HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

plastos = . s. a . / accesoire. si stroke. crisis. / acceleration. / acces. ACARIOZA. f. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. consecutiv trecerii unui curent electric. s. a veni (cdtre. {Cjr. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange.priv. ACATALEPSIE. a veni (c&tre). 2) Tulburare m *boala Parkinson. f. criza. s. 2) A.. 3) a. Ex.). Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor.. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. Unitatea de masura a inten-sitatii a.a de a sta asezat. (1). eventual somn nelinistit. akaa-tha = spin. m. / acatagraphie. a . s. n. *proaccelerina (factor V). s. de la acceplare = a primi. s.. m.priv. f. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. Intr-un schimb de *radicali.i katalyein = a disInige. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. Ex.. kap-nos = fum. desi ideile subiectului raman logice. f. a . / acatalepsie. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. f. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. / accelerator.] (Celula) care este lip-sita de nucleu.} Termen rar utilizat.} Absenta bioxidului de carbon din sange. ACATAGRAFIE. [Lat. f. / acetabuloplasty. psihica sau somatica. ACATALAZEMIE. de dementa. / acathisia.priv. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. {Cjr. [Cfr. sunt substante care grabesc priza gipsului. de febra. lepsis = fv(are. [Cfr. [Lot. cand se revine prea rapid la presiunea normala. / acatalasemie. {Cfr. / acapnia. de tuse. otet.priv. s. [Lot. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). [Cjr. duct pancreatic a. / acatalas(a)emia. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. -trice. a. a dizoiva. betatron. n. ruptura unui vas cerebral. (denumita a. s. s. vascular cerebral. s. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. primeste radicalul si se combina cu el. Este denumita si hiperacantoza. s.priv. lot. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. accessus.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. s. accidens. s. / acatamathe-sia. haima. de priza. / accepteur. f. [Cjr. / acephalia. a -priv. cu rol mai Intai acceptor. f. m. katalyein = a distruge. ACELULAR. f. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. / acapnie. acetabulum •» vas pentru. s. m. incidental. / acariosis [Cfr. v. -onis = acceCerare. a. medie-vala accesorium.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. s. / acatagraphia. uneori gangrenoase. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. de la cella = comaro. / acathesie. / accident. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. s. a .] Sin. f. de decompreslune brusca. adj. s. de melanco-lie. s. m. ACARIOT. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. de transfuzie. -ntis. f. / acetabuloplastie. f. accelerare = a grti6i. ACATIZIE. [Lot. m. scrie corect. occupational injury. -aza. -oza. [Cjr. s. s. v.. ACEFALIE. f.: scabie (v. s. s. Thrombidium si capusele sunt acarieni. adj. agitatie motorie. a . V. 6) a. Ex. f.priv. a dizoiva. (2) / accelerateur. s. de asemenea.ACANTOZA ACANTOZA. cu "hipocapp. / acatamathesie. a .. ACCELERINA. acathisie. A. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. f. f. m. ale gingiilor si gurii. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. / attack.: boala Takahara. gresit. s.. ACCEPTOR. ACCIDENT. s.: 1) a. dt la accedere = a se apropia. gr. de [a kata = 61 jos. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At.. raportata la unitatea de timp. ACETABULOPLASTIE. f. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). pana la energii dnetice foarte mari. f. [Cfr. a. / accelerin. In stomatologie. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. Se defineste. ACCES. a • priv. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie).i katalamhanem = a suspenda. adj. f. adj.priv. f. / acatalasie. karyon = sdmfiwe. s. survenita brusc si imprevizibil. / acephalie. / acataphasia. Ex. f.: a. auxiliar. s.. a -priv. la un subject salariat. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. m. ACATAFAZIE.. s. m. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. / acataphasie. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. adj.. V. V. ACARIAN. stare patologica. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. s. In raport cu protectia muncii.. A. s. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. s. f. s. 2) 'Diagnostic incert. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. s. / accessory. f. accelerare = a gra6i. 4) a.] Despre o structura care constituie un element secundar. -oza.} Care nu confine celule.'e. Este produs In ficat sub forma inactiva. akathisia. acceleratio. Termen utilizat uneori. V. Intr-un sistem de referinta dat. brain attack.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. f. ACCELERATIE..: eritrocitui matur la mamifere. / acceptor. de ia accedere = a se apropia. f. [Lot. electric. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. [Cfr. s. mica. Sin. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator.). s. Sin. drept sin. a priv.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. tiroide a. f. de ia celer = rapid. / acariose. mica. (Santorini). perturbarea permeabilitatii vasculare. / acanthose. s. / accident. Sunt asimilate a. a . produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. s. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. manifestata prin ulceratii.] in medidna. [Cjr. / acaryote. industrial injury. a. -ina. ACATAMATEZIE.: anhist. 5) a. cellula = ca-marutd. / acarid. / acaryote. care poate fi anafilactic sau seric. la sca-fandri.] Factorul VI al coagularii. de part/cute sunt instalatii complexe. 7) a. s. nudeu. / acatalasia. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. acceptor = care primefte. / acceleration. [Lat.. f. complementar. akari •= insecta. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. akaii = insectd. adj. s. de munca.: glande suprarenale a. s. adj. dim. [Cfr.. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. [Lot. [Lot. m. aterg/c. f. terapeutic. Ex.} Substanta care.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. kalagraphein = a. / acellular. a accepta. [Cfr. 2) a. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). de ordinul MeV. dclotron si sincrotron. n. / acatalepsy. / acellulaire.. acaridan. s. kathisis = acfiune. ACATALAZIE. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. adj. ACCESORIU. ACAPNIE. / acanthosis. n. ACCELERATOR. ded a sintaxei. acatalazie. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. / acarien. / accelerine.

{icetiim = ofet. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. ACETONA. f. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. s. s. Cuplarea *alosterica a a. / acetylcysteine. -ona. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. terrno-stabila. -ina. ca si In "inanitie. / acetaldehyde. f. s.). s. ai *acidului acetic. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. ACETAZOLAMIDA.4%). gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. / acetabulum. In cantitati mid. Prin cuplarea cu receptorii N. V. a. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale).] C3HgO. m.: colinesteraza (v. s. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. ACETAT. / achylia.] Prezenta *acetonei In urina. gr. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. [Lat. / acetone. [<^r. inflamabil. Sin. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. a. f. [Lot. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. [Lot. gr. / acetone. CHg-CO-CHgCOOH.). rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. ACETIL.: acid adenozinmonofosforic (v. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. / acetonurie. efecte depolarizante. of:et] Sin. formarea *corpilor cetonici. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. ACHEIRIE. s. m. m.t. adenosine diphosphonc 133 . a. ACETONURIE. / acetaminophene. / acheirie. Inactivarea a. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate.etic. [Lat. In solutii apoase. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). / acetazolamide. / acetyl. acetabulum = vas pentru.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic.). s. cetoza. acetum = of:e. [Lat. f. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati.: anaclorhidrie (v. solventi. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. / acetonuria. s. f.: acid acetilacetic (v. ACETALDEHIDA. / acetylcysteine. aither = aer cwat. / ac6tylcho|jne. f. s.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. acetum = of:et. s. gr. A. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. V. gr. In. [Lot. Are gust acru. f. s. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. este sintetizata atat In pericarion. s. a6rw. gr. m. n. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. Essiaather = eter ac. ACHILIE. Sin. desi ea are loc. germ. ouron = urind. khy-los = sue. gr. biosinteza *acizilor grasi. f. si In repaus.). en = in. boCta cereasca. / acetylation.] Substanta care. A. / acetazola-mide. 2) In a. «. acetum = of:et! -ona. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. -ona. f. s.: paracetamol (v. NA: acetabulum. Eliberarea de a.} Absenta congenitala a mainii. s. la ansamblul *corpilor ceto-nici. ACETILCOLINA. receptori muscarinici si receptori nicotinici. hyle = materie. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. Sin. / acheiria.: aspirina (v. / acetonemie. de (a alwol dehydrogenatum. acetum = otet. / acetyl. s. ACETAMINOFEN. CI^COOH Li-chid incolor. hyle = ma-terie. s. zyme = ferment. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. si corpi cetonid. Avand doua grupari active. s. V. acetum = o^ef. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. s. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. acetum = of:et. / acide.). a . f.priv. cu miros picant caracteristic. / acid. / acetate. / acetylation. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. [Lat. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. volatil. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. precursor al 'colesterolului. cum = cu. s.). Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. care se refera. 1) A. s. de Ca plassein = a forma. ACETILARE. excitatoare. hyle = materie. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. Lichid incolor. m. -ina. acetum = ofet. hyle = materie. din *colina. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. / aceton(a)emia. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. f. / acetaminophen. f. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. s. ACETABULUM.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. potentiate de actiune). Sin. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. si cetonemie. ACID. eter si cloroform. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid.ACETABULUM modtlat. [at. f. cat si In eel periferic. A. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. f.: cavi-tate cotiloida (y. [Lot. acetum = ofet. Insa. cetonurie. f. f. ACETILCISTEINA. [Lat. Abrev. s.. m. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. / ac6tylcholinesterase. n. f.: ACh.priv. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. s.] Sin. f. gr. modifies culoarea indicatorilor. uni. (DCI) Sin. acidus = acru. cetonurie. s. -iros = mana. pre-cursori ai unor noi molecule de a. khole = bVia. din [at. participa intens la metabolismul acizilor organici. inclusiv In SNC. gr. A. [Lat. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. achilie). khole = Biia. / acetate. miscibil In apa. elibereaza ioni H4. cetonemie.. s. glacial (89. m. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice.). f. [Lat. gr. m. ACETILCOLINESTERAZA. a. s. / acetylcholine [Lat. [Cfr. survine concomitent cu descarcarea. acetum = of:et. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. hyle = materie. s. s. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. ACETONEMIE. V.sau bilaterala. Sarurile de potasiu ale a. haima. / acetylcholinesterase. mai mult sau mai putin volatili. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. formarea acidului mevalonic. s. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. s. / acetaldehyde. f.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox).] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. A. A. a . poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. -aza.. cat si In butonii terminali axonali. aether.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. f. A. / achylie. kheir. si aclorhidrie. s. / acetabulum.

fosforic. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. adenosine triphosphoric acid.: acid aspartic. bacteriostatic. sarurile sale pot fi.: aminoacid (v. adenozin-difosforic) si a. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. a.: ATP. sinteza unor hormoni. notat cu simbolurile Asp sau D.: colic. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. Abrev.. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. se formeaza *porfobilinogenul. Sin. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. I^BO. Sin. inflamatie. (DCI) A. si.. antiseptic acid. Sin. amino-sucdnic.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. Aminoacid neesential. Sin. Sin. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. biochim. adenozintrifosforic. din alimente se elimina sub forma de *a. contractia musculara. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. hipuric. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. H^COg. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. (CgHsCOOH) abundent In fructe. sdndarea lor In ADP (*a. Datorita actiunii sale keratolitice. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. a. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). ori de cate ori nevoile celulare o impun. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. Denumirea chimica a "vitaminei C. Intervine in oxidarile celulare. A. Abrev. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. acid mefenamic. const. Abrev. a. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. const. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. fosforic. La om au fost identificati patru a. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . derivatii sai de sinteza. A. A.: ADP. cu actiune antifibrinolitica puternica. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. a. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului.). este un "che-lator al calciului. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. Abrev. 5-a. Este un a. biochim. In prezenta energiei nou formate In celula. fosforic. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. V.))-CH2-COOH. V.). neafectand producerea de leucotriene. sunt foarte labile. Pentru acest mo„ tiv. Rezulta din combinarea a. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). In etapa initiala a sintezei *hemului. A. Sin. cu formula chimica 041-14^0.: a. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid.: acid glutamic (v. capabila de sdndare si de refacere continua.: EACA. fosforic se realizeaza instantaneu. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. si tab. a. una de D-riboza si doua molecule de a. in profilaxia hemoragiilor. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. vitamina C si tab. b. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om.: acid adenilic..: ALA. malonic cu ureea. Este folosit. ribonu-cleic si a moleculelor de a. de aseme-nea. A. coroziv. ACID BORIC / acide borique / boric acid. *A. a. dezoxicolic. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Abrev. b. 'prostaciclina si *tromboxan A. implicit. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid.: AMP. Conversia CO.).). In H^CO. In asociere cu factorul VIII. cristalin. const. In sange. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei.: CDCA.: GABA (v. Sin. si tab. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid.. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. gras nesaturat. adenosine monophosphoric acid. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. cu 20 de atomi de carbon. este absolut necesara In: metabolismul celular. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. chenodezoxicolic si litocolic. b. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. citrat-sintaza. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. 'Zaharina este derivata din a. cu rol principal de carburant celular. A. Sin. abrev. Energia eliberata de a. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. a. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. biochim. 6a.: glicocol (v.: adenozin trifosfat. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. una de D-riboza si o molecula de a. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. de COa. este catalizata de *anhi-draza carbonica. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. V. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. pentru a reface a. Intervine in formarea moleculelor de a. a tuturor derivatilor sai. Sin. desfasurata m mitocondrii. Nucleotid compus din adenina. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. COOHCH(NH. organic slab. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). V. A. b. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. Sin.).). mineral puternic (HCI). V. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. c. (v.: maloniluree. riboza si trei radical'! fosfat. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. Dozarea a. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. Component al proteinelor.: acid nitric (v. A. biliar primar. A. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. deoarece este toxic.

fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine.: alcaptona (v. g. In organism. f. ca si In *neuroblastoame. Inca In discutie. *fosfatidilserina. const. La niveluri plasmatice crescute. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. V. biochim. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. ca acidulant alimentar si in stomatologie. a. Sin. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. I. (fermentatie lactica). ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. fiind obtinut si prin sinteza. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. a. este utilizat ca acidifiant urinar. V. Sin. de cateva milioane de Da..-CH(NH. A. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. forma dimerica (a. De aceea. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. care asigura transportui activ de H4'.: fenol (v. glucuronic si N-acetil-glucozamina. corpi cetonici. A. contribuie la oboseala musculara. *a. (DCI) A. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. este sintetizat In organism. Se gaseste In plantele verzi. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. si tab. Laptele Tmbogatit cu a. se mai afla In lichidul *sinovial. Produs de detoxificare a a. DeficituI de 'vitamina B^. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. g. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. de asemenea. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). 135 . ficat si drojdii. implica *pompa de I-r/IC. f. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. A. A. In organism. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. V. Sin. (desuete): vitamina Bg. blocheaza a. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. poate avea o greutate moleculara foarte mare. Abrev. hialuronidaza. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei.).)-COOH. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. In functie de numarul de dimeri componenti. Sin. acesta este un component indispensabil al dietei. H^PO. COOH-(CH. pirofosforic) si cea polimerica (a. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. a. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Arninoacid monoaminodicarboxilic. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. deci neesential. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. Sin. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. folic. metafosforic). ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. f. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. si fenilcetonurie.: acid aminoglutaric. Se formeaza In muschi.). iar a treia de o molecula de acid fosforic. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. V. h. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. a. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. ADN.. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. paraamino-benzoic (PABA) si *a. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. glicolic In *glicina. oxalic la om. acizi grasi. si sue gastric. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. Este precursor al a. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. Indeosebi al caldului si al magneziului. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. re-prezinta. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. f. Agent *chelator. CaHsCO-NHCH^COOH. V. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. h. V. fenilacetic si a. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. g. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. Mecanismul de secretie a a. cu producere de a. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. a unor substante ca plumbul si digi-tala. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. V.. lactacidemie. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. leucovorin. biochim.. ortofosforic forma monomerica. glutamic.: EDTA. cu simbolul Glu sau E. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. consecutiv. Determina reactia acida a sucului gastric. CHa-CHOH-COOH. const. V. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. prin *chelare.: HVA. vitamina M. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. *A. inozitolhexafosforic. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. De asemenea. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. acid clorhidric. A. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. a. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. fenillactic. grasi in *cetone. *fosfatidilinozitol. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. V. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. o molecula de *a. utilizat in fabricarea parfumurilor. I. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. fosfolipide. Denumire imprecisa pentru a. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid.: acid tetrahidrofolic. benzoic. A. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Compus guanidinic. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. A. Catabolit al *dopaminei. biliar primar derivat din *colesterol. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. Abrev. 1) A. I.). c.N10-metilenTH4). Este un a. precursorul primar al *a. f. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. La acest nivel. v. Este eliminat prin urina. *fosfatidiletanolamina. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. si tab.

Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. eel mai abundent si ras-pandit a. Eliminarea de a.03. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Sin. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid.>0. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. organic. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. V. A. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. v. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid.S04. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. C. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. vitamina Bg. ca si In anatomia pato-logica. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. Lichid inco-lor. lapte. A. antifungice si keratolitice.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. m. precursor al *a. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. cu efect coroziv foarte putemic. constituent cheie al *ciclului Krebs. V. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. j A. ca *supozitoarele. cu numeroase utilizari industriale. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). neuraminic. ACIDEMIE. acizi grasi.. gr. leucovorin. si acizi grasi. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. Ct^-CO-COOH. *grasimilor si amino-acizilor. p. A. Abrev. acid sialic. V. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. V. ACID URIC / acide urique / uric acid. ca *guta. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor.H. mineral putemic. uricemie).). drojdie. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. A. care este esentiala In oxidarea sa. acid ribonucleic. V. (COOH). gras esential. H. Sin. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. pentru prepararea salidlatilor. Denumirea chimica a 'biotinei. f. aspirinei si a numerosi coloranti. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. cu actiune *keratolitica. C^Hg^COOH A. ascorbic si glicocolului. si acizi grasi. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. Denumirea chimica: a. acizi grasi). ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. V. a. oxalemie. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. Se formeaza. endocrinol.. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. participa la formarea calculilor urinari. cetodicarboxilic. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid.NO. f. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. V. acizi nucleici.N03. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. a. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. *nefrite. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. tab. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. In calitate de fixator al tesuturilor. acizi cetonici (*corpi cetonici). ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. Medicament tuberculostatic minor. acizi di.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. NHArliCOOH. organic cu rol important In *dclul Krebs. si addurie organica. C^s°2-A. coma. Cuprins In structura capsulei bacteriene. Se poate acumula In unele stari patologice. Se obtine si prin sinteza. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. si se poate elimina prin urina. s. paraaminobenzoic (PABA). ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. Substanta cu proprietati vitaminice. care afec- 136 . fumans In stare concen-trata. gras In natura. o. V.30-7. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. / acidemie. pe cale intravenoasa sau orala. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. Abrev. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina.: mupirocina. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. dezaminare si oxidare). Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei.>. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. Intoxicatia cu a.H. tab. vitamina PP. biochim. Sin. A. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. oxalurie. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). -o(os = s&nge. (DCI) C. s. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Derivat N-acetilat al *a.: PAH. const. continut de vegetale diverse. const. de asemenea. a.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. (DCI) Derivat al *a. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. A.: PAS.: acid folinic (v. / acid(a)emia [Lot. V. A. ortohidroxibenzoic. p. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. s. gras saturat (v. prezent In sange (v. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. haima.si tricarboxilici. o.2H. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. depresie respiratorie.: AVM. C^I-L^C^. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. V. V. ADN. A... Reprezinta un pro. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica.H. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. este selectiv pentru bacterii. foarte coroziv. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. Abrev.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. format prin condensarea unei molecule de *a. acidus = acru. HNO. Sub forma de oxalat de calciu. porumb). blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. C. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. A. Cantitatea de a. cristalin.: acid azotic. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. ARN. gras saturat. In organism In cursul degradarii a. analog al *a. arahidonic. A. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac.

). / acholurie. dfoza. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. s. [QT. f. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . "elicea vietii"). prin contractia muschiului dliar. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. a -prill. vulgara.. secun-dara administrarii unor medicamente.a. Exista doua tipuri de a.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. f. linolenic si *a. Alte tipuri de a.). / accommodation.: sindrom LangerSaldino (v. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. adj. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. biochim. -onis. mentionati corecteaza aceasta deficienta. Indeosebi In perioada de *pubertate. khondros = cartiiaj. ia bakteria = boston. Cat. kiaein = a misca. f. hydatos = apa} Termen sin.priv.). a. c) a. n -r 20 . [Cfr. b) a. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. . s. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids.J(c. s. ACNEE. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. s. akne . / acne. septicemii si pleurezii. a. Var. situat In nucleu. s. din familia Neisseriaceae. / acineux. acclimatization. V. A. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. de.rucenta. Sunt constituiti din *a. cand se nu-mesc a. d) a. s. 2) A. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. se 'impart In saturati (daca n -12 . [Qr. de ia a. -iilos = mdinafia foardui. s. tip II. sau akhne = tdrdte. khondros = cartiiaj. f. s. Macromolecule constituente ale celulei. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. forma neletala. arahidonic. plasis = modeiare.priv. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids.. f. f. f. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. adj. / acinous. a priii. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. / acneiform.legati prin grupari fosfat .] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. s. 2) A. a . -euse. de etiologii diverse. \CfT. acid linolenic. / acclimation. / achondrogenesis. [^r. neonatorurn.. f. liberi. genesis = pro-ducere. \Lat. de. sub actiunea muschiului ciliar. clima. A.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. / achondroplasie. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. ACOLURIE.a.: la altitudine). / acneiform. klimu. a .). s. / acorea. Var. din gr. accomodntion. akinelos = imobil..*a. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. Se disting doua tipuri: 1) A. ACINEZIE. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. g. s. tip I. datorita elastidtatii acestuia.. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. si ARN (mai divers ca masa moleculara. si tab. arahidonic. pentru akinezie (v.priv. s. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee.. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. / achlorhydrie. / achlorhydria. negativa pentru distante lungi. Sin. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. / acholie. kore = pupiid. deoarece nu sunt sintetizati In organism. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. g. Uneori este utilizat ca sin. / acne. f. care dupa cadere lasa cicatrice.. separat. *a. forma foarte frecventa la tineri. a • priv. ACLORHIDRIE. n. s. g. f. [Qr. ju-venila sau polimorfa. lauric. dim. e) a. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. ACINOS. pe un fond de *seboree. m. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. hydor. absoluta a fiecarui ochi. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. dar cu o structura spatiala mai simpla). V. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. sau. f. acid biliar. sin. khioros = verde. ACOLIE. acoperite de cruste. A.: eruptie a. dor. tample si pe partea anterioara a pielii capului. insufidenta a ochiului. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. Denumire pentru *a. subnormala putere de a. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. f. Este caracterizata prin aparitia. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. necrotica. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). / achondroplasia. sin. V. linoleic. palmitic. Au formula generala CI-yChy^-COOH. bacteriile A. participa la esterificarea colesterolu-lui. 3) A. ACOMODARE.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. const. arahidonic). ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids.: 1) A. acclimatisation. [Qr. / acorie ou acoree. adj.a. ARN. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. f. Var. linoleic. f. [Qr. / acholuria. pentru acomodare (v. [Lot. A. localizata pe frunte. si cristalin. ACORIE. cu *anaclorhidrie. care Ti face nemiscibili cu apa. si acid arahidonic. ACONDROGENEZA. / acclimatement. stearic) si nesaturati (n + 18 . ia plassein = a forma. prin relaxarea muschiului ciliar. situat in *citoplasma. reprezentand substratui informatiei genetice. A. s. adj. Ex. Cu virulenta mica. *A g. s. a . caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. s. f. 4) A. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. nanism micromelic incompatibil cu viata.. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. de. unde (atitudine. [Qr.priv. -tis. rozacee sau "cuperoza. oleic. A. f. linolenic. V. Se disting: a) a. toxica. care nu sunt sintetizati In organism: *a. ubicuitari In apa si sol. de la accommodare = a se. s.: boala Kaufmann. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. Denumire desueta: vitamina F. / accommodation. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente.: la frig) sau mediu (ex.. si ADN. a. acid linoleic. plagi chirurgicale sau arsuri. s. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. po-zitiva pentru distante scurte. care are forma unor acini. n + 16 a. t. / acholia. profesio-nala. [Lot. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. khole = fii[d.: acomodatie. condrodistrofie fetala. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. V. n + 18 . este In mod normal spontana. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. / achondrogenese. f. ACOMODATIE. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. Absenta acestora din alimente.. Aditia a.} Absenta congenitala a pupilei.. s.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. bakte-rron. membre scurte si groase etc. boala Parrot. ACNEIFORM. cu *achilie gastrica. ACLIMATIZARE. abcese cerebrale. f. 5) A. V.

mamdit. polys = mu[f:i. [Gjr. Termen vag si desuet.^ft'emitate.] Inflamatia mamelonului. [(^r. T. Sin. In prezent consi-derala a.. 'sindromul Giedion. f. [Cfr. scadere a temperaturii locale si durere. sindrom Chotzen)..} Durere la nivelul unei extremitati.un0. f. m Inaltime. s. [Lat..: 1) A. f. keratos = corn. f. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. aisthesis = se-mafie. cronica atrofianta (v. ACROMASTITA. boala Selter-Swift-Feer. s. 0 serie de a.. varf.. infantila (v. [Qr.. s. s. Se vindeca fara se-chele. -atos = piete. \Qr. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. gr. ale fadesului (exoftalmie.ttiitate.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. kyanos = a£C>astru.mitate. 2) A. Au fost descrise trei tipuri de a. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. varf. s. f. f. / acroesthesie. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. A.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. de. s. varf. s. gr. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. astenie. Boala grava. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. sindac-tilie. [Qr. s. s.^tre.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. memBru. s. frioa de locuri situate la_ Inaltime. manifestata prin 'acrocianoza. m. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. / acrinia. adj. s. / acrocephalia. dificii. boala Apert-Crouzon). Sin. akron = e?(tre. / acroc6phalopolysyndactylie. [a.pre. continua Hallopeau (v. tip . / acrocyanose. [Cfr. s. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. ACRODISPLAZIE. / acrocephalosyndactylie. a regiunii occipitale. akron = e^tre-mitate. s. 2) Durere la nivelul extremitatilor.: boala Feer. [a plassein = a forma. \Qr.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. f. •atos = cutoare. f. s. f.frw.). s. acrocefalopolisindactilie. [Qr. denumiti si rezine acrilice. 3) A.mitate. phobos = frita. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza).. varf. akron = €J(tremitate. / acrodolichomely. akron = e.. -oza. / achromate. akron = t)(tremitate. [Qr. / acrokeratosis. keras. f. V. / acrokeratose.1 sau sindrom Noack. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. [Qr. cu aplatizarea laterala a capu-lui. kephale = cap. ACROFOBIE.] Afectiune a copilului si adolescentului. / acrophobie. / acrodysplasie. f.^tremitate. f. acer = acm. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. f. varf. pathica / acrodermatitis enteropathica. / achromate. asphyxia = oprire a puCsuiui. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor.: *boala Brailsford. ACROERITROZA.: boala Crocq-Cassirer (v. sindrom Pfeiffer). dolikhos = lung. frecvent mortala. s. / achromatopsie. akron = e^tremitate. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.priv. varf. s. / acromastitis. s. Descrisa si ca boala: a.rie. / acrodynia. adj. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). s. / acrodermatite. boala Pick-Herxheimer). a = priv. khroma. / acroderma-titis.mitate. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. sphyzein = a puCsa. virus neurotrop.. s. f. varf. ACRODERMATITA. tip III sau sindrom Sakati. acer == acru. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . f. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. eritematopapuloasa infantila (v. [C. ACROCIANOZA. hiper-telorism.. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. f. s. s. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. melos = e^trenitate. / acro-asphyxie. s. amo-niui gSsita in apropie. s. a modela. ammoaiakon = sore. / acrocyanosis. -oza. hipertensiune).. s.. f.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. "nas In sa"). akron = e^tremitate. f. f. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. f. mai ales ale mainilor.priv. [CfT. mastos = sdn. *boala Thiemann.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. tip V (v. a . kephale = cap. akron = e. s. varf. s. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. / acroerythro-sis. ACROKERATOZA. cu transmitere probabil autozomal dominanta.} *Fobie. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). -oza. boala Hallopeau). [Lat. akron = e^tre. a . a. ACRILAT. Baza craniului este de asemenea deformata. syn = im. si acrocefalosindactilie. / acrodynie.} Sare sau ester al addului acrilic. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. ACROESTEZIE. hyle = nwte. hyle = materu. syn = tmpreund. de. dys = gnu. -atos = culoare..mitate.. [Cjr. / acrylamide. de. / achromatopsia. f. ACRODOLICOMELIE. denumita si sindrom sau boala Apert. sindrom Gianotti-Crosti). akron = e^tre-mitate. sindrom Waardenburg). Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud.. / acroerythrose. [Qr. dys = greu. / acrodysplasia. a..] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie.re.r. a. dificii. f. akron = e^tre-mitate. f. / acrodysostosis. a . a. s. ACROMATOPSIE. / acrylate. cu transmitere autozomal dominanta. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. m. ACROMAT. s. / acrocephalosyndactyly. / acrophobia. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. f.. s. ACROOINIE. malformatie denumita *oxicefalie. tip II sau sindrom Carpenter (v. akron = e. s. intoxicatie cu mercur. tip III (v. opsis = vedere. s. / acrocephalie. akron 1 = e?(tre. akron = e^tremitate. varf.] 139 . se-nsifiiii-tate. f. / acrocephalopoly-syndactyly. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. hipoplazie a maxilarului superior. tip IV (v. f. f. -oza} Sin.). / aero-asphyxia. s. f. daktylos = deget. f. s. / acrodysostose. f. khroma. / acrylamide.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. / acrodolichomelie. a. f. derma. [Cyf. a. kephale = cap. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. / acro(a)esthesia.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara.). boala Swift. / acrylate.. erythros = rofu. f. akron = e. ACROCEFALOSINDACTILIE. f. / acromastite. s.turn") sau ascutit (tuguiat). -ita.} Coloratie rosie a extremitatilor.. odyne = durere. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). 'sindromul Langer-Giedion.). daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. tip II (v. s. f. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. tip 1. [Qr. f. ACRINIE. s. Alaturi de acesta se disting. ACROCEFALIE. ACROASFIXIE. osteon = os. / acrinie. Este acompaniata de prurit. {Cjr.: sindrom Bazex ^v. ACRODISOSTOZA. s. plasis = nwddare. -ida.^re.

\Cfr. s. ACROPAHIE. se-nsifiiiitate. / actinique.. Combinata cu "miozina. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. monomenca sau globulara G si a.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. de mana si gambe Inghetate. dromos = c-wsa. fr. ACROMEGALIE. vdrf..] Extre-mitate a spinei omoplatului. osteoliz8). [Qr. legata de motive ascunse In *sub-constient. s.. [<^r. \Wbrw. aceasta duce la *gigantism. algos = dwc. s. s.] Abrev. a -priv. s. ACROMICRIE. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. negru si nuan-tele intermediare.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. superior sau inferior. A. f. actinocu-titis.] Constituent proteic al muschiului. concurs. akron = eyre. vdrf. Sin. s. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. ACROMELIC.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. n. vanat'i therme = cdiduril.^tremitate. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. \Cjr. [^r. -ozd. ACROPOIKILOTERMIE. / acropachyderma. A. ACTING OUT. [Gjr. ACROOSTEOLIZA. si discromatopsie. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian.. akron = e. / acropachyderinie. [Qr. aktis. [C/r. f. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. adj. impulsiv si violent. s. hipercalciurie.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. fi tradus. s. fotodermatoza.. ACTINIC. ds. de ia syn = impreuna. / actin. a. akron = e^tre.te. o. a . s. deci la adult. s. A.. A. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. fie ca acestea sunt aparent autonome. A. V.] 1) Studiul energiei radiante. vdrf. ACT RATAT / act manque / faulty act. cu evolutie catre amputatii spontane. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. / acromion. mai rar pe cele ale membrelor superioare. In boli ca diabetui. existand sub doua forme: a. / acrosyndrome. fie ca survin In cursul unor boli diverse.priv.mi. / actine. f. actum.: acromatopsie (v. / acropar(a)esthalgia. ACTINITA. ^ ACROMAZIE. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. la femeie dupa 40 de ani. metabolice (diabet. \Cjr. Clinic.). / acromelic. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. -atos = piete. reprezinta. s. a. s. / actinology. pathos = boaia.. se observa 'indeosebi m *acromegalie. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. f. -inos = roed. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare.^tremttate. [Qr.. f.] Sin. / acroparesthesie. akron = u^tremitatv. / achromasia. dener-vatia periferica si microtraumatismele. aprof(tMatw. / acromegaly. / acromicrie..] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. la thermos = ca[d.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. s. [Qr. [^r. I acropoikilothermy. m.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. / actinodermatitis. s. akron = e. vdrf. de obicei. \Cjr. m. u. [C/r. -atos = culoare. const. m. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. derma. A. / actinic. de la lyein = a distruge. / acromegalie. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. / actinic dermatitis. r. poate. *inos = raza. f. •inos = raza. [Qr. / acropoikilothermie. / actinologie. aktis. cutis c pide. localizata la nivelul mainilor. s. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. n. partial cu *acropatie. V.re. akron = e^tremitate. f. NA: acro-mion. f.mitate.. \Qr. A. tat. prin trecerea ia act. [Cjr. da actomiozina.. lepra sau alcoolismul..^tremitate. m. s. sensifittitate. -atos = cutowe. A. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. endocrinol. / acroparesthesia. A. s. / acropachie. survine pe neasteptate. s.\ Sindrom *s(ne mater/a. Insotita de durere. s.. s. Indeosebi la nivelul falangelor si. lysis = distrugere.. sau secundar. ACTINA. denumita boala Thevenard. / acrosome.. fracturi spontane. s. atat etimo-logic.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. f. -inos = raza.\ *Parestezie a extremitatilor. f.. f. / acropathie. f. si lucita. f. ACTH / ACTH / ACTH. adj.: sindrom Denny-Brown. este eel mai frecvent partiala. cat si pentru ca este sin. / peripheral vascular disease. akron = e^tremitate. megas. akron = e. ACTINOLOGIE. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). [Cfr. f. f. syndrome = drum mpre.una. pakhys = gross dermu. s. [Qr. khroma. rezultand articulatia acromioclaviculara. engL: Adreno-Cortic. ACROPARESTEZIE. si boala Bureau-Barriere. dar In general favorabila. akron = e?(tremitate. vdrf.tatt. mikros = mic. melos = mem6m. f. polimenca sau filainentoasa F. este relativ impropriu.) V. aisthesis = smzapie. f. si tab. Daca este nocturna. aktis. / acroosteolyse. / acroparesthalgie. aktis. s. ACROPAHIDERMIE. / acromelique. s. f. / acromicria. akron = e. / acroosteoly-sis. care apare la sexul feminin. hiperfosforemie). Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. ACROPATIE. [AngUcism core. [Qr.). f.?(tremitate. s. adj. a fost identificata si In *citoschelet.?(tre. para = din-wlo de. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. In general. s. este Indeosebi de natura hormonala. -atos = Corp. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. akron = o^tremitate.] Denumeste un comportament brusc. albinism. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. s. / actinodermatose. •inos = razdi -ita. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. osteon = os. f. / acromion. iAngd. s. poikilos = fdu-nt. . akron = e. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. vdrf. f. / acrosome. soma. ACROSINDROM. f. f.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). akron = e\tremitate. adj. pakhys = yos. / acropathy. / acropachy. para = dincoio d&i [dngcl. s.} Sin. ACROPARESTALGIE.} *Parestezie a extremitatilor. V. / achromasie s.] Reactie In aparenta ilogica. f. [Lot. ACROZOM. s.: acromazie. f. s. aktis. s. Sin. Termenul de a.: albinism (v. f.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). -atos = pide. f. ACTINODERMATOZA. rater = a rata. omos = umdr. f.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. s. logos = ftUitfil.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". ACROMION. aisthesis = senzatie. khroma.mita. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. / actinite. drum.

a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. ACTINOMICETE. myketos = dupercd. s. therapeia = tratament. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. f. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. ACTINORETICULOZA. s. / actinometry. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. pt. [Lat. m. myketos = dupercd. fi agere . 7) A. C.. metron = masurd. [£fr. adj.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. s. mediaza procesul de *activare. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. mykes.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. s. care va stimula. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. -inos = raza. / activity. / actinomycome. mykes. s. 1. / Actinomycetes. cu sau fara transformare chimica. ultraviolete si infrarosii.r. C etc. Actinomycetaceae (v. Ca urmare a acestui contact. ACTINOMICOZA. si A. f. Se disting trei a. V. de ia rete.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. activus = care actioneaza. bioelectrica a unei celule. galbene de 'miceliu fragmentat. / actinic reticuloid. -omo. aktis. -inos = razd. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. s. -ina. f. ACTIVATOR. ACTOGRAF.. f. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. anti-epidemica. adj. s.. f. ACTINOTERAPIE. *saprofit al cavitatilor naturale. 5) Intr-un sens mai larg. latent pana In momentui a. care abcedeaza In puncte multiple. / actinotherapie. {Gjr. adj. ACTIVARE. aktis. n.. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. / actinomycoma. s. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. -inos = razd. [Lat. A. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. Ex. [Qr. s. s. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. Indeosebi. Ex. / Actinomycetales. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces.: carbuncle a.dinamic-pozitiva). -inn . Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. [Qr.: boala Rivalta. 2) a. -trice. pe tegumentele expuse la soare. cea mai cunoscuta fiind a.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. activus = cart acfioneaza. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. f. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. Puroiul contine granule mid. s. / activity s. / active. / activation.: molecula activate sau a. mykes. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. \C. pulmonara (rara) si abdominala. f. s. -inos = razd./ di la agere = a actiona. de. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. / activator. s. Mycobacterium). termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. f. mykes. f. In mod particular. 4) a.d. mifcare. 6) a. Israeli. anaerobe. f. A. 4) Efident. s. actwneaza. 2) Sin. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). aktis. la nivelul acestora din urma. n. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). de [a agere = a actiona. / actinomycosis. referitor la un medicament. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. [Qr. s. •inos = razd. la nivelul gonadelor. s. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. -inos = raz. A. vizibile cu ochiul liber. f.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. [at. 5) a. / activines. B. f. A. cu tot efectui toxic. -inos = razd. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. Ex. ACTIVITATE. -oza . IgD).). A. s. -inos = razd. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. aktis. activus = care. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. \Cjr. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. [Lat. Indeosebi de cele gonadotrope.: *a. ia. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. prezente In sange. ACTINOMETRIE.). myketos = dupercd. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. myketos = ciuperca. cuprind doua specii: A. a punt in. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. n. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. aktis. 3) a. In cantitate mica. pi. / actinoreticulose. V. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. 141 . \Lat. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. pi. f. m. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. actus = msfcare. secretate de celulele antehipo-fizare.dinamic-negativa. ACTIV. f. ultraviolete si infrarosii. musculara (In directia gravitatiei . de ia agere = a actiwa. f. f. / activation. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. f. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. reticulum. [Lat. c. nen/oasa superioara (a. ACTINOMICOM. aktis.: activat (ca rezultat al *activarii).: A. ACTINOMICINA. optica. Tmpotriva fortei gravitatiei . Sin. [Lat. s.a actiwa. / activateur. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. s. I actmomycine. devin functionale. moleculara). \Cjr. -is = refea. aktis. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. de la agere = a acfwiM. aktis. activitas.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. / actinomycose. Exista mai multe forme (A.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. / actif. / activins. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). ACTIVINE. mykes. s. m. s. complement. aktis. / actinothera-py.] (Substanta) care.). care poate provoca la om *actinomicoza. frecvent m cadrul *actinomicozei. bovis.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. / actinomycin. dim. -ive. foarte diverse: 1) a. / actinometrie. mykes.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. etajelor superioare ale sistemului nervos). s. activus = care actioneazd. limfodtelor B si T. -inos = razd. Streptomyces). cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul.] Gen de bacterii filamentoase ramificate.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. agent al actinomicozei bovine. adj. myketos = dupercd. s. Dupa acest contact. / actographe. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. si fototerapie. 2) In fiziologie. unei surse radioactive. -ozo.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. / actograph. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. producerea enzimelor de degradare. pi. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. myketos = dupercd. Ex.

