A

HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

/ acanthosis. / acariose. ACCEPTOR. [Lot. f..: scabie (v. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. medie-vala accesorium. de la cella = comaro. m. s.priv. f. ale gingiilor si gurii. [Lot. criza.. v. primeste radicalul si se combina cu el. [Cfr. / accelerator. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. / accident. [Cfr.. In raport cu protectia muncii. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. / acephalie. -oza. / acatalasie. / acetabuloplastie. / acarien. Sin. [Cfr. / acapnie.). kathisis = acfiune.} Absenta bioxidului de carbon din sange. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). f. f. f. a. n. dclotron si sincrotron.priv. tiroide a. karyon = sdmfiwe. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. ACARIOZA. f. / acetabuloplasty. de asemenea. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At.). / acellulaire. s. dim.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. stare patologica. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. s. / acatalepsy. uneori gangrenoase. complementar. / acatalasemie. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. a . de transfuzie. adj. / acatamathe-sia. (2) / accelerateur. acceleratio. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. Sunt asimilate a. akaii = insectd. s.priv. s. si stroke. m. gresit.. auxiliar. a veni (c&tre). accidens. -oza. de tuse.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. 2) Tulburare m *boala Parkinson. 2) 'Diagnostic incert. brain attack. In stomatologie. akathisia. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. ACCESORIU.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. m. / acathisia. gr. m. ACCELERATOR. V. duct pancreatic a. a. / accessory.. / acaryote. manifestata prin ulceratii. vascular cerebral. [Lot. kap-nos = fum. / acanthose. f. s. Ex. s. aterg/c. a . / acatagraphia. a . katalyein = a distruge. a . [Lot. de febra. adj. s. s.i katalamhanem = a suspenda. otet. [Cjr. adj. de munca. n.priv.. s. v. 6) a. [Lat. a accepta.. V. cellula = ca-marutd. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. / acariosis [Cfr. s. scrie corect.i katalyein = a disInige. Ex. de part/cute sunt instalatii complexe. accelerare = a grti6i. 4) a.} Substanta care. s. ACCELERINA. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. raportata la unitatea de timp. s. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. adj. f. f. a. {Cjr. Este produs In ficat sub forma inactiva. / acataphasie. occupational injury. 5) a. s. acaridan. cand se revine prea rapid la presiunea normala. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare.. / acatalasia. de ia accedere = a se apropia. 2) A. s. sunt substante care grabesc priza gipsului. n. / accelerine. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. s. ACARIAN. -onis = acceCerare. a. f. (denumita a. la sca-fandri. akaa-tha = spin. f. a . / accesoire. ACARIOT. ACCES. / acatalas(a)emia. s. de ia celer = rapid. betatron. ACCIDENT. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei.. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. Ex.: boala Takahara. akari •= insecta. acathisie. V. cu rol mai Intai acceptor. s. [Cjr.} Termen rar utilizat. Termen utilizat uneori. ded a sintaxei.. acatalazie. desi ideile subiectului raman logice. ACATAFAZIE. crisis. a -priv. (Santorini). f.priv. [Cjr. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. drept sin. pana la energii dnetice foarte mari. de decompreslune brusca. de melanco-lie. s. (1). obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. -ina. -ntis. a . / acceleration.: 1) a. f. s.] Sin.. 7) a. / acces. [Lat.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. f. ACATALEPSIE. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. a dizoiva. s.: anhist. m.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. de dementa. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame.} Care nu confine celule. nudeu. ruptura unui vas cerebral. adj. accelerare = a gra6i. / acellular. ACCELERATIE. s. haima. -aza. f.] Factorul VI al coagularii. V. f. ACELULAR.: a. *proaccelerina (factor V). Se defineste. Este denumita si hiperacantoza. a veni (cdtre.] Despre o structura care constituie un element secundar. ACATAGRAFIE. s. ACETABULOPLASTIE.. lepsis = fv(are. Ex. s. Intr-un sistem de referinta dat. s. de priza. s. lot. s. ACEFALIE. ACATAMATEZIE. s. m. s. -trice. la un subject salariat. f. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. a . Unitatea de masura a inten-sitatii a.'e. acceptor = care primefte.: eritrocitui matur la mamifere. Thrombidium si capusele sunt acarieni. mica..] in medidna. / accident. [Cjr. s. terapeutic. / acceptor.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. / acathesie. / acatagraphie. accessus. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine).priv. / acceleration. / acatalepsie. dt la accedere = a se apropia. care poate fi anafilactic sau seric. m. eventual somn nelinistit. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. s.. {Cjr. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. de la acceplare = a primi. adj. f. n. 2) a. f. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza.ACANTOZA ACANTOZA. ACATALAZEMIE. adj. incidental. f. f. f. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). m. a • priv. kalagraphein = a. acetabulum •» vas pentru. A. [Cfr.: glande suprarenale a. s. f. plastos = . electric. a priv. psihica sau somatica. a dizoiva. ACATIZIE. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). m. ACAPNIE. industrial injury. [Lot. Sin. s. m. s.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate.a de a sta asezat. f.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. survenita brusc si imprevizibil. perturbarea permeabilitatii vasculare. s. / acarid. s. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. [Cfr. Ex. consecutiv trecerii unui curent electric. [Cfr. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical.priv. ACATALAZIE. / acataphasia. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. {Cfr.. A. f. a -priv. f. s. [Lot. / acatamathesie. cu "hipocapp. agitatie motorie. s. de [a kata = 61 jos.. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. f. / acephalia. / accepteur. / attack. mica. de ordinul MeV. s. s. / accelerin. / acapnia. s. 3) a. adj. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. / acaryote. f. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. Intr-un schimb de *radicali.

ACETONA. aither = aer cwat. f. / acetyl. potentiate de actiune).). In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. ACETILCOLINA. (DCI) Sin. formarea *corpilor cetonici. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. acetum = of:et. si In repaus. Cuplarea *alosterica a a. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. a . m. khole = Biia. s. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. hyle = materie. Are gust acru.: acid adenozinmonofosforic (v. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide.: acid acetilacetic (v. s. ACETONEMIE. din [at. / acetabulum. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. s. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). -ona. acetum = ofet. 1) A. hyle = ma-terie. [Lat. [Lat. / acetone. s. ACHEIRIE. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. de Ca plassein = a forma. / acetonemie. Inactivarea a. participa intens la metabolismul acizilor organici. acetabulum = vas pentru.] Prezenta *acetonei In urina..: ACh. ACETIL.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei.: paracetamol (v.). f. achilie). / acetylcysteine. s.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. excitatoare. / acetyl. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. [Lat. of:et] Sin. hyle = materie. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. [Lot. gr.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. este sintetizata atat In pericarion. f. inclusiv In SNC. en = in. cum = cu. / acetaminophen. A. care se refera. s. s. ACETALDEHIDA. s. {icetiim = ofet. haima. Sin. m. ACHILIE. gr. Abrev. germ. receptori muscarinici si receptori nicotinici. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. s.). ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. n. Sin. In. / acetylation. / acetazola-mide.] C3HgO. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). gr. cat si In butonii terminali axonali. f. f. s. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. A. glacial (89. / acetazolamide. / achylie. ca si In "inanitie. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. [Cfr. ACETAT. f. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. A. si corpi cetonid. s. cetonurie. -iros = mana. s. Sin. adenosine diphosphonc 133 .).priv. khy-los = sue. [Lat. cetonurie. ACETABULUM. gr. s. ACETILARE. / acetate. [Lat. Avand doua grupari active. / acetaminophene.priv. s. mai mult sau mai putin volatili. la ansamblul *corpilor ceto-nici.4%). f. s. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. s. / acetylation. -ona. f. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. si aclorhidrie. boCta cereasca. / acetonurie. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. acetum = of:e. [Lot. precursor al 'colesterolului. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. [Lat. / acetabulum. elibereaza ioni H4. A. uni. s. ai *acidului acetic. Sarurile de potasiu ale a. f. cetonemie. / aceton(a)emia. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. ACETONURIE. acetum = ofet. miscibil In apa. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. [at. s. ACETILCOLINESTERAZA. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. f. / acheiria. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. -ina. formarea acidului mevalonic. / acetaldehyde. survine concomitent cu descarcarea. s. se intensifies la propagarea *impulsului nervos.etic. f. acidus = acru. s. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. Lichid incolor. NA: acetabulum. / acide. terrno-stabila. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). s. hyle = materie. hyle = materie. Insa. [Lot. s. CHg-CO-CHgCOOH. gr. acetum = of:et! -ona. m. ACETAZOLAMIDA. s.] Sin. s. Eliberarea de a. acetum = of:et. / acheirie. cu miros picant caracteristic. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. Prin cuplarea cu receptorii N. A. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. ACETAMINOFEN.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. -aza. / acetate.sau bilaterala. f. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). / acetone. f. acetum = o^ef. aether. cetoza. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. s. a. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. f.: anaclorhidrie (v. zyme = ferment. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. a. / achylia. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. s. efecte depolarizante. pre-cursori ai unor noi molecule de a. desi ea are loc. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric.).. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. / acetaldehyde. m. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. -ina. f. volatil. s. gr. s.. Essiaather = eter ac. f. V. In solutii apoase. / acetylcysteine. m. a. m. biosinteza *acizilor grasi. V. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. A. gr. A. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. a. f. / acetylcholinesterase. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. gr. [Lot. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. V. solventi. s. f. f. si cetonemie. f. [<^r. kheir. / acetylcholine [Lat. V. din *colina. m. acetum = of:et. modifies culoarea indicatorilor. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. ouron = urind.t.). de (a alwol dehydrogenatum. acetum = otet. Sin. cat si In eel periferic.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic.] Substanta care. eter si cloroform. khole = bVia. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid.: aspirina (v. / ac6tylcholinesterase. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. «. f. s. a .: colinesteraza (v. / acetonuria.ACETABULUM modtlat. CI^COOH Li-chid incolor. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). n. a6rw. In cantitati mid. s. ACETILCISTEINA. ACID. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. 2) In a. / acid.).: cavi-tate cotiloida (y. inflamabil.} Absenta congenitala a mainii. gr. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. [Lat. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. m. / ac6tylcho|jne.

*A.: a. Nucleotid compus din adenina.: AMP. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. hipuric. biochim. ribonu-cleic si a moleculelor de a. abrev.: adenozin trifosfat. vitamina C si tab. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. b. sunt foarte labile. a. 5-a. Rezulta din combinarea a. const. gras nesaturat. Intervine in formarea moleculelor de a. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. A. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului.: glicocol (v. notat cu simbolurile Asp sau D. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. Conversia CO. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. Abrev. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. c.: ALA. Sin. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. adenozintrifosforic. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. const. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid.). adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). contractia musculara. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. A. Component al proteinelor. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. Denumirea chimica a "vitaminei C. H^COg.: acid aspartic.: acid adenilic. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. a. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. Abrev. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. coroziv. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. si tab. 'prostaciclina si *tromboxan A. V. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. fosforic. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid.). In asociere cu factorul VIII.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. Energia eliberata de a. a. (v. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. cu formula chimica 041-14^0. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. amino-sucdnic. adenozin-difosforic) si a. si tab. Este folosit. fosforic se realizeaza instantaneu. Aminoacid neesential. (DCI) A. In etapa initiala a sintezei *hemului.). care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. malonic cu ureea. fosforic. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. Sin. A. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. de aseme-nea. cu 20 de atomi de carbon. biochim. In sange. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. V. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. Abrev. b. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. Sin. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. In prezenta energiei nou formate In celula. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. adenosine triphosphoric acid. 6a. Este un a.: colic. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. cu rol principal de carburant celular. cu actiune antifibrinolitica puternica. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. citrat-sintaza. In H^CO. V. chenodezoxicolic si litocolic. neafectand producerea de leucotriene.: EACA.))-CH2-COOH. riboza si trei radical'! fosfat. A. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. A. in profilaxia hemoragiilor. este catalizata de *anhi-draza carbonica. b. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. Abrev. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). Sin. bacteriostatic. de COa. const.. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. Abrev. fosforic. din alimente se elimina sub forma de *a.. derivatii sai de sinteza.: acid nitric (v.: acid glutamic (v.). Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. acid mefenamic. A. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. dezoxicolic. Sin. ACID BORIC / acide borique / boric acid. sinteza unor hormoni. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). capabila de sdndare si de refacere continua. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. antiseptic acid. a. A. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. mineral puternic (HCI). a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. sdndarea lor In ADP (*a. Datorita actiunii sale keratolitice.). una de D-riboza si o molecula de a. desfasurata m mitocondrii.). ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. 'Zaharina este derivata din a. implicit. Dozarea a. COOHCH(NH. biochim. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. este absolut necesara In: metabolismul celular. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%.: GABA (v. Intervine in oxidarile celulare. A. organic slab. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a.: CDCA. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. a tuturor derivatilor sai.: ADP. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. si.: ATP. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. a. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. deoarece este toxic. a. Sin. I^BO.: aminoacid (v. ori de cate ori nevoile celulare o impun. Sin. Sin. se formeaza *porfobilinogenul. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. a. b. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. Pentru acest mo„ tiv. una de D-riboza si doua molecule de a. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. Sin. Sin. (CgHsCOOH) abundent In fructe. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. biliar primar. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. V. cristalin. A. sarurile sale pot fi. este un "che-lator al calciului. inflamatie. pentru a reface a. V..: maloniluree.. La om au fost identificati patru a. adenosine monophosphoric acid.

*fosfatidiletanolamina. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. oxalic la om. V.). Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. La niveluri plasmatice crescute. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. (fermentatie lactica). se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. deci neesential. Indeosebi al caldului si al magneziului. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. cu producere de a. A. conduce la perturbarea di-viziunii celulare.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. *fosfatidilinozitol.. Sin. Sin. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. care asigura transportui activ de H4'. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. CaHsCO-NHCH^COOH. DeficituI de 'vitamina B^.: acid tetrahidrofolic. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. De asemenea. Se formeaza In muschi. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. poate avea o greutate moleculara foarte mare. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid.. Denumire imprecisa pentru a. vitamina M. V. iar a treia de o molecula de acid fosforic. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. acid clorhidric. Laptele Tmbogatit cu a. si fenilcetonurie. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. Este eliminat prin urina.. de cateva milioane de Da. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. hialuronidaza. v. forma dimerica (a. o molecula de *a. V. ficat si drojdii. A.). implica *pompa de I-r/IC. Produs de detoxificare a a. Sin. este sintetizat In organism. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. A. grasi in *cetone. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. leucovorin. h. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens.: acid aminoglutaric. contribuie la oboseala musculara. consecutiv. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. *fosfatidilserina.N10-metilenTH4). glutamic. Mecanismul de secretie a a. A. const. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. (DCI) A. g. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. se mai afla In lichidul *sinovial. precursorul primar al *a. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. este utilizat ca acidifiant urinar. f. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. si tab. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. ortofosforic forma monomerica. benzoic. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. a. Abrev. acizi grasi. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. si tab. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. ADN. H^PO. Compus guanidinic. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. A. Catabolit al *dopaminei. utilizat in fabricarea parfumurilor. I. glicolic In *glicina. V. fosfolipide. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. paraamino-benzoic (PABA) si *a. Sin. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. ca si In *neuroblastoame. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). f. h. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. (desuete): vitamina Bg. Inca In discutie. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. Abrev. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine.: HVA. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. La acest nivel. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. Sin. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. metafosforic). f. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. a unor substante ca plumbul si digi-tala. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. In functie de numarul de dimeri componenti. *A. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. fenillactic.: EDTA. g. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. acesta este un component indispensabil al dietei. I. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. Se gaseste In plantele verzi. 1) A. f. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. I.). 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica.-CH(NH. c. a. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. si sue gastric. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. pirofosforic) si cea polimerica (a. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. In organism. lactacidemie. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. COOH-(CH. V. *a. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. folic. fiind obtinut si prin sinteza. Arninoacid monoaminodicarboxilic. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. A. blocheaza a. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. biliar primar derivat din *colesterol. Agent *chelator. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. V. f. V. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. Este precursor al a. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. Determina reactia acida a sucului gastric. biochim. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. fenilacetic si a.)-COOH. Este un a. In organism. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. 135 . Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. a. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. re-prezinta. glucuronic si N-acetil-glucozamina. V.. cu simbolul Glu sau E. inozitolhexafosforic. prin *chelare. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism.: fenol (v. biochim. V. a. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. const. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. g. CHa-CHOH-COOH. De aceea. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. de asemenea. ca acidulant alimentar si in stomatologie.: alcaptona (v. corpi cetonici. A. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. a.

gras saturat. Derivat N-acetilat al *a. ACIDEMIE. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. organic cu rol important In *dclul Krebs. V. acizi di. Eliminarea de a. A. gras saturat (v. a. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. C^Hg^COOH A. mineral putemic. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Intoxicatia cu a. s. A. foarte coroziv. ca *guta. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. V. A.>0. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. p. v. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt.. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. drojdie. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. cetodicarboxilic.: PAS. const. -o(os = s&nge. / acid(a)emia [Lot. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. paraaminobenzoic (PABA). sintetizat din *aspartat si din *piruvat. biochim. *nefrite. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. ortohidroxibenzoic. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid.N03. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. acizi grasi. ADN.: mupirocina. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. porumb). fumans In stare concen-trata. f.>. lapte. C. o. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. Cantitatea de a. uricemie). In calitate de fixator al tesuturilor. organic.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. acid sialic. analog al *a. Abrev.. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. Ct^-CO-COOH. V. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. V. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. cu numeroase utilizari industriale. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor.03. ARN. coma. Sub forma de oxalat de calciu. si acizi grasi.). antifungice si keratolitice. vitamina Bg. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. care afec- 136 . utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). Se obtine si prin sinteza. este selectiv pentru bacterii. oxalurie. care este esentiala In oxidarea sa. Sin. const. A. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina.: acid azotic. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. aspirinei si a numerosi coloranti. A. Lichid inco-lor. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. V. endocrinol. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. vitamina PP. (DCI) C. A. eel mai abundent si ras-pandit a. V. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). C. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. gr. (DCI) Derivat al *a. Denumirea chimica a 'biotinei. si addurie organica.: AVM. acidus = acru. Abrev. V. C^I-L^C^. In organism In cursul degradarii a. A. Denumirea chimica: a. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. o. depresie respiratorie. cristalin. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. A. continut de vegetale diverse. precursor al *a.S04. Medicament tuberculostatic minor. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. p. dezaminare si oxidare). Se poate acumula In unele stari patologice. Sin. a. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. HNO. constituent cheie al *ciclului Krebs. Reprezinta un pro. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid.si tricarboxilici.H. H. NHArliCOOH. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Cuprins In structura capsulei bacteriene. ca *supozitoarele. pe cale intravenoasa sau orala.H. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. acizi grasi). 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. j A. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. acizi nucleici. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. haima. / acidemie. s. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. A. oxalemie.H. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. acid ribonucleic. prezent In sange (v. s. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. V. cu efect coroziv foarte putemic. tab. leucovorin. m.NO.30-7. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. A. cu actiune *keratolitica. format prin condensarea unei molecule de *a. ca si In anatomia pato-logica. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. (COOH). acizi cetonici (*corpi cetonici). ACID URIC / acide urique / uric acid. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. ascorbic si glicocolului. C^s°2-A. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid.2H. Se formeaza. participa la formarea calculilor urinari. *grasimilor si amino-acizilor. V... Substanta cu proprietati vitaminice. tab. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. V. gras In natura.: acid folinic (v. a. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. pentru prepararea salidlatilor. V. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Este utilizat In calitate de conservant alimentar. Abrev. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. si se poate elimina prin urina. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. arahidonic. si acizi grasi. de asemenea. Sin. neuraminic.: PAH. gras esential. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. f. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a.

linoleic. forma neletala. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. a priii. Var. stearic) si nesaturati (n + 18 . s. pentru acomodare (v. f. ACOLURIE. n + 18 . reprezentand substratui informatiei genetice. sau akhne = tdrdte. accomodntion. n -r 20 . a. f. / acneiform.). [Lot. f. d) a. Absenta acestora din alimente.rucenta. Se disting: a) a. arahidonic. s. f. khondros = cartiiaj. V. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. -tis.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. akinelos = imobil. A. din familia Neisseriaceae. ia plassein = a forma. mentionati corecteaza aceasta deficienta. / achondrogenesis. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. / acne. 5) A. ACNEIFORM. Var.). membre scurte si groase etc. khondros = cartiiaj. deoarece nu sunt sintetizati In organism. sin. a. situat In nucleu. ACLIMATIZARE. lauric. este In mod normal spontana. / acneiform.. f. / accommodation. linolenic. dor.a. si ARN (mai divers ca masa moleculara. / acne.a. adj. s. subnormala putere de a. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. de ia a. / achondrogenese. ju-venila sau polimorfa. acid biliar. kore = pupiid.} Absenta congenitala a pupilei. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. ia bakteria = boston. khole = fii[d. dfoza. Var. ACNEE. f. de. situat in *citoplasma. f. plasis = modeiare. A. palmitic. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos.priv. V.: sindrom LangerSaldino (v. / achondroplasie. *A g. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. hydatos = apa} Termen sin. Cu virulenta mica. Indeosebi In perioada de *pubertate. a • priv. s. b) a. cand se nu-mesc a. s.). ACLORHIDRIE. -iilos = mdinafia foardui. datorita elastidtatii acestuia. bakte-rron. . A. toxica. s. participa la esterificarea colesterolu-lui. Sunt constituiti din *a. [^r. linolenic si *a.: boala Kaufmann. s.. s. f. [Qr. / acholuria. adj. Denumire desueta: vitamina F. de etiologii diverse. / acinous. V. acid linoleic. clima. din gr. [Cfr. ACOMODARE. adj. arahidonic). In aceste cazuri pot provoca meningite grave. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. separat. ACORIE. Uneori este utilizat ca sin. [Qr. genesis = pro-ducere. neonatorurn. s. rozacee sau "cuperoza.. se 'impart In saturati (daca n -12 . m. f.: acomodatie. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. [Qr. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. s. f.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. biochim. plagi chirurgicale sau arsuri. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis..priv. arahidonic.. kiaein = a misca. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. acclimatization.. a . Exista doua tipuri de a. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente.: 1) A.: la altitudine). negativa pentru distante lungi. [Qr. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. s. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. / acineux. de. vulgara. ACONDROGENEZA. / achondroplasia. a . 4) A. si cristalin. unde (atitudine. c) a. po-zitiva pentru distante scurte. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol .ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare.. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. Sin. / achlorhydrie. / achlorhydria. condrodistrofie fetala. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. ARN. insufidenta a ochiului. A. s. si ADN. tip II. f. s. de. linoleic. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. care dupa cadere lasa cicatrice. hydor.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. a.. septicemii si pleurezii. Se disting doua tipuri: 1) A.*a. / acclimatement. nanism micromelic incompatibil cu viata. cu *achilie gastrica. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. akne . sau. Cat.: eruptie a. acoperite de cruste. s. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. g. -euse. klimu. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. / acorea. / acorie ou acoree. 2) A. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. abcese cerebrale. [QT. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. cu *anaclorhidrie. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor.a. liberi. Aditia a. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase.. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. Ex. prin relaxarea muschiului ciliar. g. g. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. f. ACOMODATIE. f. s. f. \CfT. [Qr. \Lat. Alte tipuri de a. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. n. bacteriile A. sin.priv. f. excesiva care persista mai mult decat In mod normal.: la frig) sau mediu (ex. adj. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. prin contractia muschiului dliar.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. a . Au formula generala CI-yChy^-COOH. s. t. dim. s. ACOLIE. / acholia. tip I. n + 16 a. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. A. pe un fond de *seboree. tample si pe partea anterioara a pielii capului. care are forma unor acini. de la accommodare = a se.. const. "elicea vietii"). Este caracterizata prin aparitia. / acclimation. 3) A. V. dar cu o structura spatiala mai simpla). s. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. forma foarte frecventa la tineri. / accommodation. oleic. boala Parrot. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). 2) A. pentru akinezie (v. *a. / acholie. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. [Lot. f. ubicuitari In apa si sol.J(c. f. care Ti face nemiscibili cu apa.. A. necrotica. localizata pe frunte. e) a. Macromolecule constituente ale celulei. khioros = verde. secun-dara administrarii unor medicamente. f. si tab. profesio-nala. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. acclimatisation. Denumire pentru *a. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. si acid arahidonic. acid linolenic. V. / acholurie.legati prin grupari fosfat . ACINEZIE. care nu sunt sintetizati In organism: *a.). ACINOS. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. absoluta a fiecarui ochi.priv.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. sub actiunea muschiului ciliar. -onis. V. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. s. a -prill.

T. sindrom Chotzen). 2) Durere la nivelul extremitatilor.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia.. 'sindromul Langer-Giedion.. tip V (v. f. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. manifestata prin 'acrocianoza. akron = e^tre-mitate. "nas In sa"). ACROCEFALOSINDACTILIE. a. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. virus neurotrop. s. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. f. / acrodysplasia.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie.r.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. f. 'sindromul Giedion. tip II (v. / acrocephalosyndactylie. boala Selter-Swift-Feer. syn = tmpreund. f. s. ammoaiakon = sore. akron = t)(tremitate.). [a plassein = a forma. s.rie. akron = e. f. / acrodermatite. Alaturi de acesta se disting. [Cfr. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. / aero-asphyxia. sindrom Waardenburg). s. -atos = piete. akron = e^tre-mitate. Baza craniului este de asemenea deformata. denumiti si rezine acrilice. f.: sindrom Bazex ^v. cu transmitere autozomal dominanta. amo-niui gSsita in apropie. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. memBru. varf. -oza. / acrylate. ACRODISOSTOZA. osteon = os. tip 1. adj. f. [Cjr. intoxicatie cu mercur.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. f. a . f. varf. akron = e^tremitate. a . Au fost descrise trei tipuri de a. / acrocephalie.pre. s. / acrinia. s. / acromastite. hyle = nwte. / acrodynia. hipertensiune). / acroderma-titis. -ita.. s. derma.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.: boala Feer.} Coloratie rosie a extremitatilor. boala Apert-Crouzon). \Qr. s.). [Qr..} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. se-nsifiiii-tate.. ACROCEFALIE. varf. a. / acrodysostose.} Durere la nivelul unei extremitati.turn") sau ascutit (tuguiat). astenie.^ft'emitate.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. / acroerythrose.ttiitate. A. f. [Gjr. phobos = frita. akron = e. f. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. -oza} Sin. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. de. [Qr. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). s. \Qr. hiper-telorism. akron = e^tre-mitate. cronica atrofianta (v. -oza. s. -atos = culoare. / acrinie. f. ACRODERMATITA. s.re. f.. f. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. acer = acm. s. gr. akron 1 = e?(tre. s. keras. sindrom Pfeiffer). f. sindac-tilie. a..} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. erythros = rofu. In prezent consi-derala a. s. f. / acrodysplasie.] 139 . Descrisa si ca boala: a. khroma. / acrocephalia. akron = e. f. s.mitate. malformatie denumita *oxicefalie. a modela. s. dolikhos = lung. •atos = cutoare. frioa de locuri situate la_ Inaltime.un0. [Qr. syn = im.] Afectiune a copilului si adolescentului. s. Se vindeca fara se-chele. opsis = vedere. akron = e^tremitate. [Qr. s. tip IV (v. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. sphyzein = a puCsa. varf. hyle = materu. aisthesis = se-mafie. s. / acroc6phalopolysyndactylie. kyanos = a£C>astru. gr. varf. odyne = durere. f. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). dys = greu.^tremitate.. f. f. m Inaltime. f. ACROERITROZA. 3) A. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. frecvent mortala. ACROESTEZIE. mastos = sdn.. / acrylamide. [Qr.. / achromatopsie.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. varf. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare.} Sare sau ester al addului acrilic. tip . pathica / acrodermatitis enteropathica. tip III sau sindrom Sakati.. s. ACROMAT. continua Hallopeau (v. s. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. f. ACROASFIXIE. / acroesthesie. f. / acroerythro-sis.). f. daktylos = deget. [(^r. / acrodynie. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. [Cfr.. s. cu transmitere probabil autozomal dominanta. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). mamdit. s. f. s.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute.frw. s. ACRINIE. akron = e^tremitate. ACRODISPLAZIE. sindrom Gianotti-Crosti). s. cu aplatizarea laterala a capu-lui. boala Pick-Herxheimer). s. / acro-asphyxie. tip III (v. f.. mai ales ale mainilor.mitate. hipoplazie a maxilarului superior. / acrokeratosis. [Qr. f. / acro(a)esthesia. Boala grava. / acrophobia. denumita si sindrom sau boala Apert. Este acompaniata de prurit. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. / acrokeratose. / acromastitis. {Cjr. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. dys = gnu. si acrocefalosindactilie. s. eritematopapuloasa infantila (v. kephale = cap. f. Termen vag si desuet. s. V. Sin.1 sau sindrom Noack. de. a. -ida.] Inflamatia mamelonului. [Cyf. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). s. / acrodolichomelie.. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. / acrocephalopoly-syndactyly. f.mitate. ale fadesului (exoftalmie. infantila (v. / acrylamide. f. / acrodolichomely. [Lat. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. tip II sau sindrom Carpenter (v. kephale = cap. scadere a temperaturii locale si durere. kephale = cap. melos = e^trenitate. [C.: *boala Brailsford.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. varf. a.).priv. s. acer == acru. *boala Thiemann. boala Swift. -oza. f. s. akron = e?(tre. akron = €J(tremitate. dificii. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.. plasis = nwddare. a regiunii occipitale. dificii. keratos = corn. de. acrocefalopolisindactilie.mitate. 2) A. s. / acrylate.priv. ACROFOBIE. ACROMATOPSIE. [Lat. / achromatopsia. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. [a.^re. [Qr. s.. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. / acrocyanosis. varf.: 1) A. ACROOINIE. [CfT. / achromate. / achromate. / acrocephalosyndactyly.^tre. s. f. a .. ACROKERATOZA. a = priv. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat.} *Fobie. f. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). polys = mu[f:i. / acrodysostosis. ACRILAT. ACROCIANOZA. ACROMASTITA. f. akron = e^tre.. m. akron = e. khroma. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. / acrophobie. m. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . 0 serie de a.. s. f. boala Hallopeau). a. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a.: boala Crocq-Cassirer (v. s. asphyxia = oprire a puCsuiui. s. ACRODOLICOMELIE. Sin. / acrocyanose. varf. adj.

albinism. adj. vdrf. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. s. A. o. s. / achromasia. a -priv. / acrosome. poikilos = fdu-nt. prin trecerea ia act. ACROMICRIE. ACROOSTEOLIZA. f. f. / acromegaly. \Cjr. denumita boala Thevenard. s.] Reactie In aparenta ilogica. fracturi spontane. A. hipercalciurie. s. Clinic. s. aisthesis = senzatie. fie ca acestea sunt aparent autonome. / acrosyndrome. akron = e. akron = e^tremitate. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. este eel mai frecvent partiala. f. [^r. s. -ozd. akron = e^tremitate... ACROPARESTALGIE. ^ ACROMAZIE. n. a . rater = a rata. derma. f. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. metabolice (diabet. In boli ca diabetui. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. A. / acropoikilothermie. si lucita. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. s. -atos = cutowe. ACROPAHIDERMIE. pakhys = gross dermu. . pathos = boaia. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. sau secundar. [Lot.: sindrom Denny-Brown.: acromatopsie (v. partial cu *acropatie.tatt.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. n. aktis.una. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. prin care acesta se articuleaza cu clavicula.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal.. / acroosteoly-sis. s.. de obicei. cutis c pide. a. A. ACTINODERMATOZA. \Wbrw. polimenca sau filainentoasa F. aisthesis = smzapie. akron = eyre. / actinology. f. f. s. dromos = c-wsa. la thermos = ca[d.] Constituent proteic al muschiului. / acropachyderinie. endocrinol. / peripheral vascular disease. •inos = razdi -ita. akron = e?(tremitate. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. este Indeosebi de natura hormonala. [Qr. la femeie dupa 40 de ani.\ Sindrom *s(ne mater/a. A. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. [AngUcism core. V. const. f. cat si pentru ca este sin.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. m. fi tradus.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. s. de la lyein = a distruge. \Cjr. akron = e. a.te. s. s. cu evolutie catre amputatii spontane. ACROPAHIE. / acromion. vanat'i therme = cdiduril. / acromegalie.. akron = u^tremitatv. algos = dwc. drum.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. deci la adult. s.: acromazie. -atos = Corp. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). actum. fotodermatoza.. concurs. aceasta duce la *gigantism.] 1) Studiul energiei radiante. osteoliz8). \Qr. vdrf. s.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. se observa 'indeosebi m *acromegalie.). lepra sau alcoolismul. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. actinocu-titis.j Extremitati (maini si pi-doare) mid..] Denumeste un comportament brusc. s.. s. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. m. adj. ACROMEGALIE. / acroosteolyse. [Cjr. s. ACTH / ACTH / ACTH. -atos = pide. f. osteon = os. f.] Extre-mitate a spinei omoplatului. Daca este nocturna. / acropachyderma. / actinodermatitis. akron = e.?(tre. / acrosome..] Abrev. fie ca survin In cursul unor boli diverse. f. A.. In general. s. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. ACROPOIKILOTERMIE. f. I acropoikilothermy. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase.) V. f.priv.?(tremitate. s. f. care apare la sexul feminin. f. khroma. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. logos = ftUitfil.. / acromelic. / actin. s. si discromatopsie. s. adj. f. Combinata cu "miozina. / acropachy.^tremttate. para = dincoio d&i [dngcl. monomenca sau globulara G si a. / actinodermatose.. f. / acropar(a)esthalgia. m. [C/r. si tab. iAngd. rezultand articulatia acromioclaviculara. aktis. tat.: albinism (v. vdrf. omos = umdr. aktis. hiperfosforemie). f. engL: Adreno-Cortic. mai rar pe cele ale membrelor superioare. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. localizata la nivelul mainilor. ACTINOLOGIE..'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. dener-vatia periferica si microtraumatismele. ACROMELIC. syndrome = drum mpre. f. vdrf. •inos = raza. / achromasie s. legata de motive ascunse In *sub-constient.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). \Cfr. ACTING OUT. de ia syn = impreuna. / acromelique. si boala Bureau-Barriere. / actinic dermatitis.). -atos = piete. ACTINIC. ACROPARESTEZIE. \Cjr. para = din-wlo de. Termenul de a. dar In general favorabila. f. fr. pakhys = yos.. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. f. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. f.] Sin. / acropathy. ACROMION. aktis.mitate. aktis. V. s. mikros = mic. [<^r. ACROSINDROM. r. ACT RATAT / act manque / faulty act.re.. V. / acroparesthesie. s. f.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). lysis = distrugere. poate. se-nsifiiiitate. [Qr. [Qr. NA: acro-mion. khroma. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. f. akron = e. f. f. Sin. impulsiv si violent.} *Parestezie a extremitatilor. / actine. [C/r. s. Insotita de durere. ACTINITA. s. f. Indeosebi la nivelul falangelor si. existand sub doua forme: a. aprof(tMatw. [Qr. [Qr. m. sensifittitate.^tremitate. s. [Qr. s. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. s. adj. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate..} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. [^r. akron = o^tremitate. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. / actinite. soma.mi. / acropachie. / acroparesthalgie. s. f. *inos = raza. vdrf. / acromion. ds. s. akron = e^tre. -inos = raza.mita. atat etimo-logic. / actinique. / acroparesthesia.} Sin. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. ACROPATIE. [Gjr. a fost identificata si In *citoschelet. / acromicria. negru si nuan-tele intermediare. A. [Cfr.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. / acropathie. melos = mem6m. de mana si gambe Inghetate. -inos = roed. akron = e. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". megas. da actomiozina. u. A. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. s. ACROZOM. ACTINA. s. / acromicrie. akron = e\tremitate. vdrf. / actinic. survine pe neasteptate. [Qr.^tremitate. f.\ *Parestezie a extremitatilor. A. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. Sin. superior sau inferior. reprezinta. / actinologie. este relativ impropriu. -atos = culoare.

*depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. cu sau fara transformare chimica. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. f. nen/oasa superioara (a. s. aktis. m. care va stimula. {Gjr. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a.dinamic-pozitiva). mediaza procesul de *activare. / Actinomycetales. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. adj. ACTINORETICULOZA.). f. s. [Lat. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. prezente In sange. Puroiul contine granule mid. pe tegumentele expuse la soare.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. mykes. [£fr. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. ACTIVARE. A. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. myketos = ciuperca. myketos = dupercd. myketos = dupercd. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. la nivelul gonadelor. de ia rete. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. metron = masurd. [at. aktis. moleculara). 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. f. s. 5) a. s. -inos = raza. s. care poate provoca la om *actinomicoza. Ex. Ex. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. ACTINOMICINA. cea mai cunoscuta fiind a. s. 2) Sin. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. [Qr. / activation. s. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. f. ACTINOMICOZA. n. limfodtelor B si T. Ca urmare a acestui contact. de. A. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. pt. / Actinomycetes. ultraviolete si infrarosii. optica. s. / actinometrie.: A.. In mod particular. mykes. f. s. secretate de celulele antehipo-fizare. si fototerapie. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. reticulum.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. activus = care actioneazd. a punt in. ia. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. 6) a.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. aktis. B. cuprind doua specii: A. s. ACTINOMICOM. / activateur. adj. [Lat.: activat (ca rezultat al *activarii). \Cjr. / actinomycin. aktis. / activation. actwneaza. therapeia = tratament. s. aktis. [Lat. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. / activity s. s. Exista mai multe forme (A.] (Substanta) care. de ia agere = a actiwa. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. f.. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. [Lat. aktis.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. frecvent m cadrul *actinomicozei. musculara (In directia gravitatiei . de [a agere = a actiona. / actinomycosis.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. f. IgD). / actinothera-py. -inn . ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. 5) Intr-un sens mai larg. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. / actinomycome. V. Dupa acest contact. pulmonara (rara) si abdominala.: *a. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. anaerobe. -inos = razd. activitas. s. -ina. [Qr. / actinomycose. fi agere . 4) a. -trice. C etc. dim. activus = care actioneaza.: carbuncle a. activus = cart acfioneaza. n. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. A. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. / actinoreticulose. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima.. adj. s. bioelectrica a unei celule. complement. mykes. agent al actinomicozei bovine. / actographe. referitor la un medicament. s. c. ACTIVITATE. \Lat. Indeosebi de cele gonadotrope. f. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). Ex. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. galbene de 'miceliu fragmentat. A. 7) A. pi. pi.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. Tmpotriva fortei gravitatiei .a actiwa. n. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). f. myketos = dupercd. 141 . f. / actif. Mycobacterium). foarte diverse: 1) a. 2) In fiziologie. s. mykes. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). [Lat. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). cu tot efectui toxic. Israeli. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent.: molecula activate sau a. etajelor superioare ale sistemului nervos). -ozo. care abcedeaza In puncte multiple. devin functionale.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. \C. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. adj. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. ACTINOMICETE. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. f. aktis. -inos = razd. / activator.dinamic-negativa. f.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. activus = care. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. myketos = dupercd. ACTINOMETRIE. 2) a. anti-epidemica. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. / actograph.). unei surse radioactive. -is = refea. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. C. s. ACTIVATOR. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. ACTOGRAF. / actinotherapie. / activines. ultraviolete si infrarosii. m. -oza . mykes. Actinomycetaceae (v. 1. s. m. producerea enzimelor de degradare. f.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. s. / actinic reticuloid. f. ACTIV. ACTIVINE. V.: boala Rivalta. la nivelul acestora din urma. mykes. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. Indeosebi. -inos = razd. \Cjr. 3) a./ di la agere = a actiona. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. Streptomyces). actus = msfcare. / actinometry. si A. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. f. -inos = razd. *saprofit al cavitatilor naturale. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. -inos = razd. s. •inos = razd.). mifcare. s.d. aktis. [Qr. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. Ex. / active. / activins. Se disting trei a. -inos = raz. I actmomycine. In cantitate mica. latent pana In momentui a. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. -inos = razd. myketos = dupercd. aktis. bovis. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. f. Sin. s.r. vizibile cu ochiul liber. pi. ACTINOTERAPIE. f. 4) Efident. -ive. s. / activity.. A. -omo. de la agere = a acfwiM. / actinomycoma.

