. syn = impre. In functie de continut. symptoma. osteoarthritis. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. de. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. s. / arthrotomie. de. In cazul leziunilor cartilaginoase. arthron = articulafie. stoma... f. askarizein = a fopdi. arthron = articuiafie. V. artrozice sau posttrau malice. f. / asynergy. s. / arthroscope. / asphyxie. a.i sepsis = infecfie. 2) In biochimie.i ergein = a iucra. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. Insuficienta cardiaca). symmetric = simetrie. / asphygmie. [Qr. askarizem = a fcpm. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. Are o culoare rozrosiatica. *sindrom nefrotic. ARTROSTOMIE. f. s. s. ARTROSCOP. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. arthron = articutat-it. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. putrefactie. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. f. f. a . / arthropneumography. assimilalio. s. dar eel mai frecvent este primitiva.] Absenta *pulsului. nid necoordonare.] Radiografia unei articulatii In care. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. V.. -onis = asemdnare. a . sub anestezie generala. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. si xerostomie. ASIMETRIE. -atos = ceea ce survine unpreuna.. / asymmetry. monooxid de carbon). pe cale venoasa. / sanitation. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii.: osteoartrita degenerativa. 3) Prezenta In aerul ambiant.] Care nu determina simptome clinice. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Cfr. [Cjr. f. ASFIGMIE.). artrita hipertrofica. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. / ascaridiasis. Ex. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. Indeosebi In *jejun. / arthrostomy. ASCARID. cu *anastomoza sinovialei la piele.r. artroscopie. obiecte. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. frecvent.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism.

} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. conic. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta.. compus.. morbida. s. a sufla (ad = catre. -atos = sa. 5) A. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. ASOMATOGNOZIE. s. ASTERIXIS.priv. in. -onis = aspirafie a aeruiui. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. 5) a. Sin. aspergere = a. este un medicament cu larga uti-lizare. antipiretic. 6) a. gastrica. / asomatognosie.. s. a. Sin. splen. imprastia. [Qr. de. f. 3) a. saiiciiat de metit. prin deformare conica a corneei. miastenie. prin deformari neregulate ale corneei 197 .de. sange. medicamentoasa. s. stigma. V. associatio. / astasia. prezent In numeroase vegetale. 3) A.] Sin. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp.pere. m.conform re-gulei". Se deosebesc: 1) A. s. spre. s. f. a. / aspiration. hipermetropic pe un meridian. / aspl6nie. neregulat.: sindrom Bean. s. s.priv. s. Sin. ASPIRATIE. s. / association.priv. m. fie patologice. / asystolie. a.. spir . iar imaginile sunt percepute deformat.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. -inn.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). senzatie de astenie. si debilitate. / aspermatisme. -enos = spKnd. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. de la a . Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. la gnonai = a. stereoagnozie. a face sd find. spirare = a rdsufla).. stereos = solid.. sthenos = fortd. cunoastere. s. f. sperma. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. / aspartamc. / aspcrgilloma. a . aproape. al carei sue confine.). / aspirin. Sin. / asterixis. [Qr. adica a *somatognoziei. s. ASPERMATISM. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. ASTIGMATISM. / aspirine.. [Lat. ASTAZIE. f. ASTEREOGNOZIE. a • priv. gastrica. f. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. pe. s.: agnozie tactila. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. ASPIRINA. [C. m. / asthenocorie. numeie. s. c) a. pu-ten. / aspergillosis. cauzata de incoordonarea neuromusculara. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. a . [Qr. / astigmatisme. / asthenopie. s. {CJT. ASTIGMATISM e) a. s. dureri precordiale. continua sau discontinua. acomo-dativa. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. cu efecte fie pozi-tive. 4) a.pentru Spiraea ulmaria. s. s. fatigue. s. ASTENOPIE.: miastenie (v.: semn Adams-Foley (v. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. / asterixis. / asystolia.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. d) a. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. f. constituent al proteinelor. musculara. a. / asthenocoria. s. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. lichid amniotic) In caile aeriene. asthenos = fara. gnosis = cu-nooftere. V. f. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. Oboseala vizuala.: semn Arroyo (v. [Lot. -oza . sthenos = fortd. f. n. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. analgezic. Tipuri: 1) A. s. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. s. s. de ex. / astasie. stasis = se.inan. -atos = corp. 2) In biochimie. asthenos =. / aspiration. rasp&ndi. f. / asparagine. [Cjr. aspi-ratio. . miopie pe un alt meridian. In consecinta. [Cjr.r. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. s. In *hipermetropie. f.: distonie neurocirculatorie. s. V. A. -omn. [Lat. ulceratii. gnosis = percepere. / asplenia. astigmie. / astereogno-sis. systole = contracfie. cuprinzand mai multe specii. de ia a • priv.priv.). a imprastia. f. f) a. si acid arahidonic. f.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus.ta. / asthenie.] Absenta *splinei.. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust.. n.. [£jr. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. / aspartame. a . Simbol Asn sau N. / astereognosie.). s. moderata. ASPLENIE.rce. de origine neclara. tumori subcu-tanate fistulizate). continua (dintr-o plaga. f.ford putere. b) a.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. / asthenopia. f.: somatoagnozie. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. [Lat.priv.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. a . s. putere. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. f. ASLO / ASLO / ASLO. [Cat. [o • pentru ac-etii. s. de ia aspirare = a inspira.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. pustule. ops. f. ASISTOLIE. s. •atos = punct. f. a sta. putere. 4) A. Sindrom imprecis. vedere. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. n. tahicardie sinusala sau palpitatii. 2) A. kore = pupiiil} Sin. *amida a *acidului aspartic. m. / aspergillose.priv.. -ism.: *psihastenie. m.prw. s. f. si t6aialga. [Qr. astheneia = sla6iciune. *Edul-corant de sinteza. observat eel mai frecvent la femeia tanara.priv. metoda psihanalitica de expiorare. ASPARAGINA. s.. a. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. a lichidului de staza gastrica.). Se observa In leziunile lobului parietal. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. [atin a[ unei plante rozacee. prin insuficienta muschilor drepti interni. soma. f. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). aspergilom si aspergiloza. imprastia. [§r. a . dintre care unele sunt pa-togene. inima si rinichi. / association. s. f. f. In care meridianul eel mai refringent este vertical. ASPERGILOM. opos = vdz. / asparagine. microbiana. n. f. Abrev. contrar regulei.priv. ASTENIE. f. libera. chirurgicata (uscarea campului operator). Sin. ptantd denumita. Aminoacid neesential. s. s. de. f.. f. / astigmatism. -onis = asociere. intestinala. s. sterixis = pozifie _fv(fl. ca antiinflamator. Dipeptid derivat din *acidul aspartic.re. pipait. m relief. / somatoagnosia. [Qr. o . s. 2) A.. frecvent. si sindrom Da Costa. dar fara *paralizie. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. de la sterizein = a sta nemiscat.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. ASPERGILOZA. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem.. pu-tore. aspergere = a. / aspergillome. sthenos = forfa. a . ASTENOCORIE. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. Se mani-festa prin dispnee. de [a a . de ia istanai = a plasa. s. V. / asthenia. pleurala. intestin sau cavitate se-roasfi). printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. aspergere = a raspa-ndi. hepatica. de ia associare = a asocia (fid = [a. ASPARTAM. f. f. invers. a mai multor germeni microbieni. ASOCIATIE. / aspermatism. langa.