s. mutatia genei a. v. Sin. [Lat. auditiva.). blastos = ge-rmen. 3) a. v. desemneaza supravietuirea. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. In timp ce pentru occidental!. f. ADAMANTINOM. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. d. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. mys.: ameloblastom (v. s. boli ale urechii interne ("otoscleroza. catalizator. m. dinamica specifics a alimentelor (v. ACUPUNCTURA. ADAPTARE. la pungere = a mfepa. alcatuite din sase domenii transmembranare. s. bacteriostatica. adactylism. adj. renotrofica . f.. Ex. Efectele a. / action. s. f. Ex. al ultimei doze dintr-un medicament. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. In raport cu una surda. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. / acuite. adactyly. consuetude. / actomyosin. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. vizuala.a.. -omo. -onis = acfiune. nerv a. de. / tinnitus.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. din otel sau din metale pretioase.] Sin.} Absenta congenitala a degetelor. In pre-zent. exercitata de catre unele metale. A. s. s. / adactylie. din (at. crescand metabolismul bazal.. pentru orientali. / acuity. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. intensa. v. (tens = ofiwi. In cadrul unei populatii date.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. nidodata ereditare. s. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. akoustos = auz. [Cfr. s. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. ACTOMIOZINA. In practica.} Sin. / acupuncture. b) a. s. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. nespedfica . chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. v. actio. pi. / adactylia. se numeste si a. cu toleranta (v.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. s. masei . 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. / accoutumance. v. la lumina . de interes In fiziologie si medicina: 1) A. (din unele boli cronice). / acupuncture. 4) a. famnacodinamica . acutus = ascufit. T. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. traumatisme ale urechii medii. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. Ant. 14) a. (it ia akouein = a auzi. s. / adaptation. f.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. a. s. / acoustics.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. multiple: 1) a. adap-tare . de. cu . pasaj. dupa D. f. Ex.: a. / acoumetry. / adamantinome. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. s. \Cjr. f. s. s. la agere = a actiona. 8) a. adamas. f. -MO. [Cjr. [Cfr. / acute. phainein = a pdrea. Acest surplus caloric mascara a. adesea toxic. f. adj. s. s. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. pi. v. ACTIUNE. myos = muschi. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. f. a.. s.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. s.} 1) Care se raporteaza la sunete. cumulativa . smalt. graphein = a scru. 7) a. ochiului: a) a.a potrivi. n. prin selectie naturala.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. ADACTILIE. d. f. 9) a.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. s. oligodinamica. / adamantoblast. catalitica. 2) 0 durere vie. bacteri-cid. [Lilt. scotop/ca.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). Cauze posibile: 'cerumen.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. bacteridda. ACUMETRIE. conduct. daktylos = deget. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. [Lat. a . 13) a. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. Astfel.a. s. f. a. ACUFENA. smalt. accoutumance = o6ifnuintil. s. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. utilizat ca sin. adj. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. A. / aquaporins. de inhibare a germenilor. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate.. 10) a. [Cfr.i. [Cjr.efectui puternic.).] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. {Lat. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. a. [Cjr. ecus = ac. gr. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. a unei structuri sau functii. opso-nica. / acoumetrie. ACUT. Danielopolu.). adamas. d. ACUITATE.a unui medicament asupra structurilor vii. f. f. 6) a. akouein = a auz. opsonine. -inos = razd.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie.. *sindrom Meniere). Un caz tipic Tl reprezinta a.: camp a. A. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. Ex. de fenomenele de a. sau al unor molecule cu proprietati specifice. [Lot. / aigu. / aquaporines. depinde de claritatea focalizarii retiniene. -antos = diamant. sunt interpretate diferit. din [at. de *diabetul insipid. acuite.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime.: ameloblast (v.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. / adamantoblaste. ereditara. s. Ex. f. Ex. tactila. ACUTUMANTA. s. aqua = apa. 5) a. f. punctura = mfe-pcHurO. s. Rezulta ca a. / action. ca ureea. bacteriostatic. [J~r. se exercita indirect. n. 2) a. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. acutus = ascufit.. f. este de 30% pentru proteine. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. / actomyosine. adj. s. la mtuneric .: zgomot auricular. / acoustique.). In general. f. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. In tubii colectori renali exista patru a. / adamantinoma. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. efectele a. Alte exemple de a. deci. termenul a.: unde a. -antos = d'iamant. [fr. m. Cateva tipuri de a. -inn. su6stanf:a dura. ACUSTICA. m. aceasta a.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. / acquired tolerance. poros = par. muta-gena . 11) a.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. ADAMANTOBLAST. metroii = mOsuril. In acest caz.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. medica-mente (ca aspirina si chinina).priv. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. / adaptation. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. f.: cronic. s. aktis. mutatie. akouein = a auzi. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. s. aigue. actiunea a. f. Astfel. 12) a. prin cresterea ventilatiei pulmonare. f. / acouphene.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. s. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. sau acutus = ascufit. ACVAPORINE.} Frantuzism nerecomandat. sufistanfa dwa.

m. aden.: fibroadenom (v. 2) Sin. s.). s. m.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. n. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. ca raspuns la schimbarile mediului. adica fara stimularea de catre TSH. / adenogram. -os = gCanda. normal sau patologic. s.). m. / adenomectomie. ADENITA. m. [Qr. eidos = forma. f. / adenine.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. / ad6nine. -omn. aden. -os = gianda.. blastos = ge-rmsn. / adeno'ide. aden. s.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. megalos = mare. ADDUCTOR. f. s. [Lot. -os = glanda:.] 1) Despre un tesut.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. [a ad = spre. s.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. / adenoblaste. s. -oma. adj. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH..! -ita. {Cjr. / adenome.: adenocarcinom (v. ia karkinos = roc. aden. f. -oza. f. / adenoblast. m. care au dimensiuni 143 . physis = creftere. / adenoid. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. -oma. s.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. In particular. ia aptas = apt. t. / ad6nite. s. ADAPTATOR.} Extirpare a unui *adenom. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. la aduiti. 1) Denumire veche. 5) a. \Gjr. -os = giandcl. mys. -os = gianda. sunt palpabili ganglionii inghinali. n. w/os. myos = mufcfii. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . s. ADENOMIOM. [Qr. f. adj. m. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. lot. 2) In prezent: a.. / adducteur. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. a/tor organe de simf: auditiva. s. ADENOCARCINOM. V. a aaapta. eidos . s. [Cfr. / adenoiditis. -os = gianda.. -oza. ADDUCTIE.: 'fades a.: 1) a. ducere = a duce.). -os = gianda. f. {Cjr. gustativa.: limfadenita (v. -os = gCandaf eidos = forma. cancer. tumori nodulare circumscrise.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. / adduction. ADENOMEGALIE. [Cjr. f. la phyein = a create. s. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. 3) A. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. s. f. ADENOFIBROM. aden. n. f. aden. [Gjr.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. f. -os = gianda. ADENOGRAMA. s. [Lot.: a. f. s. sin. / adenopathy {Cjr. Ex.! pathos = fioata. s. s. -ism. -os = gianda. f. s. [Qr. cu evolutie lenta.] V. ADENECTOMIE. -oma. / adenogramme. m. abandonata. / adenoflbro-ma. / adenectomie. s. care o pot stimula (G. megas.). m. In mod autonom. darui structura aminteste structura unei glande. uterus = uter} Sin. ADP. / ad6nocarcinome. de. / adeno'jdien. / adenofibrome. s.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. {Cjr.. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). / adenoidism. ATP. malign. de. \Gr. f. Sin. aden. aden. m. NA: adenohypophysis. 4) A. In a. myos = mufclu.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. ADENOID. s. 2) A. 2) *epiteliom a. / adenomatosis.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului.). s. s. [Lot. fenotipica . hepatom. prostatic. / adaptateur. -os = gianda. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. / adenomegalie. s. este legata de o mole-cula de monozaharid. / ad6noidectomie. f. / adenolipomatosis. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. 4) a. aden. Sin. aden.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. 6-Aminopurina. ADENOIDITA.\ 1) *Ablatia unei glande. f.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. f. f. la nivelul ficatului. aden. a purta..stins functional".] (Muschi) care serveste la *adductie..: neoplazie endocriniana multipla (v. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. {Cjr. dar si cu malignitate locala. f. n. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland.). s. de. / adenocarcinoma. s. / adenitis.. ektome = w(cizie. / adductor. [Qr. de. -os = gianda. uneori metastazeaza. f.. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. ADENOMATOZA. eidos = formd. -os = gianda. s. s. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. fibrilatie auriculara. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. f. Se observa. ducere = a. aden.. adj. 2) a.: 'epiteliom a. ADENOMECTOMIE.forma. hipofiza. s. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. f. adducere = a duce spre. formand 'adenozina. adj. m. Sin : epiteliom coloid (v.. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. [Qr. [Gjr. / adenomyoma. s. sebaceu.). [Qr. genetica . -oma. / adduction.. de ia ad = spre. f. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. f. -os = gianda. adducere = a duce spre.). aden. ADENOIDIAN. aden. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. s. ADENOHIPOFIZA. adaptare = a potrivi. ektome = uy-izie. Normal.. axilei si canalului inghinal.: "vegetatii a.: endometrioza (v. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. / adeno-mectomy. asociata biomembranei. poJip al mucoasei intestinale. hypo = su6.) sau frana (G. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. s. / ad6noidisme. aden. In mod normal. \Cfr. s. ADENOM. s. s. \£fr. ektome = e^cizie. / adenectomy. n. / adenohypophyse.. adj. a purta. alveolar. / adenomatose. -os = gianda. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. ADENINA. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. karkinoma. / adenoid. Ex. Ex. Enzima intracelulara.: adenoidectomie (v. mys. -os = gianda. s. / adenoidectomy. s. f. aden.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.. / ad6nolipomatose. aden. -os = glanda. ADENOLIPOMATOZA. / adenohypophysis. hipofizar. Jipos ^ grclsime. / adaptor. / adenomyome s. f. 3) A. -enne. fibra = _fi6ra. In toti acesti compusi.] Sin. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). -os = gianda. Inchise In saua turceasca largita. adj. / adenopathie. n. gramma = Inscriere. / adenoidite. s. -oma. Ex. / adenomegaly.': "rezistenta la medicamente). -os = gianda. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. bronsic. s. {Cfr.: boala Plummer.j Sin. aden = glanda. m. eidos = forma. aden. dwe. [at.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. s. a. ADENOIDISM. Ex. ADENOPATIE. ADENOBLAST.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. aden. / adenoma.

sin.•priv. AMP ciclic. virus = venin. /adherence. a petici. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. boala Westphal). / adipocere.: adeziune plachetara. s. / adiadocokinezie.: lipoliza. s. otrava. pi. [Lat. D-riboza. daca forta de a. apoi ia 'Seriin. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. -dipis = grasime. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. s. ADENOVIROZA. [Cjr. diastole = diiatare.priv.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. f. p. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy..} Boala determinata de un *adenovirus. s. sarkos = came. adeps. traheobronsite febrile. 1858-1940. m. Intarzie descompunerea cadavrului. A. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. detectate prin tuseu rectal. Boala ereditara de tip autozomal dominant. pla-quette. anatomopatoiog gennan. virus = venin. -oza . de ia adhaerere = a fi. / adynamie. s. ADENOSARCOM. / adenovirus. / adenovirose. ATP. s. f. atafat (ad = spre. -os = giandd.5'-monophosphate. s. avand maximum de intensitate In 30 de minute. Nu apar tulburari senzitive. o . diadokhos = care su. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. haerere = a fi prins. [Lot.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. Ex. unele cardiomiopatii. V. f.. haerere = a fi prins). f. s. 0 serie de a.). ADENOZIN 3'. s. -os = giandd. ADENOZINA. A. In consednta. endocardita fibroplastica. s. aden. s. maligne. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%.. s. Sin. [t^T. -os = gianda. A.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. In afara pneumoniei copilului. f. Sin. \Lat. -dipis = grasime.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. adhaesio.] Disparitia *diadocokineziei. ADEZINE. ca si fenomene mio-tonice. f. [at. dynamis = forta.: imunoaderenta (v. de ia gennan ^ a produce} Sin. -arum = amigdaie. [^r. mai nou.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. plachetara. / adhesins. s. A. / adherence. f.). / adiastolie. aden. f. A. / adenosine. / adhesines. / adynamia.: adezivitate. / adipogenese. -ina). / adenosarcoma. ADP. intervine In *hemostaza fizio-logica. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. f. f. profesor [a 'Wwtz. s. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. adiadocokinesis. gr. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. / adenotonsillectomy. toate aces-te afectiuni sunt benigne. gr. medic american. cera = ceara. 2) A. s. ADIPOCEARA.. f.: lipogeneza (v. ADIADOCOKINEZIE. adeps.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. metabolice sau de cauze necunoscute. / adiadocokinesia. [Lat..] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. kinesis = mifcare. s. f.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid.). gr. / adenovirosis [Cfr. = aCipire. / adipogenesis. f. aden.cce. AMP. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). [Cfr.). kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. pi. [Lat. V. hemocromatoza. la unele specii.: adezivitate plachetara (v. / adiastole. sorx.: AMP ciclic (v.). / adipocyte. haerere = a fi prins).plachetara (v.: comisura cenusie.: sindrom Gamstorp. s. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. / adenosarcome. ADEZIUNE.). s. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. adenite mezenterice. -dipis = grasime. 2) *Limfadenita. In general.] Substanta de culoare gri-albicioasa. / adenotonsillectomie. [Qr. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre.). cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. se con-sidera ca ar induce. grave-wax. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. este mai mare decat cea de coeziune. / adipocyte. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. -omo. Sin. si agregare a plachetelor. adhaesus = aiipire. maligne creste cu varsta. comisura mijiocie. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. f. s. m. s. procese de malignizare. a . ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). s. / adipolyse. a . s. [Lat. Sin. / adipocire. s. s. ADIPOCIT. -onis = aivpm. / adenovirus. tonsillae. termo-reglare. amiloidoza. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. pot fi congenitale sau cicatriceale. m.bwg. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase.: semn Virchow-Troisier (v. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. aden. s. In absenta oxigenului.). Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. s. bolnavului de *epilepsie. f.priv. [Cjr. n. 1821-1902. / adhesion. keratoconjunctivite epidemice.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. . Sin. de ia kinein = a misca. ADINAMIE. Sin. f. / adenosine. Sin. f. f. ADERENTA. ADENOVIRUS. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. [at. ADENOTONSILECTOMIE. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. cu debut In copilarie.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. -os •= glaniici. bronhopneumopatii. A. f. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. Sin. adeps. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. f. [at. f. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. haerere = a fi priiv).: acid adenozintrifosforic (v. f.topire" a (esutului adipos. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. f. din oCandezd plaken = a carpi. [Lat. ADIPOLIZA. otrava. f. s.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. lichidul uda vasul. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic.: pompa de sodiu (v. / lipolysis. cu fixarea la o idee sau un sentiment. s. / adhesion. genesis = prodttcere. Caracterizeaza unele boli (ex. s. n.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. A. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . ektome = e^cizie.: a. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. constand In prezenta a. imunologice. fr.5 si 2 cm. adenoidite. s. ADIPOGENEZA. V. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. Sin. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. n. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. procentui unei a.da. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. adhaesus. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed.] Sin. ADIASTOLIE.

Totodata. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant.In jurul bazinului.. [Qr. Indeosebi a conservantilor. / adiposis. 1890-1960. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat.: bacili Koch) omorate si deshidratate. incomplet este identic cu forma completa. ADIPOZA. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. [Wbrw.] V. / adipsia. s. [Lat.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. alimentarius = aCimentar. s.. f. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). m. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. tie. ADN care formeaza o molecula circulara.In jurul centurii scapulare. -dipis = grasime. adeps. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. -dipis = grasime. a. [Lat. neurolipomatoza.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. repliat de numeroase ori In centrul celulei. / adjuvant. din generatie In gene-ratie. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN.. se numesc dezoxiribonudeotide. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. hipofizara.degenerescenta grasa a hepatodtelor. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. s. f. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. printre care: 1) a. tuberosa simplex. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. ADIPOZITATE. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. [Lat. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. f. adiuvans. sunt. ADIPSINA. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. s. deci. 4) a.).. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. adeps. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. eel mai frecvent. Crick si Wilkins. 3) Referitor la un tratament de Insotire. / adipomastia. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. adders = a adiiuga. mameCa. adj. -oza.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. / adipsie. de obicei prin efecte paleative. consednta insuficientei pituitare. ADN / ADN / DNA. f. cerebrala. / adipomastie. cardiaca . In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. [fules Freund. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. se deosebesc mai multe forme. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. -ina. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. [Lat. ADJUVANT. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). [Lot. care sunt prezenti In *ADN 145 . cu *adipoza. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. Utilizarea aditivilor. a . Uneori termenul este utilizat ca sin. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor.: boala Dercum. / adiposity s. proprietate denumita complementaritate. AOIPSIE. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix.] Hipertrofie difuza. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. 2) Care are proprietati de a. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. statikos = care oprefte. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. addition..] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. s. / adipsine. adeps. s. de la istanai = a pCasa. la animale de experienta. de tip android . adeps. f. de tip ginoid . pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. asemanator cu eel al procariotelor. -e. In acest caz. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. s. partic. origine maghiara. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. mastos = son. s. La normali. din tesuturi. A. A. benigna a tesutului adipos mamar. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. In general In cantitati mid. fiacterwiog american dt. dar nu contine micobacterii. Sin. lipsita de 'introni. cu *adipozitate. A. n. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. hepatica . ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. 2) a. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. f. intre divi-ziuni.1 a face. m. n. gr. adj. / adipsin. s. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. participiul trecut de. -dipis = grasime. Localizare: la 'eucariote. ds. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. 2) A. este reglata prin dispozitii legale. -dipis = grasimt. asemanatoare cu adiposis dolorosa. [Lot. s. / adjuvant. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. / adiposity. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. 2) adiposis dolorosa (v. Mai frecventa la femeie. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. la. determina continutui informational. [Lat. iar insulina apare ca factor reglator. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. s. administrat concomitent cu un antigen. s. adica secventa. f.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. so. f.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. Unitatile constitutive ale ADN. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. gr. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. pentru fadlitarea conservarii. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. se disting: 1) A. ADIPOSTAT. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. adjuvant.priv. al carui scop este de a completa tratamentui specific.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. continand micobacterii (ex. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. / adipose.. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. suspendate In faza uleioasa. adeps. 3) a. Alteori.. f. f. / lipostat. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. / adipostat. In-tervenind In bilantui energetic. fina. care este un polinudeotid. Cel mai raspandit este a. d. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. s. utiiizata. complet Freund.

f. [Lot. Ill. -icis = swartO. tro- . [[at. / adrenal.: ADNc. iar a.). prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. / adr6nergique. ADRENOCORTIC0IZI. pi. a. [[at. puberty. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. ergein = a [ucra. ren. se Incheie la varsta de 25 de ani. vasculari. [lat. ad •= aproape de.). s.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic.] Care se refera la glandele suprarenale. II. cu rol In *sindromul general de adaptare. s. este un hormon de *stres. / adrenergy. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. de. .. Sin. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. / adrenergic. a. s. Ca urmare. m. cardiaci.rinicfii. si varsta adulta. Var. implicata In replicarea ADN la eucariote. necesara lucrului muscular. idngd. s. ADOLESCENTA. [&ngd. de. [[at.. -is = riniclii. nd = aproape. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. epinefrina. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Abrev. ADN avand o configuratie de superhelix. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. s. adj. a-ADRENERGIC. ADRENAL. f. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. / adrenergie. adj. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. difial. -ina. de asemenea. [[at. [Lat. Pe de alta parte. nutrifie. Varsta de aparitie si durata a. m.. stereos = solid. s. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. / adrenocorticotrophine. f. n. La nivelul sinapselor. / adreno-leuco-dystrophie. cortex. / adrenocorticotropin. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. f. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. adj. mediu socio-economic. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. ad = aproape de. de. ADRENOCORTICAL. se. s. r«n. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. f. Moleculele de ADN r. [Lat. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. cortex. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. dupa o *clonare prealabila. -is = rinicfii. s. In prezent. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. ren. Var. f. si ADN metilare. / adrenocorticoTdes. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. din sistemul nervos simpatic. iangdi ren. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ren. provoaca cresterea presiunii arteriale. adj. de.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic.. Ca urmare. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. ADRENOCORTICOSTEROIZI. V. const. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. m. III). atat la celulele embrionare. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. rasa si conditii geografice. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. -ids = sconrta. ren.u. leiikos = aK>. pi.: corticosteroizi (v. Uneori. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. ADN recombine / recombinant DNA. [Lat. -ale. ADN s. -ids = scoartd. A. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. s. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. s. sunt de ordin psihologic. din miometru) si receptorii p. m. -is = rinicfii. V. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. / adrenoleukodystrophy. Marcata de transformari corporate si psihologice. f. s. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. pentru alfa-adrenergic (v. -ale.. pi. Cele mai importante transformari In a. ( adrenocorticoids. Exista trei ADN polimeraze (I. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. langd. i&ngCi. V. f. In plus. s. s. / adreno-corticosteroides. f. ren.] Sin. ren. f. / adrenaline. gr. A. / adolescence. de. adrenocortical. gr. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide.). ad = aproape de. ad = aproape. -aux. ADRENOLEUCODISTROFIE. ad = aproape de.] Care se refera la *cortico-suprarenala..: ADN himera. ar putea bloca gene vitale pentru celule. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. -is -rinifHi. DCI. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. adj. excesul de ADN m. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. a. / adolescence. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. din punct de ve-dere medical prezentand interes. gr. cat si la diferite tipuri celulare. si tab. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. ADRENALINA. pe care o continua. dys = gre. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. pentru beta-adrenergic (v. cortex.). P-ADRENERGIC. s. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii.). Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. se comporta ca un neurotransmitator. accele-reaza ritmul cardiac. [dnga. sj ADN metiltransferaza. ad = aproape.-receptori (bronsici. iAngd.: corticosteroizi (v. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. ndo/escere = o create. ad = aproape. ADRENOCORTICOTROFINA. a. / adrenaline. ren. variaza In functie de sex. Foarte probabil. ADRENERGIE. gr. s. -inn .. / adrenocortical. m. -is = rime/it.). trophe = tira-nd. eidos = formd. gr. [(at. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice.: ADN hi-brid (v. / adrenocorticosteroids.: corticotrofina (v.. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. dupa diferentierea celulelor. pi. eidos = formd} Sin. plamanilor si muschilor scheletici. m relief. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie.] Sin. idnga. -is = rime/it. cea mai cunoscuta fiind ADN p. -is . Sin. ADRENERGIC. cortex. -is = nmchi. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. -ids = swar^a. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. endocrinol.. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. ad = aproape.. -is = rinufii. ia-tigd. / adrenal. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. s. adj. prin secventarea ADN. -aux..

/ aphakie. depinzand de acesta. [Lat.. s. *corzi vocale). n. mai mult sau mai putin accentuata. aer. / aerophagia. gaster. termenul a. phagein = a mdnca.).). aer. s.] Deglutitia. A. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. s. ce provoaca uneori disten-sia organului. [Lot. f. ded a prindpalutui factor al *acomodarii.^rului. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). tonos = ten-siune. a . A. / adducin. ioni.priv. adj.1 eritrocitara si promoveaza. -os = aer. / aphasia. gr. ren. adj. adj.priv. / adsorption. AER. a aspira. aer. hydrophila si A. -os = aer. cu M. f. f. f. f. s. -os = aer. n. m. -eris. s. aer. l&nga. pi. aer. tulburari de com-portament. / aphasie..). / aerotonometer. s. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. gr. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. AEROFOBIE. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. f. afazie. / adsorbate.. f. [Lat. [Qr. NA: tunica adventitia. / aphagie. gr. / adventitia. a -priv. aer.] Initial (Trousseau. ad = aproape de. gr. adrenergic blocking agent. / aerogastria. s. a . monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. / adducine.: volum curent (v. / adsorption. s. s. face parte din banda 4. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. / aerogastrie.. Boala este ereditara. 1864). aer. tid = aproape de.. ad = spre. / aphakia. a unei cantitati excesive de aer. aer. -eris. nutrifie. [a lyein = a distruge.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. s. gr.: volum expirator de rezerva (v. f. f. ADSORBANT. / aerosol. [Lat. gr. -eris. s. [enti[d. AEROCOLIE. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. s. s. metron = masura. gr. [dngd. aphaquie. Printre diferitele tipuri de a. / aerocolia. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. gr. 2) Substanta respectiva. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. -eris. cu evolutie intermitenta (astenie.rinicfii. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. ad = spre. A. / aerotonometre. ren. gr. adj. •eris. ?i alfablocant. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. privus = Kpsit de. aer. aer. a unei substante (molecule. ad = aproape de. s. s. s. f.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. gr. -is . s. zwrfiire. aer. alcatuita din doua subuni-tati. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. 147 . -os = aer. / adsorbant. f. paralizii. si adsorbat. s. a. -os = aer. sorbere = a suge. f. / adrenolytique. AFAZIE. Intr-o formulare generala. formarea complexelor *spectrina-*actina. f. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. -ens. [Lat. / adsorbate. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. emfizem). s. gr. f. -is = rinicili. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. s. senzoriala si -a. f. Spedile A. s. [lat. V. AFAZIE AEROPAGIE. a 6ea. s. Sin. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. de regula reversibila. / aerocolie. -os = aer. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. [Lat. sorbere = a 6ea. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. \Lat. m. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). [Lat. / aerophobie. s. adj. f. -eris. V. se asodaza semne cerebrale variate. / adsorbent. / aerophobia. / aphagia. idngit. betablocant. / aerobe. / aerosol therapy. Se disting a. a Ijea.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. ADRENOPRIV. s.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala.: volum inspirator de rezerva (v. gr. m. limitata la uitarea. ADUCINA. bronsite. AFAKIE. ADRENOLITIC. asi-metrice. de. f. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. / adrenoprive. s.: car-bunele activat si oxidul de magneziu.] 1) Fixare. phagein = a mdnca. adj. s. AEROSOLTERAPIE. / adventice. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. lytikos = care distruge. -os = aer. pha-sis = cuvant.). ADSORBAT. / adrenoprival. [Lat. / aerosoltherapie. m. sorbere = a suge. Ulterior. Wernicke.] Care se opune actiunii *adrenalinei. s. aerosolterapie. cidventicms = care se. m. gr. f. adj. aer. / air. Sin. s. Sin. [Lat. A. aer. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. s.. aer. de 102 kDa si P de 97 kDa. [Lot. f. AEROSOL.] Substanta care se adsoarbe. In care a. V.: volum rezidual (v. sensul termenului a fost extins considerabil. Ex. bios = fiatd. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. ADVENTICE. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. cat si cea motorie ale cre. [Cjr. [Cjr. cu flagel polar. s. / adrenolytic. s. naturali exista In atmosfera. ADRESINE. aer. cu dis-tensie abdominala consecutiva. In prezenta calciului. se disting doua forme majore: *a. [Lat. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. AER CURENT / air courant / tidal air. gr. s.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. f. AEROGASTRIE. na-turali ai a. artificiali obtinuti prin diferite metode. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. n. motone. -eris. si adsorbant. Sin. ADSORBTIE. / aerophagie. f. adaugd deasupra. / aerosol. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. aerocoly. Metoda curenta pentru obtinerea a. t. f. phakos = iinte. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. / adressins. / adressines. posttraumatica sau congenitala. / air. / aerobic. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. Clinic. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. AEROB. f.. V. scrisului sau semnelor. s. adj. mobili. sobria sunt patogene oportuniste la om. AFAGIE. m. Forma usoara a *a. gr.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. de obicei inconstienta. m. AEROTONOMETRU. gastros = stomac. a substantivelor. gr. A. s. aer. [Lat. Lipsa cristalinului. pi.

s. *boala. pheme = vor6ire. afectiune. de la affi-cere = a afecta. s. / affectivit6. adj. s. facand abstractie de cauze. / afferent. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. / aphonie. f. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. -atis = inrudire. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. afectare. 18241880. AFLATOXINA. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. s. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). A. ferrc = a conduce. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. Ex. adj. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. la affir. prietenie. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. profesor la 'Seriin. afecfiune. 'Pohniaf. In cadrul *a.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. / afferent.priv. [Car/ Wernicke. a -priv. ferre = a conduce. f. (uii's = stare.a. sau a cuvintelor scrise (a. vas a. affectus = stare de spirit. cantec (amuzie). de. f. m. [Qr. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. inver-sus. dragoste fata de cineva. affinitas. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici.. de. Sin.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin.: afazie Wernicke (v. -md: gr. A.: conexi-une inversa (v. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. a . de [a finis = iimitd. s. s. completa sau partiala.. m. 4) A. / affect. s. f. m. haima. gust sau miros. a . 3) A. o. iat. de la loxan = sageatd. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. B. Sin. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. s. Varietate de a. sen-nan = a produce. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. / afebrile. AFONIE. A. a s[d6i.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. profesor [a 'Paris. fifferre = a aduce. s. uffectio. / affinite. Sin. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. / aphemia. patologic. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). *agrafie). s. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. la Intam-plare.fibra. s. s.ge. *sindrom. Broca. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. B. AFEMIE. A. verbal sau In scris.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. Secundar. *disfunc-tie.: eferent. f. AFINITATE. / aflatoxin. fioald. f. / aphemie. emotii si pasiuni ale unei persoane. De asemenea. A. [a afficere = a afecta. sensibilitate. surditate verbala. A. dar utilizate incorect. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. [Lat. de. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Iat. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. / affection.. vec-inatate. [Lot. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente.. locala).. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). 18481905. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. A. 2) Comportare emotiva. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. f. a . Wernicke. -alos = sange. newolog fi. primar. n. f.: anal-trie (v. Asocierea *a. cu afectarea moderata. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . AFECTIVITATE.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus.: afaae de conductie. A. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. fehris = fedra. tristete. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. este alterata In "nevroze si 'psihoze. -ind. adj. aferti. s. cu toate ca obiectui este recunoscut. / afibrinogen(a)emia. [Cjr. Semnificatia sa este destui de vaga. [Lot. s. gr.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . de ex. [Lat.. In care pacientui. adj. -e.vd. affectus = stare de spirit. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. s. stare emotionala intensa. Forma de *a. / affective faculty. Inaintea altei substante. a.). Insotita de o tulburare a constiintei. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. phone = voce. A. f. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. / afebrile. astenic. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. deoarece acopera conceptele de *anomalie. psifiiatm. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. la ad = spre. A. Wernicke cu *a.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. cu evolutie impetuoasa si scurta. [Termen compvs: afia .: apiretic. *leziune.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. AFIBRINOGENEMIE. congenitala.rman. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. s. afferre = a aduce. a siabi} 1) Emotie intensa. / affection. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. f. \Gjr. de la ad = spre.. \Cjr. 2) A. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. f. A. / affect. f. s. a s(a6i. / affinity. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . s. A. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. scris (*agrafie sau a. {Lat. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. apyretic. A. A. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. / afibrinogen6mie. sunete muzicale . 148 AFONIE AFEBRIL. [Lot. antroyolog fi cfwwg franca. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia..priv. In care cuvintele sunt rostite fluent. m. AFERENT. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. [Paul Broca. tularemie etc.). tuberculoza. exista rar 'in stare pura.: nerv a. AFECTIUNE.erc = a afecta. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. boaia. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. / aflatoxine. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. / aphonia.} A.).\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. W. audi-tiva. f. A. AFECT. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. desi gandeste normal. caracterizata prin anxietate.de [a Afipergillus flavus. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. f.).temperatura In jur de 37°C).priv. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie.\ Pierdere a vodi. 2) Simpatie. stare patologica cu coloratura afectiva intensa.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. fihra . Cuvintele sunt substituite unul cu altui. Ant.

s. 7=0 treia. AGENITALISM.priv. [Ofr. / agglutinine.} Absenta *gamaglobulinelor din sange.. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. s. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare.: chelator (v. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. / agastria. AFTA. Cele mai cunoscute a. 149 AGLUTINOGE N .. vulgara. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. / agglutination. de.organde. f. m. f. Ex. de. s. / aphrodisiaque. glykys = dutce. agglutinare = a [ipi. Sin. v.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. la Afrodita = zeifa dragostei. \Gjr. a . carenta imunitara. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. s. spasfca). Orice factor provocator de boala. pot fi disoci-ate.. / ag6nitalisme. -arum = afte. *aftozele. genesis = producere. s. s. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. In cadrul *bolii Behcet. A. sau agresiva. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.). biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. s. congenitala de tip Bruton. la glohus = glob. -ina.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale.. [at.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. s. gr. m. alimfocitoza. f. ia agitare = a pune. aph-tae. m. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. 2) A. AGENT. m. / aphthosis. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. In general. [Cjr.priv. [<^r. provocand astfel aglu-tinarea acestora. a .e ia gignere = a naste. f. a . f. AGIRIE.. / ageusia. s. s. [Gr. s. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. provocata de stimulari din mediul ambiant. cu exagerarea miscarilor. adj. gastros = stomac} Absenta. / agammaglobulin(a)emia. a pune. agitatio. purtator de germeni infectiosi. gala. n.. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. s. f. f.. haima.. / agitation. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. si eunuchism. f. / aglossie. Ex. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine).. s.. lipsita de intentie sau scop. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. / agalactie. s. -ina . s. idiopa-tice dobandite tardive. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. / agenitalism. cand se produce *afazie. {Cjr. ageustia. m mifcare. f. [Lot.. a uni. ptdiatru austriac. / agyrie. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. s. a crea. n. imunitate. a stomacului.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. / agitation. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. 1S16-1SSS. gyros = cere. s.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). gr. s. r. aphrodisiakos. gasler. f. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. genitale. impulsurite sexuale.priv. s. de. / aphrodisiac. [Lat. 2) A. s. sindrom Aicardi. gesturilor si 'mimicii. a. d. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. dand prin racire un gel. mai rar pe mucoasa genitala. s. A. V. d. / aglossia. [Qr. AGENT CHELATOR / chelateur. [Qr..). nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. In paranoia. AGAMAGLOBULINEMIE.priv.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). microorganism patruns In corpul uman. s. o . s. -ntis = ac. sau reactionala. -oza . izolate sau grupate. [ite-ra a aifahttului grec. a . imunoglobulinele. / agglutinin. AGLICON. boala Bruton. s. cu evolutie In pusee recidivante. gr.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. / agenesie. 2) A. AFTOZA. A. a pune in mifcare. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. de. de ex. [Lot. a priv. A.. Sin. f. 3) A. s. / agglutinogene. adj. amar si acid. AGLUTINARE. v. mutagen. s.priv. gyms.ziana agar-agar.: 1) A. s. f. [Cjr. s. f. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. A. Viena. aphrodisia = dorinfa se. genitalia . aflate In suspensie. Sin. ic. viu. si disgenezie. Termenul agalaxie este incorect. infectant. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. AGLUTININA. [Qr. cold agglutinins.priv. s. In alimentatie sau ca laxativ moderat. s. AGASTRIE. V. A. / agent. AGEUZIE. f. f. / aphrodisie. Poate fi dezordonata. s. de (a gr. f. m. -arum = afte. s. cu prognostic benign. -onis = cyitatie. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. / aglycone. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. La om. s. f. gueusis = gust. lot. Virus ARN de masa moleculara mica. [Lat. de corp calos.priv. f.. m. fiind foarte dureroasa.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. de [a agere = a actwna. AGITATIE. / chelating agent. / aphtose.. AFRODIZIAC.. s.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. de forma rotunda sau ovalara. o . [Alois Bednar. / aphte. / aphrodisia. agglutinare = a dpi. / agenesia. m. AGALACTIE.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. a uni. haptein = a arde. AGLUTINOQEN. globuJus. m.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. a agita fi agere = a acttona.tiv. [Lat.: genina (v. 3) A. poate sa apara si fara o leziune organica. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. f. A. / agalactia. ['Malaie.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. excitement. AFRODIZIE. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. f. poate fi spon-tana. [Qr. a .: virus delta.priv. / aglycone. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). factor fizic. Se disting: 1) A. f. f. / agammaglobulinemie.. f. / agyria. [Lat. a . Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. agens. m. a uni. -atos = sangc. V. / agent. ia gr. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. / agastrie. observate la nivelul palatului dur la copii. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. AGENEZIE. / agglutination. disglobu-linemie. chi-mic. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. vector. dim. A. duice. [Lat. aphthae). -aktos = [apte.. aphtae. mielom). grup sanguin). agglutinare = a [ipi.[ Ulceratii infectate. s. Cat.] Sin. f. AGLOSIE. s.. / agglutinogen. Se disting: 1) A.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. / agueusie.: geloza. s. in mifcare. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. de. f. / aphtha (pi. f.J(ua[d.

gramada de eritrocite dispuse de re- . / agnosie. asomatognozie.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. f. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. f. a . s.: *apomorfina. Fenomenul de grupare a plachetelor.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. cu tendinta evitarii acestora. krap = croset. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. granulum. Sin. AGRANULOCIT. [Lot. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. A. s.epe.] Piesa metalica mica. si a. adj. mai rar. f.] Aglomerare. agonistes = [tlptdtor. / agraphie. si coma. se clasifica In: auditiva. [<^r. s. AGREGANT. Aglomerare. f. kytos = cduld. din {jam. de la. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii.re. A. foarte proba-bil. . agoa = [upta. AGNOZIE. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge.priii.priv. a citi [iterde. m. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. s. 2) Termen vechi. Poate fi localizata. In forma de croset. A. *tromboxan si de prezenta calciului. / agraphia. / aggregating. [at. A. / agoraphobia. dim. -e.. f.] Alterare a scrisului. agregare. [Lot. dim. -ale. In starile de soc. aggravatio. [Cfr. un [oc. boala Schultz. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. vizuala. devenind rapid ire-versibila. agonisti adrenergici.. agrafe. / agranulocyte. cat si pe cea secundara. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. s. de id granum = grannie. la leucodte. f. kylos = cduCa. vaselor si tubului digestiv (ex.. si agonist potasic. / agonadal. -aux. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. p. la. s. adj. In zonele de ischemie. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. Definite a. e. determinata de un mecanism imunoalergic.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). -ozu. m. m. f. V. s. / agonadal. cu efect central.\ Proprietatea de a se agrega. [at. grammatJca. "bromocriptina). s.] Leucocit lipsit de granuiatii. sludge. n. d. / agminated. ca entitate este pusa la Indoiala. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia.] Teama morbida de spatiile goale.). In functie de natura acestor stimuli a. de a se aglomera In gramezi. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. a obiectelor. -inis = mu[time. sludging of red cells. s. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. / agregation. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. Sin.. [Qr. Este facilitata de *catecolamine. s. / agregabilit6. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. \QT. olfactiva. / aggravation. de raspuns celular. f. / agnosia. de a se alipi. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. AGRANULOCITOZA. s. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. / agoniste. sunetelor. receptor. n. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. a . [Lat. aggregare = a aduna.. agmen.. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. agonisti dopaminergici. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. / agrammatisme. / agmin6. dimpotriva. s. fiind unite de filamente de *actina. a mrautdti. si sindrom Kostmann. AGORAFOBIE. cecitate psihica. / agoraphobic. aggregare = o aduna ta un [oc. AGRAVARE. a aduna. gno-sis = perc. {Cjr. 'miozina si *fibrina. graminatike = arta de a scrie fi de. s. largi. s. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. f. / agrammatism. / agranulocyte. de [a uggravare = a agravci. / agregat. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. care patrund In creier (ex. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. m. f. V. Sin. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. f. AGRAFIE. AGRAFA. gr. s. [Lot.priii. f. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. de timp) etc. AGONIST. [Gr. a . granum = graunte.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. / agrafe. AGONADAL. / agonist.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. V. ligand. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. gustativa. A. / clip. f. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare.. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. f. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. [Lat. s. f. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). aggregatio. de la gnonai = a cunoafte. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. imaginilor. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. adj.. s. / worsening. s.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. f. s.). [Lat. -ism. -onis = ac^iunw de.priv. / agranulocytosis. factor pla-chetar IV. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. f.. / aggregate. aggregare = a aduna la un loc. granuliim. AGREGARE. -onis = wrdutdfire. adj.. AGREGABILITATE. adj. n. s. sindrom Gerstmann. / agonie. s. evolutie nefavorabila a unei boli. \Gjr. V. agregat. / aggregation. adj.] Care este lipsit de *go-nade. \Qr. pe de alta parte. f. AGONIE. chiar existenta a. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans.i gone. V. s. antagonist. dopexamina). Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. / agregant. si agregant. Se disting a. d.: astereognozie (v. din gr. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. / agony. s. V. s. -e. sau generalizata. adj. *ADP. a . a priv. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. de la aggregare == a aduna la un [oc. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. a • priv. In medicina. a pro-priului corp (autotopagnozia). adj. tactila. f.: sindrom Kostmann (v. gonos = sitmdnf:a. anosognozie. avand o circulatie interna-tionala. / aggregability. si alexie. [oc. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. agora = piata. s. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. adezivitate plachetara si trombus alb. AGREGAT. la un. [fr.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. A.: *dopamina. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. 2) In medicina legala sau In expertiza. cunoastere. [at. prosopagnozie. [Qr.} 1) In sens larg. phohos = frica. V. graphein = a scrie. s. / agranulocytose.