ACUFENA. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. bacteriostatica.). s. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. s. cu . sau al unor molecule cu proprietati specifice. medica-mente (ca aspirina si chinina). s. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. (din unele boli cronice). ACUITATE. sunt interpretate diferit. [Cjr. [fr. [Cjr. -inn.priv. / acuite. s. a. s.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. aceasta a. cu toleranta (v. s. Ex. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. ochiului: a) a. [Cfr. adesea toxic. Sin. intensa. / adamantinoma. acutus = ascufit. f.: cronic. 13) a. / adactylie. consuetude. / aquaporines.: ameloblastom (v. In tubii colectori renali exista patru a. s.efectui puternic.. Danielopolu. f. -antos = diamant. prin cresterea ventilatiei pulmonare. s. Ex. mutatia genei a. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. f. s. / acoustique. In timp ce pentru occidental!. / acouphene. accoutumance = o6ifnuintil.. de fenomenele de a. [Lat. la agere = a actiona. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. adamas. m. muta-gena .] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. mys.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. [Lat. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a.} Sin. 10) a. ADAMANTOBLAST. multiple: 1) a.. metroii = mOsuril. actio. f. [J~r. {Lat. b) a. Ant.: zgomot auricular. s. masei . d.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. f. / acoumetrie. s. 12) a. ADACTILIE. smalt. s. \Cjr. f. conduct.. / acupuncture. s. alcatuite din sase domenii transmembranare. [Lilt.a potrivi. de *diabetul insipid. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). vizuala. In acest caz. (tens = ofiwi. al ultimei doze dintr-un medicament. 9) a. v. / accoutumance. prin selectie naturala. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. s. f. a unei structuri sau functii. adj. aigue.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. din otel sau din metale pretioase. bacteriostatic. 3) a. [Cfr.} 1) Care se raporteaza la sunete. adj. la mtuneric . s. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. f. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. nidodata ereditare. nespedfica . ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. ereditara. punctura = mfe-pcHurO. este de 30% pentru proteine. (it ia akouein = a auzi. -antos = d'iamant. daktylos = deget. din [at. / acupuncture. scotop/ca. f. / acquired tolerance. smalt.: ameloblast (v. -inos = razd. / actomyosine. d. Rezulta ca a. exercitata de catre unele metale. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. ACUSTICA. adap-tare . bacteridda. f..] Sin. Un caz tipic Tl reprezinta a. mutatie. 11) a. acutus = ascufit. poros = par. se numeste si a. su6stanf:a dura. *sindrom Meniere). / adamantinome. graphein = a scru. s. / acoustics. adj. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine.a. acuite. actiunea a. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). Ex. Cateva tipuri de a. adactyly. aktis. f.: unde a. de. / adaptation. m. / action. In raport cu una surda. [Cjr. s. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal.).. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. famnacodinamica . / acuity. / adamantoblaste. ACUMETRIE. din (at. gr. 4) a. s.i. ADAPTARE. v. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. f.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. sau acutus = ascufit. akoustos = auz. cumulativa . sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. s. f. deci. [Cfr. Efectele a. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. s. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. blastos = ge-rmen. Ex. de. bacteri-cid. s. A. T. v. catalitica. n. traumatisme ale urechii medii. A. Ex. / tinnitus. 7) a.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. phainein = a pdrea. adactylism.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. In general. -onis = acfiune. catalizator. v. Acest surplus caloric mascara a. dupa D. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. dinamica specifics a alimentelor (v.} Absenta congenitala a degetelor. f. aqua = apa.. Cauze posibile: 'cerumen. 14) a.). chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. f. 5) a. opsonine. d. 6) a.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. s. m. / action. / adaptation. akouein = a auzi. utilizat ca sin. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. la pungere = a mfepa. v. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. opso-nica. se exercita indirect. n. a. f. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. akouein = a auz. s. s. 8) a. / aigu. -omo. a. efectele a. sufistanfa dwa.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. f.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. / aquaporins. adj. a. [Lot. pasaj.: camp a. f. s. renotrofica . se bazeaza pe stimularea cu ace fine. ACTIUNE. ADAMANTINOM.). depinde de claritatea focalizarii retiniene. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. Astfel. pi. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. oligodinamica. / adamantoblast. ACUTUMANTA. Astfel. ACTOMIOZINA. f. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. desemneaza supravietuirea. / acoumetry. 2) 0 durere vie. 2) a. s. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului.} Frantuzism nerecomandat. crescand metabolismul bazal. ca ureea. s. de inhibare a germenilor. boli ale urechii interne ("otoscleroza. / actomyosin. In practica. s. ecus = ac. -MO. termenul a. de interes In fiziologie si medicina: 1) A.a unui medicament asupra structurilor vii. In cadrul unei populatii date. Ex. pentru orientali. / acute. auditiva. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. ACUT. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. s. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. nerv a. tactila.: a. adamas. myos = muschi. ACVAPORINE. A. Alte exemple de a.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului.a. pi. ACUPUNCTURA.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. / adactylia. a .: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. f.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. la lumina . In pre-zent. v.

s. / ad6nine.: "vegetatii a. la phyein = a create. f.. ADENOCARCINOM. -os = gianda. n.). 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. / adduction. s. / adducteur. sunt palpabili ganglionii inghinali. s. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. s. fenotipica . ADP. ADENOMIOM. / adenohypophysis. Ex.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. la aduiti. a. f. / adenomatose. ia karkinos = roc. Sin : epiteliom coloid (v. / adenoblaste. Enzima intracelulara. ektome = w(cizie. 2) a. aden. a purta. ADENOBLAST.: neoplazie endocriniana multipla (v. s. hipofizar. [Lot. / adductor. aden. / adeno'jdien. s. / adenome. V.). hepatom. eidos = forma.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. -oma. s.). -os = gianda. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. / adenitis. {Cfr. aden. -os = gCandaf eidos = forma. In mod normal. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. s. aden.. n. -ism. ADENOMEGALIE. 1) Denumire veche. tumori nodulare circumscrise.. -os = gianda.: a.). axilei si canalului inghinal. / adenohypophyse. aden. fibra = _fi6ra. / adenoid. myos = mufcfii. / adduction. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN.: adenoidectomie (v. -oma.\ 1) *Ablatia unei glande. adaptare = a potrivi. s.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. Se observa.': "rezistenta la medicamente). / adenolipomatosis. aden. / adenoiditis. / adenopathy {Cjr. s. s. -os = glanda:. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala..ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. \£fr. m. / adenomectomie. uneori metastazeaza. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole.). s. [Lot. -oza. adj. / adenomyome s. ADENOFIBROM.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. [Qr. fibrilatie auriculara. ia aptas = apt. s.: fibroadenom (v. / adenoid. [Gjr.] V. ADENOLIPOMATOZA. / adenoidite. [Qr. / adaptateur. f.! -ita. a aaapta. s. s.! pathos = fioata.: endometrioza (v. m. ektome = uy-izie. t. s. / adenectomie.).} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. n. de. 2) A. {Cjr.. [Gjr. f. -os = gianda. \Gjr.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. prostatic. s. s. de. ca raspuns la schimbarile mediului.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. Inchise In saua turceasca largita. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. / ad6noidectomie. a/tor organe de simf: auditiva. / adenoidectomy. s. aden. megas. m. aden. la nivelul ficatului. s. -enne.: boala Plummer. ADENECTOMIE.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. eidos = forma. -os = gianda.. -os = gCanda. / ad6nolipomatose. Ex. darui structura aminteste structura unei glande. m. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. f. s. hypo = su6. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. adducere = a duce spre. In mod autonom.] (Muschi) care serveste la *adductie. Ex. m. f. s. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. f.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. care o pot stimula (G. -os = gianda. malign. / adenoma. aden. {Cjr. abandonata. ADENOID.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. aden...: 'epiteliom a. NA: adenohypophysis. / adenoflbro-ma. asociata biomembranei. m. / adenogram.: 1) a.). iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . -os = gianda. f. f. w/os. ADENOMECTOMIE.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. / adenomegaly. de. / adenectomy. s. -os = gianda. ATP. s. {Cjr. n. lot.forma. s.. ADENITA. 3) A. -omn. physis = creftere. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate.] 1) Despre un tesut. aden. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE.j Sin.. [Cfr. aden. formand 'adenozina. eidos = formd. -oza. f. [Qr. aden = glanda. ADENOIDIAN. ADDUCTOR. este legata de o mole-cula de monozaharid. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. ADENOIDISM. f. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G.. -os = gianda. adj. ADENOM. s. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. / adenoblast. Jipos ^ grclsime. / ad6noidisme. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. ADENOPATIE. f. ADAPTATOR. Sin. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. de ia ad = spre. aden. {Cjr. normal sau patologic. s. f. n. f. f. / ad6nite.. [a ad = spre. alveolar. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. 6-Aminopurina. adj. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. adj. -os = gianda. Normal. / adenocarcinoma. / adaptor. / adenofibrome. a tesutului adenoidian al rinofaringelui.. megalos = mare. f. f. poJip al mucoasei intestinale. adducere = a duce spre. m. ADENINA. Ex. f. gramma = Inscriere. 2) *epiteliom a. In particular. cancer.. -oma. / adenomyoma.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare.stins functional". 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. / adenomegalie. eidos . \Gr. s.] Sin. s. -os = gianda. aden.). uterus = uter} Sin. aden. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. s. 4) A. / ad6nocarcinome. -os = gianda. -os = giandcl. / adeno'ide. m. Ex. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. sebaceu. [Qr. \Cfr. 3) A. 4) a. -os = glanda. Sin. ADENOMATOZA. / adenomatosis. s. s.} Extirpare a unui *adenom. ducere = a duce. dar si cu malignitate locala. s. n. m. [Cjr. adica fara stimularea de catre TSH. ADENOHIPOFIZA.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. ducere = a. ADENOIDITA. de.: adenocarcinom (v. aden. ADENOGRAMA. s. / adenogramme. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). mys. adj.. f. -oma. [at. / adeno-mectomy. s. dwe. s. m. s. f. f.) sau frana (G. genetica . ektome = e^cizie. / adenoidism.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. In toti acesti compusi. f. f. 2) In prezent: a. ADDUCTIE.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. a purta. karkinoma. -os = gianda. f. aden. -os = gianda. -oma. aden. 5) a. bronsic. hipofiza. / adenopathie. [Qr. myos = mufclu. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. s. s. blastos = ge-rmsn. s. f. sin. / adenine. mys. m. 2) Sin. [Lot. care au dimensiuni 143 . In a. [Qr. s.: 'fades a. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. gustativa.: limfadenita (v. cu evolutie lenta. adj. aden.

: adezivitate plachetara (v. f. f. atafat (ad = spre.da. cu debut In copilarie. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. s. ADENOVIROZA. / adenovirose. / adynamia. f.} Boala determinata de un *adenovirus. f. tonsillae. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice.: AMP ciclic (v. f. f. / adenovirus. [Lot. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. adeps. s. / adiadocokinezie. s.. aden. procentui unei a. anatomopatoiog gennan. constand In prezenta a. s. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. [^r.). profesor [a 'Wwtz.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. Intarzie descompunerea cadavrului. virus = venin. intervine In *hemostaza fizio-logica. ADIPOCEARA. ADIADOCOKINEZIE. Sin. ADENOTONSILECTOMIE. f. V. termo-reglare. Sin. de ia gennan ^ a produce} Sin. s. unele cardiomiopatii. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. genesis = prodttcere.: pompa de sodiu (v. -dipis = grasime. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. este mai mare decat cea de coeziune.: a.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. s. p. n. In general. si agregare a plachetelor. . care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. f. hemocromatoza. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. V. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. maligne.). a petici.). f. D-riboza. plachetara. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. pot fi congenitale sau cicatriceale. -os = gianda. s. 2) *Limfadenita. mai nou. 2) A. toate aces-te afectiuni sunt benigne. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). adenite mezenterice. AMP. / adipocyte. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. aden.] Sin.). [at. [Lat. [Cjr. se con-sidera ca ar induce. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. s. Sin.: lipogeneza (v. s. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. 0 serie de a. f. / adenotonsillectomy. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. AMP ciclic. In absenta oxigenului. Boala ereditara de tip autozomal dominant. ADEZIUNE. a . ADENOZIN 3'. f. sorx. / adenosine. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine.•priv.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. In afara pneumoniei copilului.: adezivitate. In consednta. haerere = a fi prins). / adipolyse. pi. adiadocokinesis. ATP. / adiadocokinesia.).priv. s. / adhesines. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. apoi ia 'Seriin. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). s. n. endocardita fibroplastica. Sin.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. gr. ADIPOGENEZA. aden.: imunoaderenta (v. / adipogenesis.: adeziune plachetara. s. s. f. 1821-1902. / adiastolie. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. f. boala Westphal). otrava. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. fr. Sin. detectate prin tuseu rectal. ca si fenomene mio-tonice. ektome = e^cizie. / adhesins. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. adhaesus = aiipire. [Lat.: comisura cenusie. / adynamie.: acid adenozintrifosforic (v. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. haerere = a fi prins.. haerere = a fi prins). adenoidite.: lipoliza. ADENOVIRUS. s. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. medic american. f. Caracterizeaza unele boli (ex. ADEZINE.topire" a (esutului adipos. amiloidoza. [Cfr. ADERENTA. [at.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. m. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. s. m. n. a . -oza . -os = giandd. ADIPOCIT. A. comisura mijiocie. gr.: sindrom Gamstorp. s. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. bolnavului de *epilepsie. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. pi. f. A. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. -dipis = grasime.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. -arum = amigdaie. s. adhaesus. -ina). adeps. keratoconjunctivite epidemice. / adenosine. adeps. [Lat. -omo. procese de malignizare. / adenotonsillectomie.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. / lipolysis. ADINAMIE.: semn Virchow-Troisier (v.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. s. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. / adipocyte. f.). haerere = a fi priiv). [t^T. s. [Cjr. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. f. maligne creste cu varsta. bronhopneumopatii. /adherence.priv. A. / adenosarcome. la unele specii. de ia adhaerere = a fi. = aCipire. lichidul uda vasul. de ia kinein = a misca. s. Sin. \Lat. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. / adipocere. sin. Nu apar tulburari senzitive.cce. Sin.] Substanta de culoare gri-albicioasa. -os = giandd. s. virus = venin. daca forta de a. / adipocire. / adenovirus. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. f. [Qr. cu fixarea la o idee sau un sentiment. f. ADENOZINA.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. Sin.] Disparitia *diadocokineziei. 1858-1940.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. s. pla-quette. m. din oCandezd plaken = a carpi.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. cera = ceara. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . / adenosarcoma. s. kinesis = mifcare. f. diadokhos = care su. metabolice sau de cauze necunoscute. -onis = aivpm.plachetara (v.. dynamis = forta.). In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid. o . ADENOSARCOM. / adiastole. V. grave-wax. s. diastole = diiatare. / adhesion. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. s. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. s. / adherence. [Lat. f. / adipogenese. s. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. s. otrava. / adhesion. aden. Ex. -dipis = grasime. traheobronsite febrile. f. f. A.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. sarkos = came. s. ADIPOLIZA. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. imunologice. Sin. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice.5'-monophosphate. -os •= glaniici. ADP. adhaesio.. A. avand maximum de intensitate In 30 de minute.. A. [at. A. / adenovirosis [Cfr.bwg. ADIASTOLIE.5 si 2 cm.). [Lat. s. f. gr.

dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. de tip ginoid . [Lat.. f. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. f. In general In cantitati mid. f. ADN / ADN / DNA. f. / lipostat. -dipis = grasime. din generatie In gene-ratie. 3) Referitor la un tratament de Insotire. al carui scop este de a completa tratamentui specific. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. origine maghiara. [Lat. fina. Uneori termenul este utilizat ca sin.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. intre divi-ziuni. s. Cel mai raspandit este a. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. so. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. / adipomastia. cardiaca . A. adjuvant. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. / adiposity s.: bacili Koch) omorate si deshidratate. adeps. [Wbrw.priv. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. -ina. se disting: 1) A. / adipostat. adders = a adiiuga. administrat concomitent cu un antigen. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. 2) A.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. gr. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. adj. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. participiul trecut de.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. f. / adiposity. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). 1890-1960. adeps.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. hepatica . -dipis = grasime. -dipis = grasimt. / adipose. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza.In jurul bazinului. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. de obicei prin efecte paleative. f. de tip android . sunt. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. / adipsin.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. f. Utilizarea aditivilor. / adiposis. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. / adipsine. care este un polinudeotid. ADJUVANT. adica secventa. pentru fadlitarea conservarii.] V.. complet Freund. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. In-tervenind In bilantui energetic. statikos = care oprefte. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. din tesuturi. mameCa. s. tie. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. la animale de experienta. m. A. de la istanai = a pCasa. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. A. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. s. cu *adipoza. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. Sin. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. s. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. Alteori. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive..] Hipertrofie difuza. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. utiiizata. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. proprietate denumita complementaritate. gr. deci. ADIPOZA. partic. la. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. / adipsia. Mai frecventa la femeie. repliat de numeroase ori In centrul celulei. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. s. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. s. incomplet este identic cu forma completa. hipofizara. adiuvans. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. [fules Freund. [Lat. a. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. m. printre care: 1) a. Localizare: la 'eucariote.degenerescenta grasa a hepatodtelor. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa.1 a face. f. ADN care formeaza o molecula circulara. iar insulina apare ca factor reglator. [Lat. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. adeps. d. se numesc dezoxiribonudeotide. benigna a tesutului adipos mamar. este reglata prin dispozitii legale. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. La normali. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. s.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. n. [Lot. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. dar nu contine micobacterii. ADIPOSTAT. consednta insuficientei pituitare.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. determina continutui informational.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. [Lot. / adjuvant. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. addition. / adjuvant. s. adj. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. adeps. Totodata. adeps. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. s. 3) a. 2) a.. Indeosebi a conservantilor. ADIPSINA. AOIPSIE. alimentarius = aCimentar. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. continand micobacterii (ex. neurolipomatoza. Unitatile constitutive ale ADN. -dipis = grasime. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. s. tuberosa simplex. s. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. mastos = son. se deosebesc mai multe forme. [Qr. -oza. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. asemanatoare cu adiposis dolorosa. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. [Lat. / adipsie. ds. 2) adiposis dolorosa (v. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a.. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. 4) a. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a.In jurul centurii scapulare. lipsita de 'introni. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. asemanator cu eel al procariotelor. 2) Care are proprietati de a. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. f. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. f. cerebrala. Crick si Wilkins. a . Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie.. In acest caz.: boala Dercum. eel mai frecvent. n. s. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. / adipomastie.. care sunt prezenti In *ADN 145 . s. ADIPOZITATE. suspendate In faza uleioasa. cu *adipozitate. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma.). -e. fiacterwiog american dt.

DCI. f. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. adj. ADRENERGIE. s. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. sj ADN metiltransferaza.. A. de. si tab. pentru beta-adrenergic (v. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. se comporta ca un neurotransmitator. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. / adr6nergique. ADRENALINA. f. -inn . f. Sin. langd. Abrev. [Lot.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-.rinicfii. ADRENAL.: corticosteroizi (v. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. cortex. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. puberty. a.. s. m. idnga. adj.. iar a. difial. implicata In replicarea ADN la eucariote. s. / adrenoleukodystrophy.u. [dnga. plamanilor si muschilor scheletici. . Foarte probabil. s. V. Moleculele de ADN r. si varsta adulta.). sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. cea mai cunoscuta fiind ADN p. gr. a. ren.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. / adrenocortical. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. La nivelul sinapselor. s.). ren. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. de asemenea. ADRENERGIC. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. provoaca cresterea presiunii arteriale. mediu socio-economic. [[at. eidos = formd. ergein = a [ucra. A.). / adrenergy. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. ad = aproape de. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. s. ADRENOCORTICAL. ad = aproape de. de. m. cortex.). -is -rinifHi. atat la celulele embrionare. [Lat. [Lat. ad = aproape. -is = rime/it. cat si la diferite tipuri celulare. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. -ale. de. / adrenal.. -is = rime/it. Varsta de aparitie si durata a. Cele mai importante transformari In a. f. ADRENOCORTIC0IZI. / adreno-leuco-dystrophie. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. / adrenaline. de. eidos = formd} Sin. cardiaci. ADRENOCORTICOTROFINA. ren.. r«n. pentru alfa-adrenergic (v. pi. gr.. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. f. s. variaza In functie de sex. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. tro- . a. ar putea bloca gene vitale pentru celule. -ids = swar^a. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. se Incheie la varsta de 25 de ani. cortex. [lat. ad •= aproape de. ndo/escere = o create. adj. II. i&ngCi. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. ad = aproape.. f. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina.-receptori (bronsici. Var. sunt de ordin psihologic. stereos = solid. Ca urmare. epinefrina. ad = aproape. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. s. ADN recombine / recombinant DNA. nd = aproape. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. leiikos = aK>.] Care se refera la glandele suprarenale. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. Var. ia-tigd. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. ren. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici.. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. rasa si conditii geografice. -ina. [Lat.. f. vasculari. iangdi ren. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. dupa diferentierea celulelor. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. necesara lucrului muscular. -is = nmchi. s. Ill. n. trophe = tira-nd. m. -is = rinicfii. nutrifie. Sin. Exista trei ADN polimeraze (I. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic.] Sin. dys = gre. / adrenocorticoTdes. m. / adrenocorticotropin. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). In prezent. ad = aproape de. gr. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. ADN s. adj. gr. / adolescence. din punct de ve-dere medical prezentand interes. -is = rinufii. m. ( adrenocorticoids. / adreno-corticosteroides. / adrenergic. / adolescence. -icis = swartO. -ale. ren. Uneori. idngd. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. -aux. [(at. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. ren. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. [[at. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. s.: ADNc. ADOLESCENTA. Ca urmare. / adrenocorticotrophine. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. ad = aproape. const.). adrenocortical. s. pi. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. cu rol In *sindromul general de adaptare. ADRENOLEUCODISTROFIE. -is = rinicfii. adj. pe care o continua. din miometru) si receptorii p. s. m relief. gr. si ADN metilare.] Sin. III). adj. pi.: ADN himera.: corticosteroizi (v. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. / adrenocorticosteroids. de. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. excesul de ADN m.: corticotrofina (v.] Care se refera la *cortico-suprarenala. Marcata de transformari corporate si psihologice. f. s.. iAngd. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. s. [&ngd. -is = riniclii. / adrenal. / adrenaline. -aux. cortex. este un hormon de *stres. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. V. [[at. prin secventarea ADN. dupa o *clonare prealabila. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. f. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. -is . [[at. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. Pe de alta parte. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. endocrinol. accele-reaza ritmul cardiac. In plus. se. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. ADN avand o configuratie de superhelix. s. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. -ids = scoartd. pi. -ids = sconrta. a-ADRENERGIC. ren. ADRENOCORTICOSTEROIZI.: ADN hi-brid (v. f. a. P-ADRENERGIC.). din sistemul nervos simpatic.. s. V. / adrenergie. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic.

aer. aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. A.1 eritrocitara si promoveaza. gr. s. -is = rinicili. / aerogastria. m. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. AFAGIE. aerosolterapie. depinzand de acesta. s. tulburari de com-portament. zwrfiire. / aerocolia. se asodaza semne cerebrale variate. termenul a. / aerosol. sorbere = a suge.] Initial (Trousseau. scrisului sau semnelor. ADSORBTIE. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). n. -os = aer. [Cjr. / aerosol therapy. phagein = a mdnca. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. s. AER CURENT / air courant / tidal air. alcatuita din doua subuni-tati. In prezenta calciului. f. phakos = iinte.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere... -eris. a. hydrophila si A. / aerocolie. a -priv. [Lat. 2) Substanta respectiva. ren. Metoda curenta pentru obtinerea a.. / adrenoprival. se disting doua forme majore: *a. gr. aer. / adrenolytic. A. 147 . Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. / adsorption. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. [Lat. / aerophobie. adj. ad = aproape de. gr. s.: volum expirator de rezerva (v. lytikos = care distruge. gr. gr. Spedile A. sensul termenului a fost extins considerabil. f. cu evolutie intermitenta (astenie. / adrenolytique. Intr-o formulare generala. gr. / aphakie.). m. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. s. [Lot. ADRESINE. gr. artificiali obtinuti prin diferite metode. s. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. f. [lat. aer. s. m. / aerosoltherapie. a unei substante (molecule. f. gr. gr. tonos = ten-siune.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana.). [Lat. gr. / adrenoprive. -eris. aer.. f. / aphagia. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. aer. Clinic. / adressines. s..] 1) Fixare. gr. pi. f. m. emfizem).] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. s. cu dis-tensie abdominala consecutiva. cu M. f. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. ADSORBANT. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. asi-metrice.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. f. tid = aproape de. s. f. pha-sis = cuvant. f. adj. / air. / aerogastrie. [Lat. V.] Deglutitia. s. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. aerocoly. s. sobria sunt patogene oportuniste la om. t. / adsorbate. / adsorbent. metron = masura. a 6ea. ioni. ADVENTICE. f. AEROCOLIE. A. f. / adventice. mobili. NA: tunica adventitia. f.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. s. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. f. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. / adsorption. -os = aer.] Substanta care se adsoarbe. -os = aer. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. -ens.. Printre diferitele tipuri de a.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. / aerotonometer. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. aer.^rului.). n. f. si adsorbat. a . AFAKIE. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. s. gr. -eris. m. a . sorbere = a 6ea.: volum rezidual (v.priv. / adducin. AEROFOBIE. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. Boala este ereditara. s. adj. f. aer. AEROSOL. [Lot. s. motone. idngit. ?i alfablocant. •eris. na-turali ai a. ADUCINA.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. Sin. [Lat.. V. A. aer. aer. Se disting a. AEROTONOMETRU. adj. / aerosol. s. de 102 kDa si P de 97 kDa. adj. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). / adventitia. AEROB. pi. 1864). gr. cat si cea motorie ale cre. AFAZIE AEROPAGIE. phagein = a mdnca. afazie.rinicfii. s. bios = fiatd. / aphagie. si adsorbant. [Lat. gr. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. a substantivelor. aer. m. s. / aerobic. s. n. f. -eris. ren. f. a Ijea. limitata la uitarea. f. adj. a aspira. s. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). f. ADRENOLITIC. AER. s. / aphakia. / aerophagia. -is . s. / aerotonometre. s. sorbere = a suge. [enti[d. ad = spre.priv. / aphasie. \Lat. / aerophagie. / adsorbant. aer. adj. de. f.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. f. gr. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. s. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. AFAZIE. / adsorbate. f. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. s. paralizii. Ulterior. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. -os = aer. [dngd. s. privus = Kpsit de. ADRENOPRIV. s.: volum curent (v. aphaquie. ad = spre. senzoriala si -a. Sin. l&nga. mai mult sau mai putin accentuata. Forma usoara a *a. de regula reversibila. -os = aer. aer. Ex. / adducine. s. face parte din banda 4. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. ADSORBAT. adrenergic blocking agent. gastros = stomac. a unei cantitati excesive de aer. [Qr. bronsite. / air. formarea complexelor *spectrina-*actina.: volum inspirator de rezerva (v. aer. s. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. [Lat. adj. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. s. In care a.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. -eris. A. / aphasia. [a lyein = a distruge. AEROSOLTERAPIE. AEROGASTRIE. / aerophobia.). [Lat. ad = aproape de. cu flagel polar. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. -os = aer. adaugd deasupra. s. -eris. Lipsa cristalinului. posttraumatica sau congenitala. betablocant. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. [Lat. gr. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. s. / adressins. de obicei inconstienta. Wernicke. *corzi vocale). [Lat. aer. aer. gaster. nutrifie. Sin.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. s. Sin. -os = aer. [Cjr. V. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. m. cidventicms = care se.] Care se opune actiunii *adrenalinei. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). V. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. naturali exista In atmosfera. ce provoaca uneori disten-sia organului. / aerobe.

transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. haima. exista rar 'in stare pura. [Paul Broca. A. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). In care pacientui. phone = voce. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. ferrc = a conduce. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia.: eferent. affectus = stare de spirit. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- .. In cadrul *a. *boala. AFLATOXINA. 18481905. / afibrinogen(a)emia. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. / afibrinogen6mie. *leziune. sensibilitate.fibra.: apiretic. afferre = a aduce. 2) A. A. s. [Lat. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. 3) A. cu evolutie impetuoasa si scurta. afectare. f. cu afectarea moderata.. completa sau partiala. surditate verbala. s. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. de la ad = spre. Varietate de a. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. A. Broca.de [a Afipergillus flavus. / aflatoxin... gr. -alos = sange. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit.priv.. desi gandeste normal. s. astenic. gust sau miros. a s[d6i. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. adj. AFECT. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. apyretic. a s(a6i. A. de. vec-inatate.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. A. De asemenea. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). ferre = a conduce. scris (*agrafie sau a. [Car/ Wernicke. A. B. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). s.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . afecfiune. Sin. Wernicke cu *a. a -priv. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. Sin. f. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. A. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. A. / aflatoxine. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. f. s. locala).: afaae de conductie. {Lat. s. Iat. / affinite. f. audi-tiva. A. sen-nan = a produce. fifferre = a aduce. patologic. 18241880.ge. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. AFECTIVITATE. B. -atis = inrudire. [Lot. stare emotionala intensa.temperatura In jur de 37°C).\ Pierdere a vodi..AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. inver-sus. A. affinitas. Semnificatia sa este destui de vaga. verbal sau In scris. s. dragoste fata de cineva. f. caracterizata prin anxietate. a . affectus = stare de spirit. s. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. boaia. s. dar utilizate incorect.priv. / affection. adj. *agrafie). f. m. prietenie. f. *disfunc-tie. Sin. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. n.a. [Qr. Insotita de o tulburare a constiintei. / affect. Asocierea *a. tularemie etc. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. afectiune. Secundar. Forma de *a. cantec (amuzie). s.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. tuberculoza. Wernicke. f. / afferent. / aphemia.: anal-trie (v. A.). vas a. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. o.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. \Cjr. de la affi-cere = a afecta. s. [Lot. facand abstractie de cauze. A. de. A. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). -e. s. [Lat. f.: nerv a. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. este alterata In "nevroze si 'psihoze. primar. 2) Comportare emotiva.} A. f. *sindrom. In care cuvintele sunt rostite fluent. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). [Cjr.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. AFONIE. f. / afebrile. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. [a afficere = a afecta. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. / affection.. de ex. / aphonia. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. m. de la loxan = sageatd. [Lot. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. / aphonie. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. f. fioald.). caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia.: conexi-une inversa (v. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. fihra . \Gjr. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. antroyolog fi cfwwg franca. Ant. (uii's = stare. profesor la 'Seriin. s. la Intam-plare. AFERENT. a . deoarece acopera conceptele de *anomalie. a siabi} 1) Emotie intensa. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. -ind. Inaintea altei substante. iat. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. 4) A. profesor [a 'Paris.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . sau a cuvintelor scrise (a. s. emotii si pasiuni ale unei persoane. s. f. A. adj. / affect. s. [Termen compvs: afia . newolog fi. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita.). s. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. m. AFIBRINOGENEMIE. / afferent. AFECTIUNE. m.erc = a afecta. tristete. adj. aferti. 148 AFONIE AFEBRIL. / afebrile..: afazie Wernicke (v. a. A. W. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. AFEMIE. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. la ad = spre. a . Ex. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. 2) Simpatie. / affinity.rman. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. / affective faculty. cu toate ca obiectui este recunoscut. pheme = vor6ire. de.vd. sunete muzicale . 'Pohniaf. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia.). / affectivit6. AFINITATE. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. psifiiatm. / aphemie. congenitala. fehris = fedra. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. de [a finis = iimitd. la affir.priv. uffectio. s. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. f. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. -md: gr.

s. grup sanguin). gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. f. A. f. \Gjr. d. AGLICON. / aphtha (pi. mutagen. / agitation. s. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. f. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. / agglutination. infectant. 1S16-1SSS. genesis = producere. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. a pune in mifcare. [Lot.priv. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. cu prognostic benign. s. gr. s. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. gyms. haima. m. a. AGLOSIE.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. de. aflate In suspensie. duice. -arum = afte.: 1) A. m mifcare. lipsita de intentie sau scop. impulsurite sexuale. -onis = cyitatie. poate fi spon-tana. gueusis = gust. A. agglutinare = a [ipi. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. -ina . In alimentatie sau ca laxativ moderat.. a . lot. de. de (a gr. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. / aglycone. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. Cat. A. ageustia. a . f. [ite-ra a aifahttului grec. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene.tiv. / aphrodisiac. / agammaglobulin(a)emia. s. f. [Cjr. v. de. la glohus = glob. disglobu-linemie.. s. m. AFRODIZIE. s. 2) A. [Lat.: geloza. [Lat. la Afrodita = zeifa dragostei. v.ziana agar-agar. provocata de stimulari din mediul ambiant.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. {Cjr. f. fiind foarte dureroasa. / aphrodisiaque.. congenitala de tip Bruton. / agenesia. microorganism patruns In corpul uman. observate la nivelul palatului dur la copii.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. AGIRIE. / agyria. s. f. -aktos = [apte. cu exagerarea miscarilor. In general. chi-mic. s. ptdiatru austriac. s. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. AFTOZA. AGAMAGLOBULINEMIE. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). [Qr. gr.. AGENEZIE. -ina. dim. s. A. de forma rotunda sau ovalara. s. Sin. AGLUTINARE. / agalactia. / aglycone. / agglutination. AFRODIZIAC. Virus ARN de masa moleculara mica. A. f. aphthae). Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). / aphthosis.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. glykys = dutce. Poate fi dezordonata. alimfocitoza. f. [Qr. carenta imunitara. aphtae. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice.. vulgara. Se disting: 1) A.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. s. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar... La om.priv. s. r. / aphte. genitalia .. 2) A. / ag6nitalisme. V.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). [Qr. si disgenezie. -arum = afte. AFTA. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. s. ia agitare = a pune. purtator de germeni infectiosi. viu.. AGALACTIE. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. / agenesie. [Qr. / agastria. [Lat. gesturilor si 'mimicii. / agitation. / agent. de. izolate sau grupate. cu evolutie In pusee recidivante. cand se produce *afazie. adj. 2) A. imunitate. mai rar pe mucoasa genitala. de ex. de corp calos. s.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. / agenitalism. agglutinare = a dpi. A. d.e ia gignere = a naste. [<^r. / agammaglobulinemie. genitale. AGENT. cold agglutinins. Orice factor provocator de boala. [Ofr. AGLUTININA. s. s. 3) A. / aphrodisia. m.: genina (v. Se disting: 1) A.. in mifcare.. a uni. -oza . s.priv. f. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. a . o .] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. / aglossia.J(ua[d. m. dand prin racire un gel. AGLUTINOQEN. s. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. 7=0 treia. A. 3) A. gala. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. s. f.organde. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. s. spasfca). boala Bruton. / agglutinogene. a . haptein = a arde. aphrodisia = dorinfa se. s. Sin.). f. aphrodisiakos. / ageusia. f. A. *aftozele. gasler. / agglutinogen. [Lat.[ Ulceratii infectate. [Alois Bednar. [Cjr. poate sa apara si fara o leziune organica.priv. s. vector.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. f. s.. / agglutinin.). V. gyros = cere. factor fizic. n. f. o . f. f. agglutinare = a [ipi. / agent. f. a uni. V. si eunuchism. s..priv. ic. imunoglobulinele. s. m. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. amar si acid. -ntis = ac. a . AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic.. / aphrodisie. gastros = stomac} Absenta. AGENITALISM. / aphtose. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. Termenul agalaxie este incorect.. AGENT CHELATOR / chelateur. / agyrie. [at.. a stomacului. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. In paranoia.. -atos = sangc. ['Malaie.. excitement. Viena. s. provocand astfel aglu-tinarea acestora. s. [Gr. idiopa-tice dobandite tardive. f. Sin. s. m. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. s.] Sin. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. s. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. a . m. a uni. agens. s. de [a agere = a actwna. a crea. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. / agueusie. s.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). agitatio.priv. m. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline.. / chelating agent. s. pot fi disoci-ate. f. a agita fi agere = a acttona. s. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. ia gr. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. f. f. [Lat. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros.: virus delta. / agalactie. n.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. sau agresiva. f. Cele mai cunoscute a. f.priv. sau reactionala. AGITATIE.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. [Lot. mielom). f. adj. Ex. m. f. aph-tae. de. 149 AGLUTINOGE N . a priv. a pune.priv. gr.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. / agglutinine. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. AGASTRIE.: chelator (v. / aglossie. globuJus. / agastrie. AGEUZIE. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. Ex. In cadrul *bolii Behcet. sindrom Aicardi. s.

/ agregat. f. agmen. gno-sis = perc. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. / aggregability. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala.priii. f. a priv. [Qr. V. V. la. adj. antagonist. avand o circulatie interna-tionala. Aglomerare. f. dimpotriva. sunetelor. AGONIST. foarte proba-bil. [Lot. 'miozina si *fibrina. s. / aggregate. / agony. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei.} 1) In sens larg. / agranulocytosis. f. [Qr. agonistes = [tlptdtor.). f. / agnosia. pe de alta parte. agonisti dopaminergici. -onis = ac^iunw de. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. *tromboxan si de prezenta calciului. aggregare = o aduna ta un [oc. s. AGRANULOCITOZA. -inis = mu[time. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. / aggregation. din gr. In forma de croset. kytos = cduld. cu efect central.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. AGNOZIE. cecitate psihica. vaselor si tubului digestiv (ex. A. Sin. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. si agregant. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. f. dopexamina). AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. a . la leucodte. tactila.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor.: *apomorfina. de la.: *dopamina. adj. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. a citi [iterde. de la aggregare == a aduna la un [oc. cunoastere. / agoniste. / agrammatism. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. [Gr. [Lot... gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. graminatike = arta de a scrie fi de. "bromocriptina). ca entitate este pusa la Indoiala. largi. AGREGARE. s. gustativa. la un. Definite a. anosognozie. / aggravation. f. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. de timp) etc. In zonele de ischemie. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. [oc. grammatJca. sludging of red cells. s. f. Se disting a. care patrund In creier (ex.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. adj. / agoraphobia. s. gr. [Lat. / agregabilit6. dim. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. kylos = cduCa. agora = piata. aggregare = a aduna. agregat. -onis = wrdutdfire. determinata de un mecanism imunoalergic. s. adj. \Qr. / agonadal. a pro-priului corp (autotopagnozia). AGONIE. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. p. / agrafe. adezivitate plachetara si trombus alb. Poate fi localizata. olfactiva. f. / agmin6. / agonie. [fr. 2) Termen vechi. \Gjr. V. / agonist. n. agonisti adrenergici. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. / aggregating.: sindrom Kostmann (v. cat si pe cea secundara. s. [at. de a se aglomera In gramezi.: astereognozie (v. \QT. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te).priv. s. AGREGABILITATE.. f. mai rar. f. {Cjr. vizuala. AGRAFIE. s. s. AGONADAL. a aduna. a • priv. aggravatio.\ Proprietatea de a se agrega.] Alterare a scrisului. s. dim. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. A. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. f.] Aglomerare. f. Sin. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. si coma. s. s. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. f. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. a . m. a obiectelor. e. f. s. AGORAFOBIE.. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. se clasifica In: auditiva. fiind unite de filamente de *actina. evolutie nefavorabila a unei boli.. / agregation. / agranulocytose. sindrom Gerstmann. . A. s. prosopagnozie. si alexie. agregare. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. f. Este facilitata de *catecolamine. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. f. s. 2) In medicina legala sau In expertiza. chiar existenta a. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. In functie de natura acestor stimuli a. A. a . s.. adj. AGREGAT. V. ligand. In starile de soc. sludge. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. s. s.] Leucocit lipsit de granuiatii. [Lot. AGRAVARE. -ozu. [at. -e.priii. agoa = [upta. n. s. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice.. aggregatio. [Lat. granum = graunte. V. granuliim. -ale. krap = croset.. / clip. imaginilor. A. / agrammatisme.] Teama morbida de spatiile goale. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. s. graphein = a scrie. adj.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3).] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali.epe. A. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. m. adj. s. a mrautdti. agrafe. / agraphia.priv. / agnosie. asomatognozie. d. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. de a se alipi. [at. de la gnonai = a cunoafte. AGRANULOCIT. [<^r. receptor. n. / agraphie. -e.. m. f. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. / agregant.re. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. *ADP. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. V. s. / agoraphobic.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. m. gonos = sitmdnf:a.i gone. AGREGANT.. un [oc. si a. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. -ism. / agonadal. s.] Piesa metalica mica. cu tendinta evitarii acestora. / agranulocyte. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. V. de id granum = grannie. si agonist potasic. a . / agminated. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. devenind rapid ire-versibila. adj. de raspuns celular. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. f. AGRAFA. [Cfr.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. s. sau generalizata. gramada de eritrocite dispuse de re- . [Lat. din {jam. / agranulocyte. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. -aux. Fenomenul de grupare a plachetelor. phohos = frica. de [a uggravare = a agravci.). aggregare = a aduna la un loc. / worsening. boala Schultz.] Care este lipsit de *go-nade. granulum. factor pla-chetar IV. Sin. d. In medicina. si sindrom Kostmann. s.