).cwr'\ V. Se disting a. 2) In limbaj clinic. Sin.di. intrinsec (cu mecanism incert.] Sin.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. simptomatic.oase. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). n.: amiotaxie. Termen vechi. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. din {ST. ATAXIE.caia la ^(e. iar celalalt normal. taxis = ordonare. neurolog airman. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. a Uga. cu celule gigante (gemistocitice). cinetica). astron = stea. blastos = germe-n.. constand In agitatie extrema. n. / atavism. m.-dicina in. / talus. s. / astragale. m. astroci-tom. aranjare. (succe^iv) la '}\pnigs6erg.priv. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. s. r. s. ASTROCITOM. de. -e. indiferenta. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor.guiat. In sange apar Ig. / astrocyte. F. astron = stea. a. *apoplexie.. la a . / attack. codificand proteina denumita frataxina.\ 1) Ocurenta brusca. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. Cu debut Intre 5 si 15 ani. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. pot fi clasificate In: 1) A. medic airman. f. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. In care un ochi este astig-mat. ATARAXIE. s.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). astm (1). Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. m. Sin. s. la tattein = a ordona. me. / astringent. / ataraxia. m. sau f. s. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. wheezing si sibilante. iar In 10% diabet zaharat.rna. apoi dt patoCogie me. de la ad = cdtre. f.: criza.u sunt dare. n. s. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. s.. adj. frica de a Innebuni. exista trei mari tipuri: a. Ca urmare.priv.id. protoplasmic. n. [I. ataktos = nere. \Lat. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. / asthme. s.. ASTROCIT. diitringens. f. ASTRAGAL. Jfanovra.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. astragalos = os. reflex. s. s. s. stroke. eozinofile si linfocite T. atribuit unei react" reflexe.te. II).: pseudotabes (v. f. de. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. sin.. \Qr. adj. n. Strasbourg fi •SerKn.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. transpiratii. ATAVISM. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. A. In care intervin numeroase tipuri celulare. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. . EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). atturcare = a mcepe. 2) A. ce se manifesta In ortostatism (statica). profesor de anatomic. astragalus.: fenomene a.te.. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. Etiologic se disting a. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. s. s.hta. / astringent. [Ernst Viktor von Leyden. [Cfr. tremuraturi sau secuse musculare. s. de grad mic (I._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. a. mecdc airman. / astroblastome. b. fibhlare. prin complicatii cardiorespiratorii. De exemplu. cu tuse. / astroblastoma. cu staza pulmonara. ASTM. [Cfr. kytos = cdula.. kytos = ceCuCd. / ataxia. survenind In special noaptea si dimineata devreme. -<wno.udwig Bruns. si a. de. 2) A. Pseudoastm (v. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate..astroblastomul si IV glioblastomul). adj. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. s. [Nikolaus Freidreich. a aranja. F. [itd. / asthma. In mers (a. la a . s. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. infecto-alergic sau atopic intrinsec). / ataxie. 1858-1916. a. / astrocytoma. ATAC. a. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. A. a. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. stringerc = a strange. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. [Cjr. readus In drculatie de *DSM IV. m. 182S-1S8Z. s. simplu. ASTROBLASTOM. / astrocyte. denumit uneori si a. sau pseudoastm. durere sau Jena toracica. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. spontan sau prin terapie. Indeosebi mastocite.] V. Gena a carei mutatie este responsabila de a. / astrocytome. . 2) Bolnav afectat de ataxie. protoplasmatice si a. s.ASTM pe acelasi meridian. Functiile a. fibros. emetrop etc. violenta ca manifestare. m. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. patologica. tab. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. atara-xia = impast6i. / attaque. determinand secretie de IgE). / atavisme. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. a. [Qr. spasmodic. astron = ste-a. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. 18321910. 3) In limbaj curent. m. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A.. de a deveni nebun. lat-tein = a ordona. asthma = gAfaiaia. / ataraxie. [Lot. ATAXIC. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare.rg. [Lot.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. m. de grad malt (III . fara relatie cu o reactie alergica. ASTRINGENT. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. aranja. Ex. a . f. din unele stari febrile. 2) Detasare emotionala. de p.dde. convulsii si tulburari de mers. disartrie. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a.. s. [QT. senzatie de sufocare. cu prognostic bun si evolutie lenta. frica de a muri. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. -omo. m. cardiac. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. s. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. frisoane sau bufeuri de caldura. profesor de.. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. 6) A. 3) A. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. cu formare de complexe Ay-Ac). Sin. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. parestezii la nivelul membrelor. adj. [tfr. derealizare. vertij.. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. n. grupate In fascicule. n.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. crisis. tabes ereditar. / ataxique.: boala Friedreich. reversibile partial sau total. atavus = strOmofi -ism. / ataxic. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. deci un a.: ereditate ancestrala sau de revenire. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. A.. n. s. ou f. care sunt dezordonate. senzatie de strangulare. greata. de p.priv. anat.