/ albumin(a)emia. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. s.: a. f. -antim = carnat. 2) Mai multe substante chi-mice. a pllfi). [Lot. f. f. / alanine. atlas. -ina. s. [Qr. adj. f.. -inis = aifiuf de ou. / blue.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. Fondator: H. f. ca 7n 'sindromul Waardenburg. tripan. al kali sau alqaliy = soda. s. f.} Sin. / albuginea. f. lapte. s. logos = stiintd. Uneori termenul este considerat sin. f. lalia = vorbm. [Lat. f. s. [Lot. gr. biochim. ouron = urina.: acinezie. albus = alb. f. / alalia. ALBUGINEE. de Prusia. V. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. haima. / albuginitis. / agressology. f. a. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. este putin utilizat. *osteomalade si In *metastazele osoase. / agressivity. -inix = a[6uf de ou. Aglomerare. / alacrymie. a priv. / albugo.. / albuminorrachie. de (a kinein = a mifca. fie cu lapte de origine animala. n.). f. [Lat. / allanto'ine. / albino. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. s. agregarea eritrocitelor. s. gradi = a merge. [Lat. [Lat. / lactation. n. albumen. albumen. A. f.. a. cu sase subtipuri. kinesis = mifcare.). 3) A. ALBINISM. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / albugo. f. -inis = aBJeatd. [or. f. albumen. artificials).} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. cu *afemie. constand In formarea de pete mid albe. f. adj. s. / eye dryness. termenul este folosit pentru tunica a. / alkali. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. s. s. s. s. acte suicidale). s. -aza. alhiif. -inis = aifitif de ou. Laborit.] Sin. se observa In *mielomul multiplu si. si stres. testiculara. uneori. este clasificat In trei grupe principale: 1) A.] Tendinta la atac. a . / allaitement. a ataca (ad = (a. / alcalemie s. de [a albas •= ail}. f. Sin. ALACRIMIE. s. / albuminuria [Lat. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. V. de [a albus = aid. gr. f. -inis = aifieat. ALBINOS.} Absenta secretiei lacrimale. cu pH-ul peste 7. tab. / albumose. / alcali. \Qr. f. de brom-fenol. / agressologie. biochim. f. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. / alkal(a)emia. / albinisme. albugo. ia aggredi = a merge spre. pi. ALCALEMIE. / lactase deficiency. de tip recesiv. s. s. f. albumen. de toluidina. AGRESOLOGIE. spre. [gr. aggresus. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. f. 151 . -ina . V. [^.\ Alimentatia lactata a unui sugar. medicamente etc. ocu/ara sau sclerotica). Akhileus. [Gfr. eel mai frecvent.: acromie cutanata. / albuginee. V. al kali sau al-qaliy = soda. ocular. ALACTAZIE. s. oua. fie cu lapte uman. / agressivite. m. s.. ALBUMINA. poate fi manifesta (amenintari si insulte. -i'(a. agregarea plachetelor. s. f. f. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. s. f. Var.) sau ascunsa. [Lat.] Membrana fibroasa.priv. m. ALBASTRU. adj. m..\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. Simbol Ala sau A. a ataca (ad = la. Evans. f. / alcaline. const.). haima. f. ALBUGINITA.: proteinorahie (v. s. / albumosurie. f. a . / alactasie.. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. si tab. [at. transversale. s. s. ALBUMOZA. s. A. / albumosuria. adj. s. a. -oza. s.] Inflamatia *albugineei. lovire etc. adj. ALBUGO. ALANTOIDA. / allantois. Ex. muschi. albugo. -atos = sange. [Lat. de [a aggredi = a merge. / albuminurie. s. s. s. -inis = alhuf de ou. eidos = forma. ALBUMINEMIE. / akinesia. / achillodyma. f.: pro-teina Bence-Jones (v. f. V..priv. A. s..r. 2) A. un deficit de "tirozina. ALANINA. [^r. s. s. s. ALBUMINORAHIE. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. s. s. f. / alkaline. a. a.\ Individ afectat de *albinism.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. gr. de. adj. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. V. cu aspect albicios. cu aplicatii In medicina. si leucom.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). con-genitala sau dobandita. la nivelul pielii. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. continand vase intestinale. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. de la lalein = a ror6i. denumita si 'proteina Bence-Jones. -e. / bleu. ALAPTARE. n. / allantoide. = aib. f. s. a -priv. ALCALI. mimica. f. aggresus. / albumose.. s. s. s. s. ALBUMOZURIE. uneori striate. dura. s. proteinurie. s. s. / albumine. In absenta le-zarii caii motorii principale. / achillodynie. m..a. A. V. -inis = a[6uf de ou. / albinism. albugo. NA: tunica albuginea. generali-zat sau oculocutanat. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. rhakhis = wloana VirtelJrala. ALALIE. lacrimri = iacrima. -oza. -ina. pi. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). m. Aminoacid neesential. de la alhus = a[6. [Lot. [Qr. de la albus = aid. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. ALBUMINURIE. s. -inis = aldeatd. / cervi-cospinal fluid proteins. ALCALIN. lactis = lapte. / akinesie. [at. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak.] Absenta *lactazei din intestin. V. partial. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. AGRESIVITATE. / allantoin. albumen. s. [Cjr.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. f.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. In care se constata. f. const. -inifi = at6uf de ou.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. Deoarece uricaza nu exista la om. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. f. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. s. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. toate de tip auto-zomal recesiv. [Lot. gr. / albuginite. ca si In unele vegetale. / atbuminemie. de metilen. depigmentate.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. gr.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. allactare = a a[apta. / albinos. gramada de trombocite. distrugere a unor obiecte. V. gr. spre.] Prezenta In urina a albumozei. / albumin. [Lat. AHILODINIE.. si lactoza. ALANTOINA. Frecvent. aluzii etc. s. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. f.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. In 'leucemie. gradi = a merge. de ia albus = al6. f. al kali sau alqaliy = soda. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. / alanine. sunt denumite cu acest cuvant. bilirubina. m. [Lat. si sindrom Sjogren. -ina. a past). / alalie. f. lac. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). de [a albus = alb. spre. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. [Lat. albumen. AKINEZIE. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor.

f. a. oenomanie. *cocaina. m. V. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. m. kaptcin = a suge cu loco-mil'. s. s. / alcoholature.: *morfina. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. ALCALINIZANT. f. Ex. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. Intre 1 si 2. pdtrum. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. [Hr.'al kali sau al-qaliy = sodd.: alkil. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. / alcalinoth6rapie. ALCALOID. m. f. 'delirium tremens. pdtrum. / alcalinisant. ALCHILANT. gr. ALCOOLATURA. usor colorat. s. deshidratat contine 99. al kali sau al-qaliy = sodd. pro-ducand esteri. T. f. al kali sau al-qaliy = sodd. [J4r. al kali sou al-qaliy . s. gr. m. sunt putin so-lubili In apa. scadere a memoriei. / alcoolat. [Hr.: *ciroza. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. / alcaptone. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. [Ar. Sin. Termenul de *oenolism semnifica a. Lichid incolor. f. alcohol sail o7 koh'l . s. s. / alcool. / alkyl. compensata. "cafeina. s. n. / alkalizer. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. desemneaza a.soda. ALCOOLISM. *ocronoza si dureri articulare variabile. ALCOOLIZARE. a unor doze excesive de alcool. eidos = forma. Complicatiile cele mai grave ale a. m. / alcoolisation. Toleranta individuala este extrem de variabila. Responsabilitatea penala (delict. therapeia = tratament. lichid clar. cu formula chimica C^OH.5% volume de C. tote/a sau potent/a/a). s. [Ar. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. / alcoolisme. s. alcaloza. iar catre 4-5 g%o apare coma.: dclofosfamida). f. a discernamantului). s. s. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. f. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. s. metabo-lica.. al kali fail alqaliy = sodd. Sin. ouron = urind. f. el obli-gand la o autentica ancheta sociala.4). *tremor).. s. respirato-rie sau gazoasa. Unele a. de. s. A. ALCALOZA. de alti-tudine apare la altitudini mari. alcalinization. m. f. f. / alcoholate. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. n. A. H. eterul. f. s. ALCAPTONURIE. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. s. / alcoholisation. V. al cohol sau al koh'l = subtil. / alcoholism. ce confine azot. / alkaptonuria. adj. / alcalinit6. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. s. s.. ALCOOL. e.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. Administrarea si circuitui a. / alcalosis. termenul a. A. A. s. CHaOH. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza).. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. f. consecutiv. primari (R-CH^OH). s. / alcalose. Este antiseptic. a] kali sau al-qaliy = sodd.dtor. / alcalinisation. m. alcaloza. s. [AT. / alkalization. 60%.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. haima. m. pdtrunzdtor. adj. \5\r. inflamabil. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. / alkyi. f. / alkaloid. s. a. volatil. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. ALCOOLMETRU. ALCOOLAT. euforie nejustificata. s. *stricnina etc. 0. moarte). acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. Var. alcohol sau al koh'l = su6ti{.. In limbajul curent.5 g%ci produce euforie si excitatie. V. A. / alcoholometer. s. f. cata-bolit al 'tirozinei. densimetru. / alkalinity. Se disting a. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. s. [Ar. / alcohol(a)emia. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. asociata cu fiziopatologia unor boli etc.dtor. f. m. -ism. misdbil cu apa. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. in. m. s.R.HsOH.' / alcoolemie.ohof sou al koh'l = sudtit.sufitil. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. s. A. s.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. adj.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. s. \!Ar. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. a.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. / alcoolmetre. s. de la 2. kaptem = a suge. ALCALINOTERAPIE. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. se manifesta (uneori. / alcaptonurie. sunt strict regle-mentate. al-r.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). adj. cu [dcomie.sufitlli pdtrunzdtor. f. etilism. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. a.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. V. Determinarea sa are importanta medicolegala. / alkalitherapy. me-tabolica. eliminarea sa urinara. gr. inflamabil.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. Exista diferite tipuri de a.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). S. ALCAPTONA. prin scaderea presiunii CO. / alkylant. / alcoolature. / alkylant. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist.] V. [-%r. [J?r. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. cloroformul. ALCALINIZARE. timp de ani de zile. A. m. In continuare. f. prin abuzul de vin. -alos = sangt.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. tulburari nervoase (*polinevrite. s.). pana la neutralizare (a.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. \5ir.-COH-R. pdtrunzdtor. al kali sau al-qaliy = sodd. / alcalo'ide. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. al kali sou al-qaliy = sodd. uneori la doze foarte mid. ALCOOLEMIE. A. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. gr. -e.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. cu miros agreabil. alkalosis. fiind plasmatica si tisulara. pdtrum. etilic.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. . ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. [Hr. gr. s. ALCHIL. alaturi de C si H sau de C. Se utilizeaza ca dizolvant general. al-cohol sau al koh'l . gr. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. -oza . / alcohol. [-^r. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. / alkaptone. metron = mdsurd.' add homogentizic.

allelon = de. s. pdtrunzdtor. [J5r.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. s. / aldosteronism. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. adj.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. [a ergein = a luc.: hiperaldosteronism (v. ALDOLAZEMIE. V. Sin. s. Care produce *alergie. al-cohol sou al koh'l = subtil. / allele. / aldolasemie. de to. proba. / allergique. ALCOOLTEST.. morphe = forma. / allele. ALDOLAZA. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. din fr. *A. ALERGIE. ergon = iucru. V. s.] Care este In relatie cu 'alergia. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. proprie creieru-lui. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. [Ljr. sin-gura prezenta In muschi. / aldosterone. urticaria. adj. patrunzdtor. o alta. s. / alcoolod6pendance. m. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate.). aseme-nea celorlalte a. In caz de imunitate. A. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. terme-nul de a. allelon = tie. / aldolas(a)emia. unele gastrite. *A. a. ALERGEN. s. -ida.: In *sistemul ABO.3 si 8. [Ar. f. domi-nanta asociata fiind notata a'.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. s. de la [at. a. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. adj. A. m. f. 0 crestere a *volemiei. ALOOSTERON. *a. C. ALCOOLOGIE. In compensatie. m. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. [Hr. s. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. ALERGIE de la mama. ALDOSTERONISM. de = separat de. / allergic. Cele doua a. actiune. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. m. / allergid. tennenul 153 . s. m. A. una provenita de la tata si. A.: polenul gramineelor. [Cfr. In prezent. acf-inne. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. Ex. / aldosterone. Ex. hiperaldosteronism. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. deoarece proteina produsa de aceasta a. A. alias = dtiili ergon = iuc. peiidere = a atdma. al-cohol sail al koh'l = subtil. / allergen. alias = aitui. ALCOOLOMANIE. a. la ergem = a [ucra. La nivel biochimic. f. dimpotriva. actiune. ALELA NULA / allele nul /. colite. . ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. A. / alcoologie. a. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. s. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. / allergie. s. {Qr. / alcoholomania. bacterii sau polen. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. La nivelul fiecarui locus *autozomal. 0 cres-tere tranzitorie a a. m. s. s.ru. *A. f. recesive. s. ALELOMORFA. engl. ?i alcoolomanie. de. este polimorfa. [Cjr. 2) Proteine purificate din alimente. 8. / alcoholomania. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin.fiimifti. {QT. Cat. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. adj. lie [a alwol dehydrogenatum. Ex. Sin. s. pittrufi-zator. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. exista In concentratii foarte mici (v. gr. f. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. ALELA. 0 gena care nu poseda decat o singura a. dependere = a sta atamat. s. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. n.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei... n. mai mult sau mai putin eficace. / allelomorph. f. logos = ftiintd. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. fac parte: astmul. / allergene. Termenul etilotest este mai corect.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. 0 nu este functionala. 2) Sin. / alcohology. si cetona.: boa/a a. s. mi-grene etc. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. atc. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. veche test = vas lie. ale aceleiasi gene.. s. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). variaza Intre 1. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. In continuare. de. s. f. Excesul de a. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. adj. Dintre bolile a. [Qr. s. ergon = iucru. A. iar o gena ce poseda mai multe a. actiune. f.n. s. adj. Se reprezinta cu litere mici. 6. \ffibrev.ra. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. / allelomorphe. f. al-los » aitui. s. ALDEHIDA. provoaca depletia pota-siului. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica.] *Farmacodependenta fata de alcool. / allergy. f. / aldolase. La adul-tul normal. f.} Compus chimic care contine gruparea -CHO.e. f.. s. V. sunt. ALERGIDA. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. n. f.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. unul la altu[.\ Initial. pamdnt utili&at de. prezente la un 'heterozigot. gr. s.. la.: a. s. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1.). mutanta este la randul sau termosensibila. izolata din ficat. cu *alcoolodependenta. La adult. m. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. aparitia unei *tolerante. / aldosteronisme. f. Sin. V. / aldehyde. deoarece a. de la ergem = a [ucra. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. f. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. test = e^a-m. (AT. la unul la altvl. este obtinut prin oxidarea unui alcool. eczema. un individ poseda doua a. m. se constata si In infarctui miocaidic. f. f. pdtrunzator. s. / allergide. se produce retentia celulara a sodiului. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. / alcooltest..2 mU/ml (12-75 nmol/l). alias = aitui. / alcoolomanie. / aldolase. dar si In celelalte tesuturi. denumeste o marca depusa. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. de la ergem = a [ucra. ALERGIC. se numeste monomonB. alcohol sou al koh'l = subtil. f. s. In general. / alcoholtest. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). *a. / aldehyde. ergon = Iucru. Concentratia a.. Ex. Cantitatea de a. aldolazemie).: alela mor-bida (v.: alela letala. a. Cele irei a.

s. / pain. gr.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv.: alfa-adrenergic. antiproteaze (a^-antitripsi-na. protos = primu[. / alpha-adrenergique.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. algesis = sim^ul durerii. [at. adj. const.. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. la gravide. ergein = a [ucra] Var. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. / alphachymotrypsine. f. s. / allergology. cu M. nevralgie. ALGIC. / alpha. dureri difuze de origine dentara. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. ALFA. int. migrena. In functie de localizarea . thymos = minte. de. craniofaciale lateralizate. / alpha-adrenergic blocking agent. gr. [Qr.. a abate. ALERGOLOGIE.: artralgie. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. ALEXINA. In mod normal. bloquant. / alpha-adrenergic stimulating agent. m. f. s. f. a. \Gjr. f.] Sin. droza. anti = contra. de. / alpha-adrenergic. metron = mdsurd.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. s. ALGEZIMETRIE. f. drawsheet. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. / alpha-globulines. mghetat. ALFASTIMULANT. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. / alexie. f. hipocondriaca. / alphaf(o)etoprotein. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin.antitrypsin. protos = primul. la ergein = a iucra. s. adj. s.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. [Lat. mai rar In cancere de tub digestiv. s. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. / allergologie. [a = prima [iterd a aifabe. / alexithymia. m. f. Sin. aiantichimotripsina). creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. zdroBire. f.). / algie. [a = prima iiterd a atfa6t.. s. [Qr. ALFAFETOPROTEINA. f. / algesimetry. s. / algesiology. pi. 3) Uneori.. / alphamim6tique. f. In unele boli hepatice (hepatita virala. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru.: a-blocant. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. alias = altui. ALGEZIMETRU. fentolamina) sunt. fr. 25 kDa. sfdr&mare. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. proteina de legare a tiroxinei). -ina. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. / aigesimetrie.tuiui grec. [J~r. prin extensie. s. f.. z. cluster headache. digests = simtui durerii. gr. s. / alphabloquant. deci. s. a . In cadrul sinuzitelor. Ex.at} Agent simpaticolitic. ALFACHIMOTRIPSINA. iar inhibitia vasodilatatie. pana la a. dar Indeosebi a trigemenului.tulw grec. Var. care stimuleaza aceasta actiune. -ina . stimulare = a miboldi. a -priv. f. / algesiologie. / algetic.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. n. A. vasculara. Sin. f. / alpha-lipoproteine.tu[ui gru.: alfastimulant (v. / alphaglobulins. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. / alexia.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. A. adj. f. f.-ANTITRIPSINA. ac-fiune. de origine extrem de diversa: a. adj. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. s. ergon = [ucm.: a-chimotripsina. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. ALGID. s. ALFAMIMETIC.dro6irci sfdrdmare. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. (ex. / algid. biochim. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. algia. [Gjr. Sin. A. -e. ad = aproape de. [angd. Var. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. Var. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). m. si Indeosebi asupra *tripsinei.: a-globuline. s. s. ALGEZIOLOGIE.: a-mimetic. f(o)etus = fat. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at.} Defect de Intelegere a scrisului. (a glohus = gCofi. 2) Sin.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. f.). s. -inn. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa.: algie (v. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase.). este utilizata ca antiinflamator. lexis = cuvdnt. / alphai-antitrypsine. f. s.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. / alphafoetoproteine. / alphamimetic. lipos = grasime. / alphalipoprotein. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. s. f. Concentratia a.] V. f. / algesimetre.: cii-antitripsina. f.: cecitate verbala. f.priv.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. s. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold).] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. B. algos = durere. / alexin. istoric pentru 'complement. f. / alexine. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. tripsis = frecare. n. migrainous neuralgia. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. adj. / algesia. Var. spirit. algidus = rec.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. f. globulusi dim.: a. / algide. ALGEZIE. tripsis = frecare. -ina . hemo cromatoza) si. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. Ex. [Qr. s. ren.. [Lat.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. lipoproteina. gr. adj. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. / algidite. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. [gr. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. s. gr. s. ALEXITIMIE. {Qr.. / aleze. Var. -is = rinicfii. de la lectura dificila. cu senzatie de frig si tendinta la colaps. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. alexein = a evita. f. [a = prima [ilera a atfadetului grec. Var. s. adj. / alphastimulant. [Cfr. -ina. a. / alphachymotrypsin. ALFABLOCANT. / algidity. local sau intramuscular. ALFALIPOPROTEINA. ALEZA. mandibulara sau oculara.: a-adrenergic. s. / alese. \Qr. algidus = rue. [a = prima fiterd a affa6e. s. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). / algesie. f. s. Denumire rezervata *a. ALGIDITATE.. in-gfi. vasodilatatoare. a stimuia. / algique. algesis = silnful durerii. lexis = cuvdnt. C) de talie inegala. f. Din grupul a.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. / algesimeter. A. s. algos = durere. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. [Cfr. s. logos = stiintd. f. f. ALFA-ADRENERGIC. logos = ftiintd. V. s.: a-stimulant. s.. adj. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. s. n. ALGIE. khymos = sue. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. (o ioviturd). f. Var. Uneori. completa. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. '(at. utilizat ca sin. de asemenea.. f. s. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. adj. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. vezicula biliara rinichi). s. / aiexithymie. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a.e. isterica. s. pi. s. ALEXIE. adj. si tab. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. cu hiperestezie (v.

a. [Cjr. se utilizeaza In unele stari carentiale. / painful paraesthesia. n. [Cjr. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). mainile.} Sindrom osteoarticular regional. trophe = tirana. trophe = firana. f. s. [Cfr. dificiC. coapsele. sugarului cu lapte de mama.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). desemnate printr-un eponim (ex. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. adj. s. / alloy. / algogenesia. n.} Producerea durerii.: izoaglutinogen (v. ALGOGENEZA. p. / algomanie. / algophobie. sentiment. s. men. corpus. [Lot. de [a philein = a iu6i. / algoneurodystrophia. s. / algospasme. ALGOFOBIE. solubile unele In altele In anumite conditii. dys = greu. ALKILANT. s. genunchii. s. / alienation. alienare = a instraina. f. algos = durere.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. f. de protectie . [Cfr. A. ALIESTEZIE. diferite constante ale mediului intern etc.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase.). |l/r. s. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. [Cfr. ALIMFOCITOZA. In primele 4-5 luni de viata. pentru alchilant (v... f. ALGOPARESTEZIE. s. a metabolismului. de la lyein = a distruge. spasmos = contractie. f. gr. s. la Instrainare.).a. / algogenic. f.: nevral-gia nervului vidian. In limba engteza. V. / algomenorhee. de [a gr. pentru alchil (v. / alli(a)esthesia.. s. s. s. [Cfr.priv. reprezinta un cuvant la moda. In ultimele decenh a. aisthesis . s. are tendinta la izolare. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. algogenesis. [at. dys = gnu. Sin. ALGOPARALIZIE. / algolagnia. dieta. lagneia = dorintd se?(uaid.[ Sin. V. dificii. ALGOSPASM. / alimentation. Var. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. f.e. / algospasm. masochism. de [a gennon = a produce. f. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. plastic si catalitic. algos = durere. / algorithme. / aliment. ALKIL. trophe = hrand. 5) A. / algoneurodystrophie.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. m. f.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. s. picioarele.). Indeosebi. [at. si boala Bruton. regim. 155 . / algophilia.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. liniara sau ciclica. f. s. / algoparalysie. [Cfr.: *sindrom de nerv nazodliar. m. lysis = distrugere.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. [fr. / aliment. s. [Cfr. mania = nefiunie. la alere = a firdni. [Cfr. [Lot. aisthesis = senzafie. o schema de diagnostic pe etape. morbida fata de durere. s. V. s. alimentum = aliment. dificit.6 al Charezmi sau a] Karismi. s.: algodistrofie simpatica. / aliphatique. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. [at. genesis = producere. au In organism rol plastic. A. s. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. f. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. / insanity. m. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. / alimentation. para = dmcolo de. s. ALGOLAGNIE. Atinge electiv umerii. f.. / alloanticorps. s. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. / alloantibody. de introducere In organism a substantelor nutritive. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. kytos = celula. (ilgos = durere. m. algos = durere. / algoparesthesie. dys = gre. phobos = fried. d. / algogenese. f. f. [Cfr. Termenul. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. sensi6i[itate. f. completata cu lapte de vaca sau industrial.: algoneurodistrofie (v. Var. / algorithm. aUos = altui. [Lot. [Cfr.i idei. aUi-gare = a [ega.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. s. n. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. neuron . In acest caz. f. s. ALGOMANIE. [Cfr. adj. ALGOMENOREE. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. de masochism. sympathein = a fi aldturi de cineva. s. / alliesthesie. o/gos = durere. anti = contra. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. In particular In *schizofre-nie. alimentum = aiiment. [at. ALGONEURODISTROFIE. -atos = gras.na. ALIMENTATIE.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. cu mecanism necunoscut. algos = durere. la separare.ie. menos = [und. s-a extins si 'in diagnosticul medical. m. f. lympha = apd (impede. gr. / algomenorrh(o)ea. / algogene. pathos = afecfium. / painful paralysis. rhoia = curgere. Sin. Ca urmare. ALIMENT. de la alere = a firdni. infarctului de miocard. ALGORITM. f. s.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. / algolagnie. repre-zentand. sindrom Sluder). na-turala . a .ime. aleiphar. nutritie. ALIFATIC. ALGOFILIE. gennaa = a produce. artificiala . (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. n. sindrom Di George. IX.). 3) In sensul eel mai larg.] Teama exagerata. / alliage. Poate fi consecinta: traumatismelor. A nu se confunda cu *dismenoreea. rationala . -oris = Corp. [Cfr. unor afectiuni ale SNC. spasmus.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. ALOANTICORP. medicamentelor (izoniazida. f. s. s. f. s. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens.] Sin. s. / alymphocytose. f. [Cfr. f. philia = atracfie. adj. nu. energetic si functional. V. 2) A. 2) In prezent. trauma.care asigura un aport adecvat energetic. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta.). sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte.a. algos = durere. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. gr. [Cfr.). / alymphocyto-sis. span = a trage. 4) A. s. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice.} Care provoaca. post = dupd. / aliphatic. / algophobia.trif.] Procesul de hranire a organismului. alliage.senzafie. nutritie. idngd. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. f. para = dincoh de. s. algos = durere. f. / algomania. ALGOGEN.] Sin. antitiroidiene). s. a afiena. bogat in nutrimente esentiale. algos = durere. au fost descrise numeroase sindroame. sec. Evolutie lent regresiva. f. tSm Cat. 3) A. algos = durere.] *Parestezie dureroasa. algos = durere. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. fie. Tipuri: 1) A. adj. alias = aitui. m. [Cfr. ALIENARE. s.: boala Sudeck (v. -atos = ra.u. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. mixta . ianga.nen'. o localizare anatomica (ex. apartinand matema-tidi si informaticii. iar alteori o senzatie neplacuta. ALIAJ. f. it la syn = impreund. A. algos = durere. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. / algophilie. -oza .] Tendinta patologica de a cauta durerea. s&nsifiidtate. s. algos = durere.). genereaza durere. alienation. alienare. s.

2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. cristalina a carbonului. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. baldness. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. allotropism. / allotriosmie. / alogie. forme cu proprietati fi-zice si.). n. s. / alopecie. allos = aitui.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. allos = aitui. (re is. olios = aitui. s. se limiteaza la anumite mirosuri. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. durerea se trateaza printr-un analgezic. / allogenique. f.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. pathos = doala. f. Ex. n. [Cjr. si alokinezie.} Sin.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. sensi6iCitate. In acest caz. alveola-tus = Ufor sw6it. s. gr. V. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. / allometry. 13. aisthesis = senzatie. allos = aitui. si tab. rhythmus. calvitie. lot. rhythmos = rifn. \Cjr. [Cjr. f. 2) A. / alteration. V. / allorhythmia. gr. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.aiaun. / allograft. (i/n-men. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. 3) A. alias = aitui. marca.). / allotriosmia. allochiria. allos = altui. f. s.: pica (v. allos = aitui. ALOPECIE. chimice diferite. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. ALOKINEZIE.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. Tipuri principale: 1) A. uneori. / allogenic. s. typos = tip. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. V. -oza . model.0.. f. grapbium. localizata sau difuza. tria = trei. / allotropie. alias = aitui. / alogia. de (a alter = aitui. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. antiperspi-rant. ALOTRIOSMIE.: a. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. gennan = a produce.fioala. s. gennan = a produce. adj. / allosterie. s.. de [a. s. pelada.).0. osme = miros. / allotypy. [Cjr. denudate incomplet. s. Este caracteristica sifilisului secundar. progresiva sau brusca. f. din gr. s. s. f. ALOGENIC.: izoimunizare (v. biochim. m. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. anti = contra. s. ALUMINOZA. / alloesthesie. [Lot. s. stereos = solid. seboreica rnasculina sau a. / allopathie. adj. logia = teorie.. ca si In far-made. model. / allotriophagie. gr. f. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. alias = aitui. / alloxane. AICl36H. iar diareea printr-un constipant). const.: puls bi.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. s.. alias = aitui. marca. -inis = aiaun. de ta alveus = cavi- . Sin. s. [at. si aloestezie.. s. / allocinesie. / aluminium. aparat. m. ALOTIP. / alveolar. radiatii etc. ALOGEN. altoit. kinesis = mifcare. multiple. In particular. f. ALOPURINOL.] Sin. firiceag de. f. f. s. [Lot.. alopex = vulye .. ALOXAN. / allodynie. \Cjr. s. [Cjr. iat. ALORITMIE. f.: antigeni alogenici (v. mimus = oUigafie. gr. adj. f. -inis . [Cjr. m. alias = aitui. {Cjr. / alloantigens. s. s. lo-calizate Indeosebi supra. treis. ALOMETRIE. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. alias = aitui.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . typos = tip. phagein = a mdnca. s. [^r.). / allotypie. m.] Sin. AIP04. pi. s. Daca a. s. V. f. Iat. [Cjr. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. androge-nogenetica se produce la barbati. ALOGIE. alii-men. s. congenitala sau doban-dita. [Cjr. f. s. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor.Paris 1893). allos = aitui. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. [Lot. / allogenique. tria = trei. allesthesia.} ElementuI nr. f. ALOESTEZIE. / isoimmunization. este mai adecvat termenul *alogenic. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. adj. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. / allokinesis. octyne = durere.priv. / allotropy. / allometrie. / allorythmie. f. f.. sema. / allodynia. adj. / aluminosis.. trope = mtoarc-ere.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. A.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. allogeneic. A. [Cjr. immunis = scutit. adj. ALTERARE. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. de [a kineia = a mifca. ALOTIPIE. / allopurinol.. grapheia = a scrie. pi.] Sin. s. dim.si retroauricular. fetomatema. f. m. f. ALOTRIOFAGIE. de.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. s. [^r.] Sin. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. s. / alveolaire. ALOSTERIE. / allogreffe. f. m. hair loss. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. alias = aitui. ALOGREFA. / allopathy. utilizata ca astringent local.9815 si simbol Al. s. / allotype.sau trigeminism). f. ALODINIE. s. [Lot. implicit. chute de cheveux / alope-cia. utilizat ca astringent si antiperspirant. s. V. de scris. tres. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. [Cjr. f.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. \Qr. / allopurinol.-nand cu raid vuipi[or. Ex. in relief.} Crestere inegala. tres. t. aHos = aitui. ALVEOLAR. ALOPATIE. este denumita uneori daltonism olfactiv. \Gjr. s. f. modificarile patogenice si simptomele bolilor. f. Ie transmit semnale. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. f. m. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici).] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. / alteration. f.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. ALUMINIU. f. s. / alloxan. / allocheiria.). cu masa atomica 26. s.: homogrefa ALOIMUNIZARE. f. s. sclerodermie. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. gr. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. / allotype. s. s. V. f. care se fixeaza pe ele si. f. / allotriophagy {Cjr.] Tulburare a sensibilitatii tactile. s. v. / allosterism. f. aherare = a scnimfia. / allo-immunisation. s. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. [Cjr. 2) FosfatuI de a. de la trepein = a w. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa.: idio-tie afazica. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. 3) Sulfatui de a. Al2(S04)3l8H. idiotip si izotip. [at. / aluminium.. metron = masurH. incompatibilitate fetomatema. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. alias = aitui. lichen plan etc. a .towc. m. A. s. / allogenic. [Cjr. allos = aitui. ALOTROPIE. s.sau trigeminat (bi. s. s. De ex. [a in = iipsit de. In acest mod. / alloantigenes. partial cu *alogen si cu *omolog. f. grapheion = penifa. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. de la alveolus. / aluminose. s.

). f. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. / amelopathy. de la ambulare = a merge. s.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. -trum = dre. / amblyopia. Qottingen fi '>(e. A.priv. frecvent In *schizofrenie.: tifos a. o structura organica. hiastos = germen. / ameloblastoma.m6ru. f.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii.). fters.apta. / enameloma. Ex. A.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. preocuparile. malag-ma. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. *ameloblaste. AMETROPIE.. s. f. amelom. situat distal fata de canalele alveolare. [Lot. adj. m. vecfie amel = smalt. si nu este sin. V. si amauroza congenitala Leber.: adaman-tinom. s. A. / ametropia. AMAUROZA. f.-iere... virus a. menos = [und. vecHe. dim. / alveolysis. / amenorhee.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / ametropie. de. ale ambelor sexe. f. f. s. / ambisexualite. m. dia-bet). afectiuni ovariene sau uterine. / ambivalence. 1840-1917. [Lot. s. boli generate (tuberculoza. / amblyoscope. In continuare. AMENOREE. T. -omo. ambulator. gr. AMELOBLASTOM. Se observa In unele boli psihice. f. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. m. de la. f. cu cecitate. adj. oftdnoiog gtrmcm. / alveoloplasty.. TratamentuI a. oftalmoscopic. s. muscaria. s. metron = mdsurd. la valere = a^ area. n. / ambidexter. alveoli). [SpanioCa amarillo = ga[f>en. [at. AMBULANTA. -tra. tome = to. V. ALVEOLOPLASTIE. [Theodor Leber.: adamantoblast. f. f. A. / alveoloplastie. [Lot. vecfie amel = smalt. AMBLIOSCOP. m. acromegalie). expresii. Gushing. phalloides. s. pGmBa. eventual. f. n. f. scopes = o6servator. ops. alveolus.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. f.). a se pkinBa. ambo = amandoi. / amelia.. iubire/ura. s.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar.} Distructia. cupru). s. Sin. / amelome. de la alveus = capitate. generative. ops. f.: automatism a. a modda. [Tr. In unele infectii. ou f. lysis = distrugere. a alveolelor dentare. AMBULATOR. f. -e. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem.] Sin. f.ALVEOLA tate. secfiune. frecvent: *pioree alveolodentara. / amaril. -i"(n. [Cfr. s. de ex. / alveolite. AMASTIE. exsudativa). la temnein = a tttia. a unor celule (a.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. / ameloblast. la acelasi individ. adj..\ Coexistenta unor caractere sexuale. / ambivalence. profesor (succesiv) [a 'Scrim. dim. alveolus.: bucurie/tristete.. f. / amastia. / amenorrh(o)ea. / amblyoscope. f. timel = smalt. ALVEOLA. s. f. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. / amaril. melos = e? (tremitate. putere. ametros = disproportwnat. s. mai rar. / alveolyse. m. putere. anemie. gr.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital.: boala Alstrom-Leber (v. acte). gr. bolile Basedow-Graves. cu semnificatie patologica. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. n. verna etc. s. AMANITA / Amanita / Amanita. / amalgame. [fr. vedere. f. plastos = mode-iat. f. [Lot... / ambulatoire. s. amblys = tocit. ALVEOLITA.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. prin procese infectioase si de-. me. s. boala Fauchard-Bourdet. s.ide[6erg. / amelopathie. a peretelui unei alveole dentare. s. s. rede-re. / ambulatory. / amaurosis. [Ofr. or. Addison. AMBLIOPIE.: sinoptofor (v. / alveolotomie. de la 11 . [Cjr. caz In care deficitui de ve-dere este partial. men. vecfie amel = smalt. gr. ». A. s. In caz de intoxicatie. / amblyopie. maduvei sau creieru-lui. diaree. f. ambo = a. mastos = son. dim. opos = vdz. amho = amd-ndoi. alveolus. s. fters. s. In unele boli ale nervului optic. [Jr. AMALGAM. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare... opos = vdz. alveoli. s. boli endocrine (*mixedem.] 1) Care se refera la mers. / amalgam. nuuneld. \Cjr... de la lyein = a distruge. pathos = 6oaid. / ambulance. \Cjr.] Pierdere completa a vederii. / alveolitis. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. ca si dupa menopauza. Se disting doua grupe de a. de la alveus = cavitate.mdndm. f. f. {Cjr. gr. NA: alveolis pulmonis. / ambulance. macrofagica). A. s.] 1) Inflamatie. s. [Lot. apar semne si simptome brutale: greata. \Qr. [Lot. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. plassein = a forma. In general complicate) cu necroza. amau-rusis = or6m. s. AMBIDEXTRU. sau f. Ex. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. [Lot.. a se. [Lat.prii'. m.: 'astigmatism. gr. / amelie. AMELIE. blastos = germen.: ameloblastom (v. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. AMBIVALENTA. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. f. / alveolus (pi. s. adj. renale si la nivelul SNC. s. / amasie. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor.mers automat. de (a amauros = intunecat. / ameloblastome. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. almulgum. AMELOM. / ambisexua-lity. .\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. [Lot. s. adj. adj. [Cjr. fara controlul constiintei. ALVEOLIZA. f. de. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. \<gT. de. valentin = forta. alveolus. / alveolotomy..] Sin. [Lot. se distinge de *ambliopie.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. dim. de la iilveus = cavitate. durere abdominala. AMARIL. s. m.] Sin. f. de [a skopein = a vedea. a fibrinei (a. s. A. s. voma. fibrinoasa) sau. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. dim. urmate de o scurta perioada calma. / alveole. s. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. ambiilare = a merge. / ameloblaste. A. s. s. NA: alveolus. a priv. alveolus. s. [fr.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. a. secundara . Sin. f. [a alveus = cavitate.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. a . amastie. 2) Care nu este spitalizat. AMELOPATIE. Sin. s. a e^amina. a leucocitelor alterate (a. 157 . apoi de severe tulburari hepatice. amblys = tacit. Spatiu aerian pulmonar sacciform. a -priv. boli psihice etc. NA: alveolus dentalis. -oris = care se pCimba. s. dexter. supurata}. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. s. -omo. primare sau secundare. la niveus = cavitate. ALVEOLOTOMIE. pi. / ambidextre. / amaurose.\ Boala a 'smaltului dentar. AMELOBLAST. de. pantherina.\ Care se refera la *febra galbena. n.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. n. m. s. s. pri-maia . la nivelul caruia are loc *hematoza. rhoiu = curgere.