-inis = aifiuf de ou. s. f. s. ALBINOS. -antim = carnat. de [a aggredi = a merge. de toluidina. / lactation. V. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. const. / albuminuria [Lat. adj. ALCALIN. [Lat. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). s.} Absenta secretiei lacrimale. Akhileus. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). f. / alkali. s.: a. al kali sau al-qaliy = soda. AGRESOLOGIE. de [a albus = aid. lacrimri = iacrima.] Prezenta In urina a albumozei. s. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. distrugere a unor obiecte.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. / alkal(a)emia. [^r. s. a ataca (ad = la. mimica. toate de tip auto-zomal recesiv. ALANTOIDA. [gr. depigmentate. adj. / alalia. f. / akinesie. s. f. / cervi-cospinal fluid proteins. ca si In unele vegetale. f. cu aplicatii In medicina. ALACTAZIE. f.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. f. gr. V. / albuginite. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. s. albugo. / albinisme. albumen. f. s. -ina.} Sin. aluzii etc. biochim. gramada de trombocite. -e. -inis = aBJeatd. s. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. s. transversale. V. Evans. kinesis = mifcare. albus = alb. ALBUGO. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic.a. bilirubina. pi. acte suicidale). ALAPTARE. In 'leucemie. / albumosuria. m. f. proteinurie. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. f. [Lat. albumen. f. a. gr. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). s. / allaitement. fie cu lapte uman.] Membrana fibroasa. / albuminurie. ALBUMINORAHIE. albumen. albumen. f. ALBUMOZURIE. [Lot. ALACRIMIE. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. s. si sindrom Sjogren. poate fi manifesta (amenintari si insulte. f. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. cu *afemie. lac. s. Uneori termenul este considerat sin. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. A.priv. ocular. ALBUGINITA. lapte. este putin utilizat. / alanine. gr. cu aspect albicios. ALALIE. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. denumita si 'proteina Bence-Jones. ca 7n 'sindromul Waardenburg. albumen. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. s. f.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. / agressologie. Sin. -inis = alhuf de ou. ouron = urina. f. si lactoza. allactare = a a[apta. albumen. / alanine.priv. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. ALBINISM. f. s. ALBUMINA. s. Ex. medicamente etc. haima. s. f. V.: proteinorahie (v. fie cu lapte de origine animala. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. AGRESIVITATE. ocu/ara sau sclerotica).. / albino. ALANTOINA. s. s. s. [or. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a.). constituent al proteinelor si glucoforma-tor. f. s.) sau ascunsa. s. -oza. atlas. aggresus. Fondator: H. f. A. AKINEZIE. s. de (a kinein = a mifca. adj. s. s. de [a albus = alb. uneori striate. de tip recesiv. = aib. / agressivite. alhiif. generali-zat sau oculocutanat. lactis = lapte. a. -inis = aifitif de ou.] Tendinta la atac. m. adj. s. lalia = vorbm. cu pH-ul peste 7. / albuminorrachie. f. / albumose. s. -i'(a. partial. s. / albuginea. ALBUGINEE. dura. s. / achillodynie. [Lat. [Lat. Aglomerare. eidos = forma. haima.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. constand In formarea de pete mid albe. / lactase deficiency.\ Individ afectat de *albinism. -ina. a. s.. / blue.. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. Laborit. de la lalein = a ror6i. s. ia aggredi = a merge spre. s. f.. a . const. f. s. AHILODINIE.. testiculara. s. [Lot. [at. biochim. / allanto'ine. Aminoacid neesential. eel mai frecvent. *osteomalade si In *metastazele osoase. V. oua. de ia albus = al6. / allantois. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. f. cu sase subtipuri. f. / alcali. a -priv. f. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. s. tab. f. [Lat. / alalie. [^. si tab. \Qr. / albinos. [Lot. gradi = a merge. rhakhis = wloana VirtelJrala. 151 . con-genitala sau dobandita.. agregarea eritrocitelor. / albumin(a)emia. n. gr. Deoarece uricaza nu exista la om. lovire etc.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. -inis = a[6uf de ou. V. albugo. -inix = a[6uf de ou.] Inflamatia *albugineei. -ina. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. -atos = sange. adj.. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. al kali sau alqaliy = soda. a past). [Gfr. 2) Mai multe substante chi-mice. / albinism. / achillodyma. [at. / albumin.). la nivelul pielii. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. / albumose. Var. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. ALCALEMIE. V. ALANINA. m. un deficit de "tirozina. [Lat. [Lat. [Cjr. / allantoide.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. -ina . -aza. se observa In *mielomul multiplu si. [Lat.). / bleu..: pro-teina Bence-Jones (v. / albumosurie. de [a albas •= ail}. tripan. gr. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. -inifi = at6uf de ou. / alkaline. m. spre. a pllfi).] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. si stres. a. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. s. f. adj.: acromie cutanata. s. f. muschi. n. / albumine. / alcalemie s. m. s. pi.r. aggresus. n. agregarea plachetelor.] Absenta *lactazei din intestin. V. / agressology.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. f. f. / akinesia. -inis = aldeatd.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. f. / alacrymie. ALBUMOZA. sunt denumite cu acest cuvant. s. / alactasie.: acinezie. a . / albugo. f. de brom-fenol. gradi = a merge.. f. [Lot. f. 2) A. si leucom. de la alhus = a[6. albugo.\ Alimentatia lactata a unui sugar. In care se constata. s.] Sin. / allantoin. s. f. / agressivity. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. ALBUMINURIE. de metilen. s. 3) A. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. s. / alcaline. / albugo. a priv. [Qr. Simbol Ala sau A. ALCALI. A. a ataca (ad = (a. f. s. [Lat. de. continand vase intestinale. a. spre. gr.. artificials). logos = stiintd. m. Frecvent. / eye dryness. / albuginee. / albuginitis. f. de la albus = aid. f. uneori. f. al kali sau alqaliy = soda. de Prusia. NA: tunica albuginea. ALBASTRU. -oza. s. spre. -inis = aifieat. ALBUMINEMIE. [Qr. A. / atbuminemie. s. In absenta le-zarii caii motorii principale.. V. termenul este folosit pentru tunica a.

ALCALINIZARE. al kali sou al-qaliy . de la 2.dtor. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. cu [dcomie. A. me-tabolica. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). m. cu formula chimica C^OH. Exista diferite tipuri de a. [Hr. deshidratat contine 99. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. volatil. / alcohol. eterul. prin abuzul de vin. Ex. / alkalization. primari (R-CH^OH). [Hr. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. / alcalo'ide. kaptcin = a suge cu loco-mil'. haima. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. A. [Ar. Responsabilitatea penala (delict. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. gr. -oza . etilic. s. termenul a. iar catre 4-5 g%o apare coma. Administrarea si circuitui a. ALCAPTONA. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. ALCOOLEMIE. etilism. s. CHaOH. f. m. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). Sin. [J?r. s. A. / alcoholate. V. s. [J4r.. / alcalinoth6rapie. s. tulburari nervoase (*polinevrite. Determinarea sa are importanta medicolegala.HsOH. s. 2) Medicamente cu aceasta proprietate.: *morfina. ALCALOID. eidos = forma. / alcalinisant.R. / alkylant. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. *ocronoza si dureri articulare variabile. Lichid incolor. desemneaza a.4). s. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. \!Ar. s.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. f.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE.. f. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. ALCAPTONURIE. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. *stricnina etc. euforie nejustificata. s. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. f. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. Intre 1 si 2.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. usor colorat. s. f.5 g%ci produce euforie si excitatie. / alcoholature. / alkaptone. a. f. s. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. A. al kali sau al-qaliy = sodd.-COH-R. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. / alkalitherapy. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. / alcalinit6. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii.). m. s. In continuare. m. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. gr. al kali sau al-qaliy = sodd. A.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. . s.. cloroformul. A. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. f.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. [Hr. *cocaina. 0. f. / alcaptonurie. adj. f. s. alcohol sail o7 koh'l . ALCHIL. pana la neutralizare (a. Se utilizeaza ca dizolvant general. Complicatiile cele mai grave ale a. timp de ani de zile. m. Sin. Este antiseptic. scadere a memoriei. a. compensata.'al kali sau al-qaliy = sodd.. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. misdbil cu apa. / alcalinisation. / alcoolmetre. S. al kali fail alqaliy = sodd. / alcalosis. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. gr. f. al-cohol sau al koh'l . prin scaderea presiunii CO. s.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. -ism. s.ohof sou al koh'l = sudtit. m. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. / alkaptonuria. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. / alkyi. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). al kali sou al-qaliy = sodd. s. metron = mdsurd. -alos = sangt. f. n. s. / alkyl. -e. In limbajul curent. adj. V. consecutiv. a unor doze excesive de alcool. ce confine azot. s. kaptem = a suge. oenomanie.dtor. al-r. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. s. [-%r. alaturi de C si H sau de C. f. *tremor). gr. sunt putin so-lubili In apa. Termenul de *oenolism semnifica a. uneori la doze foarte mid. inflamabil. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. / alcoholometer. al cohol sau al koh'l = subtil. pdtrum.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. Toleranta individuala este extrem de variabila. ALCOOLAT. ALCALINIZANT. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. lichid clar. cu miros agreabil. ouron = urind. m. / alkalizer. / alkalinity.. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. de alti-tudine apare la altitudini mari. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. / alcoolature. s. ALCOOLIZARE. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. alcaloza. m. m.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. ALCOOLATURA. / alcaptone. inflamabil. adj. alcohol sau al koh'l = su6ti{. s. de. pdtrum. s. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. gr. ALCALINOTERAPIE. a discernamantului). cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. n. ALCOOLISM. Var. f. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. T. / alcoolisation. therapeia = tratament. 'delirium tremens. / alcalose. ALCOOLMETRU. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. / alcool. al kali sau al-qaliy = sodd. a] kali sau al-qaliy = sodd. / alcoolat. a. gr. [AT. s.: alkil. Unele a. s. eliminarea sa urinara.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. alkalosis.: *ciroza. se manifesta (uneori.5% volume de C. \5ir.] V. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. 60%. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. "cafeina. m. adj. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. V. f. moarte). V. in. A. metabo-lica. / alcoolisme. alcalinization.soda. s. cata-bolit al 'tirozinei. [-^r. pro-ducand esteri. alcaloza. pdtrum. s. / alcohol(a)emia.' add homogentizic. pdtrunzdtor. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice.sufitlli pdtrunzdtor. ALCALOZA.sufitil. / alkaloid. f. f. f. e. / alcoholism. ALCOOL. s.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. \5\r. Se disting a. sunt strict regle-mentate. s. A. [Ar. densimetru. respirato-rie sau gazoasa. s. / alcoholisation. / alkylant. [Ar. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. ALCHILANT. s. a. m. pdtrunzdtor. s. tote/a sau potent/a/a). H. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza.: dclofosfamida).' / alcoolemie. fiind plasmatica si tisulara. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata.

regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. de la ergem = a [ucra. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. / alcoologie. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. / allergide. atc. variaza Intre 1. / allergie. / aldehyde. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. La adult. aseme-nea celorlalte a.n. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). / allergy. La adul-tul normal. A. ALERGIC. f. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. / aldolasemie. domi-nanta asociata fiind notata a'. Concentratia a. ALDEHIDA. m. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. ALERGIE de la mama. test = e^a-m.. Cele doua a. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. A. alias = dtiili ergon = iuc. de = separat de. n. adj. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. s. deoarece proteina produsa de aceasta a. / allele.: a. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. din fr. engl. hiperaldosteronism. f. exista In concentratii foarte mici (v. la. terme-nul de a. [Ljr. s.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. dar si In celelalte tesuturi. V. {Qr. aldolazemie). m. logos = ftiintd. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. s. / alcoholomania. s. adj. In prezent. -ida. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. s. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. sin-gura prezenta In muschi. deoarece a. s. adj. / alcohology. izolata din ficat. / allergid. 0 nu este functionala. la ergem = a [ucra. s. ALERGEN. se produce retentia celulara a sodiului. n. / allergique. colite. gr. ALELA. [Qr. ale aceleiasi gene. mai mult sau mai putin eficace. s. / alcooltest. 0 crestere a *volemiei. acf-inne. actiune.. [Cjr. f. / aldehyde. ALERGIE. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. ALDOSTERONISM. [Cfr. Sin. s. ?i alcoolomanie.. Ex. s. s. f. Termenul etilotest este mai corect. *A. ergon = iucru. alias = aitui. [Ar. \ffibrev. {QT. este obtinut prin oxidarea unui alcool. La nivelul fiecarui locus *autozomal. veche test = vas lie. adj. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. Ex. actiune. peiidere = a atdma. A. Dintre bolile a. al-los » aitui. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. 6. / aldosterone. In continuare. 8. allelon = tie.. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. si cetona. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. / aldolase. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. La nivel biochimic. la unul la altvl. a. proprie creieru-lui. Care produce *alergie. V. provoaca depletia pota-siului. recesive. f. ALCOOLTEST. bacterii sau polen.2 mU/ml (12-75 nmol/l). urticaria. allelon = de. f. V. / aldosterone. C. f. gr. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. ALDOLAZEMIE. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. s. f. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. / alcoolomanie. (AT. / allele. prezente la un 'heterozigot. / allelomorph. al-cohol sou al koh'l = subtil. / alcoholomania. m. ALCOOLOGIE. m. 2) Sin. s. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. dependere = a sta atamat. de to. s. / aldosteronism. f. / allergen. s. a. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. [Hr. s. ALERGIDA. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin.: alela letala. f. / allergene. se numeste monomonB. s. / aldolase. / allelomorphe.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. este polimorfa. f. unele gastrite. ergon = iucru. *A. ALDOLAZA. .6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. m. ALCOOLOMANIE. [J5r. mutanta este la randul sau termosensibila.: polenul gramineelor. A. s.e. Cantitatea de a. s. s. a. f.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. Sin. A. cu *alcoolodependenta. A.\ Initial. tennenul 153 .] Care este In relatie cu 'alergia. de la ergem = a [ucra. lie [a alwol dehydrogenatum. / aldosteronisme. Sin. s. fac parte: astmul. denumeste o marca depusa. [a ergein = a luc. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. A. *a. f. adj. f. a. V. pdtrunzator.: In *sistemul ABO. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. / aldolas(a)emia.. f. o alta. m.. 0 gena care nu poseda decat o singura a. se constata si In infarctui miocaidic. Ex. actiune.: alela mor-bida (v.: boa/a a. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. de. In compensatie.). sunt. aparitia unei *tolerante. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. s.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. adj. Cat. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). ALELOMORFA. de la [at.. s. / alcoolod6pendance. mi-grene etc. In general. dimpotriva. alias = aitui.fiimifti.. pamdnt utili&at de. 0 cres-tere tranzitorie a a. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. / allergic. s. a. s. Ex. un individ poseda doua a. In caz de imunitate. morphe = forma. ALOOSTERON. m.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. de. al-cohol sail al koh'l = subtil. 2) Proteine purificate din alimente. Cele irei a.ru.). f. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei.ra. pdtrunzdtor. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. Se reprezinta cu litere mici. *a. unul la altu[. una provenita de la tata si.: hiperaldosteronism (v. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. eczema. *A. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. s. iar o gena ce poseda mai multe a. n. f. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. patrunzdtor. alcohol sou al koh'l = subtil. proba. f. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. ergon = Iucru. / alcoholtest. Excesul de a.3 si 8. pittrufi-zator. m. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele.] *Farmacodependenta fata de alcool. ALELA NULA / allele nul /. s.

-ina . n. \Gjr. de. mghetat. ALGIDITATE. B. adj. s. s. / alexithymia. hemo cromatoza) si. / alphafoetoproteine. Ex. ALEXITIMIE. s. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. In unele boli hepatice (hepatita virala. la ergein = a iucra. algidus = rec. fr. algidus = rue. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. algia. [Qr. Var.: a-blocant. ALGEZIOLOGIE.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. / alpha-adrenergic stimulating agent. cu hiperestezie (v. adj. stimulare = a miboldi. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. pi. s. zdroBire. sfdr&mare. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. tripsis = frecare. Var. s. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. / allergologie.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia.. n. [gr. s. de asemenea. thymos = minte.: a-stimulant. s. cu M. / alexin. / alpha. / allergology. A. drawsheet. proteina de legare a tiroxinei). adj. / aiexithymie. ALERGOLOGIE. const. deci. int. s. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. digests = simtui durerii.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. Var.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. f. (ex. Din grupul a. f..: a-adrenergic. gr. si tab.e. / algesiology.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). s. algos = durere. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. pana la a. alias = altui. s. s. s. \Qr. / aigesimetrie.: cii-antitripsina. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. gr. s. globulusi dim. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. -e. prin extensie. A. Concentratia a. / alpha-globulines. s. In functie de localizarea . ergon = [ucm. f. f.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. / alpha-adrenergic blocking agent. s. f. protos = primu[. f. ALEXINA. s. / algie. / alphamimetic. logos = ftiintd. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. s. 25 kDa. s. s. f. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec.). logos = stiintd.. pi. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv.: alfa-adrenergic. biochim. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. si Indeosebi asupra *tripsinei. {Qr. / alpha-adrenergique. tripsis = frecare. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. ergein = a [ucra] Var. hipocondriaca. ALFAMIMETIC. ALGEZIE. A. ALGIE. algesis = silnful durerii. f. adj. / aleze. migrainous neuralgia. 3) Uneori. (a glohus = gCofi. Var. -ina. / alpha-adrenergic. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. local sau intramuscular. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. / alexie. / alphalipoprotein. gr. istoric pentru 'complement. adj. m.: alfastimulant (v. (o ioviturd). C) de talie inegala. n. nevralgie.: a-mimetic.tulw grec. ren. s. / alphachymotrypsine. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. A. de la lectura dificila. lexis = cuvdnt. / algesia. f. m. / alexine. [Qr. / algesimetre. a. f. z. f. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. s.at} Agent simpaticolitic. [a = prima iiterd a atfa6t. adj. migrena. V.priv.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. s. lexis = cuvdnt.} Defect de Intelegere a scrisului. / algidity. Var. gr.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. adj. ALFA-ADRENERGIC. / alpha-lipoproteine. f. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. f. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). ad = aproape de. / algesimeter. care stimuleaza aceasta actiune. s. adj. Sin. -is = rinicfii.. / algesimetry.] V.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. [J~r. lipos = grasime. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. Denumire rezervata *a. f. ALEXIE. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. / pain. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. / algesiologie. f. / alphastimulant. adj. [Cfr. a stimuia. 2) Sin. s. utilizat ca sin. / alese.dro6irci sfdrdmare. -inn. completa. a . [Lat.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. s. s. / alphaglobulins. f(o)etus = fat. mai rar In cancere de tub digestiv. ALFABLOCANT. dureri difuze de origine dentara. / algidite. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. f. [Cfr. a -priv. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. / alexia.: algie (v. craniofaciale lateralizate.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice.tu[ui gru. s. metron = mdsurd.. Var. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. la gravide. Ex. In cadrul sinuzitelor. ALFA. -ina. ALFAFETOPROTEINA.. ALGEZIMETRU. vasodilatatoare.: cecitate verbala.. anti = contra. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. / alphaf(o)etoprotein. este utilizata ca antiinflamator. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. iar inhibitia vasodilatatie. ac-fiune. adj. s. / algid. droza.).. f.: a-chimotripsina. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. aiantichimotripsina). [Qr. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. / alphamim6tique. f. [a = prima [ilera a atfadetului grec. f. lipoproteina. Var. f. Sin. [at. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. f. protos = primul. algos = durere. s. m. dar Indeosebi a trigemenului. fentolamina) sunt. algesis = sim^ul durerii. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. Uneori.: a-globuline. f. s. s. mandibulara sau oculara. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii.).tuiui grec. Sin. / alphabloquant. f. In mod normal. a. ALEZA. / algesie. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a.antitrypsin. [a = prima fiterd a affa6e. spirit. cluster headache. khymos = sue. / algide. ALFALIPOPROTEINA.. a abate. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). de. f. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. [Lat. f. ALGIC. -ina . [a = prima [iterd a aifabe. / algique. s.: artralgie. s. / algetic. / alphai-antitrypsine.: a. vezicula biliara rinichi). gr. s. vasculara. '(at. in-gfi. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. ALGID. ALFASTIMULANT. f. ALGEZIMETRIE. ALFACHIMOTRIPSINA. f. [angd.] Sin..} Glicoproteina cu masa moleculara mica. / alphachymotrypsin. s. f. antiproteaze (a^-antitripsi-na.-ANTITRIPSINA. f. [Gjr. de origine extrem de diversa: a. f. s. alexein = a evita. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. isterica. bloquant.

alimentum = aliment. f. artificiala . s. / algoneurodystrophia. ALIAJ. s. s. [Cfr. se utilizeaza In unele stari carentiale. V. / alimentation. 5) A. spasmus. |l/r. ALGOGENEZA. Ca urmare. medicamentelor (izoniazida. de introducere In organism a substantelor nutritive. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. post = dupd. / algomenorhee.] *Parestezie dureroasa. ALIESTEZIE. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. antitiroidiene). / algospasm. adj. anti = contra. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. s. ALGONEURODISTROFIE.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. V. rationala . dificit.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). o schema de diagnostic pe etape. sensi6i[itate..] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens.] Sin. f. infarctului de miocard. 2) In prezent. nu. na-turala . aisthesis ..] Teama exagerata. / alymphocyto-sis. sindrom Di George. de [a gennon = a produce. / aliment. s. / algophilie. Evolutie lent regresiva. ALGOMANIE. de [a gr. genereaza durere.senzafie. f. au fost descrise numeroase sindroame. men. Indeosebi.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). dieta.). de protectie . genesis = producere. / algolagnie. f.} Producerea durerii. s. sentiment. rhoia = curgere. energetic si functional.a. ALIMFOCITOZA. [Cfr. 155 . ALGOLAGNIE. f. f. masochism. m. ALOANTICORP. algos = durere. s. n. s. f. (ilgos = durere.} Sindrom osteoarticular regional. -atos = gras. de [a philein = a iu6i. s. unor afectiuni ale SNC. f. dys = gre. ianga. para = dmcolo de. algos = durere. / alienation. trophe = firana. / algoparesthesie. ALIMENT. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. alliage. [Cfr. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase.: *sindrom de nerv nazodliar. sindrom Sluder).).).] Sin. f. [Cfr. -oza . / alimentation. / algomenorrh(o)ea. trophe = tirana. [Cfr. [Cfr. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. In limba engteza. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. 2) A. s. repre-zentand. s&nsifiidtate. / algorithme. s. -oris = Corp. menos = [und. sugarului cu lapte de mama. s. neuron . picioarele. f. lagneia = dorintd se?(uaid. f.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. algos = durere. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. / alloy. la Instrainare. pentru alchil (v. algos = durere. m.[ Sin. dificii. genunchii. m. [Cfr.] Procesul de hranire a organismului. f. ALGORITM. Sin. [at. 3) In sensul eel mai larg. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. ALGOPARALIZIE. completata cu lapte de vaca sau industrial. s. f. / aliphatique. idngd. gr. de la lyein = a distruge.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. / alloanticorps. alienare = a instraina. / painful paraesthesia. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. [at.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T.] Tendinta patologica de a cauta durerea. s. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. coapsele. In acest caz. au In organism rol plastic. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. s.: algodistrofie simpatica. dys = gnu. algos = durere. f. desemnate printr-un eponim (ex. / alliage. alienare. algogenesis. iar alteori o senzatie neplacuta. s. nutritie. [at. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. pentru alchilant (v. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. si boala Bruton. cu mecanism necunoscut.: algoneurodistrofie (v. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. n. nutritie. kytos = celula. [Cfr. algos = durere. s. spasmos = contractie. it la syn = impreund. aUos = altui.priv. [Cfr. [Lot. f. s. regim. adj. de la alere = a firdni. f. Atinge electiv umerii.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. / aliphatic. / algospasme. f. s. 4) A. reprezinta un cuvant la moda.ie. s. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. gr. a metabolismului. IX. ALGOFOBIE. trauma. s. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. Tipuri: 1) A. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. m. gr. alienation. f. la separare. f.. ALKILANT. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. / alloantibody. 3) A. corpus. fie.6 al Charezmi sau a] Karismi. ALGOMENOREE.. n.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. / algophobia. / algogenic. / algophobie. dys = greu. s. [Lot. / algoneurodystrophie. / algogene.nen'. phobos = fried. trophe = hrand. f. [Lot. algos = durere. adj. liniara sau ciclica. / algolagnia. Poate fi consecinta: traumatismelor. s. o/gos = durere. f. In particular In *schizofre-nie. [at. algos = durere. de masochism. s.: boala Sudeck (v. s. Termenul. / insanity. dificiC.a. p. [Cfr. m. [Cfr. adj. m.a. mixta . / algogenesia. s. A. algos = durere. / aliment. are tendinta la izolare. s. aUi-gare = a [ega. n. pathos = afecfium. alimentum = aiiment. Sin. algos = durere. / alli(a)esthesia. gennaa = a produce. ALIFATIC. s. A.care asigura un aport adecvat energetic.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide.). ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. / algomanie. a . ALGOSPASM. [Cfr. ALGOPARESTEZIE. s. [fr. Var. s-a extins si 'in diagnosticul medical.} Care provoaca. s. / alliesthesie. [Cjr. sec. s. / algogenese. s. s. ALGOGEN.i idei.). [Cfr.ime.). A.trif. para = dincoh de. f. la alere = a firdni. ALKIL. In primele 4-5 luni de viata. mania = nefiunie.). morbida fata de durere. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. / painful paralysis. ALIENARE. algos = durere. d. f. mainile. s. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. / algomania.: nevral-gia nervului vidian. diferite constante ale mediului intern etc. o localizare anatomica (ex.na.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. span = a trage. solubile unele In altele In anumite conditii. / algoparalysie. [Cfr. In ultimele decenh a. ALGOFILIE. f. / algophilia. s. philia = atracfie. -atos = ra. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. alias = aitui. aleiphar. f. apartinand matema-tidi si informaticii. lysis = distrugere. A nu se confunda cu *dismenoreea. sympathein = a fi aldturi de cineva. V.u. f. [Cjr. aisthesis = senzafie. a afiena. ALIMENTATIE. / alymphocytose. lympha = apd (impede. tSm Cat. s. / algorithm. bogat in nutrimente esentiale. V.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. plastic si catalitic.e. Var.: izoaglutinogen (v. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v.

\Gjr. durerea se trateaza printr-un analgezic. immunis = scutit. f. altoit. logia = teorie. ALOGIE.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. / allopurinol. V. modificarile patogenice si simptomele bolilor. ALOPATIE. f. / allorythmie.. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. gennan = a produce. (i/n-men. incompatibilitate fetomatema. / allotropy. s. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. s. localizata sau difuza. multiple.). f. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. gr. s. / allotriophagy {Cjr. Tipuri principale: 1) A. s. Ex. f.Paris 1893). biochim. (re is. f. tria = trei. sensi6iCitate. ALOTRIOSMIE. / alloantigens. ALVEOLAR. / allopathy. ALOGEN. f. allos = aitui. [Cjr.). s. f. gr. m. s. [Lot. model. s. allos = altui. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. grapbium. alias = aitui. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. / allotypie. s. alveola-tus = Ufor sw6it. metron = masurH.sau trigeminism). utilizata ca astringent local. / alloesthesie. f.aiaun. ALUMINIU. f. si alokinezie. Daca a. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla.: antigeni alogenici (v. rhythmos = rifn. n. / allogenique. / allocheiria. -inis . ALOTIP. iat. anti = contra. gennan = a produce. ALOKINEZIE. {Cjr. alii-men.). alopex = vulye . cristalina a carbonului. calvitie.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . tres. f.si retroauricular. idiotip si izotip.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. f. lichen plan etc. ALOMETRIE. f. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. allos = aitui.. [Lot. adj. gr. s. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. utilizat ca astringent si antiperspirant. s. / allokinesis. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. implicit.sau trigeminat (bi. pi. ALOGREFA.] Sin. care se fixeaza pe ele si. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. n. m.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. aparat. ALTERARE. A. pelada. / allometry. chute de cheveux / alope-cia. m. s. s. / alloantigenes. de la trepein = a w. s. / isoimmunization. / allotropie. marca. f. gr. [Cjr.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. f. alias = aitui. V. Ie transmit semnale. pathos = doala. f. mimus = oUigafie. / allotype. partial cu *alogen si cu *omolog. [Cjr.] Sin. \Cjr. f. progresiva sau brusca. / alogie. / allosterie. Al2(S04)3l8H. grapheion = penifa. se limiteaza la anumite mirosuri.: homogrefa ALOIMUNIZARE. Iat. f.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. f. / allotriosmia. [Cjr. s.. s. ALOTROPIE.: idio-tie afazica. firiceag de. [Cjr. / alloxane. ALODINIE. denudate incomplet. AIP04..: puls bi. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. In acest mod. / allotriosmie. s. f. s. / alveolar. m. \Qr. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. / aluminium. ca si In far-made. / alloxan. s. / allotriophagie. stereos = solid. pi. kinesis = mifcare. de [a kineia = a mifca.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. adj. f. / allogenique. ALOXAN.] Sin. lot. tres. grapheia = a scrie. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. allos = aitui. / allosterism. s. s. 2) FosfatuI de a. f. sclerodermie. alias = aitui. trope = mtoarc-ere. \Cjr. Ex. f. ALOPURINOL. ALORITMIE.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. sema. tria = trei.. V. si aloestezie.. 3) A. octyne = durere. [Cjr. adj. [at. s. s. aisthesis = senzatie. marca.9815 si simbol Al.: a. si tab. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. baldness. s. / allogenic. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. / alteration. / alogia. / allo-immunisation. dim.. s. De ex. s. gr. s. allochiria. allotropism. hair loss. antiperspi-rant. ALOGENIC. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. aherare = a scnimfia. allogeneic. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. V. f. allos = aitui. forme cu proprietati fi-zice si. [^r. 13. s. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. A. phagein = a mdnca. fetomatema. / aluminose.. / alveolaire. iar diareea printr-un constipant). V. [Lot.fioala. In acest caz. [Cjr.0.-nand cu raid vuipi[or. A. s. m. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri.: izoimunizare (v. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. In particular. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. de (a alter = aitui. / aluminium. olios = aitui. / alopecie. s. [Cjr. s. / allodynia.). f. / aluminosis. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. allos = aitui. androge-nogenetica se produce la barbati. f. de [a. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a.priv. este denumita uneori daltonism olfactiv.towc. / allometrie. ALOESTEZIE. typos = tip. f. radiatii etc. s.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. / allograft. adj. [Lot. s. f. de la alveolus. / allotypy.: pica (v. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata.. [Cjr. t. v. chimice diferite. const. s. congenitala sau doban-dita. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. s. in relief. ALUMINOZA. f.} Sin. m. / allotype. alias = aitui.} ElementuI nr. m. s. s. treis. m. alias = aitui. de. adj. / allocinesie. s. alias = aitui. s.] Tulburare a sensibilitatii tactile. / allorhythmia. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. lo-calizate Indeosebi supra. cu masa atomica 26. 2) A. s. s. alias = aitui. [Cjr.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. alias = aitui. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex.0. aHos = aitui. / allodynie. f. adj. 3) Sulfatui de a. model. [at. [a in = iipsit de. rhythmus. f. / alteration. allos = aitui. a . de ta alveus = cavi- . uneori. osme = miros.. seboreica rnasculina sau a. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. Este caracteristica sifilisului secundar.} Crestere inegala. ALOPECIE.] Sin. s. allesthesia. ALOSTERIE. / allopathie. -inis = aiaun. / allopurinol. [Cjr. typos = tip.. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. s. / allogreffe.). -oza . Sin. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). din gr. f. / allogenic. ALOTIPIE. AICl36H. V. [^r. ALOTRIOFAGIE. este mai adecvat termenul *alogenic. s. de scris.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. f. s. f.

AMBLIOSCOP. f. s.. Se disting doua grupe de a. s. gr.. s. A.. ALVEOLIZA..] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente.. a se. Sin. / enameloma. macrofagica). / amaurosis. dim.apta. rhoiu = curgere. phalloides.} Distructia. amho = amd-ndoi. exsudativa). Sin.] 1) Care se refera la mers. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. / ambulance. de la iilveus = cavitate. / alveolite. menos = [und. adj. expresii. [Cfr. f.] Sin. me. anemie. apar semne si simptome brutale: greata. s. f. dim. adj. .ide[6erg.. T. a leucocitelor alterate (a.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. / amblyoscope. a peretelui unei alveole dentare.. alveoli). / alveoloplasty. de la. NA: alveolis pulmonis. s. la valere = a^ area. almulgum. [Jr. or. s. s.\ Boala a 'smaltului dentar. la acelasi individ. [Tr. \<gT. 157 .: boala Alstrom-Leber (v. m.-iere.: ameloblastom (v. / alveolotomie. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare.] Sin.. f. m.: automatism a. alveolus.. [Ofr. timel = smalt. vedere. apoi de severe tulburari hepatice.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. [Lot. urmate de o scurta perioada calma. plassein = a forma. durere abdominala. f. nuuneld. pi. de (a amauros = intunecat. f. / ambulatoire. f. secundara . s. adj. AMALGAM. f. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint.mers automat. caz In care deficitui de ve-dere este partial. s. f. s. putere. acte). s.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. [Lot. A. AMELOM. gr. In unele boli ale nervului optic. / amblyoscope..: 'astigmatism. s. de la ambulare = a merge. la temnein = a tttia. ambo = a. [Lot. AMBULATOR. / amelia. / amaurose.ALVEOLA tate. ALVEOLOPLASTIE. de. ametros = disproportwnat. AMBIVALENTA. Addison. dia-bet). s. alveolus. / alveolitis. AMETROPIE. f. dim.mdndm. / amblyopie. s. / ambidexter. boli generate (tuberculoza. A. 2) Care nu este spitalizat. / alveolotomy. [Lot. s.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. s. s.prii'. ambulator. de. amblys = tacit. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. de. ops. f. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. metron = mdsurd. blastos = germen.] 1) Inflamatie. AMARIL. Ex. alveolus. s. secfiune. / alveoloplastie. / ametropie. n. fara controlul constiintei. / ameloblastoma. s. a e^amina.). unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. [fr. f. supurata}. preocuparile. de la lyein = a distruge. sau f. de la alveus = cavitate.] Pierdere completa a vederii. s.\ Coexistenta unor caractere sexuale. a -priv. A. a fibrinei (a. / amelome. NA: alveolus dentalis. -e. cu semnificatie patologica. [Lot.: sinoptofor (v. f. Spatiu aerian pulmonar sacciform. / amelopathie. n. AMELOPATIE. f. ca si dupa menopauza. mai rar. s. a unor celule (a. V. oftdnoiog gtrmcm.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. In caz de intoxicatie. f. de ex. m. prin procese infectioase si de-. ambo = amandoi. -omo. / amaril. ale ambelor sexe. s. renale si la nivelul SNC. frecvent In *schizofrenie. [Theodor Leber. lysis = distrugere. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. / ambulance.). ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. a se pkinBa. tome = to. ou f. se distinge de *ambliopie. AMBLIOPIE. / amenorhee. boala Fauchard-Bourdet. s. f. s. f. pri-maia . / ameloblastome. pGmBa.. / ambisexua-lity.\ Care se refera la *febra galbena. si nu este sin. dim. / ambivalence. s. fters. AMENOREE. f. adj. f. / ametropia. Gushing. voma.. / amblyopia.. s. s. m. vecfie amel = smalt. adj. amau-rusis = or6m. s. s. AMBULANTA. / amalgame. / amelie. s. de la alveus = capitate. adj. profesor (succesiv) [a 'Scrim. rede-re. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. [Lot. A. / amelopathy. -tra.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. malag-ma. [Lot. s. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. muscaria. s. A. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. frecvent: *pioree alveolodentara. / amalgam. m. s. In unele infectii.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. *ameloblaste. de. generative. amblys = tocit. / amastia. m. vecfie amel = smalt. gr. virus a. [Cjr. AMELOBLAST. s. Ex. diaree. m..] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. AMELIE. a priv. primare sau secundare. vecfie amel = smalt. TratamentuI a. vecHe. f. cupru). boli psihice etc. [Lat. f. gr. alveolus. hiastos = germen. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. -oris = care se pCimba. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. A. \Qr. f. dexter. f. s. [at. Sin. dim. / ambisexualite. amelom. a modda. iubire/ura.m6ru. a. {Cjr. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. Se observa In unele boli psihice. / amenorrh(o)ea. gr. f. a . ambiilare = a merge. [fr. V. AMBIDEXTRU. si amauroza congenitala Leber. [a alveus = cavitate. -i"(n. NA: alveolus.: adamantoblast.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. -omo. ALVEOLA. situat distal fata de canalele alveolare. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. plastos = mode-iat. fibrinoasa) sau. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. n. [Lot. s. n. a alveolelor dentare. bolile Basedow-Graves. s. boli endocrine (*mixedem. pantherina. AMANITA / Amanita / Amanita. n. / alveolysis. In general complicate) cu necroza. Qottingen fi '>(e. opos = vdz. m. / ameloblast.: bucurie/tristete. [Cjr.] Sin. scopes = o6servator. / amasie.: adaman-tinom. -trum = dre. 1840-1917. alveoli.. alveolus. \Cjr. ops. pathos = 6oaid. la nivelul caruia are loc *hematoza. fters. cu cecitate. / amaril.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. ». AMASTIE. acromegalie). s. de [a skopein = a vedea. men. melos = e? (tremitate. / ambidextre. amastie. / ameloblaste. A. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. verna etc. opos = vdz. / ambivalence. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. [Lot. AMAUROZA.: tifos a. o structura organica. / ambulatory. oftalmoscopic. la niveus = cavitate. AMELOBLASTOM.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. / alveolus (pi. / alveolyse. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale.). ALVEOLOTOMIE. valentin = forta.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. gr. s. In continuare. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. mastos = son. putere. s. eventual. afectiuni ovariene sau uterine. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. f. / alveole. \Cjr. ALVEOLITA.priv. maduvei sau creieru-lui. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. s. f. de la 11 . f. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. f.