\Qr. / atherogenese. fumatui etc. [Cfr. ATEROSCLEROZA. ATIPIC. n. a. poate fi: masiva. s. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. A. s. ATENUARE. / atheroma. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. este considerata o boala generala oom-plexa. / attico-antrotomie. anat. din gr. ATICITA.sau bilaterale involuntare. [Lat. atticus. s. f. cantareste circa 5-1015 tone. sklerosis = indurare. s. ATIMIE. s. aptitude = aptitudine. fierturd (-oma]. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. -oma. f.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv.. a unei boli). timus. / atherosclerose. ionizante. a. f. la nivelul extremitatilor.). Sin. abductie si rotatie intema. s. care spijina cerul pe umerii sai. s. gr. f. de la typos = tip. material plastic. f. lobulara sau segmentara. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. ATEROMECTOMIE. 1 atm = 105 pascal. Var. unde sonore etc. tome = tdiere. manifestata prin stare de indife-renta. 1'. fierturd. f. embolie. atomos = mdivi-zihil. m. [EdouanI Francis Kirmisson.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. ATEROGEN. a aranja. gr. / atmosphere. s. adj. fierturd. / atheroembolism. ATELECTAZIE. \Qr. din metal. symbolic. 8. In ultima instanta. athere = terci. / attenuation. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. attikos = referitor [a fitena. Uneori. Ideas = e^tremitate. m. ultenuatio. [Lat. 2) A. Forme (In functie de localizarea procesului de a.: sindrom Louis-Bar (v.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. {Cjr. ATEROEMBOLISM. din gr. [Lat. [Lat. de. atticus.} Sin. tab.: boala Hammond. / athetosis. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). f. / atherogene. ATELA. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. sectionat fi temnein = a tdia. de la a . 'in functie de evolutie. a . athere = terci. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. din tat. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. 2) thymos = principiu vital. gr. f. f. formand un fibroaterom. / attelle. atticus.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. f. de la temnein = a tdia. gr. spontane. aranjare. adj.. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. [Cyr. / atelectasie.: forma a. se Intelege formarea de ateroame multiple.. dur. s. f. coronariana. / atticoantrotomy. de [a emballeia = a arunca m (en = in. ektasis = dilatatu. s. athere = terci. f.. ATLAS.r. de. de obicei In forma de lama subtire. cavitate. / atome. spirit. Var. indeo-sebi industriale. ATITUDINE. f.priv. genesis = prodwere.priv. / atmosphere. a . model.. din gr. tome = tdiere. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. de [a luiiein = a ordona. NA: recessus epitympanicus. atticus. a . [C. / atticotomie. typikos = tipic. A. / atherogenic. -oza . fierturd. / athetose.): 1) A. \Gjr. adj. [personaj mitologic: titanul Atlas. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. ektome = eyizie. s. sphtiiru = sfera. [Qr. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. formatiunile subtala-mice. thy-mos = minte. -ita. din gr. / attitude. A. / attenuation. / atypic. attitudiae. [Lat. s. stratosfera si ionos-fera. ATEROM. Ex. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame).\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian.a m.: dislipidemia. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. are o 199 . / atticitis. athere = terci. n. f.] V.tena. m. [Cfr. s.] In-velisul gazos al scoartei terestre. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. f. adj. \Gjr. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. ATOM. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. ATEROGENEZA. a6ur. s. ghips etc. / atlas. s. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. f. m.. lente. s.] Portiunea superioara a *casei timpanului. s. s. -oma. s. / ath6rome.). angeion = vas. Intreaga a. s. -onis = atenuare. V. termen preiuat ulterior in arliitecturd. secftune.priv. f. X. / ath6rectomie. / atelectasis. In literatura medicala. s. s. [at. atmos = vapor. f. s. s. s. atypical. Proprietatile fizice si chimice ale a. gemian = a produce. [Qr. s. fierturd (-oma). fiind. Dupa Intindere. iithere = terci. / atheroembolism. s. A. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. [Lat. In evolutie. f. fierturd (-oma). nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. f. totodata. [at. fierturd. / atypique. s. f. hastelta = Bat mic. [Gr. Etiologia a. prin a. [a gennait = a produce. secfiune. / atherogenesis. pentru aterectomie (v. antron = pefterd.] Neconform unui anumit tip. attikos = referitor [a ^.fi\at. n. ATEROMATOZA. f. A. athetos -ne. / atticotomy. [Qr. substanta reticulata). la 0°C. s. ATICOTOMIE. / athymie. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. s. s. termen prduat ulterior m arfiitecturd. s. athere = terci. de [a temriein = a taia. chirurg francez. / atherosclerosis. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. si coree. se poate calcifica si.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. de inactivitate totala.] 1) Scaderea tonusului afectiv. f. / epitympanic recess. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. s. tomos = taiat. tipica. ATICA. antrum. de la skleros = tare.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. s.] Procesul de formare a placilor de *aterom. lemn. localizata pe arterele coronare. gr. m. m. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. aritmice. / atheromasie.} M. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. attikos = referitor [a Atena. attikos = referitor la fitena. (ex. s. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. ATICOANTROTOMIE. nudeele gri centrale.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. f. ATMOSFERA. ate-les = incomplet. pana la Inaltimea de 5 km. wtdrire.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. profesor de.: ateromectomie. [Itai. athere = terci. f. sphaera. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). atlas = atlas. f. .] Dispozitiv.oase. / athymia. / atlas. variaza cu altitudinea. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. ATETOZA. deviere de la o forma considerata caracteristica. prezinta trei mari zone: troposfera. / attique. ballein = a arunca). s. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. f.priv. / atticite. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. taxis = ordonare. 2) Absenta timusului. se poate fibroza. / atherectomy. / attitude. atheromectomie. / splint. [Qr. [a attenuare = a s[a6i. poate fi acuta sau cro-nica.) la traversarea unui anumit material. / atom. f. manifesta prin deficit anabolic. / atheromasia. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. ulcera. marcd. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. s. f. s. embole = acfiunea de a arunc.