arthron = articu[af. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. tonos = tewiune.] Care se aseamana cu o *amiba. / amphiphile. [Qr. 2) De mentionat: a) a. f.. / amide. s. de ia philem = a iu6i.u.. / amphipathic. / amibiase. miopie). [Qr. Var. AMIGDALECTOMIE. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) .). schimfiare.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. s. f. s.: amfoter. adj. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. tenesme. pathos = afrcfiune. relaxeaza musculatura bronsica. / amphiphilic. \Cfr. {Cjr. f. / am(o)ebiasis. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. gr. adj. m. cu perioade de exacerbare. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. myelos = rndduvd. in doua nidduri. / amphetamine. Consumul cronic de a. a scftim-60. amidon. / amphidiarthrose. aither = aer curat.priv. amygdale = migdald. eidos = forma. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. adj. ektome = excizie. f. / amphiarthrosis. a dizoh'a. abdominala .: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. / ampholyte. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. adj. este asferica sau astigmica. in formele de intoxicatie cronica. amphi = de am6eie pttrti. Sin. / amphotonie. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. scfiimfiare. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . Ant. | Qr. ammoniakon = sore de amoniu. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. amylon = fdind.] Articulatie mixta. de. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. s. se produce prin intermediul *amilazei.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. ampho = afn6ii. lat. anxietate. 2) Amilopectina. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. modificari de personalitate si. Este endemi-ca 'in tarile calde. s. iar amilopectina o culoare rosie.ie. s. amy-lum. f. amphi = de am6e(e pdrpi. s. / amibe.). n. / amphotony. m.: amoeba. s. / amygdalectomy. Ex. -azn . / vertige. [Gjr. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria.] Sin : amfolit (v. AMIELINIC. f. adj. a schimfia. m. s.. adj. scfiim6are. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie.. de ia lye in = a distruge. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. contracta sfincterele si ve-zica urinara. amibiaza. alcatuila din lanturi lungi. AMIGDALIAN. / amygdala. f. . AMIBA. s. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). adj. scade apetitul. / amyelinic. [frofiadii (at. NA: tonsilla. AMFORISM.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. [Lat. AMFIPATIC. adj.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. s. [Cfr. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. -ind.: vertij (v. s. amphi = de amfieti parti. f. s. / am(o)eba. s. s.: 1) Alfa-amiloza. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. lytos = distrus. constituita din lanturi cu ramificatii. ampho = am6u. se numeste sferica sau stigmica. adj. s. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. [QT. f. / starch. ia matus = Beat. celule migratoare) de a emite pseudopode. / amphotrope. 2) A. adj. / amphidiarthrosis. f.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. [^r. s. / amygdale. de ia amibein = a aiterna. dc. / amygdalectomie. de [a philem = a iu6i.\ privitor la *amigdala. amphi = de amfiete parti. / ampholyte. a scltim6a. A. AMFOTROP. AMFETAMINA. [Qr. AMFIFIL.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. AMIBOISM. AMIDON. s. / amiboisme. / amphorisme. Unele specii de a.: amoebiaza. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. Var. \Lat. n. vertigo (lat). [Cfr. poate deter-mina dependents. [Cjr. apartinand protozoarelor. Prezenta a. Ex. f. cat si ca o baza. a. or. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). / amphophile. s. pi. rezulta doua forme de a.*apendi-cele vermicular.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. -oi. pri-mare.] Sin.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. AMIGDALA. mai rar. m. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. / amygdalian. f. AMFIARTROZA. philos = prieten. c) a. AMFOTER. ampho = amEU. AMFOFIL. adj. s. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. atat omul cat si animalele. [Cjr. AMIBIAZA. dizoh>at. dis = du6iu. sub forma de lichid incolor. s. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. f. / am(o)eboid.intoarcere. racemica si sarurile sale. iritabilitate. Tip de articulatie cu mobilitate redusa.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. Poate evolua cronic. de [a amibein = a aiterna..). adj. s. / amphoteric. m. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. philos = prieten. / amyelinique. am6e[e p(lrti. dar se poate localiza si la nivel hepatic. nmmoniakon = sore di amoniu. adj. s. tonsillectomy. f. pulmonar sau cutanat. {Cjr.. 2) Grup de compusi cu actiune similara. AMETEALA. [Gr. bolta cereascd. / amph6tamine. a sch-imfia. d) nucleu amigdalian. arthron = artifiifafte. aether. AMFOLIT. amoibe = aS-temanta. Ex. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. / am(o)eboidism. se deosebesc: a. m. adj. dextroamfetamina si metamfetamina. -ism. -oza .] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. a. adj. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. de obicei prin extensie. secundare si tertiare. de ia amibein = a aitema. / amygdalien. / amide. f. amphoteros = care apartine ia doi.: suflu amforic (v. f. amoibe = altemanf:d. incluzand a.. AMIBOID.\ Microorganism unicelular. am(o)ebae. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe.a. amylum. AMFOTONIE. V. / dizziness. s. amoibe = aiternanf. / amphotrope. amoibe = altemanpd. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza.] NA: articulatio cartilaginea. \Cjr. / amiboi'de. -ism. / amphophilic. pot fi patogene la om. s. -enne. \Qr. scHim6are. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. Di-gestia a. a . m. adj. amphi = de. de doua on. colici. amphora = amfora. AMIDA. ampho = aIn6ii. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). suflu). adj. este detectata cu ajutorul iodului. n.: articulatia temporomandibu-lara. a'. ammattire. ia amibein = a aitema. emetropie. trope . Meningoencefalita amibi-ana primitiva. nonmyelinated. AMFIDIARTROZA. f. amygdale = migdala. s. [Qr. s. amphophilous.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. mai ales daca nu este tratata. f.] Sin. adj. neramifi-cate. v. insomnie. / amidon. / amphipathique. b) a.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau.: articulatiile intervertebrale. s. / amphoricity. Amina simpatomimetica. / amphotere. / amphiarthrose. [Cfr. tonsil.

amylon = faina. / amylase. / amylosis. s. amygdale = migdaia. / amylasuria. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. [Gr.: ataxie (v. / acide amine. [Cfr. AMILOZA. aranjare. [Lat. / amylo'idose. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. s. mimia = imitare. s. s. histidinemia. fenilalanina si triptofanul).. gr. -aza . secundara. troplie = firma. adj. myos = musciti. f.. / amygdalotripsie. metionina. amylum. adj. [Lat. de (a mimeisthai = a imita.. amylum. s. s. plasis = modeiare.priv. dar Indeosebi In ficat. AMILOID. *cistinurie-lizinurie familiala etc.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. -am . tattein = a ordona. / amyotonia. AMINOACID. f. / amylo'lde. s. Ca urmare.. V. -ind.] Prezenta amilazei In urina.) Baza organica azotata. [Gr. leudnoza etc.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. f.: tirozinoza. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine.muscni. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. f. are si o actiune opusa aldosteronului. AMILAZA. / aminopeptidase. m. s. de la plassein = a forma. myos = muscfti. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia.priv. valina. AMILAZEMIE. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. de ta cum = cu. AMINOACIDOPATIE. A. 8.. care se depoziteaza In organele interne. gr. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. -1(0. s. mys. A. [Gr. amylum. -e. lizina. s. amidon. / amine. rinichi si splina. de cauza nepredzata.: tonsilita.. amygdali-tis. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. s. s. gr. AMILOIDOZA. -ind. salivara si a. AMINOPEPTIDAZA. m. de la. serum amylase. / aminoacid. a priv.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. ammoniakon = sore de amoniu. tonos = tensiune. gr. / amiloride. [Lot. / tonsillitis.: amiloza. Cresterea a. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. este de origine proteica. AMIOTAXIE.). proteine si alcaloide. aminoacide. de ammiti. ~~~\ AMINA. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. a fost pus In evidenia In creier beta-a. [Gr. A. s.) In urina. s. amidon. Unii a. gr.i. / amine. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. izoleudna. clipit rar.] Inflamatia *amigdalelor palatine. [at. amylon = faina. amylon = faind. gr. s. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. fSa. / amylasurie. s. -ind . gr. ammoniakon = safe. AMIOTROFIE. f. / amygdalotripsis. f. \Gr.. gr. peptos = digerat. *triptamina.] Sin. s. creste. f. care exercita functii regulatorii: *colina. V. -ozti. const. m. Sin. haima. s. f. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. const. gr. indud a. / amyotrophy. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. Sin. / aminoacidopathie. s. s. f. amylon = faina. s. cistinuria-lizinuria familiala. / amygdalite. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. f. sanguina este de ori-gine pancreatica.: amiloidoza (v.. n. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. *serotonina. f. genitus = nascut si gignere = a nafte. sunt molecule care se gasesc la animate. zdrobire. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. sarade a reactiilor motorii si emotionale. myos = musch. derivata din amoniac prin substituirea a 1. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. treonina. fimylum. / amiloride. myos . AMIGDALOTRIPSIE. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. s. amidon. amyloidisme. indispensabili. s.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. / amylaceous. [Lat. / aminoacidurie. V. gr. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. amylon = faina. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. biochim. s. ouron = unnd. a crea. manifestata prin fades inexpresiv.] Scaderea fortei musculare. Cele mai frecvente tipuri de a.. / amyosthenie. Denumirea de a. leucina. AMIOSTENIE. s. f. a digera. Recent s-a demonstrat ca a. 2) Substanta amorfa. gr. [Lat.. In inflamatia glandelor parotide. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. a. amidon. amyliim.. f. A. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. / amimia. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. ammoniakon = sare de amoniu. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. / amylose. f. f. amidon. amidon. continand o functie acida. / aminopeptidase. *catecolamine. sides = forma. [Gr. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. maltoza si dextrine. acidus = acru. AMILORID. f. neopla-zii ale plasmodtelor.} Sin.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. boli inflamatorii recurente. a . amygdale = migdaid. copt de ta pepsein = a gati. s. [Gr. AMILAZURIE. tripsis = frec-are. amylon = fciina. a aranja. f. -ind. s. / amylas(a)emia. / aminoacidopathy. / amyloidosis. [at. si amine bio-gene. s. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. / amylasemie.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. In *amiloidoza. sunt denumiti esenfiali.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. -aza. s. AMIOTONIE. / amyotonie. mys. -ina: I at. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. a -priv.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. a . s. care reprezinta 159 .\ Element constitutiv al proteinelor. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. *histamina etc. a priv. oligofrenia fenilpiruvica. [Gr. A. s. a -priv. hemodializa prelungita etc. / amyotaxie. / amyloid. AMIMIE. f. amylum. f. f. a fost data de Virchow. acidus = acru. f. biochim. -atos = sdnge. Se disting: 1) A. Uneori.. s. [Gr. mys. congenitus = nascut odatii cu. -aza. -ozd . f.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. de asemenea. acidus = ami. f. amidon. pentru miastenie. a modefa. Sin. amylon = faina. *acetilcolina.. / amylase. mys. s. / amyotrophie. AMINOACIDURIE. AMILACEU. In cazul *bolii Alzheimer. se gasesc la unele plante. amylum. [Lat. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. f. si tab.).4-glu-can. tirozi-na etc. [Gr. [Gr. m. a-a. f. f.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. *A. f. [at. f. sthenos = fortd. sin. adj. joaca un rol important In sinteza organica. *boala Wilson etc. mys. f. 2) A. / aminoaciduria. s. a carui semnificatie nu este Insa clara. f. / amylace. s. f. s. ummomakon = sare de amamu. primitiva sau primara. / amyotaxia. ouron = urina. adj. f. / amimie. ammoniakon = sare de amoniu. taxis = ordonare. [Gr. m. A. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. si tab. s.). putere. Ex. / amyosthenia. s. myos = muscfii. f. gr.: miatonie. [Lat.

gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. sau f. adj. a sexului fetal. / amok. a e^flMtrta. rezistenta. fie prin clivare. si a. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. Este de origine citotrofoblastica. AMNIOCENTEZA. mitos = afo. n. cu debut Intre 20-50 ani. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. amnion = memfirand a fatutui. Var. s.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. Diferentierea a. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. [Qr. 2) A. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. o . n. dilution = mem6rana a fatutui. Tipuri de a. / amnesic. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. sau anterograda {de fixare). AMITOZA. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. la a . s. V. \CJT. fiind compusul de baza . m. Memorizarea. urmate de deficit motor si amiotrofii. a. kentesis = wtepd-twa. initial proximale. V. s.. graphein = a scrie. mnasthai = a-fi aminti. Compus binar al azotului cu hidrogenul. selective. adj. / amnesic. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. dar absenta pseudohiper-trofiilor. Sin.] Membrana limitanta a oului fecundat. skopia = e. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. amnezie. V.priv. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia.. Forma "benigna" este progresiva. Ele au un caracter ereditar. a. H-I regiunea proximala.mbra. mimsthcii = a-fi aminti. AMOEBA. s.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. s.. / amnion. amnioa = me. s. simetrice. [Qr. m. / amniocente-sis. s. p. AMNIOCIT.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander.m6rana a fatutui. In general. adj. rare.: sac amniotic. / amniocyte. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. si mnasthai = a-fi aminti. a. \yr. cu transmitere recesiva. 160 AMONIAC AMNEZIE. cu durata de supravietuire de circa patru ani. f. *impotenta. iar morfopatologic. s.. [Cjr. isterie (mai frecvent a. f. mult mai rare. cat si retrograda. Var. tesutului nodal. toxic pentru organismele vii. s. globale. ceea ce poate fi la originea unei a. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. m. transparenta. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. Deoarece este un examen riscant. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. retrograda). Mai importante: a) A. A. care priveste informatiile. auditive sau vizuale. / amnios. a fost. pentru amiba (v. subtire. AMNIOS. f. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. \Qr. Alaturi de forme de a. permite determinarea motricitatii fetale. AMNIOSCOPIE. o . A. pot aparea in stari depre-sive. amnesia uitare. uneori *diabet zaharat. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta.. AMNIOGRAFIE. s. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. Indeosebi. secundar ai centurii scapulare. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. limitate si lacunare (ex. b. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. de ex. / amnestique. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. f. a muschilor gambelor. / ammonia. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. Inlocuita cu *ecografia. \GJT. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. aparuta In cadrul unei depresii.] N^\y. s. s. / amniography. AMNESTIC. pentru amibiaza (v. s. -ozd.n6.] 1) Care se refera la *amnezie. \Qr. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). Poate avea loc fie prin stran-gulare. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. cu transmitere autozomal dominanta. f. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate.: In etilis-mul acut). / amok. m. Se disting a. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. / amnioscopy.. ca si 'in cazul unei leziuni corticale.^ammare. citogenetice. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. / amnestic. b) A. cu tendinta centrifuga. amnion = me. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. f. evolutie foarte lent progresiva. ou f. [tyf. si raptus. bine definite clinic. rinichiului.recente. foarte solubil In apa. s. a . cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. / amniocentese.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. Sin. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. Sin. s. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. "maligna". s. / amitosis. / amniocyte. s. A. cu incidenta 1/20 000 nasteri. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. / amnesique. f. cu membrane intacte. fir. mergand pana la degene-rare si atrofie. dificil de clasificat. \Cjr. punga apelor.pm'. In patologia psihiatrica. m. se manifesta Inca din viata intrauterina. / ammoniac. si memorie. Forma acuta.\ Care provoaca pierderea memoriei. In relatie cu 'cromozomul X. f. spinale progresive ale adultului. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. s. AMOK. organice sau nu.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. spectrofotometrice. n. AMONIAC.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. ammo-niakon = sore de ainoniu. s.). tit [a skopein = a veaea. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. AMNEZIC. f. antreneaza atat o a. / amnioscopie.priv. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. cu miros iritant. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta.priv. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. mneme = memorie. n. Se utilizeaza In industria chimica..] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. cu tendinta la distalizare. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. / amniographie. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. importante: 1) A. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. / amitose. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. A. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica.: ecmnezie (v.) AMOEBIAZA. f.. s. / amnesia. fenomen observat la om la nivelul ficatului. adj. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii.: punctie amniotica. introdus prin colul uterin. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. V. fdtuiui.).. Sin. iar uneori si din trunchiul cerebral. tie. f. Se mai numeste si holoschizis. 3) A.). fenomen psihic complex. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. anterograda.

] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. In *acidoza. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. profesor la 'Bans. AMPLITUDINE. / amorphognosie. / amorphous. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. [Qr. ammoaiakon = sore. foto. / AMP-desaminase. [ftfire. amoniogeneza. \Jr. reactia In lant a polimerazei. s. s. y. / primer. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. iradierea padentului fiind mult redusa. f. marime. Un curent de un a. AMONIOGENEZA. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. dependenta de originea parentala.. AMORSA. enhancer (genetics). poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc.} Oligonucleotid care. / amorphognosia. Tipuri: a) a. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. (at. / amplitude. / amplifier (electronics). amplifi-cator = care marefte. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. de (a gennan = a produce. s. amorce. amplitude.\ Abrev.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. de puls. impresiune. des = separat de. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. hiperamoniemie..: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. fizician francez. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. adj.5'-monofosfatul ciclic. / ampicillin. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. parental imprinting. V. / ampliation. / ampicilline.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. f. / amplificateur. d) a. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. cu intensitate rnarila. f. A. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei.re. si PCR. m. transporta un 'coulomb pe se-cunda. s. f. prin simtui tactil. -iais == Cargime. acest proces se accentueaza. / empreinte. s. adj. -ina. Ea poate fi transmisa la distanta. / ammoni(a)emia. V. / impression. [Lot. f. s. prin aplicarea pulpei de161 . / myoadenylate deaminase. AMP-deaminase. s. derivat de. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. / amorce. Sin. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. de amomu. s. [J~r. v. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. V. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. const. m apTopie. de obicei electric. cu mialgii si crampe musculare.si cinematografiata. [ui Jupiter Ammoa din Lima. cu o tensiune mai mare. AMPLIFICATOR. -aza. paime sau plante. f. s. cunoaftere. A. Astfel. const. AMORF. s. AMORFOGNOZIE. e) a. AMPICILINA. V. g. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. / ampliation. gasita. imprimere = a apasa pe. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. f. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. si tab. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. / ammoniogenesis. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. [a ampliare = fl crefte. haima.. de imagine sau a.ve. AMPER. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. f. actioneaza ca *mesager secund. / ammoni6mie. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. endo-crinol.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. m. a taia. a . biochim. vecfie amordre = fl mufca. f. AMONIEMIE. de. s. s. AMPRENTA. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. ficare. f. proteine G. n. lipsit de forma. f. ammomakoa = sore. de luminanta. la nivelul tutu-cor tesuturilor. gnosis = perce.. gasita. 2) Rareori. este transformat la nivelul ficatului In uree.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi.). AMP c. [Lot. / ampere. f. s. / ampere.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. In scop de identificare. s. V. ureogeneza.. m. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. AMPLIATIE. 2) A. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. / amorphe. de la amplificare = a man (amplus = mare. f. Este inactivata de *penicilinaza. ammomakoa = sore de amotiiu.v. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. amoniacul este sintetizat din *glutamina.priv. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. si PCR.). de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. [A5rev. si tab. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. b) a. activand "protein kinaza A. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber.re. 1) Represarea permanenta. s.r. empreinte. observata. / amplitude. V. \G. de. s.in monofosfat. de [a amplus = mare. Consta In formarea.. A. de. f. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu.priv. s.: PCR (v. electronic. si amo-niac. f. s. amoniemie) deoarece. / ammoniogenese. s. de amoniac. ligand.: primer. amoniemie. sau s. [Andre Marie Ampere. V.! genesis = producere. Jar In *alcaloza diminueaza. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. a . substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. m. magnetic. engC. din Cat. [Lot. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. digitale). AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. c) a. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. s. amoniu. AMP-DEZAMINAZA. s. AMP / AMP / AMP. s. V. -onis = mctrire. V. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. Sin. f. la facere = a face. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. gashd m apropie-rea timplulw. morphe = forma. dm fr. [Cjr. In tubii renali. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. receptor. [Qr. adenilat-ciclaza. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor.). ampli-atio. utilizat In automatizare. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. f. f.

anaerqbioza. *deletie a unui •autozom.. -ism.} 1) Care stimuleaza. dactiloscopie. orice structura anatomica. gr. n. muschii. Umpluta cu ipsos. s. [Abraham Vater. f. [Qr. [a anaballein = a construi.. / anabiosis. s. fiidrogen. / anaphylaxie. ANAFILATOXINA. si a. s. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. / analgesic. f. Ant. s. de [a akouein = a auz. n. s. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. adj. an . un segment de membru si. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. n. ampullae. / ampoule. khioros . comparabil cu socul anafilactic. analeptikos = care restaureazd. [Qr. / anaerobiose. n. de. de la ana = din nou. Ex. s. ana = contra.verde. f. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. / anaerobic. rectala (NA: ampulla recti). de obi-cei un bisturiu. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. / anacrotism. s. / anacusis. A. de ia toxon = sageata. care. a scurta. ANACLORHIDRIE.: catabolism. f. Exista un mare numar de a. s. f. adj. adj. [Cfr. [Qr. / achlorhydria. aer. pentru formarea bontului. [Cfr. A.: *de-presie a. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. Exista a. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. \Cfr. [Lat. In *proba Prausnitz-KusIner. / anaphase. dt ia phy-latlein = a apara. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori.. / anacrotisme. anatomist. m. adj. [Cfr. anabole = acfiunea de a urea. f. / amputation. ANACROTISM.a produce.. Ex. pasivS). la un al doilea contact cu antigenul. s. hydatos = apa. NA: ampulla.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. / anacousie. aer. tonifica si revitalizeaza.. prin extensie. partial. anabole = acfiunea de. / anagen. V. fidela. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. / analeptic.} Sin. / anaphase. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. NA: ampulla hepatopancreatica. dor. adj. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. A. phylaxis = protecfie. pi. tot la o serie de microorganisme. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. gennan . 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. [^r. / anaphrodisiac. ANAFAZA. adj. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru.. m. amputatm. V. urmata de o anomalie *fenotipica. a. ana -priv. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. [Cfr.priv. f. adj. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. Sin. A. / anachlorhydrie. Exista doua a. (ikousis = am. medic si botanist german. Vater. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva.priv. [Cfr. 2) Medicament care . care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. [Cfr. adj. pe o foaie de hartie. phasis = aparenta. f. bins = viata.ClUaie. situata la nivelul duodenului. ana = in sus. anabiosis = rewviere. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. s. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. aphrodisia = dorintd sayiaia. afgos = durere. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. s.AMPRENTA GENETICA getelor. / anaclitique. hydor. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. s. ampula). AMPULA. s. portiunea inferioara a *rectului pelvin. profesor la 'Wittenburg. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. A. -e. phylaxifi = protecfie. 2) Sectiunea traumatica. s. on . s.: a. -ind . levuri. cu ajutorul unui instrument chirurgical. mediata de IgE. [at. tesutui subcutanat si tegumentele.priv.'•tele.: carte de identitate genotipica (v. ANALGEZIC. ampula. an . provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). adj. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. a. ANAEROB. adj.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. / amputation. / anaphrodisia. f. ANAEROBIOZA. ANABOLIZANT. m. de la phaiaein = a aparea. / anagene. / anaphylatoxine. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma.priv. osteoporoza etc... a arunca in sus (ana . Ex. adj.priv. ANACUZIE. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. de a reconstrui.. s.. ANABIOZA. -os = aer. iarafi. s.priv. anatomist. gr. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive.. iarcSsi. -eri. [Lat.. anabios. ana . A.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. s. / anaphrodisie. / anabolism. Abraham Vater. |t/r.i. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. aphrodisiakos. ANALEPTIC. s. aer. permite o reproducere fidela. -oza . respiratorii. an . de. [a ampulare = fl taia.. m. an . / ampulla. \Cjr. a arunca in sus (ana = in sus. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. In prealabil Inmuiata 'in tus. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. ANAFRODIZIAC. 3) In embriologie. s. m. iarafi. f.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. / anaphyla-toxin. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. aer. venin de cobra.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. ANACLITIC. -os = aer. a danturii si a tesuturilor vecine.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. profesor la. / anabolising. ana = in sus.s. klitos = desfafurat mapoi.. adj. s. Anafrodizie. s. -oma. ANAGEN.: aclorhidrie. {Cfr. / anaerobic. care favorizeaza productia de proteine. 1684-17S1:\ V. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica.). se separa si se dirijeaza spre polii celulari. / anabolisme.. obligato-rie.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). una = contra. ANABOLISM. s. 3) In stomatologie: copie negativa.: a. s. facultativa. / analgesique. f. [at. \Qr. [Cfr. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. rasaritut unei . / anabolisant. sau algesis = simtui du-rerif. / anaphrodisiaque. adj. a. f.: cofoza (v.). In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. [-Cot. / anaerobiosis. a urea. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. -oni/i = taiere.. operatie prin care se separa de organism un membru. s.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). f.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. iovitura. f. -eris. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. denu-mita model. s. s. [Cfr. la unele microorganisme. In cazul a.. s.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. s. AMPUTATIE. adj. f. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. f.. f. Sin. / anaclitic. gr. / analeptique. f. f.: C3a si C5a. gr. aaa = In susi krotos .] 1) In chirurgie. / anabiose. n. an priv. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. ANAFILAXIE.\ Despre cine. f.in sus. / anaphylaxis. medic fi botanist ger-man. 'Wittmfiwy. s. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta.

9) A. ansamblu de procedee de identifcare (a. an -priv. Intelege ce i se spune. ana = din nou. deopotriva. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. hidrops fetal. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. / anamnesis. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. ANASTOMOZA. [Cjr. / analogue. spe163 . f. Domenii de a. De fapt. f. ANAPLAZIE. De asemenea. Bolnavul afectat de a. / anatomie. f. f. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. s. / anasarca. studiul modifi-carilor macro. cu afemie. s. 8) A. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. / anatomy. iarafi. f. chimica. an . iardfi. 4) A. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. la ana = din nou. / anascitique. prin extensie. metodele de a. / anamnese. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. de la askos = 6urduf. / analyseur. De obicei. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. patologica sau morfopatologie. reiatie. materiilor fecale. analyein = a fezoha. segmente ale tubu-lui digestiv. ANASCITIC. logos = raport. adj. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. ANAMNEZA. ANASARCA. f. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. f. *A. n. sunt utilizate. A. anastomosis = descfiidere. f. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie..] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. sarx. s. algos .receptor cutanat. askites. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. 2) A. f. / anarthria. analog. de. embriolo-gia structurala. de. se disting nu-meroase tipuri de a. Indeosebi In laboratorul clinic. coproparazitologica. s. glosar informatica. adj. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. f. / anasarque. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. ex. 6) A.. [Qr.. analogos = (a fd. la. s. 7) A.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. poate dti si scrie. ANARTRIE. f. sarkos = came. 3) A. / analogous. a mo- ANATOMIE dtia. \Qr. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap.: boala Schridde. ANALIZA.si microscopice. 4) A.a distruge) . s. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). comparata. *euforizant sau *anxiolitic. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. de la ana == din nou. / anaplasia. s.. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. *A. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. Sin. f.] Stiinta structurii organismelor vii. secfiune. / anastomosis. -atos = gura. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. a. f. / anaplasie. s. m. 7) A. In cazul polarimetrului. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. analogue. taire / f(o)etal hydrops. anamnesis = re-a-mintire. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. adj.] Asemanator. *A. ANALIZOR. radiologica. conform unei anumite milrimi. studiul a. narcotics prezinta si un efect sedativ. a. 5) A.: 1) A. dar. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. [Qr. a. analysis = rezoivare. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna.). s. spectroscopica. s. coprologica. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. nu se manifests clinic. auditiv. ANALGEZIE.priv. si hidrops. f. s. s. bacteriologies sau microbiologica. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. s. factorials. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine.} V. *A. / anarthrie. an -priv. A. 2) A. iarafi. 2) Dis-pozitiv care. [a ana = din nou.si citochimice In cursut unei boli.durere.. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. histo. [Qr. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. 10) A. trofica. [Cjr.\ Care nu se Insoteste de *ascita. Ex. a. [Qr. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. In functie de localizare si de efectele In plan functional. (ie. m. sioma. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. logos = raport.: a. V. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. m. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. / analysor.. grafica. despre o boala In care ascita. Directii: 1) A. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. de [a plassein = a forma. f. metoda de a. s. statistics. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. s. [Qr. 12) A. s. Este considerata uneori sin. toxico-logica. / analysis.. [Qr. 11) A. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. dezvoltarii. iarafi. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala.. 5) A. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. 6) A. cu producere de *ascita. / analgesia. \Qr. In medicina si biologie. care poate genera 'farmacodependenta. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. macroscopica. re[afie. s. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. In continuare. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. / anascitic. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului.] Comunicarea naturala. de [a temnein = a taia. ana = in juruC. s.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. vizual. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. dispersiei. In medicina. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. ANATOMIE. A. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. \Cjr. [Qr. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. / anastomose.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. ana = din nou. 4) A. / analyse. adj. / analgesic. de regula frecventa. s. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. V. bio-chimica. calitativa) si de determinare (a. ANALOG. 3) A. lyeiii =. f. de la ana = cu. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. s. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. ana = in juruij tome = taiere. plasis = nwdelare.. adj.

aner.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. adj. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). ANDROQINIE. Sin. m. ANCORARE. / androsterone. V. oner. stoma. f. s. A. / endurance. adj. ankylostomiase. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae.: androgin (v. [Cfr. studiul particular al unor organe sau zone din organism. daca evolutia a. A. andros = ftCafial. o serie de variabile. fiecare din cele doua a. loxikon = otravO. adj. f. 17cetosteroizi. ANDROPAUZA. s. s. s. f. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. a deficitului de fier din alimentatie. s. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. [Qr. de utilizare a termenului: a. unde provoaca microhemoragii repetate. gynaikos = femeie. s. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. m. / . purificata. [C/r. oprire] Termen de origine franceza. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. f. / hookworm disease. Tsi pier-de activitatea toxica.fameu. adj. f. 4) A. / ankylose. s. difterica etc.: boala Griesinger. / androgyne. Principalele criterii de clasificare a a. de regula endogena. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. se poate produce dupa o afectiune articulara. s. / androgen. prin Indepartarea.] Care prezinta caracteristid masculine.. s. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. ankylos = Incovoiat. / androgenic. f. fara tulburari importante. In engl. ANEMIE. logos = ftiin. 3) A. ca modul de viata. eidos = formO. / anatoxin. s.. m. f. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. Totodata. de osificare. anchilostomiaza. / androide. / andrology. neuropsihice. adj. / androgene. ANDROSTERON. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. unde se formeaza papulopustule. f. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. a impuritatilor.. A. / anchorage. [Qr. a cadi a se of:e[i. determinata de *aplazia medulara globala. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. Care se refera la hormonii sexuali masculini. [Gr. a. Alte ex. In unele anemii (ex. depind de deficitui androgenic. neurovegetative si osoase. / encoche.. f. / androgynous. pausis = mcetare. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. f. / androsterone. s. / endurance. encocAe. ANELAJ. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. [C. [Qr. s. f. Manifestarile a.. haima.] Sin. / male climacteric. chimica sau imunologica. andros = 6iir6at. indurare = a. 2) In practica. 2) Sin. adsorbita pe gel mineral si a. s. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca.) care. / anatoxine. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. creat prin analogie cu "menopauza. / androgyne. / ankylostomasie. variabile. adj. a. / ankylosis. americanum sau Necator americanus. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. In continuare o serie de tipuri principale de a. ia toxon a sdfleatd. m. a. f. In plus. stereos = solid. -aza. jumatate femeie. ankylos = mcovoiat.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si.f:d. / annealing. gr. / androgynie. partiala) sau suprimare totala (a. [Cfr. de ia ankylos = wcovoiat. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. de-oarece. gyne. varsta si sexul. / android. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. cardiovasculare. n. s. radioscafo-ulnara. cat si concentratia hemo-globinei. pausa. Specii: 1) A.] 1) *Hermafrodit. f.. / ancorage. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. ana = contra. jumatate barbat. s. oner. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. V. Ex.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar.priv. 8) A. ankylostomose. andros = tidrbat. s. gyne. a. f.] Diminuare importanta (a. / androgyno'ide. androgyne. clasa Nematoda. \Qr. aner. f.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. s. / andropause. precum si o serie de tul-burari. aner. aner. f. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. s. si artrodeza.: androginoid. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. [Ofr. eidos = formd.. ANDROLOGIE. Sin. normodtare si macrocitare. 's. s. Cel mai frecvent. sau poate fi provocata chirurgical. s. adj. stoma. ANDURANTA. s.\ Toxina bacteriana (tetanica.] Boala provocata de 'ancylostoma. f. m. la altii la peste 70 de ani. ANDROQENIC. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. an . s.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. ankylostomiasis. A. ANCHILOSTOMIAZA. aner. s. care promoveaza *masculinizarea. Asigura stabilitatea protezei. [Lot. [Jr. este lenta. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. andros = 6ctr6at. andros = b&rbat'i gennan = a produce. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. Se disting doua tipuri principale: a. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. f. cu absenta . ANCHILOZA. m. f. / androgenique. / androgynism. s. -atos = gurd. s. andros = biirbal'i [at. s. adj. adj. andros = IJOrlJat. ANCOSA. dm gr. organismul se poate adapta. in relief} V. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. f. anco-ra. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala.. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. Rezulta anemie. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. ANDROGIN. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele.: a. 2) A. aner. ANATOXINA... normo-crome si hipercrome. aaky-losis = curBurd. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. cw6at. topografica. gyaaikos . s. nu este o boala.r. Ex. [Qr. [Lot. [^r.: toxoid. V. m.. de. / annelage.me..] Studiul anatomiei. f. s. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. de intensitate mica sau medie.: obezitate a. Pe de alta parte. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. 164 ANDROGINOID. un traumatism. n.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). / anemie. / andrologie. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. ANDROID. / an(a)emia. Spre deosebire de menopauza. cw6at.] Despre o substanta. ci un simptom In numeroase boli. mtOri. ankyra = ancorH. s. ANDROGEN. ceea ce este inexact. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. gyne. f. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. cur6at. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. diminuarea *reflexului cremasterian. -ina .).t. gynai-kos = fe. duodenale. andros = 6(lr6a. altitudinea. \Qr. pentru v&rfut sQgefiCor. caninum. brasiliense. consednta a unui spasm sau a unei amprente.

a carei cauza este necunoscuta. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. definita prin diminuarea productiei medulare. *bilirubinei. proteine sau vitamine). ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. feripriva. [Anton Biermer.: boala Biermer (v. cu *a. Sin. Sin. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. Orice tip de a.). cuprind: a. Uneori este considerata sin. Biermer (sau *boala Biermer). A. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. 1827-1892.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . Boala survine la copilul mic sau la adult. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). 1871-1945} Sin. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara).: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. istoric. A. *gastrectomie).sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.: boala Minkowski-Chauffard (v. In eritrocit. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. •mu&t. abandonat. A. 2) Izo. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. Sin. 1852-1925. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. [T/iomns Bentoa Cooley. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. m. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. probabil.). pediatru american. prostata). m. Sin. V. *a.: drepanocitoza (v. A.). unele *a. Acesti autoanticorpi.). ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. A.). infectioase. A. Sin. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. Sin. V. si boala Imerslund-Najman. a.] Sin. m.} Sin.a. A.).: anemie sideropenica. A. drepanocy-tic an(a)emia. i. talasemie). dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). Este determinata de absenta. A. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. sarcina.: anemie nutritionala (v. h. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa.). gennan. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. sarcina cu imunizare fetomatema).). A. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. A. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. h.).: boala Banti (v. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. A. acid folic). si anemie aregenerativa. anatomopatotog itatian. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. anemie hemolitica autoimuna. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier.: boala Lederer-Brill (v. A. stomac. Sin. m. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. A. al bolii Biermer (v. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. cu volumul globular mediu peste 110 m3.: anemie carentiala.: boala Silvestroni-Bianco (v. *lactatdehidrogenazei. Indeosebi *botriocefaloza).). ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia.: a. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. Tip de a. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. este.: sindrom Martin (v. [diiido Banti. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. v. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. h. produsi de sis-temul imun al bolnavului. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. *A. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia.: fransfuzie cu sange incompatibil. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. Sin. 0 serie de a. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. reumatismale sau maligne. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. cea mai raspandita boala cronica din lume. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. "imunoglobuli-ne G si M. Tip de a. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.).: boala Hayem-Faber (v. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare.: cloroza (v.: -talasemie majora (v. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). f. h. nutritionale (ex. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. Sin. reactivi la temperatura corpului. h. Sin. Sin. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. unele parazitoze. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. denumite imunoalergice. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. din cauza aportului deficitar de fier. catre varsta de 60 de ani.). Sin. Sin. sunt normocrome. profesor (a ffcrenf. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. aplastica. A. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

-oma. s. f. ANGIOLOGIE. / angioscintigraphie. / angiopthy.: sindrom Cobb (v. Sin. / angiomyoma. s. s. f. / angiospasm. / angiotensin.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate.] Tumora vasculara circumscrisa. Sin. f.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. angiotonine. f. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). IV. ANGIOM.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. [CJT. const. \Qr. Ill. mys. stoma. ANGIOSTOMIE. f. de [a skopein = a video.. retiniene etc. / angioneuromyome. neuron = nerv. n.'. / angiotensinase. re-zulta din a. angeion = vas. / angiotensine. s. s. skopos = observator. gennan = a. I). dt la plassein = a forma. Imaginea este apoi restituita.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. / angiomyome. m. de la tendere = a mtinde. [Termenut a rezultat din doua. angeion = vas. \Cjr. tumora glomica (v. [(^r. de [a. -oma. scrie. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. a nwd'eCa. / angioplastie. s. Sin. Sin. [Qr. meningiene. angeion = vas. s. m. incorda. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. keras. e.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. nekrosis = mortificare.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. (at. hypertensin. -oma. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. / angiospastic. dezobstructie. n.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine.. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. [at. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. 'in continuare. (cu subtipuri). n. ANGIOSCOP. ANGIONECROZA. m. ungeion = vas. s. m. boala Lindau.. ANGIOTENSINA. ANGIOTENSINOGEN. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. m.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. ANGIOKERATOM. angeion = vas. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. f. ANGIOPLASTIE. [Qr. myos = musctii. / angioscintigraphy.] Boala. [at. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. s. tensvs. sarkos = came. logos = stiinta. produce} Alfa. span = a trage. f.} *Necroza peretilor unui vas. s. spasmos = contracfte. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. / angiomyoneuroma. Au fost descrise mai multe a. s. gr. / angiostenose. -oma. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. [Qr. In cazul vaselor mari. ANGIOSPASTIC. s. -ina'i gr. / angioscope. f. [Gfr.: 1) A. plastos = modelat. f. gr. s. / angiomatose. I este un decapeptid care. frecvent. adj. ingust. keratos = corn. / angioscope. 169 .rtensina.. [at. 3) A. s. s. s.. s. / angiokeratoma. scintilla = scantde. f. / angiospasme. / angiospastique. angeion = vas. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. myos = musclii.: boala Rendu-Osler (v. angeiologie. / angiotensinase. -omd. congenitala sau dobandita.: angiotonina si h.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. ANGIOSTENOZA.ipe. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. m. [(77-. ANGIOMATOZA.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). de asemenea. angeion = vas. mys. dt la. tendere = a mtinde. In regiunile temporala si occipitala. -ma. element precursor al *angio-tensinei. / angioma. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. s. s. f. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). angeion = vas. a. spasticufi. / angiotensinogone. s. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. ANGIOMIONEURINOM. -aza . / angiomatosis. [Qr. / angiologie. angeion = vas. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. A. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". ANGIOSARCOM. angeion = vas. pathos = 6oa[a. s. f. angeion = pas. V. a mcorda. Sin. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. angiotonin.). n. si AT. adesea congenitala sau genetica. s. s. a.?(amina. Poate consta In sutura.). f. din gr. ANGIOSCINTIGRAFIE. / angionecrosis. 2) A. -oma. [Cfr. s.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. II poseda receptorii specifid AT.). s. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. / angiology. ANGIOPATIE. sin. tensus. m. s. -oza. angeion = vas.. angeion = vas. f. / angiome. / angiosarcome. tensus.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. stenos = strd-mt. hypertensine. stenosis = strdrntare. [Cyr. -inn. a mcorda. [Cfr. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. retinopatii etc. [at. si AT. sarx. m. n. accidentele vasculare cerebrale. ANGIOTENSINAZA. anterioare. / angiosarco-ma. I) denu-mit a. / angionecrose. mgustare. V. Tip de a.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. angeion = vas. ANGIOSPASM. [Qr. V. s. sub actiunea 'enzimei de conversie. ANGIOMIOM.: gamaangiografie. angeion = vas.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. cutan^e / Cobb's syndrome. / angiostenosis. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. graphem = a. s. 4) A. II. A. si tab. [Gjr. s. f. / angiostomie. de la.] Ingustare a vaselor sanguine. n. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. de la nekros = moarte. / angiostomy. / angio-tensinogen. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. V. f.. I). adj. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). f. A. naevus vasculaire / spider angioma. s. f. -alos = jfura.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. f.: angiografie digitala. si boala Fabry. angeion = vas. [Qr. Poate avea diferite localizari.r. s.. gr.} Sin. prin crize de epilepsie. spustikos = care trcye mauntru. [C. f. s. [l^r. angeion = vas.). / angiokeratome. di la. s. n. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. / angioplasty. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. m. s. dilatare.-globulina de origine hepatica. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. a. endocrinol. / angiopathie. s. rezulta din a.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. angeion = vas. angeion = vas. tendere = a wtind'e.