AMFIFIL. s. / amiboisme. s. d) nucleu amigdalian. m. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. amy-lum. amibiaza. . toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. m. s.] Care se aseamana cu o *amiba. adj. 2) Grup de compusi cu actiune similara.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. amidon. [^r. c) a. Unele specii de a. AMFOTROP. s. AMIDA. / amphipathique.] Sin. f. adj.: 1) Alfa-amiloza.] NA: articulatio cartilaginea. / amphetamine. Ex.] Sin : amfolit (v. -azn . adj. f. / amphiphilic. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. a'. f. AMFETAMINA. s. m. or. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. s. s. [Gjr. in doua nidduri.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. Ex. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. adj. se produce prin intermediul *amilazei.). nmmoniakon = sore di amoniu. cu perioade de exacerbare. sub forma de lichid incolor. f. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. dizoh>at. s. scfiim6are. de ia lye in = a distruge. amphoteros = care apartine ia doi. \Qr. Amina simpatomimetica. {Cjr. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. V. / amphorisme. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). adj. bolta cereascd.: amoebiaza.intoarcere. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. de ia amibein = a aitema. AMIDON. tonsil. / amide. -enne. b) a. [Qr. s. amygdale = migdala. / amphidiarthrosis.. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. / amphotrope.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. AMETEALA. / amphoteric. scade apetitul.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui.: suflu amforic (v. amoibe = aS-temanta. de ia philem = a iu6i. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia.: articulatiile intervertebrale. lytos = distrus. poate deter-mina dependents. -ism.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. / amiboi'de. tonsillectomy. [Cfr. / am(o)eboid. / amphipathic. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida.\ privitor la *amigdala. ammoniakon = sore de amoniu.*apendi-cele vermicular. adj. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . gr. AMFORISM. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). Poate evolua cronic. -ism.priv.: amoeba. adj. philos = prieten. adj.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. AMFIDIARTROZA. pulmonar sau cutanat. [Qr. adj. de doua on. ampho = afn6ii. / dizziness. arthron = articu[af. [Cjr. [Qr. scHim6are. celule migratoare) de a emite pseudopode. trope . s. / amidon.. f. f. pathos = afrcfiune. lat. pot fi patogene la om. AMFIARTROZA. s.). iritabilitate.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. / amygdala.u. suflu). cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. / amphotere. s. \Cjr.] Sin. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. [frofiadii (at. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . f. scfiimfiare. [Cfr. AMIGDALIAN. / amphiarthrose. amphi = de am6e(e pdrpi. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. / amphotrope. s. adj. Consumul cronic de a. f. s. AMIBOISM. ia matus = Beat. ampho = aIn6ii. n. NA: tonsilla. / starch. relaxeaza musculatura bronsica. de [a amibein = a aiterna. contracta sfincterele si ve-zica urinara.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. s. / am(o)eba. de obicei prin extensie. ampho = amEU. s. \Lat. a .ie. / amygdalectomie. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. amoibe = aiternanf. constituita din lanturi cu ramificatii. iar amilopectina o culoare rosie. AMIGDALA. dc. Var. am(o)ebae. este asferica sau astigmica. f. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. [QT. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. s. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. adj.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. anxietate. AMIELINIC. abdominala . / amph6tamine. f. adj. AMIBIAZA. / ampholyte. / amyelinique. -ind. 2) A. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. de ia amibein = a aiterna. neramifi-cate. Di-gestia a. adj. s. amphi = de amfieti parti. ammattire. adj. a scftim-60. 2) De mentionat: a) a. Sin. / amphophile. / amphophilic. m. AMFIPATIC. [Cfr. m.: vertij (v. ia amibein = a aitema. / amphotonie. s. f. amphi = de am6eie pttrti. / amyelinic. tonos = tewiune.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. / amphiarthrosis. insomnie. s..] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. / amygdalian. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. Prezenta a. [Cjr. AMFOLIT. f.: amfoter. f. rezulta doua forme de a. Ant. amoibe = altemanpd. Este endemi-ca 'in tarile calde. / amibiase. s. arthron = artifiifafte. a. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. alcatuila din lanturi lungi. / amide. in formele de intoxicatie cronica. se deosebesc: a. AMFOFIL. miopie). cat si ca o baza.. secundare si tertiare.: articulatia temporomandibu-lara.\ Microorganism unicelular. emetropie. n. [Gr. v.. de. colici. AMIGDALECTOMIE. | Qr. / amphiphile. f. nonmyelinated. aither = aer curat. schimfiare. Ex.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. mai ales daca nu este tratata. f. / vertige. amoibe = altemanf:d. s. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. am6e[e p(lrti. AMIBOID. amphora = amfora.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. amygdale = migdald. amphi = de. amylon = fdind. / amphidiarthrose. / am(o)eboidism. f. dis = du6iu. {Cjr. / amygdalien. amphi = de amfiete parti. AMFOTER. pri-mare. philos = prieten. n. s. a dizoh'a.. / amygdalectomy. de [a philem = a iu6i. AMIBA. pi. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. amylum. adj. adj. eidos = forma. a scltim6a. apartinand protozoarelor. m. / amibe. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. f. s. / ampholyte. s. -oi. s. a sch-imfia.] Articulatie mixta. AMFOTONIE. dextroamfetamina si metamfetamina. aether. -oza . Var. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob).AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. tenesme. amphophilous. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie.). racemica si sarurile sale. vertigo (lat). 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. s. este detectata cu ajutorul iodului. ampho = am6u. incluzand a. / amphoricity.. / am(o)ebiasis. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. se numeste sferica sau stigmica. m. [Qr. modificari de personalitate si. mai rar. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. atat omul cat si animalele. adj. f. A. ektome = excizie. myelos = rndduvd.a. a schimfia. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. adj. / amygdale. / amphotony. a. \Cfr. s. 2) Amilopectina. [Lat. dar se poate localiza si la nivel hepatic.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili.

s. fimylum. f. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. f. sunt denumiti esenfiali. leucina. [Gr. A. a . In inflamatia glandelor parotide. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. AMIOSTENIE. oligofrenia fenilpiruvica. care exercita functii regulatorii: *colina. [Cfr.. f.. ammoniakon = sare de amoniu.: tirozinoza. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. const.\ Element constitutiv al proteinelor. s. f. s. *boala Wilson etc. a digera. f. a priv. [Gr. salivara si a. sin. f. f.) In urina.i. s. joaca un rol important In sinteza organica. / amygdalotripsis. n. / amyosthenie. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra.} Sin. AMINOACIDURIE.. m. s. A. are si o actiune opusa aldosteronului. *triptamina. -am .). ummomakon = sare de amamu. s. f. *cistinurie-lizinurie familiala etc. amylum. leudnoza etc. tonos = tensiune. [at. s. -aza. [Gr. adj. / aminopeptidase. gr. s.: ataxie (v. s. s. s. In *amiloidoza. / amyloid. tattein = a ordona. -aza. aranjare. A. biochim. Unii a.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. s. acidus = ami. amylon = faina. adj. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. histidinemia. amylum. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. / amylase. a fost data de Virchow. manifestata prin fades inexpresiv. care se depoziteaza In organele interne. adj. de (a mimeisthai = a imita. gr. f. f. adj. gr. de ta cum = cu. ~~~\ AMINA.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. / amyotrophie. -ind. Cele mai frecvente tipuri de a. f. AMILOZA. s. [Gr. -ind. s. s. -atos = sdnge. congenitus = nascut odatii cu. s. continand o functie acida. si amine bio-gene. ouron = urina. amygdale = migdaid. fenilalanina si triptofanul).muscni. f. mimia = imitare. de la plassein = a forma. / amimia. a-a. gr. AMILAZA. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. este de origine proteica. f. proteine si alcaloide. f. Uneori. [at. 2) A.). amylon = faina. / amiloride. boli inflamatorii recurente. aminoacide. amylon = faina. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. creste. AMIOTONIE. s. metionina. In cazul *bolii Alzheimer. valina. AMIMIE. amygdali-tis..] Scaderea fortei musculare. maltoza si dextrine. f.: amiloza. / amylaceous. amylon = faina. s. AMILORID. A. amidon. amylon = fciina. amylon = faina. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. ammoniakon = sore de amoniu. Se disting: 1) A. amyloidisme. a carui semnificatie nu este Insa clara. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot.. V. treonina. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. [Lot. gr. s. *acetilcolina. / amimie. V.). izoleudna. [Lat. gr. / amylas(a)emia. [Gr. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. Sin.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. amidon. tirozi-na etc. AMILOIDOZA. [Lat. a fost pus In evidenia In creier beta-a. [Gr. / aminoacidurie. biochim. s. -ina: I at..: amiloidoza (v. fSa. / acide amine. AMINOACID.. / aminoacid. f. a -priv. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. tripsis = frec-are. sides = forma. AMINOPEPTIDAZA. AMIGDALOTRIPSIE.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. copt de ta pepsein = a gati. *catecolamine. a modefa. troplie = firma. a aranja. f. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. f. ammoniakon = sare de amoniu. / amyotrophy. sunt molecule care se gasesc la animate. f. si tab. [Gr. / amiloride.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. m. [Lat. s. derivata din amoniac prin substituirea a 1. clipit rar. s. gr. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia.: tonsilita. f. genitus = nascut si gignere = a nafte. s. mys. putere. Recent s-a demonstrat ca a. / amyosthenia. f. a -priv. peptos = digerat. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. sarade a reactiilor motorii si emotionale. / amylasurie. se gasesc la unele plante. zdrobire. Sin. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. *A. f. *serotonina. 2) Substanta amorfa. [Lat. s. s. AMIOTAXIE. f. / amylose. myos = muscfii. / amyotaxie. Ca urmare. / amylo'lde. f. amidon. 8.) Baza organica azotata. / aminopeptidase. f. / amylace. -ozti. \Gr. gr. s.. f. s. s. / aminoacidopathy. / tonsillitis. AMILACEU. [Gr. amylon = faind.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. m. pentru miastenie. A. [Lat. f. mys.. / amylosis. gr. neopla-zii ale plasmodtelor.] Sin. / amyotonie. secundara. Cresterea a. Ex. gr. s. amyliim. AMILAZEMIE. -1(0. m. -e. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. AMILOID.] Inflamatia *amigdalelor palatine. amylum. plasis = modeiare.] Prezenta amilazei In urina. s. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron.4-glu-can. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. mys. haima. [Gr. amylum.. const. Sin. a priv. s. [at. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. serum amylase.. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. s. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. f. / amylasemie. si tab. / amygdalite. amidon. m. / amine. V. amidon. amidon.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. de cauza nepredzata.priv. s. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. myos = musciti. AMINOACIDOPATIE.. gr. / amygdalotripsie.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. / amylase. / amine. -aza . de asemenea. dar Indeosebi In ficat. -ind. cistinuria-lizinuria familiala. myos .: miatonie. amylum. rinichi si splina. gr. indud a. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. f. ouron = unnd. myos = muscfti. / amyotaxia. de la. AMIOTROFIE. amygdale = migdaia. care reprezinta 159 .] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. a. f. a crea. lizina. amidon. s. acidus = acru. / amylo'idose. de ammiti. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. primitiva sau primara.priv. AMILAZURIE. / amyotonia. / amyloidosis. acidus = acru. mys. f. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. / amylasuria. myos = musch. ammoniakon = safe. s. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. a . [Lat. taxis = ordonare. f. s. f. mys. / aminoacidopathie. Denumirea de a. [Gr. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. s. -ind . / aminoaciduria. s. *histamina etc. indispensabili. A. sthenos = fortd.. [Gr.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. sanguina este de ori-gine pancreatica. -ozd . hemodializa prelungita etc.

. AMNIOCIT. foarte solubil In apa.mbra. auditive sau vizuale. adj. H-I regiunea proximala. f. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. / amitosis. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. / amniocyte. In general. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. rare. \CJT. rinichiului. Se disting a. / amnesia. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. s. a sexului fetal. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. b) A. Poate avea loc fie prin stran-gulare. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. / amnios. mnasthai = a-fi aminti. A. f. toxic pentru organismele vii.pm'. transparenta. tie. Compus binar al azotului cu hidrogenul. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. iar uneori si din trunchiul cerebral.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. a fost. o . modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. / amitose. / amnesic. a. / amnioscopy. / amniocyte. V. A. 160 AMONIAC AMNEZIE. s. AMNEZIC.: sac amniotic. cu tendinta centrifuga. cu membrane intacte.. / amok. antreneaza atat o a. kentesis = wtepd-twa.recente. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. skopia = e. / ammonia. adj. f. tit [a skopein = a veaea. p.] 1) Care se refera la *amnezie.priv. Deoarece este un examen riscant. amnion = me. Diferentierea a. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. Este de origine citotrofoblastica. Sin. organice sau nu.). Pe langa transmiterea autozomal recesiva. / amnioscopie. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. AMITOZA.: In etilis-mul acut). f. f.priv. ou f. V. si mnasthai = a-fi aminti. 2) A. amnioa = me. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). -ozd. AMOK. Sin. citogenetice.). V. si memorie. pentru amibiaza (v. care priveste informatiile.. / amnesique. initial proximale. adj. s. Ele au un caracter ereditar. s. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. spectrofotometrice. Inlocuita cu *ecografia. adj. "maligna". Se utilizeaza In industria chimica. f. f. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. / amnion. f. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. *impotenta. Tipuri de a.. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. / amniography. V. b. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. Memorizarea. se manifesta Inca din viata intrauterina. fiind compusul de baza . cu durata de supravietuire de circa patru ani. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. a.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii.n6.. AMNIOGRAFIE. mult mai rare. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. / amniocente-sis. Sin. AMNIOCENTEZA. secundar ai centurii scapulare. retrograda). [Cjr. anterograda.). s. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. [tyf. urmate de deficit motor si amiotrofii. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. uneori *diabet zaharat. f. pentru amiba (v. limitate si lacunare (ex. s. globale. sau anterograda {de fixare).: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. dificil de clasificat. s. A. a . introdus prin colul uterin. Se mai numeste si holoschizis. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. n.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. a muschilor gambelor. Indeosebi. punga apelor. / amok. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. cu debut Intre 20-50 ani. n. s. s. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. rezistenta. fenomen psihic complex. spinale progresive ale adultului. ammo-niakon = sore de ainoniu. s. mergand pana la degene-rare si atrofie. cu tendinta la distalizare. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. s. de ex.. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga.priv. fir. In relatie cu 'cromozomul X.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului.^ammare.: punctie amniotica. Var. fenomen observat la om la nivelul ficatului. cat si retrograda. Forma acuta. \GJT. Mai importante: a) A. la a . cu transmitere recesiva. Sin. m. s. si raptus. AMNIOS. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. / amnestique. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. s.\ Care provoaca pierderea memoriei. amnion = memfirand a fatutui. s. / amniocentese.. AMNIOSCOPIE. a e^flMtrta. f. ca si 'in cazul unei leziuni corticale.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. pot aparea in stari depre-sive. dar absenta pseudohiper-trofiilor. A. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. amnesia uitare. importante: 1) A. subtire. / amniographie. aparuta In cadrul unei depresii.m6rana a fatutui. isterie (mai frecvent a. amnezie. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. bine definite clinic. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. m. m. selective. s. ceea ce poate fi la originea unei a. s. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. iar morfopatologic. AMOEBA. / amnesic. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. simetrice. s.. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. tesutului nodal. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. m.) AMOEBIAZA. \Cjr. [Qr. o . prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. / amnestic. mneme = memorie.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. \Qr. evolutie foarte lent progresiva. s. 3) A. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. Var. AMNESTIC. \Qr. sau f.] N^\y. \yr. cu miros iritant. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. fie prin clivare. dilution = mem6rana a fatutui. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. s. a. In patologia psihiatrica. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. AMONIAC.. fdtuiui. n. cu transmitere autozomal dominanta. f. [Qr. si a. permite determinarea motricitatii fetale. mimsthcii = a-fi aminti. m. mitos = afo. cu incidenta 1/20 000 nasteri. graphein = a scrie. Alaturi de forme de a.: ecmnezie (v. s. / ammoniac. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie.] Membrana limitanta a oului fecundat. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. n. Forma "benigna" este progresiva.

s. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. f. de amomu. utilizat In automatizare. / ampere. f.). g. de [a amplus = mare. const. vecfie amordre = fl mufca. la nivelul tutu-cor tesuturilor. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. [A5rev. f. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. f. prin aplicarea pulpei de161 .\ Abrev. Este inactivata de *penicilinaza.: PCR (v. dm fr. / amorphe. s. AMORFOGNOZIE. foto. / empreinte. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. empreinte. s. cu intensitate rnarila. f. amplitude.} Oligonucleotid care. / ampliation. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. / amorce. f. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. [Lot. de amoniac. de. s.. V. / primer. 2) Rareori. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. In *acidoza. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. f.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. impresiune. parental imprinting. proteine G. lipsit de forma. de. f. V. A. / myoadenylate deaminase. s.! genesis = producere.5'-monofosfatul ciclic. ammomakoa = sore de amotiiu. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. ureogeneza. s. AMP / AMP / AMP. V. s. V. si PCR. [a ampliare = fl crefte. f. ammomakoa = sore. f. -onis = mctrire. V.. s. imprimere = a apasa pe.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. [Lot. c) a. In tubii renali. / amorphous. m. Astfel. AMP c. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. / amplitude. m. f. (at. morphe = forma. \Jr. ficare. -aza. ligand. AMORF. si tab. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. s. haima.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. amoniemie. adj. [Lot. V. si tab. V. V. cu o tensiune mai mare. f. amorce. de. dependenta de originea parentala. gashd m apropie-rea timplulw. m. [Qr. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. n. s. a taia.ve. 2) A. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. f. A.. In scop de identificare. s. acest proces se accentueaza. f. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. [ui Jupiter Ammoa din Lima. -ina. Jar In *alcaloza diminueaza. si amo-niac. de (a gennan = a produce.r. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului.v. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. sau s. y.re. f. prin simtui tactil.si cinematografiata.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. gasita. / ammoniogenesis. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. de puls. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. receptor. f. / amplitude. cu mialgii si crampe musculare. electronic. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. iradierea padentului fiind mult redusa. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. s. adenilat-ciclaza. / ammoni6mie. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. marime. / ammoni(a)emia. f. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. fizician francez. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. / ammoniogenese. AMONIOGENEZA. hiperamoniemie. V. Un curent de un a. / ampere. s. / amorphognosie. profesor la 'Bans. s. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. biochim. 1) Represarea permanenta. AMPLITUDINE. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. f. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. AMPLIFICATOR.). m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia.. magnetic. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. amoniemie) deoarece. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. s. Consta In formarea. de la amplificare = a man (amplus = mare. transporta un 'coulomb pe se-cunda. s. v. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. e) a. cunoaftere. s. AMPLIATIE. Sin. AMPICILINA. s. endo-crinol. A. amoniogeneza. const. m apTopie. m. actioneaza ca *mesager secund. s. de obicei electric. -iais == Cargime. AMONIEMIE. ampli-atio. amoniacul este sintetizat din *glutamina. [J~r. AMPRENTA. din Cat. la facere = a face. / amorphognosia.. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v.. adj.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. AMP-deaminase. [Cjr. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. enhancer (genetics). / impression. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. Tipuri: a) a. / amplifier (electronics). substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. de imagine sau a. / ampicilline. [ftfire. activand "protein kinaza A. engC.priv. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. [Qr. Ea poate fi transmisa la distanta.in monofosfat. a . s. de luminanta. observata.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. a . AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. Sin. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei.priv. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. des = separat de. / ampicillin. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. d) a. reactia In lant a polimerazei. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. ammoaiakon = sore. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. amoniu. gnosis = perce.). / AMP-desaminase. digitale). s.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. [Andre Marie Ampere. \G. este transformat la nivelul ficatului In uree. AMPER.re. paime sau plante. derivat de.: primer. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. / ampliation. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. AMORSA.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. gasita. si PCR. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. AMP-DEZAMINAZA. / amplificateur. b) a. amplifi-cator = care marefte. s.

AMPULA.ClUaie. ANAEROBIOZA. profesor la 'Wittenburg... accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. an . dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. f. cu ajutorul unui instrument chirurgical. la un al doilea contact cu antigenul. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. A. dactiloscopie. / anabolisant. ampula). / analgesique. In *proba Prausnitz-KusIner. / anaclitic.). bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa.priv. ANABOLIZANT. fiidrogen. n. f. adj. aphrodisia = dorintd sayiaia.. f.: catabolism. {Cfr. In cazul a. phylaxifi = protecfie. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. de ia toxon = sageata. ANAFRODIZIAC. s. 1684-17S1:\ V. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. m. gr. an priv. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. / anaphrodisie. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati.: aclorhidrie. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. ANACLITIC.: a.. medic si botanist german. ampula. / anagen. muschii. operatie prin care se separa de organism un membru. gr. adj. Anafrodizie. (ikousis = am. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. s. s. ana -priv.. Ex.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. klitos = desfafurat mapoi. rectala (NA: ampulla recti). adj. / anabiose.} 1) Care stimuleaza. f. / anachlorhydrie. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). -oma. ANABIOZA. 3) In embriologie. aphrodisiakos. anabiosis = rewviere.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. A. comparabil cu socul anafilactic. ana . [Qr. a urea. / anacrotism. portiunea inferioara a *rectului pelvin. iarcSsi.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. adj.i.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. adj. analeptikos = care restaureazd. f. -oza .priv. s. phylaxis = protecfie. s. profesor la. [Lat. situata la nivelul duodenului. iarafi. aaa = In susi krotos . Abraham Vater. / anaerobic. s.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. Exista un mare numar de a. s. medic fi botanist ger-man. / anaphylaxis. s. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. anabole = acfiunea de.verde.in sus.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. adj. Umpluta cu ipsos. -ind . / anacrotisme. levuri. [Cfr. Exista doua a. [Cfr. Ant. [a ampulare = fl taia.. amputatm.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. gr. la unele microorganisme. NA: ampulla. venin de cobra. de a reconstrui. / ampoule.: carte de identitate genotipica (v. pi. pentru formarea bontului. afgos = durere. f. / achlorhydria. pasivS). A. adj. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. ANAEROB. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. n. gr. dor. 'Wittmfiwy.priv. un segment de membru si. adj. -ism.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. osteoporoza etc. care. si a. fidela. m. ANABOLISM. A. aer. / ampulla.. s. ana = in sus. s. f. s. |t/r. [Cfr. Ex. \Cjr.. / anabolisme. mediata de IgE.\ Despre cine. care favorizeaza productia de proteine. ANAFILAXIE. / anaerobiose. s. khioros . ANALGEZIC. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. s.. s. [at. aer. -os = aer. sau algesis = simtui du-rerif. -os = aer. Sin. s. ANAFAZA. de. a. an . anaerqbioza.. anatomist. tesutui subcutanat si tegumentele. f. s. / anaphylaxie.priv.: a. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. ana = contra. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. an . m. orice structura anatomica. adj. [at. de [a akouein = a auz. AMPUTATIE. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. / anabiosis. / analeptique.AMPRENTA GENETICA getelor. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic).priv. f.} Sin. a arunca in sus (ana . In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. f. f. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. / anabolising. s. A. s.. [Cfr. / anaphrodisia. a. / anaerobiosis. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. / amputation. anabole = acfiunea de a urea. s. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. \Qr. / anabolism. f. hydor. V. [Cfr. Vater. tot la o serie de microorganisme. facultativa. ANACLORHIDRIE. aer. ANALEPTIC. de la phaiaein = a aparea. f. f. In prealabil Inmuiata 'in tus. adj. / anacousie. s. f.. / anaerobic. / amputation.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). -eri. ANAGEN. [-Cot. obligato-rie. anatomist.priv.. s. / anacusis. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. m. [Qr.. Sin. V. f. adj. prin extensie. ANACROTISM. aer. ANAFILATOXINA. rasaritut unei . adj.s. [Cfr. a. [Cfr. / anagene. denu-mita model. 2) Medicament care . *deletie a unui •autozom.. n. a danturii si a tesuturilor vecine. a scurta. adj. Exista a. [a anaballein = a construi.: *de-presie a. / analgesic. f. n. ANACUZIE. s. s.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. ampullae. m. / anaclitique.. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. / anaphase. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. hydatos = apa. dt ia phy-latlein = a apara. 3) In stomatologie: copie negativa. [Abraham Vater. f. pe o foaie de hartie. [^r.a produce. a arunca in sus (ana = in sus. de obi-cei un bisturiu. n. ana = in sus.. [Cfr. adj. tonifica si revitalizeaza. / anaphase.: cofoza (v. gennan . 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. -e. s.] 1) In chirurgie. Ex. / anaphyla-toxin. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. NA: ampulla hepatopancreatica.. [Lat. on . s. f. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. una = contra. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. phasis = aparenta. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor.'•tele. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. s. / anaphrodisiac. partial.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. s. urmata de o anomalie *fenotipica. A. anabios. de. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. / anaphylatoxine. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza.). respiratorii. s. s. iovitura. / analeptic. \Cfr. permite o reproducere fidela. -oni/i = taiere. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. [Qr. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. 2) Sectiunea traumatica. de la ana = din nou. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. / anaphrodisiaque. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. f.: C3a si C5a. s. bins = viata. an . -eris. iarafi.

lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. a. toxico-logica.receptor cutanat. macroscopica. / anamnese. statistics. f. In continuare. ana = in juruC. Directii: 1) A. prin extensie. [Qr. Sin.. logos = raport. A. a mo- ANATOMIE dtia. *A. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. f. deopotriva. s. / analogue. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. De fapt. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. a. [Qr. \Cjr. V. Bolnavul afectat de a. A. analogue. dispersiei. Intelege ce i se spune. re[afie. an -priv. narcotics prezinta si un efect sedativ. s. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. metoda de a. m. patologica sau morfopatologie.: a. 4) A. [Qr. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. / anarthrie. histo. vizual. reiatie. 2) Dis-pozitiv care. s. f...\ Care nu se Insoteste de *ascita. plasis = nwdelare.] Comunicarea naturala.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. de.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. s. 2) A.). logos = raport. la. n. de la ana = cu. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov.a distruge) . / analgesic. 7) A. adj. / anaplasia. 5) A. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. coprologica. / anascitic. s. algos . ana = din nou. s. -atos = gura. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. a. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. [Cjr. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. 3) A. embriolo-gia structurala. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. f. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. Este considerata uneori sin. care poate genera 'farmacodependenta. iarafi. s. s. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. f. adj.durere. De obicei. spe163 .] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. s. *A. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. cu producere de *ascita. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. cu afemie. m. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. radiologica. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. materiilor fecale. [a ana = din nou. f.. iarafi.. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. s. si hidrops. / anastomosis. s.] Stiinta structurii organismelor vii. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. / analyse.si citochimice In cursut unei boli. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. 2) A. 12) A. In functie de localizare si de efectele In plan functional. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. s. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign).} V. s. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. / anasarca. de. / anarthria. segmente ale tubu-lui digestiv. De asemenea. Domenii de a. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. In medicina. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. de la askos = 6urduf. / analyseur. ANASARCA. ANALIZA. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. ANASCITIC. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. bacteriologies sau microbiologica. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. s. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. de [a temnein = a taia. [Qr.. ANAMNEZA. f. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. factorials. secfiune. s. 11) A. ANALOG. comparata. 6) A. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. 6) A. analyein = a fezoha. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. 3) A. / analgesia.. 8) A. s. s. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. de regula frecventa. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. dar. ANAPLAZIE. f. chimica. la ana = din nou. ana = din nou.. glosar informatica. de la ana == din nou. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. adj. an -priv. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. 9) A. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. *A. *euforizant sau *anxiolitic. adj. ANALIZOR. trofica. nu se manifests clinic. anastomosis = descfiidere.priv. f. calitativa) si de determinare (a. ex. Ex. f. 4) A. sunt utilizate. adj. \Qr. A. s. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. sioma. Indeosebi In laboratorul clinic. taire / f(o)etal hydrops. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis.: boala Schridde.. / anamnesis.si microscopice. coproparazitologica. 10) A. f. ANASTOMOZA. *A. m. / anatomie. f. In cazul polarimetrului. s. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. an . (ie. / analysor. ANARTRIE.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. studiul modifi-carilor macro. / anatomy. f. se disting nu-meroase tipuri de a. spectroscopica. 5) A. bio-chimica. [Qr. s. studiul a. [Cjr. / analogous. analogos = (a fd. \Qr. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. auditiv. / analysis. / anasarque. lyeiii =. ANALGEZIE. iarafi. / anaplasie.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. [Qr. analog. poate dti si scrie. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. sarx. de [a plassein = a forma. V. a. In medicina si biologie. hidrops fetal. anamnesis = re-a-mintire. ANATOMIE. askites.: 1) A. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. 4) A. 7) A. [Qr. conform unei anumite milrimi. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. ansamblu de procedee de identifcare (a. analysis = rezoivare. grafica. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. metodele de a.] Asemanator. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. iardfi. despre o boala In care ascita. f. ana = in juruij tome = taiere. / anastomose. dezvoltarii. f. sarkos = came. f. / anascitique.

s. 2) A. ankylostomiase. f. encocAe. diminuarea *reflexului cremasterian. s. / anchorage.. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. eidos = formd. s. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. f. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. care promoveaza *masculinizarea. n. / androgyno'ide. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. andros = IJOrlJat. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. de. Se disting doua tipuri principale: a. s. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice.: boala Griesinger. / ankylosis.. creat prin analogie cu "menopauza. 164 ANDROGINOID. ANDROLOGIE. f. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. f.priv.] Despre o substanta. cat si concentratia hemo-globinei. f. Rezulta anemie. f... stoma. ceea ce este inexact. depind de deficitui androgenic. m. s. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. clasa Nematoda. In unele anemii (ex.: a. / annealing.: androginoid. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. anchilostomiaza. normo-crome si hipercrome. ankylostomiasis. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. duodenale. [Gr. / hookworm disease. ankylos = Incovoiat. 17cetosteroizi. an . la altii la peste 70 de ani. / an(a)emia. haima. gyne. f. Totodata. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. sau poate fi provocata chirurgical. / endurance. cw6at. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. adj. jumatate barbat. Pe de alta parte. / androgynie. f. / androsterone. s..) care. ankylostomose. studiul particular al unor organe sau zone din organism. cur6at. In plus. mtOri. / androgyne. 2) In practica. / andrologie. / . jumatate femeie. / ankylostomasie.] 1) *Hermafrodit. de ia ankylos = wcovoiat. s. ANDROGIN. ANCORARE. aner. aner. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila.. nu este o boala. pausa. a deficitului de fier din alimentatie. stereos = solid.] Sin. [Qr. prin Indepartarea. f. / androsterone. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. [Ofr. oner. aner. andros = biirbal'i [at. [Cfr. [C. Ex. a. / anatoxine. / androgen. [^r. / andrology. / androgenique. s. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. / male climacteric. cardiovasculare. andros = b&rbat'i gennan = a produce. adj. adj. m. indurare = a. V. pausis = mcetare. ia toxon a sdfleatd. V.. altitudinea. caninum. adj. brasiliense.: obezitate a. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. s. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. adsorbita pe gel mineral si a. Ex. m. f. Asigura stabilitatea protezei. f. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. ANCHILOSTOMIAZA. s. americanum sau Necator americanus. f. [Qr. pentru v&rfut sQgefiCor.: toxoid. ANELAJ. adj. / annelage. gyne. s.\ Toxina bacteriana (tetanica. variabile. oprire] Termen de origine franceza.. ANDROPAUZA. A.f:d. V. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. s. 2) Sin. ANDROSTERON. -atos = gurd. / androgyne.] Studiul anatomiei.me. Sin. andros = 6ctr6at.fameu. s. [Qr. s. f. A. o serie de variabile. Principalele criterii de clasificare a a. / encoche. Alte ex. gyne. neuropsihice. gyaaikos . diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. gynaikos = femeie. [C/r. unde se formeaza papulopustule. Manifestarile a. ankyra = ancorH.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. adj. organismul se poate adapta. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. 4) A. oner. Specii: 1) A. s. s.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala.. ANDROQINIE. / endurance. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. ANCOSA. Spre deosebire de menopauza. f. gr. f. precum si o serie de tul-burari. / anatoxin. radioscafo-ulnara. este lenta.). 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. ca modul de viata. A. Care se refera la hormonii sexuali masculini. / androgynous. [Cfr. dm gr. In continuare o serie de tipuri principale de a. cu absenta . / androgynism. androgyne. / ankylose. f. [Lot. si artrodeza. Tsi pier-de activitatea toxica.. se poate produce dupa o afectiune articulara. topografica. \Qr. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). de osificare. In engl. -aza. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. A. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. s. aaky-losis = curBurd. / androgenic. a cadi a se of:e[i. [Qr. Cel mai frecvent. ANDROID.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. \Qr. s. a impuritatilor. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. partiala) sau suprimare totala (a. anco-ra. fara tulburari importante. consednta a unui spasm sau a unei amprente. ANDROGEN.. aner. f. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. andros = tidrbat.] Boala provocata de 'ancylostoma. ci un simptom In numeroase boli. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. / anemie. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. de utilizare a termenului: a. Sin. m. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. m. stoma. andros = 6iir6at. 3) A. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. s.t. / andropause.r. / ancorage. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. varsta si sexul. m. logos = ftiin. f. ana = contra. cw6at. ANATOXINA.. m. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. s. s.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. in relief} V. a. daca evolutia a. ANEMIE. un traumatism. de-oarece. s. normodtare si macrocitare. determinata de *aplazia medulara globala. loxikon = otravO. de intensitate mica sau medie. s. ANDURANTA. unde provoaca microhemoragii repetate.: androgin (v. f. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. de regula endogena. adj. / android.] Diminuare importanta (a. s. s. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. [Jr. s. 8) A. fiecare din cele doua a. chimica sau imunologica. difterica etc. -ina . adj. a. aner. ANDROQENIC. gynai-kos = fe. s. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. ankylos = mcovoiat. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. neurovegetative si osoase. s. f. f. purificata. ANCHILOZA. adj.] Care prezinta caracteristid masculine. [Lot. andros = 6(lr6a. aner.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). / androide. f. / androgene. 's. n. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. a. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. eidos = formO. s. andros = ftCafial. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii.

aplastica. A. *A. Sin.: fransfuzie cu sange incompatibil.] Sin. nutritionale (ex. v. 2) Izo. abandonat. m. a carei cauza este necunoscuta. anatomopatotog itatian. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia.a. proteine sau vitamine). ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. h. unele parazitoze. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. A. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. Biermer (sau *boala Biermer). drepanocy-tic an(a)emia.). A.: boala Lederer-Brill (v. A. h. Boala survine la copilul mic sau la adult. Orice tip de a. Tip de a. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. "imunoglobuli-ne G si M. Acesti autoanticorpi. reumatismale sau maligne. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. talasemie). Uneori este considerata sin. 1852-1925. [Anton Biermer. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale.: boala Minkowski-Chauffard (v. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. A. *lactatdehidrogenazei.: drepanocitoza (v. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). probabil. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san.: anemie carentiala. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. prostata). 0 serie de a. [diiido Banti. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. a.). care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier.: -talasemie majora (v. m. stomac.: anemie nutritionala (v. gennan. A. cu *a. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. A. Sin. cea mai raspandita boala cronica din lume. acid folic). caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. este.: boala Biermer (v. Sin. din cauza aportului deficitar de fier. pediatru american.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. catre varsta de 60 de ani. m. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). Tip de a. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. al bolii Biermer (v.). ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. denumite imunoalergice. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina.: boala Silvestroni-Bianco (v. Sin. definita prin diminuarea productiei medulare. Indeosebi *botriocefaloza). fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). profesor (a ffcrenf. sarcina cu imunizare fetomatema). reactivi la temperatura corpului. Sin. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. m. Sin.: boala Hayem-Faber (v. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. anemie hemolitica autoimuna. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. *a. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta.: cloroza (v.: anemie sideropenica. *bilirubinei. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. A.). In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. A. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. A. Sin.). care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. [T/iomns Bentoa Cooley. 1871-1945} Sin. Sin. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. sarcina.). Este determinata de absenta. h. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. V. In eritrocit. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. unele *a. A. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). Sin. si boala Imerslund-Najman. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. si anemie aregenerativa. Sin. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie.).: a. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. produsi de sis-temul imun al bolnavului. A. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. cuprind: a. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. A. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.). Sin. h. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. h.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v.: sindrom Martin (v. sunt normocrome. A. V. f. *gastrectomie). A.). ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease.: boala Banti (v. A.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. 1827-1892. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. istoric. Sin. feripriva. Sin. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia.).). •mu&t. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. infectioase.). cu volumul globular mediu peste 110 m3.} Sin. i. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

di la. a mcorda. s.-globulina de origine hepatica. s. Tip de a. / angiostenose. de la tendere = a mtinde. tendere = a wtind'e. -alos = jfura. m.} *Necroza peretilor unui vas. f. f. retiniene etc. [Qr. ANGIOTENSINA. graphem = a. a. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. Sin. tendere = a mtinde.} Sin.?(amina. neuron = nerv. [Qr. s. f. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. s. [at. myos = musctii. pathos = 6oa[a. rezulta din a. f. f. V. -inn. -ina'i gr. angeion = vas. s. a nwd'eCa. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. / angiomatose. Sin. angeion = pas. s. adj. stenos = strd-mt.. n. adesea congenitala sau genetica. boala Lindau. angeion = vas. ANGIOSTENOZA. [C. f. / angiotensinogone. IV. si boala Fabry. angeion = vas.: boala Rendu-Osler (v. s. Poate consta In sutura. dilatare. [Qr. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. m. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic.r. Au fost descrise mai multe a. 169 .] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. s. s.).] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. m. / angiostomie. -oma. cutan^e / Cobb's syndrome. si tab. ungeion = vas. -omd. congenitala sau dobandita. I) denu-mit a. \Cjr. / angiomyoneuroma..] Ingustare a vaselor sanguine. incorda. Ill. / angiotensinase. n. sarx.: angiotonina si h. / angiotensine. II poseda receptorii specifid AT. angeion = vas. ingust. a mcorda. [Gfr..] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. a. angeion = vas. keras.: sindrom Cobb (v. f. [(^r.. / angiopathie. stenosis = strdrntare.). s. ANGIOTENSINOGEN. \Qr. s. ANGIONECROZA. -oma. m. spasticufi. n.ipe. / angiotensinase. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. / angiospastic. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. / angiopthy. si AT. s. re-zulta din a. s. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. / angiostomy. stoma. plastos = modelat. In regiunile temporala si occipitala. [Qr. angeiologie. si AT. A.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). V. f. sarkos = came. myos = musclii. s. [Cfr. de la. de la nekros = moarte. / angioplasty. / angiosarco-ma. angiotonin. [at.).] Tumora vasculara circumscrisa.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. f. / angiospasme. -aza . f. angeion = vas. Sin. s. s. adj. m. s. endocrinol. ANGIOMATOZA. s.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. ANGIOSTOMIE. ANGIOSCINTIGRAFIE. / angiospastique.'. poate determina o crestere a presiunii arte-riale.: angiografie digitala. s. nekrosis = mortificare. [CJT. dezobstructie. ANGIOSARCOM. din gr. f. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. s.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. 4) A. V.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. ANGIOMIONEURINOM. angeion = vas. I). Se manifesta prin a-rieratie mentala si. logos = stiinta. -oza. ANGIOPLASTIE. ANGIOKERATOM. s. tensvs. / angiokeratoma. gr.: 1) A. Sin. mys. f. span = a trage. / angioneuromyome. sin. f. m. -oma. m. retinopatii etc. de asemenea. ANGIOTENSINAZA. / angiologie. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. / angio-tensinogen. s. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. angeion = vas. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. / angiome. / angioplastie. s. gr. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. de [a. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. angeion = vas.. / angiomyoma. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. s. element precursor al *angio-tensinei. scrie. / angioscope. angeion = vas.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. gennan = a. s. meningiene. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT.. spasmos = contracfte. f. skopos = observator. [(77-. In cazul vaselor mari. ANGIOLOGIE. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. a. s. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. [Qr. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. tensus. / angionecrosis. frecvent.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. angeion = vas. const. tumora glomica (v. s. s. / angionecrose. / angiosarcome. II.. keratos = corn. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. ANGIOMIOM. mys. m. f. / angiomyome. angeion = vas. sub actiunea 'enzimei de conversie.). s. f. / angiology. ANGIOSPASTIC.] Boala. angeion = vas. 'in continuare. [Termenut a rezultat din doua. [Qr. angeion = vas. [Cfr. n. hypertensin. V. -ma. I). tensus. angeion = vas. ANGIOSPASM. -oma. / angiospasm. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. de [a skopein = a video. A..] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. I este un decapeptid care. m. hypertensine. n. (cu subtipuri). ANGIOM. f. 3) A. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). [Gjr. s. angeion = vas. -oma. f. ANGIOSCOP. / angioscope. (at. / angioscintigraphie. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. f. gr.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. dt la. / angioma. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". ANGIOPATIE. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. [Cyr. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. / angioscintigraphy. [at. mgustare. spustikos = care trcye mauntru. dt la plassein = a forma. Sin. 2) A. / angiokeratome. [l^r. n. angeion = vas. s. produce} Alfa.: gamaangiografie. / angiostenosis.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. accidentele vasculare cerebrale. / angiotensin. / angiomatosis. [at. Poate avea diferite localizari. Imaginea este apoi restituita. s. s. prin crize de epilepsie. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). anterioare. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. scintilla = scantde. f. s.rtensina. angiotonine. s. naevus vasculaire / spider angioma. s. A. n. e.

in arafia. / anhidrose. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a.).: anilinism. / anisocytose. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. si apa. an * priv. / aniseiconie. de (a anima = suflet. v. m. angor abdominal (2). -atos = cu[ciare.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. f. uneori fortata. ikteros = gai6enare. s.: Strongyloides (v.: angina pectorala (v. In compozitia sarurilor. Var pentru anilism (v. s. [Lot. f. ANILINGUS. / anisocytosis. de valoare mica.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. / anhi-drotic.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. / anhidrotique. / anisochromia. Poate fi profesionala sau accidentala. s. a tainui si omen. f..i isos = egali kore = pupita. ANILISM. f..: a.] Sin. [Cjr. phorein = a se simti. stare de rau general. ANIZOTROP. -oza. transgenic. animal = fiintS vie. n. ANGULUS. / Angstrom.. m. imperceptibila. hydatos = apa. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. Simbol: A. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. histos •= tesdturd. trope = Intowcere. si anilism. f. si se manifesta prin fenomene nervoase. an -priv. m. In fabricarea de cer-neluri si vopsele.ANGOASA ANGOASA.. [Lat. angle. / anicterique. on .: coexistenta de *macrocite si *microcite. f. ca o consecinta a hemolizei.. Sin. s. -minis = preve-stire. f. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. ANILINISM. Are M.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. Bioxid de carbon (v. ANIZOFORIE. / anhedonie. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. bicarbonic (HCO^). isos = egal. hematologice (anemie) si tulburari digestive. [QT. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. n. s. / anhistic. avand senzatii. an -priv. \Cjr. s. -a]-nil. ANIZOCROMIE.). isos = egai. / angulus.: angina intestinala. f. s. hiperfagic. khroma. transgenic. s. metron = masura. animal. ion = migrator. s. spinal. 2) A. Se deosebesc: 1) A.. de la Anil = indigo.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. radicalii acizi sunt a. f. Anilm. prin 'casexie sau infarct intestinal. lingere = a /inye. = celutd. 2) Care apar-tine organismelor. / anhidrosis. [Lot.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. / anhydrase. V. ana = m sus. s. / anisocorie. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. [(yr. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. / anisophorie. adj. Aceste reactii. ANHIDROTIC. relativ mica. / anisochromie. acompaniaza formele severe de *anxietate. [^r. ANGOR ABDOMINALIS. In anemiile hemolitice. s. de Ca inIcfitinus = interior. adj.). / angle.•priv. / anilism. f. / anguish. m.. s. Ant. adj. s. Ant: izeiconie.. n. n. s. c) a.r. inteslinum = intestw. obser-vata In aortita abdominala. adj.). \'Jr. abdominalis. adj.). f. [Cfr. e) a. / anisometropia. / anisotrope. surve-nind In general dupa mese.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. s. Anilm de [a Anil = indigo.tie. ori functionala Cin diferite boli). adj.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. A. on priv. m. kyiof. / anilingus. s. angu-lus = ungfii.. / anion. incolor.: *izocorie. f. hidros = transpiratie. f.] Inegalitate pupilara. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. \Lat. ANGSTROM. s. [Cjerm. (a anguis = sarpe] Sin. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. Var. / angoisse.. / anhydrase. / anhiste. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris.. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. s. de.. ](^r. ANHIDROZA. egal cu 109 m.] V. d) a.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. f. [Qr. s.nspira. Var.] Lichid uleios toxic.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. deci fara comuni-care cu creierul. [^r. m. an • priv. -ism. rotator. Principalii a. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. de la trepein = a intciarce. s. n. [Aiders /ens Angstrom. / aniline.: unghi (v. cu formula CeH5NH2. angor intestinal. s. an * priv.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. ingust. b) a. adj. considerate de origine neurovegetativa. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. an . hidros = tra. f. s. / anilingus [Lot. [Lot. lui Houssay. s. vedere.priv. ANIZOCITOZA. s. / anicteric. hydor. eikon. / animal. Var. / anisocoria. isos = egal. s.priv. .] Sin. Conform SI. / anion. deoarece are M. f. s. ANHIDRAZA. de (a ienai = a merge. s. s. angor. an -priv. / animal. / aniseikonia. ANGUILLULA. angiiilla = fipar.). cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. adj. s. f. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. fizician fi astronom suedes. ANIMAL. AN IZO METRO PIE. accelerarea respiratiei si pulsului. -ozo . -oris = sufocare. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. \C. angoisse. isos = egai. 170 ANIZOTROP ANILINA. s. / anilisme. [C/erm. pentru angor abdominal (v. s. abdomen. s. f. -oris = piept. an • priv. s. {Qr. cu Jena respiratorie si cardiaca. \Lat.: angina abdominala.: acelular (v. s. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. fiziologica.). ANICTERIC. f. -oris = sufocare. an • priv. cu rol In vederea stereoscopica. ANHEDONIE. f. s. adj. / anisophoria. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine..i icier} Care nu se msoteste de *icter. din iat.). ANIZOCORIE. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. anger. angor. f. tesut. opos = vaz. / anguillula. ops. / Angstrom. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. {Cjr. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. isos = egoi. pectus. -ozo. / anguillule. cu maduva spinarii sectionata. Sin.. ANION. rasuflare} 1) Organism viu. m.. -oris = sufocare. de control. anhistous.] Intoxicatie cu anilina. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. / aniline. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. acuta sau cronica. Carboanhidraza. s.1 nm. Evolutie. coif} Sin... Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. f. isos = egal. / anisotropic. an . m. [Qr. [Cfr. s. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). ANIZEICONIE. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). on -priv. ca si In microscopia optica. / anhedonia. s. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. in ara6a -ainil. / anisometropie. ANHIST.. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). f. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. 1814-1874. angustia = loc strdrnt. adj. anus = smut. f. 2) In particular. a se comporta} *Strabism latent. m.