s. s.: hipertrofie. M. Tipuri: 1) A. este adesea ireversibila. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. Sin. corticate izolate (*boala Alzheimer. [Lat. fie In combi-natii cu aiti a. / atomiseur. s. / atresia. atrium = antuamera. uscata. f. ATRANSFERINEMIE. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. m. a . de la ater. a. s. s. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. caracterizata printr-o slabire extrema. f. \Qr. De asemenea. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. exceptional. Lachesis fi fitropos).priv. nutrifie. in blocurile atrioventriculare. ATREPSIE. atrium. 3) / atrium. -tra.. cicatriceala . c.] Alcaloid extras din Atropa belladona. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. 8) A. se facea focul [a romani. / athrepsia. f. s f. (identici sau diferiti). a . A. gr. Sudeck. s. Administrate pe cale bucala. 2) Forme In care a. A. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. (zeif:e. / atrophy. primitiva In treimea inferioara a gambei.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. n. [Cfr. profesor la ^{am6wg. s. c. tomos = taiat. f. difuze sau circumscrise. *hipotensiune ortostatica). freca. / atropine. s. Sudeck's disease. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. co-loida . / atriotomy. s. [Qr.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice.: auriculotomie..priv. f. / athrepsie. atropa = fieliadcinili din gr.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. de. / atransferrinemie. antisecretoare. ATROPINA.. *scleroza laterala amiotrofica).: 1) A. Sunt incluse In aceasta categorie: a. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. dupa o infiltratie locala de corticoizi. gr. se utilizeaza In colire ca midriatic. iar In doze man are actiune centrala.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. Dimen-siunile a. \Gjr. attritio. si vaporizator.). auricular . A. Ant. / atresie. (2. / atropine.: *boala Kraepelin). utehna. ATOMIZOR. Abrev. aplazie si hipoplazie. a. musculara. m.. s. a.).cicatrice netraumatica si superficiala. [Lat. Atropos = una dintre cdt. s. a alcoolicilor (corticala tardiva). Ciotflo. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. f. cfwurg german. -(rum = negru. -ina.: boala Aran-Duchenne (v. 1866-1938} Sin. la var-sta adulta. iar perefii se. *coreea Huntington.. 4) A. f. f. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. irons = p&ste. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. si evolueaza progresiv. c. -onis = frecare. [Lot. f.a. / attrition. Uneori. Sangele trece din a. 2) A. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. V. s. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. diabetului. trd 'Parce. *boala Pick. 2) A. -atos = sange. 5) A. cu predispozitie ereditara. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. atriotomie. / atony. atopos = in afara (ocuiui normal'. atrium =. vulvara . tro-phe = ftrana.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. s. tresis = orificiu. alcatuind molecule. tome = town. s.priv. s. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. ta a . ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative.antecamera. s. localizata sau difuza. dementa senila).] Stare de denutritie grava a sugarului. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.dupa o *corticoterapie prelungita. s. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. sunt de ordinul lO"10 m. ATRITIE. ce poate exista fie liber. s. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. V.). 6) A. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. f. [Cfr. a. cavitatea timpanica propriu-zisa. / atopy. deficitului de dopaminhidroxilaza. a. ATONIE. f. generand anemia sideropenica congenitala. n.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. de [a attcrere = a. f.. *ataxie. secundare. dar cu respectarea tesutului elastic. atomos = indivizibii. Sin. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. ATROPIE.priv. Clasificare dificila. este reversibila. 7) A. este un sistem neutru electric. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. [Qr. secfiune. inertie uterina. diminuarea tonusului muscular. a. -tra. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. [Lot.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului.. / atomizer. semne *extra-piramidale. threpsis = nutrifie. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. ale destinulw. a z.: boala Sudeck (v. a . f. / atonie. topos = foe. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. A. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. ATOPIE.. care apare sporadic. V. si anticolinergic. olivopontocerebeloasa. f.} Absenta *transferinei din sange. poate fi difuza sau localizata.camera superioara a fiecarui hemicord.priv.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. f.). idiopatice sau congenitale. Iar atrophy.. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. (a ater. ATRIOTOMIE. ATP / ATP / ATP. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. atria. m. / attrition. f. a .priv. la a . tonos = tensiune.ATOMIZOR structure complexa.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. / atransferrin(a)emia.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. dar superficiala. s. In ansamblu. (1). f. antiemetice. subcutanata sau intravenoasa. a .: FoFi-ATP-aza (v. Forma particulara: a. / atrophie. 3) A. s.. s. care devine galbuie. mnegreau). amiloidozei sau. Sin. prostatica provoaca o retentie a secretiei. . -trum = negru (deoarece in acwtd. 3) A. sarurile solubile de a.. s. / atopie. fara pierdere prealabila de substanta. prin venele cave si sinusul coronar. / oreillette. haima. cardiac (NA: atrium cordis) . c. cu excep-tia plamanilor. sunt utilizate ca spasmolitice. [Paul H. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. s. dentorubrica). cu afectarea retelei cutanate de colagen. ATREZIE. f. sectionat fi tem-nein = a taia. camera. 2) A.priv. alba Milian . [Qr. cortizonica . de. -ina. 3) A. NA: atrium. de. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. ATRIU. senila . 1) A. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. pi. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. dintoto'i ferrum = fier. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. Ex. [at.

] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. s. atomic 79. sounding.] Element chimic pretios. de la aggredi = a ataca. audi-tus = auz. / autoagglutinin. s. / auto-agglutination. s.: atriotomie (v. abdominale.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. [1^. A. f. f.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. ihsufi. ou f.). AUTOAGLUTINARE. f. la temnein = a tdia. / auricular. Dupa Laennec. f. n. m. autos = sine.. s. s. -onis = atac. s. m. s.] 1) Cu referire la *autism. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. / audiogram. f. AUDIOGRAMA. dificii.diu. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. s. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. n. 2) In prezent. f. alaturi de *inspectie. de la therapeuein = a ingriji.\ Sin. / self aggression.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. a uni. audire = a auzi. s. se disting a. / auscultation. gr. tome = taie-re. s. metron = mOsura. {Cfr. f. {'Eng[. AUDITIE. s. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. s. [Lot. pi. a uni. s. / aura. n. s. fl au. Cea mai precoce psihoza a copilului. de.. foarte dens. s.la amis = urecfie. ausciiltare = a asculta cu atenpie. plasis = modl-[are. de. / auriculotherapy. de sete sau afective. Unii dintre compusii a.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. s. / autiste. a. *serotonina. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. f. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. / audiogramme. Este un metal galben. cutanate. coloidaf). la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. gr. *angiotensina. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. de. tabagismului etc. [Lot. vizuale. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. s. gr. -ina . la plassein = a forma. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / Beals' syndrome. AUTOAGRESIUNE. [a amis = urtcfie. s. pasivS) si de a asculta (a. adj. s. f. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. audit. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism.. f. uuufi. f. i. s. / audimutite. m. / autoagression. s. AUDIMUTITATE.: sindrom Seals (v. adj. AUTISM. AUSCULTATIE. sectiune. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. s.. urechiusa sau auricul al inimii. s. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. / audibility. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. La adult. f. n.). / gold. dim..z. autos = sine. AUDIOMETRU. gr. audire = a auzi. f. f.ATROPISM ATROPISM. m.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. / audibility s. akos = re. f. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. \Cjr. NA: digltus minimus (2).. s. agglutinare = fl Ivpi. autos = sine insufi. *eicosa-noidele. f. cu lumea exterioara.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. / audition. auricula. insufi. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. Se utilizeaza audiometrul. / autism. Prezinta *ecolalie. [Qr. f. / autoagglutinine. m. [at. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. pi.nutw atropina. insufi. s. [Lot. n. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. s. -onis = auzire. [Lot. f. s. congenital word deafness. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. / audit. / atropism. [Lot. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. f. a. gustative. aura = rasufiare. Totodata. de. f. AUTOAGLUTININA. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. digitus auricularis. -ism. dim. olfactive. / autacoids.. audire = a auzi.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. simbol Au. uneori manifestari auditive. AUDIBILITATE. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). gr.. A. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . f. iar copilul mic este izolat. audire = a auzi. 'pal-pare si *percutie. / audition. s.. / auriculaire. AUTACOIDE.it. {Lot. s. AUTIST. s. dim. s. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie.me. prin intermediul *stetoscopului.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. AUDIT. auricula. {Gfr. / autisme. adj. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. [Lot..rme. [Lot. s. / audiometre. inde-pendenta de existenta surditatii. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. m. AUROVERTINA. imediata.. In forma foarte dis-persata. AURA. din [at. fara a cauta un contact. este evaluat la un control ulterior. / audimutitas.. / audit. aurum = aur.. / atropism.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului.. s. autos = sine. n. insufi. la auris = urecfie. audi-bilis = cars poate. auricula. f. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. s.: boala sau sindrom Kanner. n. modificari de apetit. / aura. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. A. auricula. a. hearing. m. s. audi-lio. [Qr. s. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. obtinandu-se *audiograma. f.] 1) Care se raporteaza la ure-che. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. a modela} Sin. autos a sine. s. agglutinare = a iipi. de. [Lot. gr. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. gramma = Inscriere. / or. mutus = mut. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). / auscultation. osteon = os. sau f. f. s. f. [Lat. A. [Lot. ca urmare.. paihice etc.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. [Cjr. AURICULOTERAPIE. / aurovertine.. ale subiectului. s. si a. Sin. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. / auriculotherapie. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. / autaco'ides. f. de. Actiunea de a auzi (a. AUDIOMETRIE. [Lot. s. cu nr. / autistic. / auriculo-osteodysplasie. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. s. s. aggresio. / autoagglutination. dim. de ex.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. m. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general.. ascuitare. mediata. AURICULOTOMIE. / audiometrie. de. -ism. dys = grw. AUR. autism infantil). activa). AURICULAR. / aurovertin. [Lot. / audiometry. autos = sine. Cat. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. m. s. [at. therapeia = tratament. / audio-meter. adj. / auriculotomie. / auriculotomy. f. m. [a audire = a auzi. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. etimoio-gia tc.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. 2) Subject care sufera de autism.

f. / autohistoradiography.re. s.: a. f. f. iarasi. s. f. [at. / autocriny. / autoh(a)emolysis. s. de la immunis = scutit. autoimunizare si autotoleranta. iat. iat. phagein = a manca. gr. prin consumul tesuturilor proprii. AUTOERITROFAGOCITOZA. [Cjr.} Sin. se pare. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. AUTOFAGIE. driceag de altoit. iradiere sau 'in neoplazii (a. AUTOGREFA. A. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. / autochtone. grapheion = penifa de scris. / auto-antigene. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. s. / self criticism. Obs. s. lyein = a. haima. AUTOGEN. s. radius = raz. s. deoarece sunt . / autochtonous. autos = sine insusi. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. [Cjr. s. In organismul caruia Ti apartin. s. V. AUTOIMUNITATE. AUTOHEMOLIZA. / auto-anticorps. Se disting doua alternative: a. f. de. f. V. / autophony. gruphium. f. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. phagein = a mdnca. mucoasei gastrice. erythros = rosu. criticus.: boala a.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. / autogene. / autoanalyseur. In prezent este putin practicata. / autoerythrophagocytosis. adj. *tract uveal. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. / autograft. s. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. V. f. s. adj. f. anti = contra. din "pancreatita acuta. -onis = descriere. autokhton.: In engl. graphein = a scrie. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). [Cjr. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. AUTOANTICORP. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. endo-gen. Indeosebi In medicina sportiva. f. histos = fesdtura. adj. s. AUTODIGESTIE.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. / autophagie. tie. / autocatalyse. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. katalysis = disotutie. autos = sine insusi. s.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. AUTOHTON. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. s. autos = sine insufi. s. a.. AUTOFAGOCITOZA. AUTOHISTORADIOGRAFIE. a descompum (dis = separat de. autos = sine insufi. [C/r. s. de [a khthon = pdmdnt. / auto-immun. AUTOHEMOTERAPIE. [Cjr. lysis = distruge. / autogreffe. f. digestio. -oris = carp. m.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. lysis = distrugere. autos = sine wsusi. de la digerere = a duce in parti diferite. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. outos = sine insusi. s. autoimunitate. f. s. la ana = din nan.: sindrom Marlin (v. (at. / autophagia. autoradiografie. se manifesta ca *boli autoimune. / autoclave. (at. -e. AUTODIALIZA. anti = contra. AUTOANTIGEN. de (a krinein = a disceme. grefa. s. / auto-hemolyse. m. adj. / autoantigen. f. V. / autoclave. Ex.*autoanticorpi . s. "mielina. n. autos = sine msusi. / autodialysis. f. AUTOANALIZOR. de [a graphein = a scrie. / autodialyse. [Cjr. s. aso-ciata unor manifestari patologice. apdrat (in = tip-sit de. totusi metoda a fost reluata. / auto-immun. \Gjr.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . autos = sine insufi. s. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . / autoerythro-phagocytose. s. fesut. / autophobia. adj. Se Incepe cu 2 ml. V. f. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. krinein = a separa de. fiziologica si a. s. s. In toate cazurile mentionate. f. autos = sine insusi. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. observata In unele boli mentale. dobanditf). corpus. AUTOFONIE. AUTOCATALIZA. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. divi-ziline a unei idei pe puntte. autoimunitate.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui.separare. In starea de *inanitie. Ex.. / autocritique. autos = sine insu^i. s. dia = prin. 2) Stare morbida. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. s. f. / autophagocytosis. m. / autogenous.} Teama patologica de a ramane singur. / autophagocytose. analyein = a rezolva.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. kytos = ceiuid. -atos = sdnge. daca sunt accentuate. / autohistoradiographie. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. / autoimmuni-ty. [Cyr. din gr. s. [Qr. de la.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). / autophonie. [Cjr. AUTOCLAV. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. AUTOCRIN1E. automatos = spontan. [l^r. f. A. autos = sine. s. zilnic sau o data la doua zile. f. la katalyein = a distruge. munus = ofiCiga^ie). a purta). [Cjr. / autophobie. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. viral (pseudoautoantigen). m. / autoh(a)emotherapy. s. autoimunitate. apoi 3 pana la 10 ml. autos = sine msusi. f. / auto-digestion [Cjr. [Qr. s.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. care poate apare In unele boli ale urechii medii. f.a. f. adj. s. *tiroida. autos = sine insusi. haima. n. [at. [C/r. m.. [Gjr.} V. intoxicatii. Indeosebi ale constituentilor plasmei. s. de la lyein = a distruge. AUTOIMUN. autos = sine insusi. a. autos = sine insufi. autos = sine insufii phobos = fried. {Cjr.insusi. AUTOFOBIE. Acesti a. s. dialysis . / auto-catalysis. autos = sine insusi. autos = sine insusi. Cat. phagein = a mdnca.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. insusi. f. AUTOCRITICA.). s. f. V. / autoanalyser. s. munus = o6[igatie). m. f. [Cfr. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. care. din gr. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. f. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. / autohemotherapie. autoantigen. auto-phagy. / autocrinie. [Cjr. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. / autodigestion. autos = sine insiifi. apdrat (in = [ip-sit dc. therapeia = tratament. autos = sine. f. s. [Gr. / autoantibody. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. de ex. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa. \Qr. \Qr. autoimunitate. f. f. gerere = a duce. kytos = ceCliiSf -oza. *spermatozoizi. kritikos. / auto-immunite. s. f. [at. a. -atos = sange. immunis = scutit. immunitas. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. -oza.

somn.). oftalmia simpatica. se observa uneori dupa o leziune medulara. AUTOSOM. s. autoimunitate. s. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). mutilatio. opsis = vedtre. de la skopein = a vedea.insufi. prin autoagresiune sau autoimunizare. boli metabolice. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). s.: ritm idio-ventricular (v. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala.: autogrefa (v. Ex.sale sunt devansate sau repetate In ecou. f. tie. AUTOREGLARE. insufi. s.). [CfT. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. f. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. Var. s. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. f.: necropsie. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu.: *a. suicide (3). f. s. tat. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. la toxon = sageata. adj. / self-treatment. si autopuni-tie. lysis = distrugere. f.} Inde-pendenta functionala.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. de (. mental etc. / autonomy. anemia hemolitica autoimuna. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. Activitate motorie involuntara. m. [(yr.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. s. AUTOSOMAL. este de tip cibernetic. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. a. f. A. [€/r. s. [CJT. / auto-radiographie. f. autos = sine. f. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . Prin a. AUTOIMUNIZARE. Poate fi fiziologic (ex. mai ales al celor neurocibernetice. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. e. outos = sine insufi. AUTOMATISM. Cea mai importanta a. autotoxicoza. / autonomie. de.] Despre tesuturi. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. s. s. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. f. de origine intestinala. ia punire = a.: a. a unui tesut sau a unui organism. [CJT. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice.AUTOIMUNIZARE imune. poate fi: 1) Medicala. graphein = a scrie. [Qr. autos = sine insusi. Ex. pentru autozom (v. AUTOLIZA. [Gjr. de. -onis = pdrere. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. a e? (amina. autotoleranta. / auto-immunisation. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. f. s. [Qr. logos = raport. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. f. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. 203 . automatismos = autoacfionare. s.). plastos = moddat. f. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. V. Ex. apdrat (in = [ipsit de. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. immunis = scu-tit. / self-regulation.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. [CJT. Sin. / autopunition. f. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. scopia = e^aminare. n.a lyein = a distruge. s. v. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. Enzimele sunt de origine endogena. sugestie. A. AUTOLOG. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. AUTOINTOXICATIE. AUTOPUNITIE. gr.). s. originea autoimuna este doar presupusa. urechi etc. f. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. f. f. / automedication. [^r. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. Sin. / autointoxication. Indeosebi lizozomale. epileptic. / autologue. s. / autopsy.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. [at. / autoimmunization. / self-mutilation. / autointoxication.: autotoxemie. A. regulare = a rigid.: sindrom Clerambauld. tiroidita Hashimoto. / automatisme. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. AUTOMUTILARE. AUTOMEDICATIE. diabetui insulinodependent s. s. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. pedepsi. 3) Sin. / autoplastie. f. s. AUTONOMIE.). f. / autolysis (1.: a. s. f. adj. -onis = medi-cafie. [at. ou(os = sine insusi.