s. / animal. ANIMAL. ANION.] Sin. -ozo. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. an -priv. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. cu maduva spinarii sectionata. / anhidrose. hydatos = apa. ANGUILLULA. 1814-1874. f. hidros = transpiratie. bicarbonic (HCO^). miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. angor intestinal. 2) Care apar-tine organismelor. Bioxid de carbon (v. f. / anhistic. ANHIDROTIC.. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. hydor. on -priv. f. [Lot. lingere = a /inye. animal. angoisse. m. anhistous. In compozitia sarurilor. abdomen.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. f. Var. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. anger. s. ingust. / anhydrase. -oris = sufocare. opos = vaz. in arafia. f. n. isos = egoi. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. f. pentru angor abdominal (v. s. s. ANILISM. accelerarea respiratiei si pulsului. Conform SI. ANIZOCROMIE. de valoare mica. n. prin 'casexie sau infarct intestinal. s. / anisochromie.). Ant.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. / anisophoria.r. an . s.: angina intestinala. -ism. ops. s. isos = egal. stare de rau general. ANIZOTROP. de (a anima = suflet. / anisocoria. f. an -priv.: a. ANGSTROM. de la Anil = indigo. / angulus. ANGOR ABDOMINALIS. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. s. / angoisse. / anisotrope. 170 ANIZOTROP ANILINA. anus = smut. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). ANILINISM. m. / aniseikonia. [QT. v. \Lat. hidros = tra. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. Sin. / anilingus. f. -oris = piept. adj. avand senzatii.). Principalii a. / anhidrotique.. s. / anguillule. s. [Lot.] Sin. V. m. / anilism. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. s. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. s. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. Anilm de [a Anil = indigo. transgenic. {Qr. f. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. m. -ozo .. s. f. angu-lus = ungfii. \C. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic.. ca si In microscopia optica. ANHEDONIE. e) a. s. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis.. f. isos = egai. ANGULUS. \Lat. Poate fi profesionala sau accidentala. / anhidrosis. b) a. s. an * priv. adj. an . obser-vata In aortita abdominala. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. obtinut Indeosebi din nitrobenzen.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. an • priv. s.). / anisophorie. AN IZO METRO PIE. ana = m sus. / anisocorie. surve-nind In general dupa mese.priv. din iat.). Simbol: A. [Cjerm. s. = celutd. angor. s. angiiilla = fipar. eikon. egal cu 109 m. ANHIDROZA.: coexistenta de *macrocite si *microcite. de control. / anhiste.priv.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. Are M. adj. angor. kyiof. adj. -oza. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. s. / anhydrase. angor abdominal (2). m. s. uneori fortata. [Cjr. m.).: angina pectorala (v. si se manifesta prin fenomene nervoase. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. {Cjr. / aniline. / anilisme. angle. [Cfr. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. ANIZOCORIE. s. / anisometropie. s. de. adj.: unghi (v.tie. [Aiders /ens Angstrom. / anhedonia. ion = migrator. coif} Sin. Anilm. phorein = a se simti. -oris = sufocare. \'Jr. f. animal = fiintS vie. acompaniaza formele severe de *anxietate.. / anicteric.. ](^r. angustia = loc strdrnt. / Angstrom. adj. / Angstrom. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). / anhedonie. an • priv. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. a se comporta} *Strabism latent. ikteros = gai6enare. s. ori functionala Cin diferite boli). Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. fizician fi astronom suedes. A. ANHIST. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. [Lat. ca o consecinta a hemolizei. ANIZEICONIE.i isos = egali kore = pupita. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. Evolutie. adj. cu formula CeH5NH2. vedere. incolor. -a]-nil. -atos = cu[ciare. [Qr. In anemiile hemolitice.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. m. Carboanhidraza. inteslinum = intestw. / anicterique. s. an * priv. metron = masura. de Ca inIcfitinus = interior. considerate de origine neurovegetativa.. fiziologica.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. m.. adj. ANIZOCITOZA.] V.nspira.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. / angle. isos = egal. / anguish.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit.ANGOASA ANGOASA.: anilinism. m.: *izocorie. f. d) a. [^r. Aceste reactii.. de (a ienai = a merge.: Strongyloides (v. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. / anisocytosis. khroma. / anisometropia. / aniline. n. s. cu Jena respiratorie si cardiaca. / anisotropic. cu rol In vederea stereoscopica. ANICTERIC.). abdominalis. / anguillula. Sin. acuta sau cronica. / aniseiconie. adj. transgenic. 2) In particular. n. si anilism. ANHIDRAZA. spinal. \Cjr. tesut. s. pectus. ANIZOFORIE. / anisochromia. f. f..] Lichid uleios toxic.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. s. -oris = sufocare. radicalii acizi sunt a. Se deosebesc: 1) A.i icier} Care nu se msoteste de *icter. rasuflare} 1) Organism viu. s. in ara6a -ainil. trope = Intowcere. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. s. s. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). lui Houssay.: angina abdominala. on priv. [Cfr. n.] Intoxicatie cu anilina. Var pentru anilism (v. / anion. f.] Inegalitate pupilara. relativ mica. / anisocytose. / anion. / anilingus [Lot. si apa. f. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul.). s. c) a. f. Ant: izeiconie. s. hematologice (anemie) si tulburari digestive. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine.. isos = egal. ANILINGUS. s. f. f. an -priv. (a anguis = sarpe] Sin. / animal. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. / anhi-drotic. a tainui si omen. [Qr. s.. rotator. deci fara comuni-care cu creierul.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. f. histos •= tesdturd. 2) A. isos = egai.1 nm. f.. an • priv. s. s. hiperfagic. [(yr. f.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). [C/erm.. s. -minis = preve-stire.). [Lot.. Var. adj. on . s. . [^r. deoarece are M. imperceptibila. de la trepein = a intciarce.: acelular (v. Var...•priv. f.

adj. ANOFEL. on -priv. orexis = apetit. ANOMALIE. / anorganique. s.a. an • priv... Femelele (hematofage) sunt vectoare. [Qr. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. [Gfr. s. m. conductivitate electrica. adj. dilata-bilitate. s.). / anomalie. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. / anophthalmos. ops. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. / anopie. |^r.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. / anodontie. an priv. prin Intepaturi. -ykhos = unghie. f. f. {CJT. s. uneori. s. ankyra = awora. / inorganic. f. f. gnosis = perrepere.: protanopie (v. pentru anchilostomiaza (v.. octontos = dinte. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. Se gaseste In banda (4. s. m. / anopsie. Bra urmari. f. lat. cu hipermetropie (v. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. [QT. / anopsia.} Gen de insecte (tantari) Diptere. 3) Uneori sin. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri.. / abnormal.. an -priv. este uneori conventionala. fiz. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). f. a. adj. ANODIN. on . f. a. / anonychie. / anorexia. Sin. Evolutie imprevizibila. Desi ar putea prezenta interes. / anosmie. / anode. / anisotropie. / ankyrin.priv. ab = indepartat de. 2j a .. m. anomaliu = tte. 1) an . anopheles = vdta. malariae si ovale). [Cjr.priv. sau mineral.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'.priv.reguiarita.. Ex. congenitala sau dobandita. gennon . / anorchia. s. anomalous. / anorexigene. / ankyrine.. pozitiei. aspect. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara.} 1) Care diminueaza apetitul. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum.priv. gr. s. s. ANOSMIE. orexis = apetit. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. anomos = nereguiat (an . gr. ANOMIE. osme = miros. an • priv. orkhis.tor. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie.). prin defect.idan fi naturalist engie-z. rezistenta la tractiune. an . ideal cristalele.. / anodin. organon = instrument. opos = vas.. viteza de propagare a sunetului. anorexie mentala. (in .r. functiei sau comportamentului "normal. s. -ina. si monorhidie. / anomia. s. ANOREXIGEN. s. f. f. / anopia.. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. isos = ega[. anorexia nervosa. Se sustine ca a.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. f. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. Wucherena bancrofti. de obicei "congenitala si *familiala. s. f. f. adj. 1766-1844} Sin. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului.. tinand seama de sensul curent al cuvantului. f. V. on -priv. [Gfr.. f. trope = intoarcere.. adj. de la. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. prin extensie.priv.d de (ege)} Modificare patologica. de [a trepein = a inloarce. an . -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY.. ANOPIE.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. s. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. odous. ANOD. si a pozitiei acesteia. ANORHIDIE. nepericulos si. s. apsis = vedert. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. ANOFTALMIE. / anonychia. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. a luminii etc. f.: anorexia nervosa.ma. f.a produce. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski.. ANOSOGNOZIE. [Gjr. ANONICHIE. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). spre deosebire de *monoftalmie. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. [John Dalton. prin exces.] Electrod pozitiv. V. 'M'anc Hester. cunoastere. s. [Lat. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. ANORMAL. organum.2T. gr. onyx. s.). / anosognosie. / anosodiaphoria. f. s. V. [Qr. }C. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300).ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. indolor.nf:d. organicus. / anisotropia. f. f. [Lat. / anode. / Anopheles. onoma. an • priv. s. f. [Qr. Limita Intre normalitate si a.] Absenta simtului odoratului (mirosului). f. d wufi sufere-a. monstruozitati. si anosognozie. -ale. [C?r. hodos = cole. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. s. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e.. si normal. ANOSODIAFORIE. A. -e.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia.: aberatie cromozomiala (v. ana = fn sus. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. aorma = reguid.priv. \(^r.: anorexie mentala (v. A. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). dependenta de contextui familial. s. S-a propus sa se considere a. -atos = denumire..] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. s.) In functie de directie. nomos =• allied availd forf. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a.). A. adj. \Gr.} Care este contrar structurii. ANKIRINA. {Qr. s. / ano-sognosia. s. / anorexiant.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. f. gf. f. Nemato-cere. s. a . / anorchidie.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. an . cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. Var. V. s. \Gjr. -aux. [Cyr. f. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. f. s. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare.i nomos = obttd avdnd forf. / abnormality. V. n.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. de care. profesor la. lat. drum. f. Prin extensie. ANODONTIE. anomalus. fara importanta.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.. 171 . s.priv.te. / anodontia. benign. / anormal. m. 'agnozie vizuala. m. din [at. s. f. s. psihopatie. care nu respecta norme sau legi. ANOREXIE.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. "hemianopsie etc. anomaly. / anodyne. / anophtalmie. adj. orgtinikos = referitor la un instrument. de [ege. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. care a studiat si daltwumul. / anosodiaphorie.priv. Sin. vivax. s. ma-sind.: fosfor a.). / Anopheles. a • priv. s. ANORGANIC. / anorexie.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. Sin. 2) Absenta vederii. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. Ex. ANKILOSTOMIAZA.priv. s. adj. f. termenul este putin utilizat. / anosmia. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. f. nosos = 6oala. In acest caz. s. [Qr. iar cele infe-rioare lui m . cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. cHimist. / anomie. ANOPSIE. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente.

4) a. / anterograde. [Lat. astfel Incat.. Legarea se produce conform *legii maseloc.). poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa..] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. f. care Ie servesc. s. ANTEHIPOFIZA. ANTENATAL. n. organ.] Care preceda 'nasterea. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. positio. ANSA. / anoxie. s.] 1) Mis-care In sens anterior.} Termen discutabil. s. de altitudine v. ae ia anti = contra.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. [Lot. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. i. [Qr. ANTEVERSIE.: amnezie a.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. anterior = mai mainte. fami-liei sale (a. mio-cardica. desi se leaga la un 'receptor. adj. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. s. o?(igen. ante = wainte. / antecedents. partial: ventral. n.] Care calmeaza durerea.. -onos = Brat. situata anterior fata de "helix. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. s. Sin.. ANTALGIC. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. anoxyemie. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. ante = inainte. m. f. ante = mainte. m. 3) a. an . 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. s. este libera In interiorul cavitatii abdominale. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. adj. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. adj. brakhion. ANTEPOZITIE. anatomist ge. s. eventualitate practic imposibila. ago-nistes = [uptdtor. anularea sau inversarea efectelor lor. f.: pozitie a. adj. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. \Lut. ANTAGONIST. / anse. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. |br. hypo = sub. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. / anterograde.. a. 7) a. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. gra-diis = pas. partiali. / loop. / forearm. de ia flectere = a wdoi.] V. -onis == mdoire.. n. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. de la ponere = a pune. / antacid. ago-nisti si a. n. ANTEHELIX. Prin a. / antagoniste. mart. antecedens. baima. exista un spectru larg de agonisti si a. anthelix. ascendentilor sai (a. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. adj. lat. 2) Despre un sistem. fenomene sau substante. f. rau de munte. [Qr.. . -atos = sange. pi. ante = inainte. Pentru comparatie. de ia vertere = a wtoarce. adj. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. s. s. s. histo-toxica. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. personate). Medicament cu aceasta proprie-tate. de Ca parero = a nafte. f. gr. f.: a. a nou-nascutului. / anox(a)emia. care con-serva curbura sa normala. s. [Lot. / antenatal.rm.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ.ANOVULATIE ANOVULATIE. tratament a. flexio.. f. partus = nafte-re. 3) a. f. brachium. In aces-te conditii.: 1) A. [Lat. / anthelix. de regula localizata. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. [at. ANTEROGRAD. NA. ante = mainte. biochimic. ANTECEDENTE. cu care este asociata. acidus = aero. s. [Qr. / anterieur. / anterior. f. s. 2) a. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. NA: antebrachium. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. adj. anti = contra. s.priv. 2) In bacteriologie. / anovulation. an . m. ANTE PARTUM. ansae. an . gr. n. [Cjr. dim. de ia phyeia = a create. [Lat. [Lat. ANTIACID. helix = fpirald. treapta. Marginea convexa a a.. s. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. [Qr. s. Intre cele doua extreme. oxys = acrui o\igen. f. [Lat. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. m. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. 5) a. s. adj. s. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. 4) A. / antiacide. In forma de U. s. antagonisma = pozifie. Sin. antugomstRs = oponent. prea flectat Inainte. 2) A. s. / anovulation. / antagonist. / anthelix. s. ante = inainte. adj. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. a carui presiune scade In tesuturi. stagnanta. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. f. [Lat. versum. physis = creftere. 3) A. ereditare sau eredocolaterale). ANTEBRAT. / anoxia. -rtis » moarte. m. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. ante = mainte. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. pi. antihelix. m. comparativ de [a ante = inainte. 2) a. de [a gradi = a merge. f. ante » mainte.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. / anteflexion. adj. fulminanta.. ansa toarta. Ex. la nivelul partii lor concave. competitiv sau necompetitiv. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. v. In principiu. ante = mainte.. Cat. ANOXIE. / antalgic.: blocante de canale calcice (v. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. s. [Lat. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. ANTAGONISM. / anteposition. f. adj. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. n. s. / anteflexion. A.. 1809-1SS5. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn.. hucid. prin flectare. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. anti » contra. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. / antalgique. / antagonism.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. s. Se pot distinge: 1) a. de ia anti = contra.an. f. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. ANTEFLEXIE. a. NA: ansa. / anteposition. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. ANOXEMIE. A. -e. s. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. natalis = de naftere.. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. / anteversion. tub urinifer si nefron. profesor la Zurich. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. \Qr. f. A. de in ovum = ou.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. familiale). organe. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. -onis = punere. hipofiza. / avant-bras. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. f. s. a inamta. NA: pars distalis adenohypo-physeos. a.priy. -ntis = antecedent. s. s. s. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. adj. ftiinpifica ovulum = ou mic.] 1) Care se opune acizilor. / history. Ex. anterior = mai mainte. 6) a. afgos = duren. m. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. oxys = acm. / antagonisme.} V. [Lat. 3) Substanta care. i. 2) Care se produce de la un moment dat.priy. [Lot. / anteversion. Tipuri de a. ANTE MORTEM. ce poate avea ca rezultat diminuarea. gr.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. anteflexie si anteversie. [Lot. Ex.\ Absenta "ovulatiei.] 1) De-viatie anterioara. / anoxemie. pi. axul corpului uterin. / antenatal. ANTERIOR. / antehypophyse. / anterior pituitary. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. m. neonatala. s. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte.

n. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. s. f.. ex. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. / antiantibody. adj. anti = contra. fata de "heparina.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. m.. a anticipa (ante = Inainte. / antibacterial. n. m. (^r. adj. antimitotic (2). anti = contra.. ANTIARITMIC. Prin a. m.. m. a .] 1) Care previne *sarcina. care permite determinarea sensibilitatii. -e. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. si X ai coagularii este. -e. anti = contra. anti = contra. amino-glicozide. de sin-teza. s. cu anticorpii. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. antibiomimetice. / antiepileptic drug. [Qr. aati = contra. sunt grupate In familii: betalactamine. / anticipation. ANTIAMARIL. V. ANTIANGINOS. s.oagulare = a In-cfiega. ca si a analogilor sintetici ai acestora. n. Cat. In functie de formula chimica. ANTIALERGIC. s. s. antifungice. Datorita acestor proprietati.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. anti = contra. rhythmus. m. / antiamaril.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta.. de. n. adj.. -euse. adj. m. antisecretorii gastrice.. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. derivati de oxichinoleina. determinate de *alergie... [at. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. Int. ergein = a [ucra. f. s. s.. anticipatio. a. m. / anticonceptive. Anticolinergic. V. / polypeptide antibiotics.. dim. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). adj. ANTICODON. s. ankein = a sugru-ffia.. / antibiotherapie. / antibiotics therapy. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. de (a anticipare = a o (ua Inainte. canal de sodiu.. corpus. gr. bias = viatd.. / anticonceptionnel. rifampicine. *antiemetice. [Qr. s. / anticoagulant. (at. anti = contra. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. V. s. m. s. s. [Cjr. / antiandrogene. s. *gramicidina si *polimixinele. / anticholinergic. anti = contra.priv. adj. s. antiseptic. ANTICONVULSIVANT. adj. ANTIBACTERIAN. / anticholinergique. de [a baktcria = fiaston. ANTI-ANTICORP. si antibiotic. adj. -onis = anticipatie. antimitotice. oner. a. careia Ti afecteaza cinetica. m.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene.. n. canal de potasiu. actiune. angina = sufocare. cancer. macrolide.] Care se opune *febrei galbene. s. f. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor.re. s. cra6. concep^ie. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. -elle. polipeptide. m.: antivitamine K. [Lot. Ex. s. / antibiogramme. [Qr. -cri = roc. si antiulceros. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. In prezent. anti = contra. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. bias = viafd. [Cjr. adj. bias = viata. [Cfr. din aceasta cauza. / antiagregant. In scop terapeutic. [Cjr. al!os = aitui ergon = iiicru. tetracicline. m. [Cfr. s. adj. / antiarythmique. adj. de (a therapeuein = a ingriji. khole = 6iia. glico-peptide. mecanismut de actiune si efectele clinice. f. canal de calciu. / anticancereux. o. ANTICONCEPTIONAL. se disting patru grupe de a. sou gr. *midriatice si antiparkinsoniene.: medicament a. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. / antisludge. s. anti = contra. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. adj. si nu a actiunii clinice. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. df. deci. Substante care inhiba coagularea plasmatica. anti = contra. adj.. In ultima perioada. adj. -enne. convul173 . ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. ANTICANCEROS. bakterion. contraceptiv. 2) o substanta naturala care circula In sange. s. / antiamaril. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. adj. s. s. in vitro sau in vivo. alterata. / anticodon. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. m. [at. n.. / antibiotique.\ V.] 1) Care se opune vietii. s. -ina. [at. nitroimidazoli. n. n.. s. [at.. r. s. / antianginal. n. s. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. s. adj. n. s. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.. anticoagulante circulante. anti = contra. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. / antiallergique. ANTIANDROGEN. Pe baza efectelor celulare. anti = contra. s.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. \Gjr. ANTICOAGULANT. m. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. m. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. / antiandrogen. adj. m.rie. m. ANTIAGREGANT. la ergein = a. Sinteza factorilor II. IX. n. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace.. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). gennan = a produce. VII. [Cfr. (at. pentru unitatile medicale mari.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. / antibacterien. V. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. adj. adj.. cuta-nate. s..] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. adj. adj.. n. ANTIBIOTERAPIE. / antiallergic. dezinfectant. pulmonare sau sanguine.. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. a sufoca. adj.. conceptio. s. anti = contra.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. contraceptive. / antiangineux. / anticonvulsivant.. [Cjr. [Cjr. aggregare = a aduna [a un ioc. ANTICIPATIE. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. [Cjr. / anticipation. V.. de (a angere = a strange. / anticoagulant. d) o serie de inhibitori de calciu. f. anti = contra. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente.. anti = contra.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. -onis = grcw\ ditate. V. s. adj. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune.. adj.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. antitubercu-loase. A. andros = bCa-bat.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. / antibiotic. gramma = insc. / antiarrhythmic. adj. a coagula. capere = a [ua). Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. -euse.: heparina. s-au dezvoltat a. / antibiogram. sunt utilizate ca *spasmolitice. ANTIBIOGRAMA. Sin. therapeia = trata-ment. pi. / anti-anticorps. anti = contra. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. / anticodon. ANTIBIOTIC. s.. adj. / antineoplastic. [Qr. prezinta. spanioia amarillo = galften. [Qr.

f. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. precipitant. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. "test Coombs etc. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. deocamdata fiind ANTICORP. Donath. imuno-precipitare. s. care apar doar In conditii speciale. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. a. m. Inventarierea aces-tora *epilepsie. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. perfect. antiinsulina apar Basedow-Graves. reactie In mediu gen.Q. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. c. anticorpi. cu aceasta. midic anstriac. Ex. [Qr. / reagin. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. utilizati experimental (a. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody.[ pentm A. Abrev. c. destinat sa suprime crizele comitiale. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. citotoxic. mononucleoza inreactii antigen-a. si Int. s. antimuschi noted. de importanta exceptionala. fenitoina. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). A. 7) A. / anticorps. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. strict identici. anticelular. a. nare a hematiilor de oaie. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza.tii yorl^ 1S6S-1943.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. A. m. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. 13) A. acidifiere. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. este in curs. ori ca complement. m. care precipita cu antigenul. -oris c corp. 11) A. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. a. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. anticelula parietala gastrica. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. care reactioneaza cu o enzima data. iar a.ditina m 1930. apartin Indeosebi IgG. 16) austri-ac. in vivo sau in vitro. A. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. A.).i 9{e. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. v. A. fata WO-1950. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine).Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. antitireoglobu-lina) antienzima. benzodiazepinele. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. patoiog fi seroiog de engine. antieritro-citar. celular.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. Au aplicatii albuminos (plasma). cu specificitate dubia. anticorpi anticardiolipina. A. 10) A. t. proteinele mem-branei interne mitocondnale. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. v. Se recurge la hepatita cronica activa. fata de azurofile. fie stimularea functiei celulare. de aceea. variatiile de temperatura. antimiocard. foarte eficace.: ACAN.). Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. 4) A. responsabil de for*imunitatii. / antibody. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. 15) A. 18) A. 2) A.) specificitate deplina si. hepa-tita cronica activa. reagina. ciroza. s. hibrid. A. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. 8) A. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. fara a modifica func. Forssmann. Familie foarte eterogena de barbitalul. 19) A. anti = contra. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). pana la denaturare. de natura proteica. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. 6) A. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. este enorma.) Substanta specifica. perinucleah (p-ACAN) . monoclonal! (v. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. A. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. thyroxin antibodies. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. anti-TPO. Titruri crescute de a. 9) A. V. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni.: a.: reagina (v. Diversitatea a. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. natural. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. umoral.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. Sin. 5) A. A. a. fectioasa etc. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. de la convellere = a zdmncma. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. A. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase./me. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . Sin. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. IgG care se leaga de A.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. a. 20) A. profesor dt medicinci interna la 'Vima. premiut 9{p6e.} Tip de a. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. 14) A. urmare a sarcinii incompati-bile). 3) A. Prezenta In circulate a a. A. termolabil. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. sclerodermie.). 12) A. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. antimitocondrie. ca si implicatiile In patologie. In primul proteolitic (tripsina).: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto.: a. corpus.] 1) Despre un medicament (. nici plasmodtar. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara.. Karl Landsteiaer. Producerea de a. (sau de a. Nu exista a. Combinarea unui a. 17) fizwio-gie. Abrev. Rh. Sin. bodies. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. reaginic. varietate de a. Anticorp care.

a. s. drum. Diferiti a. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. m. n. / antiemetic. fungus = ciu-perca. / antifibrinolytic [Qr. ANTIDROMIC.9 / antigene CA 19. care. varsaturi. yatolog si imumiog suedes. printr-un mecanism fizic. s. m. s.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite.. A.. [Cfr. Este prezent In majoritatea organelor. a. anti = contra. df. [Cjr. s. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. 2) A. gennan = o produce.. cf. pot fi utilizate ca *antimitotice.). proft-SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). dar si a altor cancere (gastric. adj. Abrev.. a. In continuare.9 antigen.).tl urinare. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. m. V. sou [at. fibra = fi6rd/ -ina. Nu este riguros specific. ANTIDOT. Ex. anti = contra. Sin. adj. ANTIESTROGEN. / antifolique. 3) A. / antidiuretic. ANTIFLOGISTIC. n.). care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). In raport cu care este mai putin specific.: antimicotic (v. s.: pi. anti = wntra. {Cjr. / antidote. pentru care nu este strict specific. vasopresina.9. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. s. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml.] Sin. 2) In homeopatie. antidotum = anticfot. cu actiune puternica dar de scurta durata. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare.: antiinflamator (v. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. antigen CA 19.az. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen.} 1) Care se opune *fibrinolizei. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. adj. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. adj. la phlox. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. DEX.] Termen desuet. s. Termen actualmente desuet. / antiphlogistique.: HBs. CEA (engl. adj.). adj. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. / anti-oestrogene. A. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. celule sau proteine straine. gennan = a produce. m. adj. ia diourem -« a urina. [Qr. V. anti = contra. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal.. Casoni sau a. / antidiuretique. phlogistos = infiamaflii. [Cfr. markeri tumorali. s. [Cfr. prin administrare intravenoasa. [a. chimic. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. identificat la numeroase spedi de plante si animate. s. nu sunt straini pentru subiectui respectiv.). / antidote. adj.: antivomitiv (v. en = in.3 / CA 15.] Substanta sau celula straine orga-nismului. adj. 4) A. n.3 / antigene CA 15. [at. Cateva tipuri de a. V. Sin. avand efect de scadere a debi-tului urinar. substante toxice etc. adj. ANTIFUNGIC. iat. n. / antigen. V. de. sou phlegein = a ardf. ANTIENZIMA. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen.. deoarece con-tine a. ANTIEMETIC. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate.4 antigen. ant'i = contra. n. / folic acid antagonist. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). ca si a.] 1) Care diminueaza secretia urinara. CA 19. m. anti = contra. Ex. f. de la lyein = a distruge. unii a. Concentratia sa normala In plasma este sub 2.: 1) A.. s.5 ng/ml..: a.: solutie apoasa. / antifungal. si chelator. gr. asocial cancerelor digestive si ovariene. dromos = cursa. antifongique. adj. emein = a romita. anti = contra. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. a. iat. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. w direcfie opusd. n.3 antigen. / antienzyme. / antidromique. Cel mai important a.. tract respirator). Denumire generica a unei serii de a. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. f.} A. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). m. zym = ferment. ANTIGEN CA 72. / antigene. ubicuitar. markeri tumorali. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate.4 / CA 72. gr. oistros = dbrintd. markeri tumorali. ANTIDIURETIC. drojdie. anti = contra. s. V. adj. Obs. Sursele de a. antigeni fetali. sunt extrem de diverse: bacterii. reflex axonic. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. s. V. \Qr. (v. V. adj. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. s. n. utilizabil pentru supravegherea acestora. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. utilizabil In urmarirea acestor tumori.9 / CA 19. 5) A. carcinoembrionar. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. antidromein = a merge. favorize. Abrev. m. adj. \John Forssman.: homeodot.a.4 / antigene CA 72. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. dotos = dot.).. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.. diouretikos = care. ai aceluiasi individ. Ex. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. [Qr. / anti-emetique.. glicoproteic asocial cancerului de san. distruge. s. 1868-1947. deci. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. V. phlogos = fiacdra. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. In continuare si atte tipuri de antigeni. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. ANTIFOLIC. ANTIFIBRINOLITIC. dar nu 175 . A. adj. A. protectiv. s.9 si markeri tumorali. / antifungique. asigurand rezistenta la boala. V.. de. emeficus. CA 50 si markeri tumorali. m. / anti(o)estrogen. [Qr. lytikos = care. ANTIGEN CA 15. virusuri. bio-chimic sau farmacologic. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml.. / antifibrinolytique. ANTIGEN CA 19.: ACE. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. impuls. Hbs Australia (v. gt'. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. m. hidatic.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica.. s. colorectale si gas-trice.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. m. s. care dez-volta o imunitate de protectie. antigeni. V. s. emetikos = care produce. / antiphlogistic.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma..] Sin. m. / antidromic. utilizati ca *markeri tumorali. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. A. V. / antienzyme.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. s. s. In terapeutica.. anti = contra. este 'tamoxifenul. adj. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. de ia anti = contra.

a. A. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. A. A. A2. pentru care. prezent In celulele canceroase. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. {'Lngi. A. de h. de asemenea. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. sunt Inruditi cu a. A. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. cu exceptia oilor. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. a. Cei mai importanti a. Unii dintre acesti a. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen.M) si sub-tipurile A (a. 34 kDa).: aloantigeni. gluddici. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. carcinofetal glial etc.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. carcinoembrionar. identici. Cei doi a. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen.] V. si antigeni heterofili.: a. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. dar difera de la individ la individ. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. cu patru gene alele majors (A1. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. Acesti a. de ex. V. histocompatibi-litate. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. la fetus. V. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. V. Prezenta acestui a. A. a. eritrocitari ai sistemului ABO. Dozarea a. A. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen.: antigeni de histocompatibilitate (v. de h. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen.: anti-geni de transplantare. in caz con-trar se produce *rejetul. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. Astfel. colita). A. In cazul rejetului. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. au In comun unui sau mai multi *epitopi.. rejet. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. exista numai la embrion. homogrefa.] V. In mod normal. leucoplachetari sau tisulari. ex.ANTIGEN HBc si In sange. In functie de linia genetica.pa. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. Natura a. hemaglutininici . A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism.N). ca hiperplazia prostatica. sistem HLA. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. are o serie de aplicatii practice. Sistem bine definit de a. cum sunt gemenii monozigoti. initial In cancerul de colon. o. sistem HLA. A. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. x: sunt extrem de imuno- . ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. Reactia Incrucisata a a. Sin. Ex.: PSA. hepatitis B = fie. Primele trei gene codeaza a. 0 serie de glicoproteine care. Cei mai importanti a. A. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. A. ei dau reactii Incrudsate. complex major de histocompatibilitate. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens.NP. prostatita sau infarctui prostatic. V. hepatita B. markeri tumorali. In caz de transplant Intre specii diferite. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. Abrev. ai proteinelor matricei . dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. s. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. existenti la indivizi identici genetic. s. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele.. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. nu declanseaza reactii de *rejet.titd B. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. r. t. core = ce-ntru. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. h. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. hepatita B. *a. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. t. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. h.: sistemul ABO. neuraminidazici'. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. transsexualism. s. B. V. Ex. V. A.). grupati In 'sistemul HLA. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. apoi In alte cancere. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. a. este secretat In mod normal. t. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. indue raspunsul imun al organismului gazda. Markeri tumorali. Ex. t. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. A. A. o gamafetoproteina. si sistem HLA. Detectia a. antigen tisular. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. ffit&z. tipic fiind *antigenul Forssman. B. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. markeri tumorali. V. g. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. F. Sin. V. prezent In toate celulele organismului.H. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. timp de eel putin 20 de generatii. V. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. V. C (nucleoproteici . grup tisular. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. A.: a. A. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). Ca urmare. Sin. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. fetali). (LCA. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). A. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. care se gasesc la specii diferite. p. Ex. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). ['Eng[. cu M. surface = suprafata. t. A tost descrisa. A. F. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. hepatita B. p. hepatitis B = fiepatita B.

] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. oxys = acni. f. \Qr. m. ANTINEOPLAZIC.. anti = contra. s. anti-moniu. s. adj. s. [Cfr. b) Antagonistii receptorilor H.. anti = contra. m. s. caroten). este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. ia hormaein = a. astfel. 2) A.: antipaludic (v. [Gr. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). adj... 2) Medicament utilizat. Sin. anti = centra. / anti-genicity. din TLvul Mediu c. urmaf. anti = contra. exclusiv sau nu. adj. metahaHein = a. / antigout drug. s. adj. b) antimetaboliti . [at. -ind. / antimalarique. Sin.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. / antioxydant. n. ANTIPARKINSONIAN. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. mala aria = aer ran. adj. ANTIHISTAMINIC. / antimycotique. ANTIINFLAMATOR. globulus. anti = contra. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. adj. Este cazul *heterogrefei. s. exercita un efect *antiinflamator.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol.] ElementuI 51. / anti-oncogene. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. ANTIHORMON. 3) In oncologie. fir.. ANT1PERISTALTISM. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. adj. m.] Sin. {Cjr.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. m..: anticanceros.esut. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. V. / anthelminthic. / antineoplastic. hormon = e^citat. m. s. / antihistaminique. m.asparaginaza. s. de unde denumirea Inselatoare. se disting. / antimycotic. 'antipirimidinice si *azaserina. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. adj. m. utilizata uneori. anti = contra. m. Tipuri de a. dimpo-triva.antracicline. pa/us..] Sin. / antig6nicit6. rareori expunerea industriala. se grupeaza In *antifolice. indemna. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. In tratamentui gutei. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. myketos = ciuperca. Sb (stibiu). anti = contra. ANTIHELMINTIC. n. dim. ANTIOXIDANT. m. [Cfr. s. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. f. n. adj. sai naturali. antipirimidine (fluorouracil). s. \Cfr. ANTIMETABOLIT.... o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. antipurine (mereaptopurina). m. adj. s. n. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina... se. adj. ANTIONCOGENA. De aceea. guta = picdturd. sin. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. James Apotheker Parkinson. s. 2) In general. f. actinomidna.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul..] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. s. adj. -euse. iat. Ingestia compusilor de a. m. m. de tipul cimetidinei si ranitidinei. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. adj. n.: antimalaric.] 1) Care Tmpiedica *mitoza.] Gena supresoare a cancerului. deci. V.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. mykes. m.: a) enzime . proliferarea celulara. de ia plassein = a forma. / anti-hormone. aman-tadina si bromocriptina). tesutu-lui sau celulelor tinta. m.. s. antineoplazic. 2) Agent (substanta chimica.. metotrexat). anti = contra. ANTIMONIU. / anti-globulin.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. declansand reactii puternice de *rejet. f. Mutatiile sale sunt recesive. s.] V. s. / antimoine.. Se disting trei grupe de a. *vitamina E si beta-carotenul (v. / antihormone. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. / antionco-gene. mitomicina. Ca efect secundar. f) hormoni (androgeni.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. s. ANTIGLOBULINA. / antiglobuline. de. se utilizeaza medicamente cu actiune a. [Cjr. 1755-1S24. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. Hi si H^. s. de [a globus = glob. de interes medical. anti = contra. m. iat. ANTIMICOTIC. / antimetabolite. anti = contra.. Ex. sunt: "vitamina C..: vermifug (v. cu actiune lenta.: antifungic. [Cfr. mitozd. In acest caz nu se genereazai anticorpi. *antipurinice. n. it. anti = contra.antifolice (aminopterina.u humor = umoare. adj. s. / antimalarial. Se disting doua mari grupe de a. In acest scop. adj.. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. imunoglobulina. adj. / antin6oplasique.. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. d) antibiotice . cisplatin). anti = contra. f. In cancere sau In leucemii. s.. [Qr.. (ex. ANTIMALARIC. / antimony. neos = mm plasis = modeiwe. scflin6a. m. s.. anti = contra. adj.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. / antipaludique... *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi).). [^r. / antiperistaltisme.vincristina. n. adj. de gena recesiva a cancerului. adj. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. anti = contra. / anti-inflammatory. adj. ai addului paraaminobenzoic. sau gennan = a produce. c) alchilante (ciclofosfamida. ANTIGUTOS.. slimmi = o?(ld de. Cei mai cunoscuti a. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. antimitotic (2). e) substante blocante ale mitozei In metafaza . \Cjr. s. / antipaludian. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. -inthos = wemie. [Cfr.. s. s. / anthelminthique. [Cfr. tumord. anti = contra. f.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. histos = t&sdturd. Sin. / antigoutteux.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. [Cfr. / anti-inflammatoire. tumor supresor gene. *acid orotic). / antimitotique.: *schizonticide si *gametodde. gene-ra^ie. a mode[a. / antiparkinsonian. genos = Man. [Lot. V. s. exprimandu-se In maniera dominanta. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. mitos = a^d. n. s. s. medic engitz. n. [at. / antimitotic. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. s. anti = contra. s. helmins. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. radical liber. n. antimonium. / antihistaminic. adj. b) a. de ia gr. -e. ia-crimd. [Cfr. vinblastina. in iimba [at. s. adj. bleomicina. ANTIMITOTIC. gentian = a produce. ANTIPALUDIC. Unele a. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. ANTIGENICITATE. antiulceros si receptori H. antiestrogeni) etc. din or. test Coombs.. s. [Cfr. Organismul poseda a. doua grupe de a. peristaltikos = care are pro177 . adj. / antiparkinsonien. -enne. [Ofr. onkos = masd. grupe sanguine.. A. a tJfcita. 0 serie de antagonist! H.. anti = contra. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. s. s. m. actionand asupra organismului. s. / antim6tabolite. f. / antioxidant. aithmid.. / antiperistalsis. -ind.: sulfamidele sunt a. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si..). adj. n.