/ inorganic. / anosodiaphorie. Var. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. adj.} Care este contrar structurii. osme = miros. / anodontia. s. / anorexia. / abnormal. / anopsia. ANOREXIGEN. f. organicus. [QT. ANOD. s. m. a • priv. Se gaseste In banda (4. cunoastere. ANKIRINA. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. s. gennon . f. ma-sind. s. [Cyr. octontos = dinte. adj. f.] Absenta simtului odoratului (mirosului). / anorchia. cu hipermetropie (v. ANORMAL. s. s.. odous. anomaliu = tte. on -priv. f. Se sustine ca a. / anophthalmos.. ANORHIDIE. f. nepericulos si. \(^r.: anorexia nervosa. ANOPIE. ANOSODIAFORIE.reguiarita. V. ANOREXIE. s. vivax.) In functie de directie. profesor la. 'M'anc Hester. 1766-1844} Sin. [Gfr. ANOMALIE. hodos = cole. Nemato-cere. cHimist. V. Desi ar putea prezenta interes. an • priv.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon.priv.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. care a studiat si daltwumul. lat.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. f. s.priv. orkhis. / anisotropie. s. opos = vas. s.idan fi naturalist engie-z. / Anopheles. ANOSMIE. s. Sin. [Qr. m. V. / anodontie.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. / anorexigene. d wufi sufere-a. / anonychie. f. In acest caz. f. {Qr. s. -ykhos = unghie. gnosis = perrepere. psihopatie. s. f. monstruozitati. / anophtalmie. / anodin. fara importanta. on -priv. V. malariae si ovale).: anorexie mentala (v. [Qr. orgtinikos = referitor la un instrument.2T. s. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. Ex.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. si anosognozie. {CJT.). [Qr. adj. / anopie. \Gr. ANOPSIE. [Gfr. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. s. si normal. f. / anodyne. viteza de propagare a sunetului. ANOFEL.: aberatie cromozomiala (v. [Qr.priv. tinand seama de sensul curent al cuvantului. s. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a.. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. / anorexiant. / anosodiaphoria.. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente.priv. sau mineral.. din [at.a produce. [C?r.). f. Ex. / anode.} 1) Care diminueaza apetitul. / anosmie. f. [Cjr. n. s. 1) an . s. s. s. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly.. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. [Lat. orexis = apetit. prin defect. / anormal. a luminii etc. Sin. / anorchidie. anopheles = vdta. orexis = apetit.i nomos = obttd avdnd forf. adj.).1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. s. f. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. fiz. \Gjr. lat. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. 3) Uneori sin. anomos = nereguiat (an . 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. / ano-sognosia. pozitiei.. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. [Lat. f. a . s.priv. trope = intoarcere. Wucherena bancrofti. 171 . apsis = vedert. ANORGANIC. -ale.. -ina. / anomalie.tor. f. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. s. f. Prin extensie. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia... f. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. anomalus. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. [John Dalton. on . / anosognosie. si a pozitiei acesteia. s. S-a propus sa se considere a. f. / ankyrine. nosos = 6oala. de [ege. an priv.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. f. anomaly. gr. 2j a .. / anode.priv. gr. organon = instrument. / anomie. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. de [a trepein = a inloarce.. prin exces. A.nf:d. an -priv. anomalous. uneori. ANKILOSTOMIAZA.r.} Gen de insecte (tantari) Diptere. prin Intepaturi. V. de la. [Gjr. rezistenta la tractiune. drum. an . f. / abnormality. -e.priv. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. si monorhidie. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. de obicei "congenitala si *familiala. spre deosebire de *monoftalmie.] Electrod pozitiv. m.d de (ege)} Modificare patologica.. s. termenul este putin utilizat.. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. f. / anonychia. anorexia nervosa.ma. }C. ops. dilata-bilitate. f. f. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. / anorganique. (in . a. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). Bra urmari. a. / Anopheles. congenitala sau dobandita. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. Femelele (hematofage) sunt vectoare. f. nomos =• allied availd forf. s.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. s. m. prin extensie. ana = fn sus. functiei sau comportamentului "normal. |^r. aspect. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'.: protanopie (v. f. m. Limita Intre normalitate si a. adj. ideal cristalele. an . determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. s.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. iar cele infe-rioare lui m . anorexie mentala. care nu respecta norme sau legi.. s. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. ankyra = awora. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. s. an • priv. adj. 2) Absenta vederii. -atos = denumire. f. / anisotropia. an . f. onoma. adj. ANOFTALMIE. ANOMIE. f. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. / anopsie. isos = ega[..} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea.). ANODONTIE. Evolutie imprevizibila.priv. conductivitate electrica. dependenta de contextui familial. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. A. / ankyrin.te. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). 'agnozie vizuala. / anomia. ANONICHIE. s. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. de care.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. s..).. s. / anosmia. f. A. ab = indepartat de.: fosfor a. benign.a. / anopia. ANOSOGNOZIE. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. gf. organum. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. onyx.priv. / anorexie. aorma = reguid. an • priv. pentru anchilostomiaza (v. ANODIN.. gr. s. indolor.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300). este uneori conventionala. adj. -aux. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. "hemianopsie etc. Sin.

Intre cele doua extreme. ANTEHELIX. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. brakhion. an . ante = mainte. stagnanta. ago-nistes = [uptdtor. . ce poate avea ca rezultat diminuarea. Ex.. ansa toarta. s. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. ANOXEMIE. anthelix. [Lat. m.: pozitie a. s. la nivelul partii lor concave. rau de munte. f. / history. s. adj. In forma de U.] Care preceda 'nasterea.. 2) In bacteriologie. organ.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. ANTEBRAT. an . / anteposition. care con-serva curbura sa normala. hucid. helix = fpirald. ANTIACID. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. versum.ANOVULATIE ANOVULATIE.priy. lat. 3) a. |br. / anox(a)emia. [Lat. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. anti = contra. m. care Ie servesc.. [Lat. -atos = sange. positio. ANTALGIC. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. [Qr. / antagonist. hypo = sub.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. ANTEFLEXIE. ANTENATAL. ANTAGONIST. f. 2) Care se produce de la un moment dat. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. / antalgic. v. n. [Lot. f. adj. / anteversion. mart. prin flectare. ante » mainte. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. 2) A. 1809-1SS5. [Lot. de ia flectere = a wdoi. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. mio-cardica. f. s. / anteflexion. a. adj. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel.] 1) Care se opune acizilor. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. [Cjr. s. ANTEVERSIE. anteflexie si anteversie.. i. de altitudine v.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. 4) a. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. -e. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie.] V. s. de [a gradi = a merge. Legarea se produce conform *legii maseloc. ante = mainte. adj. / antehypophyse. / anterieur. adj. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. de ia vertere = a wtoarce. gr. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. / avant-bras. neonatala. / anoxemie. ANTE PARTUM. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. axul corpului uterin. / anteposition. NA. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. ANTAGONISM. Prin a. astfel Incat. m. [Lat. pi. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. s. / forearm. -onis = punere. este libera In interiorul cavitatii abdominale. Se pot distinge: 1) a. [Qr.. / anoxia. tratament a. [Lat. antagonisma = pozifie. f.: a. / antacid. A. ante = inainte.. a nou-nascutului. ANTE MORTEM. / antecedents. 3) Substanta care. pi. f. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. anterior = mai mainte.an. s. ansae. f. -ntis = antecedent. anularea sau inversarea efectelor lor. s. a. flexio. i. ANSA. s. / anoxie. n. ago-nisti si a.). partial: ventral.. NA: pars distalis adenohypo-physeos. anti » contra. / anthelix. f. partiali. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului.: 1) A. / antalgique. ANTEHIPOFIZA.} V. s. ante = inainte. situata anterior fata de "helix. [Lot. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. / anse. s. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. / anterior. personate).. de ia phyeia = a create. f. s. m. a. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. f. / anovulation. 5) a. 3) A. 6) a. gr. f. ereditare sau eredocolaterale). [Lat. f. 4) A. s. o?(igen. acidus = aero. adj. [Qr. desi se leaga la un 'receptor. [Lat. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. tub urinifer si nefron.] 1) De-viatie anterioara. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. -onis == mdoire.priv. s. anoxyemie. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. physis = creftere. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. Sin. s. / anthelix. gra-diis = pas. s. In aces-te conditii. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. \Qr.. m. -onos = Brat. pi.\ Absenta "ovulatiei. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. adj.. biochimic.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. NA: antebrachium. de la ponere = a pune. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. ante = inainte. s. baima. A. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. / anterograde. n. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. adj. treapta. Sin. / anteversion. adj. de ia anti = contra. 2) a. an . necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. Marginea convexa a a.priy. dim. cu care este asociata. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. de Ca parero = a nafte. Tipuri de a. ANTECEDENTE. antihelix. ANTEPOZITIE. [Qr. s.] 1) Mis-care In sens anterior. / anterior pituitary. antugomstRs = oponent. ANTEROGRAD. ante = mainte. Cat. Medicament cu aceasta proprie-tate. / antagoniste. eventualitate practic imposibila. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal..} Deplasare globala a unui organ 'anterior. n. prea flectat Inainte.: amnezie a. ANOXIE.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. / antenatal. 7) a. n.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. s. anterior = mai mainte. gr. Ex.} Termen discutabil. / anovulation. 2) a. In principiu.. s. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. Ex. f. / loop. brachium. \Lut. ftiinpifica ovulum = ou mic. s. s. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. ae ia anti = contra. s. 3) a. [at. partus = nafte-re. / antenatal. s. m. antecedens. exista un spectru larg de agonisti si a. oxys = acrui o\igen. fenomene sau substante. / antiacide. hipofiza. f. anatomist ge. f. natalis = de naftere. a inamta. A. adj. s. profesor la Zurich. m. fulminanta. / anteflexion. competitiv sau necompetitiv. Pentru comparatie. comparativ de [a ante = inainte. histo-toxica. NA: ansa. ascendentilor sai (a. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. f. fami-liei sale (a. -rtis » moarte.] Care calmeaza durerea. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. s. n. [Lat. ante = mainte. familiale). / anterograde. / antagonism. Fiecare dintre cele 15-16 curburi.: blocante de canale calcice (v. adj. afgos = duren. 2) Despre un sistem. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. m. ANTERIOR. de regula localizata. ante = wainte. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. adj. [Lot. / antagonisme. s. s.. organe. oxys = acm. a carui presiune scade In tesuturi. s. de in ovum = ou..rm.

} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. ANTIBIOTIC. prezinta. adj. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. in vitro sau in vivo. glico-peptide. In ultima perioada. ANTICONVULSIVANT. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. antimitotice. m.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. s. al!os = aitui ergon = iiicru. [Cjr. / antiallergique.oagulare = a In-cfiega. derivati de oxichinoleina. -ina. / antiantibody.. capere = a [ua). m. adj. adj. s. / antiallergic. n. a. ANTIANGINOS. / anticoagulant. / anticodon. s. adj. canal de sodiu. adj. / antibiogram. [Cjr. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune.. d) o serie de inhibitori de calciu.. anti = contra. antitubercu-loase. gr.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. A. adj. s. de sin-teza. n. anti = contra. [Cfr. Sinteza factorilor II.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. [Cfr. anti = contra.re. sunt grupate In familii: betalactamine. s.] Care se opune *febrei galbene. s. a. / polypeptide antibiotics. n.: antivitamine K. concep^ie. (^r. dezinfectant. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. antifungice. [Qr. adj. anti = contra. care permite determinarea sensibilitatii. s. anti = contra. m. ex. s. ANTIBIOTERAPIE. / anticholinergique. pi. Pe baza efectelor celulare. [Lot. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. adj. [Cjr. V. -euse. ANTICIPATIE. / antibiotherapie. (at. fata de "heparina. n. [Cjr. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. si antiulceros. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. ankein = a sugru-ffia. m. n. Ex. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. de [a baktcria = fiaston. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. / anticancereux. bakterion. contraceptive. Substante care inhiba coagularea plasmatica. anti = contra.\ V. Datorita acestor proprietati. corpus. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). adj.. adj. ca si a analogilor sintetici ai acestora.. sunt utilizate ca *spasmolitice. Cat.. *gramicidina si *polimixinele. macrolide. n. a sufoca. m. [Cjr. de (a angere = a strange. anti = contra.. -e.. s... mecanismut de actiune si efectele clinice. / antibacterial. adj. df. determinate de *alergie. s.. m. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. bias = viata. ANTICODON. / antibiotics therapy. contraceptiv. anti = contra.. m. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. de. adj. / antiamaril. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. s. si nu a actiunii clinice. n. In prezent. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. ANTIANDROGEN. m. de (a therapeuein = a ingriji. oner. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. n. / anticipation. / anticonceptionnel. / anticoagulant. -euse. [Cfr. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. / anticonvulsivant. n. m. V. m. f. s. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. tetracicline. IX. cancer. adj. s. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. sou gr. adj. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. s. [Qr. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. m.. / anticodon. aggregare = a aduna [a un ioc. f. ANTIBACTERIAN. / antiamaril. s. [Qr. [Qr. khole = 6iia. amino-glicozide. anti = contra. Prin a. s.. n. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. [at. dim.. adj. n. m. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. din aceasta cauza. / antiagregant. a coagula. conceptio. s.] 1) Care previne *sarcina. adj. s.. / antibiotique. ANTIALERGIC. m. ANTICOAGULANT. -elle.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. / anticonceptive.] 1) Care se opune vietii. ANTIAGREGANT. m. de (a anticipare = a o (ua Inainte. ANTICONCEPTIONAL. / antisludge. antibiomimetice. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. polipeptide. / anticipation. anti = contra. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. f. / antibiotic. Anticolinergic. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. / anticholinergic. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. adj. f. *midriatice si antiparkinsoniene. ANTIAMARIL. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.. alterata. \Gjr. ANTIARITMIC.. cuta-nate. andros = bCa-bat. / antibacterien. adj. / antiangineux. aati = contra. s. / antineoplastic. la ergein = a. si antibiotic. / antiepileptic drug. canal de potasiu.: medicament a. antiseptic. s. adj. cu anticorpii. VII. adj. [at. careia Ti afecteaza cinetica. -cri = roc.: heparina.. s-au dezvoltat a. adj.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene.. anti = contra. s.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase.. f. adj. s. adj. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. m. anti = contra. rifampicine. anti = contra. angina = sufocare.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. / antiarrhythmic.. s. s. s. rhythmus.rie. In functie de formula chimica. -enne. ANTICANCEROS. actiune. s. pentru unitatile medicale mari.. antisecretorii gastrice. Int. / anti-anticorps.. ANTI-ANTICORP.. adj. a anticipa (ante = Inainte. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. [Cjr. s.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. bias = viafd. s.. V. nitroimidazoli.. anti = contra. -onis = anticipatie. bias = viatd. Sin. s. r. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. adj. s. -onis = grcw\ ditate. / antianginal. V.. anticipatio. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. gennan = a produce. adj. pulmonare sau sanguine. [at. anti = contra. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. deci. V. / antiarythmique. s. / antibiogramme. / antiandrogen. a . 2) o substanta naturala care circula In sange. o. n. anticoagulante circulante. gramma = insc. s. cra6. (at. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice.priv. -e. ergein = a [ucra. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii.. antimitotic (2).. [at.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. therapeia = trata-ment. s.. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). se disting patru grupe de a. In scop terapeutic. ANTIBIOGRAMA. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. m. canal de calciu. *antiemetice. / antiandrogene. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. anti = contra. spanioia amarillo = galften. si X ai coagularii este. [Qr. convul173 . V.

Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. strict identici. midic anstriac. cu specificitate dubia. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. Se recurge la hepatita cronica activa. ori ca complement. precipitant. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. Producerea de a. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. V. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. 3) A. monoclonal! (v.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. antieritro-citar. ca si implicatiile In patologie. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare.] 1) Despre un medicament (. 19) A. antimiocard.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. 7) A. sclerodermie. acidifiere. hepa-tita cronica activa. A. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. nare a hematiilor de oaie. v. thyroxin antibodies. destinat sa suprime crizele comitiale. Prezenta In circulate a a. premiut 9{p6e. c. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare.: a. cu aceasta. pana la denaturare. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. / reagin. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. Diversitatea a. perfect. Anticorp care. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. Au aplicatii albuminos (plasma). Sin. A. Familie foarte eterogena de barbitalul. fara a modifica func. bodies. de natura proteica. fata de azurofile. 14) A.: a. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. responsabil de for*imunitatii. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate./me.[ pentm A. A. [Qr. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. Karl Landsteiaer. A. a. este in curs. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies.) specificitate deplina si. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. fenitoina. Combinarea unui a. antiinsulina apar Basedow-Graves. 2) A. mononucleoza inreactii antigen-a. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. si Int. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. 13) A. termolabil. nici plasmodtar. care reactioneaza cu o enzima data. A. 17) fizwio-gie. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. Donath. Abrev. citotoxic.). antitireoglobu-lina) antienzima. 10) A. m. perinucleah (p-ACAN) . detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). de aceea. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. anticorpi. corpus. apartin Indeosebi IgG. A. benzodiazepinele.). foarte eficace. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase.: reagina (v. A. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline.} Tip de a. profesor dt medicinci interna la 'Vima. a. 8) A. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. IgG care se leaga de A. t. s. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. anti = contra. 11) A. Sin. fie stimularea functiei celulare. f. 18) A. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. m.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. A. Nu exista a. A. A. c. m. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. -oris c corp. natural. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . care apar doar In conditii speciale. de importanta exceptionala. hibrid. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. urmare a sarcinii incompati-bile).. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. A. / anticorps. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. In primul proteolitic (tripsina). anticelula parietala gastrica. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific.: ACAN.i 9{e. iar a. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. Inventarierea aces-tora *epilepsie. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. 4) A. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. Forssmann. reagina. este enorma. "test Coombs etc. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. Sin. anticelular. a.Q. antimitocondrie. a. Abrev. anticorpi anticardiolipina. s. 15) A. antimuschi noted. de la convellere = a zdmncma.) Substanta specifica. imuno-precipitare. v. in vivo sau in vitro. a. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen.tii yorl^ 1S6S-1943. umoral. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. reaginic. deocamdata fiind ANTICORP. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. 12) A. 20) A. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac.ditina m 1930. s. variatiile de temperatura. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. pe masura diversitatii *fosfolipidelor.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. proteinele mem-branei interne mitocondnale. 6) A.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. Titruri crescute de a. 16) austri-ac. 5) A. patoiog fi seroiog de engine. anti-TPO. celular. reactie In mediu gen. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. / antibody. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. Rh.). (sau de a. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. utilizati experimental (a. varietate de a. 9) A. ciroza. care precipita cu antigenul. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. Ex. fectioasa etc. fata WO-1950.

/ antifungique. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. \John Forssman. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. / folic acid antagonist.5 ng/ml. n. adj. V. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. s. ANTIDROMIC. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. gt'. s. prin administrare intravenoasa. (v. Sursele de a. s. Nu este riguros specific. a. A. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare.} 1) Care se opune *fibrinolizei. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. ANTIDIURETIC. Hbs Australia (v. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic).] Substanta sau celula straine orga-nismului. tract respirator). / antifibrinolytic [Qr. [Qr. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. s.] Sin. drojdie. 2) In homeopatie. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei.. si chelator. adj. dromos = cursa. de ia anti = contra. Cel mai important a. anti = contra. m. reflex axonic. s. m. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. antigen CA 19. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN.9 / CA 19. markeri tumorali. / anti-emetique. protectiv. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. n. ANTIFIBRINOLITIC. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. adj. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. antidotum = anticfot. proft-SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. utilizabil In urmarirea acestor tumori. Abrev. glicoproteic asocial cancerului de san. n.. bio-chimic sau farmacologic. V. utilizabil pentru supravegherea acestora. ANTIESTROGEN. ANTIGEN CA 19. substante toxice etc. sunt extrem de diverse: bacterii.: a.: antimicotic (v. Este prezent In majoritatea organelor. f..3 / antigene CA 15. anti = wntra.. adj.] Termen desuet. df. drum.: antiinflamator (v.). adj. s. CA 50 si markeri tumorali. zym = ferment. / antigene.. markeri tumorali. CA 19. \Qr. s. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. Sin. {Cjr. a.. utilizati ca *markeri tumorali. ANTIENZIMA. / antienzyme. sou phlegein = a ardf. V. f. / antigen. Termen actualmente desuet. V. In terapeutica.4 antigen. / antifungal. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. iat. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. adj. / antidromic. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. m. pot fi utilizate ca *antimitotice. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. Obs.. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml.. emeficus. Casoni sau a. 4) A. m. s. [Qr. carcinoembrionar. ia diourem -« a urina.. m. emetikos = care produce. / anti(o)estrogen. V.). ANTIFUNGIC. gennan = o produce. anti = contra.. asigurand rezistenta la boala.: HBs. dotos = dot. diouretikos = care. a. pentru care nu este strict specific. m. celule sau proteine straine.. w direcfie opusd. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. m. Cateva tipuri de a. favorize. In continuare si atte tipuri de antigeni.. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. virusuri. adj. adj. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv).: pi. phlogos = fiacdra. n.] 1) Care diminueaza secretia urinara.3 / CA 15. 2) A. lytikos = care. n. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. [Qr. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. antigeni. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule).). utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. antifongique.4 / antigene CA 72. de. [at. / antiphlogistique. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. de. n.: ACE. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. V.: solutie apoasa. m. s. fibra = fi6rd/ -ina.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. anti = contra.az. / antiphlogistic. antigeni fetali. A. distruge. ANTIGEN CA 72.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. adj. colorectale si gas-trice. [Cfr.4 / CA 72. s. s. dar nu 175 . / antidromique. 1868-1947. m. In raport cu care este mai putin specific.). s. Ex. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. antidromein = a merge. CEA (engl. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. Ex. ANTIDOT. ai aceluiasi individ. anti = contra. V.: 1) A. gr. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. 5) A.. DEX. [Cfr.9 si markeri tumorali. V. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. / antidote.. s. s. adj. Sin. a. cu actiune puternica dar de scurta durata.. s. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. adj. ca si a. en = in. s. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. anti = contra. V. identificat la numeroase spedi de plante si animate. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.: homeodot.3 antigen. impuls. oistros = dbrintd. de la lyein = a distruge. gr. Ex. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). s. adj.. markeri tumorali. varsaturi.: antivomitiv (v. care. care dez-volta o imunitate de protectie. In continuare. A. V. asocial cancerelor digestive si ovariene. yatolog si imumiog suedes. m. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. ANTIFOLIC. unii a. m. hidatic. emein = a romita. A. chimic. [Cfr. / anti-oestrogene. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. ANTIFLOGISTIC.9 antigen. [a.9. avand efect de scadere a debi-tului urinar. A. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. Denumire generica a unei serii de a. adj. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. [Cjr. Abrev. / antienzyme.. / antidiuretic. V. ANTIGEN CA 15. 3) A. iat. s. adj.). / antifibrinolytique. glicoproteic asocial cancerelor ovariene.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. gennan = a produce.a. dar si a altor cancere (gastric. / antidiuretique. deci. / antiemetic. ant'i = contra. ubicuitar. sou [at.9 / antigene CA 19. phlogistos = infiamaflii. / antidote. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori.). este 'tamoxifenul. anti = contra. printr-un mecanism fizic. s. adj. adj.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. / antifolique. la phlox. deoarece con-tine a. Diferiti a. s.] Sin. cf. fungus = ciu-perca.} A.tl urinare. vasopresina. ANTIEMETIC. n. anti = contra.

A tost descrisa. F. grupati In 'sistemul HLA. A. Dozarea a. V. Ex. t. Ex.H. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. V. h. de ex. de h. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. h. leucoplachetari sau tisulari. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. hepatitis B = fiepatita B. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti.). alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT).: a. A. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. au In comun unui sau mai multi *epitopi. o.N). g. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. A. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. ca hiperplazia prostatica. fetali). cu M. A. hemaglutininici .: anti-geni de transplantare. core = ce-ntru. si sistem HLA. are o serie de aplicatii practice. V. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. carcinoembrionar. V. timp de eel putin 20 de generatii. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. A. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. hepatita B. sistem HLA. r. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. Abrev. sistem HLA. Sin. In cazul rejetului. Acesti a. Sin. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. 34 kDa).: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. dar difera de la individ la individ. A. Markeri tumorali. B. care se gasesc la specii diferite. x: sunt extrem de imuno- . de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. in caz con-trar se produce *rejetul. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. Sistem bine definit de a. Ex. tipic fiind *antigenul Forssman. Cei doi a.] V. indue raspunsul imun al organismului gazda. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. A.: aloantigeni. B. A. V. hepatita B. t.pa. Prezenta acestui a. sunt Inruditi cu a. antigen tisular. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. A. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. eritrocitari ai sistemului ABO. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. In functie de linia genetica. Sin. a. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. V. neuraminidazici'. {'Lngi. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). a. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele.. Detectia a.. A. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. 0 serie de glicoproteine care. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. carcinofetal glial etc. ffit&z. a. gluddici. t. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. t. prostatita sau infarctui prostatic. A. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. p. homogrefa. s. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. Natura a. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. ei dau reactii Incrudsate.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. si antigeni heterofili. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica.NP. transsexualism. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. initial In cancerul de colon. In mod normal. *a. identici. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. Cei mai importanti a. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. s. histocompatibi-litate. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate.] V. V. de asemenea. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. A. V. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. rejet. o gamafetoproteina. cu exceptia oilor. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. Ca urmare. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9.: sistemul ABO. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. surface = suprafata. A. A. Unii dintre acesti a. F. p. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. a. pentru care. s. markeri tumorali. V. Cei mai importanti a. hepatita B. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. existenti la indivizi identici genetic. Ex. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. cu patru gene alele majors (A1. (LCA. este secretat In mod normal. A. A.: PSA. de h. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. grup tisular. nu declanseaza reactii de *rejet. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. t. Reactia Incrucisata a a. complex major de histocompatibilitate. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut.: a. markeri tumorali. apoi In alte cancere. Primele trei gene codeaza a. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. A. ex.ANTIGEN HBc si In sange. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. V. Astfel.M) si sub-tipurile A (a. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens.titd B. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. C (nucleoproteici . ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. la fetus. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. A2. colita). exista numai la embrion. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. ai proteinelor matricei . In caz de transplant Intre specii diferite. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. A.: antigeni de histocompatibilitate (v. ['Eng[. cum sunt gemenii monozigoti. hepatitis B = fie. prezent In celulele canceroase. prezent In toate celulele organismului.

ANTIHORMON.] ElementuI 51. ANTIMONIU. radical liber. [Cfr. s.antracicline. s. metahaHein = a.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. {Cjr. b) a. s.. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina.. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. adj.. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati.. ANTIGUTOS. In acest caz nu se genereazai anticorpi. adj. adj. foiosit pentru vopsma sprdncene[or.. anti = contra. m. mitozd. anti-moniu. exprimandu-se In maniera dominanta. anti = contra. m. n. de [a globus = glob. m. s. ANTIMETABOLIT. In cancere sau In leucemii.. [Cfr. / antihistaminique. se grupeaza In *antifolice. cu actiune lenta.. rareori expunerea industriala. -inthos = wemie. s. 2) In general.. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. medic engitz. 3) In oncologie. n. d) antibiotice . adj. fir.: *schizonticide si *gametodde. s.: antifungic. n. / anti-globulin. test Coombs. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. / antin6oplasique. adj..] 1) Care Tmpiedica *mitoza. m. s. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului.] Gena supresoare a cancerului. [at. m. adj.: anticanceros. Sb (stibiu). sunt: "vitamina C. adj. adj. antipurine (mereaptopurina). mitomicina. f. / antioxidant. mala aria = aer ran. / antihormone. de ia gr. gene-ra^ie.asparaginaza. s. tesutu-lui sau celulelor tinta. anti = contra. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. ANTIPALUDIC. / antiperistaltisme. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. se. aman-tadina si bromocriptina). a mode[a. *vitamina E si beta-carotenul (v. metotrexat).\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. Ca efect secundar. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. [Cfr.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. -e. s. indemna. iat. f) hormoni (androgeni. de. adj. doua grupe de a. / antipaludian. De aceea.. antipirimidine (fluorouracil). [Cfr.: a) enzime . anti = contra. adj. ANTINEOPLAZIC. urmaf. m. ANTIGLOBULINA. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. pa/us.. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. [Cfr. A. mitos = a^d. s. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. [Gr. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. n. hormon = e^citat. f. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. f.] Sin. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). ia-crimd. ANTIGENICITATE. ANTIPARKINSONIAN. / anthelminthique. antiulceros si receptori H.. / antineoplastic. f. n. 1755-1S24. V. exclusiv sau nu. (ex.. s. V. gentian = a produce. / anti-genicity. bleomicina. s. s. s.] V. oxys = acni. / antimoine. s. V. neos = mm plasis = modeiwe. Se disting doua mari grupe de a.. adj. antineoplazic. antimonium. s. se utilizeaza medicamente cu actiune a. s. n. / antiperistalsis. Sin. adj. adj. [^r. Mutatiile sale sunt recesive. ANTIHISTAMINIC. m. -ind.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. s. s. actionand asupra organismului. n. caroten). scflin6a. de gena recesiva a cancerului. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. 0 serie de antagonist! H.. m. m. Tipuri de a. proliferarea celulara. s.. s. Organismul poseda a.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. ANTIONCOGENA.: sulfamidele sunt a. *acid orotic).. In tratamentui gutei.. din or. f. anti = centra. m. anti = contra. Ingestia compusilor de a. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. 2) Medicament utilizat.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. a tJfcita. / antimalarial. *antipurinice. cisplatin). Se disting trei grupe de a. sau gennan = a produce.. / anti-inflammatory. Cei mai cunoscuti a. [Cfr. anti = contra. m.: vermifug (v. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. adj. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. s. adj. dimpo-triva. histos = t&sdturd..: a) "Antagonistil receptorilor /-/. / antimetabolite. ANTIHELMINTIC.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. helmins. ANTIOXIDANT. / anti-hormone. / antimitotic. anti = contra. exercita un efect *antiinflamator. s. Ex. actinomidna. n. f. anti = contra.. ANTIMALARIC. James Apotheker Parkinson. in iimba [at. ANT1PERISTALTISM. s. de ia plassein = a forma. antimitotic (2). slimmi = o?(ld de. / antionco-gene. genos = Man. s. [Ofr. adj.u humor = umoare. tumord. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. m.). deci. peristaltikos = care are pro177 . sai naturali. grupe sanguine. f. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. Unele a. mykes. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. -euse. globulus. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). / anti-oncogene... din TLvul Mediu c. b) antimetaboliti . aithmid. / antig6nicit6. adj. ANTIMITOTIC. -enne. adj. ANTIMICOTIC. [Lot. / antimycotique. 2) A. de tipul cimetidinei si ranitidinei. / antigoutteux. imunoglobulina. adj. m. 2) Agent (substanta chimica. guta = picdturd.esut.).. s.] Sin. adj. antiestrogeni) etc.. vinblastina. anti = contra.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. astfel. [Cjr. Sin. m. declansand reactii puternice de *rejet. [Cfr.] 1) Care se opune efectelor *histaminei..: antimalaric. n. / antioxydant. s. ANTIINFLAMATOR. s. \Cjr. anti = contra. s. / antimony. / antimycotic. adj. \Qr. anti = contra. / antipaludique. anti = contra. In acest scop. / antihistaminic.antifolice (aminopterina. utilizata uneori. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. [Qr. s.. \Cfr. / antimalarique. se disting. m. ai addului paraaminobenzoic. n. ia hormaein = a. anti = contra. iat. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. Este cazul *heterogrefei.. -ind. [at.: antipaludic (v. s. n. anti = contra. de interes medical. anti = contra. sin.. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului.. s..vincristina. tumor supresor gene. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. / antigout drug. 'antipirimidinice si *azaserina. adj. c) alchilante (ciclofosfamida. m. Hi si H^. onkos = masd. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . / antiparkinsonian. / antiglobuline. adj. / antim6tabolite. s. de unde denumirea Inselatoare. dim. anti = contra. it. b) Antagonistii receptorilor H. Sin. m. / antiparkinsonien. s. / antimitotique. myketos = ciuperca. [Cfr. adj. / anti-inflammatoire.. / anthelminthic.

anti = contra. s.. anti = contra. contractie).. -aza. protos -= primui. / antipsychiatrie. m. NA: antitragus. \Gjr. ANTIPLASMINA. s. V.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. de. [at. de [a toxon = sageatd.. otrara. f. gr. m.-ANTITRIPSINA. s. / antitoxine. / antiplaquettaire.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. anti = contra. \Gr. f. anti = contra. si test ASLO.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. anti = contra. din o[andezd plaken = a carpi. este mai adecvata denumirea de ser imunizant.: spasmolitic (v. se mascara In unitati standardizate. anti = contra. anti = contra. / pirimidine antagonists. n. ANTIPROTEAZA. f. f. s.: indinavir. gr. ticlopidina. 2) Medicament care are aceste efecte. [Qr. dipiridamol. adj. (at.). bacteriostatica sau bactericida. In.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. / antithermique. [Qr. oxygenlabile. adj.] 1) Care suprima *pruritul. s.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. n. -euse. Abrev.. / antipyretic. s. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva.cu HIV. ritonavir). ANTIPIRIMIDINIC. / antithyroid. s. Sin. V. 2) Antiser purificat. m.: imunoser.: ser a. V. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). s. / antipsychia-try. opusa si posterioara 'tragusu-lui. adj.ela. adj. ANTIRETROVIRAL. A. fie simultan.. / antipyrimidique.. adj. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. utilizat local. n. C si G) care poseda antigenul corespondent. tetanos. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. adj. s. A. f. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. priirigo. s. Intr-un organism. adj. / antiport. s. administrate per os. s. adj. / antiretroviral. f.. / spasmolytique. [Qr. neuroleptic. / antitoxin. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. In acest caz. psykhe = svflet. s. / antirabique. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. adj. f(^r.] Sin. n. adj. s. psykhe = suflet. stroptos = rasucit. V. [Cfr. A. adj. anti = contra. a se contracta. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. 0 prwine din tenne-nul eng[. ANTITOXIC. n. n. / antiprurigineux. / antisepsie. \Cjr. care este utilizata si ca imunodepresor. {Cjr. / antitoxic. adj.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. / anti-protease. s. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. De asemenea. anti = contra.. -ale. obtinuti prin inocularea acestui antigen.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. A. de [a gr. ANTIPRURIGINOS. [at. m. fr. eidos = forma. adj. plaqiiette. f. de baza este fluorouracilul.. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. thyreos = pavazd.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. / antiplatelet. s. a. [Gr.: medicament antihistaminic. m. [at. -aux. stalsis = comprimare. ANTIRABIC. s.).] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. / antithyroidien. m. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. In cursul coagularii normale. Sin. 2) Medicament cu acest efect. adj. [Gr. s. pyrctikos = fibril. sterilizare.: antitermic. spasticus. {Cjr. lysis = du-trugere. ae [a toxon = sageatd...tea de. adj. f. sub forma de *pomada. Ex. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. -ina. ANTISPASTIC. / antiport. -enne.. [Gr. s. / antipsychotique. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice.: antipiretic (v. anti = contra. s. / antitragus.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. m. de baza este mercaptopurina.: aspirina. / purine antagonist. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. virus = venin. d.. la lyein = a distmge. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. anti . si antiagregant.: ASLO. / antirabic. n. de. 2) Substanta chimica. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. tragos = copra. spastikos = care trage induntru. / antiplasmin. Ex. ANTITRAGUS. s.} Proeminenta a lobului urecnii.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. ANTIPORT. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. [at. / spasmolytic.. / antipruritic. ANTIPLACHETAR. ANTIPIRETIC. Dozarea a. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni.fi -ind.contra. / antiseptique. n. thermos = cold. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. ANTITOXINA. m. a. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. este un test indirect. [Qr. ANTITERMIC. anti = contra. anti = contra. ANTITIROIDIAN. / antifebrile. [Gr. anti = contra. portare = a purta. / antiserum.ta. [at.. adj. sunt distruse la temperaturi relativ mid. .. la therme = cdld'urd. de 60-70°C. [Gr. ser imu-nizant. anti = contra. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. n. / antiserum.} Sin. pentru alfa.: botulism.e. antifibrinolitic. Conform a. adj. Prin extensie...] Enzima sanguina care. s. s. s. izolat din pancreas. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. / antiprotease. plasma = odiect mod. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. Var. iatreia = vw-decare. / antipsychotic. / antipyretique. s.. a transporta. sepsis = putrefacfie.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. adj. A. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. si al lui Frey. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. adj.. s. se opune disolutiei *cheagului. fie secvential. scut. V. -ism. s. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. retro = inapoi. streptolizina 0. adj. sau pe cale generala. n. [Gr. febrifug. n. anti = contra. s. [at. A. adj. societatea este bol-nava. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. anti = contra. adj. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. \Cjr. ANTISEPSIE. tragus. Ex. s. / antisepsis. / antiseptic. / antiplasmine. duodenal este Insotit de voma.. n. ANTIPSIHIATRIE.: *vaccin a. span = a trage. ANTISER. adj. anti = contra. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. mai mult sau mai putin specific.] 1) Care se opune tulburarilor mentale.). [Gr. / antitragus. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. a pe-tici. / antiretroviral.r. A. 0 serie de a. m. anti = contra. -inis == mdnCdrime. / antipurique. adj. f. ANTISEPTIC. prescrisa In infectia 178 a. [Gr. s. Ex. n.. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. f. s. aplicabila pe tesuturile vii. / antitoxique. m. de [a pyres-sein = a ave. s. si asepsie. ANTIPURINIC. m. receptor plachetar. [at. s. scptikos = putrezit. adj. s. anti = contra. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. infecpie. Actiunea a. s. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. ANTIPSIHOTIC. s. adj.-antitripsina (v. adica introducerea de anticorpi deja produsi. serum = ze. m.