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. s. A. [Qr.. de origine accidentala sau criminala. AUTOPLASTIE. / autolyse. f. s. f.: lupusul eritematos diseminat. f. autos = sine insufi. autos = sine insusi. f. Tmbatranire) sau patologice (migrena. [at.). antialeatorie si antientropica. elaborat sau inconstient. De altfel. AUTOSCOPIE. autos = sine insufi. de. Intermitent. cardiac) sau patologic (ex. / autoscopie. reactional sau spontan. A. anuntandu-l ce va face si ce va spune. grefa). munus = o6[igatie). efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. 2). care survine In cursul anumitor start patologice. / autologous. activitati). de [a plassein = a forma. gr. [at. f. Sin. celule. [at. autoan-tigen. nomos = o6icei avand fortd de iege. rdafie. Indeosebi guta). / autopsie. pumtio. [^r. / automatism. A. -onis = mutitare. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. suggestio. autos = SIM insusi. / autosuggestion. V. De obicei. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. autos = sine insusi. f. leucopeniile imunologice.: sinucidere (v. autos = sine. s. [Cjr. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. autos = sine insufi. medicalio. ou(os = sine. Sin. / autoplasty. bolile Biermer si Basedow-Graves. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. / autoradiography. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. s. AUTOSUGESTIE. / autoregulation. radius = razd. s. *a. sau automates = spontan. [at. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. in = in. Pentru alte boli. / self-punishment. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. insufi. s. s. -onis = pedeapsd. / autoscopy. s.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. autopsia. autos = sine insusi. a modeia} Sin. Independenta fata de controlul voluntar. / automutilation. Var. f. Indeosebi la nivelul organelor genitale. autoanticorp. 2) Medicolegala. automutilation. / autosuggestion. AUTORADIOGRAFIE. termen recomandat. [§r. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. \CJT. [at. AUTOPSIE. passivity phenomenon. s. s. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). din cauza etimologiei improprii a termenului a.] Comportament involuntar (miscari. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. m. autos = sine msusi. ia mutilare = a scMbdi. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. pentru autozomal (v.

h. AVULSIE. fusio. 2) A. / auxotroph. m.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. f. [Qr. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. soma. s. V. spon-tan si a. deze-chilibre hormonale. s. de. a . In celulele somatice. s. adj. s. -atos =. / avortement. a se dczvolta. [Qr. s. iar celalalt de origine pa-terna. / autosome. este probata de *neurocrinie. abortion (provocat). AUZ. / autovaccine. insuficienta renala. dm-uiio. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. m.] Care este lipsit de *vascularizatie. hipotalamus si hipofiza. -ozo.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. Clasic. irophe = fiTana. Uneori. gr. C: *scorbut. / avitaminose. indurate. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. s. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. f. logos = stiinpa. AVASCULAR. s. -onis = tcipire. f. s. [Cfr. n.: evulsie. soma. de la toxon = sageata. f. \Lat. haima. Realitatea a. a priv. loxikon =° otrai'a. a. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. / avidin. si doi cromozomi sexuali. / axis. vita = ria. / avulsi. adj.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. autos = sine insufi. adj.: autointoxicatie (v. este perturbata. unul fiind de origine materna. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. a se dez-voita. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. n. In cazul unei fracturi. f. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. m. de. / autosome. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. / autosomal. AUTOVACCIN. AVITAMINOZA. Ex. fistule sau fracturi. dentara. autas = sine insufi. In prezent. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. / auxine. trophc = firand.on. / avascular. tat. f. abortio. / self tolerance. -ozo. / auto-tox(a)emia. de (a vellerc = a trage.).. Ex. de (a auxein = a creste. f. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. sana-toase. / auxotrophe. AUTOZOM. s. V. n. [Cjr. s. / avivement. axis = ayl.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. / autotrophic. AUTOTOXEMIE. AUTOTOXICOZA. de (a toxon = sageatd. / autotoxicose. vivus = viu. / auxin. Scopul a.: *boala beriberi. a. AUTOTRANSFUZ1E. a. aceasta limita este stabilita la 180 zile. \fr. f. / autosomal. spontane care se repeta la sarcini succesive. AUXOTROF. freshening.). dim. AUTOZOMIC. din [at. / avasculaire. f. [at. velsus. [at. [^r. A. {QT. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. / autotoxemie. alterari cromozomiale. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate... autos = sine insufi.-h. *cen-trifugei. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. h. ouxe = crestere. f. ortus = nastere). s. 4) A. s. s. f. -atos «= sdnge. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. audire = a auzi. s. s. / hearing. [Cfr. AVORT. f. s. provocat: 1) A. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. / avulsion.: a. s. vasculum = vas mic. adj. s. / autotrophe. vasis = vas. stare denumita *autoimunizare.] Anglicism sin. spontan sau provocat al unui fetus malformat. a smulge} Extractie. [Qr. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. Proteina din albusul de ou. / autosomique. boli infectioase. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. tolerantia = suportare. s.. int. dar. Var. boli genetice). exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. testului osos favorizeaza con-solidarea. [Lot. si neuro-endocrinologie. f. / avivement. f.i [at. [Qr. si ure-che interna. / autosomique. f.. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. / autotransfusion. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. f. In general legata de o carenta alimentara. f. [Gjr. adj. [at. s. s. adj. ca bioxidul de carbon si amoniacul. a. PP: *pelagra. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). D: rahitism. m. / avidine. repetitiv.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate.). a -priv. / ouie. adj.] Curatarea. / axe. Ex. AUXOLOGIE.a. axon. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. trails = pesle. fausse-couche / miscarriage (spontan). auxe = creftere.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. 4) A. soma. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. auxanolo-gy. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina).} Sin. f. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. Conform acestui concept.: 1) A. [Qr.. de la auxein = a creste. -onis = arort. a. 2) A. adj. AUTOZOMAL. s.: a. cu autozomic (v. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi.Corp. sangele este recoltat inainte de operatie. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. -atos = Corp. s.. -atos = Corp. m.priv. -ina. ammoniakon = sore de amo-niu. s.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali.: autointoxicatie (v. auxe = crestere. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart.t. aiitos = sine wsusi. autoantigeni. constatata . phytohormone. s. a.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. s. AUTOTROF. autos = sine insufi. de-compensare cardiaca. [at.. adj. s. n. s. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. de [a auxein = a crefte. s. 3) A. adj. -ina. Sin. AX. / auto-tolerance. autos = sine insufi. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. V.] Sin. autos = sine insufi. In caz de sarcina gemelara. autos = sine insufi. / autotoxicosis. s. la vas. / autotransfusion. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. (a vaccind = variola vacitor. m. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. / auxologie. \Cjr.: autosom. [Cjr. [Qr. [GIT. f. AVIVARE. a se dezvoita. izoimunizare Rh.-h. autos = sine insufi. / autovaccin. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. aviver = a indeparta marginile unei piagi. diferential. \Cjr. AUXINA. de. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. f. / avitaminosis. / auxology. Organismul uman poseda 44 de a. S. miprastiere. pentru varfui sagefiior.

s. s. a . azotui din acizii aminati. proteinelor.: nitrat (v. axoa = cuyl. f. principala. [Qr. Sin.. m. f. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). AXA OPTICA / axe optique / optical axis. s. gr. f. / azathioprine.. n. n . s. a. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. AXON.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. zooa = animal. NaN3). acidul uric.i zoe = viata. f. / azote. adj. de [a a . f. m. 2) Uzual. creatinina. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. [Qr. jug. {Cjr. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. [Cfr.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. asy-lon = [oc im'w[a6i[. / azymic.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale.45 gt kg corp/24 ore. [Qr. s. si hiperazotemie. m. s. / aisselle. zoe = viaf. geometrica a instrumentului. [Cjr. contrar etimologiei. adj. urmare a hemoragiilor. / azathioprine. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. s. / azyme. s. In general. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. -ina. s.. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. xeros = uscat. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. / axis. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). A. AZOOSPERMIE. exceptand a. In cursul febrei. / axerophtol. a • priv. fibra nervoasa. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. amo-niac etc. m.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. / axonotmesis. lichid are temperatura de -194. / axonotm6sis. [Lot. s. s. (saa hemiazi-gos) la stanga. a .5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. adj. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi.priv. / axoneme. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. ouron = urind. n. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. / axillary. In prac-tica. AZASERINA. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. axillae. [Lot. s. s. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. sarea de sodiu. s. V. adj. f.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur.. s. / azoturia.priv. A. / asile. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. f. s. a . Este moderator al oxigenului In respiratie. f.. piloasa. s. 2) In fizica. / axoplasme. oase. In tulburarile de metabolism. / axon. s. nema = fir. sy-lan = ajefui. In cazul neuronilor senzitivi. s. creste Indeosebi In afectiunile renale. a .\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. a . AXONOTMESIS. Tacit. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). tesuturilor sau organelor. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. m. / axenic. / axoplasm. s. f. care poate emite si colaterale. f. Diferitii a.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. s. s. dupa fosforilare. ophthalmos = oc/w.il.: paine a.d. / axokinin. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. s. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. / azaserine. care antreneaza o degenerescenta walleriana.] Sin. anat. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. este cea mai mare. m. AXEROFTOL. phi]os = prieten. [Lat. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. m. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. Intra In compozitia enzimelor. o. adj. zyme = drojdie. \Lat. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. AZIDA.: cilindrax. care include: azotui ureic. a priv. s. [Cjr.. 'in mod asemanator. / azot(a)emia. normala este de 0. axon = !U(a. tmesis = tOieturO. / asbestosis. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. adj. adj. ferment. In socurile traumatice sau chirurgicale. f. / asbestose. f. a. s. iar fibrele C sunt amielinice. spcrma. / axokinine. Este determinata. / azotate. AZOTURIE. AZOTAT. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. 205 . o. o. AZBESTOZA. AZOT.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. sectionare. axilla = su6suoard. / azoturie. fibrele A si B sunt mielinizate. tab. a .. reactiveaza *axonema. f. / axillaire.. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. A. / axerophtol. AXILA. / axenique. instantanee consta Intr-un vector. f. AZOTEMIE. asbestos = care till poale fi stw.. huimii.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest.priv. In ma-joritatea cazurilor.: artera a. o. AXOPLASMA. / azurophil(e). [Cjr. copiilor ortani etc. / armpit. m. / azot6mie. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. secun-dara. / azaserine. AXONEMA.priv. medie este vectorul stabilit. s.. bazele purinice. n. [Cjr. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. [fr. Indeosebi In transplantele de organe. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. / axone. [Cjr.priv. f. In diaree sau In obstructii intestinale. asylum. A. AZIMIC. / azide. zygon == perectie. AXOKININA. A.] V. AZUROFIL. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. Ex. utilizata In hematologie.} Care este lipsit de fermenti. s. / azide. s. zoe = viaf. s. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace.priv.. f. kincia = a nufca. oecHe azur = at6dstrui.] Intreruperea axonului. se numeste a. infirmilor. creatina.priv. s. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. [Cjr. zoe = viatd. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. AXENIC. / azotate. AXILAR. m.] Proteina care. / axoneme. AZATIOPRINA.. A. / axis. / nitrogen. pi. -ozo.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. s. NA: axilla. / azoospermie. s. f. AXIS. [Cjr. s. -atos = s&ngt. dl la philein = a iu6i.priv. axilla. s. A. xenos = strain.). m.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. \Cjr.: vitamina A (v. NA: vena azygos.von = W(il. uremie. axon = w(0.] Sin. din gr.). f. -o/. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. AZIL.. f. A.13-0. / azurophile. f. adj. n. n. f. In mod normal. sub forma de molecule diatomice. Timp Indelungat. regiune a. o. / asylum. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. la dreapta si cele doua mid vene a.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. -aton = samdnfa. [Cjr. [Qr. axis = ivffl. s. / azoospermia. Ex. s.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->