/ anti-protease. Actiunea a. priirigo. oxygenlabile.: ser a. ANTISEPSIE. f.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine.. retro = inapoi. / antiplasmine. la therme = cdld'urd. n. gr. ANTITERMIC. m. adj.: aspirina. izolat din pancreas. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. ANTITIROIDIAN. de. adj.cu HIV.: spasmolitic (v. psykhe = suflet. fr. V. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. thermos = cold. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. infecpie.fi -ind. care este utilizata si ca imunodepresor. s. tetanos.] Enzima sanguina care. febrifug. sub forma de *pomada. f.. Ex. [at. n. s. s. Ex. anti = contra. m. n. In cursul coagularii normale.: *vaccin a.. otrara. se mascara In unitati standardizate. a transporta. [Qr.. / antiserum. 0 serie de a. opusa si posterioara 'tragusu-lui.. de. [Gr. s. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. ANTIPORT. anti = contra. adj.. ANTIPSIHIATRIE. / antiprurigineux.. n. / antiplaquettaire. A. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii).. A. In acest caz. (at.). Ex. m.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. tragos = copra. ticlopidina. sunt distruse la temperaturi relativ mid. de baza este mercaptopurina. / antipyrimidique. neuroleptic. m. 2) Antiser purificat. anti = contra.-ANTITRIPSINA.. / antiport. anti = contra.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. scut. 0 prwine din tenne-nul eng[. a.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. [at. span = a trage. anti = contra. adj. m. A. [at. s.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse.} Sin. contractie). care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice.. / antipsychia-try. adj. se opune disolutiei *cheagului. adj. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. adj. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate.. s. / antiretroviral. gr.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale.ela. plasma = odiect mod. m. f. ANTIPSIHOTIC. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. Intr-un organism. lysis = du-trugere.). toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. [Qr. s. / antitoxique.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. duodenal este Insotit de voma. f. utilizat local. [at. adj. Sin. a pe-tici. s. s.: ASLO. n. a se contracta. n. adj. s. ANTIPLACHETAR. / antiseptic. n. / antiplatelet. / antipurique. si test ASLO. -aux. adj. adj. 2) Substanta chimica. adj. m. tragus. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. -euse. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. ANTIPRURIGINOS. n. f. s. / antisepsie. obtinuti prin inocularea acestui antigen. anti = contra.e. este un test indirect. s. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. pentru alfa. / antipsychiatrie. ANTIPLASMINA.. adj. [Cfr. adj. [Gr. m. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. / antiseptique.. [Qr. s. NA: antitragus.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal.] Sin. A. psykhe = svflet. / antiprotease. s.tea de. fie simultan. sepsis = putrefacfie. [Gr. anti = contra. / antipsychotic. s. / antitoxic. [at. fie secvential. V.. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi..\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. thyreos = pavazd. adj. anti = contra. [Gr. adj. anti = contra.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. adj. plaqiiette. / antipyretic. stalsis = comprimare. Conform a. pyrctikos = fibril. / antitoxin. anti = contra. ANTITOXINA. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). V. Abrev. ANTIPURINIC. Dozarea a. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. / antipsychotique. mai mult sau mai putin specific. s. m. anti = contra. aplicabila pe tesuturile vii. / antiserum. f(^r. ae [a toxon = sageatd. -ina. ANTIPROTEAZA.ta. s. virus = venin. ANTITRAGUS. [Gr. de 60-70°C. C si G) care poseda antigenul corespondent. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. s. m. / antithyroidien.. / spasmolytic. f. de [a pyres-sein = a ave. ANTIRABIC. / purine antagonist. s. ritonavir). / spasmolytique. receptor plachetar. si antiagregant. -inis == mdnCdrime.. / antitoxine.: indinavir. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei.contra. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. anti = contra. [Gr. f. n.} Proeminenta a lobului urecnii. adj. sterilizare. de baza este fluorouracilul. / antithyroid. f.. Var. -enne. [at. \Cjr. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. din o[andezd plaken = a carpi.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. antifibrinolitic. f. spasticus. dipiridamol. ANTIPIRETIC. s. n. de [a toxon = sageatd. serum = ze. ANTISPASTIC. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti.. Sin. anti = contra. si al lui Frey. administrate per os. A.-antitripsina (v. anti . adj. s. eidos = forma. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. portare = a purta. la lyein = a distmge. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. f. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. s. si asepsie. m. ANTIPIRIMIDINIC. 2) Medicament cu acest efect. n. n. anti = contra. \Gr. -ism. De asemenea. / antiplasmin. [Gr. iatreia = vw-decare.: imunoser. adj. s. s. {Cjr. adj. -aza. adj. adj. / antipruritic. streptolizina 0. 2) Medicament care are aceste efecte. In. / antirabic. / antipyretique.. A. / pirimidine antagonists. A. s. ANTISER. / antithermique. s. adj. \Cjr. societatea este bol-nava.. / antiretroviral. anti = contra. s. / antitragus.. spastikos = care trage induntru. s. s. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. adj. Prin extensie.).: antitermic. / antifebrile.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. s. {Cjr. a. -ale. anti = contra. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. [Qr. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. / antisepsis. anti = contra. s. anti = contra. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. ANTIRETROVIRAL.: botulism. . ser imu-nizant. m. adj. adica introducerea de anticorpi deja produsi. [Gr.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. n. s. / antirabique. anti = contra. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. ANTITOXIC. \Gjr. / antitragus.] 1) Care suprima *pruritul.: antipiretic (v. / antiport. s. V. Ex. bacteriostatica sau bactericida. prescrisa In infectia 178 a. scptikos = putrezit. [at.r. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. V. protos -= primui. stroptos = rasucit.: medicament antihistaminic. s. de [a gr. s. ANTISEPTIC. s. d. sau pe cale generala.

s. n. / antromastoiditis. infec. dar si In alte organe. / antivenomous. in. rifampicina. anti = contra. / antiviral. ANTITROMBOTIC. mecanic. afiTivwi de. f. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. / anti-thrombin. / antrectomie. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants.j V. Forme: a) a.. antron = peftera. -oza. anti = contra. determinand sinteza de factori II. m. adj. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. ANTRITA. [Lot. / antivitamine. ANTRENAMENT. / training. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. antivenom. s. *a. -akos = carSune. (at. antrum. Ex. [at. [Qr. V. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. -euse. azidotimidina. ca *rau de transport si *ve. / gastroduodenostomy. s.. / antivitamin. [Gjr. pure este controversata. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. cele mai recente a. A. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. Ex. / antrectomy. a. 3) Adaptare prin repetare si practica. / antithrombotique.). care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. dideoxicitidina.: antiemetic. f. izolat si sintetizat). [Lot. adj. [at.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. / anthracosilieosis. f. s. [Gfr. YQr. adj. se foloseste si expresia training autogen. gr. eidos = forma. 2) Rezectia antrului piloric. s. cu forf-a.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. anti = contra. -akos = citrBuM. ammoniakon = sore. cavitate. adj. adj. Se formeaza Indeosebi In ficat.: gastroduodenos-tomie (v. ektome = e. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. mastos = mametd. ca si *antiplachetare. s. c) a.ge..: mineri). de ex. anti = contra. f. / antroduodenostomie. anthrax. charbon. /.. adj. Mai frecvent.] Care se opune substantelor straine organismului. [Cjr. n. antrum. or. gr. -euse. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). n.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. s. [CfT. se pare ca este vorba de antracosilicoza. m. ain [at.: vacdnare a. A. Sin.. / antiulcerative. ANTROPOFILIE. / antritis. antron = peftera. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. adj. b) a. si antromastoidita. pentru atingerea unor performante. pirazinamida. s..] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. / anthrax. actionand prin competitie. / anthropophilie. virus = otravd.] 1) Care se opune varsaturilor. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. factori de coagulare): d) a.. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. s. 2) Substanta. f.?(cizie. duodeai = in nvmar de 12. [Cjr. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. silex. anti = contra. poate fi fatal. stoma. f. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. ANTRECTOMIE. thrombos = ctieag. sunt efidente si In alte tulbu-rari. s. anti = contra.: carbune. anthropos = om.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. s. f. gr. / antivenineux. anti = centra. / antivenin. ANTRACOZA. [Qr. VII. antron = peftera. -eris = rand. / anthracoide. s. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. -ind.: furuncul a. venenum = otravd. pop. aciclovir. la duo-deni digitorum = de 12 de.: amantadina. / anthracosis. [Lot. anti = uni'a. pro-ces complex. \Cfr. adj. IX. El provine. ulcus. / antixenique. reeducare func-tionala a unei articulatii. f. [at.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. vacdn BCG. V. f. a. \Cfr. -ita.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. etambutolul. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. n. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. f. eidos = forma. care este cofactor al *heparinei. m. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. \Gjr. s. / anthropophilia. adj. f. Cat. ANTROMASTOIDITA. b) a. ANTIULCEROS. m. etionamida si streptomicina (primul a. s. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. gandclovir s. f. adj. medicament dotate cu aceasta proprietate.. //. a tori. / antiviral. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic.tie. c) a. d) a. philia = atracpie.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. e) a. prindpale sunt: izoniazida. 2) Inflamatia antrului piloric. [at. sportiv. Indeosebi: *anticoagulante orale. adj. / antrite. s. / antithrombine. Netratat. mastoidiana. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. ///. 2) Medicament cu acest efect. antron = peftera. Existenta a. s. anti = contra. n.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. produs de reactie fibhnolitica. de la philein = a iu6i. s. sau melanica. -mo.Fr. / antiulcereux. trahere = a trage. neutralizand factorul X Stuart (v. ANTIVITAMINA. Ex. antrum. / antixenic. in. adj.. s. / antithrombotic. n. adj. \Cjr. f.tij. / antituberculeux. -ids = piatra tare. f..tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). articular. nerecomandata. s. In vederea atin-gerii unui anumit scop. gr. -ale.). de amoniu. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. s. Ex. s. [at. antracoza. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor.: a. Grupul de a. •akos = carbuM. xenos = strain. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. s. -euse. s. In romaneste. Sin. [Qr. gr. adj. ANTIVENIN.] 1) Care se opune ulcerului. autogen (v. ANTIVIRAL. / antiemetic. anti = contra. mai rar. edem malign) sau. -e.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. Cat. ANTIXENIC. s. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. n..: tumora a. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. ANTRODUODENOSTOMIE. vipere) sau insecte. cavitate. s. [at. anthrax. f. s. m. / antivenin. ANTIVOMITIV. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). V. anthrax.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. -aux. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. Se disting: a) a. [(fr. La om. / anti-emetique ou anti-emetisant. f. / anthrax. Cdvitate. -ita. s. gr. f. / anthracoid. [Gjr.). f. s. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. dezvoltat dupa formarea fibrinei. voinismentelor. n. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie.. [. / anthracosilicose. a. a. tuberculiim = umfldturd mica. s.: anticoagulante orale (v. / antituberculotic. vomitare = a vdrsd.. ANTRAX. anthrax. antivenin. / antromastoldite. s. Ex. / entraInement. adj. m. ANTRACOSILICOZA. ANTRACOID. antrum. ANTIVENINOS. produsa de Bacillus anthracis. s. de obicei. entrainement. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. IV. -akos = car6une. adj. dalac. s. -atos = gurd} Sin. 179 . Sin. [Lat. s. -ozd. granit. / anthracose.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. *interferon. ANTITUBERCULOS. s. vita = via^a. cca'itate.

/ appareil. gr.are ca obiect studiul variatiilor. V. device (2). tegumente palide. NA: antrum. / anthropomorphisme. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. ANTROPOLOGIE. anthropos = om.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). [Lat. *a. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. 2) A. permite derivarea totala (si. / anthropometry. adj. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. / anurie. anat. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). anthropos . a forma. renala. prin prezenta unui bloca. anat -artere. gr. / annuloplasty. ANUSCOP. frecvent un calcul.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. antron = pefterd. f. plastos = modelat. a. m. [Qr. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. ANTROPOZOONOZA. anxius = neliniftit. fiinta umana. cavitate.artere. n.priv. Initial.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. [Cjr. s. de cauza strict renala etc. vestibulara reprezinta o forma de a. distruge. uneori criza de angina pectorala sau de astm). anus contra naturii. s. / anxiety. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). / anus. f. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. / antrotomy.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. on . genesis = pwdncere. ANTRU. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. priii pnsrr-a acestora. T. f.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. cu sediu variabil. / anxiogenic. skopos = o6seniator. f. f. zoon = animai. Ca anxius = ne. s. -os = aer. de [a plassein = a modela. / artere aorte / aorta. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. 5) A. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. este zoomorfismul. A. Orificiu anormal la nivelul intestinului.a distmge. Ex. somatica sau fizica . 4) A. care apare In caz de leziuni vestibulare.. s. transpi-ratii red. gr. a. n.: sistem digestiv).. la lyein . {Cfr. aorte. cu aer. f. s-a presupus ca factorul primar al a. f.iiniftiti cMnuit. Reversul a. s. / anuria [Cjr. f. / antrum. ANXIOLITIC. la temneia = a taia. [Cjr. a fost dezvoltarea creierului. -on = aer.(NA: antrum pyloricum). piloric sau pilo. biologies. metron = mafura. / anus. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. in timp si spatiu. respirator. s. s. . com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). aorta toracica. In doza mare. s. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic.: anus. Sin. [Lat. f. Militate. tab. cavitate voluminoasa. al cailor urinare. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. s. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. de un *a. cu o subfaza euhominina. f. de la skopein = a wdea. anthropos = am. / anthropologie..] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. lylikos = care. aniilus ^~. / antrotomie. m. ANXIETATE. Patologic. de agitatie. Sin.. V. prin obstructia ureterelor. m. cinnuit'i gr.. Importante: 1) A. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. s. AORTA. V tab. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale.: *arboviroza.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. antrum. vulvovaginal sau vestibular.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. In necroze cortical-renale. [[at. . Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. s.: mica tuberozitate gastrica. s. si anus artificial. m.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte.om. anxius = netiniftit.] Cavitate natu-rala. s. -atis = neliniste. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. Se dis-ting: 1) a. / anxiete. ANUS. Indeosebi din cadrul . / anthropology. Termenul poate fi sin. s. apparatus = instmmente. f..inel. [Lot. si oligurie.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. n. angionecrotica. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. / anxiolytique. / anthropozoonosis. ri. [Gfr.artere. i anuscope. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. locomotor etc. [Lot. cfiinuit. / anthropomorphism. aproape orizontala a stomacului. prerenala. V. 2) A. / proctoscope. adj. AORTA DESCENDENTA (v. anus = fezut. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. Dupa unii specialist!. NA. [Lot. m. s.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. gr. Ex. de la. anxietas. adj. f. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. lucruri sau procese. Ex. s. gr. / anthropozoonose. de. a mersului biped. artere. V.. / anthropometrie. s. digestiv. osoasa sau viscerala. s. a e^wnina. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. a. antron •= pefterd.. f. aorte. poate fi ectopic. s. 3) A. n. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. tab. s. / anthropogenesis. ANULOPLASTIE. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. s. s. imthropos = om. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. [Lot. adj. ca factor prim. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. de regula. n. morphe = forma. ANURIE. [tjr. nosos -fioaid. s.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. Insotit de o stare de rau. cultu-rala sau eInologia . s. graphein = a fcrie. ANXIOGEN. / anthropogenfese. [Qr.. antrum. ouron •= urina.. f. In a. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. In formele severe. s. mafini. s. [Lot. portiunea joasa. tab. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. ANTROPOMORFISM. pi. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. cu sistem (ex.] V. de. f.. f. proprietati hipnotice. forme si Insusiri omenesti. / anxiogene. s. obstructiva. In mod accidental. m. artificial). evolutiei si variabilitatii biologice a omului. care comunicS cu duodenul prin pilor. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. tome = taiere. fec-piune. f. de fapt. d<. anat. postrenala. AORTOGRAFIE. / antre. a. s. s. / aortographie. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. ANTROTOMIE. s.. A. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. anus = fezut. antra. A.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. dar imperforat. definitiva) a materiilor fecale.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. [Lot. de. anthropos = om.: proctoscop. Nelinistea.: a. gennun = a produce. A. a caracteristidlor morfologice ale omului. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. s. logos = stiinfa. / annuloplastie. vezical. 2) A. / anxiolytic. f. APARAT. ANTROPOMETRIE. imperforat (cu persistenta.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). / apparatus (1). / aortography. anat.

a. / apatite.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus.. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). adj. s.matricea vietii".] Principalul constituent al organismelor vii.. de suspensie. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). s. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. Caracterul de *dipol al moleculei de a. a. s. a. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. a. m. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal.cfiere. \Qr. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). appendage. a. In functie de compozitia lor. muscle guarding. natu-rale saline.priv. [Lot. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. mai mult sau mai putin . i s-au mai atribuit si alte roluri. / apatite. In solutii putin concentrate. 18. / apareunia. pe de alta parte. m. transformandu-le In produse de se-cretie. "orteza sau. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. APA LIBERA / eau libre / free water.. cu formula chimica H. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. a. s. / apareunie. Actiunea terapeutica a a. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. / eau. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. Ca2+. APATIC. s. fiind denumita . prof&sor [a 1'avia. aparat gipsat. APA. fara aderente. G. la ducttire = a conduce. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. 181 . Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. m. apatheia. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. / aqueduc. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. Fractiune a a.). APAREUNIE. appendix. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare... In mod normal. f. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos.016. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. ortopedic. De aid. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. pureune = tmpe. Submucoasa a. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. f. APEDUCT (aqueduct). NA: aqueductus. [Lot... n. in functie de compozitie.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate.APARAT GOLGI *aparatului locomotor.} In anatomie. adj. corector progresiv. sunt usor radioactive. A. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. v. / apathie. APENDICECTOMIE. S. A. V. de unde etimologia termenului. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite.. / aqueduct. Fe2^.duina in 1906. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. / apathy. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. pi. duc-tus = ducere. cloroapatita. *a. sunt utilizate ca a. pathos = afecfiune. a. pathos = afecfiune. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular.: a. Fractiune a a./me. 3) Macula densa. dementa etc. cat si m patologie. a . supGment. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). apa legata. este necesara In reactiile de hidroliza. / apathetic. cantitatea de a. s. s. A. m. dt la. m. A.} Caracterizat prin 'apatie. pi.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. f. V. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior).0 si M. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie.re. hipertensiune intracraniana. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. f. NA: appendix. g. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is).tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. / appendicectomy. mai mult sau mai putin flectat. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. uneori. a. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. In general. In toaleta plagilor. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate.. f. eficacitatea unei a. fustolog Italian.. s. s. pe de o parte. / appendice. APENDICE. [Lot.clorul. Proportia de a. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. pelvipedios. Unele a. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). appendix. s. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. APA GREA / eau lourde / heavy water. A. jambier (orteza jambiera). / apathique. de. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. [CJT. A. n. f. \Qr. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. S0^~. K^ Li^ Mg2". [Lot. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. 1843-1926. Rolurile principale ale a. are rol de . f. respectiv. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. APA LEGATA / eau liee / bound water.: hipotiroidie. fluorul si radicalul hidroxil (OH). aqua = apa. diverticul cecal vermiform.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. s. Ex. a. aqueductus. G. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. 2) In acceptiune curenta. APATITA.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. contractura abdominala. APAT1E. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). s. / water. H^O. Termen generic pentru orice 'proteza. [Camillo Golgi. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. PO^' si cationilor Na4. / appendix. La acest nivel. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. inertie psihica. o -priv.. m. constituit din vezicule si sacule. apa libera.priv. Exista o mare diversitate de a. si macula densa. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. m. s. f. a . {Qr. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. -ids = adaos. X poate fi simultan . appendices.. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. Datorita rolului a. -ids = adaos. mediu de dispersie. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. V. A. ?n tesuturi. / appendicectomie. este mobil si liber. 'antiseptic oxidant utilizat. aqua = apa. cu formula chimica D^O. f. appendectomy. v.

a . nu este corect. [Lot. / apexocardio-gramme. gr. forrum = fier: -inn .] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. a . 3) A. apex. la pyressem = a. s. / apocrine.). de. m. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. proces iritativ apendicular. processi (lat).d. prin obstructia cailor respiratorii. / apyrogenic. APEX. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. 8) A. APOENZIMA.priv. ektome = e^cizie. supurata. / apyretog6ne. dentara. cu[me} Extremitate. 2) A. NA: processus coronoideus ulnae. s. lysis = distrugere. 4) A. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. / apocrine.APENDICITA supCitMttt. A. s. s. germinala. {Cjr. supdment. / appendicitis. pyrexis = acces de. care separa epiteliul de alte tesuturi. tumora. a . prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. s. n. de vagin. [Cat. plasis = moddarc. ca urmare a cariilor dentare complicate. Ex.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. -ita. / aplasia. gr. pentru apexocardiograma (v.. / aplasie. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. cronica. podos = vicwr. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. V. f. APENDICITA. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. f. A. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. avea. f. NA: dens axis. v. adj. m. 16) A. [Cfr.: glanda mamara. / apyrexie. APETIT.6ri[. V. [Qr. traumatica. s. pnoia = respirafie. de cauza neuroreflexa sau lezionala. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. cuime. appetitiis = pofta. f. daca este utilizat cu referire la alimentatie. s. f. purulenta. / apex. appendix. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. gr. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. al unei structuri sau al unui organ. 11) A. gr.] Care nu provoaca febra. s. A. / apoferritine. adj. prin decolare pleuro-parietala. f. n. Suprafata a. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. forma evolutiva brusca. cuime. f. abcedanta. zyme = ferment. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. APICAL. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. apo = in afara. / appendicocele.). 15) A. f. 14) A. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. Ex. adj. la plasseia = a forma. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare.. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. [Lot.. [Cjr. f. cu fenomene toxice grave. / apnee. care Inconjoara saua turceasca.. / apyretique. s. f. / apyrexia. perforata. adj.: boala Alstrom-Leber (v. a . a . / appendicite. APNEE. APEXOCARDIOGRAMA. -ids = vdrf.. gangrenoasa. -ids = vdrf.). APOCRIN. f. atrofica. apo = in afara. s. -ids = adaos. Forme: 1) A. 2) A.. / apoenzyme. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. -ids = adaos. fidro. APOFERITINA. processus. s.: solutie a. f. pelviana.} Referitor la varful unei celule. proces supurativ al apendicelui. / apical. APIRETOGEN. [Lot. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta.} Absenta congenitala a picioarelor.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. toxica. f. pyretikos = j~e. Var. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. inflamatie latenta. s. Proces conico-cilindric. partea opusa fiind suprafata bazala. V. complicatie a unei apendi-cite acute. proces inflamator si distrofic al apendicelui. 13) A. 3) A. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. Termenul apirogen.. -ids = varf. kar-dia = inimo. / apical. punct culminant al unei formatiuni anatomice. dt. Sin. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. APENDICOCEL. f. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. f. 5) A. s. Sin. cu fenomene generate si digestive. larvata. s. expusa.priv. ia pnein = a wpwa. si holoenzima. de. holocrin. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. prin excitarea zonelor reflexogene. [Lot. f. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. -ids = varf. .: apexograma. / apophysis. en . NA: processus coracoideus. NA: processus articularis. si mero-crin. arret respiratoire / apn(o)ea. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. s. APICOLIZA. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. APODIE. adj. f. fe6nl.. n. retroce-cala Inalta. s. 3) A.\ Oprire temporara a respiratiei. la unirea dintre lama si pedicul. ascendent. / apoenzyme. (at. / appetite. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia.in. / appetit. hiperplazica. / appendicocele. pyretos = fe6raf gennan = a produce. s. / apoferritin. utilizat uneori. apex. sindromul apneei de somn. APOFIZA. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. s. / apicolysis. la pyressem = a avea feCiro. n. a priv. APEXOGRAMA. adj. acuta. pi. [Gfr. s. congestiva. 12) A. s. apendice In pozitie anormala. Ex.. adj. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. Var. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. f. de. {Qr. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente.. apex.. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. \Gjr. apex. 6) A. f. lipsa congenitala a vagi-nului. / apodia. care prezinta un caracter imperios. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular.} Hernia *apendicelui vermicular. 'impre-una cu produsul de secretie. 5) A. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. mecanica. a. 10) A. flegmonoasa.ge.priv.priv. dt la lyem = a distru. NA: apex.priv. V. s. supCiment. lombara. adj. / apicolyse. / apodie. f. s. [Lat. NA: processus mastoideus. 2) A.. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. ke]e = fie-mie. medulara. 4) A.} Absenta 'febrei la un pacient. In continuare.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. appendix. APLAZIE. pous. 9) A. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. Multiple forme: 1) A. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. NA: apophysis. s. NA: processus ctinoideus. apo = in afard. pulmonara. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. APIREXIE. apices. A. s. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. pi. [Lot. s. s. reflexa. prin inhibarea centrilor respiratori. 4) A. / apyretic. cu apendice aparent normal. foliculara. [QT.] Termen care. / apophyse. \Qr. -ale. varf. dsrinf. V. mastoida. / apexocardiogram. / apex.: 1) A. totals sau partiala a germenilor dentari. APIRETIC. spre deosebire de *foame. 7) A. -aux. dar manifestate prin leziuni hepatoenale.

f. / apoplexie. cele mai importante fiind A si B..] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. f. apoi se dezintegreaza. \Gjr. [Cfr. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. ca urmare. Exista a. NA: processus spinosus.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. care reprezinta moartea celulara patologica. f. APOMORFINA. splenica. Tipurile de a. f. pi. apo = in afard. pulmonara. de. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. Sin. in patologie. In a. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. formata Indeosebi in ficat. aponeurosis. NA: processus pterygoideus.: sindrom Achenbach (v. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. mediana. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. NA: galea aponeurotica. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. de insertie. de [a apo = in afara. APOFIZITA. Ex. \Cjr. / aponevrose. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. Osgood's disease. albuminurie masiva. Sin. aponeuroses. 2) Care este predispus la apoplexie. implica o singura celula. s. apoplcktikos = stup&flat. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. cuva-nt utilwat de Homer. s. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. [Cjr.. / aponevrectomie. s. In a. analoge tendoa-nelor aplatizate. are loc fenomenul de 'cariorexis. / apomorphine. / aponevrosite. / apoptose. a. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. / apoplectiform. s. pierdere subita APOPTOZA de constienta. f.. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. 2) Prin analogie. pe cand In necroza celula se umfla. apoptosis. / apoprotein. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. s. / apolipoproteins. / apophysite. A. V. adj. In a. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. fara sa existe o obturare vasculara. fiind foarte evidenta in necroza. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). f. [Qr. s. const. f.). zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. / aponeurosis. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. A. a. s. apoplexia = [ovitvra. Sin. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. a. physis = creftere. aponeurosis.. B. (at.: boala Bosviel (v. apopleklikos = stupefia.. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. pi. In a. C (I. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul.] Proteine cu functii de sinteza. de invelis (fascii). este un proces normal. D si E. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. In prezent sunt In studiu implicatiile a.. -ino.: atac sau ictus a. forma = forma. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. A (din HDL) este o a. biochim. in Iliada. s. s. f. datorita scindarii Intre *nucleozomi. s. A. In consecinta. -inn. [Qr. APONEVROZA. / apoproteine. ektome = ufcizu. s. iar in necroza eel de *ca-rioliza. NA: aponeurosis. Sunt clasificate In grupe. aterogena. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. aponeurosis. ad|. si coloana vertebrala. / apomorphine. Ex. apo = in afard. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. asemanatoare atacului de apoplexie.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. / apoplectique. f. eel putin 11. s. APOLIPOPROTEINE. uterina etc. rezistenta. f. B (din LDL) este principala a. II). \Cjr. f. / apolipoproteines. [Qr.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. II. t. antiaterogena. [Qr. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. Se disting opt tipuri de a. A. -ita. s. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. f. apo = in afard. s. boala Ledderhose. Schlatter's disease.] Moarte celulara izolata si programata. neuron = new. iar necroza o populatie de celule. spre deosebire de necroza. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. si tab. / apoplexy. / aponevrectomy.: hematom retroplacentar. s.: A (I. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze.v. f.. APOPLECTIC. APONEVRECTOMIE. s. f. APONEVROZITA. NA: processus transversus. [a phyeiii = a create.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. Sin. V. iar In necroza acest proces este aleatoriu. spre deosebire de 'necroza. / apophysitis. Caracteristicile principale ale procesuluj de a.. formata din doua lame unite anterior. d'e [a apo = in afard. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. lipos = grdsime. iar a. si a. atac cerebral. A. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. apoptein = a arunca in afara. [Qr. pro-los = primu[. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. Forma a. pi. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. iar cunoasterea mecanismelor a. / apoptosis. pereche. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. A. / apoplectic. s.. metroragie. APOPLEXIE. f.: ictus apoplectic (sau cerebral). neuron = MTV.} Care se aseamana cu 'apoplexia. s. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. Prelungire osoasa sub forma de stilet..: boala Osgood-Schlatter. APOPTOZA.: atac a. voluminoasa. de (a apo = in afard. Indeosebi in cancerogeneza.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. adj. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. ar putea 183 . / aponevrositis. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. f. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. adj. III). osteita apofizara de crestere. A. APOPLECTIFORM. 3) Anatomopatologic. f. formand o membrana alba. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. care decoleaza placenta de peretele uterin. Sin. / apoplectiforme. cu sosirea toamnei.. ptantara . orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. APOPROTEINA. neuron = new .\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. NA: procsssus styloideus.t.). fagocitoza lipsind. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. care dispare spontan fara sechele. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. f. protos = primui.

] Abrev. / aprosopie. [Lat. Ca urmare. s. / apudomatosis. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. ARAHNIDISM. f.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. s. eidos = forma. s. / arachnidisme. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. Totusi. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. f. APROSOPIE.priv. Generatiile . s. infarct miocardic.] Sin. [^Ic-ronim din Ingi.r. \Gjr. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. s. -ita. accident grav. f. neobservarea noului din ambianta si. APRAXIE. accidente vasculare cerebrale. / arachnidism. f. Sin. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. / arachno'idoc61e. f.] Perturbare a atentiei voluntare. a adauga ft ponere = a pune.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. ARAHNOIDA.. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. -atos = fapt. / arachnodactyly. f. / arachnoiditis. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. practicd.. al *leptomeningelui. In timp ce gesturile automa-tice (ex. femeile prin cercuri. eel putin aparent.arboxyla.: plicae palmatae cervicis. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. dementa.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. genea]ogia. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly.. 2) A. unele infectii virale. striate sau cerebeloase. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. SIDA.] Infiltrat celular. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. [Qr. V. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. kele = hemie. abdo-menul. si meninge. din care fac parte paianjenii.. f. a . s. infectioasa). dorit de subiect.] Artropode ("Arthropoda) terestre. nocivi fie prin toxinele din venin. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. generatie. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. a . tremuraturi si pareza ale extremitatilor. chiar daca acesta este evident si. [Cfr. carcinoidele intestinului subtire). s. (Mil's = apiicare. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. s. / apragmatisme. [Lot.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. polyendocrinoma. arakhne = paianjen. m. / apraxie. -ama.. pia mater.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului.). arakhne = paianjen. pi. iar a. Fenomen prezent In oligofrenie. osteoporoza. f. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. de care este separata prin spatiul subarahnoidian.). f. In care gesturile simple sunt execu-tate.: neoplazie endocriniana multipla (v.priv.. APROSEXIE. fara leziuni cerebrale. ischemie cerebrala. ARAHNOIDITA. feocromocitoamele. s. din gr. arbor. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lot. Unii cercetatori fac distinctie Intre a.. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. 3) A. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. / apudome. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. pragmatikos = referitor [a fapte. f. •oma.). appo-sitio. arbor. A. spinala Inveleste maduva spinarii. ocupat de *lichidul cefalorahidian. A. APUDOMATOZA. arakhne = paianjen. boli neurodegenerative. APUD / APUD / APUD. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. s. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. carcinoamele tiroidiene. arachnoideae. pentrv amine precursor uptake. adaugare. procesele biochimice sunt identice.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD.). / arachnodactylie. f. / apragmatism. ideatorie. ARAHNODACTILIE. s. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. sin. NA: arachnoidea.} Punerea In contact a doua elemente (substante. s. s. / apposition. constructive!. [Qr. f. [Acroiwm din Ingi. componenta a *leptomeningelui. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. s. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. idei. pentru amine precursor uvtake and dtc. eidos = forma. [C?r. In principiu. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. nervos. arakhne = paianjen. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. / apudoma. -oza. logos = stiinfa. miozis si hipotensiune. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. m. A. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. cutanat. s. se recunosc trei tipuri de a. l^r. f. m. printre care a. Inmora.. eidos = forma. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. -oris = arbore'i vita = viafa.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. Se disting: 1) A. encefalica acopera encefalul. APUDOM.. In care un gest simplu este irealizabil. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. -ism. s. 2) A. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. la apponere = a pune ianga. 2) Sin. de ex. n. genos = neam. / arachnoide.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. ataxie-telangiectazie. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. dura mater. / arachnoid. a -priv. evolueaza cronic. s. ARAHNOIDOCEL.r. antireumatic. de la pragma. artrita reumatoida etc. [C. Insemnand arborele vietii. Majoritatea a. s. praxis = actiune. In clinica se solicita. [C. / aprosexie. s. cat si al efectorilor moleculari.} Membrana fina conjunctiva. f. / apposition.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). APOZITIE. s. f. / apraxia. / apudomatose. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. / arachnoidocele. prosexis = atenfie. Thuja occidentalis. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. s. [Qr. / arachnoldite.i prosopoa = fa^d. de.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. astm.. arakhiie = paianjen. fapte. a -priv. / aprosopia. n. n. [^cronim din engC.} Sintagma lat. cuprinde numeroase ordine.: sindrom Beals-Hecht (v. scorpionii si diversi acarieni. f. uzual pentru sindrom Marfan (v. -ism. [CfT. s. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. inflamator sau neoplazie. fragmente de os fracturat). / aprosexia. APRAGMATISM. Tmbracarii si a mersului.: 1) A. sunt secretante. f. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex.. ideonnotorie. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. arakhne = paianjen. boli hematologice. n. unnas. -oris = arbors. sunt suficiente dovezi ca a. s. s. Clasa A. In consecinta. tumori frontale etc.

s. ARIE. b. argentum = argint. de ia area = mie. f. s. In general. Reprezinta o veritabila retina corticala. s. argyros = argint. ARGIRISM. tab. s. calcarina: zona de proiectie a a. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. argentum = argint.d).. hioid) da nastere apofizei stiloide. NA: area. / arginine-vasopressine. pi. Aceste doua zone permit. dreapta si stanga. f. c) a. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. / arc. este rara si. areo-lae (1). f. f. f. In functie de virusul care Ie genereaza. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia./. ca si In tehnica medicala. / area. s. virus = otrava. anat. deasupra arcadei orbitare. m. areola s= (trie. s. / arch.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. arkhaios = vecfii. osoasa. greutate specifica 10. / arcade. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. m. s. gr. dim. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. s. eel de-al doilea a. el delimiteaza. 6o[td. v.] Coloratie anormala. r. De asemenea.). a . cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. [Lat. majoritatea fiind boli tropicale. [arbor -tifirw. celula argentafina. / arginine. •ind. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. auditivo-psihica: a. ligamentului stilohioid. Considerate ca forme primordiale In evolutie. / argentaffinoma.: cardnoid (v. Metal alb. format de catre pediculi si lamele verte-brale. Fiecare a. corticotem-porala care Inconjoara a. Acest a. s. / ariboftavinose. [Lot. s. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. flavus = gaiben. ARHEOBACTERIE. s. AREOLA. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. s. f. Ex. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). [Lat. f. A. -ina.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. [at.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. greutate atomica 107. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. / arbovirosis. Sin. / argyria. ARGENTAFINOM. r. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. otrand.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. / arbovirus. [Lot. arthropod-bome = transportat de artropode. m. argentum =• argMt. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. posiBii de ia germ. f. f. argyros = argint. / arbovirus. s. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. f. [Cjr. [Lot. argentum = argint. sin. pi.] Structura anatomica de forma arcuita. respectiv. 2) A. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. normala sau patologica. f. a. In organismul carora virusurile se multiplica. prezinta forme foarte diverse. [Lat. 4) A. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. din centrul nervos la organele efectoare. silver poisoning. superior sau inferior. s. area = am} In anatomie. / arche(o)bacterie. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. s. m. 3) A.). / silver. fiecare punct al re185 . glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. dim. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. s. s. [Lot. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. -onio. . ARC. 47. / argent. NA: areola. ciocanului si nicovalei. In particular dintr-o circumferinta. 3) A. -ind. f. / argyrisme. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului.: gerontoxon (v. vizuale. b. / argininurie.prill. ARGINT. / aire.: centrul auditivopsihic. f. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. a. / areole. sen. adj. s. m. f. f.] 1) segment dintr-o curba. infectie. Cat. / argyrism. ARGIRIE. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. ARIBOFLAVINOZA. tab. (a. / ariboflavinosis. orificiul vertebral. s.5. s. f. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. ](yr. simbol Ag. s. provoaca la om *arboviroze. 0 serie de a. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. ARGININURIE. s. / argininuria. orientata oblic In sus si spre exterior. [Cfr. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale.] ElementuI chimic nr.artere. Ca urmare. 6) A. / arginine. ARBOVIROZA. / argyrie. v. dt la bakteria = 6aston. capuse). f. s. s. f. s. A. [Lot. V. eel de-al patrulea si al cincilea. n. / arbovirose. [Lat. -oza. arcus = arc. / areola. affinis = iwecinat. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. bakterion. V. ureogeneza. 6o[ta. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. n. Sin. din engi. const. cu fata posterioara a vertebrei. areae. / argentaffin. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. / argentaffinome. iar altele si omul (*antropozoonoze). ARCADA. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. dau nastere unor cartilaje laringiene. \Cjr. 2) A. 4) A. V. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. 2) Structura anatomica. f. fiind denumit monosinaptic. brun-roscata a tegumentelor. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. b. 5) Ani Brodmann. costal. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. / argentaffine. m.: a) a. posterior al vertebrei.] Sin. a. maleabil. adj. s. / arch. A. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. mica. arcus = arc. se asociaza cu alte avi-taminoze. [at. ARGENTAFIN. / arginine-vasopressine. -oza.iu vasculara. Primul a. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului.. ARGININA.87. La nivelul sau (a.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. Sin: ligamentui Poupart. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. b) a. Indeosebi In *pelagra. argentum = argint. ouron = urind. vasopresina. ARBOVIRUS. neural (sau vertebral). astringente si antiseptice.] V. Mai importante: 1) A. In conti-nuare. -ism. nu poseda decat o sinapsa. n. virus = venin.: gerontoxon (v. s. \arbo afirw. s. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. (ribo-flavina). / archeobacteria. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). din engi. n. s. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior.] ARE 1) A. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. s. affinis = mvecinat. avand aspec-tul unei linii curbe. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. un organ efector (muschi. fibroasa s.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. f. biochim.). identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. (a.

A. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala.. Sin. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. [fr. forma wtaritd a iui retro = uiopm. 12) A. [^r..] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta.wr. / aryt6noidopexie. ARITENOID.] SubstantS poliri- . [^6rev. / arythmie.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. ale conducerii impulsului sau mixte. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. ritm sinusal coronar si atrial inferior. / arithmomania.uicior. unor extrasistole cu numar si tip variabil. adrctro. (at.: arie striata. cardiaca. / arrhythmia. mental deficiency.: arie germinativa. este. eidos = forma. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. gr. sinusala respiratorie. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. s. gennan = a produce. arriere. poate afecta numai o parte a personalitatii. cortico-oculoce-. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. *sin-drom Lown-GanongLevine. A. poate fi eliminata prin *psihoterapie. de.t ui iocul dmwnwv. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. afectiva. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. s. 'torsada varfurilor). parasistolie. m iim6aju[ c. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. / arytenoidite. de origine sau cu destinatie extracorticala. *fibri-latia ventriculara. 9) A.: pata Kiesselbach (v. din [at. Astfel. arie calcarina. pentru 20-50 moderat-sever. fata de ritmul sinusal normal. a. din [at. calificata. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. aritmie cardiaca. acid riBonucCeic. gr. *flutter-ul ventricular. la arytaina = u[c.i iat. determinata de interpunerea. 17) A. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. / arytenoidopexy. *ntis = minte] Inapoiere mentala. / arrhythmogenic. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. jonctionale). comunicare interatriala.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. sin.ior. V. de la mens. encefalite etc. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. s. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. 7) A. s. ARITMOGEN. A. A. [Korbinian Brodmaan. *tahicardia atriala.: *sindromul Down). m. arrieration. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. recuperarea nefiind posibila. eidos = forma. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. dimpotriva. isterie). care. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). (at. 13) A.: operatie Kelly-King (v. back-ward. f. a.rma. b) a. adj.priv. ca si un mediu familial sau social adecvat. u(tinse.atriale (*extrasistola atriala. de regula. ary(oinoei'des = in forma de. *tahicardia ventriculara. .: *rubeola). m. care se manifesta pre-coce.re. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. s. V.ta. 'wandering pace-maker).). V. Clasic. care a delimitat 52 de a. / arriere.] Sin.ventriculare (*extrasistola ventriculara. adj. 'bradicardia sinusala. m.td a [lit retro = mapoi. Co.) A. [Qr. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. *fibrilatia atriala. 14) A. sau campuri citoarhitectonice. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. c. \Cjr. absenta autonomiei. neurofiistologge. ARITENOIDITA. a. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. f. arithmos = numar. centrul receptor al sensibilitatii generale. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. 'imbecilitate si 'idiotic. extrasistola. egoism si *puerilism.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). A. a.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. *flutter-ul atrial. s. f. *sindrom Wolff-Parkinson-White. m. / retardate. a . aberatii cromozomiale (ex. ARN / ARN / RNA. / arythmogene. Neregularitate de ritm cardiac. Sin.). forma ifitiiri. Kiesselbach. heterotope sau ectopice . arytainoeides = m forma de view. striata. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. ARITENOIDOPEXIE. adretro. sinu-sala nerespiratorie). rhythmus. f. / arytenoid. / arytenoide. u. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). \fr. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau.. si retardare mentala. iar sub 20 pro-fund. 16. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. 4) Ritm de pacemaker. -ita. parietala ascendents. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. [Gjr. s. 15) A. Extrem de diverse. au fost stabilite si descrise trei grade de a. bloc atrioventricular. ARIERAT. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. adj. f. / arithmomanie. trebuie diferentiata de a. tulburari de conducere intraventriculara. arytainoeides = in forma de ud-. ARITMOMANIE.tUlza. acesta se dovedeste inapt sa Invete. mentalis. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql).AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. regiunea precordiala. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. v. nevroze. rhythmus. de. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. Daca arieratui este un copil. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. ventriculare. stenoza mitrala) decompensata sau nu. adj. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. f. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. . desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala).ww. f. rhythmos = ritm. uicior. eidos = forma. a • priv. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. de ia arytainu . pads = jv(a. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. 8) A. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. -e. / arytenoiditis. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. traumatism cranian perinatal. adj. gr. indus artificial. s. 11) A. adj. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. In functie de mecanism.. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. de ia arytaina = u[cwr. f. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. ARITMIE. rhythmos = ritm. 10) A. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. \Cjr. a. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). [Cjr.

/ arsenic-alism. anat. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). arsenicum.to-n. V. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). anat. A. anat. [Lat. n. tab anat. solubil). f. anat. A. din microscopia electronica. tab. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. f. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice.ta. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. anat. A. [Lat. a. cadavre). gr. tunica mijiocie (sau media). A. terein = a confine (anticii credeau ca. V. de ordinul a 10s Da). anat.artere.artere A. / artery.artere. s. f. anat. artis = meserie. de asemenea. anat. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. n. -alos = aTOmil. A. tab. anat. (a. artere. therapeia = tratame. V.: a. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. artere. V. tab. anat. cu efect tonic sau seda-tiv.. . arsenicum. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). In functie de tehnicile de preparare a probelor.artere. [Lat. Se disting patru grade: 1) A. arteria = arterd. s. . anat. fie In general. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). s.artere. (irs. electricitatea. . BRAHIALA SUPERFICIALA (v. a. facut. / artifact. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. fiarfiatisc. / arsenic. tab. m. / artefact. tab. aroma. m. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta.artere. 187 . artefact. / aromatherapie. A. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. tab. s. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. tunica externa (adventicea). proprietdtiCor sale putemice. [a arson = putemic. anat. polycistronic messenger. / arsenic. . arsenikon. anat. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. gr. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. de la. 4) a. V. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). s. . arsenikon. .: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. s. V. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. tab. 2) a. are efect eritropoietic. y. s. frigul. A. In constitute unei a. se constitute Intr-un sis-tem arterial. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. A. . BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. 6ar6dlesc. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina.] Vas care conduce sangele oxigenat.artere. -atis. . [Lot. V. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. In formele a-cute. . -ifim. / aromatherapy. importanta si Intinderea suprafetei arse. ARN-POLIMERAZA. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. tab. artere perineale profonde / artery of bulb.artere.artere. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. ARSENIC. A. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. . ei sunt spedfid fiecarui a.artere.] ElementuI nr. A. de gradul II: complicata cu flictene. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). s. V. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. / arsenicisme.artere. ARSURA. ARTEFACT. anat. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. NA: arteria. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. aroma. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. V. . V. . BUCALA / artere buccale / buccal artery. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. . f. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. A. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. A. de la facere = a face. . de. A. / RNA-polymerase. s. deci. f. V.artere. f. anat. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. tab. / artere. s. anat.artere. V. anat. si ADN.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. dm gr.artere. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. aer. ARTERA. Ex. V. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. A. anat. factum = fapt. dupa cum exista si alte clasificari. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. tab. . tab. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. tab. anat. s.artere. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. [Lat. s. V. purtatori de aminoacizi. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. ARSENICISM. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. / brulure. s. A. A. V. Clasa particulara de ARN antisens. messenger interfering complementary RNA. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. AUDITIVA INTERNA (v. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. gr. pe imaginea scintigrafica. tab. tab. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. ardere = a arde. . tab. . tab. de [a arsen = putemic. f. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. Are. tab. ARN care poate Insoti diferite virusuri. denumit astfil da. a. V. As. Trioxidul de arseniu. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer).artere. deoarece crou goals.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. tab. -os = aer. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. tab.artere A. m. V. AROMATERAPIE. 33..] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. care are rolul de a dirija a. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. s. artereie conf-in aer. V. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. din gr. Biosinteza a. tab. a. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. Are importanta medicals. V. A. / ARN-polymerase. A. f. n. In a.nt. .artere. anat. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice.artere. As^. . 3) a. de la therapeuein = a. r. V. V. ca radiatiile. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. . [Lot. V. aminat. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. A. / burn. a.

A. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. A. .artere. A. A. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. anat. V. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. anat. . A. anat. tab. tab. anat. . anat. V. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery.artere.artere. anat.artere. V. . frenice superioare). anat. tab. anat. . A. A. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. colaterala ulnara inferioara).artere. tab. anat.artere. A.artere. anat. tab. V tab. a. V. A. . . tab.artere. anat. anat.artere.artere. . V.artere. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery.artere. anat. anat. A. . tab. V. A. A. A. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A.artere. frenice inferioare). anat.artere. A. . tab. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. V. a. tab. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat. anat. . A. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. A. . V. A. . A. . tab. a. A. anat. tab. tab. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery.artere. tab. . A. tab. . V. V. A. tab. . A. anat. colaterala ulnara superioara). A. anat. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. V. A. aa. anat. A. tab. . tab.artere. tab. . . CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery.artere. anat.artere. V. V. A. V. V. anat. A. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. A. V. V. anat. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. anat. V. anat. . tab. anat. .artere.artere. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. . CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. . V. .artere. V. 188 A. A. . A. tab. anat. aa. . COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. . A. V. anat. V. V. anat. . anat. A.artere. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. . tab. DEFERENTIALA (v. tab. A. . tab. V. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. . A. tab. V. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery.artere. V. tab. A. tab. V. V.artere. artere.artere. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery.artere. anat. tab. tab. V. artere. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. V. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. tab. tab. V. tab. anat. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. tab. tab. anat.artere. V. V. artere.artere. A. A. A. . COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery.artere.artere. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery.artere. tab. V. . EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. tab. tab. A. V. A. A. artere. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. V. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. tab. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. A. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. A. anat. . anat. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. tab. anat. ductului deferent). . CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. tab. V. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. V.artere. anat. tab. . V. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. . anat. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery.artere. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. . COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. anat. A. V. . A.artere. . . A. CISTICA / artere cystique / cystic artery. anat. tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. V. anat. anat . V. V.artere.artere. V. . tab. anat.artere. . anat -artere. tab. V. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery.artere. anat. tab. tab. artere. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. V. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. . A. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery.artere. anat. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. tab. anat.artere. tab. V. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery.artere. -artere. A. V. A. A.A. tab.artere.artere.artere. a. A.artere. anat. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. V tab. anat. V. tab.artere. V. . anat. tab. ileocolica). COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery.artere. tab. V. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. . V. anat. tab. A. anat. anat.

a. a. brahiala profunda). anat.artere. anat.] / tab. anat.artere. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. . anat. A. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. A. lfi43-1926. V. anat. V. A. V. .artere. profesor ia Leipzig. tab. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. V. tab. '£er[in. anat. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. tab. anat.artere. . INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. V. . A. tab. anat. . A. A. anat. V.artere. pe. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. tab. tab. V. FACIALA / artere faciale / facial artery.artere. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery.artere.artere. anat. V. anat. anat. . HUMERALA PROFUNDA (v.artere. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. A. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. A.artere. anat.artere. tab. V. anat. HIPOGASTRICA (v. tab. V. A. a.artere. FESIERA INFERIOARA (v. . V. . A.d''"^ru go-man. FESIERA SUPERIOARA (v. A. -artere. A. tab. V. artere. anat. LUI HEUBNER (v. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. .artere.artere. V. anat. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. V.artere. V. . A. A. tab. tab. anat. V. anat. A. V.artere. V. V.artere. .artere. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. peroniera). V. . .artere. A. A. .artere. LINGUALA PROFUNOA A. A. FIBULARA (v. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. A. A. artere. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. tab.artere. A. tab. . V.artere. tab. a. anat.artere. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery.artere. A. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. tab anat. anat. . tab. .artere. tab. anat. anat. tab.artere. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. tab. . INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. tab. A. V tab. A.artere.r. tab. tab. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. V. A. . GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. anat. anat. .artere.artere. anat. A. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. tab. A. . A. INTERCOSTALA SUPREMA (v. . V tab.artere. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. anat. . tab. tab. anat. V. V. tab. V. tab. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. tab. V. anat. . tab. V. tab. tab. anat. V. anat. intercostala anterioara).artere. . GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. artere A.artere. . anat. tab. . . A. A. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. anat. A. anat. . LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. V. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. tab. anat. anat. A. .artere. artere. V. V. A.artere. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. tab. . a. gluteala inferioara). ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. A. A. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. tab. fab. . V. tab. . tab.artere. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. anat . A. apoi la. V. A. tab.artere.artere.artere. a. anat.artere. anat. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. anat. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. A. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery.artere. hyaloidienne / hyaloid anery. tab.artere. HUMERALA (v. anat . GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. V. -artere. anat. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. V. anat.artere. FUNICULARA (v. . A. anat. anat. . V tab. A. . GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. artere. anat. tab. . a. anat. V.artere. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. tab. artere coronaire stomachique / left gastric artery. tab. V. . ETMOIDALA ANTERIOARA A. . tab.artere A. A. V. V. . A. A. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. A. V.A.artere. tab. anat. V. A. a. V. V.artere. 189 . a. gluteala inferioara).artere. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V. A. testiculara). artere. supratrohleara). anat. anat.artere. . A. V. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. . iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. A. a. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. tab. anat.artere. tab. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v.artere. a. A. brahiala). V. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. tab. tab. anat. . anat. V. V. anat. . . A. tab. V. tab. A. gluteala superioara). FRONTALA (v. . A.artere A. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. A. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. tab. A. . V.artere. anat. . HIALOIDA / art. A. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. A. V. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. . ISCHIATICA (v. V. V.artere. intercostala anterioara). anat. V. tab. tab. A. centrala lunga). 4ab. anat. anat. V. V. tab. anat. tab. V. anat . . a.

A. A. V. LOBUUJI CAUDAT A. tab. V. anat. PILORICA (v. faciala). artere. V. a. A. A. anat. tab. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. anatomist . A. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. V. a. V. anat. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. tab. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. . anat. V. V. A. tab anat. anat. anat. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. A. anat. anat . 1742-1777..artere. A. A. tab. V. A. tab. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab. .artere. anat.A. V. anat. tab. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery.artere A. . . A. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. V. anat. tab. . tab. A. a. . MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. anat. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. . anat. tab. . V. A. . MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. anat. . anat. tab. .artere. anat. anat. V. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. A. anat. tab. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. anat. . anat. anat. tab. V. tab. anat . anat.artere. tab. artere. anat. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. artere.artere. -artere. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . A.artere. anat. tab. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. V. [/oAonn Ernst Neuhaiier. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk.artere. artere A. A. a. V. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. V. V. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. anat. A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. tab anat. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. A. dorsala a piciorului). V. tab. anat. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. . artere. MAX1LARA EXTERNA (v. tab. A. A. tab.artere. A. anat. anat. anat.artere. LUI NEUBAUER (v.artere. maxilara).artere.artere. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. tab. . anat.artere.artere.artere. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. anat. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. V.artere. anat. V. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. A. 190 A. V. . a.artere. tab. tab. anat. anat. . anat. a. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery.artere. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. . PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. V.artere. A. tab. V.artere A. tab. NENUMITA (v. V. . A. V. A. . .artere. tab. tab anat . tab. A.RADIALA A. . PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. anat. anat.artere.artere. V. V.artere. MAMARA EXTERNA (v. gastrica dreapta). anat.artere. A. . A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. fronto-bazala laterala). tab. tab. . MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery.artere. V. tab. V. V. V tab. V. tab. anat. toracica laterala). -artere. V. A. V. A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. V. NERVULUI MEDIAN (v.artere. V tab. tab.artere. .artere. anat. anat.artere.artere. tab. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. A. . V. tab. A. toracica interna).artere. anat. tab. . . . PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. anat. tab anat. V. anat. tab. V. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. V. A. .artere. tab. . A.artere. V.artere. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery.?i cfivvrg german. V.artere.artere. tab. V. V.artere. tab. tab. V. anat.artere. MAX1LARA INTERNA (v. V. A. anat. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery.artere. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. A. V. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery.] V. V. .artere. tab. tab.artere A.artere. V. . V.artere.artere. A. A.artere. A. anat. anat.artere. tab. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis.artere. a. A. anat. A. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. V. .artere. . profiisor [a Jena. . tab. mediana). PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. V. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. tab. tab. anat. PEDIOASA (v. . tab. A. tab. anat.artere A. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. V.artere. A. tab. . tab. . PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. . LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. A. tab. A. tab. . V. tab. V. A. . . V. anat. . V. A. tab. V. V. RADIALA / artere radiale / radial artery. tab. tiroidiana ima). anat. A. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. anat. . .artere. a. a. anat.artere A. . . anat. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. A.artere. A. . V. tab. A. tab. anat. MAMARA INTERNA (v. A. A. V. A.artere. . V. tab. A. . . .

anat. V. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. RENALA / artere renale / renal artery. A. V. anat. V.artere. anat. RANINA Jv. tab. A. V. RUSINOASA INTERNA (v. A. A. . A. a. . . . V. SYLVIANA (v.artere. . anat. tab. V. anat. .artere. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. A. anat. tab. anat. A. V. artere. V.artere. . tab. V. V. tab. TIMPANICA A. V. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. . SCAPULARA DESCENDENTA (v. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. centrala lunga). . tab anat. . a. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery.artere. A. tab. RECURENTA CUBITALA (v.artere. V. anat. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. V. A. anat.artere. tab. tab. anat. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. SCIATICA (v. tab. . . V. . RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. tab. . anat. A. anat. . SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. . A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. anat.artere. tab. tab.artere.artere. tab. V. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. V. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. . tab. V. anat. anat. anat. V. V. tab. anat. A.artere.artere. . V. a. artere. .artere. A.A. artere. tab.artere. A. anat. A. A. anat. anat. anat. A. artere. tab. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery.artere. . pudendala interna). . A. anat. anat. V. . testiculara). SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. anat. A. tab. anat. anat. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. artere. anat. tab. V. V. anat. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. V tab. A. a. V. anat. anat. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. V. anat. anat. . V. tab. anat.artere. . tab. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. V. anat. a.artere. tab.artere.artere.artere. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe.artere. anat. SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. V. . TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. A. anat. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v.artere. . V.artere. V.artere. V. tab. A. V. anat. V. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. A. SUBORBITARA (v. tab. .artere. A. tab. recurenta ulnara). tab. tab. tab.artere. RECURENTA (v. tab. . tab. A. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. A. . A. A. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. V tab. anat. tab.artere. A. anat. .artere. tab. anat. anat. .artere. V. A. . .artere. . V. . A.artere. a. . dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. tab. A. SPERMATICA INTERNA (v. anat. tab. anat . . A.artere. . V. tab. tab.artere. V. . A.artere. tab. . tab. a. A.artere. anat. V. A. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. anat. tab anat. V.artere.artere. anat. tab. V. tab. .artere. anat. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. V.artere. V. V.artere. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. tab. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery.artere. anat. A. anat. A.artere. interosoasa recurenta). V. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. . . SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. . . nervului sciatic). V. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. A. A. A. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. . A. tab. .artere. anat.artere.artere. A. A. A. anat. linguala profunda). V. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. V. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery.artere. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. tab.artere. A.artere. A. A. V. . V. . A.artere. anat. tab. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. . V. tab. tab.artere. . tab.artere. V. anat. artere.artere. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. anat. A.artere. V. A. 191 . RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery.artere. A. A. tab. anat. anat. tab. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. V. A. tab. A. A.artere. . V. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. . infraorbitara). A. V. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. tab. anat. A. V. V. tab. A. A. V. tab. . tab anat. tab. a. a. tab.artere. . anat. a. V. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery.

DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. anat.artere. anat. V. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. V. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. tab.artere. artere. V. ZINN (v. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis.artere. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. . gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries.artere. tab. V. anat. . anat. tab. V. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. AA. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. V.artere. V. tab. anat.artere. tab. anat. anat. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. tab. HEMOROIDALE (v. . V. anat. V. AA. V. . . tab. . anat. . V. aa. . tab. . tab. anat. tab.artere. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. anat. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. . AA. tab.artere. V. .artere. -artere. AA.artere. anat. anat. tab. . ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. anat. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. anat. tab. V.artere. [fohcinn Gottfried Ziinn. V.A. JEJUNALE AA. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. tab. anat. tab. V. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery.artere. AA. A. V. V. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. AA. .artere. V. tab. anat. . V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. anat. tab. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. tab. tab. V. tab. tab. . 17271759} V. AA. AA. . AA. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries.artere. .artere. V. AA. V. anat. AA. tab. rectale). anat. V. . tab. canalului pterigoidian). AA. AA. V.artere. AA. A. A.artere. . . INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries.artere. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. tab. AA. V. A. anat. _V.artere. tab. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. anat. tab. V. tab. V. tab. artere.artere. AA. V. tab. V. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. tab. V. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. AA. A. anat. tab. . V. A. AA. anat. tab.artere. anat. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries.artere.artere. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. anat. V. 192 . tab anat. . . tab. V.artere. anat.artere. tab artere. . tab. tab. aa. V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. A.artere. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. tab. anat. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. anat.artere. .artere. anat. A. AA. A. AA. anat. V. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. tab. Aa. AA. tab. tab. anat. anat. AA. a. a. A. tab. anat.artere. AA. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. . V. anat. VIDIANA (v. A.artere. anat. AA. anat. . A. anat. A.artere. tab. . TIMPANICA POSTERIOARA A.artere. A. V. V. UTERINA / artere uterine / uterine artery. anat. V. AA. AA. . AA. tab. A.artere. aa. . . . VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. . V. tab. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery.artere. tab anat artere. tab. . anat. A. AA. V. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery.artere. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. anat. . DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries.artere. centrala a retinei). anat. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. . . . tab. tab. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. anat. -artere. . tab. . anat. AA. V. .artere. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. V. tab. anat. V.artere. . CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. tab. A. V. tab.artere. anat. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. . anat . V. A. prof&sor [a CfQttingen. anat.artere. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries.artere. anat. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. A. AA.artere.artere. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. . tab. V. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. A. tab.artere. . V.artere.artere. AA.artere. V. DIAFRAGMATICE (v. anatomist fi botanist g&rman. . JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. . . tab. tab. . AA.artere. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. anat. V. anat. V. anat. V. A. anat. artere.artere AA.artere. V.

tab. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. anat. V. / arteriopathy. V. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. s. anat. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). -artere. anat. V. AA.: a.: arterita gigantocelulara (v. care include In evolutie: stadiul I. [Lat.). AA. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). AA. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. tab. -artere. s.artere. f. . [Lot. anat. s. tab. anat. cerebral. [Lat. indiferent de origine (ateromatoasa. gr. f. V.artere. la arteria = arte. de claudicatie intermitenta la mers. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. de.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. gr. V. tab. f. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. cand se asociaza dureri In decubitus. V. AA. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. intdrire. AA. V. anat. f. mai rar. V. de latenta clinica. s.. AA...w' AA. a. gruphein = a scrie. tab. AA. stadiul II. gr. arteriola = arte. . gr. ARTERIOPATIE.] Inflamatia unei arteriole. . tab.artere. aa. . anat. f. ARTERITA..: a.) Ex.artere. embolica etc. f. V. tab. [Lot. STRIATE LATERALE (v. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. f. sklerosis = induratie. stadiul IV. gr.artere. / art6riotomie. ARTERIOGRAMA. V. . pathos = Boold. f. AA. tome = tdiere.. s. V. / arteriographie. tab. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. arteria = artera. artere. 2) Sin. / arteriogramme. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex.artere. gr. / arteriosclerosis. f. renal. s.ra. / arteriole. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. RUSINOASE EXTERNE (v. arteria = artera. V. de gan-grenS. gr. ca m cazul arterei subclaviculare. s. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie.: sindrom Gougerot (v. care leaga arterele de capilare. anat. / arteriopathie. V. AA. / arteriectomy. aa. V. V. dur. . V. ARTERIECTOMIE. ..artere. / arteriole.. de ia arteria = wter&'i •ita. AA. [Lat. LENTICULOSTRIATE AA. . tab.. [Lot. AA.artere. anat. / arteriolosclerose. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. s.ra.artere. . gr. . AA. tab. AA. tab. . . V. s. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. s. pulmonar etc. tab.artere. arteriola = arterd. dim. [Lat.). / arteriolite. centrale anteromediale). . centrale antero-laterale). tab. anat. artere. . AA. V. AA.: sfigmograma (v. V. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). gr. sklerosis = indu-ratie. aa. gr. tab.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. V. AA. ARTERIOLA. . . de ia tern-nem = a taia. AA. V.. f. AA. f. In prezent. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. tab. f. / arteriosclerose.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries.} Termen care desemneaza. anat. V. f. ARTERIOTOMIE. SURALE / arteres surales / sura) arteries. -ita. dim. s. gramma = inscriere. AA. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. / arteriotomy. / art6rite. anat. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. . ARTERITA ARTERIOGRAFIE.ra mica. V. ia skleros = tare. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries.] Ramura fina. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. f. tab. AA. anat.artere.artere. AA. AA. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. . anat. traumatica. dim. membrelor inferioare.artere.ra. Sin.artere. anat. V. .. anat. ektome = enisle. mica. tab. f. tab. etimologic. AA. anat. arteria = arterd. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. arteria = artera. de ruptura. acompaniindu-se uneori de tromboza. tab. centrale anterolaterale). anat. A.. AA. de ia skleros = tare. centrale anterolaterale). direct sau printr-un *cateter. arteria = arte. / arteritis. f. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. gr. tab. . tab. / arteriolitis. s.artere.artere. arteria = arterd. 193 . f. [Lat. s.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. AA.artere ARTERIOLITA.artere.i y. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. anat. tab. tab. alteori de dilatatie sau. sectiune. [Lat.artere.artere. . PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. LENTICULOSTRIATE (v. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. ARTERIOLOSCLEROZA. . NA: arteriola. a. anat.artere.). V.] Denumire generica pentru bolile arterelor.. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial.) dupa injectarea In trunchiul principal. tab. anat. terminala a unei artere. tab. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. / arteriectomie. tab. . [Lat. m. a unui lichid opac la radiatiile X. s. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. . In prezent. V. ARTERIOSCLEROZA. anat. tab. arteria = artera. . / arteriogram. V.artere.artere.artere. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. de.artere. s. anat. de la arteria = arte. tab. anat. aa. f. s. V. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. anat. wtdrire. anat. pudendale externe). anat. tab. AA. stadiul III. s. arteriola = arterd mica. anat. AA. s. anat. / arteriography. V. gr. s. s. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. gr. f. / arteriolosclerosis. A. poate fi generalizata (ex. extinsa si la nivelul tunicii interne.

V. . V tab. . A. .articulatii. tab anat. anat. Este sensibila la corticosteroizi. . Exista a. V. semimobile sau amfiartroze. tab. anat.: boala Takayasu (v. cefalee violenta. . . cu ruptura limitantei elastice interne. tab. articulatii.articulatii. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. Elementele constitutive ale unei a. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. A. tab.: arterita gigantocelulara (v. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. V tab. In forma de sa. tab. ARTICULATIE. A. tab. V.articulatii. tab. AA.r. anat. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. . cresterea VSH-ului. articulatii. A. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation.articulatii. V. tab. 2) scuamoase (ex.articulatii.articulatii. V. . V. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. tab. . .articulatii. A. anat. tab. tab. strabism.: coloana vertebrala). A. arliculatio. V. V. NA: junctura ossiuIn. .articulatii. V. fetele osoase ce vin In contact. tab. de cauza necunoscuta.articulatii. A. -articulatii. anat. anat. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. Sin. -onis = wclie. tab.: Intre oasele craniului). A.Uturd. f. anat. A. . 3) armonice (ex. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. pous. anat.). Sin.articulatii. podos = pitior. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. Sin. A.articulatii. Se caracterizata prin alterarea starii generale. A. tab. V. Exista si a. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. . tab. V. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. A. panarterita subacuta a varsInicilor. V. s. . V.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. anat. tab. anat.articulatii. tab. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. A. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. V. AA. [Lot.articulatii. febra moderata. care devin edematiate si dureroase la palpare. diplopie. tab. . A. tab. anat. V tab. V tab.). SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. infiltrata de celule gigante multinucleate. anat. V tab. anat.articulatii. tab. tab. V. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. si mobile. AA. \C.articulatii. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. V. s. V. Diartrozele reprezinta a. fixe. AA. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations.articulatii. A. / joint. anat. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. V. periarterita segmentara superficiala. . RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. articulatii.: Intre oasele nazale si maxilare). anat . CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. . ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. INTERCARPALE A. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. anat. c) membrana sinoviala. Intrerupte. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. anat.articulatii. V. V. anat. . boala Horton. . tab. anat. Cand suprafetele nu corespund ca relief. anat. denumite sinartroze.articulatii. anat. mobile sunt: a) capsula articulara. anat. A. tab. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation.articulatii. A. genunchiu-lui). anat. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. tab.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. .articulatii. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. . . . tab. -articulatii. V.articulatii. tab. tab anat. denumite diartroze. V.articulatii. . anat.articulatii. anat. tab. V. f. V. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. A. articulatii. A. / articulation. care pot fi sferice. anat. anat. tab. V. Anatomopatologic. boala Forestier. V. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. leziunile sunt de panarterita. V.articulatii. V. A.articulatii. A.articulatii. V. tab. tab. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. anat. simetrie bilaterala si picioare articulate.articulatii. anat. anat. A. anat. -articulatii. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. A. tab. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. anat. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. d) suprafetele articulare.: arterita temporala. V. AA. . RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. arthron = articuCatie. A. A. tibiale superieure / tibiofibular articulation. anat. AA.: Intre oasele temporal si parietal).articulatii. A. cu suprafetele aproape plane (ex. V. . b) stratui extern. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. ovoide. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column.articulatii. tab. V. . A. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. A.: a.articulatii. .articulatii. anat. . A. 194 AA. AA. . . A. anat. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. V. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. anat. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis.

. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. f. distruge.afie.). "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. eidos = forma. s.. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. arthron = flrticuiatie. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. arthron = articut. / arthropaty. . f. -ltd. respiratorie sau genitourinara. o condromatoza sau o sinovita. anat. AA. / arthrographie. / arthrolyse.ovoie.tie. / arthrodie. / plane joint. s. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. Sin. / arthroplastie.r. V. f. V. s. \Qr.). [Pierre Marie. V. vege. V. / arthrolysis. anat. Contraindicata In artrita septica. forma. / arthrology. f. s.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. s. anat. / arthrodese. graphein = a scrie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. mc.articulatii. nu sunt posibile decat miscari de glisare. f. V. tab. s. V. gryposis = indoire.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. athron = articutafie. AA. tab. AA.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. .tie care. algos = du. n. s.articulatii..articulatii. une-ori ereditara. A.articulatii. la arthron = articutatie. sistem HLA). m.articulatii. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. simetrica ?i spondilita psoriazica. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. AA. INTERCONDRALE AA. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. kenlesis = mfe-patum. f.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. / arthrologie.: a. 1S53-1940. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. arthron = articulatii plastos = modeiat.articulatii. / arthrite. s. s. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). s. Boala congenitala. r. a. / arthroplasty. V. V. c. f.: "soarece articular". INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei.: spondilita anchilozanta (v. AA. p.articulatii. lysis = distrugere. / arthropaInie. f. adesea In flexie. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. f.: poliartrita reumatoida (v. ARTROPATIE. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. anat. caracterizata prin malformatii multiple. f. de. arthrogryposis multiplex congenita. In general de durata scuria. [Qr. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. s. V. tab. / arthritis. In con-secinta. f. tab. ARTROFIT. . tab. s. arthron •= articulate.} Durere articulara. V. AA. tab.r. Sin.. / arthrophyte. Se asociaza si un grad de *amiotrofie.). r. ARTRODIE. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. s. f.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane.. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. s. s. In esenta.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. V.] Sin. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v.. f. de unde descrierea unei forme a. anat. [Qr. logos = ftiinfa. / arthrodesis. In prezent. / arthrography. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. arthron = artic. s. {Gjr. tab.fie. / arthrophyte. NA: articu-latio plana. / arthrocentese. [Cfr.aza. f. reprezinta.articulatii. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease.. f. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. de obicei. phyton = p[anta.re. ARTROGRIPOZA. arthron = articufatie. 18S3-192S. tab. AA. s. ARTROLIZA. Utila pentru a evidentia corpi straini.: artroza (v. f. de [a plassein = a. r. tab. izolata. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. profesor [a 'Paris. . modda. A. [Qr. [Cjr. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. s. inflamatorie asimetrica. A. ARTRODEZA. . tab. / arthrogrypo-sis. [^r.ta. anat. anat. arthron = articulatie. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. tabetica). anat. Sin. de [a lyein = a. / arthralgie. ne-uroiog franca.articulatii. desis = [egare.. ARTRALGIE. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. neuropatice si a uneia miopatice. s. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. arthron = articuCatie.AA. anat. f. anat.i pathos = 6oaia. AA.re. si artrogripoza congenitala multipla..re. s. f. Consta. p. f. . f. Sin. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). medic german. [Qr. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. s.uta. m. [C. . / arthrocente-sis. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis.). AA.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. V. ARTROPLAST1E. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. ARTROLOGIE. / arthrogrypose. In a. A. ARTROGRAFIE. tab anat. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. s. meniscografie). ARTROCENTEZA. 195 . V. AA. -articulatii. foarte probabil. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. joint mice. s. s. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. si anchiloza. . ARTRITA. AA. [Gfr. tab. f. arthrodia = articu[a. giv:e. iar *boala Bouillaud.articulatii. f. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. / arthralgia. arthron = wticuCafie. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. . . In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. V.articulatii.. anat. arthron = articulafie. . a.: artroza (v.} Punctia unei articulatii.. [C. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis.

f.priv. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. de. ASCITA.: osteoartrita degenerativa. a acf:iona. ASIMILATIE. m. A.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia.. tuberculoza peritoneala.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. sphyzfm = a puba. f. monooxid de carbon). askarizein = a sari. hypertrophic arthritis. f. la skopein = a video. f. s. skopos = ofiservator.} Gen de viermi din ordinul Nematode. s. f. arthron = articulafie. ci per- . Sin. [Gjr. 3) Prezenta In aerul ambiant. ereisis = ridicare. sectiune. / ascite. s. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. insuficienta cardiaca globala. / arthroscopie. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. ASIMETRIE.: dezasimilatie. 'in prealabil.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. ASIALIE. f. s.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. Indeosebi In *jejun. s. e^amina. / sanitation. 2) Eliminarea. f. este o metoda *profilactica.i sepsis = infecfie. de. practicata In scopul unui *drenaj permanent. / ascites.priv. askarizem = a fcpm.: pi. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului.. a sdri. f. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. [Cjr. ARTROZA. piptein = a. f.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. adj. ASINERGIE. tome = taiere.. obiecte. V. -oza . ve. -atos = aer. uneori cu cavitati pseudochistice. celulara. / asynergie.. [Cfr. / assainissement. a. afectand una. / arthrorise. f. a. ASIMPTOMATIC. arthron = artu.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. / asymptomatique. s. ad = cdtre. ASCARIDIOZA. putrefactie. In functie de continut.. / arthrotomie. amigdalian. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula.. s. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. ARTRORIZA.. / arthrostomie..ula. Sin : chiloperitoneu (v. / arthroscope. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. / asialie. s. f. / asphygmia. A. si xerostomie. s.ni. artrita cronica degenerativa. ARTROSTOMIE. / arthro-pneumographie. / ascarid. s.i ergein = a iucra.e. *sindrom nefrotic. ASEPSIE. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. si artrografie. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. Ant.: In cazul unei artrite supurate. f. sub anestezie generala. n. a . -atos = ceea ce survine unpreuna. Actualmente. nid necoordonare. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. asphyxia = oprire. / arthrose. inaff. ASCARID. f. A. f. V. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. -onis = asemdnare. artrita hipertrofica. de la syn = impreund. s. s. de.wa. a . li-gamentare. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. Ex. osteoarthritis. askites. f. care ramane latent. f. ASANARE. In plamani. ascarizi.. / ascaride. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. f.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. f.. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. Insuficienta cardiaca). skopia . {Lot. V.] Care nu determina simptome clinice.. sphygmos = puts. [Qr. a . / arthropneumography. de unde se deplaseaza In trahee. [a a . s. \Gjr. f. diaree si dureri abdominale).. / asphygmie. / arthroscopy. arthron = articuiafie. A.r. si anabolism. / degenerative joint disease.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. Ascaris lumbricoides. / asepsis. s. A. / asymptomatic. f.: dentar. [Qr. f. / asynergy. / ascaridiose... n . / arthroscope. s. stoma. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. / assimilation. f. idnga. [Cfr. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. frecvent. "osteofitoza marginala si. ASFIXIE. dar eel mai frecvent este primitiva. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. [G. digestive. pneuma.are. lichidul de a. ARTROSCOPIE.). arthroa = articulate. regiune). *carcinomatoza peritoneala). f. "osteosderoza subcondrala. de ex. [^r. artrozice sau posttrau malice. m. a ef(amina. s. Cauze frecvente de a. / arthrotomy. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. [Cfr. f. \Lat. care este *curativa. [Gfr. cuvantui a. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. de la temnein = a t&ia.. adj. a -priv. / asymmetry. Sunt infestati mai ales copiii. s. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. / ascaridiasis. arthron = articutat-it. s. f. s. V. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. s. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. f. etimologia termenului). hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. \Qr.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. / asialia. s. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare.) prin tratament adecvat. symmetric = simetrie. symptoma. s. A.priv. assimilalio. s. 2) In biochimie. vedea.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE.] Radiografia unei articulatii In care. V. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. s.tiii -ozd. askarizein = a fopdi. [Qr. f. a sari.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). s. ASFIGMIE. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. siafon = saCizia. pe cale venoasa. artroscopie. / arthrorisis. graphein = a scrie. / assimilation. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. spre deosebire de *antisepsie. cu *anastomoza sinovialei la piele. localitate. s. arthron = articu[atie. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. apen-dicular etc. a -priv. syn = impre. s. f.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. / asy metric. s. / asphyxie.] Absenta *pulsului. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. In cazul leziunilor cartilaginoase. s. {Gjr. m. purulent ('peritonita cu *pio-geni). ARTROTOMIE. arthron = articuCafi.e^aminare. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. meniscale..] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. [a skopfin = a. Are o culoare rozrosiatica. Obs. s. a putsului. s. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. aproape. [Qr. | Gjr.priv. s. / arthrostomy. f. f.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. / asepsie. f. s-a injectat aer. s. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. s. s. m. a.. s. \Qr. / asphyxia. \Gjr. ARTROSCOP.priv.

s. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. *amida a *acidului aspartic. ASOMATOGNOZIE. s. systole = contracfie.rce.pere.. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. a imprastia. s. a. a. prezent In numeroase vegetale. spir . m relief. m. ASPERGILOZA. s.. continua (dintr-o plaga.priv.re. spre. splen.).] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. s. de origine neclara. saiiciiat de metit. stereoagnozie. a mai multor germeni microbieni. •atos = punct.: sindrom Bean. f. -inn. aproape. Se deosebesc: 1) A. / aspergillosis. f. ASPLENIE. d) a. hipermetropic pe un meridian. f. acomo-dativa.: semn Adams-Foley (v. / asthenopia. A. s. / asystolia. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. s. 5) A. 4) a. *Edul-corant de sinteza.conform re-gulei". / asterixis. m. [§r. stigma. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. / astereognosie. [Qr. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. s.priv. V. cauzata de incoordonarea neuromusculara. musculara. In *hipermetropie.: *psihastenie. al carei sue confine. s. s. conic. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. / astereogno-sis. pleurala.. sthenos = fortd. -oza . prin insuficienta muschilor drepti interni. f. astheneia = sla6iciune.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. spirare = a rdsufla).prw.priv. de ex. prin deformare conica a corneei. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. Tipuri: 1) A. f. a . miastenie. f. in. s. Abrev. soma. f. imprastia. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile.. f.. / aspergillose. ASISTOLIE. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. si acid arahidonic. / association. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. / asthenie. dureri precordiale.: miastenie (v. f. dar fara *paralizie. s. constituent al proteinelor. asthenos =. Sin. / astigmatism. / aspcrgilloma. [Lat. ops. m. langa.] Absenta *splinei. b) a. sterixis = pozifie _fv(fl. ulceratii. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. s.: somatoagnozie. ca antiinflamator. analgezic. ASPARAGINA. medicamentoasa. ASTENIE. f. c) a. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. frecvent. invers.pentru Spiraea ulmaria. n. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. Sin. -ism. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. putere. [atin a[ unei plante rozacee. vedere. la gnonai = a. miopie pe un alt meridian. -omn. / aspirin. si t6aialga. s. putere. s. sange. sthenos = fortd. aspergere = a raspa-ndi. astigmie.. de ia a • priv. f. compus. Se observa In leziunile lobului parietal. -onis = asociere. f.. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. / aspartame.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. sperma. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus.priv. Sin. f. / asplenia. In consecinta. -onis = aspirafie a aeruiui. ASLO / ASLO / ASLO. s. tahicardie sinusala sau palpitatii. 5) a. de ia associare = a asocia (fid = [a. de. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. asthenos = fara. pu-tore. libera. [o • pentru ac-etii. cu efecte fie pozi-tive. cunoastere. pu-ten. a sta. fie patologice. rasp&ndi. / astasie. aspi-ratio. f. m. ASTERIXIS. In care meridianul eel mai refringent este vertical. ASPERGILOM.. gnosis = cu-nooftere. / asparagine. s. 2) A.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei.de.r. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v.priv. / astasia. [Cjr. / asparagine. fatigue. 3) a. ASTEREOGNOZIE. associatio. senzatie de astenie. ASPIRATIE. f. / asomatognosie. s. si sindrom Da Costa. Aminoacid neesential. / aspermatisme. Sin. pipait. a • priv. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. 2) In biochimie. Simbol Asn sau N. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). f. antipiretic. [Qr. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. V. opos = vdz.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. / association.ford putere. imprastia. / asystolie. ASTENOPIE. gastrica.] Sin.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). aspergere = a. 4) A. [C. a . 3) A. a .. V. s. [Qr. de ia aspirare = a inspira. f. ASPIRINA. s.priv. ASTIGMATISM e) a. de [a a . morbida. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. a . / asthenocoria. hepatica. adica a *somatognoziei. stereos = solid. s. ASTAZIE. intestin sau cavitate se-roasfi). s. s.. f) a.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort.priv.). / asthenia. prin deformari neregulate ale corneei 197 .. [Cjr. observat eel mai frecvent la femeia tanara. f. metoda psihanalitica de expiorare. a face sd find. / aspiration. de ia istanai = a plasa. s. a. {CJT. a. f.: agnozie tactila.inan. de la sterizein = a sta nemiscat. / asthenopie. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. ASTENOCORIE.. -atos = corp. V. / astigmatisme. [Lot. -atos = sa. / aspergillome. / aspirine. / aspermatism. numeie. microbiana. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. [Qr.). tumori subcu-tanate fistulizate). / aspl6nie. s. neregulat. a sufla (ad = catre. Sin. stasis = se. m. antiagregant pla-chetar si antitrombotic.: distonie neurocirculatorie. moderata. chirurgicata (uscarea campului operator). ASOCIATIE. lichid amniotic) In caile aeriene. sthenos = forfa. / asterixis.. si debilitate. / aspartamc. f.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. aspergilom si aspergiloza. f. s. n. / somatoagnosia. / asthenocorie.. a. 2) A. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. o . a lichidului de staza gastrica. s. 6) a.. s. ASPARTAM. kore = pupiiil} Sin. gnosis = percepere. inima si rinichi. intestinala. a . s. . -enos = spKnd. Sindrom imprecis. continua sau discontinua. cuprinzand mai multe specii. a . [Cat.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. este un medicament cu larga uti-lizare. f. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. dintre care unele sunt pa-togene. / aspiration.). [£jr. Oboseala vizuala. n. ASPERMATISM. ptantd denumita. s. de la a . s. f. f. f.: semn Arroyo (v. s. [Lat.ta.priv. pustule. iar imaginile sunt percepute deformat. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. [Qr. [Lat. n. s. pe. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. s. s. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. de. Se mani-festa prin dispnee. s. s. gastrica. contrar regulei. aspergere = a. ASTIGMATISM. f. f.

frisoane sau bufeuri de caldura. \Lat. In mers (a. [Lot. m. s. [Ernst Viktor von Leyden. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. m. ASTRAGAL. 182S-1S8Z.. s. s. s. 18321910. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. a . Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. / asthme. senzatie de strangulare. de. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. s. / astrocyte. adj.u sunt dare. astron = ste-a. blastos = germe-n. adj. / atavisme. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.. -e. s. 2) In limbaj clinic. fibros. protoplasmic.. disartrie. F.te. \Qr. cu prognostic bun si evolutie lenta. taxis = ordonare. eozinofile si linfocite T. atavus = strOmofi -ism. vertij. / astroblastome.. astm (1). format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile.cwr'\ V.oase.rg. Sin. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. a Uga. ataktos = nere. Ca urmare. sau f. ou f.] Sin. 6) A. ATAVISM. astron = stea. Termen vechi. F. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). de a deveni nebun.ASTM pe acelasi meridian. care sunt dezordonate. denumit uneori si a. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri.di. Pseudoastm (v. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. ASTROCITOM. / ataraxie. s. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. s. [Cjr. de grad malt (III . De exemplu. a aranja.: pseudotabes (v. [Qr. astragalus. f. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. sau pseudoastm. asthma = gAfaiaia.: amiotaxie. a.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. / atavism. [Cfr. / talus. ASTM. / ataxic. aranja. adj. sin... a. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A.: criza. s. tab. emetrop etc.: boala Friedreich. . 3) A. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. 1858-1916. ASTROCIT. intrinsec (cu mecanism incert. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. de grad mic (I. ATAC. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. n.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. apoi dt patoCogie me. m. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. reversibile partial sau total. ASTRINGENT. / attaque. reflex. [Nikolaus Freidreich. [I. f. / astrocytome. m. [QT. / astrocyte. A. pot fi clasificate In: 1) A. s. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. *apoplexie.). neurolog airman. Ex. la a . ATAXIE. s. n. s. m. astroci-tom. atara-xia = impast6i. violenta ca manifestare.: ereditate ancestrala sau de revenire. [itd. frica de a Innebuni. fara relatie cu o reactie alergica. 2) A. cu celule gigante (gemistocitice). probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. iar In 10% diabet zaharat. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. de. .] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. n. 3) In limbaj curent. s. r.dde. a. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. la a . A. grupate In fascicule. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. Functiile a.. profesor de anatomic. ATARAXIE. s. s. Se disting a. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. de p. [Lot.id..priv. derealizare.priv.te.hta. / asthma. b. patologica.. mecdc airman. a. aranjare.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. f. a.. In sange apar Ig. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. frica de a muri. A. wheezing si sibilante. deci un a. lat-tein = a ordona. durere sau Jena toracica. f. / ataxie. survenind In special noaptea si dimineata devreme. astron = stea. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. Sin. stroke.. convulsii si tulburari de mers. f. m. ASTROBLASTOM. s. Jfanovra. diitringens. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. anat. tabes ereditar. simplu. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. readus In drculatie de *DSM IV. me. medic airman. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. In care un ochi este astig-mat. atribuit unei react" reflexe. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii.udwig Bruns. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic).priv. codificand proteina denumita frataxina. ATAXIC. Strasbourg fi •SerKn. cu staza pulmonara. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. 2) Bolnav afectat de ataxie. spasmodic. protoplasmatice si a. / astringent.caia la ^(e. [tfr. prin complicatii cardiorespiratorii. cardiac. spontan sau prin terapie. parestezii la nivelul membrelor.rna.. / attack. Sin. simptomatic. m. Indeosebi mastocite. In care intervin numeroase tipuri celulare. de la ad = cdtre.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). -<wno. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice.guiat. tremuraturi sau secuse musculare. Gena a carei mutatie este responsabila de a. / astroblastoma. fibhlare. atturcare = a mcepe. transpiratii. de p.] V. iar celalalt normal. ce se manifesta In ortostatism (statica). [Cfr. / astragale. m.: fenomene a. n. / astrocytoma. cu tuse. s. senzatie de sufocare. constand In agitatie extrema. cinetica).\ 1) Ocurenta brusca. 2) A.. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. II). crisis. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. indiferenta. infecto-alergic sau atopic intrinsec). din {ST. kytos = cdula. n. Etiologic se disting a. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. greata. s. n. astragalos = os._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. m. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. n. / ataxique.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. exista trei mari tipuri: a. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. 2) Detasare emotionala.astroblastomul si IV glioblastomul). / ataxia. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. Cu debut Intre 5 si 15 ani. kytos = ceCuCd. si a. din unele stari febrile. stringerc = a strange. a. determinand secretie de IgE).] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. s. de. -omo. s. / ataraxia. la tattein = a ordona. n. cu formare de complexe Ay-Ac). adj. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. profesor de. s.-dicina in. / astringent. s.

/ atmosphere. ATOM. unde sonore etc. / atherogene. ATEROM. [Cyr. ATEROMATOZA. A. de inactivitate totala. stratosfera si ionos-fera. fiind. pentru aterectomie (v. n. In literatura medicala. f. f. a unei boli). Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. ATEROMECTOMIE. lente. de la a . ATIMIE. ATETOZA. f. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. 2) A.. tomos = taiat. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. coronariana. -oma.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. -onis = atenuare. s. Var.) la traversarea unui anumit material. de [a emballeia = a arunca m (en = in. attikos = referitor [a Atena. s. tipica. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. athere = terci. \Gjr. 'in functie de evolutie.priv. se poate calcifica si. f. a aranja. -ita.r. thy-mos = minte. de. ektome = eyizie. f.). A.. de la skleros = tare. [Qr. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. atypical.: boala Hammond. ATITUDINE. a . nudeele gri centrale. attitudiae.fi\at. s. {Cjr. / atheromasia. f. \Gjr. embole = acfiunea de a arunc. / atticite. f. ballein = a arunca). s. s. gr. ATENUARE. secfiune. s. / atherogenic. adj. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. attikos = referitor la fitena. [C. ATICA. s.: forma a. ATEROEMBOLISM. -oma. In evolutie. este considerata o boala generala oom-plexa. / athymie. sectionat fi temnein = a tdia. f. a6ur.oase. atticus. m. / attique. si coree. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. s. [Gr.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. adj.. f.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. atticus. f. / atmosphere.: ateromectomie. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. s. s. ATEROSCLEROZA. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. / atticotomie. lobulara sau segmentara. / athetosis. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. din gr. [Lat. [a attenuare = a s[a6i. 2) thymos = principiu vital.] 1) Scaderea tonusului afectiv. athere = terci. s. de [a luiiein = a ordona. fierturd. s. m. 2) Absenta timusului. s. [Lat. ATEROGEN. / atelectasis. ghips etc. a. f. la 0°C. tome = tdiere. . Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). ATICOTOMIE. prin a. localizata pe arterele coronare. Forme (In functie de localizarea procesului de a. [at. Dupa Intindere. tome = tdiere. typikos = tipic. m. a . f. profesor de. aptitude = aptitudine. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. de la temnein = a tdia. ATEROGENEZA. V. [a gennait = a produce. sphaera. lemn. ATIPIC. angeion = vas. A. s.] Portiunea superioara a *casei timpanului. care spijina cerul pe umerii sai.). / ath6rome. Var. f. tab. de. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame).priv. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. / atypique. / atheromasie. fierturd. X. / attenuation. 1'. formatiunile subtala-mice. \Qr. manifestata prin stare de indife-renta. s. dur. A. f. NA: recessus epitympanicus. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. / atome. model.} M. Uneori.] V. cantareste circa 5-1015 tone. deviere de la o forma considerata caracteristica. ATLAS. taxis = ordonare. n. s. f. [Lat. aritmice. s. spirit. fierturd (-oma]. f.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. / atheroembolism. ulcera. [Itai. s. [EdouanI Francis Kirmisson. Proprietatile fizice si chimice ale a. s. / atticoantrotomy. ultenuatio. fierturd (-oma). secftune. [Cfr. / atheroembolism. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. prezinta trei mari zone: troposfera. [Qr. ATELECTAZIE. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. / atlas. / atom. de [a temriein = a taia. symbolic. s. s. m. / atheroma. fierturd. din metal. spontane. Ex. s. material plastic. s. la nivelul extremitatilor. [Lat. atticus. / athetose. ATICOANTROTOMIE. gr. s.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei.a m. f. / atticitis. f. embolie. a .] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. s. atlas = atlas. / attitude. / atherogenesis. gr. gr. athere = terci.sau bilaterale involuntare. f. termen preiuat ulterior m arfiitecturd.] Dispozitiv. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. variaza cu altitudinea. substanta reticulata). s. In ultima instanta. / atherectomy. manifesta prin deficit anabolic. marcd. [Lat. / splint. 2) Tinuta sau pozitie a corpului.. s. f. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. / atherosclerosis. f. atheromectomie. din gr. s. / athymia. anat. / attelle. s. genesis = prodwere. ektasis = dilatatu. atmos = vapor. formand un fibroaterom. Sin. s.] Procesul de formare a placilor de *aterom. fierturd (-oma). athetos -ne. [at. timus. wtdrire. / ath6rectomie. ATMOSFERA. aranjare.. atticus. din gr.priv. chirurg francez..: sindrom Louis-Bar (v. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. gr. f. sklerosis = indurare. f. attikos = referitor [a fitena. attikos = referitor [a ^. s. are o 199 . -oza . Ideas = e^tremitate. se poate fibroza. adj. poate fi acuta sau cro-nica.: dislipidemia. ATICITA. / atticotomy. f. fumatui etc.priv. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. / atypic. A.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. athere = terci. [Qr. Etiologia a. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. [Lat. poate fi: masiva. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. [Cfr. n. termen prduat ulterior m arfiitecturd. (ex.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. f. ionizante. s. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. antrum. fierturd. \Qr.] In-velisul gazos al scoartei terestre. s.): 1) A. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale.] Neconform unui anumit tip. / atlas. / attitude. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. s. pana la Inaltimea de 5 km. athere = terci. iithere = terci. ATELA. / atherogenese. f. termen preiuat ulterior in arliitecturd. totodata. / atelectasie. antron = pefterd. m. f. adj. s. 1 atm = 105 pascal. a. abductie si rotatie intema. indeo-sebi industriale. hastelta = Bat mic. / attenuation. [Qr. sphtiiru = sfera. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). cavitate. de la typos = tip. s.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia.} Sin. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. s. f.tena. m. / attico-antrotomie. 8. s. / epitympanic recess. [personaj mitologic: titanul Atlas. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. f. se Intelege formarea de ateroame multiple. Intreaga a. ate-les = incomplet. gemian = a produce. din tat. atomos = mdivi-zihil. athere = terci.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. din gr. de obicei In forma de lama subtire. / atherosclerose.

/ atopy. care devine galbuie. [Lat. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.). 4) A. 2) Forme In care a.. [Qr. auricular .dupa o *corticoterapie prelungita. Dimen-siunile a. sunt utilizate ca spasmolitice. s. ATRIU. / atrophie. camera. a. [Lot. f. fie In combi-natii cu aiti a. de. V. -trum = negru (deoarece in acwtd. -tra. / atropine. 2) A. sarurile solubile de a. ale destinulw. dintoto'i ferrum = fier. Lachesis fi fitropos). Ex. a. Sin. NA: atrium. / athrepsie.camera superioara a fiecarui hemicord.. a. *hipotensiune ortostatica). s. f. s f. [at. antisecretoare. [Cfr.] Alcaloid extras din Atropa belladona.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. [Qr. cfwurg german. amiloidozei sau. Sudeck's disease. s. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. threpsis = nutrifie. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia.: auriculotomie. . [Lot. a . si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. ATONIE. 1) A. a . primitiva In treimea inferioara a gambei.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. cortizonica . 3) / atrium. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. atrium. difuze sau circumscrise. attritio. fara pierdere prealabila de substanta. iar perefii se. s. ATREPSIE. aplazie si hipoplazie. cavitatea timpanica propriu-zisa. / atomizer. Sunt incluse In aceasta categorie: a. alcatuind molecule. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. / atomiseur.. / oreillette. 3) A.priv. alba Milian .\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. A. diminuarea tonusului muscular. cicatriceala . haima. dementa senila). / attrition. care apare sporadic. m. pi. a . se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. deficitului de dopaminhidroxilaza. Sin.. gr.] Stare de denutritie grava a sugarului. mnegreau). antiemetice. m. / atransferrin(a)emia.priv. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. *coreea Huntington. V.. de. Sudeck. / atony. a z.).). f. dar cu respectarea tesutului elastic.. de [a attcrere = a. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. c. nutrifie. s. se utilizeaza In colire ca midriatic. f. c. ce poate exista fie liber. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. generand anemia sideropenica congenitala. / atopie. prostatica provoaca o retentie a secretiei. V. ATROPIE. 2) A. (identici sau diferiti). sunt de ordinul lO"10 m. s. f. f. De asemenea.priv.priv. s. -ina. este un sistem neutru electric. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. atrium =. tresis = orificiu.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. f. a. [Lat. Iar atrophy. A. diabetului.cicatrice netraumatica si superficiala. in blocurile atrioventriculare. irons = p&ste. f. [Paul H. tome = town. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. c. si vaporizator. uscata. tonos = tensiune. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). / atresie. ATRANSFERINEMIE. [Cfr. / attrition. de. cardiac (NA: atrium cordis) . n. secfiune. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. / atriotomy. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. s. cu predispozitie ereditara. olivopontocerebeloasa. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. iar In doze man are actiune centrala. Ciotflo. 8) A. este reversibila. si evolueaza progresiv. dupa o infiltratie locala de corticoizi. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. s. cu afectarea retelei cutanate de colagen. s. \Qr. vulvara .: boala Aran-Duchenne (v. sectionat fi tem-nein = a taia.. f. f. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. f.priv. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. -atos = sange. c.: *boala Kraepelin). la var-sta adulta.. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. *scleroza laterala amiotrofica). este adesea ireversibila. utehna. 5) A. s. ATP / ATP / ATP. f. corticate izolate (*boala Alzheimer. gr. atopos = in afara (ocuiui normal'. dar superficiala. dentorubrica). s. f. s. ATRITIE. 3) A.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. A. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. topos = foe.a. -tra. Abrev. si anticolinergic. semne *extra-piramidale. / atropine. \Gjr. s. Clasificare dificila. [Qr. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. a. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. s. la a .stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. se facea focul [a romani. 7) A. (a ater. tomos = taiat. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. trd 'Parce.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. tro-phe = ftrana. Ant. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli.). Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. m. idiopatice sau congenitale. Administrate pe cale bucala. *boala Pick. s. atomos = indivizibii. -ina. -(rum = negru. Uneori.ATOMIZOR structure complexa. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager.} Absenta *transferinei din sange. a . cu excep-tia plamanilor. n. a alcoolicilor (corticala tardiva). 1866-1938} Sin. (zeif:e. s. a . a. co-loida . Atropos = una dintre cdt.: hipertrofie. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. / atransferrinemie.: FoFi-ATP-aza (v. / athrepsia. musculara. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. caracterizata printr-o slabire extrema. s.. ATOPIE. / atrophy. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. s.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. de la ater.antecamera. atriotomie. freca. poate fi primitiva sau secundara unui medicament.: 1) A. A. 3) A. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. / atonie. ATREZIE. -onis = frecare. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. 2) A. (2.priv. ATROPINA. M.priv. ATOMIZOR. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. Sangele trece din a.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. atrium = antuamera. profesor la ^{am6wg. f. *ataxie. Sin. atria.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. s. In ansamblu. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. 6) A. f. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. f. prin venele cave si sinusul coronar.: boala Sudeck (v. Forma particulara: a. s. f. ATRIOTOMIE. exceptional. / atresia. (1).portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a.. senila . atropa = fieliadcinili din gr. inertie uterina. localizata sau difuza. secundare. s. f. s. ta a . subcutanata sau intravenoasa. Tipuri: 1) A. poate fi difuza sau localizata..

autos = sine. m. s.. dys = grw. cutanate. -onis = atac. s. s. gramma = Inscriere. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). iar copilul mic este izolat.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona.rme. AUDIOMETRU. aurum = aur. / audio-meter. audire = a auzi. {Lot. pasivS) si de a asculta (a. *eicosa-noidele. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. n.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. s. [1^. [Qr. foarte dens. / autoagglutinine. n. [Lot. s. / autiste. f. [Lot. f. AUTACOIDE. / auriculotomie.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. \Cjr.. prin intermediul *stetoscopului. s. s. f. AURICULOTERAPIE. agglutinare = fl Ivpi. AUROVERTINA. obtinandu-se *audiograma. m. s. / autaco'ides. sectiune. ou f. / auriculaire. metron = mOsura. n. n. / audit. [Cjr. AUTOAGLUTININA. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie.. s. / aurovertin. / auto-agglutination. m. s. tabagismului etc. auricula. mutus = mut. AUDIT. [Lot. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. autos = sine. AURICULAR. f. ausciiltare = a asculta cu atenpie. La adult.). AURICULO-OSTEODISPLAZIE. [at. A. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. cu nr. audi-bilis = cars poate.. ale subiectului. / autoagglutination. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. inde-pendenta de existenta surditatii..] Element chimic pretios. m. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. m.diu. / auricular. autos = sine. s. / aura. A. [Lot. / auriculotherapie. / autistic. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. s. s. Totodata. / gold. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. coloidaf). AUDIMUTITATE. {Cfr. osteon = os.\ Sin. dim. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. se disting a. f. f.. uneori manifestari auditive. tome = taie-re. m. / self aggression. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa.. m. AURA. Cat.ATROPISM ATROPISM. *serotonina. gr. / audition. / audibility. / auriculo-osteodysplasie. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. vizuale. s. de la aggredi = a ataca. plasis = modl-[are.. gustative. gr. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina.] 1) Cu referire la *autism. de. f.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. dim. / audiogramme. dim. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. AUR. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. hearing. paihice etc. mediata. / or. de ex. pi.. / autoagglutinin. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. Dupa Laennec. f. f. dificii. [Lot. / audiogram. f.it. la auris = urecfie. adj. f. / autisme. / auscultation. insufi. f. s.: atriotomie (v. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. de. atomic 79. -ism. s. s. s. Actiunea de a auzi (a. -ism. s. s. audi-lio. adj.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva.. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. In forma foarte dis-persata. activa). la temnein = a tdia. [Lot. s. m. aura = rasufiare. n. s.). reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. [Qr.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). AUTOAGLUTINARE. a uni.. NA: digltus minimus (2). de.] 1) Care se raporteaza la ure-che. gr.nutw atropina. s.. de. -ina . EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. akos = re. auricula. AUDIOMETRIE. f. autism infantil). AUDIBILITATE. s. ihsufi. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar.: sindrom Seals (v. [Lat.. n. / Beals' syndrome. a. urechiusa sau auricul al inimii. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . s. sau f. f. / auriculotomy. / autacoids.. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. f. s. AUTOAGRESIUNE. AUTIST. fl au. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. AUSCULTATIE. *angiotensina.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. a. auricula. / aura. f. [Lot. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. {'Eng[. s. / audibility s. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. agglutinare = a iipi. alaturi de *inspectie. uuufi. m. de la therapeuein = a ingriji. s. dim. Se utilizeaza audiometrul.la amis = urecfie. / autism. therapeia = tratament. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. A. / audition. la plassein = a forma.. adj. autos = sine insufi. s. modificari de apetit.z. f. pi. audire = a auzi. AUDITIE. de.. Cea mai precoce psihoza a copilului. AUDIOGRAMA. de. [Lot. {Gfr.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. auricula.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. / aurovertine. s. 'pal-pare si *percutie.me. / audit. f. f. insufi. -onis = auzire. / auriculotherapy. autos = sine. AUTISM. fara a cauta un contact. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. f. 2) Subject care sufera de autism. n. s.. imediata. insufi. s. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. cu lumea exterioara. gr. / audiometrie. [Lot. f.: boala sau sindrom Kanner. ascuitare. sounding. olfactive. / atropism. si a. s. este evaluat la un control ulterior. s. digitus auricularis. / atropism. AURICULOTOMIE. m. / auscultation. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. [Lot. Unii dintre compusii a. congenital word deafness. Sin. s. Prezinta *ecolalie. f. Este un metal galben. gr. 2) In prezent. audi-tus = auz. s. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. ca urmare. gr. s. / audiometre. f. s. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. [Lot. audit. s. / autoagression. i. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. aggresio. audire = a auzi. f. din [at.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. s. [a audire = a auzi. f.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. de. [at. s. abdominale. a. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. a modela} Sin. f. audire = a auzi. / audimutitas. A. s. de sete sau afective. simbol Au. f. / audiometry. s. [a amis = urtcfie. / audimutite. autos a sine. adj. a uni. etimoio-gia tc.

AUTOIMUN. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. phagein = a manca. apdrat (in = [ip-sit dc.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. s. autos = sine insufi.re. prin consumul tesuturilor proprii. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. f. f. AUTOANTICORP. f. f. autos = sine insusi. iat. se pare. f. Ex. / autocrinie. s. autos = sine insiifi. s. lysis = distrugere. n. f. AUTOFAGOCITOZA. s. AUTOCRITICA. In starea de *inanitie. autos = sine insusi. erythros = rosu. / autoclave. de. de [a graphein = a scrie. criticus. AUTOHISTORADIOGRAFIE. se manifesta ca *boli autoimune. [C/r. [Gr. / autocriny. histos = fesdtura. \Qr. s. V. s. iat. krinein = a separa de.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. s. AUTOHTON. Cat. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. dia = prin. gruphium. autos = sine insufi. [Cjr. outos = sine insusi. m. 2) Stare morbida.} Teama patologica de a ramane singur. la katalyein = a distruge. / autohistoradiography. AUTOGEN. / autohistoradiographie.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). / auto-antigene. -e. / auto-anticorps. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. *tiroida. / autogreffe. kytos = ceCliiSf -oza. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. s. AUTOCATALIZA. / auto-hemolyse. care poate apare In unele boli ale urechii medii. aso-ciata unor manifestari patologice. In toate cazurile mentionate.} Sin. -oris = carp. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. s.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. [Cjr. f. iradiere sau 'in neoplazii (a. s. / autoerythrophagocytosis. de ex. / autogene. [Cfr. dobanditf). [Cjr.: a. Indeosebi ale constituentilor plasmei. s. AUTOFAGIE. s. f. s. autos = sine insusi. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune.} V. s. / autophagie. autos = sine insufi. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. din gr. f. a. f.. / autodialyse. m. s. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. m. Se disting doua alternative: a. f. fiziologica si a. viral (pseudoautoantigen). m. AUTOHEMOTERAPIE. AUTOCLAV.). s. AUTOFONIE. / auto-catalysis. munus = o6[igatie). AUTOIMUNITATE. s. daca sunt accentuate.separare. digestio. autos = sine insusi. anti = contra. totusi metoda a fost reluata. / autophonie. autoradiografie. adj. care. [l^r. f. autos = sine. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. AUTOGREFA. s. f. iarasi. f. intoxicatii. de la digerere = a duce in parti diferite. / autoimmuni-ty. [at. kritikos. Obs. [at. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. m. autoimunitate. autos = sine msusi. / autogenous. *tract uveal. / autocritique. / autocatalyse. AUTOANALIZOR. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. zilnic sau o data la doua zile. autoimunitate. / autoanalyseur. corpus. / auto-immun. f. n. f. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. din "pancreatita acuta. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. / auto-digestion [Cjr. AUTODIALIZA. Ex. / autohemotherapie. f. V. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. f. s. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . / self criticism. grefa.: sindrom Marlin (v. / autophobie. f. Indeosebi In medicina sportiva. driceag de altoit. / autodigestion. (at. autos = sine insu^i. (at. A. / autophagocytose.a. autoimunizare si autotoleranta. katalysis = disotutie. / autoclave. Se Incepe cu 2 ml. [Cjr. autos = sine wsusi. AUTOHEMOLIZA. phagein = a mdnca. autos = sine insusi. In prezent este putin practicata. / autoerythro-phagocytose. s. \Qr. [C/r. / autophony. / autochtone. [Gjr. de la immunis = scutit. s. adj. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. de la. s. -atos = sange. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. adj. f. mucoasei gastrice. lyein = a. s. adj. gerere = a duce. s. / auto-immunite. [Cjr.: In engl. haima. phagein = a mdnca. s. -atos = sdnge. \Gjr. lysis = distruge. [Cjr. s. [Cjr. la ana = din nan.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. f. / autoh(a)emolysis. divi-ziline a unei idei pe puntte. / autochtonous. anti = contra. AUTOFOBIE. / autoantibody. s.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. f. f. munus = ofiCiga^ie). f. automatos = spontan. s.*autoanticorpi . [at. s. dialysis . tie. a. V. autokhton.: boala a. s. -afis = scutire de sarcini pu6(ice.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi .} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. gr. / autodialysis.insusi. s. observata In unele boli mentale. autos = sine insusi. V. a. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. s. / autoanalyser.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa. Acesti a. s. analyein = a rezolva. radius = raz. autos = sine insufii phobos = fried. auto-phagy. -oza. / autophagia. f. / autograft. f. -onis = descriere. autoantigen. autos = sine insufi. autos = sine insusi. A. [Qr. adj. AUTOCRIN1E. graphein = a scrie. din gr. f. kytos = ceiuid. apdrat (in = tip-sit de. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. s. fesut. a purta). [Cyr. m. In organismul caruia Ti apartin. autos = sine msusi. AUTOANTIGEN. s. AUTODIGESTIE.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. *spermatozoizi. [Cjr.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. adj. apoi 3 pana la 10 ml. immunitas.. V. haima. / autoh(a)emotherapy. s. immunis = scutit. endo-gen. autoimunitate. "mielina. grapheion = penifa de scris. AUTOERITROFAGOCITOZA. {Cjr. [Qr. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. / autoantigen. s. de la lyein = a distruge. autos = sine. deoarece sunt . apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). / auto-immun. therapeia = tratament. f. de (a krinein = a disceme. / autophobia. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. autoimunitate. s. de [a khthon = pdmdnt.. insusi. / autophagocytosis. f. f. V. a descompum (dis = separat de.

[at. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. diabetui insulinodependent s. autos = sine insusi. automatismos = autoacfionare. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. / autologue. pentru autozomal (v. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. / autonomy. AUTOINTOXICATIE.). Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. s. grefa). autotoleranta.). Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. elaborat sau inconstient.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. suicide (3). boli metabolice. f. celule. [(yr. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. s. f.. f. somn. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu.: *a. \CJT. graphein = a scrie. / self-treatment. in = in. gr. Ex. [^r. [CJT. s. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). de la skopein = a vedea. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. [Qr.). regulare = a rigid.: a.a lyein = a distruge. f.: autotoxemie. / autoradiography. adj. pentru autozom (v. antialeatorie si antientropica. / autointoxication. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. s. Independenta fata de controlul voluntar. Prin a. f. s. oftalmia simpatica. immunis = scu-tit. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism.: sindrom Clerambauld. autos = sine.} Inde-pendenta functionala. de. AUTOSCOPIE. s. A. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. AUTONOMIE.: necropsie. AUTOIMUNIZARE. Var. [^r. s. originea autoimuna este doar presupusa. tat. / autosuggestion. f. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. autos = sine insufi. / automatisme. epileptic. ia mutilare = a scMbdi. 3) Sin. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. tie. [Qr. a modeia} Sin. pedepsi. prin autoagresiune sau autoimunizare. 203 . f. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. / autoscopy. [at. Sin. *a. s. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. autos = SIM insusi. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. [Qr. autoanticorp. / automutilation. autos = sine insufi. rdafie. Tmbatranire) sau patologice (migrena. munus = o6[igatie). In afara oricarei influente straine aprecia-bile. s. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. din cauza etimologiei improprii a termenului a. / self-regulation. nomos = o6icei avand fortd de iege. n.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic.: autogrefa (v. f. s. De obicei. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj.). s. f. -onis = pedeapsd. s. f. / autologous.). AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. autos = sine insusi. / autopunition. passivity phenomenon. Sin. / autonomie. Indeosebi lizozomale. [€/r.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. opsis = vedtre. A. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. / autoplasty. f. / self-punishment. / autopsy. autotoxicoza. m. AUTOMUTILARE. / auto-immunisation. plastos = moddat. [CfT.). f. -onis = medi-cafie. Ex. f. AUTOSUGESTIE. [at.] Despre tesuturi. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. reactional sau spontan.: ritm idio-ventricular (v. / automatism. -onis = mutitare. f. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. e. suggestio.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. A. mental etc. urechi etc. / autosuggestion. AUTOLOG. Var. / autoimmunization. f. lysis = distrugere. AUTOSOMAL. [at. se observa uneori dupa o leziune medulara. [at. s. de [a plassein = a forma. autos = sine insusi. poate fi: 1) Medicala. / autoscopie. medicalio. / autolyse. s. Intermitent. m. Cea mai importanta a. / autolysis (1. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). tiroidita Hashimoto. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. De altfel.: sinucidere (v. automutilation. / automedication. s. de (. gr. f. / auto-radiographie. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. AUTOPSIE. logos = raport. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. f. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. s. / autoplastie. ou(os = sine insusi.] Comportament involuntar (miscari. Indeosebi guta). bolile Biermer si Basedow-Graves. s. adj. autoan-tigen. autopsia.: lupusul eritematos diseminat. outos = sine insufi. s.sale sunt devansate sau repetate In ecou. mai ales al celor neurocibernetice. de origine accidentala sau criminala. s. AUTOPUNITIE. A. f. f. AUTOPLASTIE. AUTOMEDICATIE. / self-mutilation.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent.insufi. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. autos = sine insufi. pumtio. s. f.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). AUTOSOM. s. s. a. anuntandu-l ce va face si ce va spune. [Gjr. Pentru alte boli. [at. autos = sine insusi. care survine In cursul anumitor start patologice.AUTOIMUNIZARE imune. sugestie.: a. s. termen recomandat. anemia hemolitica autoimuna. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. f. [§r. f. activitati). dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. [Cjr. autoimunitate. 2) Medicolegala. f. [CJT. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. s. Ex. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. sau automates = spontan.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. Sin. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. insufi. de origine intestinala. AUTORADIOGRAFIE. A.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. / autoregulation. a unui tesut sau a unui organism. Sin. este de tip cibernetic. s. V. AUTOLIZA. ou(os = sine. cardiac) sau patologic (ex. A. f. / autointoxication. AUTOMATISM. insufi. ia punire = a. de. v. si autopuni-tie. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. f. leucopeniile imunologice. mutilatio. 2). f. Poate fi fiziologic (ex. radius = razd. -onis = pdrere. s. de. Activitate motorie involuntara. [CJT. AUTOREGLARE. autos = sine msusi. [at.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. V. Indeosebi la nivelul organelor genitale. a e? (amina. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. s. s. / autopsie. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. Enzimele sunt de origine endogena. apdrat (in = [ipsit de. autos = sine. la toxon = sageata. scopia = e^aminare.

auxanolo-gy. [Qr. adj. adj. soma. s. / auto-tox(a)emia. \Cjr. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. ca bioxidul de carbon si amoniacul. aviver = a indeparta marginile unei piagi. In celulele somatice. 4) A. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. celalalt fetus continuand sa se dezvolte.} Sin. a se dez-voita. / avortement. s. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. AUTOTROF. AUTOTRANSFUZ1E. / avulsi. s. s. s. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. / autosome. adj. AVIVARE. V. / autosomal. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. f. este probata de *neurocrinie. f. s. stare denumita *autoimunizare. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. Ex. f. a. Realitatea a. / auxine.: autointoxicatie (v. si neuro-endocrinologie. pentru varfui sagefiior. s.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. logos = stiinpa. Proteina din albusul de ou. Scopul a. [Qr. vasculum = vas mic. / autotrophic. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. de. [Qr.). dentara. 4) A. spontane care se repeta la sarcini succesive. [GIT. / self tolerance. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. dim.. autos = sine insufi. f. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a.i [at. f. hipotalamus si hipofiza.. In cazul unei fracturi. D: rahitism. C: *scorbut. din [at. adj. de. a -priv. vasis = vas. [at. (a vaccind = variola vacitor. AVULSIE. s. / auxologie. axis = ayl. m. m. / avivement. In prezent. \Lat. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. \Cjr. este perturbata. sana-toase. Uneori. constatata . autos = sine insufi. / autovaccin. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. AUTOZOM.. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. f. [at.. s. gr. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. -ozo.. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. AUTOZOMIC.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. [Cfr. In caz de sarcina gemelara. boli infectioase. ortus = nastere). m. / hearing. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare.). s. / autotransfusion. repetitiv. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. autos = sine insufi. f. autos = sine insufi. la vas. n. f. adj.] Care este lipsit de *vascularizatie.: a. de (a vellerc = a trage. [Qr. / auxology. s. aiitos = sine wsusi. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor.on. de (a toxon = sageatd. a. / autosomique. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). adj.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. -ina. / autotoxemie. s. AUXINA. abortio. s. Ex. -onis = arort. fistule sau fracturi.] Sin.Corp. n. s.] Anglicism sin. s. a. [Lot.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. f. / auxin. a. -ina. deze-chilibre hormonale. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. spon-tan si a. alterari cromozomiale. / avascular. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. Conform acestui concept. fusio. a smulge} Extractie. insuficienta renala. a. AVITAMINOZA. s. ammoniakon = sore de amo-niu. s. 2) A. loxikon =° otrai'a. s. s. / axis. A. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). s. soma. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. haima. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. -atos = Corp. unul fiind de origine materna. autos = sine insufi. / avitaminose. AX. auxe = creftere. de. s. V. Ex. miprastiere. AUTOVACCIN. testului osos favorizeaza con-solidarea.priv. 2) A. AUTOTOXEMIE. s. vita = ria. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. trails = pesle. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. -atos «= sdnge. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. [Cjr. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. S. de [a auxein = a crefte. fausse-couche / miscarriage (spontan). PP: *pelagra.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. dar. *cen-trifugei. adj. cu autozomic (v. f. / autosomique. / avivement. AUZ. soma. / avitaminosis. -ozo. m.a. AVASCULAR.: *boala beriberi. f. Clasic. / avidine.] Curatarea. / axe. f. s. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara.: a. n. / autotransfusion.: autosom. [Qr. In general legata de o carenta alimentara. [at. -atos = Corp. f. velsus. dm-uiio. / auxotroph. f. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. freshening. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. f. aceasta limita este stabilita la 180 zile.t. boli genetice). [Cfr.. / auxotrophe. -atos =.. autoantigeni. n. si doi cromozomi sexuali. tolerantia = suportare. int. s. abortion (provocat).-h.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. phytohormone. si ure-che interna. / autotrophe. s. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. vivus = viu. AUXOTROF. / autosome. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. / avasculaire. Sin. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. a . [Qr. -onis = tcipire. f. s. sangele este recoltat inainte de operatie. s. provocat: 1) A. [at. 3) A. h. Var. de la auxein = a creste.: 1) A. diferential.-h. tat. / autovaccine.: autointoxicatie (v.. [Cjr. ouxe = crestere. / autotoxicosis. / autotoxicose. autos = sine insufi. f. AUXOLOGIE. \fr. / autosomal. {QT. m. iar celalalt de origine pa-terna. adj. / avulsion.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. [Gjr. / auto-tolerance. s. auxe = crestere. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. irophe = fiTana. [^r. adj. de la toxon = sageata. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. autos = sine insufi. m. trophc = firand.). a. a se dczvolta.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. Organismul uman poseda 44 de a. de (a auxein = a creste. izoimunizare Rh. a se dezvoita. f. f. AVORT.: evulsie. a priv. de-compensare cardiaca. V. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. s. s. axon. adj. / avidin. AUTOTOXICOZA. autas = sine insufi. AUTOZOMAL. f. audire = a auzi. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. h. / ouie. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. spontan sau provocat al unui fetus malformat. indurate.

] Proteina care. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. [Cjr. o. utilizata In hematologie.] Intreruperea axonului. m.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. [Cjr. din gr. / azot6mie.). / azide. s. anat. f. kincia = a nufca. / azide. / azot(a)emia. A. zoe = viatd. m. m. A.priv. creste Indeosebi In afectiunile renale. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. s. NA: axilla. Este determinata. / azyme. axillae. [Cjr. [Cjr. ferment. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. / azote. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. / axillary. In ma-joritatea cazurilor. AZOTEMIE. \Cjr. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. AXOKININA. f.. n. / asbestose.priv. o.: paine a. infirmilor. axis = ivffl. / nitrogen. f. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. sub forma de molecule diatomice. xeros = uscat. AZATIOPRINA.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. / azoospermie. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). In prac-tica. Sin. NaN3). / axone. AZOTAT. a . reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. pi. [Qr.: vitamina A (v. A. [Qr. [Lot. asy-lon = [oc im'w[a6i[. / azurophile. a . este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. f. s. dl la philein = a iu6i. s. [Qr. / axoplasme. f. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. tab. nema = fir. gr. de [a a .. la dreapta si cele doua mid vene a. / axerophtol. m. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. f. / asile. asylum. principala. ophthalmos = oc/w. [Lat. a • priv. a . termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. Tacit. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. / axokinin. f. AXENIC. / aisselle. A.] Sin. A.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma.] Sin. AXONOTMESIS. si hiperazotemie. s.. / azurophil(e). piloasa. uremie. [Cjr. a . s. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. \Lat. a . axon = !U(a. In general. s. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi.. [Lot. sarea de sodiu. f. n. adj. Diferitii a. s. s. n.il. s. tesuturilor sau organelor. s. f. urmare a hemoragiilor. a .13-0. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. AZBESTOZA. phi]os = prieten.priv. f. reactiveaza *axonema. s. / azotate. In cursul febrei. adj.} Care este lipsit de fermenti. -atos = s&ngt. dupa fosforilare. / asylum. adj. s. NA: vena azygos. medie este vectorul stabilit. adj. m. In socurile traumatice sau chirurgicale. -ina. regiune a. axilla. / armpit. -o/. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. / azaserine. este cea mai mare. [Cfr. 205 . A. / azoturie. / axillaire. axon = w(0. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). / azathioprine. se numeste a. s. In diaree sau In obstructii intestinale. s. / axoplasm. a. / axis. s. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. adj.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. s. / axoneme. AZIMIC. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. sy-lan = ajefui.). care poate emite si colaterale. contrar etimologiei. s. zyme = drojdie. f. / axokinine. / axoneme. spcrma. proteinelor. AZIL. m. AXILA. / axonotm6sis. f. o. s. f. s. acidul uric. huimii. fibrele A si B sunt mielinizate. instantanee consta Intr-un vector. / asbestosis. AZOTURIE. f. / azathioprine. AZASERINA. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. n. s. In tulburarile de metabolism. (saa hemiazi-gos) la stanga.. zoe = viaf. Ex.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. -aton = samdnfa. zoe = viaf. adj. s.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. 2) In fizica. / azoturia. / axenic. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. m. / azoospermia.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. AZUROFIL. s. oase. AZOOSPERMIE.. V. jug.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor.. A. zooa = animal. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. s. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. / azotate.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur.. amo-niac etc. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. f. geometrica a instrumentului. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. care antreneaza o degenerescenta walleriana. / axis. f. / azaserine. f. Este moderator al oxigenului In respiratie. copiilor ortani etc. AXIS. s. zygon == perectie. n.priv. [Cjr. s. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. [Qr. secun-dara. Indeosebi In transplantele de organe. axoa = cuyl. ouron = urind.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. [fr. {Cjr. fibra nervoasa. s.: artera a. 2) Uzual. a priv. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). tmesis = tOieturO. s. s. lichid are temperatura de -194. f. AXILAR. s. s. creatinina. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. Ex.: nitrat (v. azotui din acizii aminati. adj. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. asbestos = care till poale fi stw. creatina. [Cjr. / axon. normala este de 0. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). o. / axerophtol. In cazul neuronilor senzitivi. / azymic. o.. axilla = su6suoard.45 gt kg corp/24 ore.] V. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. Intra In compozitia enzimelor. f. m. s.. Timp Indelungat. f. AXEROFTOL. AXONEMA.priv. care include: azotui ureic. xenos = strain.von = W(il. m.priv. AXOPLASMA... exceptand a. AZIDA.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. s. adj. s. iar fibrele C sunt amielinice. oecHe azur = at6dstrui.i zoe = viata. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. AZOT. s.. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. -ozo. [Cjr.priv. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. sectionare. In mod normal. n . a.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. A. 'in mod asemanator. m. / axenique.d.priv.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen.: cilindrax. s. / axonotmesis. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. f. bazele purinice. AXON.