V.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. granit. f. n. gr. 2) Inflamatia antrului piloric. s. -ids = piatra tare. antivenin. -ind. antrum. eidos = forma. s. / antivenomous.: amantadina. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. azidotimidina. [at. tuberculiim = umfldturd mica. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. s. / antiulcerative. / antithrombine. [at. thrombos = ctieag. ANTRAX. pro-ces complex. articular. Ex. antivenom. adj. [at.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. f. adj. anthropos = om. In romaneste. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. anthrax.). de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. actionand prin competitie. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. / anthracoide. adj. / antivitamine. aciclovir. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. El provine. / gastroduodenostomy. cavitate. f. [Qr. Cat. nerecomandata. -euse. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. venenum = otravd. / antritis. s. vomitare = a vdrsd. [Lot.. s. m. Sin.. ulcus. / antrite. se pare ca este vorba de antracosilicoza.). anti = contra. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. anthrax. VII.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. charbon. f. ANTRACOZA. m.: gastroduodenos-tomie (v. trahere = a trage. -atos = gurd} Sin. -mo. neutralizand factorul X Stuart (v. b) a.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. / antrectomy. -oza. / antiviral. / antituberculotic. [Cjr. antron = peftera. [Cjr.. adj. -akos = carSune. A. Se disting: a) a. [at. virus = otravd. mai rar. silex. adj. [Gjr. / antivenineux. ANTIVENIN. / antroduodenostomie. Cdvitate. ANTRENAMENT.: a. -akos = citrBuM. Netratat. adj.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. -ale. IV. / antivenin. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. Forme: a) a. *interferon. Ex. [Gjr. antracoza. Sin. 2) Substanta. cu forf-a. s. /.: tumora a. -e. / anthracosilieosis. Grupul de a. f. s. s.: mineri).} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi.j V. de la philein = a iu6i. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. Existenta a. -ita. (at. n.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine.: furuncul a. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. produs de reactie fibhnolitica.: carbune. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. [Qr. s. voinismentelor. gr. / antituberculeux. dezvoltat dupa formarea fibrinei. de ex. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. -ozd. mecanic. dideoxicitidina.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. 2) Medicament cu acest efect. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. si antromastoidita. anti = contra.. s. n. m. ANTIVOMITIV. La om. 3) Adaptare prin repetare si practica. s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. In vederea atin-gerii unui anumit scop. Ex. / anti-thrombin. ANTIVENINOS. f.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. mastos = mametd. medicament dotate cu aceasta proprietate. 179 . [Gfr. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. prindpale sunt: izoniazida.: anticoagulante orale (v. / anthracosis. / anti-emetique ou anti-emetisant. f. n. \Cfr.. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. f. [Qr. Se formeaza Indeosebi In ficat. / antithrombotic. [at. s. anti = contra. ANTIXENIC. / entraInement. f. adj. a. de obicei. n. -euse. ANTRITA. s. stoma. antron = peftera. s.). f.. ANTROMASTOIDITA. gandclovir s. \Cfr. anti = contra.tie. xenos = strain.] 1) Care se opune varsaturilor. / training. m. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. gr. / anthrax. anti = contra. dar si In alte organe. YQr. ANTIVIRAL. Ex. Cat. factori de coagulare): d) a. anti = centra. / antivenin. anthrax. f. care este cofactor al *heparinei. ANTIVITAMINA. adj. ANTITROMBOTIC. anti = contra.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. •akos = carbuM. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. s. antrum. s. mastoidiana. V. antron = peftera.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. gr. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. ANTROPOFILIE. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. ANTRACOSILICOZA. s. c) a. s. a tori. antrum. pirazinamida. s. / antiviral. [Lot. anthrax. s. -ita. Ex. A.. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). n. cavitate. [CfT. / antixenique. / antithrombotique. s. ca si *antiplachetare. etambutolul. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. b) a. ANTRACOID. f. ANTRODUODENOSTOMIE. anti = contra. s. ain [at. [Lat. pentru atingerea unor performante. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. poate fi fatal..tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. gr. s. f. s. dalac. / antromastoldite. infec.] Care se opune substantelor straine organismului. [Lot.tij. vipere) sau insecte. determinand sinteza de factori II. / antiulcereux. s. / anthrax. n. [(fr. 2) Rezectia antrului piloric. / antromastoiditis. eidos = forma. la duo-deni digitorum = de 12 de.ge. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. V.] 1) Care se opune ulcerului. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). s. -aux. / antixenic.. s.: antiemetic. -eris = rand. / anthracoid. ektome = e. adj. adj. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). [. s. etionamida si streptomicina (primul a. IX.. f. adj. izolat si sintetizat). anti = uni'a.: vacdnare a. //. gr. Sin. se foloseste si expresia training autogen. f. ammoniakon = sore. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. ///. duodeai = in nvmar de 12. afiTivwi de. / antrectomie. pure este controversata.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. a. s. / antivitamin. pop. adj. / anthropophilia. m. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. de amoniu. -euse. *a. ANTITUBERCULOS. f.. ca *rau de transport si *ve. sunt efidente si In alte tulbu-rari.. sportiv. s. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. -akos = car6une. c) a. s. Indeosebi: *anticoagulante orale. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. \Cjr. rifampicina.Fr. a. in.?(cizie. cca'itate. or. vita = via^a. cele mai recente a. produsa de Bacillus anthracis. / anthracose. s. / anthracosilicose. antrum. adj. in. antron = peftera. ANTRECTOMIE. ANTIULCEROS. n. adj. s. / antiemetic. anti = contra. / anthropophilie. s. [at. entrainement. edem malign) sau. adj. f. vacdn BCG. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza.. autogen (v. d) a.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. a. \Gjr. e) a. f. m. reeducare func-tionala a unei articulatii. adj. sau melanica. philia = atracpie. Mai frecvent.

de. s. antrum. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. n. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. Indeosebi din cadrul . [Lot. ANTROPOMORFISM. s. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. A.] V. / anxiolytique. si anus artificial. ANTROPOZOONOZA. s. ri. anat. graphein = a fcrie. Insotit de o stare de rau. anthropos = am. locomotor etc. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. distruge. Dupa unii specialist!. m. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. ANTROTOMIE. s. / appareil. aorta toracica. / anthropogenesis. f. a. skopos = o6seniator. vestibulara reprezinta o forma de a. ANXIOLITIC. [Lat. s. a fost dezvoltarea creierului. a. [tjr. s. Termenul poate fi sin. m. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. / annuloplasty. transpi-ratii red. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. Sin. adj.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea.iiniftiti cMnuit. piloric sau pilo.. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. A. s. anthropos . digestiv. Nelinistea. Reversul a. f. -atis = neliniste. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. [Lot. f.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. In a. portiunea joasa. / anthropomorphism. / aortography. s. adj. a caracteristidlor morfologice ale omului. [Lot. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. APARAT. ANUSCOP. f. anthropos = om. / annuloplastie. gr. de la. gr. f. -os = aer. f.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. [Lot.. / anthropomorphisme. tab. ANTROPOLOGIE. s. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. / anxiogenic. adj. f. *a. / anthropologie. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. a forma. care apare In caz de leziuni vestibulare. Se dis-ting: 1) a. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. 3) A. cavitate. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). s. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. V. gr. f. gr. / anthropometrie. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. s. . mafini. permite derivarea totala (si. f. la temneia = a taia.om. genesis = pwdncere. la lyein . angionecrotica. in timp si spatiu. biologies. / anthropogenfese.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. anxius = neliniftit. V.: sistem digestiv).] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. s. [Gfr. s. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. / antrotomie. In doza mare. Sin. imperforat (cu persistenta. 2) A.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). forme si Insusiri omenesti. [Lot. s. T. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. [[at. / anxiolytic. dar imperforat. ANXIETATE. m. AORTA DESCENDENTA (v. fec-piune. prin obstructia ureterelor.] Cavitate natu-rala. priii pnsrr-a acestora. care comunicS cu duodenul prin pilor. device (2). n. / antrotomy. Orificiu anormal la nivelul intestinului.: mica tuberozitate gastrica. Ca anxius = ne. Importante: 1) A. cultu-rala sau eInologia . AORTA. somatica sau fizica . f.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. cu o subfaza euhominina. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. de un *a. [Lat. / anxiety. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat).are ca obiect studiul variatiilor. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. renala. de fapt. on .: proctoscop. 5) A. ANURIE. s. lucruri sau procese. s. Initial.. aniilus ^~.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. osoasa sau viscerala. cu aer. s. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. cu sistem (ex. s. ANTRU. antron = pefterd. 2) A. V. A. a mersului biped. logos = stiinfa. {Cfr.artere. de regula. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. n. s. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. [Qr. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). f. antron •= pefterd. postrenala. V. cinnuit'i gr. tab. poate fi ectopic. / anthropozoonose. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. / anus. / aortographie. Patologic. s. f.. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte.. prerenala. gennun = a produce. s. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. aproape orizontala a stomacului.a distmge. / anthropometry. aorte.artere. m.: *arboviroza. f. anus = fezut. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. s. nosos -fioaid. anxius = netiniftit. A. / anxiogene. / artere aorte / aorta. a. n. ANTROPOMETRIE. s-a presupus ca factorul primar al a. s. / anthropozoonosis.(NA: antrum pyloricum).ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. In necroze cortical-renale. Ex. / proctoscope.. In formele severe. m. n. artificial). ANXIOGEN. i anuscope. plastos = modelat. aorte. imthropos = om. metron = mafura. anat. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. proprietati hipnotice. s. cu deschidere la nivelul vezicii urinare.. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. NA. f. s. de. Militate. a. morphe = forma. obstructiva. / anus. anus contra naturii. cu sediu variabil. artere. f. In mod accidental. zoon = animai.priv. uneori criza de angina pectorala sau de astm).: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. f. anxietas. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. adj.: anus. / anxiete. al cailor urinare. tome = taiere. de. gr. [Qr. vulvovaginal sau vestibular. lylikos = care. respirator.. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. de cauza strict renala etc. f. frecvent un calcul. s...] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. Ex. [Cjr.: a. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. -on = aer. anthropos = om. d<. de [a plassein = a modela. s. / antre.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. anat -artere. 2) A. a e^wnina. si oligurie. s. apparatus = instmmente. este zoomorfismul. V tab. / antrum. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. antrum.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. / anurie. fiinta umana. anus = fezut. NA: antrum. cavitate voluminoasa. [Lot. / anuria [Cjr. ANULOPLASTIE. pi. cfiinuit. . / anthropology. de la skopein = a wdea. AORTOGRAFIE. vezical. s. definitiva) a materiilor fecale.. [Cjr.. / apparatus (1). si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. s. prin prezenta unui bloca. 4) A.inel. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. tab. ouron •= urina. ca factor prim. de agitatie. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). ANUS. anat. antra. f. tegumente palide.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. s. Ex. m.

016. i s-au mai atribuit si alte roluri. In general. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). s. jambier (orteza jambiera). [CJT. Proportia de a. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. a. contractura abdominala. / appendice. mediu de dispersie. de suspensie. PO^' si cationilor Na4.0 si M. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. appendix. eficacitatea unei a. In solutii putin concentrate. sunt usor radioactive. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. pi.. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). a. *a. m. hipertensiune intracraniana. a . f. Datorita rolului a. -ids = adaos. supGment. pelvipedios. / apareunia. cu formula chimica H. "orteza sau.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. [Lot. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). A.: a. In mod normal. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. NA: appendix. mai mult sau mai putin . APAREUNIE. / aqueduc. Unele a. a. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. pe de alta parte. natu-rale saline. [Camillo Golgi. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. apatheia. \Qr. are rol de . 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. a. appendix. 18. V. / aqueduct. v.clorul. Fractiune a a. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. dt la. / appendix. f. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. cloroapatita. sunt utilizate ca a. A. Termen generic pentru orice 'proteza. respectiv. cat si m patologie. APAT1E.. f.. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. cantitatea de a. cu formula chimica D^O. La acest nivel. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. constituit din vezicule si sacule. s. transformandu-le In produse de se-cretie. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. f. APA LEGATA / eau liee / bound water. f. de unde etimologia termenului. m. a . fara aderente. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters.: hipotiroidie. m. s. 'antiseptic oxidant utilizat. Exista o mare diversitate de a. APA LIBERA / eau libre / free water. / appendicectomy.] Principalul constituent al organismelor vii. fluorul si radicalul hidroxil (OH). este necesara In reactiile de hidroliza. APEDUCT (aqueduct).tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. adj. A. este mobil si liber. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. [Lot. APENDICECTOMIE.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie.duina in 1906. s. Fractiune a a. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. a. de. ?n tesuturi. 1843-1926. m. Ca2+. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. fiind denumita .} In anatomie. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. K^ Li^ Mg2". desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. pathos = afecfiune. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). APATIC. S. In toaleta plagilor. f. fluorapati-ta si *hidroxiapatita.. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is).re. aparat gipsat. f. De aid. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului./me. Rolurile principale ale a. la ducttire = a conduce. NA: aqueductus. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. In functie de compozitia lor. adj. Actiunea terapeutica a a. A. aqua = apa. \Qr. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. ortopedic. o -priv. dementa etc. {Qr. appendices. s.. / apatite.} Caracterizat prin 'apatie. V. n. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. appendage. appendectomy. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. a. V. Submucoasa a.priv. S0^~. si macula densa. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. / apathy.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. G.. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. -ids = adaos. aqua = apa. prof&sor [a 1'avia. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente.matricea vietii". apa libera.. inertie psihica. s. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. / appendicectomie. pe de o parte. f. corector progresiv.. uneori. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. / apathetic. Ex.. H^O. pathos = afecfiune. m. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. f. a. n. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. APA GREA / eau lourde / heavy water. / water. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta.. pureune = tmpe. APA. / eau. 2) In acceptiune curenta. s. s. [Lot. a. s. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. a. G. / apareunie. [Lot. A. / apathie. s. s. APATITA.. apa legata. X poate fi simultan . apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. Fe2^. / apathique. in functie de compozitie.priv.). In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. m. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. s. aqueductus. A. muscle guarding. pi. / apatite. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal).APARAT GOLGI *aparatului locomotor.cfiere. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. s. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. g. 3) Macula densa.. m. fustolog Italian. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. v. A. Caracterul de *dipol al moleculei de a. APENDICE. diverticul cecal vermiform. duc-tus = ducere. 181 . mai mult sau mai putin flectat.

} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. s. -ids = vdrf. / apex. m. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. V.priv. a . APETIT. proces inflamator si distrofic al apendicelui.: solutie a. s. s. s. de. totals sau partiala a germenilor dentari. adj. care Inconjoara saua turceasca. processus.. NA: dens axis. adj. 16) A. V. {Cjr. 2) A. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. complicatie a unei apendi-cite acute. apo = in afard. -ids = adaos. -ids = adaos. 8) A. \Gjr. Multiple forme: 1) A. f.). Sin. holocrin. f. toxica. proces supurativ al apendicelui.priv. nu este corect. pyretikos = j~e. mecanica. 3) A. A. / apyretique. de cauza neuroreflexa sau lezionala. n. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. cuime. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. 4) A. s. Proces conico-cilindric. dentara. / apexocardiogram. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. m. de vagin. / aplasie. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. en . krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. a. partea opusa fiind suprafata bazala.: apexograma.. proces iritativ apendicular. al unei structuri sau al unui organ. 3) A. f. appetitiis = pofta. NA: apex. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat.ge. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. 10) A. A. 14) A. la pyressem = a. forma evolutiva brusca. s. s. retroce-cala Inalta. adj. APEXOGRAMA. [Cjr. [Lat. / apicolysis. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. Ex. {Qr. 6) A. gr. NA: processus ctinoideus. 3) A. 2) A.} Absenta congenitala a picioarelor. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. la pyressem = a avea feCiro. APIREXIE. mastoida. adj. hiperplazica. si mero-crin. flegmonoasa. s. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. [Lot. apex. supdment. adj. APOFIZA. tumora. Ex. APEXOCARDIOGRAMA. Suprafata a. cu fenomene generate si digestive. APENDICOCEL. s. / apyretog6ne. s. / appendicocele. / apophyse.} Referitor la varful unei celule. APENDICITA. fe6nl. f. apo = in afara. foliculara.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. apex. pentru apexocardiograma (v. pyrexis = acces de. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. f. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. perforata. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. pulmonara. / apyrogenic. s. Forme: 1) A. ascendent. apo = in afara. 7) A. f. plasis = moddarc. lombara. congestiva. s. apendice In pozitie anormala. gr. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. 4) A. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. germinala. 9) A.. / apoferritin. Var. / apoenzyme. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. Ex. APOCRIN. 12) A. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. / apnee.. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. f. v. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ.: 1) A. s. si holoenzima. traumatica. reflexa. / apoferritine. daca este utilizat cu referire la alimentatie. s. / apical. pi. a . dt. -ids = vdrf.] Termen care. / apicolyse. V. / apocrine. n. 13) A. f. la unirea dintre lama si pedicul. In continuare. / apyrexie.. n. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. [Qr. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. apex.. ca urmare a cariilor dentare complicate. prin decolare pleuro-parietala. -ids = varf. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale.6ri[. abcedanta. utilizat uneori. care prezinta un caracter imperios.: glanda mamara. purulenta. . gr. f.priv. adj. gr. f. / apophysis. processi (lat). f. avea. A. de. f. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. medulara. care separa epiteliul de alte tesuturi. V. / appendicocele.: boala Alstrom-Leber (v. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. cu fenomene toxice grave.in. f. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. pous. forrum = fier: -inn . s. kar-dia = inimo. -ids = varf. s. prin obstructia cailor respiratorii. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. f. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. / apical.). expusa. dsrinf. s. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid.priv.. ke]e = fie-mie. s. acuta.. APIRETOGEN. cu apendice aparent normal. / apodie.. pi.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. f. 4) A. / apoenzyme. APICOLIZA. -aux. APOFERITINA. [Cfr. pelviana. ia pnein = a wpwa. supurata. pyretos = fe6raf gennan = a produce. [Lot. / apodia.APENDICITA supCitMttt. / apocrine. s. / apyrexia. (at. [Lot. sindromul apneei de somn. prin inhibarea centrilor respiratori. a priv. 5) A. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. [Lot. f. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. spre deosebire de *foame. NA: apophysis. appendix. f. s. \Qr. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara.} Hernia *apendicelui vermicular. appendix. s. -ita. s. / aplasia.. apices. 2) A. [QT.priv. APEX. V. -ale. cuime. [Gfr.. a . inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. zyme = ferment. Termenul apirogen. ektome = e^cizie. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. NA: processus coracoideus. lipsa congenitala a vagi-nului. / apexocardio-gramme. a . atrofica. Sin. pnoia = respirafie.} Absenta 'febrei la un pacient. a . fidro. / appetite. inflamatie latenta. NA: processus mastoideus. APOENZIMA. prin excitarea zonelor reflexogene. supCiment. s. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. arret respiratoire / apn(o)ea. [Lot.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. s. dt la lyem = a distru. APODIE. / appetit. gangrenoasa. la plasseia = a forma. podos = vicwr. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. f. cronica. varf. s. APNEE. de.d. A. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. s. 15) A. APIRETIC. / apex.. / appendicitis. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. adj. lysis = distrugere. / apyretic. f. cu[me} Extremitate.] Care nu provoaca febra. Var. f.\ Oprire temporara a respiratiei. apex. punct culminant al unei formatiuni anatomice. [Cat. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. APLAZIE. larvata. 5) A. NA: processus coronoideus ulnae. 'impre-una cu produsul de secretie. adj. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. n. NA: processus articularis. APICAL. / appendicite. 11) A.).

forma = forma. cu sosirea toamnei. In consecinta.: hematom retroplacentar. si tab. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. si coloana vertebrala.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. s. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. -inn. NA: processus pterygoideus. s. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. adj. pi. / apoptosis. f. NA: galea aponeurotica. de [a apo = in afara. / apoplexy. ar putea 183 .: A (I. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. ektome = ufcizu. 2) Prin analogie. / aponevrectomie. f. [Qr. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. [Qr. V.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. mediana. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. implica o singura celula. in Iliada. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. NA: processus transversus. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. s. neuron = new. f. s. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. este un proces normal. [Cfr. pro-los = primu[. / apoplectiform. boala Ledderhose. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni.). asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. spre deosebire de 'necroza. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. apoptosis. A (din HDL) este o a. a. Sin. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. biochim. t. eel putin 11. Osgood's disease. Sin. adj. APOPROTEINA. pulmonara. aponeurosis. f.. [a phyeiii = a create. -ita. aponeurosis. uterina etc. a. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala.: atac sau ictus a. APOLIPOPROTEINE.).ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. iar In necroza acest proces este aleatoriu. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. pierdere subita APOPTOZA de constienta. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. APONEVRECTOMIE. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. formata Indeosebi in ficat. apo = in afard. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. APOMORFINA. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. Forma a.. de invelis (fascii). fara sa existe o obturare vasculara. rezistenta. asemanatoare atacului de apoplexie. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. osteita apofizara de crestere. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. Sin. \Cjr. f. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. B. apoplcktikos = stup&flat. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. B (din LDL) este principala a. III). proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). spre deosebire de necroza. NA: procsssus styloideus.] Proteine cu functii de sinteza. APOPLECTIC. Sin. f. / apolipoproteins. APOFIZITA. f. s. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. (at. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. apoplexia = [ovitvra. ca urmare. Ex. A. NA: processus spinosus. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. care dispare spontan fara sechele. 2) Care este predispus la apoplexie. antiaterogena.: sindrom Achenbach (v. / aponevrosite. -ino. Indeosebi in cancerogeneza. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. ptantara . In a. f. s. physis = creftere. s. analoge tendoa-nelor aplatizate. [Qr. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului.v. / apoplectique. A. s. A. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. const. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. fagocitoza lipsind. In prezent sunt In studiu implicatiile a. pi.: boala Osgood-Schlatter. f. / aponevrose. de. / apophysitis. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. aterogena. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis.: boala Bosviel (v. / aponeurosis. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. A. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. APOPLEXIE. formata din doua lame unite anterior. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. s. s. II). II. \Cjr. \Gjr. a. Schlatter's disease. ad|. [Qr. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. neuron = MTV. APONEVROZITA. / apophysite. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. splenica. atac cerebral. f. si a. iar necroza o populatie de celule.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. apoi se dezintegreaza. / apoprotein. adj. f.. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza.] Moarte celulara izolata si programata.. A. cele mai importante fiind A si B. / apoplectiforme. C (I. protos = primui. f. are loc fenomenul de 'cariorexis. Se disting opt tipuri de a. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. APOPTOZA. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. in patologie. datorita scindarii Intre *nucleozomi. apopleklikos = stupefia.: ictus apoplectic (sau cerebral). In a. APOPLECTIFORM. d'e [a apo = in afard.. s. iar cunoasterea mecanismelor a. f. Ex. s. V. Tipurile de a. In a. f. Exista a. albuminurie masiva. fiind foarte evidenta in necroza. / apoplexie.} Care se aseamana cu 'apoplexia. de insertie.. 3) Anatomopatologic. apo = in afard. care decoleaza placenta de peretele uterin.. A. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. f.. apoptein = a arunca in afara. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. s. / apomorphine.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. care reprezinta moartea celulara patologica. f.t.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. / aponevrositis. s. f. iar a.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). neuron = new . se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor.. / apoplectic. / apolipoproteines. s. s. A. / apoptose. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. pereche. [Cjr. aponeuroses.. Sunt clasificate In grupe. f. formand o membrana alba. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. pi. Sin. aponeurosis. iar in necroza eel de *ca-rioliza. s. voluminoasa. / apoproteine. pe cand In necroza celula se umfla. Prelungire osoasa sub forma de stilet. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. [Qr. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. de (a apo = in afard. NA: aponeurosis. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale..: atac a. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. lipos = grdsime. metroragie. / aponevrectomy. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. APONEVROZA. / apomorphine. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. apo = in afard. cuva-nt utilwat de Homer. s. In a. D si E.

iar a. din gr.} Punerea In contact a doua elemente (substante.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. ideonnotorie. / arachno'idoc61e. / apudomatose. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. chiar daca acesta este evident si. m. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. din care fac parte paianjenii. In timp ce gesturile automa-tice (ex. APROSEXIE. generatie. / arachnidisme. pragmatikos = referitor [a fapte. [Lot. f. s. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale.. f. [Lat. nervos. s. / apposition.). f. 2) A. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. f. -ism. -ita. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. APRAGMATISM. a . APUDOM. pia mater. [C. unnas. arbor. A. / apposition. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. pi. l^r. ataxie-telangiectazie. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. dorit de subiect. a -priv. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. s. / aprosexie. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. nocivi fie prin toxinele din venin. miozis si hipotensiune. fara leziuni cerebrale. idei. / aprosopia. Se disting: 1) A.. se recunosc trei tipuri de a.. s. s.: 1) A. Clasa A.i prosopoa = fa^d. / arachnoide. / apragmatisme.. s. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. s.: sindrom Beals-Hecht (v. APRAXIE. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. Generatiile . / aprosopie. genos = neam. ARAHNODACTILIE. 2) A. praxis = actiune. sin.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). Sin. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. striate sau cerebeloase. accident grav. / apudoma. la apponere = a pune ianga. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. arbor. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare.] Infiltrat celular. f. n.. APUDOMATOZA. •oma. In care un gest simplu este irealizabil. Ca urmare.] Abrev. s. / arachnoldite. de ex.} Membrana fina conjunctiva. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. unele infectii virale. polyendocrinoma. ocupat de *lichidul cefalorahidian. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. Totusi. ARAHNOIDA. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. pentrv amine precursor uptake. / apudome. s. APOZITIE. eidos = forma. / arachnodactyly. s. sunt suficiente dovezi ca a. 3) A. n. eidos = forma. s. arakhne = paianjen. [^cronim din engC. dura mater. s. arakhne = paianjen. f. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. [C. / arachnoid. encefalica acopera encefalul. s. -oza. [Qr. a adauga ft ponere = a pune. [Cfr. astm. artrita reumatoida etc. procesele biochimice sunt identice. abdo-menul. n.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. s. cutanat. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. / arachnidism. f.. arakhiie = paianjen. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. arakhne = paianjen. A. ideatorie. In consecinta. femeile prin cercuri. osteoporoza. APROSOPIE.. V.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. f. componenta a *leptomeningelui. In care gesturile simple sunt execu-tate. s. eel putin aparent. fragmente de os fracturat). tremuraturi si pareza ale extremitatilor. Fenomen prezent In oligofrenie. ischemie cerebrala. practicd. evolueaza cronic.. ARAHNOIDOCEL.} Sintagma lat. si meninge. [Qr. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. antireumatic. / apraxia. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. m. / apraxie. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. -ama. adaugare. -ism. s. arakhne = paianjen. [C?r.: neoplazie endocriniana multipla (v. f. [^Ic-ronim din Ingi. f. [CfT. A. carcinoamele tiroidiene. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. cat si al efectorilor moleculari. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. prosexis = atenfie. -atos = fapt. f. / apragmatism. ARAHNOIDITA. Tmbracarii si a mersului. [Lot. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. n. m..r. SIDA.r.). kele = hemie. logos = stiinfa. genea]ogia. constructive!. Insemnand arborele vietii.). caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. s. / arachnoidocele.arboxyla. neobservarea noului din ambianta si. cuprinde numeroase ordine. -oris = arbore'i vita = viafa. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. infarct miocardic. arachnoideae. arakhne = paianjen. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. accidente vasculare cerebrale. (Mil's = apiicare. fapte.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. APUD / APUD / APUD. / apudomatosis. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. s. 2) Sin. \Gjr. de.] Artropode ("Arthropoda) terestre. f. NA: arachnoidea. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. Thuja occidentalis. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. / arachnoiditis. s. s. Majoritatea a. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. s. sunt secretante. tumori frontale etc. pentru amine precursor uvtake and dtc. s. a .priv. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. feocromocitoamele.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii..] Sin.: plicae palmatae cervicis. [Acroiwm din Ingi. s. f. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. ARAHNIDISM. f. inflamator sau neoplazie. de la pragma.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. In clinica se solicita. scorpionii si diversi acarieni. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly.] Perturbare a atentiei voluntare.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. [Qr. In principiu. s. infectioasa). Inmora. eidos = forma. boli neurodegenerative. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. uzual pentru sindrom Marfan (v.priv. spinala Inveleste maduva spinarii. appo-sitio. a -priv. carcinoidele intestinului subtire).: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans..). printre care a. -oris = arbors. f. f. boli hematologice. dementa. f. / aprosexia. al *leptomeningelui. / arachnodactylie.

s. -oza. V. costal. 3) A. s. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. ARBOVIROZA. Indeosebi In *pelagra.: cardnoid (v. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. / areola. / arc. otrand. ciocanului si nicovalei. tab. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. neural (sau vertebral). [at. affinis = mvecinat. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. m. argentum = argint.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. s. / arbovirus. orificiul vertebral. n. [Lot. [Cfr. nu poseda decat o sinapsa. n. Fiecare a. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. provoaca la om *arboviroze. m. a. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. din engi. din engi. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. osoasa. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica.). / argentaffine. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. f. -oza. a. [Lot.artere. f. s. b. ARGENTAFINOM. [Lat. / silver. [Lat. s. brun-roscata a tegumentelor. m.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. / arbovirose. dreapta si stanga. areo-lae (1). s. Sin: ligamentui Poupart. f. (a. f. Ca urmare. [Lot. greutate specifica 10. / arginine-vasopressine.: centrul auditivopsihic. arcus = arc. s. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. [Cjr. s. f. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. In functie de virusul care Ie genereaza.: gerontoxon (v. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. f. NA: area. 2) A. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. 4) A. deasupra arcadei orbitare. f. m. Metal alb. fiind denumit monosinaptic. / arbovirosis. dim. / arginine. In organismul carora virusurile se multiplica. iar altele si omul (*antropozoonoze). flavus = gaiben. -ind.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. area = am} In anatomie. 2) Structura anatomica. 2) A. Sin. avand aspec-tul unei linii curbe. ARBOVIRUS. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. [arbor -tifirw. s. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. \Cjr. / argininurie. / ariboftavinose. / argininuria. celula argentafina. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. f. (ribo-flavina). V. \arbo afirw. a . 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). argentum = argint. / argentaffin. eel de-al doilea a. ligamentului stilohioid. / aire. sen.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital.). sin. adj. [Lot. f. / arch. ARCADA. s. Acest a. f. La nivelul sau (a. / argentaffinome. f. f. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. / arbovirus. [Lat.] ARE 1) A. m. Cat. b) a. / arcade. / argyria.87. greutate atomica 107. 0 serie de a. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. / argyrisme. In conti-nuare. A. auditivo-psihica: a.). 5) Ani Brodmann. arthropod-bome = transportat de artropode.: gerontoxon (v. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. fibroasa s. s. s./. f. -onio. / argyrism. b. ARGININURIE. s.] ElementuI chimic nr.iu vasculara. fiecare punct al re185 . / ariboflavinosis. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. arcus = arc. 6) A.. f. pi. ARGINT.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. s. bakterion.prill. Ex. V. / arche(o)bacterie.] V. un organ efector (muschi. / argent. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron).] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. / argentaffinoma. eel de-al patrulea si al cincilea. gr.5. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. ARGENTAFIN. ARGIRIE. [at. / arch. hioid) da nastere apofizei stiloide. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. 6o[ta. s. virus = venin. s. s. anat. Primul a. v. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. / arginine. majoritatea fiind boli tropicale. affinis = iwecinat. tab. dim. m. / archeobacteria. este rara si. ](yr. s. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. simbol Ag. [Lot. •ind. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. s. ouron = urind. De asemenea. argyros = argint. 47. (a.] Structura anatomica de forma arcuita. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. / area. s. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. NA: areola.] Coloratie anormala. b. f. s.. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. f.] Sin. argentum = argint. f. s. [Lat. ARHEOBACTERIE. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. 3) A. n. s. arkhaios = vecfii. ca si In tehnica medicala. / argyrie. se asociaza cu alte avi-taminoze. Aceste doua zone permit. Reprezinta o veritabila retina corticala. Sin. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. s. ARIBOFLAVINOZA. / arginine-vasopressine. superior sau inferior. -ina. r. argentum =• argMt. ARGIRISM. s. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. a. . -ism. calcarina: zona de proiectie a a.] 1) segment dintr-o curba. normala sau patologica. respectiv.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. const. virus = otrava. biochim. areola s= (trie. prezinta forme foarte diverse. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. A. n. el delimiteaza. areae. corticotem-porala care Inconjoara a. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. astringente si antiseptice. maleabil. dau nastere unor cartilaje laringiene. silver poisoning. din centrul nervos la organele efectoare. r. f. f. 6o[td. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. c) a. posterior al vertebrei.: a) a. orientata oblic In sus si spre exterior. ARC. adj. A. argyros = argint. f. ureogeneza. dt la bakteria = 6aston. ARGININA. AREOLA. posiBii de ia germ. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. ARIE. s. s. format de catre pediculi si lamele verte-brale. de ia area = mie. mica. pi. vizuale. cu fata posterioara a vertebrei. s. In general.d). ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. 4) A. vasopresina. Considerate ca forme primordiale In evolutie. s. s. Mai importante: 1) A. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. infectie. / areole. capuse). In particular dintr-o circumferinta. v. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. argentum = argint.

forma wtaritd a iui retro = uiopm. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. f. 7) A. f. indus artificial. de ia arytaina = u[cwr. f. ARITENOIDITA. care. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. este. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. A. gennan = a produce. [^6rev. ritm sinusal coronar si atrial inferior. f. 12) A.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. s. de origine sau cu destinatie extracorticala.] Care se refera la *cartilajul aritenoid.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. a. Sin.ior. bloc atrioventricular.td a [lit retro = mapoi. arithmos = numar. neurofiistologge. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. adj.re. trebuie diferentiata de a. *sindrom Wolff-Parkinson-White. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. afectiva. [Cjr. eidos = forma. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul.: *sindromul Down). 'torsada varfurilor). arriere. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. *ntis = minte] Inapoiere mentala. ARN / ARN / RNA. A. calificata. / arythmie. [fr. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. A. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. gr. / arithmomanie. -e. / arriere. a. m. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. s. ventriculare. de ia arytainu . / arytenoidite. ARITMOMANIE. m. din [at.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. recuperarea nefiind posibila. extrasistola. comunicare interatriala.ww. \Cjr. de.).wr. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. ARITMOGEN. / arytenoidopexy. / retardate. adrctro. la arytaina = u[c. stenoza mitrala) decompensata sau nu. a. poate fi eliminata prin *psihoterapie. care a delimitat 52 de a. aritmie cardiaca. Kiesselbach. m iim6aju[ c. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. fata de ritmul sinusal normal. f. 'bradicardia sinusala. isterie). care se manifesta pre-coce. a. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui.uicior. Daca arieratui este un copil. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. Extrem de diverse.i iat. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). eidos = forma. jonctionale). In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. *sin-drom Lown-GanongLevine. sin. rhythmos = ritm. a .. ARITMIE. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. egoism si *puerilism. m. adj. 11) A. adj. s. heterotope sau ectopice .] SubstantS poliri- . / arithmomania. Clasic. [^r. uicior. a. ARITENOIDOPEXIE. f. m. *tahicardia atriala. acid riBonucCeic. A. 14) A. back-ward. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. 17) A. adretro. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. de regula. mentalis. rhythmus. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali.: arie germinativa. pads = jv(a. absenta autonomiei. rhythmus. de.: operatie Kelly-King (v. ary(oinoei'des = in forma de. parasistolie. poate afecta numai o parte a personalitatii. eidos = forma. 10) A.. arrieration. pentru 20-50 moderat-sever. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau.atriale (*extrasistola atriala. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. . unor extrasistole cu numar si tip variabil. / arrhythmogenic. V. rhythmos = ritm. b) a. [Gjr. 8) A. si retardare mentala. 13) A. ARITENOID. forma ifitiiri. / aryt6noidopexie. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. [Qr. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. In functie de mecanism. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. gr. s. v. mental deficiency. \Cjr. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. u. 4) Ritm de pacemaker. cardiaca. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. f.] Sin. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). arytainoeides = in forma de ud-. ARIERAT. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. / arythmogene. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. tulburari de conducere intraventriculara. \fr. s. adj. V. aberatii cromozomiale (ex. 9) A. *fibrilatia atriala. cortico-oculoce-. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. 15) A. sinusala respiratorie. iar sub 20 pro-fund. *fibri-latia ventriculara. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. *tahicardia ventriculara. arytainoeides = m forma de view. sau campuri citoarhitectonice. regiunea precordiala. -ita. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. dimpotriva. adj. A. din [at. *flutter-ul ventricular. 16.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. s. sinu-sala nerespiratorie). s. 'imbecilitate si 'idiotic.rma. s. Astfel. striata.tUlza. .] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. f. *flutter-ul atrial. a • priv. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. (at.priv.ta.) A. gr.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. traumatism cranian perinatal. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala.t ui iocul dmwnwv. / arytenoid.: *rubeola). locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. encefalite etc. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. Co. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. (at. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. V. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql).: pata Kiesselbach (v. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. ca si un mediu familial sau social adecvat. nevroze..pasive sau ritmuri de scapare (atriale. u(tinse. Neregularitate de ritm cardiac. de la mens.: arie striata. / arytenoide.ventriculare (*extrasistola ventriculara. parietala ascendents. [Korbinian Brodmaan.). acesta se dovedeste inapt sa Invete. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). Sin. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. 'wandering pace-maker). c. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. arie calcarina. / arytenoiditis. ale conducerii impulsului sau mixte. au fost stabilite si descrise trei grade de a. adj. centrul receptor al sensibilitatii generale. / arrhythmia. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. determinata de interpunerea..

A.: a. / arsenic-alism. anat. de la. / burn. denumit astfil da. a. tab. tab. tab. anat. Trioxidul de arseniu.artere A. anat. tab.artere A.artere. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager).artere.artere.artere. [Lat. arsenicum. [a arson = putemic. cadavre).artere. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive.artere. AROMATERAPIE.nt. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. cu efect tonic sau seda-tiv. n. messenger interfering complementary RNA. anat. s. anat. A. ARN-POLIMERAZA. s.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. s. fiarfiatisc. As. V. ARSURA. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). ARTERA. tab. V. V. V. ARN care poate Insoti diferite virusuri. artis = meserie. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. In constitute unei a. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. importanta si Intinderea suprafetei arse. V. tab.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. 6ar6dlesc. facut. A. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. anat.artere. m. frigul. s. f. f. de asemenea. / artifact. V. s. . artere. anat. anat. ei sunt spedfid fiecarui a. . BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. anat. . fie In general. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). V. a. . / aromatherapy. 187 . f. / artere. arsenikon. tab. V. (a.] ElementuI nr. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. anat. aroma. a. / RNA-polymerase.artere. artefact. A. a. As^. de ordinul a 10s Da). propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. y. anat. tab. V. electricitatea. V. . In a. . -os = aer. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. si ADN. / aromatherapie. tunica mijiocie (sau media). a. care are rolul de a dirija a.artere. tab. factum = fapt. In formele a-cute. . tab. f. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. A.. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). AUDITIVA INTERNA (v. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. tab. n. .artere. gr. A. V. s. are efect eritropoietic. V. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. [Lat. . ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. purtatori de aminoacizi. de gradul II: complicata cu flictene. ARSENIC. anat. de la therapeuein = a. tunica externa (adventicea). ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. A. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. s. terein = a confine (anticii credeau ca. tab. A.artere. / brulure. / artery. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. anat. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice.artere. . V. de. A. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). . s. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. f. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. anat. 3) a. 4) a. / arsenicisme. Clasa particulara de ARN antisens. A. Biosinteza a. artere perineale profonde / artery of bulb. ARTEFACT. se constitute Intr-un sis-tem arterial.ta. s. V.artere. arsenicum. In functie de tehnicile de preparare a probelor. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. dm gr. .] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. din microscopia electronica. -alos = aTOmil. gr. V. s. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. f. ARSENICISM. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. A. [Lat. tab. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. m. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. . ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. [Lot. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. artereie conf-in aer. s. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. V. solubil). Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. BRAHIALA SUPERFICIALA (v.. . . anat. anat. tab. therapeia = tratame. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. A. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. arteria = arterd. A. din gr. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. f.artere.to-n. tab. A. -ifim. Are.] Vas care conduce sangele oxigenat.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. 2) a. n. A. [Lat. / arsenic. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare).artere. 33. V. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. artere. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. s. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. anat. Se disting patru grade: 1) A. deci. s. r. tab. deoarece crou goals. . NA: arteria. / arsenic. f. m. A. Ex. Are importanta medicals. / ARN-polymerase. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. tab. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. tab. aminat.artere. gr. V. proprietdtiCor sale putemice. V. . -atis. A. V. V. ardere = a arde. anat. V. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. A. / artefact. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. anat. pe imaginea scintigrafica. s. (irs. . tab. anat. de [a arsen = putemic. [Lot. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. . AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina.artere. A. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. de la facere = a face. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. aer. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. arsenikon. ca radiatiile. aroma. polycistronic messenger. tab anat. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. BUCALA / artere buccale / buccal artery. dupa cum exista si alte clasificari. . tab.

. A. V. A. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. A. A. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. A. anat. anat.artere. . anat -artere. anat. V. tab. tab.artere. tab. tab. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. anat. A. anat. tab. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery.artere. A. tab.artere.artere. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. . anat. A. .artere. anat. .artere. artere. tab. CISTICA / artere cystique / cystic artery. A. V. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. tab. anat. anat. tab. A. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. tab. . DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. V. A. anat. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. tab. tab. V. anat. A. anat. tab. . . . V. . tab. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery.artere. V. A. anat. anat. colaterala ulnara superioara). tab. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. . A. tab. A. A. V. V. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. anat. A. V. A. anat. V.artere. V. a. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery.artere. tab.artere. V. tab. . A. DEFERENTIALA (v. .artere. a. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery.artere. A. tab.artere. V.artere. tab. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. tab. V. . frenice superioare). tab. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. V. V. a. anat. anat. A. V. tab.artere. anat. anat. A. tab. tab. A. V. A. anat. V.artere. V. anat. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. A. anat. V.artere. tab. tab. tab. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. tab. anat. A. . A. . .artere. tab. V. A. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. V. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery.artere. V. V. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. A. artere. V. . tab.artere. tab. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. . A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery.artere. V. anat.artere. anat. anat. -artere. ductului deferent).artere. A. tab. A. tab. anat. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery.artere. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. . A. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. V. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. A.artere. anat. A. A. A. anat. artere. V. A.artere. A. anat. anat. . V.artere. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. tab. anat. . COLICA DREAPTA INFERIOARA (v.artere. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. anat. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. V. . . A. V. V. 188 A. a.artere. A. . . anat. . COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery.artere.artere. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery.artere. A.A. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. A. tab. anat. tab. V tab. A. V. A. aa. V. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. anat. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. anat . . . . . tab. frenice inferioare). anat. . anat. anat. artere.artere. A. anat. V.artere. tab.artere. A. V. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. anat. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. V. A. V. . tab. anat. V. . ileocolica). tab. tab.artere.artere. artere.artere. V. . CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. anat. V.artere. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. aa. A. anat. V. . anat.artere. A. colaterala ulnara inferioara). anat. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery.artere. . A. . . CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery.artere. . tab. anat. anat. .artere. tab. tab. . DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. . V.artere. anat. tab. V. tab. anat. tab. A. tab. V. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. tab. . CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery.artere. tab.artere. V tab. . . A. anat. .

artere. V tab. V.artere. . tab. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. a.artere. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. . anat. a. V. ETMOIDALA ANTERIOARA A. tab. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. anat. artere A. tab. anat. tab. tab. V. HIPOGASTRICA (v. V. tab. tab. tab.artere. A. tab. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. V. anat. A. tab. A. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. . A. V. V. . . anat. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery.artere. . brahiala profunda).artere. tab. tab. V.artere. A. . a. V. FESIERA SUPERIOARA (v. anat.r. fab. anat. V.artere. . LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. V. tab. FIBULARA (v. V.artere. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. anat. 189 . V. a. tab. A. anat.artere. V. a. tab. a. V. tab. a.artere. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. . gluteala superioara). FUNICULARA (v. . GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. HIALOIDA / art. A. A. A. tab. . artere.artere.d''"^ru go-man. A. V.artere.artere. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. ISCHIATICA (v. . anat. intercostala anterioara). A. . A. anat. tab. centrala lunga).artere. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. '£er[in. V. A. anat. anat. supratrohleara). ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery.artere. anat. anat. V. -artere. a. .artere. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. hyaloidienne / hyaloid anery. V. V.artere. V. A. tab. . . A. tab. . a. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. V. A.] / tab. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. tab. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. anat. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. V. anat. anat . V. V. V. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. HUMERALA (v. LINGUALA PROFUNOA A. apoi la. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. tab. V. V. A. V. anat. V tab. V.artere A. anat. lfi43-1926. A. V. A. V. A. A. anat.artere. anat. a. anat. . A. V. anat. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. brahiala). .artere. tab. tab. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. tab. anat. tab. tab. intercostala anterioara). tab. anat .artere. A. tab. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery.artere. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. A. V. .artere. V. anat. V. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. . anat. anat. A. LUI HEUBNER (v.artere. A. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. tab. V.artere. A. A. . A. A. A. V. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. . tab. A. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. anat. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. tab. a. artere. anat. anat. V. tab. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. tab. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. tab. tab. gluteala inferioara). A.artere. A.artere. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. A. . V. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. anat. A. tab. anat. A. HUMERALA PROFUNDA (v. tab.A. anat. A. 4ab. anat. peroniera). tab. tab.artere. anat. A. V.artere A. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. V. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V. . tab. V. a. tab.artere.artere. . anat. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. A. V. INTERCOSTALA SUPREMA (v. profesor ia Leipzig.artere.artere. anat. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. A. A. FRONTALA (v. -artere. testiculara). V. anat. A. anat. anat. FESIERA INFERIOARA (v. tab. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. V. artere coronaire stomachique / left gastric artery. artere.artere. . V. tab. . . V. . anat. anat. . tab anat. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. anat. A.artere.artere. tab. tab. anat . A. anat. tab. . . tab. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. . . . pe. anat. anat. anat.artere. anat. A. tab. FACIALA / artere faciale / facial artery. V.artere. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. A. anat. . tab.artere. A. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. A. . . INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. anat. V. . A. A. V.artere. . INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v.artere. . . anat. .artere.artere. .artere. tab. tab. gluteala inferioara). GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. tab. A. A. V. A. V.artere. . artere. V.artere. A. A. anat. V.artere.artere. anat.artere. . GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery.artere. V tab. anat.artere. anat. A. tab. . anat.artere.artere. . anat. .

. anat. V. V. V. PEDIOASA (v. A. V. . POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. anat. anat. tab.artere. V. a. tab. tab. anat. PILORICA (v. anat. anat. V. tab anat. A.artere. artere. tab. a. A. anat. V. . V. A. anat. A.artere. V. a. A.artere. . tab.artere. anat. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery.artere. . anat. a. V. A.artere. . V. ORBITOFRONTALA LATERALA (v.artere. V. V. V. mediana). [/oAonn Ernst Neuhaiier. tab. anat . tab. NERVULUI MEDIAN (v. V. . MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab. anat.artere. MAMARA INTERNA (v. anat. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery.artere. artere. . A. tab. anat. anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. tab.artere. anat. MAX1LARA INTERNA (v. tab. RADIALA / artere radiale / radial artery. anat. .artere. toracica laterala). . V. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. V. tab. tab. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery.artere. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. V. A. a. . . tab. V. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. a. A. tab anat . artere. anat. V. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery.artere. V. tab. maxilara). V. V. tab. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery.artere. A. A. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. A. anat. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A. tab. . A. anat. tab.artere.artere. . V. tab. V. anat. . fronto-bazala laterala). anat. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. V.artere. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. LOBUUJI CAUDAT A. V. anat. V. tab. anat. .artere.artere A.artere. . anat. V. anat. anat. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. V. V. . anatomist . MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. anat. tab.artere. anat. A. a. . A. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. A. V.artere.artere. . V. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. A. A. . A. .artere. V.artere. tiroidiana ima). . . tab anat. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. NENUMITA (v.artere. tab. . NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. A. . A. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. A. . tab anat.artere.artere. V. anat. V. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. . anat. . tab. A. anat. tab. V. tab. .artere A. toracica interna). anat. anat.artere. tab. . A. artere. A.artere. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. anat. tab. A. anat. MAMARA EXTERNA (v. A. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. A.artere. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery.artere. . tab. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. V. tab. . A. a. anat. tab. anat. tab.artere. tab. anat. .RADIALA A. tab. artere A. A. tab. V. anat. anat. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. V. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. V. . V. . OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery.artere A. tab. A.. tab. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery.artere. A. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. tab. V.artere.artere.artere. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.artere. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. a. V tab. V. tab. A. tab.artere. V. A. V.] V. A. . tab. anat.artere. tab. . V. tab. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. V. 190 A. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. LUI NEUBAUER (v. anat. anat. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. .artere A. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. tab.artere A. tab. A.artere. -artere. . MAX1LARA EXTERNA (v.artere. profiisor [a Jena. tab. tab. A. anat.artere. A. . A. A. A. tab. V. . anat. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. tab. . anat. . A. anat. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. anat. A. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. tab. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.A. tab. . V.artere.?i cfivvrg german. 1742-1777. A. tab. anat. anat. tab. .artere. V. V tab. . OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. V. gastrica dreapta). . V.artere. anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. faciala). . A. anat. A. A. V. A.artere.artere. V. tab. anat. . . tab. V.artere. .artere. V. anat . A. dorsala a piciorului). A. anat. tab. A. anat. . PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. A. tab. V.artere. anat. V. -artere. tab. V. .

V. V.artere. . V. V. V. tab.artere. anat. tab anat. anat. . RANINA Jv.artere. . anat.artere. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. anat. A. V. infraorbitara).artere. V. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. anat. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. A. anat.artere. anat. anat. SUBORBITARA (v. artere. anat. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. anat. anat.artere.artere. .artere.artere. tab. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. V. tab. . A. V. SCAPULARA DESCENDENTA (v. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. V. A. V. V.artere.artere.A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. tab. . SPERMATICA INTERNA (v. anat. A. A. anat. A. V tab. anat. tab. A. A. V. V. A. A. anat. A. A. . V. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. tab. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery.artere. A. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. tab anat.artere. anat. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. V. tab. tab.artere. artere. anat. anat.artere. tab. . . anat. V. V tab. RECURENTA CUBITALA (v.artere. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. A. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. . anat. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. V. anat. a. V. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. TIMPANICA A. A. . V. V. anat. interosoasa recurenta). V. V.artere.artere. tab. RECURENTA (v. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. . A. A. tab.artere.artere. tab. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. A. V.artere. anat. V. A. A. . SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. tab. V. V. A. A. . STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery.artere. tab. a. tab. anat. tab. tab. tab. A. anat. tab. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. anat. A. V. tab. anat. . tab. tab. anat.artere. recurenta ulnara). . SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. a. V. A.artere. V. tab.artere. anat. V. tab. tab. A. anat. A.artere. . V. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery.artere. tab. . V.artere. tab. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. .artere. A. V. V. tab. A. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. tab. A. A. A. pudendala interna). tab. anat. tab. anat.artere. A. A. . V. A. anat. . tab.artere. A. V. V.artere. tab. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. . .artere. . SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery.artere. SYLVIANA (v.artere. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. tab. . tab. . testiculara). anat. tab. SCIATICA (v.artere. anat. RENALA / artere renale / renal artery. . anat. V. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. A. A. tab. anat. A. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. A. V. a. tab. anat . tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. 191 . . SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. . TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. . V. tab anat. anat. tab. V. V. A. A. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. . SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. A. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. anat. A. . A. V. anat. anat. . V.artere.artere. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. tab. tab. V. . artere. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. anat. tab. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. A. a. V. tab. tab.artere.artere. A. RUSINOASA INTERNA (v. V. . anat. V. A. V. nervului sciatic). A. artere. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. anat. a. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. anat. . . SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. A. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. tab. V. V.artere. tab. a. . . . . anat. artere. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. .artere. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. A.artere. linguala profunda). SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. V. A. anat. . A. anat. A. . SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. anat. tab. tab. A. anat. .artere. tab. .artere. anat. tab. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. anat. V. tab. a.artere. anat. anat. . tab. V.artere. tab. artere. . . RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. tab. A. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. V. . tab.artere. anat. . . . V. V. A.artere. .artere. a. A. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A.artere. anat. A. . centrala lunga).artere. A. tab. anat.artere. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. anat.artere. V. a.artere. V.

TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. prof&sor [a CfQttingen. Aa. V. A. AA. tab. tab.artere. V. tab. AA. A. . .artere.artere.artere. tab. anat. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery.artere. AA. anat. V.artere.artere AA.artere. anat.artere. anat. anat. . tab.artere. tab. V. AA. anat.artere. artere. A. . V. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery.artere. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. anat. artere. rectale).artere. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. anat. anat. . tab. anat. a. V. V. tab.artere. .artere. V. A. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. tab. anat. tab. . AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. V. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. . aa. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. _V. centrala a retinei). tab. . anat. tab. .artere. anat.artere. AA. tab. V.artere. A. anat. . . AA. V. anat. V. A. V. . . V. . V. anat. tab. A. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. AA.artere. . V. . . A. VIDIANA (v. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. tab. tab. V.artere. A. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. tab. AA. A.artere. . . . V.artere. tab. . AA. V. V.artere. V. anat.artere. tab. AA.artere. V.artere. . TIMPANICA POSTERIOARA A. V. tab. V.artere. . TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. tab anat artere. A. A. tab.artere. anat. tab. -artere. anat. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. AA. anat. anat. tab. tab. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. tab. . DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. tab. tab. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. tab. V. artere. A. anat. AA. . TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. tab artere. tab. V. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. anat. anat.artere. . V. anatomist fi botanist g&rman. . anat. V. AA. A. anat. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. anat. tab. .A.artere. anat. V. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. anat. HEMOROIDALE (v. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. tab. . anat. . CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. -artere. V. V. anat. anat. V. [fohcinn Gottfried Ziinn. . 192 . TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. V. . ZINN (v. AA. anat. canalului pterigoidian). AA. tab. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. tab. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries.artere.artere. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. tab. . A. anat. anat. A. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. anat. tab. AA. tab.artere. anat. tab. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. AA. V. V. AA. anat. AA. tab. anat. anat. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries.artere. V.artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. anat. anat. anat. tab. aa. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries.artere. . V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.artere.artere. .artere. . frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. V.artere.artere. a. V.artere. tab. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. tab. . . AA. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. A. . anat. tab. V. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. anat. tab. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. V. AA. tab. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. . tab. AA. V. tab. V.artere. V. tab. V. AA. 17271759} V. anat. AA. anat. AA. JEJUNALE AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. . anat. DIAFRAGMATICE (v.artere. AA. tab. tab. anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. tab. V. . .artere. AA. tab. V. AA. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. AA. tab anat. AA. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. A. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries.artere. .artere. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. AA. V. V. anat. A. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. V. V.artere. V.artere. . tab. tab. A. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. tab. V. aa. anat . . AA. A. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. . TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery.artere. . anat.

artere. dim. gr. anat. aa. ARTERIOTOMIE.ra. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. s. stadiul IV. arteria = artera. STRIATE LATERALE (v. V. A. / art6riotomie. prin care se asigura accesul m lumenul vascular.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. de. pudendale externe). ca m cazul arterei subclaviculare. s. f. centrale anteromediale).w' AA. 2) Sin. / art6rite. gr. mica. embolica etc.: a. AA. / arteriotomy.artere. arteriola = arterd. [Lat. anat. . TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. / arteriopathie. indiferent de origine (ateromatoasa. ARTERIECTOMIE.ra mica. tab. AA. tab.i y. / arteriographie. alteori de dilatatie sau. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. ARTERIOPATIE. NA: arteriola. / arteriole.] Ramura fina.. s. [Lat. / arteriolitis. V. anat. tab. gr.artere. tab. V. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. [Lat. V. f. s. V.). pulmonar etc. tab. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. . tab.. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. [Lot. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. AA. . Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. AA. la arteria = arte. tab. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. tab. In prezent. Sin. f. direct sau printr-un *cateter. s. acompaniindu-se uneori de tromboza. tab.: sfigmograma (v..artere. . [Lat.. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. -artere. tab. s. AA. . tab. anat. arteriola = arterd mica. V. stadiul III. s. de latenta clinica.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. AA. AA. tab. tab. [Lat.artere ARTERIOLITA. V. wtdrire.artere. gr.artere.] Inflamatia unei arteriole. AA. dim. s. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). tab.artere. V. f. V. pathos = Boold. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. gr. . s. cand se asociaza dureri In decubitus. dur. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. / arteriopathy. centrale anterolaterale). tome = tdiere. de claudicatie intermitenta la mers. AA. anat. de gan-grenS. anat. s. f. sklerosis = induratie. V. V. anat. ARTERIOLA. V. / arteriolite.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. care leaga arterele de capilare. [Lat.) dupa injectarea In trunchiul principal. / arteriolosclerosis. anat. f. s. ARTERIOGRAMA. tab.artere. anat. / arteritis. s. traumatica. tab. gr.. -artere. s. arteria = arterd.ra. s. f. . AA. SURALE / arteres surales / sura) arteries. AA. AA. stadiul II. anat.artere. s. tab. arteria = arterd. .artere. [Lat.artere. V.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. AA. RUSINOASE EXTERNE (v. anat. care include In evolutie: stadiul I. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. anat. [Lot. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries.. AA. intdrire. aa. ia skleros = tare. arteria = artera. .. de la arteria = arte. f.artere.: arterita gigantocelulara (v.. poate fi generalizata (ex. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. -ita.artere.artere. V. / arteriolosclerose. sectiune. LENTICULOSTRIATE AA. f. A.. a. tab. .artere. sklerosis = indu-ratie. anat.: a. gramma = inscriere. anat. V. . anat. arteria = artera. AA. V. AA. centrale anterolaterale). tab. artere. In prezent. gr. V. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. a unui lichid opac la radiatiile X. V. anat. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries.artere. . etimologic. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. artere.artere. f. tab. anat. AA. AA. tab. de. de ia tern-nem = a taia. anat. tab. . . anat. anat. V. V.artere. f. . tab. . 193 . AA. AA.) Ex. renal. V. anat. ARTERIOLOSCLEROZA. AA. anat. tab. AA.] Denumire generica pentru bolile arterelor. . SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. V.ra..] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. s. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). / arteriosclerosis. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. f. / arteriosclerose. aa. . arteria = arte. . V. . anat. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v.artere.artere. m. ARTERITA.artere. V. AA. tab. f. / arteriogramme. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. AA. s. V. anat. AA. V. V. s. f. gr.} Termen care desemneaza. tab. . / arteriography. anat. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. arteria = artera. de ia skleros = tare. anat. / arteriectomie. tab. f. anat. tab. f. dim. membrelor inferioare. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. ARTERIOSCLEROZA. f. / arteriectomy.. gr. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. mai rar. extinsa si la nivelul tunicii interne. aa. s. arteriola = arte.artere.artere. . afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). gr. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. .. gruphein = a scrie. / arteriole. gr. de ia arteria = wter&'i •ita. / arteriogram.: sindrom Gougerot (v. gr. f. gr. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. cerebral. . AA. . [Lot. tab. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. anat. centrale antero-laterale). anat. ektome = enisle. de ruptura. terminala a unei artere.). AA. V. s. a. V. LENTICULOSTRIATE (v. f.artere. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries.).

V. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. tab. A. tab. tibiale superieure / tibiofibular articulation.: coloana vertebrala). V. denumite diartroze. A. A. V. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. Exista a.articulatii. V tab. . CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. tab. cresterea VSH-ului. strabism. AA.articulatii. A.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa.). tab. A.articulatii. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. anat. V.: arterita gigantocelulara (v. A. A.articulatii. articulatii. anat. Anatomopatologic. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. A. care devin edematiate si dureroase la palpare.articulatii. si mobile. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. V tab. 3) armonice (ex. A. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. febra moderata. diplopie. arthron = articuCatie. tab. AA. A. NA: junctura ossiuIn.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. A. V. A. tab. arliculatio. anat. anat. . anat. Sin. tab. V.articulatii. . .articulatii. . anat. V. Sin. V. tab. tab.articulatii. . panarterita subacuta a varsInicilor. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. cu suprafetele aproape plane (ex. V tab. INTERCARPALE A. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. -articulatii.articulatii. tab. de cauza necunoscuta. A. tab. V. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. anat. tab. V. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V. ARTICULATIE. anat. A. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. Diartrozele reprezinta a. anat. A. tab. V. A. anat. 2) scuamoase (ex. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation.Uturd. Elementele constitutive ale unei a. anat. boala Horton. V. . Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. ovoide. . V tab. . tab anat. anat. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. anat.articulatii. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. A. V. anat. A. . tab. -articulatii. A. tab. V.articulatii. . V. AA. cefalee violenta. genunchiu-lui). podos = pitior.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. -articulatii. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. anat. . TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. anat. anat. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. . tab. f. . STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. anat. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. Se caracterizata prin alterarea starii generale. . TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. V. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. tab. anat. AA. V. A. / articulation. d) suprafetele articulare. .: boala Takayasu (v. Intrerupte. anat. . ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda.). . Cand suprafetele nu corespund ca relief. anat. anat. V. semimobile sau amfiartroze. anat. anat . tab. -onis = wclie. anat. care pot fi sferice. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. V. articulatii. AA. V.articulatii. anat.articulatii.: arterita temporala. Exista si a. tab anat. pous.articulatii. tab. V. . . fixe. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. A. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. infiltrata de celule gigante multinucleate.articulatii. tab. V. \C. V. A. anat. tab. b) stratui extern. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. tab.articulatii. anat.articulatii. simetrie bilaterala si picioare articulate.articulatii. . . Sin. / joint. . . CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. anat. A. tab. denumite sinartroze. In forma de sa. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. s. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. s. .articulatii. Este sensibila la corticosteroizi.articulatii.articulatii. anat. mobile sunt: a) capsula articulara. tab. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. A. . periarterita segmentara superficiala. leziunile sunt de panarterita. tab. boala Forestier. 194 AA. V. V. AA.articulatii. . tab. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint.articulatii. V. anat. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation.articulatii. anat. . LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. tab.r. A. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. A. [Lot.articulatii.: Intre oasele craniului). .: Intre oasele nazale si maxilare). tab. tab. V.articulatii. anat.articulatii. V. V. A. V. cu ruptura limitantei elastice interne.articulatii. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. fetele osoase ce vin In contact. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. COTULUI / articulation du coude / elbow joint.articulatii. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. V. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis.articulatii. V. A. anat. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. A. anat. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. V tab. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation.: Intre oasele temporal si parietal). tab. .: a.articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. articulatii. f. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. . c) membrana sinoviala. articulatii. A. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. anat. tab. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation.

lysis = distrugere. anat.articulatii. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. s. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. / arthrocentese.. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. tab.: artroza (v. nu sunt posibile decat miscari de glisare. AA. respiratorie sau genitourinara.re. meniscografie). V. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. {Gjr. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. ARTROCENTEZA. f.articulatii. / arthrite. f. V. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. .: spondilita anchilozanta (v. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. p. V. c. / arthrogrypo-sis. s. s. f. / arthrology. AA. [Cjr. V. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. Boala congenitala. f. une-ori ereditara. In con-secinta. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. V.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. tab. ARTROFIT. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. algos = du. ARTROLIZA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. de obicei. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. p.. s. 18S3-192S. eidos = forma. gryposis = indoire. Sin. . OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. [Qr. simetrica ?i spondilita psoriazica. phyton = p[anta. V. de. [C. tab.: "soarece articular". r. medic german.articulatii. de unde descrierea unei forme a.uta. foarte probabil. tab. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. / plane joint. s. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. f.: a. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. AA. / arthrolyse.articulatii. A. athron = articutafie. s. / arthropaInie. n. vege. INTERCONDRALE AA. / arthrographie.. anat. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. V. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. / arthrophyte. kenlesis = mfe-patum.: poliartrita reumatoida (v. arthron = wticuCafie. f. Sin.r. / arthrodese. f. f.ta. In general de durata scuria. [C. anat. m. anat.aza. / arthrogrypose. .articulatii. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. anat.afie. s.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. s. si artrogripoza congenitala multipla. f. sistem HLA). arthron = articut. / arthrophyte. ARTRODEZA.. f. neuropatice si a uneia miopatice. arthron = flrticuiatie. / arthrocente-sis. [^r. AA. / arthralgia. / arthrodie. f. [Qr. . izolata. a. s.articulatii.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. tab. f. A. logos = ftiinfa. V. arthron = artic. In prezent.. s. tab. anat.] Sin. s.). / arthroplasty. tab. / arthritis. tabetica).] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. graphein = a scrie. adesea In flexie.articulatii. / arthralgie. arthron = articulatii plastos = modeiat. V. s. Contraindicata In artrita septica. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.). s. . f.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. anat. [Gfr. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. tab. tab. s. A.. f. modda. f. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. . arthrogryposis multiplex congenita. f. s. giv:e. tab. arthrodia = articu[a. . [Qr. caracterizata prin malformatii multiple.articulatii. inflamatorie asimetrica. . s. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. arthron = articulatie. . arthron = articulafie. / arthroplastie. AA.articulatii. f. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. 1S53-1940. ARTROGRAFIE. s.fie. f. s. \Qr.tie care. V. [Pierre Marie. / arthrologie.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. -ltd.} Punctia unei articulatii.articulatii. a aerului sau a ambelor (dublu contrast).] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. -articulatii. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). f. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. arthron •= articulate. 195 .). .ovoie. si anchiloza. profesor [a 'Paris. V.. Utila pentru a evidentia corpi straini. r.AA. AA. s. V. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. V.articulatii.re. a. la arthron = articutatie.. In esenta. NA: articu-latio plana. Sin. r. / arthrodesis. m. ARTRITA. s. AA. ARTROLOGIE.. / arthrolysis. s. f. joint mice. AA. arthron = articufatie. f. f. AA. ne-uroiog franca. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations.i pathos = 6oaia. / arthropaty. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. Se manifesta prin trei tipuri majore: a.} Durere articulara. ARTROPLAST1E. [Qr. o condromatoza sau o sinovita. anat. A. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. s. / arthrography.).tie. ARTROPATIE. arthron = articuCatie. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations.. s. de [a lyein = a. [Cfr. reprezinta.r. . ARTRODIE. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. Consta. AA. In a. iar *boala Bouillaud. de [a plassein = a.. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. V. Sin. desis = [egare. anat. forma. s. tab.re. ARTRALGIE. mc. anat. AA. distruge. anat. tab anat.: artroza (v. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. ARTROGRIPOZA.

si artrografie. ARTROSCOP. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. ASEPSIE. [Qr. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. f. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica.. \Lat. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. a. / ascaride. A. A. a . Sin. arthron = articulafie. [Cfr. s. / assimilation. symptoma. Are o culoare rozrosiatica. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. arthroa = articulate. [Cfr. s. s. s. etimologia termenului).} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. 2) In biochimie. *sindrom nefrotic. afectand una. / ascites. Actualmente. symmetric = simetrie. a putsului. -atos = aer. [Qr. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric.. / asynergy. / ascaridiose. f. ARTROSCOPIE. s. Sin : chiloperitoneu (v. ARTROTOMIE. a . f. [G. [^r. askarizein = a fopdi. ASANARE. / arthroscopie. asphyxia = oprire. dar eel mai frecvent este primitiva. f. / asialia. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. si xerostomie. ASCITA. f.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. f. sphyzfm = a puba. f. / assimilation.priv.. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. care ramane latent. a sdri. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. In functie de continut. Insuficienta cardiaca). assimilalio. | Gjr. f. f. syn = impre. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. frecvent.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. f. siafon = saCizia. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. askarizem = a fcpm. [a a . osteoarthritis. arthron = articu[atie. li-gamentare. V. s. *carcinomatoza peritoneala).. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. / asphyxie. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. f. / assainissement. s. f. sectiune. Ant. a. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. de ex. f. [Qr. 3) Prezenta In aerul ambiant. sub anestezie generala. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. / asepsie. m. amigdalian.. s.] Radiografia unei articulatii In care. s. s. artroscopie. s. ASFIGMIE. arthron = articuCafi. a. askarizein = a sari. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. s. ARTRORIZA.: osteoartrita degenerativa. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. s. de la temnein = a t&ia... In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. / arthrotomie. adj. de unde se deplaseaza In trahee. a acf:iona. f. a ef(amina. Ex. / arthrose.i ergein = a iucra. [Gjr. ASIMPTOMATIC.priv. piptein = a. sphygmos = puts. V. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. 'in prealabil. [Cfr. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. a sari. artrita hipertrofica. diaree si dureri abdominale). de.. n. f. A. a -priv.. f.: In cazul unei artrite supurate. regiune). aproape. V. m. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii.. / asymmetry. f.ula. lichidul de a. \Gjr.e^aminare. m. n . f. ve. [Qr. care este *curativa. V.tiii -ozd. arthron = articutat-it.. tuberculoza peritoneala. f. / arthropneumography. s. ASIMILATIE. s. graphein = a scrie. Obs. / asynergie.: pi. s. pneuma. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. a .: ciroza hepatica (cea mai frecventa). / arthrotomy. putrefactie. ASIMETRIE.are.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. / asymptomatic. obiecte. cu *anastomoza sinovialei la piele. nid necoordonare. f. / arthroscope. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. / sanitation. de. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism.). de. In cazul leziunilor cartilaginoase. \Gjr. uneori cu cavitati pseudochistice. pe cale venoasa. f. -oza . s. vedea.: dentar. / arthrostomie. digestive. / arthroscope. ARTROZA.} Gen de viermi din ordinul Nematode. tome = taiere.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. m. f. ASCARIDIOZA. f. A. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). arthron = artu. / arthrorisis. s. A. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. la skopein = a video. f. stoma. f. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. / asialie. celulara..priv. e^amina. s. hypertrophic arthritis. "osteofitoza marginala si. s.ni. [Gfr. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. / asphyxia. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. apen-dicular etc. f. ASINERGIE. / ascaridiasis. s. meniscale. artrozice sau posttrau malice. cuvantui a. s. monooxid de carbon). ascarizi. / arthrostomy. f. -atos = ceea ce survine unpreuna. / asy metric.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. f. / arthro-pneumographie. -onis = asemdnare.] Absenta *pulsului. f. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. s.] Care nu determina simptome clinice. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. / degenerative joint disease. [a skopfin = a. In plamani. si anabolism. purulent ('peritonita cu *pio-geni).i sepsis = infecfie. f. arthron = articuiafie. localitate. / arthroscopy. Sunt infestati mai ales copiii. inaff. s. Cauze frecvente de a. / arthrorise.. s. / asphygmie. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. / ascite. s-a injectat aer. s. s.) prin tratament adecvat. [Cjr. A. Indeosebi In *jejun. s. practicata In scopul unui *drenaj permanent. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. ARTROSTOMIE. a -priv.priv. / ascarid.wa. / asphygmia.priv. ci per- . insuficienta cardiaca globala. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. 2) Eliminarea. ASIALIE.r.: dezasimilatie. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. adj. s. este o metoda *profilactica. ASFIXIE. ad = cdtre. de la syn = impreund.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. {Gjr. "osteosderoza subcondrala. / asymptomatique. \Qr.. {Lot. Ascaris lumbricoides. skopos = ofiservator. idnga. V. askites. \Qr. spre deosebire de *antisepsie.e. artrita cronica degenerativa. / asepsis. s. f. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. ereisis = ridicare.. s. ASCARID. s. s.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. skopia . s. s.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. s. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic...

f. / asterixis. a . s.: agnozie tactila. 2) A. tahicardie sinusala sau palpitatii. / asystolia. In *hipermetropie.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI).. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a.pere. cauzata de incoordonarea neuromusculara. gnosis = percepere. a. a lichidului de staza gastrica. s.priv. / association.conform re-gulei". [Qr. [Lat.priv. aspergere = a raspa-ndi. s. f. [Lat. miopie pe un alt meridian. f. / aspergillosis. / asthenocorie.: *psihastenie..] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. n.. de ia a • priv. f. si debilitate. ASTIGMATISM e) a. sthenos = forfa. V. s. -atos = sa. dintre care unele sunt pa-togene.r. s. splen. 3) A. astheneia = sla6iciune. a. 2) A. s. pustule. ASTENOPIE. prin deformare conica a corneei. Tipuri: 1) A.ta.de. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. 5) a. 5) A. f. d) a. / asthenia. dar fara *paralizie. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. ASTENIE. Se mani-festa prin dispnee. / aspergillose. f. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei.priv. asthenos = fara.: distonie neurocirculatorie. *Edul-corant de sinteza. ASPERMATISM.. / asparagine. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. putere. / astereogno-sis.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential.prw. V. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. de ia aspirare = a inspira. s. acomo-dativa. fatigue.priv. -oza . / astigmatisme. prin insuficienta muschilor drepti interni. s. s. m relief. ASISTOLIE. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. Abrev. [o • pentru ac-etii. f. la gnonai = a. a . s. ASLO / ASLO / ASLO. f. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. [Qr. gastrica. medicamentoasa. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. si acid arahidonic. spre. a. V. gastrica. spir .] Sin.] Absenta *splinei. astigmie. ptantd denumita. sthenos = fortd.. al carei sue confine. a • priv. pe. [£jr. f. aproape. -atos = corp. Aminoacid neesential. s. s. / asthenopie.. prin deformari neregulate ale corneei 197 . de la a . [atin a[ unei plante rozacee. f. opos = vdz. Sin. pu-tore. / aspermatism. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. soma.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. -omn. 4) A. m. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. inima si rinichi. spirare = a rdsufla).. / asplenia. s. V. / astasie. In consecinta. s. compus. a . hipermetropic pe un meridian.: sindrom Bean. vedere.. s. f) a. b) a. s. s. -ism. metoda psihanalitica de expiorare. Sin. f. n.: miastenie (v.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. s.pentru Spiraea ulmaria. cunoastere. conic. m. f. a face sd find. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. ASPIRATIE. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. antipiretic. f.. s..rce. -enos = spKnd. ASPERGILOM. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. •atos = punct.priv. / aspiration. imprastia. neregulat. {CJT. / asterixis. f.: somatoagnozie..] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. f. / aspirine.ford putere. [Qr. miastenie. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. f. [Qr. putere. ASTENOCORIE. s. / aspl6nie. ASTEREOGNOZIE. / aspermatisme. ASOMATOGNOZIE. [Qr. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). [Cjr. s. numeie. m. contrar regulei. -onis = asociere. stereos = solid. 6) a. si sindrom Da Costa. / asomatognosie. de. [Lat.. pipait. imprastia. f. Oboseala vizuala. prezent In numeroase vegetale. a . m. pu-ten. Sindrom imprecis. aspergere = a. este un medicament cu larga uti-lizare. n. sange. 2) In biochimie. / somatoagnosia. ASPARAGINA.priv. pleurala. continua sau discontinua. adica a *somatognoziei. constituent al proteinelor. ASPIRINA. systole = contracfie. 4) a. Se deosebesc: 1) A. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). aspergere = a. s. s. s. In care meridianul eel mai refringent este vertical. saiiciiat de metit. f. 3) a.). gnosis = cu-nooftere. ASTIGMATISM. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. aspergilom si aspergiloza. f. s. frecvent. ASOCIATIE. Sin. intestinala. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. [§r. n. stasis = se. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. a . o . sterixis = pozifie _fv(fl. s. [Lot. observat eel mai frecvent la femeia tanara. ASTAZIE. -inn. / astigmatism. s. / asparagine. de ia istanai = a plasa. f. invers.). / asthenocoria. de [a a . Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. cu efecte fie pozi-tive. [Cat. s.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. cuprinzand mai multe specii.priv. in. s. f. [Cjr. ASTERIXIS.. / aspartame. libera. a imprastia. ca antiinflamator. fie patologice. morbida. s. s. a. a . Simbol Asn sau N. a sufla (ad = catre. de. f.re. a mai multor germeni microbieni. / astasia. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. sperma. f. s. tumori subcu-tanate fistulizate). Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust.: semn Arroyo (v. s. moderata. dureri precordiale. de ia associare = a asocia (fid = [a. asthenos =.). [C.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. s. ASPERGILOZA. a. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. s. / asystolie.: semn Adams-Foley (v. langa. ASPLENIE. si t6aialga. rasp&ndi. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. / aspirin.. -onis = aspirafie a aeruiui. f. associatio.).. / astereognosie. / aspiration. / association. ulceratii.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. / asthenie. / aspcrgilloma. m. / asthenopia. de la sterizein = a sta nemiscat. stigma. aspi-ratio. ops. intestin sau cavitate se-roasfi).inan. stereoagnozie. / aspergillome.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. s. / aspartamc. Sin. . kore = pupiiil} Sin. iar imaginile sunt percepute deformat. de ex. lichid amniotic) In caile aeriene. f. chirurgicata (uscarea campului operator). sthenos = fortd. hepatica. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. s. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. f. analgezic. f. Sin. de origine neclara. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. continua (dintr-o plaga. musculara. a sta.priv. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. *amida a *acidului aspartic. A. ASPARTAM. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. Se observa In leziunile lobului parietal. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. microbiana. senzatie de astenie. c) a.

s. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. a.. adj. II). s. indiferenta. mecdc airman. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. F. ASTROCITOM. cu staza pulmonara. la a . n. In care intervin numeroase tipuri celulare. protoplasmatice si a. atribuit unei react" reflexe. [Nikolaus Freidreich. / attack.di. frica de a Innebuni. Jfanovra. cardiac. f._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). / astroblastoma. [Cfr. astm (1). convulsii si tulburari de mers. De exemplu. m. exista trei mari tipuri: a. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. -omo. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. codificand proteina denumita frataxina. astroci-tom. In care un ochi este astig-mat.u sunt dare. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. s. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. ATAVISM.caia la ^(e. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. ASTRINGENT. 2) A. [Lot.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. medic airman. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. In mers (a. / astrocyte. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. intrinsec (cu mecanism incert. stringerc = a strange. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. transpiratii. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. cinetica). a. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. infecto-alergic sau atopic intrinsec).. \Qr. n. / ataxic.. atara-xia = impast6i.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. [Qr. din unele stari febrile. Indeosebi mastocite. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. s. s. [itd. -<wno. senzatie de sufocare. A. Ca urmare. iar In 10% diabet zaharat. n. Pseudoastm (v.guiat. kytos = ceCuCd. *apoplexie. / ataxia. / asthma.te. F. . r.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. s. atturcare = a mcepe. / astroblastome. ATAXIC.. reversibile partial sau total. -e. diitringens.rg. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor.hta.dde. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. survenind In special noaptea si dimineata devreme. [Cfr. s. emetrop etc. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. a. cu celule gigante (gemistocitice).: ereditate ancestrala sau de revenire. determinand secretie de IgE). de p. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia.. ATARAXIE. adj. / atavism.. a Uga. s. spontan sau prin terapie. astragalus. Sin. sau f. a . readus In drculatie de *DSM IV. a. s. patologica. simplu. de p. s. . astron = stea. crisis. / astrocytoma. / astrocytome. derealizare. prin complicatii cardiorespiratorii. m. stroke. / astrocyte.). reflex. Termen vechi. 2) In limbaj clinic. f. kytos = cdula.. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene.: pseudotabes (v. anat. profesor de anatomic. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate.-dicina in. f. apoi dt patoCogie me.cwr'\ V. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. s. greata. parestezii la nivelul membrelor. / ataxie.] V. s.. adj. a. care sunt dezordonate. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). / astringent. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze.: fenomene a. tab. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. vertij.. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. pot fi clasificate In: 1) A. f. Se disting a. b. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. / ataraxie. violenta ca manifestare. m. din {ST. Ex. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. frisoane sau bufeuri de caldura. n. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. fara relatie cu o reactie alergica. s. a aranja. / ataxique. / asthme.] Sin.priv. senzatie de strangulare. astron = stea. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. Cu debut Intre 5 si 15 ani. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. aranja. s. a. si a. protoplasmic.astroblastomul si IV glioblastomul). Sin. de. \Lat.priv. Strasbourg fi •SerKn. blastos = germe-n. fibhlare. / astragale.ASTM pe acelasi meridian. [QT. 3) In limbaj curent. ASTROBLASTOM. tabes ereditar. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). profesor de. / ataraxia. s. de.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. 1858-1916.. m.. de grad mic (I. ou f. n. m. n. ASTM. n. lat-tein = a ordona. ATAXIE. s. ataktos = nere. Etiologic se disting a. [Ernst Viktor von Leyden. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. de la ad = cdtre. la tattein = a ordona. ce se manifesta In ortostatism (statica). m. 18321910.udwig Bruns. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. [I. cu prognostic bun si evolutie lenta. / atavisme.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata.id. [tfr. A. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. de.: boala Friedreich.te. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. Sin. m. durere sau Jena toracica. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. cu formare de complexe Ay-Ac). / astringent. 2) Detasare emotionala.oase. adj. cu tuse. grupate In fascicule. In sange apar Ig. Gena a carei mutatie este responsabila de a. simptomatic. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. wheezing si sibilante. frica de a muri. ASTRAGAL. constand In agitatie extrema. ATAC. 6) A. tremuraturi sau secuse musculare.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. 2) A. denumit uneori si a. s. sin. A. 182S-1S8Z.. m. f. 2) Bolnav afectat de ataxie. Functiile a. de a deveni nebun. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. / talus. / attaque.. neurolog airman. s. constituit din astrocite aplati-zate si alungite.: criza. aranjare. astragalos = os.: amiotaxie. fibros. n. la a . asthma = gAfaiaia. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. spasmodic. me. taxis = ordonare. sau pseudoastm. [Cjr. iar celalalt normal. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. atavus = strOmofi -ism.priv. s. eozinofile si linfocite T. ASTROCIT. disartrie.\ 1) Ocurenta brusca. 3) A. m.rna. s. [Lot. s. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. deci un a. astron = ste-a. s. de grad malt (III .

s. nudeele gri centrale. f. s. f. Ex. s. substanta reticulata). indeo-sebi industriale. din gr. f. din gr. este considerata o boala generala oom-plexa. In literatura medicala. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. s. [Cyr. s. chirurg francez. s. de la temnein = a tdia. f. atticus. / atelectasie. athere = terci. m. f. s. se poate fibroza. f. Proprietatile fizice si chimice ale a.priv. athere = terci. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. f. / atherogene. spirit. \Qr. adj. f. ATICITA. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. / splint. model. m. anat.priv. secftune. s. 2) Absenta timusului. / athetose. tipica. f. angeion = vas. ektasis = dilatatu. fierturd (-oma). a aranja. A. sectionat fi temnein = a tdia. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. ultenuatio. attikos = referitor [a fitena. adj. / atheromasia. f. Var. termen preiuat ulterior in arliitecturd.: dislipidemia. / athymie. [Lat. a . s. Dupa Intindere. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune..] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. / atherosclerose. / atherogenese. 1'. s. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. / atheromasie.. lente. f. s. / atheroembolism. tome = tdiere. s. fierturd (-oma]. taxis = ordonare.] Neconform unui anumit tip. V. localizata pe arterele coronare. n. attitudiae. f. attikos = referitor la fitena. sphaera. tab. de inactivitate totala. -ita. gr. s. atticus. athetos -ne. attikos = referitor [a Atena. \Gjr. de [a emballeia = a arunca m (en = in. m. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. prezinta trei mari zone: troposfera. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. f. / atticotomie. {Cjr. atheromectomie. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). 2) A. poate fi acuta sau cro-nica. fierturd. a.a m. [Itai. atticus. [EdouanI Francis Kirmisson. cavitate. / atlas.priv. fiind. din gr. ATEROEMBOLISM. s. fierturd (-oma). / atherectomy. / attitude. s. f. / attenuation.: sindrom Louis-Bar (v. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. s. [Qr. thy-mos = minte. f. [Qr. formatiunile subtala-mice. m.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. a. ulcera. secfiune. sphtiiru = sfera. pana la Inaltimea de 5 km. s.: forma a. manifesta prin deficit anabolic. [personaj mitologic: titanul Atlas. A. / atherogenesis. s.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. de. ballein = a arunca). antrum. s. ATITUDINE.r. f. s. de. [Qr. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. \Qr. Uneori. (ex. gr. f. pentru aterectomie (v. din tat. s. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). / atherosclerosis. / athetosis. [Lat. m.priv. / attique. termen preiuat ulterior m arfiitecturd.sau bilaterale involuntare. / atticitis. [a attenuare = a s[a6i.: ateromectomie. adj. / ath6rectomie.). dur. s. a unei boli).] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. f. / atypique. s. In ultima instanta. / attelle. ATICA. [Gr. variaza cu altitudinea. din gr. embolie. fierturd.] Procesul de formare a placilor de *aterom. typikos = tipic. f. ghips etc. n. [C. [Cfr. athere = terci. / atypic. termen prduat ulterior m arfiitecturd. stratosfera si ionos-fera. 1 atm = 105 pascal.} Sin. / attenuation. [Qr. hastelta = Bat mic. 8. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. de la typos = tip. s. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. Ideas = e^tremitate. f.): 1) A. -oza . [Lat. a . cantareste circa 5-1015 tone.] Dispozitiv. / atticotomy. ionizante. / atherogenic. s. [Lat. gemian = a produce. f. . -oma. / attitude. de la a . de [a luiiein = a ordona. embole = acfiunea de a arunc. abductie si rotatie intema. / attico-antrotomie. s. sklerosis = indurare. f. / athymia. \Gjr. termen preiuat ulterior in arfiitecturd.] In-velisul gazos al scoartei terestre. prin a. athere = terci. / ath6rome. s. attikos = referitor [a ^. ATELA. athere = terci. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. 2) thymos = principiu vital. material plastic. si coree. / atlas. coronariana. fierturd. n. Var. poate fi: masiva. are o 199 . 2) Tinuta sau pozitie a corpului. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. atypical. A.oase. wtdrire.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian.. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. ATEROGEN. de [a temriein = a taia. s. la nivelul extremitatilor. ATEROMATOZA. la 0°C. [at. f. unde sonore etc. / atelectasis. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. de la skleros = tare. gr. [Cfr. atticus. / atome. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. tomos = taiat. [a gennait = a produce.. ATIPIC. X. ATELECTAZIE. f. ATLAS..] Portiunea superioara a *casei timpanului. aritmice. Etiologia a. profesor de. ektome = eyizie.] V. a6ur. / atmosphere. / atom. lemn. s. din metal. tome = tdiere.} M. Forme (In functie de localizarea procesului de a. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. de obicei In forma de lama subtire. lobulara sau segmentara. / atmosphere.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. fumatui etc. spontane. f. s.fi\at. marcd. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. [Lat. m. f.). atmos = vapor. Intreaga a.: boala Hammond. s. s. s. fierturd.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. / atheroma. timus. formand un fibroaterom. ATEROM.. s. ATETOZA. ATEROMECTOMIE. s. totodata. care spijina cerul pe umerii sai. gr. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. A. ATEROGENEZA. ATICOANTROTOMIE. -oma. aranjare. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. iithere = terci. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. antron = pefterd. In evolutie. ATICOTOMIE. ate-les = incomplet. f. a . 'in functie de evolutie. ATENUARE. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. A. Sin.] 1) Scaderea tonusului afectiv.tena. s. ATEROSCLEROZA. -onis = atenuare. ATIMIE. s. manifestata prin stare de indife-renta. athere = terci. symbolic. [at. f. se poate calcifica si.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. atlas = atlas. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. / atticoantrotomy. gr. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. NA: recessus epitympanicus. deviere de la o forma considerata caracteristica. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. se Intelege formarea de ateroame multiple. ATMOSFERA.) la traversarea unui anumit material. f. atomos = mdivi-zihil. adj. / atticite. [Lat. / atheroembolism. s. ATOM. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. aptitude = aptitudine. genesis = prodwere.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. / epitympanic recess.

la var-sta adulta. fie In combi-natii cu aiti a. topos = foe. c. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. M. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. fara pierdere prealabila de substanta. s. si anticolinergic. (2.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. m.priv.. antisecretoare. se facea focul [a romani. / athrepsia. s. s. diminuarea tonusului muscular. corticate izolate (*boala Alzheimer.} Absenta *transferinei din sange. semne *extra-piramidale. n.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. in blocurile atrioventriculare. (zeif:e. difuze sau circumscrise. sarurile solubile de a. ale destinulw. 2) A. / atropine. s. a . -atos = sange. a. s. diabetului.] Alcaloid extras din Atropa belladona.. Sunt incluse In aceasta categorie: a. s.a. *hipotensiune ortostatica). s. prostatica provoaca o retentie a secretiei. NA: atrium.] Stare de denutritie grava a sugarului. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. f. f. Ant. / atony.. Iar atrophy. Tipuri: 1) A. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. (identici sau diferiti). c. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. deficitului de dopaminhidroxilaza. este un sistem neutru electric.. a z.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. ATOPIE. f. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. 1) A. Ciotflo. s. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. s. subcutanata sau intravenoasa. 4) A. s. [Lot.: auriculotomie. s. / athrepsie. secfiune. Forma particulara: a. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. / atriotomy. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. atopos = in afara (ocuiui normal'. f. [Paul H. a. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. a . de la ater.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. ATRIOTOMIE.priv. *scleroza laterala amiotrofica).priv. -ina. f. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. alcatuind molecule. ATONIE. ATROPINA. De asemenea. a . f. ATRITIE. dementa senila). n. sectionat fi tem-nein = a taia. dar cu respectarea tesutului elastic. tro-phe = ftrana. m. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. -trum = negru (deoarece in acwtd.priv.. *coreea Huntington. / atransferrinemie. Atropos = una dintre cdt. threpsis = nutrifie.). gr. la a . f. generand anemia sideropenica congenitala. senila .. care afecteaza neuronii cortexului cerebral.: hipertrofie. 2) Forme In care a. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. s. / atomiseur. [Qr. cu excep-tia plamanilor. secundare. prin venele cave si sinusul coronar. dar superficiala. / atopie. utehna. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. dentorubrica). haima. Uneori.. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. [Qr. a . tomos = taiat. cardiac (NA: atrium cordis) . f. [Lat.camera superioara a fiecarui hemicord. -ina.. ATRIU. s.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. atriotomie. care apare sporadic. antiemetice. In ansamblu. exceptional. 6) A.). idiopatice sau congenitale.priv. (a ater. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. s.: boala Sudeck (v. / oreillette. -(rum = negru. cortizonica . / atrophy.priv. Sin. \Gjr. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. ATREPSIE. 3) A. iar perefii se. amiloidozei sau. gr. 8) A. 3) / atrium.. A. ATP / ATP / ATP. Lachesis fi fitropos). trd 'Parce. s. / atransferrin(a)emia. sunt utilizate ca spasmolitice. atomos = indivizibii. 2) A. s.priv.). atrium. co-loida . s. Ex. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative.cicatrice netraumatica si superficiala.dupa o *corticoterapie prelungita. s f.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. freca. aplazie si hipoplazie. a. profesor la ^{am6wg. 2) A.).: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. Abrev. a. uscata. primitiva In treimea inferioara a gambei. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. Clasificare dificila. [Qr. f. tonos = tensiune. dintoto'i ferrum = fier. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. m. Sudeck's disease. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. poate fi difuza sau localizata. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. / atonie. s. nutrifie. [at. ATRANSFERINEMIE. si vaporizator. [Cfr. ATREZIE. \Qr. cavitatea timpanica propriu-zisa.: *boala Kraepelin). V. 3) A. / atresia.ATOMIZOR structure complexa. localizata sau difuza. s. atria. iar In doze man are actiune centrala. *boala Pick. cicatriceala . ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. ATOMIZOR. Sudeck. 5) A. ATROPIE. este adesea ireversibila. a. -onis = frecare. s. . olivopontocerebeloasa. s. ta a . caracterizata printr-o slabire extrema. attritio. irons = p&ste.: 1) A. Sangele trece din a. cfwurg german.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. f. (1). si evolueaza progresiv. tome = town. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. V. de. / attrition. f. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. f. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. f. tresis = orificiu. f. a.. / atropine. de. 3) A. A.: boala Aran-Duchenne (v. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. auricular . pi. musculara. inertie uterina. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. V. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. -tra. camera.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy..antecamera. este reversibila. -tra. cu afectarea retelei cutanate de colagen. a . / atresie. A. alba Milian . se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. de. 1866-1938} Sin. f. c. sunt de ordinul lO"10 m. de [a attcrere = a. ce poate exista fie liber. care devine galbuie. dupa o infiltratie locala de corticoizi. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. Administrate pe cale bucala. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. f. / atomizer. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. [Lat. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. [Lot.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. / atrophie. Sin. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). A. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. f.: FoFi-ATP-aza (v. / atopy. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. Dimen-siunile a. vulvara . Sin. atrium =. 7) A. c. mnegreau). / attrition. cu predispozitie ereditara. *ataxie. [Cfr. atropa = fieliadcinili din gr. se utilizeaza In colire ca midriatic.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. atrium = antuamera. s. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. a alcoolicilor (corticala tardiva). s. f.

'pal-pare si *percutie. s.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. n. AUDIOMETRIE. urechiusa sau auricul al inimii. de. atomic 79. digitus auricularis.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. AUSCULTATIE. AURICULOTERAPIE. / or. la plassein = a forma. a modela} Sin. s. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. s. / gold. / auriculotomie. tome = taie-re. / atropism. [Lot. f.. [Lot. Dupa Laennec. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. s. Actiunea de a auzi (a. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. s. s. 2) In prezent. fl au.la amis = urecfie. -ism. s. / audiogram.diu. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. s. f. s. AUTOAGRESIUNE. i. AUDIT. dim. s. uuufi. f. [at. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. olfactive. [Lot. [Lot. / autoagression. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. In forma foarte dis-persata. AUTOAGLUTINARE. aura = rasufiare. se disting a. f. etimoio-gia tc.. audit. Totodata. -onis = atac. f. f. akos = re. gr. este evaluat la un control ulterior.ATROPISM ATROPISM. pi. / autoagglutination. s. -ina .. s. AURA. s. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. / audiometry. / auriculotomy. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. therapeia = tratament. f. Este un metal galben. A. m. de ex. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. / autoagglutinin. / audit. {'Eng[.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. Cat. / audimutite. dificii. \Cjr. autism infantil). m. modificari de apetit. s. / audition. n. / auriculo-osteodysplasie. m. s. [Lot. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. ale subiectului. / auscultation. s. s. uneori manifestari auditive. de. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. adj. s. [Lot. de la therapeuein = a ingriji. s. sectiune. [at. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. f. tabagismului etc. AUTOAGLUTININA. AUR. gr.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. foarte dens. f. s. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . s. f. / autiste. s. mutus = mut. autos = sine. m. f. [Lot. dim. autos = sine. auricula. m. f. s. / auto-agglutination. AUTIST. {Lot.: boala sau sindrom Kanner. AUDIOGRAMA. audi-bilis = cars poate. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. agglutinare = fl Ivpi.). adj.me.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. de sete sau afective. audire = a auzi. a. f. Cea mai precoce psihoza a copilului. / audio-meter. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. *serotonina.. / auriculaire. f. s. audi-tus = auz. gr. f.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. fara a cauta un contact. insufi. [a amis = urtcfie. A... {Gfr. vizuale. AUDIBILITATE. A. ausciiltare = a asculta cu atenpie. cu nr. iar copilul mic este izolat.). gr. m. ou f. / autoagglutinine. AUDIOMETRU. / auriculotherapy. / audiogramme. s. s. / auscultation. din [at. imediata. gustative. inde-pendenta de existenta surditatii. metron = mOsura. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. s. [Lot. s. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. / aura. m. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. [Cjr. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. / aurovertine. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. AUDIMUTITATE. n.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii.] 1) Care se raporteaza la ure-che. audire = a auzi. / auricular. obtinandu-se *audiograma. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). auricula. adj. / auriculotherapie. f. simbol Au. / audiometre. AUTACOIDE. plasis = modl-[are. autos = sine insufi.. osteon = os. s. f. ihsufi. adj. / aurovertin. audi-lio. gr. / autisme.. / atropism.] 1) Cu referire la *autism.\ Sin.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. dim. la temnein = a tdia. f. autos = sine. s. s. Sin. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. *eicosa-noidele.] Element chimic pretios.. de. [Lot. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. / Beals' syndrome.. dys = grw. ca urmare. / autism. cutanate. {Cfr.. pasivS) si de a asculta (a. / audibility. f. activa). s.. m. f. / self aggression. / autaco'ides.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. de la aggredi = a ataca. autos a sine.. aggresio. [Lat. agglutinare = a iipi. aurum = aur. gr. [1^. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. Prezinta *ecolalie. [Lot. n. / audiometrie. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. a.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. cu lumea exterioara. s. n. si a. insufi. sounding. / audition.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. -ism. alaturi de *inspectie. AURICULOTOMIE. auricula. de. Se utilizeaza audiometrul.. dim. pi. prin intermediul *stetoscopului. de.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei.: sindrom Seals (v. f. mediata. gramma = Inscriere. abdominale. [Lot. m.rme. paihice etc. -onis = auzire.. f. n.nutw atropina. La adult. / audimutitas. a uni. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. *angiotensina. s.. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. s. [Qr. f. s. s. s.. AUTISM. autos = sine. de. a. s. la auris = urecfie. NA: digltus minimus (2). audire = a auzi. AUROVERTINA. s. f. / autistic. de. / aura. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. A. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. / autacoids.it. congenital word deafness. hearing. m. / audibility s. insufi. / audit.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. AUDITIE. Unii dintre compusii a. f. [a audire = a auzi. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). 2) Subject care sufera de autism.z. a uni. audire = a auzi. s. f. sau f.: atriotomie (v. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. coloidaf). permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. ascuitare. AURICULAR. n. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. f. s. [Qr. auricula.

m. [C/r. se manifesta ca *boli autoimune. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. AUTOCLAV. AUTOHEMOTERAPIE. mucoasei gastrice. digestio. / autograft. f. s. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. In prezent este putin practicata. s. autos = sine insu^i. lysis = distrugere. (at. lysis = distruge. / autogene. [C/r. s. criticus. autos = sine. / autophony. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. [Cjr. kytos = ceiuid. f. / autophagia. AUTOANALIZOR. f. autoimunizare si autotoleranta. / autophobia. dobanditf). / auto-hemolyse. autoimunitate. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. [l^r.} Teama patologica de a ramane singur. Cat. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. A. -oza. zilnic sau o data la doua zile. f. f. autoimunitate. dia = prin.} Sin. haima. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. din gr. A. autos = sine wsusi. de la lyein = a distruge. / auto-antigene. / autoerythro-phagocytose. automatos = spontan. s. *spermatozoizi. Ex. n. autos = sine msusi. autos = sine insufi. s. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . f. *tract uveal. / self criticism. de ex. / autoerythrophagocytosis. daca sunt accentuate. f. corpus. autoradiografie. / autophagocytose. \Qr. viral (pseudoautoantigen). care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. AUTOANTIGEN. [Cjr. "mielina. krinein = a separa de. deoarece sunt . a. / autocatalyse. m. AUTOCRITICA. autos = sine. AUTOIMUN. immunis = scutit. la ana = din nan. / autoanalyser. f. de (a krinein = a disceme. se pare. autos = sine insufi. / auto-immun. [Cjr. s. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. / autophagie. f. f. -onis = descriere. de [a graphein = a scrie. AUTODIALIZA. f. f. [Cjr. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. m. Acesti a. care. f. autoimunitate. s. In organismul caruia Ti apartin.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. \Gjr. [Cyr. s. fesut. erythros = rosu. [Cjr. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. AUTOANTICORP.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . f. f. s. s. m. lyein = a. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. s. f.a. / autophagocytosis. adj. din gr. -atos = sange. V. AUTOCRIN1E. / autohemotherapie. / autoh(a)emolysis. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni).] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. s. care poate apare In unele boli ale urechii medii. anti = contra. munus = ofiCiga^ie). autos = sine insusi. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. adj. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. s. [at. munus = o6[igatie). a purta). V. de [a khthon = pdmdnt. apdrat (in = [ip-sit dc. / autoanalyseur. autos = sine insufi.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut.. tie. adj.: In engl. -atos = sdnge. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. In starea de *inanitie. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. autos = sine insusi.: sindrom Marlin (v. immunitas. f. [Qr. phagein = a mdnca. [Cjr.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. f.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. s. Indeosebi ale constituentilor plasmei. AUTOERITROFAGOCITOZA. / autophonie. Se Incepe cu 2 ml. adj. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. s. autokhton.re. s. autos = sine insusi. / autoantigen. grapheion = penifa de scris. / autoantibody. AUTOCATALIZA. iarasi. V. [Cjr. de la. katalysis = disotutie. s. f. apoi 3 pana la 10 ml.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii.). s. / autochtone. / auto-immun. m.*autoanticorpi . f. *tiroida. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa. autoimunitate.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy.separare. AUTOGEN. V. anti = contra. auto-phagy. intoxicatii. / autodigestion. / autocriny. iar pentru primele doua semnificatii autophagia.: boala a. phagein = a manca. haima. autos = sine insiifi.. grefa. AUTOHISTORADIOGRAFIE. / autoclave. -oris = carp. outos = sine insusi. aso-ciata unor manifestari patologice. observata In unele boli mentale. \Qr. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. / autohistoradiographie. f. gruphium. / auto-digestion [Cjr. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. AUTODIGESTIE. f. / autogreffe. -e. AUTOFAGOCITOZA.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. endo-gen. [Qr. radius = raz.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. s. (at. s. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. / auto-catalysis. m. autos = sine insusi. f. / autoclave. s. / auto-anticorps. s. AUTOFAGIE.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). / autodialyse. prin consumul tesuturilor proprii. therapeia = tratament. AUTOHTON. s. AUTOFOBIE. f. adj. / autoh(a)emotherapy. fiziologica si a. apdrat (in = tip-sit de. [at. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. s. n. gerere = a duce. kritikos. 2) Stare morbida. de. s. In toate cazurile mentionate. divi-ziline a unei idei pe puntte. / autophobie. iradiere sau 'in neoplazii (a. AUTOHEMOLIZA. / autogenous. f. autos = sine insufii phobos = fried. f. f. / autocrinie. din "pancreatita acuta. autos = sine msusi.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. AUTOFONIE. s. histos = fesdtura. V. / auto-immunite.} V. / autocritique. [at. s. graphein = a scrie. insusi. adj. [Cjr. [Gr. kytos = ceCliiSf -oza. analyein = a rezolva. AUTOGREFA. de la immunis = scutit. s. s. autos = sine insusi. autoantigen. [Cfr. totusi metoda a fost reluata.: a. iat. a descompum (dis = separat de. Ex. a. s.insusi. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. gr. driceag de altoit. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. {Cjr. s. autos = sine insufi. [Gjr. f. Indeosebi In medicina sportiva. s. f. s. / autohistoradiography. s. Obs.. phagein = a mdnca. s. Se disting doua alternative: a. dialysis . / autodialysis. f. AUTOIMUNITATE. iat. a. de la digerere = a duce in parti diferite. s. la katalyein = a distruge. s. V. / autochtonous. s. / autoimmuni-ty. autos = sine insusi. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. autos = sine insusi.

s. epileptic. autos = sine. s. f. AUTOMUTILARE.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. AUTOIMUNIZARE. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. AUTOPUNITIE. f. gr. m. f. pentru autozomal (v. A. f. s. / autointoxication. regulare = a rigid. de origine intestinala. / autonomie. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici.).). AUTOLOG. Sin. grefa). autotoleranta. AUTOPSIE.insufi.: necropsie. A. -onis = pdrere. s. lysis = distrugere. radius = razd. AUTOMEDICATIE. a. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. autopsia. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. reactional sau spontan. / self-punishment. 3) Sin. antialeatorie si antientropica. / autoscopie.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. [at. de [a plassein = a forma. / autopsie. m. / automedication. autotoxicoza. / self-treatment. ou(os = sine insusi. f. [at. Poate fi fiziologic (ex.AUTOIMUNIZARE imune. pumtio. s. bolile Biermer si Basedow-Graves. [^r. f. [CJT.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare).: a. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. [Qr. f. Indeosebi lizozomale. activitati). f.: ritm idio-ventricular (v. / auto-radiographie. Sin. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. [€/r. Var.: lupusul eritematos diseminat. / self-mutilation. / autopunition. / automatism. autos = SIM insusi. / autolyse. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. / autoregulation. Ex. f. s. / autosuggestion. AUTOMATISM. s. autos = sine msusi. s. f. f. / automutilation.: sindrom Clerambauld. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat.} Inde-pendenta functionala. / autologous. la toxon = sageata. de la skopein = a vedea. de origine accidentala sau criminala. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. 2) Medicolegala. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. Tmbatranire) sau patologice (migrena. s. anemia hemolitica autoimuna. nomos = o6icei avand fortd de iege. [^r. suicide (3). autos = sine insufi. f. s. cu rise de *automutilare sau chiar suicid.sale sunt devansate sau repetate In ecou. este de tip cibernetic. -onis = mutitare. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. / autoplastie. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . Cea mai importanta a. mutilatio. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. celule. f. tie. sau automates = spontan. autoanticorp. e.] Comportament involuntar (miscari. AUTOINTOXICATIE. autos = sine insusi. [CJT. Independenta fata de controlul voluntar. Indeosebi la nivelul organelor genitale.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. AUTOSOMAL. Prin a. apdrat (in = [ipsit de. s. din cauza etimologiei improprii a termenului a.] Despre tesuturi. [at. autos = sine insufi. [Qr.). autos = sine insusi. si autopuni-tie.: a. [CfT. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). Enzimele sunt de origine endogena. tiroidita Hashimoto. [at. outos = sine insufi. de. V. s. pedepsi. automatismos = autoacfionare. oftalmia simpatica. Indeosebi guta). logos = raport. somn. leucopeniile imunologice. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. autos = sine insusi. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. se observa uneori dupa o leziune medulara. AUTOSCOPIE. f. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. \CJT. autos = sine insusi. graphein = a scrie. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. a modeia} Sin. s. n. mental etc. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. [at. f. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen).: sinucidere (v. s. De altfel.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. [Cjr. V. s.). rdafie. s. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. A. ia punire = a. s. *a. [Qr. s. automutilation. tat. gr.: autotoxemie. De obicei. AUTOPLASTIE. Activitate motorie involuntara. autoan-tigen. AUTONOMIE. / autonomy.: *a.). diabetui insulinodependent s. in = in. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. f. f. Intermitent. s. adj. / autopsy. [at. / autoplasty. v.). immunis = scu-tit. autoimunitate. Pentru alte boli. -onis = medi-cafie. opsis = vedtre. / autologue. f. Ex. f. AUTOSOM. In afara oricarei influente straine aprecia-bile.a lyein = a distruge. s. scopia = e^aminare. / autolysis (1. poate fi: 1) Medicala. f. mai ales al celor neurocibernetice. termen recomandat. s. ia mutilare = a scMbdi. / automatisme.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. de (. adj. / autoimmunization. f. AUTOLIZA.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. f. / autosuggestion. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. s. 2).: autogrefa (v. sugestie. AUTORADIOGRAFIE. f. AUTOREGLARE. cardiac) sau patologic (ex. / self-regulation. s. [(yr. s. Ex. prin autoagresiune sau autoimunizare. f. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. care survine In cursul anumitor start patologice. / autoscopy. -onis = pedeapsd. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. suggestio. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. / autointoxication. passivity phenomenon. f. s. de. / autoradiography. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. s. boli metabolice. [Gjr. insufi. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. Sin. Var.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. [at. AUTOSUGESTIE. originea autoimuna este doar presupusa. elaborat sau inconstient. medicalio. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. autos = sine. s. munus = o6[igatie). f. A. plastos = moddat. s. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. a e? (amina. ou(os = sine. anuntandu-l ce va face si ce va spune. de. / auto-immunisation. a unui tesut sau a unui organism. A. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. urechi etc. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. 203 . Sin. A. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. insufi. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica.. pentru autozom (v. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. autos = sine insufi. [§r. [CJT.

a. / autosome.. f.: autointoxicatie (v. autos = sine insufi. m. a. vasculum = vas mic. a smulge} Extractie. de. h.: *boala beriberi.: evulsie. a. AUTOTOXICOZA. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. / avivement.: 1) A. AVASCULAR. adj. [at. / auxotrophe. soma. [Qr. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii.t. AUTOTROF. este perturbata.. ammoniakon = sore de amo-niu. Organismul uman poseda 44 de a. izoimunizare Rh. dentara. boli infectioase. [^r.: a. AUTOVACCIN. autos = sine insufi. fusio. D: rahitism. / avidin. pentru varfui sagefiior. adj. dm-uiio. repetitiv. In prezent. trails = pesle. / auxologie. [Qr. m. C: *scorbut.: autointoxicatie (v. PP: *pelagra. A.] Curatarea. abortio. Scopul a. s. de (a vellerc = a trage. phytohormone. [Qr. \Lat. -ina. AX. [Qr. f. 4) A. Var. -onis = arort. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore.-h. s. aceasta limita este stabilita la 180 zile. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. f. / autovaccine. din [at. / autotoxicose. a -priv. [at. adj. s. 3) A. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. adj. testului osos favorizeaza con-solidarea. irophe = fiTana. de. / auxology. tat. Ex. V. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic.on. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. / avidine.-h. Proteina din albusul de ou. Ex. f.} Sin. adj. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. auxe = creftere. f. vita = ria. dar. f. -onis = tcipire. / ouie. s. / avasculaire. a. a priv. s. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. [at.. adj. -atos = Corp. s. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. -atos =. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. dim. s. soma. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. -ozo. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. de la toxon = sageata. autoantigeni. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). s. [Gjr. / auxin. [Cjr. s. haima. vivus = viu. AUXOLOGIE. f.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. si ure-che interna. f. fausse-couche / miscarriage (spontan). tolerantia = suportare. freshening. [Qr.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. / autovaccin. insuficienta renala. s. s. stare denumita *autoimunizare. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. In general legata de o carenta alimentara. s. soma. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. axon. autos = sine insufi. autos = sine insufi. spontan sau provocat al unui fetus malformat. s.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. \fr. Sin. loxikon =° otrai'a. ortus = nastere). iar celalalt de origine pa-terna. Uneori.. f. AUTOZOM. / axe. [Cfr. / autosomique. autos = sine insufi. n.: a. f. -ina. aviver = a indeparta marginile unei piagi. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. Clasic. / avitaminosis. a se dczvolta.] Care este lipsit de *vascularizatie. n.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. / avascular. [Cfr. axis = ayl. trophc = firand. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. s.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. / avortement. vasis = vas. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus.i [at.Corp. adj. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. s. sangele este recoltat inainte de operatie.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. / avulsi. / auxotroph. f. S. s.). unul fiind de origine materna. de-compensare cardiaca. f. de.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. / axis. AUZ. velsus. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. 2) A. / avitaminose. ouxe = crestere. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. auxanolo-gy. s. AVITAMINOZA. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. s. autas = sine insufi. m. AVULSIE. / autosome. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. aiitos = sine wsusi.a. 2) A. / auto-tox(a)emia. a. este probata de *neurocrinie. s. [Qr. -atos = Corp. de [a auxein = a crefte. s. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. adj. s. f. constatata .. s. s. deze-chilibre hormonale. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). V. / self tolerance. abortion (provocat). [Lot. AVORT.. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. f. spon-tan si a. m. f. autos = sine insufi. AVIVARE. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. de (a toxon = sageatd. AUTOZOMIC. / auto-tolerance. auxe = crestere. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. AUTOTOXEMIE. 4) A. / autotrophe. de (a auxein = a creste. / avivement. In cazul unei fracturi. a . s. -atos «= sdnge. audire = a auzi. h. / avulsion. / autosomal. boli genetice). s. alterari cromozomiale. [GIT. AUXINA. de la auxein = a creste. adj. s. provocat: 1) A. a. f. fistule sau fracturi.). / autosomal. V. indurate. Realitatea a. In caz de sarcina gemelara. n. a se dezvoita. AUXOTROF. hipotalamus si hipofiza. / autotoxicosis.priv. [at. f. {QT. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. [Cjr. s. / autotransfusion. la vas. Conform acestui concept. / hearing.] Anglicism sin. \Cjr. adj. / auxine. m. / autotrophic. si neuro-endocrinologie. s. Ex. sana-toase. f. / autotoxemie. / autotransfusion.: autosom. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. gr.. n. *cen-trifugei. (a vaccind = variola vacitor. -ozo. m. s..). f. autos = sine insufi.] Sin. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. int. ca bioxidul de carbon si amoniacul. si doi cromozomi sexuali. In celulele somatice. AUTOZOMAL. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. / autosomique. a se dez-voita. AUTOTRANSFUZ1E. f. diferential. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. spontane care se repeta la sarcini succesive. logos = stiinpa. miprastiere. \Cjr. cu autozomic (v. s. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice.

zyme = drojdie. asbestos = care till poale fi stw. axon = !U(a. AZIMIC. AZIL. fibra nervoasa. s. f. care poate emite si colaterale. ouron = urind. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). / axoplasm. a . axilla = su6suoard. / azathioprine. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. / axonotmesis. A. Ex. regiune a. si hiperazotemie. secun-dara. asy-lon = [oc im'w[a6i[. a. AXILAR. huimii. f.: paine a. AXOKININA. o. [Qr.45 gt kg corp/24 ore. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. Tacit. Diferitii a.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. adj. / aisselle.. \Cjr. [Cjr.. Ex. V. s. s. s. / azote.priv. o. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. [Qr. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. f. AXOPLASMA. n. amo-niac etc. o. oase.] V. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). sy-lan = ajefui. / azoospermia. / axokinine. s. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. iar fibrele C sunt amielinice. (saa hemiazi-gos) la stanga. instantanee consta Intr-un vector. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. / axis. este cea mai mare.priv. sarea de sodiu. Sin. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. f. [fr. s. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. [Cfr. / azurophile.: artera a. AZOTAT. m. m. medie este vectorul stabilit.} Care este lipsit de fermenti. lichid are temperatura de -194. proteinelor. / axerophtol. A. / azot(a)emia. sectionare. / axoneme. din gr. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins).] Sin. m. [Cjr. 'in mod asemanator. gr. A. f. adj. [Cjr. dupa fosforilare. f. f.priv. phi]os = prieten. tab.priv. bazele purinice. AZUROFIL. s. m. 205 . AXONEMA. / asbestose.von = W(il. / asile. ferment. AZIDA. a . Este determinata. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. In mod normal. [Lot. utilizata In hematologie. In diaree sau In obstructii intestinale. m. / azathioprine. f. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. adj. zoe = viaf.. creatinina. In tulburarile de metabolism. f. -ozo.i zoe = viata. / axerophtol. care include: azotui ureic. creste Indeosebi In afectiunile renale. In cazul neuronilor senzitivi. f. AZBESTOZA. piloasa. pi. [Cjr. adj. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). azotui din acizii aminati.: cilindrax. / axis. NaN3).] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. adj. A. n. / azymic. a . NA: axilla.] Proteina care.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. A. f. / asylum. / axonotm6sis. / axoneme. zoe = viaf.] Sin. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. In ma-joritatea cazurilor. Este moderator al oxigenului In respiratie. In cursul febrei.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. nema = fir. s. s. contrar etimologiei. / azyme. s.. AZOT. -aton = samdnfa. s. / azoturia. urmare a hemoragiilor. AXIS. acidul uric. [Cjr.). s. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. -ina..] Intreruperea axonului. adj. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor.priv. f.). exceptand a. f. m. A.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. spcrma. / azot6mie. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea.13-0.priv.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. geometrica a instrumentului. m. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei..} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. AXILA. tesuturilor sau organelor. [Qr. / axoplasme. tmesis = tOieturO. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. -atos = s&ngt. infirmilor. se numeste a.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. s. a . s. In prac-tica. m.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor.. AXEROFTOL. / nitrogen.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. s. {Cjr. [Cjr. f. / azotate. principala. / azide. s. adj. 2) Uzual. s. / axillary. s. f. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. ophthalmos = oc/w. kincia = a nufca.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest.d. A. s. AZATIOPRINA. / azaserine.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. n. zoe = viatd. axillae. / armpit.. s. sub forma de molecule diatomice. [Lat. copiilor ortani etc. [Cjr. n . s. / azoturie. o. s. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. axis = ivffl.il. normala este de 0. / azotate. / azaserine.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. AZOOSPERMIE.: vitamina A (v. [Lot. [Cjr. NA: vena azygos. s. s.priv. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. a . reactiveaza *axonema. Intra In compozitia enzimelor. In socurile traumatice sau chirurgicale. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. asylum. f. xeros = uscat. uremie. de [a a . din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. f. [Qr. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. s. / axenic. / azurophil(e).. -o/. creatina. oecHe azur = at6dstrui. m.priv. / azide. f. / azoospermie. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. o. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. axon = w(0. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. \Lat. s. AXON. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. s. / axillaire. s. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. s. dl la philein = a iu6i.. s.. s. AXONOTMESIS.. axoa = cuyl. f. AZOTEMIE. axilla. AZASERINA. s.: nitrat (v. zooa = animal. f. a . A. s. Timp Indelungat. m. s. a. s. n. / axon. 2) In fizica. la dreapta si cele doua mid vene a. jug. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. In general. s. Indeosebi In transplantele de organe. anat. AXENIC. care antreneaza o degenerescenta walleriana. fibrele A si B sunt mielinizate. / asbestosis. f. AZOTURIE.. / axenique. n. a • priv. a priv. xenos = strain. / axone. adj. zygon == perectie. / axokinin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful