HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

: 1) a. a veni (c&tre). apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. de ordinul MeV. ACCELERATIE. Unitatea de masura a inten-sitatii a. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza.ACANTOZA ACANTOZA.. 7) a.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). acatalazie. de febra. f.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. dt la accedere = a se apropia.} Substanta care. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator.. ACELULAR... V. [Cjr. ACATALEPSIE. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. 2) 'Diagnostic incert.. lot. criza. Se defineste. / acathesie. [Lot. / acanthosis. la un subject salariat. consecutiv trecerii unui curent electric. 5) a. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. *proaccelerina (factor V). s. f. acceleratio. s. accessus. ACAPNIE. agitatie motorie. ACARIAN. / acariose. ACCIDENT. m.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. [Lot. ACCELERATOR. s.. s.'e. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. kathisis = acfiune.] Despre o structura care constituie un element secundar. s. / acatamathe-sia. {Cfr. accelerare = a gra6i. 2) Tulburare m *boala Parkinson. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. V. / acceleration. f. (1). s. scrie corect. n. [Cjr. a dizoiva. / accepteur. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. f. -trice. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate.: anhist. (Santorini). de la acceplare = a primi. / acarien. incidental.i katalyein = a disInige.: scabie (v. [Lot. cand se revine prea rapid la presiunea normala. / acatamathesie.. / acapnia. s. survenita brusc si imprevizibil. {Cjr. Ex. f. crisis. de decompreslune brusca. a . de asemenea. sunt substante care grabesc priza gipsului. ACATAGRAFIE. n. s. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica.] Sin. a . ACATIZIE.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. raportata la unitatea de timp. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. / accelerator. 3) a. / acathisia. a -priv. s. f. s. psihica sau somatica. / acces. [Lot. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. de tuse. / accessory. s. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. m. In raport cu protectia muncii. m.] in medidna. s. f. a . f. s. adj. a • priv. [Cjr. s. / acellulaire. f. In stomatologie. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). eventual somn nelinistit. n. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. de ia accedere = a se apropia. de [a kata = 61 jos. ded a sintaxei. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului.. Intr-un sistem de referinta dat. Sin. f. Ex.} Absenta bioxidului de carbon din sange. / acanthose. desi ideile subiectului raman logice.priv. aterg/c.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. ACARIOZA.: glande suprarenale a. [Cfr. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). akathisia. a .). haima.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. / acatalepsy. V. ACCELERINA. / acetabuloplasty. {Cjr.: eritrocitui matur la mamifere. / acceptor. gresit. betatron. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. ACCESORIU. s. adj. la sca-fandri. -ina.priv. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. / accelerin. a. kalagraphein = a. s. nudeu. / acatalas(a)emia. / acceleration. manifestata prin ulceratii. a. f. Este produs In ficat sub forma inactiva. f.i katalamhanem = a suspenda. s. s. acathisie.. medie-vala accesorium. ACETABULOPLASTIE. mica. f. s.priv.a de a sta asezat. / acarid. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). Sin. / acatalasie. acaridan. accidens. ruptura unui vas cerebral. 4) a. / acephalie. akaa-tha = spin. a . s. ACATAFAZIE. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. s. m. s. s. f. ACATAMATEZIE. adj. dim. adj. s. -aza. mica. s. [Lat. / accesoire. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. f. de dementa. 2) a. de transfuzie. f. de melanco-lie. industrial injury. / acapnie. [Cfr.). ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident.. lepsis = fv(are. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. a. a . akari •= insecta. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). s. perturbarea permeabilitatii vasculare. de priza. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. V. a veni (cdtre. s. cellula = ca-marutd. ACARIOT. / acatalepsie. tiroide a. accelerare = a grti6i. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. uneori gangrenoase. s. duct pancreatic a. s. akaii = insectd. care poate fi anafilactic sau seric. primeste radicalul si se combina cu el. pana la energii dnetice foarte mari. [Cfr.. adj. f.} Care nu confine celule. ACEFALIE. ACCEPTOR. f. ale gingiilor si gurii. cu rol mai Intai acceptor. s. f.] Factorul VI al coagularii. adj. a priv. s. (2) / accelerateur. katalyein = a distruge. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. -onis = acceCerare. s. -oza. (denumita a. f.. / accident. [Cfr. [Cfr. / accident.priv. s. ACATALAZEMIE. adj. / acaryote. / acellular. de munca. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. si stroke. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. / accelerine.: a. / acatagraphie. cu "hipocapp. adj. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. de part/cute sunt instalatii complexe. s. occupational injury. Termen utilizat uneori.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. m. Este denumita si hiperacantoza. s.priv. m. / acatalasia. s. s. a dizoiva. otet. Intr-un schimb de *radicali. v. / acephalia. dclotron si sincrotron. acceptor = care primefte. f. a accepta. kap-nos = fum.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. gr. Sunt asimilate a. de ia celer = rapid. acetabulum •» vas pentru. drept sin. A. karyon = sdmfiwe.} Termen rar utilizat. v. stare patologica. / acatalasemie. [Cfr. s. [Lot. a. [Lat. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. a . / acataphasia. -oza. de la cella = comaro. f. [Cjr... A. a -priv. vascular cerebral. complementar. m. 2) A. brain attack. s. Thrombidium si capusele sunt acarieni. s.. plastos = . f. f. Ex. / acataphasie. terapeutic. ACATALAZIE. -ntis. m. f. electric. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. m. / acatagraphia. f. s. n. f. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At.priv. [Lot. Ex.priv. m. f. / acariosis [Cfr. 6) a. / attack. auxiliar. / acaryote. Ex.: boala Takahara.. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. / acetabuloplastie. ACCES.

s.] Prezenta *acetonei In urina. cat si In eel periferic. pre-cursori ai unor noi molecule de a. ACETILARE. f. / acetaminophene. Sin. din *colina. / acetaminophen. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. gr. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a.: acid acetilacetic (v. acetum = ofet. aether. elibereaza ioni H4. / acetaldehyde. V. a. gr. acetum = of:et. ouron = urind. acetum = of:e. a. ACHEIRIE. s. f. inflamabil. inclusiv In SNC. miscibil In apa. s. f. [Lat. acetabulum = vas pentru. m. hyle = materie. ACETILCOLINA. en = in. -iros = mana. Sin. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. terrno-stabila. / acetylation. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. V. [Lot. gr. s. haima. s. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. acetum = of:et.} Absenta congenitala a mainii.ACETABULUM modtlat. / acetabulum. In cantitati mid. m. ACETAZOLAMIDA. f. In solutii apoase. precursor al 'colesterolului. mai mult sau mai putin volatili.). cetoza. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. f. excitatoare. [Lot. s. / aceton(a)emia. hyle = ma-terie. s. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. hyle = materie. s. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. uni. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. efecte depolarizante. eter si cloroform. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. ACETABULUM. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. [Lat. / ac6tylcholinesterase. s. germ. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. -ona. Inactivarea a. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. din [at. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). -aza.priv. / acetate. formarea acidului mevalonic. / ac6tylcho|jne. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. s. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. f. cetonurie.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. gr. care se refera. -ina. Insa. m. a. In. A.] Sin. / acetyl. Avand doua grupari active. s. 2) In a. [Lot. ACETILCISTEINA.: acid adenozinmonofosforic (v. [Lat. m. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. / achylia. s. si aclorhidrie. si cetonemie. s. s. a . acetum = of:et! -ona. acetum = otet.. A. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. gr. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). -ona. participa intens la metabolismul acizilor organici. receptori muscarinici si receptori nicotinici.. ACETILCOLINESTERAZA. survine concomitent cu descarcarea. Lichid incolor.priv. f. s. volatil. s. Abrev. gr. f. ACETALDEHIDA. ACETAMINOFEN.). intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N).: ACh. acetum = ofet. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia.: cavi-tate cotiloida (y. s. zyme = ferment. -ina.t. ACID. A.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei.] C3HgO. / acetabulum. Cuplarea *alosterica a a.).). CHg-CO-CHgCOOH. biosinteza *acizilor grasi.: aspirina (v. ACETONEMIE. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). s. / acheiria. A. Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. ACETONA. / acetazola-mide.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. «. / acetylcholinesterase. (DCI) Sin. f. cu miros picant caracteristic. de Ca plassein = a forma. acidus = acru. khole = bVia. Prin cuplarea cu receptorii N. f. s. A.). si In repaus. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. a. f. s. Are gust acru. 1) A. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. si corpi cetonid. s. f. / acetate. / acetone. / acetaldehyde. / acetylcysteine. / acid.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. f. s. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. f. acetum = o^ef. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. / acetonuria. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. hyle = materie. [Lat.etic. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. Sarurile de potasiu ale a. aither = aer cwat. este sintetizata atat In pericarion.: paracetamol (v. s. adenosine diphosphonc 133 . / acetonurie.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. s. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. f. f. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. potentiate de actiune). / acetonemie.). ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. CI^COOH Li-chid incolor. m. desi ea are loc. boCta cereasca. [Cfr. ACETONURIE. hyle = materie. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. [Lot. kheir. [at. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. s. Eliberarea de a. / achylie. m.: colinesteraza (v. de (a alwol dehydrogenatum. khy-los = sue.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. s. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice.: anaclorhidrie (v. / acetone. / acetylation. ACETIL. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. s. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. ai *acidului acetic. s. V. a . acetum = of:et. / acetylcysteine. ca si In "inanitie. V. f. Sin. NA: acetabulum. / acheirie. [Lat. of:et] Sin. n. gr. f. s.). Sin. modifies culoarea indicatorilor.. [<^r. / acetylcholine [Lat. gr. / acetazolamide. [Lat. / acide. achilie). cetonurie.] Substanta care. n.4%). la ansamblul *corpilor ceto-nici. a6rw. ACHILIE. A. glacial (89. khole = Biia. s. f. [Lat. A.sau bilaterala. f. f. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). / acetyl. formarea *corpilor cetonici. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. cat si In butonii terminali axonali. gr. m. s. Essiaather = eter ac. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. cum = cu. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. ACETAT. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. m. {icetiim = ofet. solventi. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. cetonemie.

sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. sunt foarte labile. vitamina C si tab. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. A. Sin. sinteza unor hormoni. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. La om au fost identificati patru a.: acid nitric (v. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. 6a. b. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. Sin. b. biochim. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. chenodezoxicolic si litocolic.: AMP.). H^COg. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a.: acid adenilic. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. una de D-riboza si doua molecule de a. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. const. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. Sin. In sange. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei.: glicocol (v.). Intervine in formarea moleculelor de a. sarurile sale pot fi. *A. Abrev. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului.: acid glutamic (v. pentru a reface a.: colic. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. a. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene.: ATP.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. fosforic se realizeaza instantaneu. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. fosforic.: ALA. A. riboza si trei radical'! fosfat. In etapa initiala a sintezei *hemului. const. Denumirea chimica a "vitaminei C. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. cristalin. fosforic. Abrev. bacteriostatic. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. Sin. dezoxicolic. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. adenozintrifosforic. Nucleotid compus din adenina. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. malonic cu ureea. neafectand producerea de leucotriene. si. capabila de sdndare si de refacere continua. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. V. biochim. In asociere cu factorul VIII. Dozarea a. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. de COa. este absolut necesara In: metabolismul celular. Abrev. Intervine in oxidarile celulare. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid.: aminoacid (v. adenosine triphosphoric acid. implicit. 'Zaharina este derivata din a. Sin. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. cu formula chimica 041-14^0. Energia eliberata de a. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. const. acid mefenamic. A. Abrev. a. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. deoarece este toxic. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. Sin. V. adenozin-difosforic) si a. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. biochim. b. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. ori de cate ori nevoile celulare o impun.). Abrev. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui.: maloniluree. coroziv. se formeaza *porfobilinogenul. cu rol principal de carburant celular.: CDCA. a. este un "che-lator al calciului. in profilaxia hemoragiilor. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. Conversia CO. a tuturor derivatilor sai. Sin. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a.). derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. c. A. inflamatie. si tab. Datorita actiunii sale keratolitice. organic slab. adenosine monophosphoric acid. a. V..: GABA (v. abrev. de aseme-nea. Este un a. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. hipuric. I^BO. sdndarea lor In ADP (*a. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. 5-a.. a. a. A. A. COOHCH(NH. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. una de D-riboza si o molecula de a.: ADP. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Aminoacid neesential. derivatii sai de sinteza. din alimente se elimina sub forma de *a. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. ACID BORIC / acide borique / boric acid. (v. 'prostaciclina si *tromboxan A. A. (DCI) A. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. mineral puternic (HCI). (CgHsCOOH) abundent In fructe. Pentru acest mo„ tiv. si tab.: EACA. b. A. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. A. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). desfasurata m mitocondrii. citrat-sintaza. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. cu actiune antifibrinolitica puternica. V. biliar primar. Sin. cu 20 de atomi de carbon. ribonu-cleic si a moleculelor de a.))-CH2-COOH. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid.). Rezulta din combinarea a. notat cu simbolurile Asp sau D. V.: a. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. In prezenta energiei nou formate In celula. fosforic.. Component al proteinelor. antiseptic acid. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. a. Sin. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. amino-sucdnic. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. In H^CO. Sin. este catalizata de *anhi-draza carbonica. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a.). ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor.: acid aspartic. Este folosit. contractia musculara. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. gras nesaturat.: adenozin trifosfat.

ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. acid clorhidric. consecutiv. g. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid.: alcaptona (v. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid.-CH(NH. DeficituI de 'vitamina B^.). deci neesential. contribuie la oboseala musculara. ca acidulant alimentar si in stomatologie. fiind obtinut si prin sinteza. leucovorin. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. Este eliminat prin urina. glicolic In *glicina. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. A.: acid tetrahidrofolic. acizi grasi. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. In organism. ficat si drojdii. si tab. prin *chelare. V. V. Laptele Tmbogatit cu a. oxalic la om. biliar primar derivat din *colesterol. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. Abrev. V. blocheaza a.. A. V. ca si In *neuroblastoame. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. Determina reactia acida a sucului gastric. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. Denumire imprecisa pentru a. Arninoacid monoaminodicarboxilic. a. biochim. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. Sin. inozitolhexafosforic. *A. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. Catabolit al *dopaminei. si tab. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid.. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. metafosforic). organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. de asemenea. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. COOH-(CH. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. Abrev. A. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. v.. h. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. const. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid.: fenol (v. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid.: HVA. fenilacetic si a. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. Sin. a. Compus guanidinic. A. A. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. I. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie.. *a. const. glutamic. (desuete): vitamina Bg. Se gaseste In plantele verzi. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. re-prezinta. utilizat in fabricarea parfumurilor. CHa-CHOH-COOH. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. (fermentatie lactica). contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. Produs de detoxificare a a. este sintetizat In organism. Este precursor al a. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. paraamino-benzoic (PABA) si *a. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. forma dimerica (a. a. h. Se formeaza In muschi. a. cu simbolul Glu sau E. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. a unor substante ca plumbul si digi-tala. cu producere de a. si sue gastric. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. vitamina M.). *fosfatidilserina. V. De asemenea. *fosfatidilinozitol. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. hialuronidaza. g. V. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. se mai afla In lichidul *sinovial.: acid aminoglutaric. Sin.: EDTA. si fenilcetonurie. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. De aceea. Indeosebi al caldului si al magneziului. de cateva milioane de Da. f. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. biochim. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. Agent *chelator. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. CaHsCO-NHCH^COOH. A. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. *fosfatidiletanolamina. implica *pompa de I-r/IC. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. I. V. Sin. lactacidemie. precursorul primar al *a. c. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. iar a treia de o molecula de acid fosforic. ADN. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. f.N10-metilenTH4). Inca In discutie. fosfolipide. ortofosforic forma monomerica. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. H^PO. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. (DCI) A. poate avea o greutate moleculara foarte mare. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. folic. este utilizat ca acidifiant urinar. acesta este un component indispensabil al dietei. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. La acest nivel. Este un a. In organism. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. f. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. V. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. a. 1) A. Mecanismul de secretie a a. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. grasi in *cetone.)-COOH. fenillactic. Sin. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. f. benzoic. glucuronic si N-acetil-glucozamina.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. corpi cetonici. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. V. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. In functie de numarul de dimeri componenti. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. f. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. care asigura transportui activ de H4'. I. o molecula de *a. A. La niveluri plasmatice crescute.). Sunt afectate celulele cu turnover rapid. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. 135 . g. pirofosforic) si cea polimerica (a.

ca *guta. Sub forma de oxalat de calciu. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. vitamina PP. acizi grasi.. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. A. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. Medicament tuberculostatic minor.>. precursor al *a. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. antifungice si keratolitice.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. cetodicarboxilic. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. gras saturat (v. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. Eliminarea de a. continut de vegetale diverse. tab. organic cu rol important In *dclul Krebs. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. ca si In anatomia pato-logica. A. care afec- 136 . boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. Denumirea chimica: a. V. pe cale intravenoasa sau orala. HNO. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid.: PAS. p. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. tab. Sin. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. prezent In sange (v. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. (DCI) C. arahidonic. V. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. C. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. este selectiv pentru bacterii. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. format prin condensarea unei molecule de *a. C^I-L^C^. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. haima. cu numeroase utilizari industriale. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. si se poate elimina prin urina. a. V. cu efect coroziv foarte putemic. coma. Abrev. constituent cheie al *ciclului Krebs. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. In calitate de fixator al tesuturilor. foarte coroziv.H. Intoxicatia cu a. oxalurie. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. endocrinol. participa la formarea calculilor urinari. A. si acizi grasi. Denumirea chimica a 'biotinei. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. pentru prepararea salidlatilor. lapte. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens.). (COOH).NO. V. V. Reprezinta un pro. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna.H. NHArliCOOH. acid ribonucleic. j A. V. acizi cetonici (*corpi cetonici). o.N03. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. cristalin. f. porumb). V. *nefrite. o. const. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. ca *supozitoarele. Lichid inco-lor.: PAH. uricemie). Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. Se formeaza.: AVM. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. const. Cantitatea de a. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. A. C^Hg^COOH A. In organism In cursul degradarii a. p. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. Ct^-CO-COOH. A. si acizi grasi. Se poate acumula In unele stari patologice. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica.H. gras esential. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia.03. mineral putemic. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. V. acizi di.2H. ARN. ascorbic si glicocolului. s. f. H. Abrev. acizi nucleici. s. acizi grasi).: acid folinic (v. V. aspirinei si a numerosi coloranti. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). de asemenea. biochim. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. fumans In stare concen-trata. Sin. ACID URIC / acide urique / uric acid. organic. drojdie.. paraaminobenzoic (PABA). Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. (DCI) Derivat al *a. v. A. neuraminic. C^s°2-A. leucovorin. Derivat N-acetilat al *a. dezaminare si oxidare). blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. a. ADN. gras saturat.. A. care este esentiala In oxidarea sa. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. V. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. depresie respiratorie. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. gr. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. ortohidroxibenzoic. si addurie organica. Sin.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. analog al *a. a.>0. Substanta cu proprietati vitaminice. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid.si tricarboxilici. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. Se obtine si prin sinteza. *grasimilor si amino-acizilor. m. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. A. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. vitamina Bg.: mupirocina. acidus = acru. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid.: acid azotic. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid.. oxalemie. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. / acidemie. -o(os = s&nge.S04. A. gras In natura. C.30-7. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. eel mai abundent si ras-pandit a. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. / acid(a)emia [Lot. A. cu actiune *keratolitica. V. s. Cuprins In structura capsulei bacteriene. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. ACIDEMIE. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. acid sialic. Abrev. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid.

n -r 20 . forma foarte frecventa la tineri.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. linoleic. dor. abcese cerebrale. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. separat. a . teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive.a. / achondrogenesis.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. a priii. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. f. adj..). [Qr. g. ACOMODATIE. prin relaxarea muschiului ciliar. / acorie ou acoree. ubicuitari In apa si sol. / acneiform. f. si acid arahidonic. / acholie. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. / acholuria. de etiologii diverse. acoperite de cruste. [Qr. insufidenta a ochiului. g. tample si pe partea anterioara a pielii capului. pentru akinezie (v. prin contractia muschiului dliar.). acid linolenic. care are forma unor acini. profesio-nala. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. clima. V. / accommodation.. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. ARN. Var.} Absenta congenitala a pupilei. ACNEE. s. Ex. akinelos = imobil. sin. / achlorhydria. n + 18 . V. cand se nu-mesc a. "elicea vietii"). 2) A. s. / achondroplasie. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. ACINEZIE. de. s. Absenta acestora din alimente. f. Var. membre scurte si groase etc. / acholurie. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. ACONDROGENEZA. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. / acclimation. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. 5) A. Alte tipuri de a.a. const. necrotica. a. si ADN. klimu. Denumire desueta: vitamina F.: eruptie a. khondros = cartiiaj. plagi chirurgicale sau arsuri. s.priv. tip II. situat In nucleu. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. d) a. sau. f. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids.. kiaein = a misca. t. 3) A. [QT. bakte-rron. / acne.. Cu virulenta mica. si tab. cu *achilie gastrica. stearic) si nesaturati (n + 18 . neonatorurn. pe un fond de *seboree. V.: acomodatie. Exista doua tipuri de a. dim. f. Au formula generala CI-yChy^-COOH. Var. Uneori este utilizat ca sin. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. arahidonic). a • priv. / achlorhydrie. sub actiunea muschiului ciliar. toxica.priv. s. f.priv. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee.priv. subnormala putere de a. / acinous. [Cfr. palmitic.: sindrom LangerSaldino (v. vulgara. V. g. ACLORHIDRIE..: la frig) sau mediu (ex. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. s. lauric. acclimatisation. khondros = cartiiaj. unde (atitudine. si cristalin. tip I. nanism micromelic incompatibil cu viata. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. s. arahidonic. s. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . sau akhne = tdrdte. a. ACOLIE. / acneiform. secun-dara administrarii unor medicamente. a .: 1) A. hydatos = apa} Termen sin. rozacee sau "cuperoza.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd.legati prin grupari fosfat . owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. ACLIMATIZARE. f. / acorea. po-zitiva pentru distante scurte. \Lat. f. 4) A. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. A. septicemii si pleurezii. khole = fii[d. Indeosebi In perioada de *pubertate. genesis = pro-ducere. bacteriile A. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. / achondroplasia. [Qr. s.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. ACOLURIE. condrodistrofie fetala. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. acid linoleic. f. f. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. A. acid biliar. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. Sin. Este caracterizata prin aparitia. / acineux. -euse. / acholia. deoarece nu sunt sintetizati In organism. acclimatization. adj. [Qr.). care dupa cadere lasa cicatrice. arahidonic. f. a. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. khioros = verde. A. ACOMODARE. e) a. [^r. este In mod normal spontana. se 'impart In saturati (daca n -12 . forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. situat in *citoplasma.a. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. mentionati corecteaza aceasta deficienta. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. kore = pupiid. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. [Lot. plasis = modeiare. ia plassein = a forma. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. / acne.J(c. f. / achondrogenese. \CfT. c) a. din gr. ia bakteria = boston.: boala Kaufmann. localizata pe frunte. ACORIE. V. care Ti face nemiscibili cu apa. V. hydor. boala Parrot. f. a . s. adj. -iilos = mdinafia foardui. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. s.*a. 2) A.. n. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. s. linolenic si *a. s. s. Se disting: a) a. accomodntion. linolenic. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. . m. n + 16 a. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. / accommodation. -onis. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. b) a. participa la esterificarea colesterolu-lui. / acclimatement.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. din familia Neisseriaceae. s. [Qr. dar cu o structura spatiala mai simpla).. Denumire pentru *a. forma neletala. Se disting doua tipuri: 1) A. A. f.. datorita elastidtatii acestuia. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. liberi. biochim. ACNEIFORM. pentru acomodare (v. absoluta a fiecarui ochi. linoleic. *a. f. f. ACINOS. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. a -prill. de. f. Cat. Sunt constituiti din *a. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. A. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. Macromolecule constituente ale celulei. dfoza. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. cu *anaclorhidrie. Aditia a. s. f. oleic.rucenta. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. sin. de. reprezentand substratui informatiei genetice.. -tis. adj. care nu sunt sintetizati In organism: *a. s. *A g. si ARN (mai divers ca masa moleculara.: la altitudine). s. de la accommodare = a se. ju-venila sau polimorfa.). cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. s. A. [Lot. negativa pentru distante lungi. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase.. akne .. de ia a.

f. a. akron = e^tremitate. s. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. f. sindrom Gianotti-Crosti). Descrisa si ca boala: a. / achromate. boala Apert-Crouzon). / achromatopsia. asphyxia = oprire a puCsuiui.mitate.} Coloratie rosie a extremitatilor. s. s. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. denumiti si rezine acrilice. s. ACROERITROZA. akron 1 = e?(tre. / acroerythro-sis. f. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. / acrinia. ACROMATOPSIE. s. [a plassein = a forma.ttiitate. f.. ACRODISPLAZIE..] Inflamatia mamelonului. acer == acru. varf. f. s. opsis = vedere. polys = mu[f:i. kephale = cap. [Qr. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. hiper-telorism. mamdit. syn = im. / acroesthesie. V. gr.rie. / acrocephalopoly-syndactyly. ACROESTEZIE. s. / aero-asphyxia. s. -oza. f. s. -ida. a. amo-niui gSsita in apropie. s. \Qr.: 1) A. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. mastos = sdn. s.} Durere la nivelul unei extremitati.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. -oza. varf. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. Au fost descrise trei tipuri de a. akron = e. s...: sindrom Bazex ^v. f. ammoaiakon = sore. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). cu aplatizarea laterala a capu-lui. f. [Cfr..] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. ACRINIE.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. / acro(a)esthesia. / acro-asphyxie..] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. "nas In sa"). s. sphyzein = a puCsa. s. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. T. s. Sin. ACROMAT. a . -oza} Sin. eritematopapuloasa infantila (v. tip V (v. f. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. s. a. dificii. [Cfr. a = priv. s. scadere a temperaturii locale si durere. s. akron = e^tremitate. / achromatopsie. f. tip . / acrylate. Boala grava.frw.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. intoxicatie cu mercur. erythros = rofu. / acrocephalie. memBru. f. denumita si sindrom sau boala Apert. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. a . f. acrocefalopolisindactilie.^re.).1 sau sindrom Noack. khroma. / achromate. f. / acrodolichomelie. / acrokeratosis. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). tip II sau sindrom Carpenter (v.mitate. s. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. / acrocephalosyndactyly. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor).un0. Se vindeca fara se-chele. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. 'sindromul Giedion.^tre. [(^r.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. / acrocephalosyndactylie. m. sindac-tilie. Baza craniului este de asemenea deformata. Sin. astenie. pathica / acrodermatitis enteropathica. [CfT. cronica atrofianta (v. virus neurotrop.. a. akron = e^tre-mitate. s. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. m Inaltime. [Lat.mitate. frecvent mortala. f.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. / acrodysplasie.).pre. ACRODISOSTOZA. s. 0 serie de a. / acroerythrose. frioa de locuri situate la_ Inaltime.mitate. ACRODOLICOMELIE. s. tip 1. [Qr. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. si acrocefalosindactilie. tip IV (v. manifestata prin 'acrocianoza.] Afectiune a copilului si adolescentului.. / acrodynie. {Cjr. [Cjr. s. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. odyne = durere. [Lat. boala Selter-Swift-Feer. In prezent consi-derala a. derma. [Qr. / acrocyanose. f. tip III sau sindrom Sakati.. sindrom Pfeiffer). cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. sindrom Chotzen). este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. continua Hallopeau (v. f.} *Fobie. osteon = os. / acrodolichomely.turn") sau ascutit (tuguiat). f. akron = e^tre-mitate. cu transmitere probabil autozomal dominanta. akron = e^tremitate. se-nsifiiii-tate. [Cyf. ACROCEFALOSINDACTILIE.] 139 . f. tip III (v. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. [Gjr. boala Pick-Herxheimer). tip II (v. akron = e?(tre. ale fadesului (exoftalmie. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. / acrylamide. malformatie denumita *oxicefalie.. adj. 2) Durere la nivelul extremitatilor. ACROCIANOZA... plasis = nwddare. akron = €J(tremitate. a. / acrylate. / acroderma-titis. f. aisthesis = se-mafie.r. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. akron = e. akron = e. melos = e^trenitate. 3) A. varf. ACROFOBIE. ACROKERATOZA.. f. hyle = nwte. / acrylamide. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a.. s. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). A. kyanos = a£C>astru. dys = gnu. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. -atos = culoare. hyle = materu. varf. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis.). f. / acrodynia. ACRILAT.. \Qr. akron = e^tre-mitate. varf. ACROMASTITA.re. keratos = corn. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . hipoplazie a maxilarului superior. daktylos = deget.. / acrinie. f. s.: boala Crocq-Cassirer (v. -oza. varf. s. cu transmitere autozomal dominanta. f. s. infantila (v. gr.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. / acrocephalia. akron = t)(tremitate. s. f. s. -atos = piete. f. f. f. 'sindromul Langer-Giedion. f. f. ACROOINIE. s.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. phobos = frita.^ft'emitate. s. dys = greu.: *boala Brailsford. a modela. -ita. [Qr. hipertensiune).. / acrodysostose. de. / acrophobia. s. f.). / acrocyanosis. s.} Sare sau ester al addului acrilic. kephale = cap. / acrophobie. ACROASFIXIE. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. akron = e. Alaturi de acesta se disting. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). varf.priv. f. Este acompaniata de prurit. / acrokeratose.priv. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. boala Swift. dolikhos = lung. khroma. a . de. s. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. [Qr. / acrodermatite. / acromastite. de. s. *boala Thiemann.: boala Feer. [Qr. s. / acrodysostosis. 2) A.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. f. kephale = cap. / acrodysplasia. / acroc6phalopolysyndactylie. s. f. [a. a. mai ales ale mainilor. acer = acm. ACROCEFALIE. boala Hallopeau). m. dificii. f.. keras. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. ACRODERMATITA. [C.. / acromastitis. adj. [Qr. a regiunii occipitale. syn = tmpreund. varf. •atos = cutoare. s. f. sindrom Waardenburg). varf. akron = e^tre.^tremitate. Termen vag si desuet.

/ actinodermatitis. s.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. ACROOSTEOLIZA. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. / acrosyndrome. denumita boala Thevenard. A. / acrosome. aktis. polimenca sau filainentoasa F. akron = u^tremitatv. [Qr. s. adj. f. f. / acropoikilothermie.. atat etimo-logic. f. sau secundar. si tab.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. [Lot..tatt. s. / actinite.. f. s. -atos = piete. A. A.. / actinology. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". ACROMELIC. [^r. akron = eyre..] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X.. s. ACROMION. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. f. / actine. ACROZOM. m. algos = dwc. [C/r.. adj.] Sin. f. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. concurs. adj. akron = e\tremitate. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. s. f. akron = e. Clinic.: acromatopsie (v. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. s. de la lyein = a distruge. s. f. -atos = cutowe. / acromion. vdrf. partial cu *acropatie. / acroparesthesia. s. / acropathy.. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. s. khroma. f. const.. prin trecerea ia act. s. / actinic dermatitis. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. / achromasia. vdrf. f. ACROPAHIDERMIE. a . la thermos = ca[d. \Cjr. s.^tremitate. legata de motive ascunse In *sub-constient. deci la adult.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei.. s. A.. s. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. existand sub doua forme: a. m. .} Sin. Sin. / acropachyderma. Sin. s. A. f. a -priv.] Denumeste un comportament brusc.) V. In general. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase. omos = umdr. s. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. lysis = distrugere. A. vanat'i therme = cdiduril. [Qr. [Qr. NA: acro-mion. osteoliz8). akron = e. [Cfr. actum. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. care apare la sexul feminin. V. cutis c pide. de obicei. / actinic. / acroosteolyse. akron = o^tremitate. hipercalciurie. / acromion. a. akron = e^tremitate. f. / acropathie. cat si pentru ca este sin. [AngUcism core. vdrf. \Cjr. s. pakhys = gross dermu. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. s. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. Termenul de a. / acropachie. / acropar(a)esthalgia. ACTINOLOGIE. este Indeosebi de natura hormonala. o. m. s. f. endocrinol. [C/r. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. vdrf. ACROPOIKILOTERMIE. f. s. akron = e. n. drum. akron = e^tre. reprezinta. -inos = roed. -inos = raza. ACROPAHIE. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. ACTINODERMATOZA.. -atos = culoare. dar In general favorabila. ACROPARESTALGIE. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. si lucita.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. syndrome = drum mpre. rezultand articulatia acromioclaviculara.] Constituent proteic al muschiului. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). poate. s.] 1) Studiul energiei radiante. para = din-wlo de. s. ^ ACROMAZIE. / actinodermatose. \Qr. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. u. si discromatopsie. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. V. aprof(tMatw. / acromicrie. f. melos = mem6m. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. tat. ACROPARESTEZIE. / acromelic. akron = e. s.] Extre-mitate a spinei omoplatului. f. mai rar pe cele ale membrelor superioare.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). negru si nuan-tele intermediare. f. ACTING OUT. aisthesis = smzapie. / actinologie.una. f. / acropachy. aktis.^tremttate.re. ACTINA. sensifittitate. / peripheral vascular disease. •inos = razdi -ita. f. se-nsifiiiitate. f. A.?(tre. [Qr. ACTINIC. pakhys = yos. / acroparesthalgie. mikros = mic. ACROPATIE. de ia syn = impreuna. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. de mana si gambe Inghetate. Combinata cu "miozina. -atos = Corp. osteon = os. a fost identificata si In *citoschelet.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000).. khroma. aktis. ACT RATAT / act manque / faulty act. *inos = raza. V. superior sau inferior. [^r. s. albinism. / acroparesthesie. soma. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop.?(tremitate. aisthesis = senzatie. s. \Wbrw.] Reactie In aparenta ilogica.: sindrom Denny-Brown. fracturi spontane. / acromegalie. akron = e?(tremitate. [<^r. In boli ca diabetui. fie ca survin In cursul unor boli diverse. hiperfosforemie). I acropoikilothermy. para = dincoio d&i [dngcl. s. ACROMICRIE. / acromelique. s. dener-vatia periferica si microtraumatismele. survine pe neasteptate. s. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. rater = a rata. s. f. / acroosteoly-sis.mitate. s.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. f.). \Cjr. a. aceasta duce la *gigantism. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic.). f.mi. da actomiozina.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. monomenca sau globulara G si a. metabolice (diabet. s. fi tradus. / acromegaly. / actinique. ds. si boala Bureau-Barriere. este eel mai frecvent partiala. [Qr. -ozd. / actin. megas.] Abrev. ACROSINDROM..^tremitate. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. •inos = raza. Insotita de durere. akron = e^tremitate.} *Parestezie a extremitatilor. Indeosebi la nivelul falangelor si. f.: albinism (v. dromos = c-wsa. cu evolutie catre amputatii spontane. engL: Adreno-Cortic. f. fie ca acestea sunt aparent autonome. [Cjr. iAngd. s. f. f. akron = e. A. derma. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. localizata la nivelul mainilor. poikilos = fdu-nt. logos = ftUitfil.mita. / acrosome.te.: acromazie. / achromasie s. / acropachyderinie. Daca este nocturna. fr.\ *Parestezie a extremitatilor. se observa 'indeosebi m *acromegalie. A. lepra sau alcoolismul. vdrf. pathos = boaia.\ Sindrom *s(ne mater/a.. [Qr.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. -atos = pide. actinocu-titis. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. ACTH / ACTH / ACTH.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. s. este relativ impropriu. [Gjr. f. ACROMEGALIE.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru.. la femeie dupa 40 de ani. r. fotodermatoza. aktis. aktis. [Qr. ACTINITA. vdrf. / acromicria. n. m. adj. \Cfr.priv. impulsiv si violent.

therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. 5) a. s. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa.: boala Rivalta./ di la agere = a actiona. Streptomyces). [£fr. / actif. de ia rete. Israeli. adj. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. s. f. [Lat. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation.dinamic-pozitiva). nen/oasa superioara (a. adj. si fototerapie. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. Dupa acest contact.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. ACTINORETICULOZA. -inos = razd. pt. \Cjr. f. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. f. c.). Indeosebi de cele gonadotrope.. ACTIVARE. secretate de celulele antehipo-fizare. adj. {Gjr. A.. f. galbene de 'miceliu fragmentat. activitas. bioelectrica a unei celule. ACTINOMICOZA. Ex. la nivelul gonadelor. activus = care actioneazd. s.d. [Lat. ACTOGRAF. mifcare. si A. ACTINOMICOM.. n. / Actinomycetales. / actinomycose.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. s. s.r. aktis. ACTINOTERAPIE. ACTINOMICINA.: activat (ca rezultat al *activarii). de [a agere = a actiona. cea mai cunoscuta fiind a. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. activus = care actioneaza. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. mykes. s. -inos = razd. / activator. bovis. dim.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. cu tot efectui toxic. s. myketos = dupercd. s. / activity. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. In cantitate mica. m. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). f. 3) a. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. -ozo. s. -inos = razd. optica. [Qr. etajelor superioare ale sistemului nervos). latent pana In momentui a. mediaza procesul de *activare. 2) In fiziologie. Ex. care abcedeaza In puncte multiple. [Qr.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. myketos = dupercd. f. numarul de dezintegrari In unitatea de timp. anti-epidemica.: A. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. aktis. / active. prezente In sange. Actinomycetaceae (v. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. producerea enzimelor de degradare. unei surse radioactive. activus = cart acfioneaza. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. myketos = dupercd. f. m.: *a. ACTIVITATE. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. aktis. 2) Sin. ia. moleculara). mykes. fi agere . pulmonara (rara) si abdominala. \Cjr. adj. f. / actinic reticuloid. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima.a actiwa. / activins. mykes.dinamic-negativa. frecvent m cadrul *actinomicozei. -inos = razd. -inos = raz. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. aktis. s. Ex. Mycobacterium).ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. [Lat. f. s. s. Tmpotriva fortei gravitatiei . Se disting trei a. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. 4) Efident. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. aktis.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. agent al actinomicozei bovine. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. / actinotherapie. / actinomycin. care poate provoca la om *actinomicoza. / Actinomycetes. A. pe tegumentele expuse la soare.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. -is = refea. -oza . s. reticulum. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. 1. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. -ive. -inos = razd. / actinoreticulose. f. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). anaerobe. pi. mykes. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. A. s. -trice. vizibile cu ochiul liber. -ina. foarte diverse: 1) a. B. 2) a. aktis. / activity s. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. / activateur. Puroiul contine granule mid. Indeosebi. aktis. referitor la un medicament.: molecula activate sau a. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. de la agere = a acfwiM. aktis. / activation. / actographe.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. [Qr. •inos = razd. s. f. complement. mykes. actus = msfcare. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. f. s.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. Ca urmare a acestui contact. / actinomycome.] (Substanta) care. n. actwneaza. ACTINOMICETE. f. Sin. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. [Lat. Ex. / activines. / actinometrie. f. / activation. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. aktis. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa).] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. A. -inos = raza. A. s. -omo. V.). / actinometry. ultraviolete si infrarosii. musculara (In directia gravitatiei . pi. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. myketos = ciuperca. s. s. I actmomycine. \C. / actinomycoma. 7) A. / actinothera-py. C. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. ACTIVINE. s. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. myketos = dupercd. de. \Lat. care va stimula. ACTINOMETRIE. cuprind doua specii: A. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. myketos = dupercd. m. f. de ia agere = a actiwa.. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. therapeia = tratament. -inos = razd. devin functionale.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. Exista mai multe forme (A. mykes.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. n. pi. activus = care. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. C etc. a punt in.). ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. V. 6) a. *saprofit al cavitatilor naturale. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. 141 . [at. limfodtelor B si T. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. ultraviolete si infrarosii. -inn . s. cu sau fara transformare chimica. 5) Intr-un sens mai larg. In mod particular. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. ACTIVATOR. / actograph. [Lat. f. f. ACTIV. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase.: carbuncle a. 4) a. IgD). 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. la nivelul acestora din urma. s. metron = masurd. / actinomycosis. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa.

f. [Cfr. s. bacteri-cid. 11) a. A. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. Astfel. (tens = ofiwi. sau al unor molecule cu proprietati specifice. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. mutatie. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. 4) a. s. In tubii colectori renali exista patru a.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. f.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. s.} Frantuzism nerecomandat.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. blastos = ge-rmen. accoutumance = o6ifnuintil. la pungere = a mfepa. n. f. sau acutus = ascufit.] Sin. / adaptation. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii.: unde a. nespedfica . adactyly. adesea toxic. desemneaza supravietuirea. opsonine. -omo. 6) a. cu . de. f. famnacodinamica . exercitata de catre unele metale.efectui puternic. a.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. ACUT.} 1) Care se raporteaza la sunete. bacteriostatica. se exercita indirect. ADACTILIE. din (at.. akoustos = auz.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. / adaptation. smalt. s. / acoumetry.: ameloblast (v. punctura = mfe-pcHurO. pi. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. / aigu. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. adj.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. {Lat. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide.. ACUFENA. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. d. utilizat ca sin. In pre-zent. la agere = a actiona. metroii = mOsuril.). 9) a. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). ACUSTICA. -MO.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. ADAMANTINOM. b) a. s. m. / adactylia. acutus = ascufit.). Alte exemple de a. [Cjr. vizuala. \Cjr.priv. f. la mtuneric . acutus = ascufit. s. aigue.a potrivi. s. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). actiunea a.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. Ex. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. f. Astfel. adamas. se numeste si a. ACVAPORINE. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. / adamantinome. f. s. / adamantoblaste.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. muta-gena . / adactylie. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. s.i. adj.: zgomot auricular. f. pi. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. prin cresterea ventilatiei pulmonare. -onis = acfiune. ACTOMIOZINA.: cronic. s. / aquaporines. efectele a. s. f. [Lat. adap-tare . Ant. / acouphene. Ex.. consuetude. masei . smalt. medica-mente (ca aspirina si chinina). adamas. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. In raport cu una surda. 10) a. de inhibare a germenilor. depinde de claritatea focalizarii retiniene. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. catalitica. Ex.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. f. 3) a. s. -antos = d'iamant. alcatuite din sase domenii transmembranare.} Sin. s. 14) a. adj.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. bacteridda. / acoustique. / action. ochiului: a) a. (din unele boli cronice). s. 13) a. ca ureea.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor.a. In acest caz. s. In timp ce pentru occidental!. s. tactila. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.. s. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. *sindrom Meniere). renotrofica . / actomyosine. / acupuncture. mys. pasaj. / adamantinoma. / acquired tolerance. v. A. s. / acute. adactylism. / acoustics. [Cjr. d. / adamantoblast. 5) a. Efectele a. akouein = a auzi. de fenomenele de a. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. f. [J~r. intensa. s. s.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. boli ale urechii interne ("otoscleroza. m. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange.} Absenta congenitala a degetelor.a.: ameloblastom (v. mutatia genei a. d. actio. s. v.. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. myos = muschi. Ex.. v. ecus = ac. din [at. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. Acest surplus caloric mascara a. v. Danielopolu. din otel sau din metale pretioase. f. ereditara. sunt interpretate diferit. multiple: 1) a. [Cfr. akouein = a auz. / acoumetrie. f. scotop/ca. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. gr. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. cumulativa . Cauze posibile: 'cerumen. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. s. a. nerv a. / acuite. de. 12) a. -inos = razd. a unei structuri sau functii. poros = par. Ex. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. n. auditiva. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. crescand metabolismul bazal. / acupuncture. phainein = a pdrea.: a. / aquaporins. 2) 0 durere vie. a . deci. a. daktylos = deget. este de 30% pentru proteine. graphein = a scru. opso-nica. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. traumatisme ale urechii medii. ACUMETRIE. f. / accoutumance. s.). pentru orientali. [Cjr. dupa D. (it ia akouein = a auzi. v.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. / tinnitus.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. f. [Lot. f.).a unui medicament asupra structurilor vii. / actomyosin. termenul a. aceasta a. ADAPTARE. s. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. / action. [fr. adj. cu toleranta (v. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. -antos = diamant. 8) a. sufistanfa dwa. In general. 7) a. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. su6stanf:a dura. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. bacteriostatic. f. Ex. ACUPUNCTURA. f. f.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. / acuity. s. catalizator. ACUTUMANTA. aktis. In practica. f. Cateva tipuri de a. [Lilt. nidodata ereditare. Rezulta ca a. T.. 2) a. A. Sin. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. acuite. prin selectie naturala. [Cfr. s. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. conduct. Un caz tipic Tl reprezinta a. ADAMANTOBLAST. m. s. [Lat. dinamica specifics a alimentelor (v. ACUITATE. s. In cadrul unei populatii date. la lumina . aqua = apa. v. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. ACTIUNE.: camp a. a. de *diabetul insipid. s. oligodinamica. al ultimei doze dintr-un medicament. -inn.

f.).] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide.. f. adj. s. s. normal sau patologic. poJip al mucoasei intestinale. la phyein = a create. fibrilatie auriculara. s.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. s. ADENOIDITA. uneori metastazeaza. m. s. \Cfr. m. / adenofibrome. ADDUCTIE. Ex. gramma = Inscriere. ia karkinos = roc. / adductor. -os = gianda. s. 2) A.. {Cjr. / adenohypophysis. / adenoflbro-ma. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. aden. mys.: limfadenita (v. n.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. s.] Sin. sebaceu.. 5) a. -os = gianda. m. Enzima intracelulara. f. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. In mod autonom. eidos . / adeno-mectomy. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. genetica . -os = gianda. s. adducere = a duce spre.j Sin. m. prostatic. / adducteur. ektome = w(cizie. aden. de. de. f. la nivelul ficatului. physis = creftere. aden. / adenoiditis. uterus = uter} Sin. Normal. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. care o pot stimula (G. / adenopathy {Cjr. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. care au dimensiuni 143 . -os = gianda. myos = mufcfii. n. Ex. -os = glanda:. adj. s.). [Cfr. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. / ad6nolipomatose.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. / adenomegalie. 3) A.] V. aden. s. f. / adenolipomatosis. f. hipofiza. s. s. f. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. [Qr. aden = glanda. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate. adaptare = a potrivi. 2) *epiteliom a. de ia ad = spre. f. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. aden. s. -oma.). In toti acesti compusi. ADENOMATOZA. ektome = uy-izie. \£fr. {Cjr.\ 1) *Ablatia unei glande. -enne. s. m. hypo = su6. / adaptor. Ex.: adenocarcinom (v. bronsic. -oza. [Lot. / adenoma.stins functional". -os = giandcl. f. de.: 'fades a. abandonata. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. aden.).: neoplazie endocriniana multipla (v. / adduction. karkinoma. sunt palpabili ganglionii inghinali. ca raspuns la schimbarile mediului. / adenoblaste. eidos = forma. -os = glanda. s.).). f. sin. ADENOPATIE. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian .) sau frana (G. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. s.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare..} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. adducere = a duce spre. adj. / adenomyoma. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. 2) a.. -oma. adica fara stimularea de catre TSH. m.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. tumori nodulare circumscrise.: endometrioza (v.] (Muschi) care serveste la *adductie.. -os = gianda. f.! pathos = fioata. / adaptateur. / adduction. gustativa. Ex.: "vegetatii a.). ADENOGRAMA. / adenomatose. dwe. aden. / adenocarcinoma. In mod normal. megalos = mare. Sin : epiteliom coloid (v. a purta. s. ADP. [Qr. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. s. Inchise In saua turceasca largita. dar si cu malignitate locala. ADENOMEGALIE. -os = gianda. f. / adenoid. fenotipica . / adenoidectomy. este legata de o mole-cula de monozaharid. [Qr. -oza. aden. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. aden. [Qr. / adenogram. 1) Denumire veche. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. \Gr. ADDUCTOR. -os = gCanda. f. ADENOID. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. s. hipofizar. s. NA: adenohypophysis. s. 4) A. m. [Lot.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. [a ad = spre. ducere = a. myos = mufclu. aden.. / adenohypophyse. s. -os = gianda. f. s. s. f. -os = gianda. ADENOBLAST. / adenopathie. [Qr. -oma. adj. s. a aaapta. Se observa. ADENITA.! -ita. aden. / adenogramme. s. s. ADENOCARCINOM.: adenoidectomie (v. Ex. lot. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. m. a purta. f. blastos = ge-rmsn.: 'epiteliom a. f. n. malign.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. / adenitis. ADENOHIPOFIZA. s. [Gjr.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). t. [at.. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. aden. [Lot. -oma. ektome = e^cizie.). ADAPTATOR. adj. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. aden. / adenome. s. / ad6nine. Jipos ^ grclsime. s. / adenomectomie. aden. asociata biomembranei.': "rezistenta la medicamente). -os = gianda. aden. {Cjr. cu evolutie lenta.} Extirpare a unui *adenom. 4) a.: boala Plummer. mys.. ATP. s. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. n. V. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. la aduiti. {Cjr. s. / adenectomy. f. ADENOMECTOMIE. s. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). -ism.: 1) a. ADENOMIOM. 2) In prezent: a. / adenomegaly. s. cancer. s. f. f. ADENOFIBROM. axilei si canalului inghinal.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. aden. [Cjr. -os = gianda. / adenectomie. w/os. / ad6nite. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. a/tor organe de simf: auditiva. s. ADENECTOMIE. eidos = forma.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide.: a. f.. n. ducere = a duce.forma. fibra = _fi6ra. Sin. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. f. ADENOIDIAN. In a. f. darui structura aminteste structura unei glande. ADENOM. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. s. m. megas. aden. / ad6nocarcinome. / adenoidite. / adenomatosis. ADENOLIPOMATOZA. a.] 1) Despre un tesut.. ia aptas = apt.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. -os = gianda. -os = gianda. -omn. [Gjr.. / adenoidism. formand 'adenozina. / adeno'jdien. / adenomyome s. Sin. \Gjr. 3) A. / ad6noidectomie. s. m. / adeno'ide. adj.. m. ADENINA. eidos = formd. 6-Aminopurina.. -os = gCandaf eidos = forma.: fibroadenom (v. -os = gianda. s. alveolar.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. s. / adenoid. aden. 2) Sin.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. aden. hepatom. / adenoblast. -oma. {Cfr. ADENOIDISM. f. f. In particular. / adenine. / ad6noidisme.. de. [Qr. s. -os = gianda. n. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis.

kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. / adipocyte. [^r. / adenosine. procese de malignizare. / adenotonsillectomy. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. keratoconjunctivite epidemice. 1821-1902. virus = venin. diadokhos = care su. a petici.•priv. 0 serie de a. Sin. -ina). -os = giandd.. V. Sin. ADENOVIRUS. ADIPOCIT. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. apoi ia 'Seriin. grave-wax. s. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. sarkos = came.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. profesor [a 'Wwtz. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. s. tonsillae.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. [Cjr. f.] Sin. A. a . plachetara. / adenovirus. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. / adhesion. s. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . [Cfr. -dipis = grasime. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. [Lat. ektome = e^cizie.). manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. boala Westphal). ADIPOCEARA. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. [at. f. 1858-1940. /adherence. s. f. Boala ereditara de tip autozomal dominant. f. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre.priv. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid.: adezivitate plachetara (v. aden. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. Sin. ADENOVIROZA. procentui unei a. ADIASTOLIE. traheobronsite febrile. haerere = a fi prins. amiloidoza. genesis = prodttcere. diastole = diiatare. avand maximum de intensitate In 30 de minute. -dipis = grasime. ADINAMIE. ADENOZINA. sin. / adynamie. s. adhaesio. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. -oza . s. f. de ia adhaerere = a fi. n. intervine In *hemostaza fizio-logica.} Boala determinata de un *adenovirus. s.cce. toate aces-te afectiuni sunt benigne. medic american. m. -os = gianda.: lipoliza. dynamis = forta. s. Sin. \Lat. -os •= glaniici. adeps.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. D-riboza. -os = giandd. f. -dipis = grasime.5 si 2 cm. f. / adipolyse. / adiastole. 2) *Limfadenita. In general.: comisura cenusie.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. adenite mezenterice. [Lot. f. s.). / adhesines. ATP. s. f. bronhopneumopatii.).). / adipocire. s. f. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor.da. ADENOZIN 3'. A.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. f. / adipocere. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. ADIPOLIZA. Ex. = aCipire. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. / adhesins. adeps. cu fixarea la o idee sau un sentiment. ADENOSARCOM. / adherence. s. termo-reglare. s.: AMP ciclic (v. n. adhaesus = aiipire.. [t^T. f. [Lat.priv. s. ca si fenomene mio-tonice. ADP. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute.: acid adenozintrifosforic (v. Sin.. [at.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'.: semn Virchow-Troisier (v.. pla-quette. s. haerere = a fi prins). gr. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. adenoidite. AMP. -omo. / adenosarcome. f. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. ADERENTA. adiadocokinesis. sorx. s. A. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). pot fi congenitale sau cicatriceale. / adiadocokinesia. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. / adiastolie.: imunoaderenta (v. m. f. / adipogenesis. -arum = amigdaie. s. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. Sin. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. s. hemocromatoza. adhaesus. unele cardiomiopatii. s. f. A. / lipolysis. [Qr. constand In prezenta a. gr. [at. s. f. otrava. aden. V. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. ADIADOCOKINEZIE. [Cjr. detectate prin tuseu rectal.plachetara (v. AMP ciclic.: a. bolnavului de *epilepsie. endocardita fibroplastica. de ia gennan ^ a produce} Sin.). V. / adipogenese. p.] Substanta de culoare gri-albicioasa. A. In consednta. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. si agregare a plachetelor. f. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. imunologice. s. ADENOTONSILECTOMIE. f. Sin. ADEZINE. este mai mare decat cea de coeziune. / adiadocokinezie.: lipogeneza (v. mai nou. In afara pneumoniei copilului.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. Nu apar tulburari senzitive. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). Sin. / adenovirosis [Cfr. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. / adenosarcoma. haerere = a fi prins). a . f. lichidul uda vasul. / adynamia. / adenovirose. ADEZIUNE. A.: adeziune plachetara. maligne creste cu varsta. [Lat. f.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. / adenosine. se con-sidera ca ar induce. s. . A. s. f. pi. / adenovirus.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. anatomopatoiog gennan.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. aden. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale.).).: sindrom Gamstorp. adeps. f. / adenotonsillectomie. cu debut In copilarie. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne.. s. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. aden. f. f. [Lat. s. [Lat. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura.bwg. Intarzie descompunerea cadavrului. virus = venin. la unele specii. cera = ceara. Caracterizeaza unele boli (ex. In absenta oxigenului. Sin. comisura mijiocie. daca forta de a. atafat (ad = spre. din oCandezd plaken = a carpi. s.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. otrava.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. metabolice sau de cauze necunoscute. haerere = a fi priiv). / adhesion. fr. o . m. -onis = aivpm.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen.).: pompa de sodiu (v.topire" a (esutului adipos. kinesis = mifcare. s. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. / adipocyte. s.: adezivitate. maligne. 2) A. pi. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.5'-monophosphate. ADIPOGENEZA. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid.] Disparitia *diadocokineziei. s. gr. s. n. de ia kinein = a misca.

adeps. alimentarius = aCimentar. Sin. determina continutui informational. adders = a adiiuga. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. mameCa. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. s. hepatica . participiul trecut de. benigna a tesutului adipos mamar. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. [Lat. [Lat. / adipostat. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. [Lat. [Wbrw. Localizare: la 'eucariote. de tip ginoid . f. adeps. [Lat. In-tervenind In bilantui energetic. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. cu *adipozitate. ADN / ADN / DNA. tie.: boala Dercum. a . In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. printre care: 1) a. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson.] Hipertrofie difuza. A. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. In acest caz. s. 3) Referitor la un tratament de Insotire. s. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. repliat de numeroase ori In centrul celulei. [Lot. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. proprietate denumita complementaritate. s. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. administrat concomitent cu un antigen. Indeosebi a conservantilor.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. suspendate In faza uleioasa. / adiposity. / adiposity s. asemanatoare cu adiposis dolorosa. 3) a. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. Unitatile constitutive ale ADN.] V. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. s.: bacili Koch) omorate si deshidratate. Mai frecventa la femeie. f. so. s. s. La normali. adica secventa. statikos = care oprefte. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. / adipsin. ADIPOZA. -dipis = grasimt. -dipis = grasime. [Lat. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime.. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor..priv. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. 4) a. complet Freund. f. s. -dipis = grasime. prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. / adipsie. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. Alteori. origine maghiara. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. [Lot. din tesuturi. adjuvant. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. s.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. m. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. de la istanai = a pCasa. adj.. la. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. f. [Qr. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. adeps. ADIPOZITATE. consednta insuficientei pituitare. s. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. In general In cantitati mid. adeps. 2) A. / adipomastia. addition. / adjuvant. adiuvans. d. n. / adiposis.degenerescenta grasa a hepatodtelor.In jurul centurii scapulare. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. / adjuvant. lipsita de 'introni. ADN care formeaza o molecula circulara.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. neurolipomatoza. Uneori termenul este utilizat ca sin. asemanator cu eel al procariotelor. din generatie In gene-ratie. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. ADJUVANT.. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). gr. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. s. 2) Care are proprietati de a. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. este reglata prin dispozitii legale. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. A. adeps. Crick si Wilkins. adj. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. a. s. -dipis = grasime. sunt. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. ADIPOSTAT. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). f. se deosebesc mai multe forme. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. incomplet este identic cu forma completa. 2) a. iar insulina apare ca factor reglator. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). Utilizarea aditivilor. / adipsine. gr. / lipostat. s.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. 2) adiposis dolorosa (v. tuberosa simplex. f. fiacterwiog american dt. ADIPSINA. hipofizara. / adipsia. f. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. utiiizata. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. se numesc dezoxiribonudeotide.1 a face. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. la animale de experienta. Cel mai raspandit este a. f. continand micobacterii (ex.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. fina. f.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. partic. cerebrala. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. pentru fadlitarea conservarii.In jurul bazinului. AOIPSIE. -ina. cu *adipoza. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. f.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. mastos = son. care este un polinudeotid. / adipose.. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. intre divi-ziuni. de obicei prin efecte paleative. dar nu contine micobacterii.). capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular.. cardiaca . / adipomastie. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. deci. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. al carui scop este de a completa tratamentui specific. n. ds. 1890-1960. care sunt prezenti In *ADN 145 . -oza. m. eel mai frecvent. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. A. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. de tip android . se disting: 1) A. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa.. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. [fules Freund. Totodata. -e.

nd = aproape.). / adrenocorticoTdes. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. se comporta ca un neurotransmitator. Pe de alta parte. implicata In replicarea ADN la eucariote. s. / adrenocorticotropin. pi. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. ADRENOCORTICOTROFINA. adj. f. ADRENOLEUCODISTROFIE. necesara lucrului muscular. ( adrenocorticoids. ADRENERGIE. -is = rinicfii. In plus. provoaca cresterea presiunii arteriale. m. ad = aproape. ar putea bloca gene vitale pentru celule. m.] Sin. s. ren. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ADRENERGIC. tro- . de. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ADRENOCORTICAL. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. idngd. cu rol In *sindromul general de adaptare. ADRENAL.: ADNc. s. s. / adreno-corticosteroides. f. / adrenaline. In prezent. s. s. ad = aproape de. dupa diferentierea celulelor. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. ADRENOCORTICOSTEROIZI. trophe = tira-nd. -icis = swartO. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. de. cat si la diferite tipuri celulare. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici.). [[at. ren. ren. ia-tigd. r«n. accele-reaza ritmul cardiac. ad •= aproape de. ADRENOCORTIC0IZI. Varsta de aparitie si durata a. [Lot. gr. Moleculele de ADN r. Uneori. si ADN metilare. cortex. eidos = formd. -is = rime/it. const. ren.] Sin. / adrenergy. [Lat. gr. Ca urmare.. . pe care o continua. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. II. f. adj. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. f.). modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade.u. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita.. / adrenocorticosteroids. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. este un hormon de *stres.: ADN himera. adj. -ids = scoartd. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. adj.] Care se refera la *cortico-suprarenala. ndo/escere = o create. mediu socio-economic.. eidos = formd} Sin. si tab. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. / adrenoleukodystrophy. Var. pi. ergein = a [ucra. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. s. cardiaci. dupa o *clonare prealabila. s. din sistemul nervos simpatic. f. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. pi. ren. din punct de ve-dere medical prezentand interes. P-ADRENERGIC. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei.: ADN hi-brid (v. iar a. [Lat. / adolescence. cortex.). Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic.rinicfii. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. cea mai cunoscuta fiind ADN p. langd. a. -is = rinufii. V.. idnga. adrenocortical. Ill. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. ADRENALINA. excesul de ADN m. gr. [&ngd. adj. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. m. -aux. a. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. iangdi ren. de asemenea. -is = rinicfii. ADN avand o configuratie de superhelix. Cele mai importante transformari In a. variaza In functie de sex.). de. -is = riniclii. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. ADOLESCENTA. ren. f.: corticotrofina (v. a. III). m.. -inn . La nivelul sinapselor. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. s. ADN recombine / recombinant DNA. -is = rime/it. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. nutrifie.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. leiikos = aK>. s. de. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. s. se Incheie la varsta de 25 de ani. i&ngCi. [[at. f. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. stereos = solid. / adreno-leuco-dystrophie. n.. -is = nmchi. A. epinefrina. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. Sin. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism.: corticosteroizi (v. sj ADN metiltransferaza. -ids = swar^a. cortex. gr. cortex. -ale. f. -ale. / adrenergic. endocrinol. Abrev. -aux. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. f.. a-ADRENERGIC. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. / adrenergie. s.. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. puberty. plamanilor si muschilor scheletici. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. / adrenocorticotrophine. atat la celulele embrionare. f. pentru alfa-adrenergic (v. [Lat. A. s. s. de. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. pentru beta-adrenergic (v. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. / adrenaline. m relief. Exista trei ADN polimeraze (I. gr. rasa si conditii geografice. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. pi. [lat. ad = aproape. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). / adrenocortical. adj. vasculari. V. Foarte probabil. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii.. Sin.-receptori (bronsici. -is -rinifHi. Ca urmare. ad = aproape. Var. [(at. / adr6nergique.] Care se refera la glandele suprarenale. se.. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. ad = aproape de. -is . ad = aproape de. / adrenal. s. [dnga.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. ADN s. si varsta adulta. ad = aproape.: corticosteroizi (v. difial. [[at. din miometru) si receptorii p. s. prin secventarea ADN. m. / adolescence. [[at.. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. iAngd. dys = gre. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. a. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. ren. -ids = sconrta. Marcata de transformari corporate si psihologice. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. DCI. V. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. -ina. sunt de ordin psihologic. / adrenal.).

[Lat. gastros = stomac. s. ad = spre. ADUCINA. asi-metrice. si adsorbant. s. pi. m. f. f. ad = aproape de. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. tulburari de com-portament.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. n. / adventice. / adrenolytique. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. ren. adj. *corzi vocale). -is . A. Sin. AFAZIE. 2) Substanta respectiva. cu evolutie intermitenta (astenie. gr. aer. -ens. / aerogastria. adj. -eris.] Initial (Trousseau. A. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii.: volum expirator de rezerva (v. AEROSOL. senzoriala si -a. mai mult sau mai putin accentuata. [Cjr. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. s. ?i alfablocant.] Deglutitia.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. [Lat. aer. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. aer. posttraumatica sau congenitala.).: volum inspirator de rezerva (v.1 eritrocitara si promoveaza. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). -is = rinicili. / aerogastrie. / aerocolie. de regula reversibila. / aerophagia. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase.). afazie. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. V. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. metron = masura. gr. naturali exista In atmosfera. f. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). de obicei inconstienta. a. tonos = ten-siune. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei.. a Ijea. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). / adrenoprive. se asodaza semne cerebrale variate. A. aer. Metoda curenta pentru obtinerea a. gr. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. [Lat. phakos = iinte. hydrophila si A. -eris. [Lot. s. / adsorbent. AEROFOBIE. alcatuita din doua subuni-tati. [Lat. Printre diferitele tipuri de a. gr.. -os = aer. adrenergic blocking agent. s. s. aer. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. adj. gr. V. cu M. pha-sis = cuvant. Wernicke. AEROB. cu flagel polar. [Lat. / aerotonometer. -eris.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. f. gr. [Lat. f. aer. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). / adressins. m. / aphasie. de. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. ren. f.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. a . 147 . este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. ad = spre. AEROSOLTERAPIE. [Lat. gaster. gr. Spedile A. / adsorption. AFAGIE. emfizem). zwrfiire. s. AFAKIE. -eris. / adducine. / aerotonometre. paralizii.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. bronsite. de 102 kDa si P de 97 kDa.: volum rezidual (v. [Qr. l&nga.priv. aer.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. Forma usoara a *a. s. aphaquie. s. face parte din banda 4. f. AEROCOLIE. Se disting a. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. / aerophobia. f. -os = aer. gr. / aerocolia. A. / adsorbant. nutrifie. gr. f. a unei substante (molecule. a -priv. privus = Kpsit de. f. / aphakia. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. / air. ADSORBTIE. s. A. -eris. [enti[d. / aerosol. mobili. gr. termenul a. s. / adsorption. ADSORBANT. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. pi. / aphagie. / air. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. gr. aerosolterapie. f. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. m. depinzand de acesta. s. Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. [Cjr. f. Lipsa cristalinului. f. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. s. tid = aproape de. s. formarea complexelor *spectrina-*actina. -os = aer. AEROTONOMETRU.] 1) Fixare. f. a 6ea.. / adsorbate. f. gr. / adducin. adj. n. f. t. ioni. / aerosoltherapie.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. -os = aer.. AER. artificiali obtinuti prin diferite metode. s. s. f. f. In prezenta calciului. motone. [Lat. V. / aerobic. s. [Lat. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. •eris. s. cat si cea motorie ale cre. / aphasia. / adrenoprival. / aphakie. \Lat. s. s. [dngd.). s. aer. s. [Lat. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. a aspira. a substantivelor.. Boala este ereditara. / adrenolytic. aer. phagein = a mdnca.. AFAZIE AEROPAGIE. Intr-o formulare generala. na-turali ai a. s. adj. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. -os = aer.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. gr. aer. adj. ADRESINE. / aerosol. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. -os = aer.). aer.] Substanta care se adsoarbe. V. In care a. -os = aer.] Care se opune actiunii *adrenalinei. s. se disting doua forme majore: *a. s. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. sensul termenului a fost extins considerabil. betablocant. si adsorbat. sorbere = a suge. aer. / aerophobie. f. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. s. ad = aproape de. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. cidventicms = care se. ADRENOLITIC.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. / adressines.. Sin. s. a . sobria sunt patogene oportuniste la om. f. sorbere = a 6ea. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde.priv. Sin. / aerobe. s. f. / adventitia. 1864).\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. s. NA: tunica adventitia. s. idngit. [a lyein = a distruge. s. n. bios = fiatd. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie.: volum curent (v. ADVENTICE. AEROGASTRIE. ce provoaca uneori disten-sia organului. Ex.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. s. / aerophagie. / aphagia. sorbere = a suge. adj. m. aer. / adsorbate. aer. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. [lat. / aerosol therapy. lytikos = care distruge.^rului. Ulterior. f. [Lot. m. scrisului sau semnelor. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. aer. s. gr. m. a unei cantitati excesive de aer. ADSORBAT. gr. s. adaugd deasupra. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. aer. cu dis-tensie abdominala consecutiva. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. Sin.rinicfii. aerocoly. ADRENOPRIV. phagein = a mdnca. gr. -eris. Clinic. adj. AER CURENT / air courant / tidal air. limitata la uitarea. f. m.

de ex. gust sau miros. astenic. a siabi} 1) Emotie intensa. 2) A.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. afectare. s.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. o. de. fihra . / affect. [Paul Broca. Ex. adj. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. cu toate ca obiectui este recunoscut. adj. s. *agrafie). stare patologica cu coloratura afectiva intensa. completa sau partiala. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. s. affinitas. 18481905. / affective faculty. f. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. AFECTIUNE. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. Ant.. A. Sin.priv. cu afectarea moderata. afectiune. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). m. cu evolutie impetuoasa si scurta. surditate verbala. s. A. s. newolog fi.vd. ferre = a conduce. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. AFONIE.de [a Afipergillus flavus. la affir. fifferre = a aduce. AFIBRINOGENEMIE. de.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. / affinite. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi.temperatura In jur de 37°C). se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit.. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). exista rar 'in stare pura. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. facand abstractie de cauze. a -priv. affectus = stare de spirit. / affection. A. f. Broca. *boala. 2) Comportare emotiva.: afaae de conductie. Inaintea altei substante. f. 'Pohniaf. affectus = stare de spirit. / afebrile. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. dragoste fata de cineva.fibra. f. boaia. / afibrinogen(a)emia. Asocierea *a. / afferent. f.: afazie Wernicke (v. profesor la 'Seriin. s. A. AFEMIE. In care pacientui. cantec (amuzie). participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. patologic. Wernicke cu *a. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. Insotita de o tulburare a constiintei. a . AFINITATE.). m. / affectivit6. f. tuberculoza. In cadrul *a. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. tristete. aferti. m.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. 148 AFONIE AFEBRIL. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. de la loxan = sageatd.). / aflatoxine. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. [Car/ Wernicke. [Termen compvs: afia . primar. s. sen-nan = a produce. AFLATOXINA. / affection. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia.: apiretic. a . f. Wernicke. / afebrile. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. dar utilizate incorect. Varietate de a. s.. [Qr. afferre = a aduce. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). *disfunc-tie. A. fehris = fedra..: nerv a. de [a finis = iimitd. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. AFERENT. de. de la affi-cere = a afecta. a .] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). s. Iat. s. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . / afferent. -ind. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. congenitala. A. sau a cuvintelor scrise (a. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. / affect. inver-sus. f. -md: gr. f. s. a.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. 3) A. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor.. / aphemie. m. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. verbal sau In scris. W. B. s. / aphonie. AFECTIVITATE. afecfiune. [Lat.. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. de la ad = spre. la ad = spre. -alos = sange. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. phone = voce. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui.rman.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. caracterizata prin anxietate. -e. [Lot.: conexi-une inversa (v. audi-tiva. s. f.. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. -atis = inrudire. s. iat. (uii's = stare. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. A. 4) A.). vas a. ferrc = a conduce. deoarece acopera conceptele de *anomalie. \Gjr. Semnificatia sa este destui de vaga. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie.priv.priv. 18241880. / afibrinogen6mie. adj. stare emotionala intensa. *leziune.: eferent. / aphemia. \Cjr. A. locala). Sin. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. Secundar.a. scris (*agrafie sau a. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. uffectio. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). [a afficere = a afecta. {Lat. vec-inatate. sunete muzicale . f. 2) Simpatie. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. n.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . A. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia.: anal-trie (v. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. *sindrom. A. adj. desi gandeste normal. In care cuvintele sunt rostite fluent. / aphonia. [Lot. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. / affinity. A. s. A. a s[d6i. este alterata In "nevroze si 'psihoze. emotii si pasiuni ale unei persoane. f. sensibilitate.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. haima. A. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. B. prietenie. f. s. toxikon = otrava pentm varful sagenlor.. profesor [a 'Paris. A.ge. [Lat. fioald. antroyolog fi cfwwg franca. a s(a6i. s. / aflatoxin. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. tularemie etc.). se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. Sin. gr. A. psifiiatm.\ Pierdere a vodi. [Cjr. [Lot.} A.erc = a afecta. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. pheme = vor6ire. apyretic. De asemenea. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . AFECT. f. la Intam-plare. s. Forma de *a. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva.

aphrodisia = dorinfa se. m. ia agitare = a pune. 2) A. s. s. AGENEZIE. a uni. excitement. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. impulsurite sexuale. dim. AGLUTININA. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. globuJus. AGLUTINARE. A. AGLOSIE. aphtae. / agyrie. / aglycone. glykys = dutce. m.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. Termenul agalaxie este incorect. amar si acid.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. mielom). s. -aktos = [apte. f. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. AFTOZA. / agglutinogen. s. chi-mic. fiind foarte dureroasa. cu evolutie In pusee recidivante. A.priv. -atos = sangc.. / agalactie. s. / aphrodisia. -ina. s.. de. / aphthosis. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. s. \Gjr. s. ic. s. a . isterie sau prin spasm muscular laringian (a.priv. m mifcare. poate fi spon-tana. d.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). de ex. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. sindrom Aicardi. AGALACTIE. f. a pune. [Lat. *aftozele. A. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. a .). / ag6nitalisme. gr.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. m. / aphrodisiac. / agenitalism.tiv.J(ua[d. ptdiatru austriac. [Cjr.. spasfca). f. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. m. s. mai rar pe mucoasa genitala... s. s. agglutinare = a [ipi. genitale. / agitation.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. a . v. f.). f. -onis = cyitatie. a . Poate fi dezordonata. de forma rotunda sau ovalara.. a .. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. s. lipsita de intentie sau scop. a.: chelator (v.. / aphrodisiaque. AFTA. de. genesis = producere. s. sau reactionala. 2) A.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. infectant. / agglutination. -ntis = ac. [Gr. / aphtose. In alimentatie sau ca laxativ moderat.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale.ziana agar-agar. / agyria. A. imunoglobulinele. carenta imunitara. [Lat. AFRODIZIE.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. gr. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. si disgenezie. m. A. aphrodisiakos. v. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). f. [Qr. cold agglutinins. Orice factor provocator de boala. purtator de germeni infectiosi. m. V. AGASTRIE. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. ia gr.priv. a priv. / chelating agent. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. la glohus = glob.priv. izolate sau grupate. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins..: genina (v. factor fizic. agitatio. disglobu-linemie. ['Malaie. cand se produce *afazie. s. / aglycone. r.. aflate In suspensie.priv. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. V. f. s. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. gyros = cere. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. [Lot. / agalactia.. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. agglutinare = a dpi. s. cu exagerarea miscarilor. o . AGAMAGLOBULINEMIE. observate la nivelul palatului dur la copii. gastros = stomac} Absenta. m. Se disting: 1) A.. / aglossie. f.priv.priv. vulgara. Sin. f. Se disting: 1) A. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. [<^r. Cat. 7=0 treia. f.. s. duice. [at. s. n.: virus delta. s.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. 149 AGLUTINOGE N .organde. aphthae). a stomacului. [Cjr. Virus ARN de masa moleculara mica. Sin. / agenesie. m. cu prognostic benign.] Sin. AGLUTINOQEN. f. / aphte. s. [Lat. s. [ite-ra a aifahttului grec. idiopa-tice dobandite tardive. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. s. In cadrul *bolii Behcet. f.: geloza. s. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. agens. -oza . 3) A. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). AGEUZIE. adj. f. AGENT CHELATOR / chelateur. f. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). Ex. viu. -arum = afte.[ Ulceratii infectate. f. f. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. aph-tae.. f. / aglossia. AGLICON.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. In paranoia. f. s. f. s. de corp calos. {Cjr. s. gesturilor si 'mimicii. alimfocitoza. lot. ageustia. / agent. / agastrie. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. / ageusia. in mifcare. de. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. a uni.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. / agueusie. s. la Afrodita = zeifa dragostei. [Ofr. genitalia . a . de. gasler. s. s. o . adj. -arum = afte. gyms. sau agresiva. s. A. / aphtha (pi. grup sanguin). gueusis = gust. In general. provocand astfel aglu-tinarea acestora. AGITATIE. 2) A. a uni. poate sa apara si fara o leziune organica. La om. / agent. f. [Qr. s. 3) A. / agglutinine. [Qr.. -ina . f. / agenesia. a pune in mifcare.. Cele mai cunoscute a. de (a gr. vector.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. A. f. dand prin racire un gel. provocata de stimulari din mediul ambiant. de [a agere = a actwna. pot fi disoci-ate. mutagen.. gr. V.. s. Ex. n. [Lot. / agglutination. agglutinare = a [ipi. f. haima. f. a agita fi agere = a acttona. AGENITALISM. congenitala de tip Bruton. microorganism patruns In corpul uman. [Lat. Sin. AGIRIE. f.priv. f. / agglutinogene. AGENT. de.. / agglutinin. Viena. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. m. si eunuchism. s. boala Bruton. d. a crea. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. / aphrodisie. s. AFRODIZIAC. 1S16-1SSS. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. imunitate. [Lat. / agitation. gala.: 1) A.e ia gignere = a naste. A. / agammaglobulinemie. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. s. [Qr. s. haptein = a arde. / agammaglobulin(a)emia. [Alois Bednar. / agastria.

agonistes = [tlptdtor. la un.).AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. dim. kylos = cduCa. AGNOZIE. / agnosie. [Qr. / aggregability. f. de la gnonai = a cunoafte. agregare. s.. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. s. / aggravation. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. si coma. m. s. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. evolutie nefavorabila a unei boli. gno-sis = perc. In starile de soc. [Qr.] Teama morbida de spatiile goale. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. agonisti adrenergici. [fr. [<^r. m. dopexamina). / agregabilit6. graphein = a scrie. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. granuliim. agonisti dopaminergici. olfactiva. dim. 2) Termen vechi.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. / agraphie. tactila. AGRANULOCIT.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. a citi [iterde. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. a mrautdti. n.re. antagonist. graminatike = arta de a scrie fi de. A. gr. / agranulocyte. / agranulocytosis. adj. / agranulocytose.). reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. e. f.. vaselor si tubului digestiv (ex. a • priv. Definite a. "bromocriptina). AGRANULOCITOZA. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. pe de alta parte. AGORAFOBIE. / aggregate. -onis = ac^iunw de. / agoraphobia.] Piesa metalica mica. -ism. care patrund In creier (ex. f. In zonele de ischemie. Aglomerare. sau generalizata. s. a obiectelor. / agrafe. a priv. s. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. m. -ozu. 2) In medicina legala sau In expertiza. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. AGREGANT. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. s. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. / agrammatisme. un [oc. f. f. f. / clip. V. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia.. la leucodte. / agnosia. granum = graunte. / agrammatism. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. adj. se clasifica In: auditiva. s. f. A. a . aggravatio. / agoniste. s. la. adj. gramada de eritrocite dispuse de re- . agora = piata. sludging of red cells. AGONADAL. fiind unite de filamente de *actina. f. [Lot. foarte proba-bil. phohos = frica. / agonie. [Lat. f. agregat. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. s. de a se aglomera In gramezi. Sin. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. AGREGABILITATE. sindrom Gerstmann. s. s. de a se alipi. f. cu efect central. grammatJca. Fenomenul de grupare a plachetelor. anosognozie. din {jam. largi. adj. din gr. s..priii. gustativa. cat si pe cea secundara. d. In forma de croset.: sindrom Kostmann (v. krap = croset.priv. aggregatio. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. / worsening.\ Proprietatea de a se agrega. \Gjr. A. de [a uggravare = a agravci. AGRAFA.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). s. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. Poate fi localizata. adj. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. adj. -inis = mu[time. AGONIST. / agraphia. [Gr. d. *tromboxan si de prezenta calciului.] Leucocit lipsit de granuiatii.: *dopamina. s. s. s. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. gonos = sitmdnf:a. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect.i gone.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. s. Sin. Este facilitata de *catecolamine. agmen. V. s. sunetelor. -e. [oc. / aggregation. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. adj.. mai rar. A. aggregare = a aduna. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. agoa = [upta. cu tendinta evitarii acestora. AGRAFIE. prosopagnozie. agrafe. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. s.. [Lat. kytos = cduld. f. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor.. si a. dimpotriva. de id granum = grannie.} 1) In sens larg. imaginilor. [at. s. adezivitate plachetara si trombus alb. [Lat. de raspuns celular. ligand. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. receptor.priii.. -e. V.: astereognozie (v. / agregat. f. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. A. f. {Cjr. Sin. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. f. / agonist.] Care este lipsit de *go-nade. aggregare = a aduna la un loc. V. devenind rapid ire-versibila. 'miozina si *fibrina. / agonadal. de la aggregare == a aduna la un [oc. si sindrom Kostmann.] Aglomerare. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului.: *apomorfina.priv. sludge. In functie de natura acestor stimuli a. AGREGAT. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. n. \Qr.. n. si alexie. chiar existenta a. [Lot. f. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. determinata de un mecanism imunoalergic. f. vizuala. f.. / agmin6. [Cfr. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. / agranulocyte. [at. [at.epe. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. / aggregating. p. f. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). cecitate psihica. V.] Alterare a scrisului. V. si agonist potasic. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. a . / agony. / agoraphobic. [Lot. a aduna. s. f. cunoastere. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. ca entitate este pusa la Indoiala. / agregation. \QT. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. boala Schultz. -aux. . -ale. / agonadal. adj. de timp) etc. de la. s. granulum. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. AGREGARE. s. a . s. A.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. avand o circulatie interna-tionala. AGONIE. In medicina. s. V. m. asomatognozie. factor pla-chetar IV. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. a . Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. *ADP. / agregant. / agminated.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. s. si agregant. Se disting a. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. a pro-priului corp (autotopagnozia). -onis = wrdutdfire. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. AGRAVARE. aggregare = o aduna ta un [oc. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a.

mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. f. ALBUMOZA. [Qr. s. -antim = carnat. s. a. constand In formarea de pete mid albe.. -inis = aBJeatd. ALBASTRU. s. f. In absenta le-zarii caii motorii principale. eidos = forma. f. m. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a.. Simbol Ala sau A. albugo. tripan. Frecvent. / blue. V. / agressivite. lac. 3) A. s. / albuginite.. [Lot. / akinesia. la nivelul pielii. f. s. NA: tunica albuginea. ALCALIN. testiculara. continand vase intestinale. agregarea eritrocitelor. [Lat. de la lalein = a ror6i.. a. a. de. = aib. / allantois. / albuminorrachie. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. al kali sau al-qaliy = soda. Uneori termenul este considerat sin. ALACRIMIE. ALBUMINA. albumen. [Lat. gr. s. 2) A. s. de [a albus = aid. [or. -ina. partial. logos = stiintd. oua. ALBUMINURIE.} Sin. f. aluzii etc. / albuginea. f. s. -i'(a. [Lat. [^r. adj. de [a albas •= ail}. ALANINA. a -priv. constituent al proteinelor si glucoforma-tor.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. f. albus = alb. -ina . s. artificials). comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. s. [Lat. ALBUMOZURIE. de ia albus = al6.. / alkaline. -inis = aifitif de ou. f. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. f. s. s. / achillodynie. / albumin. [at. medicamente etc. muschi. -oza. / cervi-cospinal fluid proteins. si sindrom Sjogren. [Lat.. ALBUGO. Ex. / albumose. Laborit. f. -inis = aifiuf de ou. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. aggresus. Fondator: H. s. V. V. gr.. s. / eye dryness. adj. este putin utilizat. [Lat. a.: pro-teina Bence-Jones (v. a past). distrugere a unor obiecte. f. -inifi = at6uf de ou. f. aggresus. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. / alanine. / alanine. albumen. cu sase subtipuri.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. de tip recesiv. f. Akhileus. Aglomerare. si tab. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. ALAPTARE. f.. f. al kali sau alqaliy = soda. s. ALANTOINA. [Lat.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. f. / alactasie. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. / albinos. / albugo. gr. / alalia. / albumosuria. de [a aggredi = a merge. cu aplicatii In medicina. biochim. f. f.a. [Lot. / allaitement. s. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. -inis = a[6uf de ou. s. ocular. ALBUMINORAHIE. f. a priv. cu aspect albicios. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. n. -atos = sange. s. ALBINISM. AGRESOLOGIE. spre. \Qr. de [a albus = alb. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate.). n. / albumosurie.). / allanto'ine. de (a kinein = a mifca.: proteinorahie (v. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. / lactation. gr. [Qr. alhiif. s. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. proteinurie. ALCALI. ALBUMINEMIE. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. bilirubina. depigmentate. n. gr. si leucom. si stres. -inis = aifieat. V. sunt denumite cu acest cuvant. -inis = alhuf de ou. -inis = aldeatd.] Inflamatia *albugineei.] Tendinta la atac. Deoarece uricaza nu exista la om. ia aggredi = a merge spre. uneori striate. generali-zat sau oculocutanat. / albugo. A.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. f.] Membrana fibroasa. s. ALBUGINITA.\ Individ afectat de *albinism. f. albumen.. f. f. gramada de trombocite. / alkal(a)emia. poate fi manifesta (amenintari si insulte.: a. albugo. con-genitala sau dobandita. s.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. s. s. eel mai frecvent. al kali sau alqaliy = soda. cu pH-ul peste 7. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. / alkali. -inix = a[6uf de ou. s. f. / bleu.. ouron = urina. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. allactare = a a[apta. [at. A. f. s. f.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. / alacrymie. f. lalia = vorbm.] Prezenta In urina a albumozei. ALANTOIDA. f. acte suicidale). V. ALBUGINEE. albumen. gradi = a merge. lapte. const.r. dura. f. spre. const. s. s. / albuminurie. adj. s. AHILODINIE. / alcaline. 2) Mai multe substante chi-mice. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. ALCALEMIE. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. [Gfr. m. [Lot. gradi = a merge. In 'leucemie. [Lot. / allantoin. Var. se observa In *mielomul multiplu si. ALACTAZIE. Sin. adj. ca 7n 'sindromul Waardenburg. de la alhus = a[6. [Lat. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. [Cjr. de brom-fenol. -ina. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). s. a ataca (ad = la.) sau ascunsa. s. lovire etc. albugo. pi. / alcalemie s. / atbuminemie. f. s. 151 .] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. s. / albumose. / alcali. -e.] Sin. s. f. de metilen. s. s. / achillodyma. -oza. a .] Absenta *lactazei din intestin. m.priv. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). / albinisme. lacrimri = iacrima. / albino. a pllfi). care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. rhakhis = wloana VirtelJrala. a ataca (ad = (a. s. f. adj. / albinism.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. s. V. adj. ALBINOS.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. V. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. ALALIE. spre. lactis = lapte. *osteomalade si In *metastazele osoase. kinesis = mifcare. f. / agressivity. s. / albumine. pi. ocu/ara sau sclerotica). A. fie cu lapte de origine animala. f. AGRESIVITATE. agregarea plachetelor. s. s.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. un deficit de "tirozina. f. / albuminuria [Lat. f. fie cu lapte uman. / allantoide. uneori. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. de toluidina. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. / lactase deficiency. [gr. A. toate de tip auto-zomal recesiv. ca si In unele vegetale. gr. albumen. V.} Absenta secretiei lacrimale. tab. / agressologie. s. si lactoza. s. cu *afemie. / albuginee. s. transversale.: acinezie. m. biochim. -aza.). f. denumita si 'proteina Bence-Jones. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic.. / agressology. [^. haima. In care se constata. s.: acromie cutanata.priv. Aminoacid neesential. V. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. albumen. haima. s. Pot provoca iritatii ale tegumentelor.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. / albumin(a)emia. / akinesie. mimica. [Lat. s. Evans. a. atlas. / alalie. AKINEZIE. m. de Prusia. f. f. / albuginitis. m. -ina. s. termenul este folosit pentru tunica a.\ Alimentatia lactata a unui sugar.} 1) Care are reactie alcalina (bazica). a . date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. de la albus = aid.

s. lichid clar. s. \5ir. f. adj. / alcalinoth6rapie. se manifesta (uneori. volatil. sunt putin so-lubili In apa. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. de. m. al kali sau al-qaliy = sodd. s. Se utilizeaza ca dizolvant general.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. A. s. termenul a.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. f. V. s. al kali sou al-qaliy .ohof sou al koh'l = sudtit. [Ar. f. in. a. tote/a sau potent/a/a). gr. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). Determinarea sa are importanta medicolegala. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. al-cohol sau al koh'l . al-r.: *ciroza. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. 0. de alti-tudine apare la altitudini mari. m. Responsabilitatea penala (delict. tulburari nervoase (*polinevrite. a unor doze excesive de alcool. [Ar. Lichid incolor.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina.] V. fiind plasmatica si tisulara. *tremor). / alkylant. [J4r. gr.sufitlli pdtrunzdtor. al kali fail alqaliy = sodd. moarte). cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. H. m. V. s. m. s. s. A. timp de ani de zile. compensata. s. f. / alcoholisation. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. ALCAPTONA. misdbil cu apa. m. adj. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. s. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. s. / alcohol(a)emia. / alkalization. Intre 1 si 2. ALCOOLEMIE. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. / alcaptonurie. f. A. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. s. therapeia = tratament. m. A. s. / alcalose. pana la neutralizare (a. ALCAPTONURIE. f. / alkaptone. a. respirato-rie sau gazoasa. iar catre 4-5 g%o apare coma.: dclofosfamida). oenomanie. / alkalinity. etilism. / alkylant. [Ar. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. s. / alcoolat.5% volume de C. eidos = forma. al cohol sau al koh'l = subtil. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. euforie nejustificata. f.). pdtrum. s. pdtrunzdtor. pro-ducand esteri. m. ALCOOL. sunt strict regle-mentate. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. Termenul de *oenolism semnifica a. a. f. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. cata-bolit al 'tirozinei. / alcool.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%.HsOH. / alcohol. metabo-lica. f. [Hr. ALCOOLISM. gr. ALCALINIZARE. / alcoholometer.. cloroformul.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit.: *morfina. 60%. s. ALCOOLIZARE. ALCHILANT. s. / alcoholism.sufitil. pdtrum. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. f. ouron = urind. / alcoholate.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. T. In limbajul curent. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. kaptem = a suge. al kali sou al-qaliy = sodd. / alkyl.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. deshidratat contine 99. ALCALINIZANT. scadere a memoriei. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. s. kaptcin = a suge cu loco-mil'. gr. \5\r. / alcoolmetre. V. alcohol sail o7 koh'l . me-tabolica. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. s. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. / alcalinisant. s.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice.. *cocaina. n. A. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. a. alcalinization. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis.' add homogentizic.'al kali sau al-qaliy = sodd. pdtrunzdtor. In continuare. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. ALCALOID. 'delirium tremens. / alkyi.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. [Hr. [-^r. alcohol sau al koh'l = su6ti{. adj. cu formula chimica C^OH. -oza . usor colorat. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. m. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum.dtor. -alos = sangt.dtor. f. [Hr. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). inflamabil. cu [dcomie. / alkaloid. adj. s. de la 2. s.. / alkalitherapy.. f. m. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. s. ALCOOLAT. Administrarea si circuitui a. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. etilic. / alcoolature. s.-COH-R. haima. ALCOOLMETRU. primari (R-CH^OH). ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol.5 g%ci produce euforie si excitatie. f. desemneaza a. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. ALCALINOTERAPIE. e. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. [J?r. s. A. a] kali sau al-qaliy = sodd. A. s. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. . / alcoholature. Sin.: alkil. a discernamantului). secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. Toleranta individuala este extrem de variabila. -e. gr. densimetru. Exista diferite tipuri de a. alcaloza.' / alcoolemie. consecutiv.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. CHaOH. alcaloza. / alcalinit6. f. pdtrum. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata. Se disting a. f. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil.. m. alkalosis. prin abuzul de vin. Este antiseptic. / alcoolisation. / alcalo'ide. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. ALCALOZA. / alkalizer. / alkaptonuria. s. ALCHIL. Unele a. m. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. s. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. / alcoolisme.R. ce confine azot.4). Var. Sin. [-%r. -ism. gr.soda. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. A. alaturi de C si H sau de C. s. f.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. [AT. / alcalosis. uneori la doze foarte mid. al kali sau al-qaliy = sodd.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. eliminarea sa urinara. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. metron = mdsurd. eterul. cu miros agreabil. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. s. s. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. S. inflamabil. ALCOOLATURA. al kali sau al-qaliy = sodd. V. f. *ocronoza si dureri articulare variabile. *stricnina etc. / alcalinisation. s.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. Complicatiile cele mai grave ale a. \!Ar. "cafeina. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). / alcaptone. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. prin scaderea presiunii CO. n. Ex.

In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. ALERGIDA. f. ALDOLAZEMIE. Cat.] Care este In relatie cu 'alergia. f. iar o gena ce poseda mai multe a. s. s.ra. In caz de imunitate. ALDOSTERONISM. A. ALERGIE. A. s. La nivelul fiecarui locus *autozomal. sunt. ALERGIE de la mama.: a. n. al-cohol sail al koh'l = subtil. a. / alcoholomania. peiidere = a atdma. aldolazemie). Sin. se produce retentia celulara a sodiului. / allergide. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. / aldolase. 0 cres-tere tranzitorie a a. s. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. unele gastrite. urticaria. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. de to. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi.\ Initial. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. Care produce *alergie. A.: hiperaldosteronism (v. din fr.. actiune. aseme-nea celorlalte a.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. f. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. dependere = a sta atamat. Ex. provoaca depletia pota-siului.. Termenul etilotest este mai corect. V. *A. ergon = iucru. s. / aldosteronisme. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. variaza Intre 1. s. una provenita de la tata si. f.n. 2) Proteine purificate din alimente. A. s. s. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. colite. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. V. se numeste monomonB.). actiune. / aldolase. s. alias = aitui. este obtinut prin oxidarea unui alcool.: In *sistemul ABO. alias = aitui. f.3 si 8. allelon = de. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. lie [a alwol dehydrogenatum. / alcoholomania. In general.: boa/a a.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. al-cohol sou al koh'l = subtil. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. [Cjr. engl. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. Ex. Dintre bolile a. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. cu *alcoolodependenta. s.] *Farmacodependenta fata de alcool.. ALOOSTERON. / allergy. f. al-los » aitui. s. s. s. de. mutanta este la randul sau termosensibila.)..e. s. de = separat de. f. [Cfr. In continuare. Se reprezinta cu litere mici. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot).ru. bacterii sau polen. Sin. se constata si In infarctui miocaidic. sin-gura prezenta In muschi. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. ALERGIC. f. *a. / aldosterone. s. (AT. ?i alcoolomanie. s. / alcoologie.2 mU/ml (12-75 nmol/l). a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. acf-inne. / allelomorphe.. dar si In celelalte tesuturi. ALDOLAZA. s. 0 crestere a *volemiei. Cantitatea de a. *a. mi-grene etc.fiimifti. m. ALELOMORFA. In compensatie. f. f. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. [Ar. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. f. ale aceleiasi gene. [Hr. f. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. adj. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. . / aldolas(a)emia. a. f. / alcoolod6pendance. \ffibrev. m. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. n. f. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. A. m. n. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. / allelomorph.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. ALDEHIDA. Cele doua a. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi.: alela letala. si cetona. a. / alcoolomanie. unul la altu[. f. pdtrunzdtor. denumeste o marca depusa. / alcohology. morphe = forma. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. un individ poseda doua a. *A. / aldosteronism. [J5r. ALCOOLTEST. m. de la ergem = a [ucra. C.: polenul gramineelor. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. / alcooltest. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. pittrufi-zator. pamdnt utili&at de. dimpotriva. {Qr. Cele irei a. V. eczema. domi-nanta asociata fiind notata a'. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. / allergid. ALELA. / allele. adj. s. / allergic. 6. ergon = iucru. {QT. proba. / allergen. [Qr. Sin. m. La nivel biochimic. La adult. In prezent. deoarece proteina produsa de aceasta a. prezente la un 'heterozigot. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. V. este polimorfa. tennenul 153 . ergon = Iucru. allelon = tie. 0 nu este functionala. actiune. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice.. terme-nul de a. [a ergein = a luc. alias = dtiili ergon = iuc. s. 0 gena care nu poseda decat o singura a. s. s. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. / aldehyde. test = e^a-m. s. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. m. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. 8.. de la [at. A. izolata din ficat. ALELA NULA / allele nul /. / allergie. la unul la altvl. gr. o alta. -ida. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen.. m. / aldehyde. 2) Sin. s. la ergem = a [ucra. ALCOOLOMANIE. / allergene. logos = ftiintd. s. recesive. a. / alcoholtest. fac parte: astmul. / allele. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. f. patrunzdtor. a. adj.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. de. [Ljr. s. adj. A.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. Ex. adj. mai mult sau mai putin eficace. proprie creieru-lui. s.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. / aldolasemie. m. *A. adj. veche test = vas lie. Ex. Excesul de a. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). / allergique. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. atc. f. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. de la ergem = a [ucra. / aldosterone. alcohol sou al koh'l = subtil. la. exista In concentratii foarte mici (v. hiperaldosteronism.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. s. gr. ALERGEN. pdtrunzator. f. Concentratia a. La adul-tul normal. deoarece a. aparitia unei *tolerante. ALCOOLOGIE.: alela mor-bida (v.

} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. prin extensie. adj. ALGEZIMETRU. f. / aleze. adj.. a. f. algia.. algos = durere. drawsheet. care stimuleaza aceasta actiune. s. f. Var. / algesimeter. in-gfi. / alexie.: alfa-adrenergic. thymos = minte. [gr. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. / alpha-adrenergic stimulating agent. hemo cromatoza) si.: algie (v.).] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. pana la a.. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. n. lipos = grasime. s. f.tu[ui gru. f.: a-mimetic. a -priv. / alpha-adrenergic blocking agent.: cecitate verbala.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. (ex. sfdr&mare. / alese. -e. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. tripsis = frecare.-ANTITRIPSINA. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. ALFALIPOPROTEINA. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. int. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. aiantichimotripsina). In functie de localizarea . / alphamim6tique. vezicula biliara rinichi). [at. a. [a = prima [ilera a atfadetului grec. Var. s. f. [Qr. s. s. migrena. f. / alphaf(o)etoprotein. Uneori. lipoproteina. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. / algesiology. [Qr. completa. [Lat. ALGIC.tulw grec. '(at. / aiexithymie. z. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. f. algidus = rec.at} Agent simpaticolitic. const. [a = prima iiterd a atfa6t. / algetic. / allergology. f. Var. f. In unele boli hepatice (hepatita virala. gr. s. de. 25 kDa. Var. B. [Cfr. / alphaglobulins. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. / alphachymotrypsine. ALEZA. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. Din grupul a. vasodilatatoare. Sin.. s.. pi. Ex. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor.: a-adrenergic. / alpha-globulines. s. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. de origine extrem de diversa: a. f. f. local sau intramuscular. gr. / alpha-lipoproteine. A. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. f. / alphastimulant. ergon = [ucm. f. In mod normal. / pain.. -is = rinicfii. m.: a-globuline. f. s. V. [angd. fr. adj. algesis = silnful durerii. \Gjr. Sin. protos = primu[. s. ALEXIE. logos = stiintd. {Qr. s. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. f. / algidite. adj. f. / algid. adj. globulusi dim. ALFAMIMETIC. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. lexis = cuvdnt. ALFA.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala. ALFASTIMULANT. gr. lexis = cuvdnt. / algidity. / algesimetry. ALFA-ADRENERGIC. / alphabloquant. hipocondriaca.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. utilizat ca sin. ALGID. tripsis = frecare. / alexithymia. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. s. s. f. ALERGOLOGIE. anti = contra.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. s. [Lat.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. s. si Indeosebi asupra *tripsinei. s. adj. A. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice. s. ac-fiune.priv. adj. ALGIE. f. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. Denumire rezervata *a. algidus = rue. In cadrul sinuzitelor. ALEXINA. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. Var. f(o)etus = fat.] V.: a-chimotripsina.. n. Sin. a stimuia. s. s. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. s. digests = simtui durerii. algesis = sim^ul durerii. -ina. Ex. [Qr. [Cfr. f. craniofaciale lateralizate. f. [J~r. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase.). mghetat. protos = primul. deci. / alphai-antitrypsine. f. s. s.: a-blocant. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). alias = altui. la gravide. \Qr.dro6irci sfdrdmare. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. (o ioviturd). s. ALFAFETOPROTEINA. bloquant. f.. antiproteaze (a^-antitripsi-na. algos = durere. / alpha-adrenergique.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. s. de. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. cu M. adj. mandibulara sau oculara. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. f. -ina . -ina. vasculara.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor.: alfastimulant (v. ren. / algesiologie.} Defect de Intelegere a scrisului. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. ALEXITIMIE.). / alexia. / algique. / alexin. 2) Sin. Concentratia a. spirit. ALFABLOCANT. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. [a = prima fiterd a affa6e. ALGEZIE. A. ad = aproape de. cu hiperestezie (v. / aigesimetrie. / alphachymotrypsin. pi. [Gjr. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. s.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. f.: a-stimulant. la ergein = a iucra. s. / alexine. istoric pentru 'complement. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. proteina de legare a tiroxinei). f. s. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. ALGIDITATE. s. alexein = a evita. a abate. f. [a = prima [iterd a aifabe. / algesia. migrainous neuralgia. droza. s. f. isterica.: cii-antitripsina. gr. nevralgie. ergein = a [ucra] Var. a . logos = ftiintd. de asemenea. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta..antitrypsin. -inn. s. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. gr. C) de talie inegala. ALGEZIMETRIE. metron = mdsurd. / alphamimetic. s. dureri difuze de origine dentara. adj. stimulare = a miboldi. / alphalipoprotein. / algide. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. / alphafoetoproteine. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. biochim. m. este utilizata ca antiinflamator. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. / algesie. / alpha.tuiui grec.: a. Var. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid).] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. adj. dar Indeosebi a trigemenului. ALFACHIMOTRIPSINA. khymos = sue.] Sin. fac parte proteine transportoare (transcorti-na.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. s. mai rar In cancere de tub digestiv. ALGEZIOLOGIE. si tab.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. s. / algesimetre. s. m. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. s. Var. f. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. (a glohus = gCofi. fentolamina) sunt. / alpha-adrenergic. iar inhibitia vasodilatatie. zdroBire. / allergologie.e. / algie. -ina . 3) Uneori. A. n. s. f. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache.. cu senzatie de frig si tendinta la colaps.: artralgie. cluster headache. de la lectura dificila.

IX.[ Sin. A. / alimentation. tSm Cat. spasmos = contractie. repre-zentand. algos = durere. de [a gr. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. f. sensi6i[itate.a. reprezinta un cuvant la moda. 2) A. s. f. / alloantibody.: algodistrofie simpatica. / algoparesthesie. 155 . mania = nefiunie. / algoneurodystrophie. s. men. / algomanie. / algoparalysie. Indeosebi.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. [Cfr. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. se utilizeaza In unele stari carentiale. V. lympha = apd (impede. m. ALKIL. s. ALGOSPASM. bogat in nutrimente esentiale. a metabolismului. V. trophe = tirana. / algospasme. [Cfr. f. aUi-gare = a [ega. / alimentation. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. Sin. gr. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. [Cjr. / algoneurodystrophia. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. / algogenic. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens.). aisthesis . aUos = altui. s.). m.] Procesul de hranire a organismului. dificit.priv. apartinand matema-tidi si informaticii. cu mecanism necunoscut. trophe = hrand. / algogene. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. s. s.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. la Instrainare. [Cfr.: boala Sudeck (v. are tendinta la izolare. sympathein = a fi aldturi de cineva. nutritie. algos = durere. f. ALGOFOBIE. unor afectiuni ale SNC. / algolagnie. f. alliage. pentru alchilant (v. [Cfr. / algospasm. / alloy. adj.] Sin. spasmus. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. / algorithm. solubile unele In altele In anumite conditii. mixta . / aliphatique. na-turala .} Sindrom osteoarticular regional. ALIESTEZIE. it la syn = impreund. nutritie. / alli(a)esthesia. V. f. f. si boala Bruton. / algophobie. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. ALGOLAGNIE. d.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. In limba engteza. pathos = afecfium. s. ALGORITM. Var. [Cfr. p.: izoaglutinogen (v. [at. ALIMFOCITOZA. f. [Lot. f.} Care provoaca. sentiment. ALOANTICORP. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. m.] Sin. rhoia = curgere.. algos = durere. m. alimentum = aiiment. de la lyein = a distruge. s.] Teama exagerata. In particular In *schizofre-nie. f. algos = durere. s.care asigura un aport adecvat energetic. s. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. s. algos = durere. de [a philein = a iu6i. 3) In sensul eel mai larg. A nu se confunda cu *dismenoreea.nen'. la alere = a firdni. s. / aliment. [at. mainile. aleiphar. f. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. m. energetic si functional. diferite constante ale mediului intern etc. ALGOGENEZA. s. [Cfr. f. f. Sin. s. alienation. Var. f. n. In primele 4-5 luni de viata. ALGOGEN. |l/r. de la alere = a firdni. ianga.. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. sec. menos = [und. f. ALKILANT. morbida fata de durere. post = dupd. f. In acest caz. f. 3) A. V. iar alteori o senzatie neplacuta. [Cfr. ALIMENTATIE. Ca urmare. o localizare anatomica (ex. s. s. fie. f. ALGONEURODISTROFIE. [Cfr. dys = gnu. / insanity. s. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. algos = durere.trif. [fr. -atos = gras. desemnate printr-un eponim (ex. / algophilie.: *sindrom de nerv nazodliar. m. algos = durere. aisthesis = senzafie. dificii. / algogenesia. / alienation. dys = greu. de introducere In organism a substantelor nutritive. s. genereaza durere. gennaa = a produce. / alymphocyto-sis. (ilgos = durere. o/gos = durere. s. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. [at. alimentum = aliment. n. Tipuri: 1) A. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.: nevral-gia nervului vidian. s. s. adj. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. s. adj. ALIMENT. coapsele. n. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. algogenesis.senzafie. [Cjr. lysis = distrugere. alienare. para = dincoh de. s. f. [Cfr. ALIENARE.i idei. / painful paraesthesia.). / aliment.na. de masochism. s. phobos = fried. / alymphocytose. ALGOMENOREE. / algolagnia.ie. completata cu lapte de vaca sau industrial. / algorithme. pentru alchil (v.ime. sindrom Sluder)..a. Atinge electiv umerii.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. A.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. ALGOMANIE. / algogenese. algos = durere. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice. trophe = firana. / algomenorhee.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). s. nu. ALIFATIC. s. medicamentelor (izoniazida. s-a extins si 'in diagnosticul medical.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. / aliphatic.a.). o schema de diagnostic pe etape. f. neuron . dys = gre. ALGOPARESTEZIE. s. genesis = producere. / algophilia. [at. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. -atos = ra. f. ALIAJ.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. corpus.] *Parestezie dureroasa. algos = durere.e. gr. / algomania. [Cfr. regim.). ALGOFILIE. A.u. sugarului cu lapte de mama. [Cfr. philia = atracfie. / alliesthesie. n. span = a trage.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. masochism. f. au fost descrise numeroase sindroame. au In organism rol plastic. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. [Lot. dieta. trauma. s. ALGOPARALIZIE. Evolutie lent regresiva. de [a gennon = a produce. adj. algos = durere.} Producerea durerii. s. s&nsifiidtate. f. para = dmcolo de. anti = contra.).). ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. lagneia = dorintd se?(uaid. genunchii. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. In ultimele decenh a.] Tendinta patologica de a cauta durerea.: algoneurodistrofie (v. algos = durere. 5) A. f. / alliage. [Cfr. alienare = a instraina. / algophobia. s. s. [Cfr. -oris = Corp. 2) In prezent.6 al Charezmi sau a] Karismi. idngd. infarctului de miocard. [Lot. sindrom Di George. f. de protectie . dificiC. la separare. rationala . s. picioarele. gr. [Cfr. s. Termenul. liniara sau ciclica..: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). s. / painful paralysis. a . / algomenorrh(o)ea. antitiroidiene). plastic si catalitic. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. s.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. / alloanticorps. f. -oza . sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. s. Poate fi consecinta: traumatismelor. a afiena. 4) A. alias = aitui. artificiala . kytos = celula.

s. si alokinezie. / aluminose. allos = aitui. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. grapheia = a scrie. s. De ex. (i/n-men. ALOSTERIE. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. A. cristalina a carbonului. biochim. de [a kineia = a mifca. stereos = solid. ALOGREFA. ALOXAN. m. s. utilizata ca astringent local. de [a. f. [Lot. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. s. / alloxan. uneori. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. / allosterism. lo-calizate Indeosebi supra. / allosterie. ALOTRIOSMIE. ALOGEN. f. este denumita uneori daltonism olfactiv. [Cjr. ALVEOLAR. -inis = aiaun. f. s. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. ALOPURINOL. tria = trei.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. s.. / allogenic. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. / allotriosmie.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice. alias = aitui. f. aisthesis = senzatie. alii-men. allos = aitui. f. -oza . anti = contra.).} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . s.. tres. [^r. / allopurinol. / aluminium.fioala. ALOGIE. / allogreffe.). treis. s. mimus = oUigafie. rhythmus. / aluminosis. ALODINIE. s.. m. calvitie. f. [Cjr.). ALUMINIU. f. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. m. / allotropy. s. model. grapbium. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. AICl36H. firiceag de. adj. osme = miros.). f. alias = aitui. alias = aitui.] Sin. allos = aitui. [at. [Cjr. s. \Qr. pathos = doala. ALOTIP. ALOTRIOFAGIE. s. f. m. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos.: antigeni alogenici (v. ALORITMIE. / allogenic. f. alias = aitui. s. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. [Cjr. s.: homogrefa ALOIMUNIZARE. sema. adj. logia = teorie. s. ALOPECIE. In particular. V. s. f. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. alias = aitui. de la trepein = a w. f. sclerodermie. f. [Cjr. pelada. / allotropie. V. [a in = iipsit de. lot. ALUMINOZA. gr. s. s. marca. typos = tip. ALOKINEZIE. alveola-tus = Ufor sw6it. s. s. s. allos = altui. durerea se trateaza printr-un analgezic.si retroauricular. / allogenique. progresiva sau brusca. gr. Ie transmit semnale. rhythmos = rifn.). / allotype. chute de cheveux / alope-cia. / alveolaire. congenitala sau doban-dita. din gr. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. gr. / alloesthesie. Ex. dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. 2) A. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. adj. allos = aitui.-nand cu raid vuipi[or. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.} Sin. s.: izoimunizare (v. 2) FosfatuI de a. forme cu proprietati fi-zice si. t. A.: pica (v. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. lichen plan etc. iat.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. allesthesia.. f. In acest caz. incompatibilitate fetomatema. s. (re is. f. f. s. tria = trei. / allorythmie. / allotypy. de (a alter = aitui. [Lot. / allodynia. V. v. ALOESTEZIE. aherare = a scnimfia. f. si tab.sau trigeminism). [Lot. V. s. s. multiple. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. / allocheiria. / isoimmunization. \Gjr. seboreica rnasculina sau a. grapheion = penifa. f. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. -inis . f. tres.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI.} Crestere inegala. V. denudate incomplet. f. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. / allotypie. immunis = scutit. Sin.aiaun. allochiria. / allograft. / allometrie. s. [Cjr.: puls bi. V. gennan = a produce. / alteration. radiatii etc. f. typos = tip. m. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). / allotype. baldness. a . implicit. / allotriophagy {Cjr. cu masa atomica 26. f. alias = aitui. antiperspi-rant. const. s. de la alveolus. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor.. ALOPATIE. [Cjr. [at.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice.] Sin. partial cu *alogen si cu *omolog. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. n. / alteration. / allodynie.priv. aparat. 13. / alloantigenes. [Cjr. androge-nogenetica se produce la barbati. phagein = a mdnca. olios = aitui.] Tulburare a sensibilitatii tactile. in relief. s. ALOMETRIE.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. f. / aluminium. / allotriosmia. octyne = durere.sau trigeminat (bi. kinesis = mifcare. s.. allogeneic... gr. [Cjr. alias = aitui. [Lot. ALOGENIC. / allocinesie. s. hair loss. f. pi. este mai adecvat termenul *alogenic. chimice diferite. alias = aitui.9815 si simbol Al. Tipuri principale: 1) A. {Cjr. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. gennan = a produce. fetomatema.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. 3) Sulfatui de a. / alveolar. de scris. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. [^r. / allopurinol.. / allogenique. / allo-immunisation. marca. ALOTROPIE. f. \Cjr. ca si In far-made. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. s. AIP04. / alloxane. iar diareea printr-un constipant). utilizat ca astringent si antiperspirant. modificarile patogenice si simptomele bolilor. aHos = aitui. / allometry. metron = masurH. s.] Sin. s. s. n. s.: a. f. s.} ElementuI nr. f. allotropism.Paris 1893). / allopathie.towc.] Sin. altoit. Al2(S04)3l8H.. A.0. idiotip si izotip.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. 3) A. Iat. de ta alveus = cavi- . / allokinesis.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. trope = mtoarc-ere. / alogie. f. / allorhythmia. allos = aitui. Daca a. f. adj. pi.0. [Cjr. localizata sau difuza. \Cjr. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. f. s. s. allos = aitui. ALOTIPIE. / alogia. model. adj. f. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. Este caracteristica sifilisului secundar. [Cjr. ALTERARE. f. care se fixeaza pe ele si. sensi6iCitate. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. dim. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. s. alopex = vulye . gr. m. s. f.: idio-tie afazica. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. de. m. / allopathy. adj.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. m. s. Ex. s. / alloantigens. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. se limiteaza la anumite mirosuri. si aloestezie. / alopecie. / allotriophagie. In acest mod. s..

f. secundara . de. s.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. NA: alveolus. AMELOBLASTOM. adj. / alveolus (pi. s. / ambulatoire. cu cecitate.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. *ameloblaste.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. de. AMARIL. ops. alveolus. s. vecHe. [Lat. adj. macrofagica). / ambivalence. s. f. s. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. a. acte). s. mai rar. s. gr. de la iilveus = cavitate. boala Fauchard-Bourdet. / amaurosis. dim. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. AMANITA / Amanita / Amanita. In unele infectii. {Cjr. f. opos = vdz.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. metron = mdsurd. fara controlul constiintei. virus a. gr. [Cfr. si nu este sin. [SpanioCa amarillo = ga[f>en. / alveoloplastie. gr. / alveolyse. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. a se pkinBa. boli endocrine (*mixedem. opos = vdz. A. TratamentuI a. A. si amauroza congenitala Leber. AMBIDEXTRU. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. s. la niveus = cavitate. s. f. / amelopathie. -trum = dre. fters. m. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. \<gT. f. [Cjr. voma. alveoli). alveolus.] Pierdere completa a vederii.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. caz In care deficitui de ve-dere este partial. gr.: adamantoblast. la nivelul caruia are loc *hematoza.). -omo. a modda. AMBULATOR.priv. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum.} Distructia. / amblyoscope. [Cjr.. f. acromegalie). 157 . s. [fr. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. s. -tra. s. ALVEOLA. malag-ma. \Cjr. s. / ameloblastome. Ex. m. iubire/ura.: 'astigmatism.] 1) Care se refera la mers. ALVEOLOPLASTIE.] Sin.-iere. f. AMBLIOSCOP. In general complicate) cu necroza. / ameloblaste.. ou f. f. de ex. [fr. [Lot. / amelopathy. f. bolile Basedow-Graves..ALVEOLA tate. dia-bet). s. ops. Sin. verna etc. 2) Care nu este spitalizat. frecvent: *pioree alveolodentara. / alveoloplasty. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. [Tr. / alveolotomie. Ex. s. exsudativa). renale si la nivelul SNC. s.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. de la lyein = a distruge. secfiune. a fibrinei (a. s. / enameloma. ambo = a. de la. generative. amblys = tacit. amho = amd-ndoi. [a alveus = cavitate. \Cjr. ambiilare = a merge. In caz de intoxicatie. f.ide[6erg. m. / amblyopie. A. f. n.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. or. s. f. f. m. / amaurose. / amelie.). ambo = amandoi.. s. amastie. s. adj. tome = to. a unor celule (a. putere. -e.m6ru. f. f. urmate de o scurta perioada calma.: boala Alstrom-Leber (v. Spatiu aerian pulmonar sacciform. men.: sinoptofor (v. AMALGAM. pi. a peretelui unei alveole dentare. AMAUROZA. -oris = care se pCimba. A.prii'. / amenorhee. rhoiu = curgere. maduvei sau creieru-lui.. adj. lysis = distrugere. cu semnificatie patologica.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. pathos = 6oaid. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. valentin = forta. timel = smalt. AMETROPIE.\ Coexistenta unor caractere sexuale. V.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. s. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. ». f. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. / amaril. NA: alveolis pulmonis. Se disting doua grupe de a. [Ofr. amelom. / ambidextre. s.. / alveolitis. f. / ambulatory. ALVEOLOTOMIE. a leucocitelor alterate (a.mers automat. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. oftdnoiog gtrmcm.. / alveolite. amblys = tocit. s.: adaman-tinom. primare sau secundare. pGmBa. / amastia. f. Se observa In unele boli psihice. putere.: ameloblastom (v. me.). / ambulance. n. / ambivalence. [Lot.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar.. gr. / ambisexualite. frecvent In *schizofrenie. menos = [und. s. a alveolelor dentare. \Qr. durere abdominala. / amalgame. a .. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. / amalgam. n.apta. [Lot.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. diaree. plassein = a forma. dim. A. vedere. [Lot. cupru). la valere = a^ area. de la alveus = cavitate. / alveolotomy. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. f.\ Care se refera la *febra galbena. fibrinoasa) sau. la acelasi individ. / amelia. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. dim. alveolus. boli psihice etc. A.. . mastos = son. n. a priv. s. s. hiastos = germen.: tifos a. f. alveolus.] Sin. vecfie amel = smalt. [Lot. pri-maia .] 1) Inflamatie. [at. apar semne si simptome brutale: greata.. s.. f. V. adj. Gushing. AMBULANTA. se distinge de *ambliopie. alveoli. de. a -priv. / ambidexter. / amenorrh(o)ea. / amaril. [Lot. ambulator. de la 11 . Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. phalloides. boli generate (tuberculoza. m. expresii. f. / ambulance. vecfie amel = smalt. profesor (succesiv) [a 'Scrim. Sin. de la alveus = capitate. s. dim. [Theodor Leber. oftalmoscopic. melos = e? (tremitate. Qottingen fi '>(e. s. s. s.\ Boala a 'smaltului dentar. sau f. AMBLIOPIE. blastos = germen. In unele boli ale nervului optic. afectiuni ovariene sau uterine. f. adj. s. dexter. a se.: automatism a. A.] Sin. f. pantherina. T. almulgum. muscaria. rede-re. NA: alveolus dentalis. de [a skopein = a vedea.. AMELOM. s. eventual. In continuare. a e^amina. AMENOREE. / ametropie. 1840-1917. Sin. fters. / amasie. la temnein = a tttia. / alveole. / ameloblastoma.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. nuuneld. / ameloblast. de la ambulare = a merge. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. A. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. plastos = mode-iat. [Lot. ALVEOLITA. [Jr. s. m. f. o structura organica. / ambisexua-lity. m.. dim. AMELIE. s. ametros = disproportwnat. n. preocuparile. Addison. -i"(n. s. vecfie amel = smalt.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. AMBIVALENTA. de. supurata}. / ametropia.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. f. alveolus. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. / amelome. situat distal fata de canalele alveolare. AMELOPATIE. AMELOBLAST. f. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. s. amau-rusis = or6m.. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. s. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. m. s. AMASTIE. anemie. -omo. [Lot. s. ALVEOLIZA. s. f. scopes = o6servator. ca si dupa menopauza. / amblyoscope. apoi de severe tulburari hepatice.: bucurie/tristete.mdndm. de (a amauros = intunecat. / amblyopia. gr. ale ambelor sexe. / alveolysis. [Lot. prin procese infectioase si de-.

AMETEALA. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. s. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . amylum. s. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. iritabilitate. a. de. s. s.. AMIBIAZA. / amibe..] Care se aseamana cu o *amiba. / amphotere. amylon = fdind. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). Var. [Gjr. am(o)ebae. m. AMFIFIL. m.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. NA: tonsilla. s. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. / amphiphile. / amphoricity. | Qr. / amiboi'de. A. -azn . ektome = excizie.] Articulatie mixta. adj. -oza . [Cfr. pulmonar sau cutanat. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . amoibe = altemanpd. rezulta doua forme de a. de ia lye in = a distruge. adj. adj. v. f. f. [Qr. adj. de doua on.. / amphophile. {Cjr. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza. Di-gestia a. ampho = aIn6ii. ia matus = Beat. AMFOTONIE. s. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. [frofiadii (at. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. / amygdalectomie. AMIBOISM.). nonmyelinated. f. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. lat. \Qr. / amygdalian. s. [Cjr. scHim6are. [Gr.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. dis = du6iu.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic.. de obicei prin extensie. s. philos = prieten. . colici.] Sin. -enne. aether.). am6e[e p(lrti. f. racemica si sarurile sale. insomnie. amphi = de amfiete parti.: amoebiaza. apartinand protozoarelor. / amphiphilic. dar se poate localiza si la nivel hepatic. s. amphi = de am6e(e pdrpi. pathos = afrcfiune. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. [Cfr. de [a philem = a iu6i. f. myelos = rndduvd. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. arthron = artifiifafte. Ex. [Qr. s. f. adj. dizoh>at. amoibe = altemanf:d. / amyelinique.: suflu amforic (v. f. tenesme. AMFOTER. a. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. / amiboisme. or. m. adj. \Lat.. adj. f. / amphotonie. / amphorisme. s. / amygdalien. AMIGDALECTOMIE. abdominala . n. / starch. relaxeaza musculatura bronsica.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. tonsillectomy. adj. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. Sin. / amphipathique. f. / dizziness. s. alcatuila din lanturi lungi. secundare si tertiare. adj. / amide.a. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. s. [^r. AMFOTROP. pri-mare. s. ampho = am6u. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. amygdale = migdala. [Qr. ammoniakon = sore de amoniu. AMIELINIC. dc. / am(o)eba. de ia philem = a iu6i. de ia amibein = a aiterna. AMIBA. c) a. f. constituita din lanturi cu ramificatii. lytos = distrus. / amphetamine. \Cfr. 2) A. a'. Consumul cronic de a. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. amy-lum. / amygdale. / amphotrope. celule migratoare) de a emite pseudopode. [Qr. f. a sch-imfia. scfiimfiare. cu perioade de exacerbare.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. / amidon. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. adj. b) a. AMIGDALIAN. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. a scftim-60. / vertige. AMIGDALA.\ privitor la *amigdala. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. / amyelinic. {Cjr. eidos = forma. se produce prin intermediul *amilazei.*apendi-cele vermicular. amidon. / ampholyte.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. sub forma de lichid incolor. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. / amphipathic. amibiaza.] Sin. s. s. AMIDON. Ant. poate deter-mina dependents. AMFORISM. AMFOLIT.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila.: amoeba.. adj. mai ales daca nu este tratata. tonsil. 2) Amilopectina. -ism. f. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. / amibiase. / amphidiarthrose. m. miopie).: articulatiile intervertebrale. de ia amibein = a aitema.: vertij (v. adj. s. -ism. s. adj. amphi = de amfieti parti. amoibe = aS-temanta. / amphiarthrose. mai rar. f. / amphoteric. a scltim6a. AMIDA.. modificari de personalitate si. adj. atat omul cat si animalele. pi. este asferica sau astigmica. s. n. m.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. scade apetitul. se numeste sferica sau stigmica. Amina simpatomimetica. neramifi-cate.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. / am(o)eboid. f. aither = aer curat.: 1) Alfa-amiloza. emetropie. Unele specii de a. s. amphi = de am6eie pttrti. cat si ca o baza.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. [Cfr. s. amphoteros = care apartine ia doi. tonos = tewiune. m. s. 2) De mentionat: a) a.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. gr. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente.: amfoter. vertigo (lat). philos = prieten. nmmoniakon = sore di amoniu. pot fi patogene la om. / amph6tamine. Poate evolua cronic. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. amphora = amfora. in doua nidduri. \Cjr. s. contracta sfincterele si ve-zica urinara.] Sin : amfolit (v. schimfiare. s. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. -oi. AMFIARTROZA. se deosebesc: a. AMFIDIARTROZA. f. amphophilous. / ampholyte. a dizoh'a.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. ampho = afn6ii. d) nucleu amigdalian. adj. s. / am(o)eboidism. f. adj. f.). ia amibein = a aitema. / amphotony. arthron = articu[af. bolta cereascd. anxietate. iar amilopectina o culoare rosie. trope . amoibe = aiternanf. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. / amide. Ex.priv. adj. m. n. AMFETAMINA. Este endemi-ca 'in tarile calde. s. / am(o)ebiasis. este detectata cu ajutorul iodului. s. AMFOFIL.\ Microorganism unicelular. / amphiarthrosis. / amygdalectomy. a . adj.ie. Ex. AMIBOID. s. [QT. a schimfia.] NA: articulatio cartilaginea.intoarcere. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. / amphidiarthrosis.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. AMFIPATIC. de [a amibein = a aiterna. scfiim6are. amphi = de. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). ammattire. 2) Grup de compusi cu actiune similara. dextroamfetamina si metamfetamina. incluzand a. / amphophilic. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. / amygdala. V. -ind. / amphotrope. Prezenta a.: articulatia temporomandibu-lara. in formele de intoxicatie cronica. suflu).AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. [Lat. amygdale = migdald. ampho = amEU.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui.u. f. Var. [Cjr.

. haima. fenilalanina si triptofanul). amylum. adj. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. tripsis = frec-are. AMINOPEPTIDAZA. f. amidon. AMILORID. s. AMILOZA. ammoniakon = safe. / aminoacid. amygdali-tis. gr. acidus = ami. / amylo'lde. tonos = tensiune. amylon = faina.: amiloidoza (v. / amyloid. a -priv. s. amidon. a aranja. s.: tirozinoza. / amine. / aminoaciduria. [at. amygdale = migdaia. gr. AMIOTONIE. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. AMILAZURIE. sthenos = fortd. amidon. manifestata prin fades inexpresiv. -ind.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon.. maltoza si dextrine. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. / aminopeptidase. [Gr. f. AMILOID. ummomakon = sare de amamu. [Gr. / amyosthenia. ouron = urina.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. / amyotrophy. salivara si a. oligofrenia fenilpiruvica. zdrobire. s. a fost data de Virchow. sides = forma. s. [Gr. *boala Wilson etc. izoleudna. A. adj. s. s. clipit rar. ammoniakon = sore de amoniu. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. genitus = nascut si gignere = a nafte. f. si tab. / amylaceous. creste. Sin. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. sunt molecule care se gasesc la animate. m. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile.).] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. 8. amidon. de la plassein = a forma. [Gr.] Inflamatia *amigdalelor palatine. a-a. congenitus = nascut odatii cu. myos . Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. [Lat. Cresterea a. pentru miastenie. [at. s. secundara. gr. -atos = sdnge. amyloidisme. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. fSa. f. -ind. [Lat. *serotonina. histidinemia. AMINOACID. f. biochim. Sin. amygdale = migdaid. -1(0. *A. gr. / amyosthenie. f. *histamina etc.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. -aza. amylum. / amyotaxia.. s.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. [Gr. f. [Lat. f. / tonsillitis. / amygdalotripsie. [Gr. AMINOACIDURIE. care se depoziteaza In organele interne.. primitiva sau primara.) Baza organica azotata. m. acidus = acru. / aminoacidopathie. const. / amine. s. V. de asemenea. de la. de cauza nepredzata. s.} Sin. de ta cum = cu. sin. peptos = digerat. s. / aminopeptidase. amylum..). acidus = acru. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. s. Ca urmare. [Gr. / amimie. / amimia. / amylasemie. [Gr. \Gr. Ex. ~~~\ AMINA. / amyotrophie. rinichi si splina. adj. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. adj. mys. gr. f. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora.) In urina. A. amylon = fciina. f. s. f. f. valina. s. putere. In cazul *bolii Alzheimer.. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. gr.] Prezenta amilazei In urina. f. care reprezinta 159 . gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. [Gr. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. f. aminoacide.] Scaderea fortei musculare. myos = muscfti. s. In *amiloidoza. gr. AMIGDALOTRIPSIE. / amylose. a crea. joaca un rol important In sinteza organica. f. amylum.priv. A. a. s. A. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. Uneori. ouron = unnd. a . AMIMIE.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. f. amidon. Cele mai frecvente tipuri de a. AMIOTROFIE. Se disting: 1) A. are si o actiune opusa aldosteronului. / acide amine.\ Element constitutiv al proteinelor. si tab. amylon = faina. AMILAZA. const. a digera. s.4-glu-can.. [Lot. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. [Lat. [Cfr... -ozd . taxis = ordonare. / amylasuria. / aminoacidopathy. V. serum amylase. s. s. leucina. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. -ind. ammoniakon = sare de amoniu. *acetilcolina. mys. boli inflamatorii recurente. *cistinurie-lizinurie familiala etc. plasis = modeiare. s. amidon. a carui semnificatie nu este Insa clara. Recent s-a demonstrat ca a. / aminoacidurie. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. A. / amylase. / amyotaxie. derivata din amoniac prin substituirea a 1. amylon = faina. care exercita functii regulatorii: *colina. / amylasurie.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. -aza. indud a. leudnoza etc. s. s. *triptamina. fimylum. / amyloidosis. f. m. m. f. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. troplie = firma. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. [Gr. myos = musch. / amiloride. de (a mimeisthai = a imita.priv. V. s. tattein = a ordona. gr. s. aranjare. f. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. / amylase. -am . f. gr. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. f. s.: tonsilita. [Gr. cistinuria-lizinuria familiala. s.: amiloza. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. / amygdalotripsis. copt de ta pepsein = a gati. AMILAZEMIE. gr.: miatonie. indispensabili. a modefa.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. continand o functie acida. treonina.. -ina: I at.. myos = musciti. mimia = imitare. gr. f. f. metionina. s. / amyotonia. n.muscni. / amylo'idose.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. s. 2) A. / amylosis. AMIOSTENIE. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. f. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. / amiloride. hemodializa prelungita etc. tirozi-na etc. [Lat. / amylas(a)emia. AMINOACIDOPATIE. sanguina este de ori-gine pancreatica. *catecolamine. f. In inflamatia glandelor parotide. biochim. a -priv. s. gr. / amyotonie. sarade a reactiilor motorii si emotionale. a priv. s.: ataxie (v. / amygdalite. f. de ammiti. Denumirea de a. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. a . este de origine proteica. ammoniakon = sare de amoniu. A. si amine bio-gene. mys. f. a fost pus In evidenia In creier beta-a. AMILOIDOZA.. f. proteine si alcaloide. neopla-zii ale plasmodtelor. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. amylon = faind.] Sin. a priv. amylum. f. amylon = faina. dar Indeosebi In ficat. -ind . Unii a. AMILACEU. f. s. myos = muscfii. sunt denumiti esenfiali. m. -aza . cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. s. s.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. f. amylon = faina. mys. f. mys. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia.. -e. f. s. 2) Substanta amorfa.). s. [Lat. / amylace. [at. s.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. Sin.i. -ozti. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. s. amyliim. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. AMIOTAXIE. amidon. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. lizina. se gasesc la unele plante. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore.

"maligna". sau anterograda {de fixare). ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. spinale progresive ale adultului. / amnion. dar absenta pseudohiper-trofiilor. \Cjr. / amniography. a muschilor gambelor. / amok. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. s. In patologia psihiatrica. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. Indeosebi.priv. Inlocuita cu *ecografia.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. / amnioscopie. adj. subtire. cu membrane intacte. f. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid.m6rana a fatutui. s.. AMOK. m. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. f. foarte solubil In apa. / amnioscopy. retrograda). si a. si raptus. anterograda. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. punga apelor. au fost descrise numeroase forme inter-mediare.). amnion = me. fir. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X.pm'.\ Care provoaca pierderea memoriei. [Cjr. AMNEZIC. rare. importante: 1) A.: In etilis-mul acut).\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. m. f.. p. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. skopia = e. mnasthai = a-fi aminti. a fost. fenomen psihic complex. V. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. de ex. m. s. Deoarece este un examen riscant.). evolutie foarte lent progresiva. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale.] N^\y. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. \Qr. n. A. Tipuri de a. sau f. Compus binar al azotului cu hidrogenul. V. organice sau nu. f. AMITOZA. b. / amnestique. A. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni.. kentesis = wtepd-twa. a . n. a. s.. AMNIOGRAFIE. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. Sin. In relatie cu 'cromozomul X. f. bine definite clinic. / amnesic. Ele au un caracter ereditar.priv. s. spectrofotometrice. Se disting a. Sin. cu transmitere recesiva. Memorizarea. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. 2) A. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. -ozd. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). A. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica..] 1) Care se refera la *amnezie. cu tendinta centrifuga. cu debut Intre 20-50 ani. 160 AMONIAC AMNEZIE. simetrice. tesutului nodal. b) A. Mai importante: a) A. o . cu debut Intre 3050 ani si afectarea. s. la a .. s. ou f. AMNIOCENTEZA. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. cu tendinta la distalizare..^ammare. / amnios. [Qr.: ecmnezie (v. a. selective. Se utilizeaza In industria chimica. Alaturi de forme de a. tie. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. pot aparea in stari depre-sive. / amnesic. mneme = memorie. fenomen observat la om la nivelul ficatului. s. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. Se mai numeste si holoschizis. cu durata de supravietuire de circa patru ani. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga.. \yr. AMNIOS.mbra. mergand pana la degene-rare si atrofie. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. / amniographie. A.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. o . se manifesta Inca din viata intrauterina. In general. cu transmitere autozomal dominanta. aparuta In cadrul unei depresii. / amnestic. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. fiind compusul de baza . m. / amniocentese. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. AMNIOSCOPIE. n. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului.priv. uneori *diabet zaharat. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. auditive sau vizuale. [Qr. a. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. amnesia uitare. f. si memorie. ammo-niakon = sore de ainoniu. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. f. / amnesique. adj. citogenetice. initial proximale. amnioa = me. f. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. f. / amniocyte. m. f. / ammonia. 3) A. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. mitos = afo. pentru amibiaza (v. AMNIOCIT. cu incidenta 1/20 000 nasteri. s. iar uneori si din trunchiul cerebral. transparenta. V. mult mai rare. rezistenta. s. / amitosis. ceea ce poate fi la originea unei a. AMOEBA. s.: sac amniotic. permite determinarea motricitatii fetale. / amitose. toxic pentru organismele vii. urmate de deficit motor si amiotrofii. fie prin clivare. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. a sexului fetal. \CJT. s. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. AMNESTIC. a e^flMtrta.: punctie amniotica. fdtuiui. amnion = memfirand a fatutui.n6. rinichiului. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). Forma acuta. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. amnezie. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. s.recente. s. Var. adj. antreneaza atat o a. Var. Diferentierea a. s. isterie (mai frecvent a. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. tit [a skopein = a veaea. introdus prin colul uterin. Forma "benigna" este progresiva. s. limitate si lacunare (ex. s. dificil de clasificat.). cat si retrograda. *impotenta. iar morfopatologic. Este de origine citotrofoblastica. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. globale. s.] Membrana limitanta a oului fecundat. / amok. AMONIAC.. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. / ammoniac. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. Sin. dilution = mem6rana a fatutui.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. [tyf. Sin. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. / amniocyte. \Qr. si mnasthai = a-fi aminti. V. / amniocente-sis. Poate avea loc fie prin stran-gulare. f. cu miros iritant. H-I regiunea proximala. adj. s. / amnesia. pentru amiba (v.) AMOEBIAZA. n. care priveste informatiile. mimsthcii = a-fi aminti. secundar ai centurii scapulare. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. graphein = a scrie. \GJT. s.

0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. f. cunoaftere. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. de puls. AMPLITUDINE.priv. ligand. reactia In lant a polimerazei. AMONIEMIE. m.in monofosfat. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. V. f. proteine G.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. a . 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. AMP / AMP / AMP. actioneaza ca *mesager secund. / empreinte. utilizat In automatizare. foto. / primer. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. [ftfire. dependenta de originea parentala.si cinematografiata. -iais == Cargime. gasita. \Jr. de luminanta. / ampere. AMORFOGNOZIE. profesor la 'Bans. empreinte. Jar In *alcaloza diminueaza. s. \G. m. [Qr. de obicei electric. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. AMP-deaminase. adj. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. / amplitude.priv.). f. si tab.. f.. m. 2) Rareori. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. biochim. AMPRENTA. iradierea padentului fiind mult redusa. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. de (a gennan = a produce. gnosis = perce. [J~r.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. AMPLIATIE. s. A. s. [Lot. V. derivat de. [a ampliare = fl crefte. d) a. adj. / amorphognosie. cu o tensiune mai mare. des = separat de. / ammoniogenese. s. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. f. de amomu. [Lot. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. AMONIOGENEZA. c) a. transporta un 'coulomb pe se-cunda. In scop de identificare. la nivelul tutu-cor tesuturilor. A. f.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. s. / amplifier (electronics). V.: PCR (v. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. Sin. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. AMORF.. AMP c. receptor. f. la facere = a face.ve. amoniemie. V. dm fr. din Cat. / ammoniogenesis. m apTopie. / ampere. f. prin aplicarea pulpei de161 . f. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu.5'-monofosfatul ciclic. / myoadenylate deaminase. acest proces se accentueaza. V. -ina. / ampicilline. 2) A. 1) Represarea permanenta. [Andre Marie Ampere. ammomakoa = sore de amotiiu. impresiune. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. f. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. -aza. de. s. f. f.r. amplitude. / amplitude. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. imprimere = a apasa pe. prin simtui tactil. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber.). de [a amplus = mare.). marime. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. A. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. sau s. V. Sin. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. AMPLIFICATOR. AMPICILINA. amoniemie) deoarece. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. b) a.v. s. / amplificateur. f. / ampliation. de.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. Ea poate fi transmisa la distanta. m. morphe = forma. / ammoni6mie. s. si PCR. a taia. ficare. V. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN.! genesis = producere.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. engC. [Cjr. f. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. [ui Jupiter Ammoa din Lima. s. s. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa.\ Abrev. AMPER. / amorphous. amoniacul este sintetizat din *glutamina. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. v. f. de imagine sau a.re. s. ampli-atio. s.: primer. enhancer (genetics). 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. activand "protein kinaza A. f. const. endo-crinol. si PCR. [Qr. f. adenilat-ciclaza. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. de amoniac. vecfie amordre = fl mufca. In tubii renali. este transformat la nivelul ficatului In uree. parental imprinting. lipsit de forma. observata. electronic. Este inactivata de *penicilinaza. / ampicillin.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac.re. si tab. / ammoni(a)emia. amoniu. ammomakoa = sore. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi.. gashd m apropie-rea timplulw. n. / AMP-desaminase. ammoaiakon = sore. s. a . s. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. digitale). V. (at. y.. s.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. / impression. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. haima. cu intensitate rnarila. AMORSA. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. ureogeneza. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. Un curent de un a. e) a. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. de la amplificare = a man (amplus = mare. const. s. amorce. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. / ampliation. paime sau plante. s. fizician francez. Astfel.} Oligonucleotid care. de. si amo-niac. -onis = mctrire. amoniogeneza. [A5rev. In *acidoza.. g. Tipuri: a) a. s. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. Consta In formarea. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. cu mialgii si crampe musculare. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. magnetic. f. / amorphe. s. amplifi-cator = care marefte. / amorce. [Lot. s. V. hiperamoniemie. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. / amorphognosia. s. s. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. gasita. AMP-DEZAMINAZA.

s. anabole = acfiunea de a urea.priv. / anaphrodisiaque. adj. denu-mita model. portiunea inferioara a *rectului pelvin. anabole = acfiunea de. ana = in sus..: a. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. on . s. / anaerobiosis. A.. AMPULA. -os = aer. -eris. gr. s. / analeptic. / anacrotisme. adj. f. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. s. 2) Sectiunea traumatica. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. a. anabios. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. gr.. / anacusis. ana = in sus. si a. Exista un mare numar de a. NA: ampulla hepatopancreatica. Sin. adj.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. adj. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi.. de la ana = din nou. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. adj.). Abraham Vater. la un al doilea contact cu antigenul. m. f. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori.: C3a si C5a. / analeptique. f. f. -ind . an . s. pentru formarea bontului. / anaphyla-toxin. / anaphylaxis. aer. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. / anacrotism. iarafi. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul.i.: a. f. tesutui subcutanat si tegumentele. gennan . provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). ANACROTISM. iovitura. phylaxifi = protecfie.: cofoza (v. / anaphase. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative.priv. obtinuta prin mulaj cu un material plastic.. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. ana -priv. Umpluta cu ipsos. In cazul a. ANAEROB. de. [^r. aaa = In susi krotos . \Cjr. Exista doua a. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii.: carte de identitate genotipica (v. pasivS). de ia toxon = sageata. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. f. f. s. n. ANALGEZIC. f. [Lat. 2) Medicament care .. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. adj. f. / anaerobic. A.in sus. [Qr. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. hydatos = apa. s. cu ajutorul unui instrument chirurgical. levuri.priv. (ikousis = am.priv. Vater. adj. s. anatomist. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea).. phylaxis = protecfie. [Cfr. *deletie a unui •autozom. m.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. / ampulla.. anatomist. / anaphrodisiac. Ex. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate.).AMPRENTA GENETICA getelor. s. / ampoule. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. mediata de IgE. s. de [a akouein = a auz.. [Qr. ANAFRODIZIAC. medic si botanist german. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. ANACUZIE. [Cfr. |t/r. [Cfr. [a anaballein = a construi. de la phaiaein = a aparea. aphrodisiakos. pi. dactiloscopie. profesor la. [a ampulare = fl taia. {Cfr. V. aer. [Cfr. f. iarafi.. amputatm. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. / anaclitic. 1684-17S1:\ V. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. Exista a. s. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. / anaphrodisia. anabiosis = rewviere. ana = contra. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. adj. [Qr. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. A. ampula.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. -ism. f. n. Ant. an . gr.} 1) Care stimuleaza. / anaphrodisie. A.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic).: aclorhidrie. [at. / analgesic. ANABIOZA. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. f. s. an priv. ANAFILATOXINA. 3) In embriologie. f. a. orice structura anatomica. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. n. adj. afgos = durere. partial. NA: ampulla.. care. ampula). iarcSsi. / amputation. [-Cot. ANAFILAXIE. Anafrodizie. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. -oza . s.. / anaphylatoxine. a danturii si a tesuturilor vecine. s. adj. la unele microorganisme. m. ana . muschii. phasis = aparenta. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. de obi-cei un bisturiu. dor. / achlorhydria. / anaphase.. / anacousie. 'Wittmfiwy. comparabil cu socul anafilactic. ANAGEN.. respiratorii. f. f. f. In prealabil Inmuiata 'in tus. una = contra. anaerqbioza. a urea. ANACLITIC. gr. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. de. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. tot la o serie de microorganisme. s. situata la nivelul duodenului.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. -e. a arunca in sus (ana = in sus. aphrodisia = dorintd sayiaia. s. / anaclitique. / anabiosis. khioros .'•tele.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. n. an . venin de cobra. / anaerobic.} Sin. V. hydor. / amputation.a produce. / anabolism.: *de-presie a. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. s. care favorizeaza productia de proteine.\ Despre cine.verde. 3) In stomatologie: copie negativa. un segment de membru si. f. m. s. [Cfr. \Qr. sau algesis = simtui du-rerif. aer. / anaerobiose. [at.] 1) In chirurgie.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. / anabolising. de a reconstrui.. urmata de o anomalie *fenotipica. [Cfr. adj. permite o reproducere fidela.. -eri. / anagene. A.ClUaie. ANABOLIZANT. tonifica si revitalizeaza. s. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. a. s. [Lat.s. Sin. m. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. s. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. s. f. prin extensie. AMPUTATIE. s. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. f. obligato-rie. pe o foaie de hartie. f. analeptikos = care restaureazd. medic fi botanist ger-man. / anaphylaxie. / anabolisant. \Cfr. adj. -oni/i = taiere. aer. s. [Abraham Vater. ANAFAZA.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. facultativa. A. s. ANACLORHIDRIE.. / anabolisme. -oma.: catabolism. ANALEPTIC. a scurta. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. fidela. profesor la 'Wittenburg. In *proba Prausnitz-KusIner. fiidrogen. Ex. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. / anabiose. s.priv. adj. / analgesique.priv. s. s. bins = viata. adj. [Cfr.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. rasaritut unei . operatie prin care se separa de organism un membru. ANABOLISM. rectala (NA: ampulla recti). osteoporoza etc. ANAEROBIOZA. / anachlorhydrie. an . -os = aer. Ex. a arunca in sus (ana . [Cfr. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. dt ia phy-latlein = a apara. ampullae.. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. s. / anagen. klitos = desfafurat mapoi. n. s.

ansamblu de procedee de identifcare (a. [Qr. dar. secfiune. n. algos .durere. / anamnesis. Indeosebi In laboratorul clinic.] Stiinta structurii organismelor vii. ANALIZA.\ Care nu se Insoteste de *ascita. de [a temnein = a taia. dispersiei. de regula frecventa. f. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. m. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. / anarthrie. embriolo-gia structurala. Sin. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale.: boala Schridde. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere. *A. coprologica. materiilor fecale.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. ana = in juruij tome = taiere. sarkos = came. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. f. / anatomy. s. De asemenea. \Qr.} V.. patologica sau morfopatologie. plasis = nwdelare. In functie de localizare si de efectele In plan functional. bio-chimica. [a ana = din nou. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. anastomosis = descfiidere. / analgesic. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. f. adj. Bolnavul afectat de a. a.). 4) A. In cazul polarimetrului. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. logos = raport. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. auditiv. metodele de a. f. A. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. glosar informatica. conform unei anumite milrimi. de la ana == din nou. In medicina si biologie. factorials. chimica. 6) A.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. ANAPLAZIE. f. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. 6) A. s. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. / analogous. s. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). s. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. 2) A. iarafi. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. comparata. [Qr. segmente ale tubu-lui digestiv.. [Qr. f. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. / anarthria. de [a plassein = a forma. spe163 . f. lyeiii =. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. spectroscopica. 9) A. 3) A. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat.. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. analyein = a fezoha. nu se manifests clinic. iardfi. ANALOG. trofica. macroscopica.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. histo. V. De obicei. f. analogos = (a fd. [Qr. Intelege ce i se spune. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. Domenii de a. dezvoltarii. studiul a. Este considerata uneori sin. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice..] Comunicarea naturala. 5) A. m. radiologica. 10) A. formatiunilor vizibile cu ochiul liber.. la ana = din nou. In continuare. -atos = gura. bacteriologies sau microbiologica.. f. Directii: 1) A.. si hidrops. s. / analgesia. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. sarx. cu producere de *ascita. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. De fapt. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. / anascitic. ANASARCA.receptor cutanat. cu afemie. V. deopotriva.. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. 2) A. / anastomosis. de. la. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. re[afie. / analyseur. ANATOMIE. \Cjr. f. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. de la askos = 6urduf. studiul modifi-carilor macro. f. 3) A. calitativa) si de determinare (a. ana = in juruC. ANARTRIE. f. adj. ex. s. adj. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. 12) A. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. narcotics prezinta si un efect sedativ. statistics. taire / f(o)etal hydrops. 7) A. anamnesis = re-a-mintire. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. *euforizant sau *anxiolitic.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. / anascitique. askites. de la ana = cu. poate dti si scrie. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. \Qr. ANALIZOR. s. 4) A. / analyse. / anasarca. s. ANASTOMOZA. s. [Cjr. adj. a.priv. / anatomie. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. analysis = rezoivare. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice.] Asemanator. sunt utilizate. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. 2) Dis-pozitiv care. vizual. [Cjr. hidrops fetal. / anasarque. A. adj. f. prin extensie. toxico-logica. / anastomose. logos = raport. 8) A. / anamnese. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. Ex. *A. f. s. grafica. *A. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. analog. 7) A. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. a mo- ANATOMIE dtia. coproparazitologica. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. *A. iarafi. 5) A. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. s. analogue. an -priv. iarafi. [Qr. s. s. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. / anaplasie. ANASCITIC. A. sioma. s. ana = din nou. reiatie. ana = din nou. f. se disting nu-meroase tipuri de a. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. (ie.. / analogue. s. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. m. a. ANAMNEZA. s.si citochimice In cursut unei boli. de.si microscopice.: a. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. an -priv. / analysor. a.a distruge) . reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. ANALGEZIE. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. [Qr. In medicina. an . 11) A.: 1) A. despre o boala In care ascita. / anaplasia. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. f. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. [Qr. / analysis. care poate genera 'farmacodependenta. s. metoda de a. 4) A. s. s. s.

adj. [Jr. partiala) sau suprimare totala (a. de osificare.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). adj. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. in relief} V. Alte ex. A. a. Principalele criterii de clasificare a a. / ankylose. / .. diminuarea *reflexului cremasterian. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. Rezulta anemie.). Spre deosebire de menopauza.priv. Ex. / androsterone. altitudinea. ANDROGIN. a. s. / endurance. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. f. ankylostomiase. 17cetosteroizi. ia toxon a sdfleatd. studiul particular al unor organe sau zone din organism. cur6at. ANDURANTA. s. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. unde se formeaza papulopustule. ankylos = mcovoiat. m. f.f:d. [Cfr. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. chimica sau imunologica.. 164 ANDROGINOID. oner.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. andros = biirbal'i [at. de-oarece. \Qr. f. eidos = formd..: toxoid. eidos = formO.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. 2) Sin. mtOri. precum si o serie de tul-burari. adj. oner. f.] Studiul anatomiei. adj. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. In unele anemii (ex. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. 8) A.) care. caninum. cw6at. adj.. s. m. / android. duodenale. Tsi pier-de activitatea toxica. fara tulburari importante. care promoveaza *masculinizarea.] Despre o substanta. [Qr. s. f. / endurance.] Sin. / ancorage. / annealing.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. anco-ra. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. gr.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. 2) A. / hookworm disease. haima. / androgen. andros = ftCafial. / androgynism. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om. andros = 6(lr6a. m. organismul se poate adapta. -aza. stoma. a deficitului de fier din alimentatie. gynai-kos = fe. ANCHILOZA. andros = 6iir6at. / andrology. varsta si sexul. n. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. neuropsihice. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). / male climacteric. stoma. ANATOXINA. 4) A. f. gynaikos = femeie.me. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. / androgynous. aner. s. ANDROSTERON. unde provoaca microhemoragii repetate. ceea ce este inexact. [Ofr. [C/r. Totodata. s. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. / annelage.: androginoid. V. s. ANCOSA. oprire] Termen de origine franceza. / anemie. s. adj. [Qr. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. s. ankylostomiasis. [C. a. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. clasa Nematoda. variabile. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. andros = tidrbat. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. s. ankylostomose. radioscafo-ulnara. jumatate barbat. anchilostomiaza. n. ANDROPAUZA. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. s. s. / androide. Specii: 1) A. -ina . cardiovasculare. f. A. topografica. gyne. ANCORARE. aner. Cel mai frecvent. V. / encoche. andros = 6ctr6at. / androgene. f.] Care prezinta caracteristid masculine. s. [Lot. andros = b&rbat'i gennan = a produce. americanum sau Necator americanus. pausa. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. Care se refera la hormonii sexuali masculini. m. ANDROQINIE. gyne. f.r. a. jumatate femeie. In engl. / anatoxin. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. de.. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. / an(a)emia. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. s.: obezitate a.] Diminuare importanta (a. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. indurare = a. [Qr. a cadi a se of:e[i. f. gyaaikos . -atos = gurd. Se disting doua tipuri principale: a. aner. normo-crome si hipercrome. ANEMIE. f.t. aaky-losis = curBurd. dm gr. / androgyne. este lenta.. f. creat prin analogie cu "menopauza.. ANDROLOGIE. s. determinata de *aplazia medulara globala. [Lot. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. logos = ftiin. s. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. / ankylostomasie. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. s. / anchorage. [Qr. se poate produce dupa o afectiune articulara. ana = contra. consednta a unui spasm sau a unei amprente. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila.. Pe de alta parte. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. o serie de variabile. [^r. ci un simptom In numeroase boli. / androgenic. 2) In practica. ANCHILOSTOMIAZA. ca modul de viata. Ex. 3) A. gyne. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. de ia ankylos = wcovoiat. f.: a. In plus.] Boala provocata de 'ancylostoma. s. f. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. fiecare din cele doua a. 's. f. la altii la peste 70 de ani. a impuritatilor. m. stereos = solid. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. \Qr. normodtare si macrocitare.fameu. s. cw6at. s. / androgynie. andros = IJOrlJat. Manifestarile a. A. / andrologie. si artrodeza. cat si concentratia hemo-globinei. / androgyno'ide. f. adj. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. V. nu este o boala. f. In continuare o serie de tipuri principale de a. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. / androsterone. ankyra = ancorH. ANELAJ.. A. de intensitate mica sau medie. purificata. de regula endogena. brasiliense. s. adsorbita pe gel mineral si a. s.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. neurovegetative si osoase. s. sau poate fi provocata chirurgical. s. ANDROGEN. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. daca evolutia a. Sin. de utilizare a termenului: a. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. s. Asigura stabilitatea protezei. aner.: androgin (v. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. / andropause. f. m. ANDROQENIC. / anatoxine. / ankylosis. pausis = mcetare. / androgyne. loxikon = otravO. difterica etc. un traumatism. an . / androgenique. f. encocAe. ANDROID. cu absenta . s.. pentru v&rfut sQgefiCor.. s. s. aner. [Cfr.. depind de deficitui androgenic. m. [Gr. Sin.] 1) *Hermafrodit.\ Toxina bacteriana (tetanica.: boala Griesinger. ankylos = Incovoiat. f. f. adj. f. s. androgyne. adj. prin Indepartarea. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. aner.

Sin.). drepanocy-tic an(a)emia. h. Sin. A. A. h. *lactatdehidrogenazei. m. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. Biermer (sau *boala Biermer). A. denumite imunoalergice.: fransfuzie cu sange incompatibil. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. A. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine).: anemie nutritionala (v.: drepanocitoza (v.: cloroza (v. catre varsta de 60 de ani.). si boala Imerslund-Najman. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. 0 serie de a. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. al bolii Biermer (v. definita prin diminuarea productiei medulare.). A. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. sarcina cu imunizare fetomatema).: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. A. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). anemie hemolitica autoimuna. 1827-1892. *bilirubinei.: anemie carentiala. "imunoglobuli-ne G si M. Sin. v.: sindrom Martin (v. Sin. este. [Anton Biermer. probabil. Tip de a. reumatismale sau maligne.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. produsi de sis-temul imun al bolnavului. Este determinata de absenta.). fie In cadrul unei 'mielodisplazii. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. A. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. profesor (a ffcrenf.a. A. m. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. gennan.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.). caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. istoric. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.: a. A. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. unele *a.: boala Minkowski-Chauffard (v.: anemie sideropenica. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . nutritionale (ex.). Sin. unele parazitoze. h. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. A.). *gastrectomie). A. cuprind: a. infectioase. i. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. 2) Izo. m. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. f. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. talasemie). 1852-1925. prostata).: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. Sin. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. sunt normocrome. [T/iomns Bentoa Cooley. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. Sin. h. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. In eritrocit. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina.: boala Hayem-Faber (v. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia.).: -talasemie majora (v. Sin. Sin. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. *A. cu *a.} Sin. din cauza aportului deficitar de fier. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor.: boala Biermer (v. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease.: boala Silvestroni-Bianco (v. A. abandonat. a carei cauza este necunoscuta. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia. reactivi la temperatura corpului. A. a. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. Acesti autoanticorpi. Sin.). ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. pediatru american. stomac. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. A. Orice tip de a. proteine sau vitamine). ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. Tip de a. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. cu volumul globular mediu peste 110 m3. •mu&t. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). si anemie aregenerativa. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia.). In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. Sin. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation.] Sin. acid folic). ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. Boala survine la copilul mic sau la adult. A. m. aplastica. Sin.). Sin. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. sarcina. V. 1871-1945} Sin. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. cea mai raspandita boala cronica din lume.: boala Lederer-Brill (v. [diiido Banti. *a. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. anatomopatotog itatian.). V. Uneori este considerata sin.: boala Banti (v. feripriva. h. A. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. Indeosebi *botriocefaloza). ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

ANGIOSCINTIGRAFIE.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. prin crize de epilepsie. si AT. angeion = vas. / angioplasty. (cu subtipuri). s. Sin. s. / angiospastic. 4) A. angeion = vas. [(77-. spasticufi.. f. s. ANGIOTENSINA. f. adj. -omd.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. ANGIOSTOMIE. ungeion = vas. -ina'i gr. ANGIOPATIE. [at. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. / angioscope. f. s. neuron = nerv.). keras. In regiunile temporala si occipitala. / angiospasme. a. span = a trage. s. [Cyr. / angiokeratoma. n. const. [Cfr.: sindrom Cobb (v. / angiomyoma.. [Qr. m. -ma.] Ingustare a vaselor sanguine. [Qr. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). / angiomatose. f. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. [Termenut a rezultat din doua.ipe. ANGIOMATOZA. angeion = vas. s. s. / angio-tensinogen. [Qr. s.: gamaangiografie. tensus. II. V. II poseda receptorii specifid AT. dt la plassein = a forma. s. / angioscintigraphy. -oma. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). angeion = vas. angeion = vas. / angioneuromyome. a mcorda. dezobstructie. s. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. naevus vasculaire / spider angioma. s. f. adesea congenitala sau genetica. s. produce} Alfa. f. s. / angiotensinase. / angioma.r. de [a.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. s. angiotonine. n.] Boala. V.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. gr. f.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. ANGIOMIONEURINOM. gennan = a. s. accidentele vasculare cerebrale. congenitala sau dobandita. angeion = vas. f. sarx. ingust. m. m. n. V. angeion = pas. 2) A. stenos = strd-mt. s. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. f. / angiosarco-ma. tensvs. skopos = observator. / angiomatosis.?(amina. / angiostenose. s. cutan^e / Cobb's syndrome. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. / angiopthy. ANGIOSPASTIC. / angioplastie. element precursor al *angio-tensinei. angeion = vas. ANGIOTENSINOGEN. f. (at. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). angeion = vas. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric. / angionecrose. mgustare. tendere = a mtinde. A. gr. f. gr. / angiomyoneuroma. [Gfr. scrie. ANGIOPLASTIE. Sin. si AT. e. meningiene. -oma. [at.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. incorda. hypertensin. [at. -aza .). Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. Poate consta In sutura. Au fost descrise mai multe a. Imaginea este apoi restituita. -oma. n. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. ANGIOSCOP. hypertensine. m. I). Sin. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. -alos = jfura.. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. endocrinol.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v. tensus. angeion = vas. / angiosarcome. n. [(^r. f.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. / angionecrosis.} Sin. tendere = a wtind'e. [C. A. / angiotensin. / angiologie. si boala Fabry. a nwd'eCa. / angiomyome. m. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. mys. / angiospasm. ANGIOSTENOZA. s.. / angiotensine.. f. f. a. angeion = vas. di la. / angiology.: boala Rendu-Osler (v. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. de [a skopein = a video. tumora glomica (v. [Gjr. Sin.} *Necroza peretilor unui vas. s. f. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic.. scintilla = scantde. s. ANGIOSARCOM.-globulina de origine hepatica. f. f. I). dt la. m. sin. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. [Qr. mys.: angiografie digitala. m. keratos = corn. plastos = modelat. angeion = vas. de la. f. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. I este un decapeptid care. retiniene etc.). angeion = vas. boala Lindau.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. -oza. myos = musclii. s. a mcorda. s. graphem = a. / angiopathie. s. 3) A.). adj. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. angiotonin. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. \Cjr. si tab. n. angeion = vas. I) denu-mit a. angeiologie. / angioscintigraphie. s. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. / angiospastique. s. angeion = vas. s. dilatare. Se manifesta prin a-rieratie mentala si.: angiotonina si h.. 169 . angeion = vas. ANGIOSPASM.rtensina.] Tumora vasculara circumscrisa. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. Poate avea diferite localizari. stenosis = strdrntare.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. myos = musctii. 'in continuare. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut.: 1) A. s. de asemenea. anterioare. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". [Qr. s. m. ANGIOMIOM. / angiokeratome.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. s. din gr. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. rezulta din a. / angiome.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. [at. A. m. s. f. retinopatii etc. [Qr. / angiostenosis. -oma. logos = stiinta. nekrosis = mortificare. s. [Cfr. angeion = vas. IV. s. -oma. angeion = vas. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. / angiotensinogone. [CJT. de la tendere = a mtinde. frecvent. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. V.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). n. \Qr. Sin. s. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. s.. s. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. ANGIOM. / angiostomy. [l^r. ANGIONECROZA. stoma. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. de la nekros = moarte. re-zulta din a. / angiotensinase. pathos = 6oa[a.'. / angioscope. a. -inn. / angiostomie. In cazul vaselor mari. ANGIOKERATOM. ANGIOLOGIE. spasmos = contracfte. f.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. s. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. Ill. Tip de a. spustikos = care trcye mauntru. sub actiunea 'enzimei de conversie. sarkos = came. ANGIOTENSINAZA. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis.

/ anisocorie. prin 'casexie sau infarct intestinal. transgenic. s. cu Jena respiratorie si cardiaca.i icier} Care nu se msoteste de *icter. / anisotrope. pectus. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). m. [Qr. f. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. / anguillula. din iat. -a]-nil. ca o consecinta a hemolizei. [Cjr. A. e) a. n. adj. s. [Cjerm. de la Anil = indigo. khroma. / anisophoria.1 nm.: acelular (v. ANIZOCROMIE. f. s. ion = migrator. f.. obser-vata In aortita abdominala. metron = masura. in ara6a -ainil. / anhidrose. ana = m sus.. coif} Sin..: a. cu formula CeH5NH2. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. \Lat. . s. AN IZO METRO PIE. / anisophorie.priv. adj. de (a anima = suflet. s. f. / anhedonia.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. tesut. [Lat.). s. / anilingus [Lot. adj.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. \Cjr. / anisometropia.: angina pectorala (v.. Anilm de [a Anil = indigo. acuta sau cronica. -ozo. Carboanhidraza. de (a ienai = a merge. d) a. / animal. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. / aniseikonia. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. / Angstrom. [Aiders /ens Angstrom.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. c) a. / anilism. f. si se manifesta prin fenomene nervoase. / anisocytose. lingere = a /inye. isos = egal. [^r.ANGOASA ANGOASA.). / anhiste. 2) A. an .). [Cfr. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. / angulus. In compozitia sarurilor.i isos = egali kore = pupita. adj. relativ mica. / anion. ANHIDROZA. s.] V. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. [Qr. spinal. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. / anisochromie. ANGULUS. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. s.] Sin. s. s. / aniline. ANILISM. f. Var. s. \C. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. trope = Intowcere. an • priv. rotator. V. [(yr. {Qr. f. hydor. -oris = sufocare. fiziologica. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. de valoare mica. s. f. s. n. ANION. a se comporta} *Strabism latent. rasuflare} 1) Organism viu. ikteros = gai6enare. m. -ozo . de la trepein = a intciarce. m.] Lichid uleios toxic. m. an -priv.). b) a. s. ANIZOCORIE.. an -priv. angor. Conform SI. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare.. [Lot.: unghi (v. bicarbonic (HCO^). f. / anisometropie. f. opos = vaz. n. deci fara comuni-care cu creierul. fizician fi astronom suedes. angor abdominal (2). m. cu rol In vederea stereoscopica. Aceste reactii. a tainui si omen. s. / anicterique. / angle.. accelerarea respiratiei si pulsului. 2) Care apar-tine organismelor.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. considerate de origine neurovegetativa.] Inegalitate pupilara. animal = fiintS vie. anger. animal. / anilingus. Var. [^r. f. f. angustia = loc strdrnt. ops. In fabricarea de cer-neluri si vopsele.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. s. -oza. s.. s. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). n. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. / anhydrase. / anhidrotique. ANIZOCITOZA. / anisocytosis. f. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. \Lat. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. {Cjr.. an * priv. uneori fortata. Bioxid de carbon (v. s.] Intoxicatie cu anilina.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii.: Strongyloides (v. hiperfagic. Evolutie. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. -oris = sufocare. f.nspira. / anilisme. s. ANHIDRAZA. in arafia. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. anhistous. s. / aniseiconie. ANIMAL. -oris = sufocare. s. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. Ant. isos = egai. -oris = piept. [QT. adj. [Lot. / anisotropic. angor intestinal. s. abdominalis. / Angstrom. isos = egal. anus = smut. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. s.. de. acompaniaza formele severe de *anxietate. on -priv. f.•priv. / anhedonie.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. / angoisse.: coexistenta de *macrocite si *microcite. s. m. = celutd. si apa. Se deosebesc: 1) A.). s. phorein = a se simti. lui Houssay. Simbol: A. ANIZOFORIE. Anilm. s. angle. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. de Ca inIcfitinus = interior. -ism. si anilism.. ](^r. isos = egai. s. an -priv. ANGSTROM.tie. (a anguis = sarpe] Sin. / anhi-drotic. ANHEDONIE. / animal. deoarece are M. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. \'Jr. ANILINISM. adj. s. incolor. m.. m.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. isos = egal. / anhistic. ca si In microscopia optica. cu maduva spinarii sectionata.: angina intestinala.. transgenic. s. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. angu-lus = ungfii. histos •= tesdturd. hematologice (anemie) si tulburari digestive. ANGUILLULA. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. adj.: *izocorie. f. s. / anhydrase. angoisse. s. Poate fi profesionala sau accidentala.. surve-nind In general dupa mese. radicalii acizi sunt a. ANILINGUS. s. angor. s.priv. angiiilla = fipar. ori functionala Cin diferite boli).r. [Lot. s. 1814-1874.). n. an . f. hidros = tra. stare de rau general. pentru angor abdominal (v. hidros = transpiratie. / anion. / anguillule. s. Ant: izeiconie. f.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). / anisochromia. ANGOR ABDOMINALIS. adj. v. s.: anilinism. Var. vedere. In anemiile hemolitice. s. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. adj. [C/erm. f. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. Are M. 170 ANIZOTROP ANILINA. de control. / anicteric. ingust. / aniline.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. ANHIST. / anisocoria. -minis = preve-stire. Var pentru anilism (v. f. adj. -atos = cu[ciare. f. avand senzatii. isos = egoi. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. inteslinum = intestw.. abdomen.). ANHIDROTIC. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris.). egal cu 109 m. / anhidrosis. f. / anguish. an * priv.: angina abdominala. hydatos = apa. ANICTERIC. Sin. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. imperceptibila. m.. on priv. f. an • priv. Principalii a. on . eikon.. kyiof. ANIZOTROP. an • priv.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. Sin. f.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. ANIZEICONIE. [Cfr.] Sin. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). 2) In particular..

apsis = vedert. ANODIN. f. / anosodiaphorie. / anonychie.priv. anomaly. -ykhos = unghie. gf. ma-sind. Limita Intre normalitate si a. aspect. anorexie mentala.. a. f. -atos = denumire. A.reguiarita. s. / anosognosie. ANOMIE. anopheles = vdta. f. s. s. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. sau mineral. lat.2T. conductivitate electrica. s. si normal. Desi ar putea prezenta interes. s.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. / anorexia. / anodontia. / anomia. tinand seama de sensul curent al cuvantului. an • priv.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. monstruozitati.tor. 'M'anc Hester. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale).priv. care nu respecta norme sau legi. Prin extensie. [Qr. de [a trepein = a inloarce. onoma. [C?r. s. f. [John Dalton. ANOREXIE. [QT. s.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. V. profesor la. f. ANOSOGNOZIE. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. ops.te. s. ab = indepartat de.r. [Gfr. f. s.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. rezistenta la tractiune. fara importanta. 171 . octontos = dinte. f. gnosis = perrepere. / anosmia. f. adj. viteza de propagare a sunetului. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. A. adj. s. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune.priv. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. / anodyne.} Gen de insecte (tantari) Diptere. Ex. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. / anisotropie. f.. 1) an . De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. ANOSMIE.. ANORHIDIE.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie.] Absenta simtului odoratului (mirosului). adj. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. / Anopheles.). ANOD. / anorganique. pozitiei. s.... In acest caz. s. Sin. ANONICHIE. vivax. a • priv..). este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. psihopatie. anomos = nereguiat (an . s. S-a propus sa se considere a. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. odous. ANOPSIE. ANOMALIE. f. f.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. [Gjr. ANOFTALMIE. nosos = 6oala. s. f. orexis = apetit. s. Femelele (hematofage) sunt vectoare. Se sustine ca a. s. s. s. an • priv. s. ideal cristalele.priv. s. / anorchidie. s. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. / anorchia. {CJT.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE.} 1) Care diminueaza apetitul. este uneori conventionala. \(^r. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. dilata-bilitate. [Lat. / anopia. 1766-1844} Sin. Evolutie imprevizibila. organon = instrument. / anomalie. [Qr. / anosodiaphoria. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. ANOSODIAFORIE. / anode. [Lat. / inorganic. / anophthalmos. "hemianopsie etc. \Gr. f.. Ex.. isos = ega[. nepericulos si.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. spre deosebire de *monoftalmie. -aux. ankyra = awora. organicus. dependenta de contextui familial. orkhis. osme = miros. {Qr. orgtinikos = referitor la un instrument. 'agnozie vizuala. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri.. si monorhidie. adj. f. benign. / abnormal. adj.i nomos = obttd avdnd forf. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. f. Bra urmari. ANODONTIE. cunoastere. ANKILOSTOMIAZA. [Gfr. de care. prin extensie.) In functie de directie.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. fiz. f. drum. ana = fn sus. / anopsia. s. adj. f. s. a. 2j a . de obicei "congenitala si *familiala. de [ege. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300)..idan fi naturalist engie-z. m. V. anorexia nervosa.priv. A. si anosognozie.: anorexia nervosa. -e. on . f.: fosfor a. / ano-sognosia. -ale. f. ANOREXIGEN. hodos = cole. s.. s. Var.: anorexie mentala (v.a produce. / anonychia. 2) Absenta vederii. ANOPIE. ANORMAL. n. gennon . f.. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. f. f. orexis = apetit. s. f. 3) Uneori sin.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. trope = intoarcere. malariae si ovale). / anisotropia. onyx. aorma = reguid.ma. prin defect. de la. indolor. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). f. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara.). V. f. s. organum.priv. an . m.priv. Sin. m. V. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T.priv. [Qr. anomaliu = tte. / anopsie. d wufi sufere-a. Nemato-cere. congenitala sau dobandita. / anodin.. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. / anormal. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice.. [Qr. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. ANKIRINA.. ANORGANIC.nf:d. si a pozitiei acesteia. / anode. V. gr. / anorexie. din [at. s.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. gr. / anorexigene. an • priv. / anosmie. an -priv. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. anomalous.. / anopie. |^r. adj.). functiei sau comportamentului "normal. s. \Gjr. f. cu hipermetropie (v. [Cyr. s.} Care este contrar structurii. (in .i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi. f. an . gr. }C. ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa.d de (ege)} Modificare patologica. / ankyrin. m. / anodontie. s. lat. care a studiat si daltwumul. adj. a luminii etc. prin exces. / anorexiant. -ina. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. on -priv. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. termenul este putin utilizat. anomalus. Se gaseste In banda (4. [Cjr. / anophtalmie. s. s.. iar cele infe-rioare lui m .priv. / anomie. uneori. / abnormality.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. opos = vas. s. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. a . diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. / ankyrine. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds.: protanopie (v. on -priv. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). an . f. m. Wucherena bancrofti.). / Anopheles. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. nomos =• allied availd forf. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. ANOFEL. prin Intepaturi.a. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton.: aberatie cromozomiala (v. cHimist. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli.] Electrod pozitiv. Sin.. an priv. pentru anchilostomiaza (v. f.

ANTAGONIST. f. s. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. ereditare sau eredocolaterale). ago-nistes = [uptdtor. adj. adj. ANTERIOR.priy. n. 1809-1SS5. s. treapta. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. adj. / antagoniste. s. positio. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. m. brakhion. afgos = duren. adj. / anteversion. anterior = mai mainte. [Lot. s. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. 7) a. partial: ventral. Marginea convexa a a. o?(igen. a carui presiune scade In tesuturi. / anthelix. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. biochimic.priv. ante = inainte. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. ANTAGONISM. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. ansae. s. [Lot.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. ante = mainte.] 1) De-viatie anterioara. Tipuri de a. m. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. anoxyemie. 3) a. 3) a.: pozitie a. / anterior pituitary. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop.: 1) A. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori.\ Absenta "ovulatiei. an . cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. gr. anti » contra. lat. Sin. ANTENATAL. f. Ex. de ia anti = contra. m. 2) In bacteriologie. 6) a. neonatala. de ia phyeia = a create. -onis == mdoire. s. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. gra-diis = pas. ANOXIE. / anox(a)emia. ANTE MORTEM. f. ANTEFLEXIE. / anoxemie. pi. / anovulation. flexio. -e.} V. / anterior. ANTEVERSIE. / forearm.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. Medicament cu aceasta proprie-tate. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor.: blocante de canale calcice (v. 4) A. f. A. pi. / anterograde. / antiacide. Ex. \Lut.] Care preceda 'nasterea. de [a gradi = a merge. prin flectare. helix = fpirald. f. Legarea se produce conform *legii maseloc. de in ovum = ou. / antenatal. s.. s.. s. s. m. ce poate avea ca rezultat diminuarea. / antagonism. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. In aces-te conditii. anteflexie si anteversie. adj. gr.ANOVULATIE ANOVULATIE. / loop.. n. cu care este asociata. f. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. fulminanta. -ntis = antecedent. hipofiza. ante = mainte. s. ante = inainte. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. / antecedents. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. ANOXEMIE. s. s. s. m.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. / anterograde. ANTEHIPOFIZA. n.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. ANTIACID. / antagonisme. a.priy. Ex. / anteposition. de la ponere = a pune. adj. f. adj. ante = inainte. NA: ansa. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. Sin. adj. eventualitate practic imposibila.. / antacid. anularea sau inversarea efectelor lor. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. adj. s. anterior = mai mainte. fenomene sau substante. 3) A.. s. [Lat. s. ante = mainte. f. histo-toxica. de altitudine v. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. stagnanta.rm. ante » mainte. baima. prea flectat Inainte. competitiv sau necompetitiv. s. Intre cele doua extreme. . de regula localizata.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. NA. 2) Despre un sistem. s. de ia vertere = a wtoarce. [Qr. tratament a. ansa toarta.. ANTALGIC. s. / anthelix. / anteversion. / anoxia. |br. ae ia anti = contra. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. In principiu. de Ca parero = a nafte. / history. este libera In interiorul cavitatii abdominale. n. anatomist ge. exista un spectru larg de agonisti si a. ANTECEDENTE. f. 5) a. axul corpului uterin. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. f. s. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. de ia flectere = a wdoi. dim. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. s. [Lot. -onis = punere. a inamta. gr. m. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. personate). s. brachium.. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg. 2) a. organe. acidus = aero. ANSA. Se pot distinge: 1) a. Prin a. / avant-bras.an. comparativ de [a ante = inainte. tub urinifer si nefron. s. / anteposition. anti = contra. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. In forma de U. adj. ANTEBRAT. [Lat. A. an . ANTEPOZITIE.. f. / anovulation. [Lat. profesor la Zurich. / antenatal. natalis = de naftere.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. 2) Care se produce de la un moment dat. Cat.. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. n. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. astfel Incat. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. / antalgic. s. ANTE PARTUM. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica.] 1) Care se opune acizilor.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. ftiinpifica ovulum = ou mic. situata anterior fata de "helix. / anterieur. s. physis = creftere. desi se leaga la un 'receptor.] V. la nivelul partii lor concave. adj. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. / anoxie. 3) Substanta care. hucid.. hypo = sub. / antalgique. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. pi. s. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. [at. antagonisma = pozifie. m. f. [Lat. antihelix. i. s.: a. f. 4) a. care con-serva curbura sa normala. [Qr.). NA: pars distalis adenohypo-physeos. ante = mainte.} Termen discutabil. rau de munte. an . ANTEHELIX. [Qr. [Lot. ante = wainte.. \Qr. oxys = acm. -onos = Brat. mart. A. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. [Lat. antecedens. f. care Ie servesc. f.: amnezie a. [Lat. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. v. i. versum.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. / anteflexion. a nou-nascutului. f. [Cjr. adj. anthelix. oxys = acrui o\igen. 2) a. n. NA: antebrachium. / anteflexion. fami-liei sale (a.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. organ. ascendentilor sai (a. s. ANTEROGRAD. [Lat. partiali. s. a. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme..] Care calmeaza durerea. m. [Qr. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. -rtis » moarte. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. familiale). / antehypophyse. -atos = sange. mio-cardica. / anse.] 1) Mis-care In sens anterior. a. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. Pentru comparatie.. ago-nisti si a. antugomstRs = oponent. / antagonist. partus = nafte-re. 2) A.. [Lat.

Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. s-au dezvoltat a. pentru unitatile medicale mari.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. f. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. / antiallergic. glico-peptide. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. / antibiotics therapy..] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. amino-glicozide.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. / anticonceptive. *midriatice si antiparkinsoniene. anti = contra. adj. tetracicline.] 1) Care se opune vietii. m. adj. s. In ultima perioada. s. / antiangineux. m. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. polipeptide... f. / anticonvulsivant. V. s. m. [Cjr. (at. antibiomimetice. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. [Cjr. de (a therapeuein = a ingriji. ANTIANGINOS. / anticholinergique. m. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. \Gjr. adj. o. ANTIARITMIC. -cri = roc. antisecretorii gastrice. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. [Cjr. sou gr. adj. r. bias = viata. pulmonare sau sanguine.. adj... s. s. ergein = a [ucra. mecanismut de actiune si efectele clinice. s. a. m. / antiamaril.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. [Qr. s. s. anti = contra. care permite determinarea sensibilitatii. s. adj. gr. (^r. s. bias = viatd. rifampicine. / antibiogramme. -ina.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice.: medicament a. alterata. [Qr. si X ai coagularii este.. adj. / antiepileptic drug. anti = contra. s. f. / anticoagulant. s. n. a.. ANTICONVULSIVANT. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice.. / antiamaril. m. dezinfectant. ANTIBACTERIAN.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. s. deci. anticoagulante circulante. anti = contra. / anticipation. n. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. antiseptic. de (a angere = a strange.. antifungice. Sinteza factorilor II. / antibiotique. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). Int. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. [Cfr. a coagula. anti = contra. adj. V. V. determinate de *alergie. s. s. ANTIAMARIL. s. oner. m.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. la ergein = a.. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). contraceptive. / antiallergique. s.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. adj. s. In functie de formula chimica. n. s.. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. anti = contra. [Qr. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. de sin-teza. derivati de oxichinoleina.. sunt utilizate ca *spasmolitice. de (a anticipare = a o (ua Inainte. [at. 2) o substanta naturala care circula In sange. ANTIALERGIC. Substante care inhiba coagularea plasmatica. ANTICOAGULANT.. / anticonceptionnel. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. antitubercu-loase. s. ca si a analogilor sintetici ai acestora. / antiandrogen.re. -euse. / anticancereux. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. capere = a [ua). andros = bCa-bat.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. df. / antineoplastic. IX. Pe baza efectelor celulare. cu anticorpii. antimitotic (2). prezinta. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. [at. bakterion.: heparina... Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. [Cjr.] 1) Care previne *sarcina. al!os = aitui ergon = iiicru. anti = contra. ANTI-ANTICORP. ANTIAGREGANT.. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate.. (at. m. / anticholinergic. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. -enne. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. cancer. adj. / antibiogram. s. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. Prin a. s. adj. adj. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. n. s. anti = contra. / antisludge. careia Ti afecteaza cinetica. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. V. ANTIANDROGEN. anti = contra. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. s. gennan = a produce. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. adj.. corpus. antimitotice. / antibacterial. si nu a actiunii clinice.oagulare = a In-cfiega. n. / anticoagulant. / anti-anticorps. n. n.. [Cjr. m. n. m. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. de. / anticipation. m. conceptio. / antiarythmique. ANTIBIOGRAMA. / antiantibody. s. Sin. -e. ANTICANCEROS. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. rhythmus. / anticodon. -onis = grcw\ ditate. m. f. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. gramma = insc. si antibiotic. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. -onis = anticipatie. / antiagregant. n. anti = contra. convul173 . actiune. ANTIBIOTERAPIE. a anticipa (ante = Inainte. adj. anti = contra.: antivitamine K.rie. / polypeptide antibiotics. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. Anticolinergic. anti = contra. [at. anticipatio. Ex.. adj... d) o serie de inhibitori de calciu. ANTICONCEPTIONAL.. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. adj. nitroimidazoli. anti = contra. anti = contra. / anticodon. -e.priv. adj. de [a baktcria = fiaston. a . In scop terapeutic. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina.\ V. fata de "heparina. se disting patru grupe de a. / antibiotic. khole = 6iia. / antianginal. m.] Care se opune *febrei galbene. [Lot. anti = contra. *gramicidina si *polimixinele. s. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. Cat. ANTIBIOTIC. cuta-nate. angina = sufocare.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. aggregare = a aduna [a un ioc.. f. / antiarrhythmic. in vitro sau in vivo. adj. V. si antiulceros. adj. -elle. In prezent. cra6. dim. a sufoca. adj. s. m. sunt grupate In familii: betalactamine. aati = contra. [Cfr. din aceasta cauza. ankein = a sugru-ffia. / antibiotherapie. spanioia amarillo = galften. s. [Qr. ANTICODON.. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. s.. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. / antibacterien. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente.. n. m. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.) 1) Care se opune 'anginei pectorale.. n. -euse. contraceptiv. VII. adj. pi. V. s. canal de calciu. anti = contra. s. adj. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. ex. [Qr. therapeia = trata-ment. adj.. s. [Cjr. *antiemetice. ANTICIPATIE.. macrolide. bias = viafd. canal de sodiu. adj. concep^ie. adj. m. [at. adj. [Cfr. canal de potasiu. n. Datorita acestor proprietati. / antiandrogene. s. A.

sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. a. utilizati experimental (a. corpus. benzodiazepinele. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. / reagin. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. Sin. sclerodermie. bodies. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. 5) A. / antibody. cu specificitate dubia. v. Nu exista a. 2) A. In primul proteolitic (tripsina). cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. pana la denaturare. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. 7) A. nare a hematiilor de oaie. este enorma. deocamdata fiind ANTICORP. f. 9) A. anti = contra. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. care reactioneaza cu o enzima data. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. termolabil. c. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. antitireoglobu-lina) antienzima. in vivo sau in vitro. fectioasa etc. fenitoina. fata de azurofile. anticelular. nici plasmodtar. Rh. ori ca complement. Ex. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . 12) A. cu aceasta. fie stimularea functiei celulare. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. ce antiperoxidaza tiroidiana (v.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. anticorpi anticardiolipina. 13) A. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. 8) A. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. a. "test Coombs etc. A. Diversitatea a. A. ca si implicatiile In patologie. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. antimuschi noted. a.i 9{e. natural. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. 10) A. A.) specificitate deplina si. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. v. 18) A. -oris c corp. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. este in curs. ciroza. IgG care se leaga de A.). ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. precipitant.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. a. apartin Indeosebi IgG.: reagina (v. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. [Qr. t. Combinarea unui a. Inventarierea aces-tora *epilepsie. anticelula parietala gastrica. Sin. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina.) Substanta specifica. celular. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. c. variatiile de temperatura. A. A. m. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. A. Donath.: a. s. Se recurge la hepatita cronica activa.Q. reactie In mediu gen. Prezenta In circulate a a. / anticorps. Titruri crescute de a. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. strict identici. antieritro-citar. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. A. Au aplicatii albuminos (plasma). A. care apar doar In conditii speciale. iar a.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus.: a. antimitocondrie./me. Karl Landsteiaer. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. Sin. perinucleah (p-ACAN) . detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. destinat sa suprime crizele comitiale. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. A. si Int. Abrev. Producerea de a. reagina. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick.[ pentm A. hepa-tita cronica activa. 3) A. thyroxin antibodies. m. Familie foarte eterogena de barbitalul. proteinele mem-branei interne mitocondnale. 17) fizwio-gie. monoclonal! (v. mononucleoza inreactii antigen-a. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. 16) austri-ac. acidifiere. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. antimiocard. profesor dt medicinci interna la 'Vima. A. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. Abrev. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. m. s. responsabil de for*imunitatii. imuno-precipitare. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. midic anstriac. de aceea.tii yorl^ 1S6S-1943.} Tip de a. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. premiut 9{p6e.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. foarte eficace. 6) A. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. Anticorp care. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. perfect.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact.ditina m 1930. 20) A. Forssmann. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. anti-TPO. 11) A.). umoral. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. reaginic. V. care precipita cu antigenul. de importanta exceptionala. 4) A. varietate de a.: ACAN.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. anticorpi. s. fata WO-1950. urmare a sarcinii incompati-bile).). de la convellere = a zdmncma.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. antiinsulina apar Basedow-Graves. citotoxic. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine).. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). (sau de a. de natura proteica. 19) A. patoiog fi seroiog de engine. 15) A. a. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. hibrid. 14) A.] 1) Despre un medicament (. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. fara a modifica func. A.

V. unii a. gt'. utilizati ca *markeri tumorali. anti = contra. ANTIGEN CA 19. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. s. proft-SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. V. si chelator.: HBs. DEX. 2) A. / antifolique. V. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. / antiphlogistique. sou [at.: solutie apoasa. adj. markeri tumorali. a. phlogos = fiacdra. In continuare si atte tipuri de antigeni. substante toxice etc.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. fungus = ciu-perca. m. deoarece con-tine a. ANTIDIURETIC. celule sau proteine straine. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. asigurand rezistenta la boala. V. n. / antienzyme. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. A. drojdie.3 antigen. CA 19. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. este 'tamoxifenul. s.. iat. [Cjr. utilizabil pentru supravegherea acestora.. Obs. chimic.9 si markeri tumorali. s. anti = contra. s.: antimicotic (v. s. / antidiuretique. A.} A. adj. adj. / antifungal. emeficus. phlogistos = infiamaflii. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. ai aceluiasi individ. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). 5) A. [a. utilizabil In urmarirea acestor tumori. In continuare. gennan = o produce. s. Nu este riguros specific. favorize. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. A. ANTIFLOGISTIC. fibra = fi6rd/ -ina. lytikos = care. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. ANTIFOLIC. Sursele de a. impuls.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. cf. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. identificat la numeroase spedi de plante si animate. s. distruge. adj. m.: ACE. anti = contra.] Substanta sau celula straine orga-nismului.). / anti-emetique. ANTIEMETIC. Ex. adj. diouretikos = care. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. gr. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.tl urinare. antidotum = anticfot. adj. n. emetikos = care produce. / antigene. s.. emein = a romita. s. / anti(o)estrogen. s. f.9 / CA 19. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. / antigen.4 / antigene CA 72. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. adj. / antifibrinolytic [Qr. s. yatolog si imumiog suedes.). antidromein = a merge. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. Este prezent In majoritatea organelor. ubicuitar. A. s. vasopresina. [Qr. In terapeutica. [Qr. glicoproteic asocial cancerului de san. iat. CA 50 si markeri tumorali. \Qr. gr. m. 3) A. carcinoembrionar.. antigeni. m.. / antidromic. Sin. reflex axonic. deci. s. sou phlegein = a ardf. oistros = dbrintd. ant'i = contra. / antiphlogistic. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. anti = contra. a. Casoni sau a. care.. / antienzyme. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului.4 / CA 72. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule).: antivomitiv (v. Cateva tipuri de a. de. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. adj.. varsaturi. n.). ANTIGEN CA 72. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. / antidote. antigeni fetali.. adj. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. dar nu 175 . [at. tract respirator). V. drum. adj.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. bio-chimic sau farmacologic. dromos = cursa. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. ANTIDOT. A. adj. dotos = dot.: pi. Sin. s. V.] Termen desuet. m. V. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. dar si a altor cancere (gastric. V.9 antigen. 1868-1947. de la lyein = a distruge. prin administrare intravenoasa. protectiv. In raport cu care este mai putin specific. / folic acid antagonist.az. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute.4 antigen. anti = wntra. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. adj.. / antifibrinolytique. Cel mai important a. la phlox.: a. asocial cancerelor digestive si ovariene. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. printr-un mecanism fizic. ANTIENZIMA.9. 2) In homeopatie. adj. Abrev. [Cfr. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. a. / antidiuretic.} 1) Care se opune *fibrinolizei. colorectale si gas-trice. V.: homeodot. ANTIESTROGEN. adj. / antiemetic. ca si a. {Cjr. antifongique. adj.3 / antigene CA 15.] 1) Care diminueaza secretia urinara. Ex. m. s. Termen actualmente desuet. n.). Abrev. n.] Sin.. de. Hbs Australia (v. anti = contra. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic).a. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin.3 / CA 15. 4) A.. pentru care nu este strict specific. / antidromique.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. markeri tumorali.). gennan = a produce. antigen CA 19. ANTIDROMIC. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. Ex. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. / antifungique.. \John Forssman. s. pot fi utilizate ca *antimitotice. w direcfie opusd. virusuri. s.: 1) A. m. V.9 / antigene CA 19. n. m. m.: antiinflamator (v. CEA (engl.5 ng/ml. Denumire generica a unei serii de a. f. markeri tumorali. ANTIGEN CA 15.. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. anti = contra. hidatic. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. [Cfr. adj.. s. ANTIFUNGIC. V. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. m. [Qr. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. avand efect de scadere a debi-tului urinar.] Sin. df. Diferiti a. sunt extrem de diverse: bacterii. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale).. a.. n. care dez-volta o imunitate de protectie. anti = contra.. zym = ferment. / antidote.). ANTIFIBRINOLITIC. [Cfr. s. (v. de ia anti = contra. en = in. / anti-oestrogene. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. m. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. cu actiune puternica dar de scurta durata. ia diourem -« a urina. s.

p. V. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. t. markeri tumorali. A. eritrocitari ai sistemului ABO. A. grupati In 'sistemul HLA. F. a. Unii dintre acesti a. pentru care. t. tipic fiind *antigenul Forssman. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer.: aloantigeni. {'Lngi. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. core = ce-ntru. cu patru gene alele majors (A1. A. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. In functie de linia genetica.pa. B. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. fetali). A tost descrisa. (LCA. Detectia a. si antigeni heterofili. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. hepatitis B = fiepatita B. V. au In comun unui sau mai multi *epitopi. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi.: a. initial In cancerul de colon. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. surface = suprafata. Dozarea a.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. t. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. x: sunt extrem de imuno- . V. s. A. Primele trei gene codeaza a. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. hemaglutininici . exista numai la embrion. *a. leucoplachetari sau tisulari. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. ei dau reactii Incrudsate. carcinofetal glial etc. Cei mai importanti a. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. Reactia Incrucisata a a. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. Cei doi a. V. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. s. cum sunt gemenii monozigoti. B. A. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. Ex. A. prezent In toate celulele organismului. Astfel. V. A. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. o. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. hepatita B.] V. gluddici. A2. sistem HLA. V. Natura a. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut.titd B. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. hepatita B. F. In mod normal. V. existenti la indivizi identici genetic. care se gasesc la specii diferite. A. este secretat In mod normal.] V. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. colita). a. 0 serie de glicoproteine care. prostatita sau infarctui prostatic. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. dar difera de la individ la individ. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. t. g. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. A. In cazul rejetului. Ex. ai proteinelor matricei . produsa de celulele epiteliale ale prostatei. ex. Sin. complex major de histocompatibilitate. hepatitis B = fie. V. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. ['Eng[.: anti-geni de transplantare. Sin. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. markeri tumorali. antigen tisular. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. timp de eel putin 20 de generatii. C (nucleoproteici . in caz con-trar se produce *rejetul. Ex. r. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. identici. de h. Ex. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. la fetus. ffit&z. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). p. ca hiperplazia prostatica. de ex. prezent In celulele canceroase. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT).M) si sub-tipurile A (a. cu M.. de h. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. indue raspunsul imun al organismului gazda.: PSA. Sin. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. V. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. Markeri tumorali. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. carcinoembrionar.).N). ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. neuraminidazici'. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. homogrefa. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. de asemenea. V. A. 34 kDa). hepatita B. Acesti a. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen.NP. h. o gamafetoproteina. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. In caz de transplant Intre specii diferite. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. transsexualism. si sistem HLA. h. nu declanseaza reactii de *rejet. histocompatibi-litate. grup tisular. cu exceptia oilor. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. apoi In alte cancere. A. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. Prezenta acestui a. sistem HLA. are o serie de aplicatii practice.: sistemul ABO.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a.ANTIGEN HBc si In sange. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. sunt Inruditi cu a. A.H. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. Ca urmare. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens. Sistem bine definit de a.. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. A. A.: antigeni de histocompatibilitate (v. a. A. rejet. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni. A. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens.: a. s. Abrev. a. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. A. t. A. Cei mai importanti a. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate.

oxys = acni. [Cfr. adj. 3) In oncologie. m. (ex. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. adj. ANTIHISTAMINIC. b) antimetaboliti . [Cfr. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. 2) In general. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. / antimony..] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta.: antimalaric. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau.. dim. medic engitz. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. antipirimidine (fluorouracil). sai naturali. onkos = masd. s. din or. / anthelminthic. ANTIMONIU. ANTIMETABOLIT. vinblastina. adj. / anthelminthique. / antim6tabolite. n. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. / antin6oplasique. -euse. [Cjr. adj. de ia gr. adj. adj. Ingestia compusilor de a. adj. s. anti = contra.). -inthos = wemie. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . metotrexat). gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. antimonium. aithmid. / anti-inflammatoire. f. gene-ra^ie. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. iat. a mode[a.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. Unele a. V. b) a. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. indemna. f. / antihistaminique. ia hormaein = a. s. m. / antimetabolite. Sin. Este cazul *heterogrefei. mykes. cisplatin). ANTIGLOBULINA. V. In acest scop.. 2) A. ANTIMICOTIC.. astfel.vincristina. dimpo-triva. rareori expunerea industriala. de [a globus = glob. mala aria = aer ran. care cresc excretia de acid uric (uricozurice)... urmaf. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica.: antipaludic (v. antiulceros si receptori H. b) Antagonistii receptorilor H. Tipuri de a. ANT1PERISTALTISM. mitomicina. radical liber. adj. s.: antifungic. adj.. anti = contra. Sin.antifolice (aminopterina. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. doua grupe de a.. / antimycotique. s. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. s. s. anti = contra. [at. s.. exercita un efect *antiinflamator.. de unde denumirea Inselatoare. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. anti = contra. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. 1755-1S24. s. n. [Gr. s. anti = contra. -ind. fir. A. s.esut.. / antimoine. [Cfr. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. m. sau gennan = a produce. / antionco-gene. s. [Cfr. ANTIMALARIC. s.. In tratamentui gutei. d) antibiotice . sin. In acest caz nu se genereazai anticorpi. s.] Sin.. aman-tadina si bromocriptina). adj. s. Sb (stibiu). f) hormoni (androgeni. V. / antiperistalsis. adj. n. / antioxydant. adj. n.] Gena supresoare a cancerului. myketos = ciuperca. f. adj. iat. [Lot. imunoglobulina. 2) Agent (substanta chimica. de ia plassein = a forma. / antipaludique. m. adj. \Cfr. actinomidna.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. {Cjr. anti = contra. s. s. / antipaludian. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. adj. [Cfr.] Sin. antineoplazic. m. anti = contra. 0 serie de antagonist! H.. Mutatiile sale sunt recesive. ANTIHORMON. ANTIHELMINTIC. m. anti = contra. m.antracicline.: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. 'antipirimidinice si *azaserina. [^r. test Coombs. s. adj.] ElementuI 51. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. deci. / antiglobuline. -ind.. n. ANTIMITOTIC. tumor supresor gene. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. Sin. m.. / antioxidant. [at. de tipul cimetidinei si ranitidinei. m. peristaltikos = care are pro177 . / antiparkinsonian. *antipurinice. ANTIINFLAMATOR. m. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). De aceea.. [Qr.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor.). anti = contra. adj. genos = Man. Ca efect secundar.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. histos = t&sdturd. anti = contra. s. 2) Medicament utilizat. n.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. neos = mm plasis = modeiwe.. / antig6nicit6. -enne. in iimba [at. anti = contra.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. caroten). m.... s. guta = picdturd. proliferarea celulara.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson.] V. s. actionand asupra organismului. helmins. / antimalarique. sunt: "vitamina C. declansand reactii puternice de *rejet. Se disting trei grupe de a. n. s. utilizata uneori. s. adj.: a) enzime . ANTIGUTOS. adj. / antiparkinsonien. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. antipurine (mereaptopurina). / antihormone.asparaginaza. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. de. grupe sanguine. din TLvul Mediu c. exprimandu-se In maniera dominanta. f. se utilizeaza medicamente cu actiune a.u humor = umoare.. slimmi = o?(ld de.] 1) Care Tmpiedica *mitoza.: anticanceros. \Qr. *vitamina E si beta-carotenul (v.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. Se disting doua mari grupe de a. m. se. gentian = a produce. -e.: vermifug (v. Hi si H^. / anti-oncogene. [Cfr. ANTIPARKINSONIAN.. f.. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. Organismul poseda a. anti = centra. exclusiv sau nu. adj.. / antimitotic. de interes medical. / antihistaminic. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. s. ANTIONCOGENA. m. adj. antiestrogeni) etc.. ia-crimd. Ex. f. hormon = e^citat. \Cjr. anti = contra. tesutu-lui sau celulelor tinta. / anti-hormone. scflin6a. s. [Cfr. adj. anti = contra. f. s.. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. n. se grupeaza In *antifolice. [Cfr. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. adj. / anti-genicity. s. In cancere sau In leucemii. metahaHein = a. globulus. antimitotic (2). James Apotheker Parkinson. / antiperistaltisme. ANTIGENICITATE. ai addului paraaminobenzoic. m. anti = contra.: sulfamidele sunt a. / antimalarial. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei... pa/us. a tJfcita.. / antigout drug.. / antineoplastic.. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. anti = contra. n. s. m. it.: *schizonticide si *gametodde. n. mitos = a^d. bleomicina. / antimycotic. ANTIPALUDIC. / anti-globulin. m. s. adj. m. / antimitotique. c) alchilante (ciclofosfamida. [Ofr. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. s. de gena recesiva a cancerului. ANTINEOPLAZIC. tumord. Cei mai cunoscuti a. s. s. mitozd. se disting. *acid orotic). anti-moniu. ANTIOXIDANT. / antigoutteux. cu actiune lenta. n. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. s. s. / anti-inflammatory. anti = contra.

/ anti-protease. ANTIPLACHETAR. f. thermos = cold. -enne. V. ANTIPIRIMIDINIC. n. duodenal este Insotit de voma. adj.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. In acest caz. adj.. anti = contra. 0 prwine din tenne-nul eng[.: spasmolitic (v. streptolizina 0. de [a gr. 0 serie de a. In. sunt distruse la temperaturi relativ mid. anti = contra. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. / antiplasmine. stalsis = comprimare. ANTIRABIC. Actiunea a. portare = a purta. s. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. pyrctikos = fibril. adj.: antitermic. A. span = a trage. din o[andezd plaken = a carpi. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). / antiseptic. f. societatea este bol-nava.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A.. / antiseptique.. A. adj. -aza. adj. anti = contra. s.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. de baza este mercaptopurina. adj. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. m. s. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. anti = contra. 2) Substanta chimica. s.. eidos = forma.: medicament antihistaminic. Dozarea a.. se mascara In unitati standardizate. / antiplatelet.. -ale. f. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. V. A. De asemenea. anti = contra. A. / antisepsie.. otrara. [at. -euse. d. anti = contra. s. scptikos = putrezit. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. se opune disolutiei *cheagului. f.] 1) Care suprima *pruritul. de [a pyres-sein = a ave. A. / antiport. / antiserum. ANTISER. / antitragus. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. NA: antitragus. obtinuti prin inocularea acestui antigen. iatreia = vw-decare. ae [a toxon = sageatd. plasma = odiect mod. s. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. sub forma de *pomada. anti = contra. V. ANTITOXIC. n..r. / antipsychiatrie. sterilizare. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. care este utilizata si ca imunodepresor. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. adj. m. / antiplaquettaire.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. 2) Medicament cu acest efect. izolat din pancreas. a. serum = ze. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. mai mult sau mai putin specific. / spasmolytic. [Qr. / antifebrile. este un test indirect. ANTIPLASMINA. / antiprurigineux. adj. Ex. / antiplasmin. Ex. scut. adj. de. spastikos = care trage induntru. / antirabique. plaqiiette.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale.fi -ind. / antiprotease. [Qr. [Qr. s. adj.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. oxygenlabile. In cursul coagularii normale. / antipruritic. spasticus. f. bacteriostatica sau bactericida. m. / antirabic. ritonavir). [at. [at. s. [Gr. m.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. adj. ANTIPRURIGINOS.. s. protos -= primui. anti = contra. sau pe cale generala. \Cjr.-ANTITRIPSINA..: antipiretic (v.. utilizat local. n. [at. / antiport. f. antifibrinolitic. aplicabila pe tesuturile vii.} Sin.. / antitragus. sepsis = putrefacfie. adj. s. s. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. anti = contra. s. m. administrate per os. V. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. m. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. adj. anti = contra. Abrev. m. Sin. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. fie secvential. tragus. s. s. adj. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. virus = venin. adica introducerea de anticorpi deja produsi.. adj. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. s. -aux. [Gr.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. ANTIPSIHIATRIE. m. m. si test ASLO. \Gjr. Ex. tetanos. [Gr. s. tragos = copra. -ism. psykhe = suflet. s. n.tea de. psykhe = svflet.-antitripsina (v. n. f. s. s. \Cjr. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0.). / antiretroviral. s. anti = contra. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina..). / antiretroviral. / antithermique. V. anti = contra. / antitoxine. [Gr. a.). care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. ANTIPSIHOTIC.] Enzima sanguina care. m. f. / antipyretique. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. s. n. / antithyroidien. a transporta. adj. n. ANTITIROIDIAN. {Cjr. adj. adj. (at. Sin. Conform a. A. febrifug. de 60-70°C. ANTITERMIC.: indinavir. ANTIPURINIC.. [Gr.: aspirina. / antitoxic.ela. [Cfr.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. \Gr. n. ANTIPROTEAZA. ANTISEPTIC. s.: ASLO. gr.cu HIV. [at. fie simultan. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. thyreos = pavazd. anti = contra. Var. s. s. ANTISPASTIC. gr.. -ina. adj. anti = contra. si antiagregant. s. adj. [at. stroptos = rasucit. lysis = du-trugere. s. ANTITOXINA.] 1) Care se opune *retrovirusurilor.contra. s. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii).ta. opusa si posterioara 'tragusu-lui. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. n. A. [at. priirigo. adj. ANTITRAGUS. f. 2) Antiser purificat. -inis == mdnCdrime. la lyein = a distmge. ticlopidina. dipiridamol. s.e.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. infecpie. s. s. de [a toxon = sageatd. s. / antithyroid. / antipsychotique. s. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. / spasmolytique. n. adj. {Cjr.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. adj. si al lui Frey. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. / antipsychotic. [Gr. m. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. anti = contra. receptor plachetar.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. / antisepsis.: imunoser. / antiserum. anti = contra. / purine antagonist. s. s.. ANTIRETROVIRAL. / antipurique. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. anti = contra. [Gr. / pirimidine antagonists. [Gr. Intr-un organism.} Proeminenta a lobului urecnii. [Qr. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. / antipyretic. f(^r.. ser imu-nizant. a pe-tici. a se contracta. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. / antitoxique. neuroleptic. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. de.. Prin extensie. n. retro = inapoi. n.. ANTIPORT. s. anti = contra.. contractie). n.: botulism. anti .: *vaccin a. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. Ex. pentru alfa. ANTISEPSIE. anti = contra. m. f.. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. s. 2) Medicament care are aceste efecte. adj. .ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne.] Sin. / antitoxin. fr. de baza este fluorouracilul. ANTIPIRETIC. adj.: ser a. prescrisa In infectia 178 a. / antipsychia-try. si asepsie. C si G) care poseda antigenul corespondent. / antipyrimidique. la therme = cdld'urd. adj.

m. vomitare = a vdrsd. s. etionamida si streptomicina (primul a. 3) Adaptare prin repetare si practica. antron = peftera. [at. La om. Grupul de a. f. c) a. anthrax. dezvoltat dupa formarea fibrinei. gandclovir s. ANTRECTOMIE. adj. *interferon. anthropos = om.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. / antivitamin. m. [Gjr. antron = peftera. adj. f. a. thrombos = ctieag.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. / anthracosilicose. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. m. IX. s. / antritis. adj. anthrax.. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. neutralizand factorul X Stuart (v. s. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. ANTIVENIN. Cdvitate. f. ain [at. [at. ANTRAX. -akos = car6une. anti = contra. f. anti = contra. trahere = a trage. rifampicina. [at. factori de coagulare): d) a. in. -akos = carSune. afiTivwi de. s.?(cizie. El provine. s. mai rar. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. s. autogen (v. -ale.. s. anti = contra. V. 179 . se pare ca este vorba de antracosilicoza. voinismentelor. / antromastoldite.: antiemetic. gr. xenos = strain. / anthropophilie. s. [. s. n. -ozd. c) a. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. izolat si sintetizat). virus = otravd. n. / antithrombine. infec. *a. ANTIVENINOS. Se disting: a) a. ///. -mo. n.: tumora a. azidotimidina. tuberculiim = umfldturd mica. In vederea atin-gerii unui anumit scop. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. -aux. -ita. -euse. adj. ANTIVOMITIV. Sin. sau melanica. -ids = piatra tare. charbon. antrum. anti = contra. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. m. pro-ces complex. ANTIVITAMINA. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. / antrectomie.. a. venenum = otravd. //. s. / anthracoide.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. s. f. s. / anthropophilia. mecanic. duodeai = in nvmar de 12. in. Ex. s. Sin. / antivenin. s. / antivenineux. / antivitamine. anthrax. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. / anthracose. a tori. s. ANTITROMBOTIC. Ex. /.: mineri). / antixenique. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. s.. / antithrombotique. 2) Rezectia antrului piloric. Forme: a) a. [(fr. anti = contra. vacdn BCG. mastos = mametd. ammoniakon = sore. -e. s.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). / anthrax. [Cjr. [CfT. s. cu forf-a. / antiviral. [Cjr. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. f. n. YQr.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. \Gjr. adj.: a. f. eidos = forma. eidos = forma. gr. ANTRITA.: amantadina. -ita. -euse. cavitate. f.] 1) Care se opune varsaturilor. [Gjr. f. pentru atingerea unor performante. / antroduodenostomie. / antituberculotic.. prindpale sunt: izoniazida. dar si In alte organe. adj.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. care este cofactor al *heparinei. [Lot. s. etambutolul. IV. s. f. [Lot. f. f. f. / antivenomous. n. or. adj. (at.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. adj. gr. V.. ANTIULCEROS. [Gfr. Se formeaza Indeosebi In ficat. -oza. Sin.ge. anti = centra. ANTRACOSILICOZA. mastoidiana.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. antrum. -euse. [at. -ind. produs de reactie fibhnolitica. / antrite. cele mai recente a. [Lot. -eris = rand.). sunt efidente si In alte tulbu-rari. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). [at. b) a. ca si *antiplachetare. / anthracosis. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. / antiulcerative. determinand sinteza de factori II. de la philein = a iu6i. f. ANTRACOZA. dalac. s. gr.: furuncul a. philia = atracpie. s. vita = via^a. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. a. s. b) a.Fr. / entraInement. adj. antron = peftera. / gastroduodenostomy. actionand prin competitie.: vacdnare a. anti = contra. / anthracosilieosis. s. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. -akos = citrBuM. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. / antithrombotic. ANTRODUODENOSTOMIE. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. •akos = carbuM.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch.. ulcus. antrum. silex. edem malign) sau. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). gr. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). antracoza. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.: gastroduodenos-tomie (v. de amoniu. aciclovir. s. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. n. / anthrax. [at. [Lat. articular. sportiv. Cat.: carbune. antivenom. adj. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. [Qr.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. vipere) sau insecte. Existenta a. VII.tie.. ANTIXENIC. n. adj. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. d) a. Ex. / training. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. dideoxicitidina. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. Cat. entrainement. adj. / antivenin. s.). 2) Inflamatia antrului piloric. f. s. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. / antiemetic. / antromastoiditis. [Qr. ca *rau de transport si *ve. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. s. pop. produsa de Bacillus anthracis. A. 2) Medicament cu acest efect. / anthracoid. A. ANTITUBERCULOS.: anticoagulante orale (v. Ex. / antiulcereux. pirazinamida. reeducare func-tionala a unei articulatii. [Qr. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri.. In romaneste. anthrax. s. nerecomandata. / antrectomy.. m. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. / antiviral.] Care se opune substantelor straine organismului. cca'itate. \Cfr.. \Cfr. s. f. si antromastoidita. -atos = gurd} Sin. granit. n. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. / antixenic. medicament dotate cu aceasta proprietate. 2) Substanta. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul.] 1) Care se opune ulcerului. de obicei. Netratat. / anti-thrombin. V. la duo-deni digitorum = de 12 de. adj.). antron = peftera. / anti-emetique ou anti-emetisant. s. ANTRENAMENT. cavitate. Indeosebi: *anticoagulante orale.tij. gr. ANTROMASTOIDITA. anti = contra. stoma. Ex. a. s... \Cjr. antrum. s. ANTRACOID. adj. e) a. de ex. ektome = e. poate fi fatal.j V. f. ANTROPOFILIE. ANTIVIRAL. s. antivenin. anti = contra. anti = uni'a. pure este controversata. f. Mai frecvent. adj. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. m. se foloseste si expresia training autogen. / antituberculeux. adj.

ANUS. f. 4) A. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. metron = mafura.. digestiv. ca factor prim. / anthropology. / appareil. cu sistem (ex. Militate. [Lat. n. adj. artere. angionecrotica. f. / anthropozoonosis. / aortographie. [Qr. antrum. NA. a. gr.artere. 2) A. de la skopein = a wdea. uneori criza de angina pectorala sau de astm). gr. / anthropozoonose. A. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta.. tab. NA: antrum. imthropos = om. apparatus = instmmente. tegumente palide. dar imperforat. i anuscope. prin obstructia ureterelor. portiunea joasa. s. f. s. s. / apparatus (1). n. s. forme si Insusiri omenesti. cavitate. [Lot. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. anat. a.. Orificiu anormal la nivelul intestinului. si anus artificial. [Cjr. adj. . f. frecvent un calcul. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale.: proctoscop. s. In doza mare. s. adj. f. / anxiolytique. f. V. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. distruge. cultu-rala sau eInologia . / anthropologie. / anthropomorphisme. f. s. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. s. -atis = neliniste. ANTROTOMIE. a. Insotit de o stare de rau. s. ANUSCOP. / anxiete. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. / anxiety.. -os = aer. anxietas. s. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. m. on . osoasa sau viscerala.: mica tuberozitate gastrica. a. s. al cailor urinare. aproape orizontala a stomacului. de.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. nosos -fioaid. ANXIOLITIC. aorte.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. s. n. f.. [Qr. / aortography. ANTROPOZOONOZA. anus contra naturii. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. APARAT. si oligurie. f. [Lot.: sistem digestiv). Importante: 1) A. transpi-ratii red. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. / annuloplasty. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. anat -artere. mafini. de regula. f.] Cavitate natu-rala. Se dis-ting: 1) a. Termenul poate fi sin. / artere aorte / aorta. de [a plassein = a modela. [Lot. s. Indeosebi din cadrul . de. V tab. s.artere. anthropos = om. In caz de neoplasm localizat la acest nivel).. ri. gennun = a produce. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). vestibulara reprezinta o forma de a. aorte. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. A. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). tome = taiere.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. renala. evolutiei si variabilitatii biologice a omului.inel.. / anthropogenesis. 3) A.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. A. proprietati hipnotice. s. s. Initial. [tjr. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. vulvovaginal sau vestibular. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. de la. a caracteristidlor morfologice ale omului. zoon = animai. / anus.(NA: antrum pyloricum). tab. Sin. la temneia = a taia. [Lat. / anthropometrie. *a. [Lot. respirator. m. antra. AORTA.a distmge. ouron •= urina. d<. / anus. s. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. T. / proctoscope.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. s.] V. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. obstructiva. V. anat. anthropos . 2) A. care comunicS cu duodenul prin pilor. s. s. AORTOGRAFIE. morphe = forma. fiinta umana. aniilus ^~. ANTROPOMORFISM. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. f. device (2). f. de agitatie. s. antron = pefterd.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. postrenala. anthropos = om. Ex. ANURIE. prin prezenta unui bloca. gr.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. [Gfr. antron •= pefterd. anxius = neliniftit. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). in timp si spatiu. s. Ca anxius = ne. de. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. prerenala. piloric sau pilo. [[at. / annuloplastie. anxius = netiniftit. permite derivarea totala (si. s. la lyein . a forma. graphein = a fcrie. V. / anthropogenfese.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala.. definitiva) a materiilor fecale. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.. somatica sau fizica . fec-piune. s. / anxiolytic. gr. / antrum. s. f. {Cfr. / anuria [Cjr. adj. f. anat. lucruri sau procese. ANULOPLASTIE. 5) A.] Stiinta care are ca obiect studiul originii.. cinnuit'i gr. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. Reversul a.: *arboviroza. pi.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. anus = fezut. a fost dezvoltarea creierului. f.iiniftiti cMnuit. s. m. f. plastos = modelat. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. ANTROPOLOGIE. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer.: a. aorta toracica. m. In formele severe. genesis = pwdncere. f. de un *a. Ex. imperforat (cu persistenta.: anus. f. s. AORTA DESCENDENTA (v. logos = stiinfa. / anurie. locomotor etc. . anthropos = am.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. gr. s-a presupus ca factorul primar al a. Patologic..om. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. skopos = o6seniator.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. Ex.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. m. cfiinuit. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. V. de cauza strict renala etc. anus = fezut. s. Dupa unii specialist!. s. a e^wnina. / anxiogenic. s. cu o subfaza euhominina. 2) A. In mod accidental. ANXIETATE.priv. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. m. care apare In caz de leziuni vestibulare. ANXIOGEN. n. cu sediu variabil. cavitate voluminoasa. In a. n. / anthropometry. A. priii pnsrr-a acestora. este zoomorfismul. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. s.. [Cjr. ANTRU. poate fi ectopic. -on = aer. cu aer. antrum. In necroze cortical-renale. de fapt. vezical.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. ANTROPOMETRIE. Sin. a mersului biped. / antrotomie. artificial). / anthropomorphism. / antrotomy. tab. lylikos = care. / anxiogene. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. [Lot. biologies. / antre. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. [Lot. Nelinistea.are ca obiect studiul variatiilor.

Ex. uneori. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. 'antiseptic oxidant utilizat. a .0 si M. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). f. aqua = apa. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. f. 2) In acceptiune curenta. \Qr. / apatite. duc-tus = ducere. f.. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. / appendice. si macula densa. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. pi. cat si m patologie. mai mult sau mai putin . Fractiune a a. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a.. \Qr. mediu de dispersie. natu-rale saline. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. A..matricea vietii". m. Proportia de a. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. [Lot. la ducttire = a conduce. adj. / aqueduct. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. contractura abdominala. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. NA: aqueductus.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. eficacitatea unei a. H^O. s. [CJT. pe de alta parte.: hipotiroidie. S0^~. pathos = afecfiune.} Caracterizat prin 'apatie. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. APAREUNIE.). pi. s.. -ids = adaos. sunt utilizate ca a. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. Ca2+. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate.re. s. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. / apathy. de suspensie. s. A. G. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. cantitatea de a. fiind denumita . cu formula chimica D^O. APATIC. s. Submucoasa a. / apathetic. m. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. a.: a.priv. A. m. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. / eau. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. de unde etimologia termenului. pelvipedios.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. appendices. diverticul cecal vermiform. Unele a. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. s. f. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. m. f. In functie de compozitia lor. pathos = afecfiune. cloroapatita. f. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). APENDICE.016. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. a. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. A. In general. in functie de compozitie. corector progresiv. este mobil si liber. cu formula chimica H. a. dt la. inertie psihica. [Lot../me.} In anatomie. / water. a . X poate fi simultan . appendage. "orteza sau. APAT1E. K^ Li^ Mg2".. PO^' si cationilor Na4. / apareunie. dementa etc. g. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). s. supGment. f. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. V. muscle guarding.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. constituit din vezicule si sacule. In solutii putin concentrate. Actiunea terapeutica a a. In toaleta plagilor..] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. APATITA. APA. s. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. s.. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. De aid. In mod normal. jambier (orteza jambiera). NA: appendix. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. Caracterul de *dipol al moleculei de a.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. Rolurile principale ale a. Exista o mare diversitate de a. 3) Macula densa. S.duina in 1906. mai mult sau mai putin flectat.. V. s. 181 . appendix. ortopedic. [Lot. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora.clorul. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). appendectomy. -ids = adaos. Termen generic pentru orice 'proteza. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. prof&sor [a 1'avia. La acest nivel. ?n tesuturi. 1843-1926. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. A. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. aparat gipsat. f. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. [Lot. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. aqua = apa. APEDUCT (aqueduct). Datorita rolului a. iar la adult 58-67%) si In functie de sex.. / appendicectomie.priv. sunt usor radioactive. *a. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). n. i s-au mai atribuit si alte roluri. de. aqueductus. respectiv. / apatite. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). appendix.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. [Camillo Golgi. V. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. v.] Principalul constituent al organismelor vii. pe de o parte. a. a. fara aderente. / apathie. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). m. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. s. a.cfiere. apatheia. o -priv. m. s. are rol de . A. / apareunia. a. apa legata. APA GREA / eau lourde / heavy water. este necesara In reactiile de hidroliza. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. APA LIBERA / eau libre / free water. / aqueduc. a. fustolog Italian. Fe2^. apa libera. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. a. / appendix. 18. hipertensiune intracraniana. v. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. m. transformandu-le In produse de se-cretie. s.. A. adj. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. APENDICECTOMIE. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. G. f.. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). APA LEGATA / eau liee / bound water. pureune = tmpe. n. / appendicectomy. {Qr. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. Fractiune a a. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. / apathique. fluorul si radicalul hidroxil (OH).

la pyressem = a avea feCiro.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. 2) A. V. adj. / apex.} Absenta congenitala a picioarelor. pyretos = fe6raf gennan = a produce. [Gfr. de. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. germinala. s. / aplasie. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. [Cfr. retroce-cala Inalta. f. f. -ale. larvata. APIRETOGEN.. f. / apical. appendix. daca este utilizat cu referire la alimentatie. arret respiratoire / apn(o)ea. pi. adj. 3) A. 4) A. \Qr. Suprafata a. spre deosebire de *foame. / appetite. cu fenomene generate si digestive. n. APOCRIN. [Lat. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. s. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. [Cat. {Qr. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. supCiment. s. dt. / apical. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. / apoferritine.. s. pnoia = respirafie. avea. NA: apex. ia pnein = a wpwa. Forme: 1) A.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. de. proces iritativ apendicular. proces inflamator si distrofic al apendicelui. 2) A. pulmonara. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. -ids = vdrf. dt la lyem = a distru. acuta. NA: processus coracoideus. adj. pyrexis = acces de. / appetit. (at.. -ita. n. APIREXIE. / apyretog6ne. care prezinta un caracter imperios. APIRETIC. dentara. supurata. f. partea opusa fiind suprafata bazala. APEXOCARDIOGRAMA. / apicolyse. A. s. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. gr. 11) A. v. / aplasia. f. APEX. ke]e = fie-mie. APICAL. foliculara.. f. a priv. processi (lat). piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. f. V. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. gr. -aux.priv. / apocrine. / apyrexie.\ Oprire temporara a respiratiei. APETIT.: boala Alstrom-Leber (v. \Gjr. f. / apyretique. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. / apocrine. plasis = moddarc. / apyrogenic. [Qr. APENDICITA. apo = in afara. purulenta. cu apendice aparent normal. Var. In continuare. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. A. holocrin.: 1) A. / apexocardio-gramme. [QT. dsrinf. processus.. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. s. zyme = ferment. s. APOFERITINA. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. 8) A. cuime. f. cu fenomene toxice grave. Var. gr. tumora. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. perforata. 6) A.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. 12) A. apendice In pozitie anormala. f. / apodie. toxica. 14) A. f. n. f. [Lot. 2) A.. prin decolare pleuro-parietala.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman.6ri[. 4) A. Sin. a ..ge. s. reflexa. NA: processus coronoideus ulnae. apo = in afard. f. 5) A. s.] Care nu provoaca febra. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. f. / apicolysis. s. Termenul apirogen. [Lot. APNEE. sindromul apneei de somn.in. care Inconjoara saua turceasca.: solutie a. si holoenzima. appendix.. -ids = adaos. V. 4) A. / apoferritin.: glanda mamara. s. APOFIZA. apices. f.priv. ca urmare a cariilor dentare complicate. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. dar manifestate prin leziuni hepatoenale.APENDICITA supCitMttt. f. kar-dia = inimo. varf. lysis = distrugere. de. mecanica..} Hernia *apendicelui vermicular. 3) A. care separa epiteliul de alte tesuturi. / apyretic. 9) A. n. apex. / appendicitis.. / apyrexia. adj. nu este corect. la plasseia = a forma. mastoida. {Cjr. utilizat uneori. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. inflamatie latenta. [Lot. Multiple forme: 1) A. / apexocardiogram. m.priv. / appendicocele. fe6nl. appetitiis = pofta. de cauza neuroreflexa sau lezionala. V. NA: apophysis. s. s. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. NA: processus mastoideus. traumatica. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. NA: processus articularis. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. apo = in afara. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar.). APLAZIE. prin excitarea zonelor reflexogene. podos = vicwr. s. cu[me} Extremitate. 3) A. Ex. f. gangrenoasa. a . s. a . Ex. pous. / apoenzyme. / apnee. totals sau partiala a germenilor dentari. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. gr. s. forrum = fier: -inn . s. si mero-crin. s. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. apex. APICOLIZA. / appendicite. s. s. 13) A.} Referitor la varful unei celule. 16) A. -ids = varf. pyretikos = j~e. NA: dens axis. proces supurativ al apendicelui. m. adj. al unei structuri sau al unui organ. APENDICOCEL. V. s. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. 10) A. APEXOGRAMA. lipsa congenitala a vagi-nului.} Absenta 'febrei la un pacient. apex. ascendent.. Proces conico-cilindric. [Lot. la unirea dintre lama si pedicul. [Lot. pelviana. de vagin. 15) A. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta.). -ids = varf. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. cuime. complicatie a unei apendi-cite acute. flegmonoasa. -ids = vdrf. 'impre-una cu produsul de secretie. s. f. NA: processus ctinoideus. ektome = e^cizie. s. s. a. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. forma evolutiva brusca. a . prin obstructia cailor respiratorii. la pyressem = a. / apoenzyme. fidro.] Termen care. adj. pentru apexocardiograma (v.. APODIE. hiperplazica. APOENZIMA. supdment. / apodia.).priv. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice.d. / appendicocele.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. en . cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. -ids = adaos. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. / apophyse. cronica. prin inhibarea centrilor respiratori.: apexograma. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. medulara. Sin. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. 7) A. lombara. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. expusa. abcedanta. s. 5) A. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. punct culminant al unei formatiuni anatomice. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. atrofica. apex. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. s. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. a . f. [Cjr.priv. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. f. adj. A. . / apophysis.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. / apex. pi. A. Ex. adj. congestiva.

eel putin 11. f. Ex. -ita... a. [a phyeiii = a create. f. In a. -ino. s. / apoplectiforme. s. f.} Care se aseamana cu 'apoplexia. f. APOPTOZA. f. t. ad|. In consecinta. pierdere subita APOPTOZA de constienta. s. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. f. este un proces normal. APOLIPOPROTEINE. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. Prelungire osoasa sub forma de stilet. APOPLECTIFORM.: boala Osgood-Schlatter. ektome = ufcizu. s. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. / apoplectiform. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. \Cjr. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae.. pereche. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni. / apoptose. [Qr. / apoproteine. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. ca urmare. In prezent sunt In studiu implicatiile a. aponeuroses. pi. Sin. s. Indeosebi in cancerogeneza.). care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). pi. Sunt clasificate In grupe. A.. Sin. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. / apomorphine. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze.: hematom retroplacentar. / aponevrectomie. iar in necroza eel de *ca-rioliza. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. NA: aponeurosis. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. in patologie. s. 3) Anatomopatologic. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. Sin. iar necroza o populatie de celule. A. APOMORFINA. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa.: sindrom Achenbach (v. [Qr. In a. D si E. APONEVROZA. A. / apoplectique. apoplexia = [ovitvra. cu sosirea toamnei. [Cjr. [Qr. care reprezinta moartea celulara patologica. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). adj. aponeurosis. antiaterogena. forma = forma.. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice.] Moarte celulara izolata si programata. iar cunoasterea mecanismelor a. neuron = new. biochim. rezistenta. iar In necroza acest proces este aleatoriu. APOPROTEINA. A. d'e [a apo = in afard. Sin. NA: galea aponeurotica. B (din LDL) este principala a. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. fiind foarte evidenta in necroza. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. s. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. f. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. APONEVROZITA. B. fagocitoza lipsind. / apoprotein. C (I. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. s. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. f.. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. f. aponeurosis. lipos = grdsime. iar a. A. apo = in afard.v. f. f. mediana. formand o membrana alba. / apomorphine. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. s. s. voluminoasa. splenica. Sin. boala Ledderhose. metroragie. s. [Cfr. a. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. cuva-nt utilwat de Homer. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. neuron = new . neuron = MTV.. apopleklikos = stupefia. A. / aponevrosite.: ictus apoplectic (sau cerebral). care dispare spontan fara sechele. NA: processus pterygoideus. / apophysitis. analoge tendoa-nelor aplatizate. pi. Forma a. care decoleaza placenta de peretele uterin. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. A (din HDL) este o a.). s. f. observata Intre 10 si 15 ani la baieti.. f. a. albuminurie masiva. / apoplexy. uterina etc. spre deosebire de necroza. Schlatter's disease. s.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. / aponevrositis. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. / apoplectic. Ex.: atac sau ictus a. (at. de invelis (fascii). are loc fenomenul de 'cariorexis.. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. A. APOPLECTIC. / aponevrectomy. pro-los = primu[. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. APOPLEXIE. II). ar putea 183 . adj. / apoptosis. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. APOFIZITA. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. / apolipoproteines. s. V. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. de (a apo = in afard.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. Exista a. / aponevrose. / aponeurosis. physis = creftere. atac cerebral. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. s. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. NA: processus spinosus.: atac a. \Gjr. formata Indeosebi in ficat. NA: processus transversus. In a. / apophysite. protos = primui. de [a apo = in afara. Osgood's disease. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. apo = in afard.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. apoptosis. s. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. fara sa existe o obturare vasculara.t. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei.: A (I. -inn. Tipurile de a. pulmonara. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. si coloana vertebrala. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. apoplcktikos = stup&flat. ptantara . 2) Prin analogie. apoi se dezintegreaza. f. formata din doua lame unite anterior. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. / apolipoproteins. de insertie. asemanatoare atacului de apoplexie. osteita apofizara de crestere. adj. Se disting opt tipuri de a. f. datorita scindarii Intre *nucleozomi. In a. III).: boala Bosviel (v. in Iliada. / apoplexie. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. cele mai importante fiind A si B. aterogena. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. pe cand In necroza celula se umfla. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. [Qr. APONEVRECTOMIE.. const. si tab. II. s.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. f. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. si a. implica o singura celula. [Qr. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale. f. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. de. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. \Cjr.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. aponeurosis. spre deosebire de 'necroza.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. 2) Care este predispus la apoplexie.] Proteine cu functii de sinteza.. NA: procsssus styloideus. apo = in afard. f. apoptein = a arunca in afara.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. s. V.

tumori frontale etc. unele infectii virale. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. arakhiie = paianjen. -ism.] Abrev. appo-sitio. 2) A. [Lat. / apposition. Inmora. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. scorpionii si diversi acarieni. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. arachnoideae. [Lot. infectioasa). s. / apudomatose.} Sintagma lat. pia mater. APUD / APUD / APUD. f. logos = stiinfa. fara leziuni cerebrale. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. eidos = forma. s. ideatorie.). f.. s.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. [CfT. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. s. s. s. / aprosopie.} Membrana fina conjunctiva. A. APOZITIE. / arachnodactyly. f. f. APUDOMATOZA. Ca urmare. / arachnidisme. ARAHNIDISM. inflamator sau neoplazie. [Lot. sunt suficiente dovezi ca a.. astm.: sindrom Beals-Hecht (v. din gr. se recunosc trei tipuri de a. infarct miocardic. si meninge. n. kele = hemie. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. ARAHNOIDITA. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. a -priv. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. m.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. cat si al efectorilor moleculari. f. f.arboxyla.: 1) A. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. arakhne = paianjen. -ita. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. nervos.r. a . APROSEXIE. adaugare. Clasa A. la apponere = a pune ianga.] Perturbare a atentiei voluntare. practicd. accidente vasculare cerebrale. dementa. carcinoidele intestinului subtire). In timp ce gesturile automa-tice (ex. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. femeile prin cercuri. A. s. boli hematologice. dorit de subiect. / apposition. [C. s.. s.priv.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. s. s. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. idei. s. carcinoamele tiroidiene. In consecinta. pentrv amine precursor uptake. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. striate sau cerebeloase. s. Majoritatea a. printre care a. prosexis = atenfie. / arachnoid. encefalica acopera encefalul. Se disting: 1) A.. / apudome. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. In principiu. V. s. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. Thuja occidentalis. / apudomatosis. pentru amine precursor uvtake and dtc. praxis = actiune. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. [Qr. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. 3) A. -atos = fapt. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. Generatiile . •oma. unnas. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. spinala Inveleste maduva spinarii. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. al *leptomeningelui. ocupat de *lichidul cefalorahidian. / apraxia. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. ARAHNODACTILIE. m. arbor. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. f. l^r. [Cfr. ARAHNOIDA. / arachnoiditis. de ex.} Punerea In contact a doua elemente (substante. / arachnoldite. f. -oris = arbors. f.] Infiltrat celular.r. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. APRAGMATISM. arakhne = paianjen. [Acroiwm din Ingi. s. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. n. (Mil's = apiicare. / arachnidism. arakhne = paianjen.: plicae palmatae cervicis.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. [C. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. \Gjr. a . osteoporoza. f. arbor. cuprinde numeroase ordine. / aprosexie. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. s. / apragmatisme. In care gesturile simple sunt execu-tate. iar a. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. eidos = forma. artrita reumatoida etc.).: neoplazie endocriniana multipla (v. / arachnodactylie. m.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. SIDA.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). APRAXIE.). APROSOPIE. [^cronim din engC. sunt secretante. feocromocitoamele. uzual pentru sindrom Marfan (v. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. -oza.). generatie. fragmente de os fracturat). eidos = forma. chiar daca acesta este evident si. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. s.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. nocivi fie prin toxinele din venin. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. pragmatikos = referitor [a fapte. / arachno'idoc61e. A. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. boli neurodegenerative. constructive!. neobservarea noului din ambianta si. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. arakhne = paianjen. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. -ism. f. 2) A. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici.i prosopoa = fa^d. / aprosopia. evolueaza cronic. genos = neam. Tmbracarii si a mersului. f. [C?r. sin. s. -oris = arbore'i vita = viafa. fapte. / apraxie.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. / arachnoide. s. [^Ic-ronim din Ingi. f. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. ideonnotorie. s..] Artropode ("Arthropoda) terestre. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. Totusi. s. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. NA: arachnoidea. f. componenta a *leptomeningelui. n.priv. / apudoma. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. polyendocrinoma. ARAHNOIDOCEL.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. eel putin aparent. cutanat.. In care un gest simplu este irealizabil. de. f. procesele biochimice sunt identice. abdo-menul. / apragmatism. n. Fenomen prezent In oligofrenie. pi. s. Insemnand arborele vietii. arakhne = paianjen. a -priv. din care fac parte paianjenii.. Sin. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex..] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. -ama. f. [Qr. genea]ogia. ataxie-telangiectazie. f. a adauga ft ponere = a pune.] Sin. ischemie cerebrala. dura mater. antireumatic. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta.. s. / aprosexia. APUDOM. / arachnoidocele. miozis si hipotensiune. 2) Sin. In clinica se solicita. s.. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. accident grav. [Qr. de la pragma..

Sin: ligamentui Poupart. NA: areola. / arginine. el delimiteaza. s. Fiecare a. / argentaffinome. / arbovirus. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. s. fiecare punct al re185 . s. r. otrand. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. flavus = gaiben. vasopresina. s. ciocanului si nicovalei. 47. arcus = arc. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. / arc. m. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. Reprezinta o veritabila retina corticala. -ind. / silver. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. Ex. Indeosebi In *pelagra. 4) A. virus = venin. anat. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. costal. / areola. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. v. -ina. / arginine-vasopressine. -onio. format de catre pediculi si lamele verte-brale. respectiv. tab. areola s= (trie. vizuale.: centrul auditivopsihic. affinis = mvecinat. maleabil. n. m. fiind denumit monosinaptic. [Lot. f. fibroasa s. ARGININURIE. m. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. const. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. astringente si antiseptice. din centrul nervos la organele efectoare. ARBOVIROZA. [Lot. / archeobacteria. ca si In tehnica medicala. In functie de virusul care Ie genereaza. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. argentum = argint. posterior al vertebrei. prezinta forme foarte diverse. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. s. sin. / arcade.: gerontoxon (v. [Lat. (ribo-flavina). In organismul carora virusurile se multiplica.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. 2) A. areo-lae (1). tab. hioid) da nastere apofizei stiloide. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. calcarina: zona de proiectie a a. / arbovirose. Cat. arkhaios = vecfii.: gerontoxon (v. a. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. s. La nivelul sau (a. 5) Ani Brodmann. Ca urmare. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a.] Sin. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. (a.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. f. f. f. / argyrie. f. greutate atomica 107. dau nastere unor cartilaje laringiene.). s./. argentum = argint. s. ARHEOBACTERIE. / arche(o)bacterie. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. 0 serie de a. m. / arginine.] Structura anatomica de forma arcuita.. s. f. / argentaffinoma. a. dim. Considerate ca forme primordiale In evolutie. v. capuse). adj. ARGIRISM. superior sau inferior. m. f. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. f. ligamentului stilohioid.: a) a. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. s. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. s. dim. majoritatea fiind boli tropicale. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. ARC. ARGIRIE. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. este rara si. V. affinis = iwecinat. r. argyros = argint. biochim.87. b. Primul a.). -oza. [arbor -tifirw. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A. ARGENTAFIN. adj. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. m. posiBii de ia germ. / argyrisme. ouron = urind. 2) Structura anatomica. [Lat. f. / ariboftavinose. Sin.prill. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). f. greutate specifica 10. argentum =• argMt. s. arthropod-bome = transportat de artropode.] Coloratie anormala. [Lot.] ElementuI chimic nr. un organ efector (muschi. / arch. de ia area = mie. f. / argentaffine. s. simbol Ag. s. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. cu fata posterioara a vertebrei. neural (sau vertebral).] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. Sin. argentum = argint. In particular dintr-o circumferinta. eel de-al patrulea si al cincilea. / argent. [Lat. / argyrism. f. [Lat. f. nu poseda decat o sinapsa. s. A. s. argentum = argint. / argyria. s. [Lot. deasupra arcadei orbitare. / argininurie. f. ARGININA. orientata oblic In sus si spre exterior. normala sau patologica. / arbovirosis. A. ARGENTAFINOM. din engi. argyros = argint. In general. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. \arbo afirw.iu vasculara. s. -ism. orificiul vertebral. [at. ](yr. arcus = arc. s. dreapta si stanga. / arginine-vasopressine. s. se asociaza cu alte avi-taminoze. pi. ARGINT. din engi. 6) A. c) a. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. / area. infectie. sen. V. f. s. Acest a. brun-roscata a tegumentelor. A. [Cjr. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. Mai importante: 1) A. ARCADA. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. De asemenea.] V. s.artere.: cardnoid (v. s. / argentaffin. f. / areole. f.] ARE 1) A. / ariboflavinosis. a . •ind. b. ARBOVIRUS. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. [Cfr. ARIBOFLAVINOZA. \Cjr. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. avand aspec-tul unei linii curbe.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. s. auditivo-psihica: a. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. NA: area. corticotem-porala care Inconjoara a. s.d). gr. f. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. (a. / argininuria. celula argentafina. 6o[td. 3) A. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. bakterion. f. ureogeneza. areae. s. [Lot. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. [at. 6o[ta. -oza. a. / arch. n. s. iar altele si omul (*antropozoonoze).5..] Boala determinata de carenta In *vitamina B. n. f. osoasa. 3) A.] 1) segment dintr-o curba. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare.).ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. Metal alb. V. virus = otrava. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. Aceste doua zone permit. provoaca la om *arboviroze. / arbovirus. silver poisoning. In conti-nuare. eel de-al doilea a. s. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. 4) A. . b. area = am} In anatomie. s. / aire. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. pi. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. 2) A. b) a. ARIE. mica. dt la bakteria = 6aston.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. n. AREOLA. s.

a. / aryt6noidopexie. neurofiistologge. *ntis = minte] Inapoiere mentala. poate fi eliminata prin *psihoterapie. arithmos = numar. sin. / arytenoiditis. fata de ritmul sinusal normal. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. 7) A. tulburari de conducere intraventriculara. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. A.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. parietala ascendents. / arrhythmogenic. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. recuperarea nefiind posibila. m.wr. u. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. Clasic. stenoza mitrala) decompensata sau nu. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau.] SubstantS poliri- . poate afecta numai o parte a personalitatii. Sin. afectiva. unor extrasistole cu numar si tip variabil. 15) A. / arithmomania. adj. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei.).t ui iocul dmwnwv. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. comunicare interatriala. arytainoeides = m forma de view. acesta se dovedeste inapt sa Invete. acid riBonucCeic. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei.i iat. de origine sau cu destinatie extracorticala. sinu-sala nerespiratorie). arrieration. de ia arytainu . *fibrilatia atriala. regiunea precordiala.: *rubeola).ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. ca si un mediu familial sau social adecvat. [^r. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. / arythmogene. m. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. [Gjr. a . corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. u(tinse. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. au fost stabilite si descrise trei grade de a. rhythmus. calificata. la arytaina = u[c. de. (at. eidos = forma. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. back-ward.ventriculare (*extrasistola ventriculara. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. ARIERAT. f. \fr. -e. [Qr. s. Neregularitate de ritm cardiac. parasistolie.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. Astfel.atriale (*extrasistola atriala. *tahicardia ventriculara. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. cortico-oculoce-. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. s.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. bloc atrioventricular. ale conducerii impulsului sau mixte. A. A.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. *flutter-ul ventricular.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. rhythmos = ritm. *sin-drom Lown-GanongLevine. f. egoism si *puerilism. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). extrasistola. ary(oinoei'des = in forma de. ARITENOIDOPEXIE. A. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare.re. rhythmos = ritm.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala. de la mens. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). forma ifitiiri. In functie de mecanism. a • priv.ta. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. ARITENOIDITA. c. eidos = forma. s. arriere. centrul receptor al sensibilitatii generale. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. de regula. gr. *flutter-ul atrial.uicior. forma wtaritd a iui retro = uiopm. 10) A. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. V. ARN / ARN / RNA. jonctionale). f. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. nevroze. *sindrom Wolff-Parkinson-White. *fibri-latia ventriculara. Kiesselbach.. care se manifesta pre-coce. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. adrctro. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. adj. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. . poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. Sin. sinusala respiratorie. 13) A. \Cjr. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii.ww. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. 11) A. m. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. din [at. / arytenoidite. ARITMOGEN. m iim6aju[ c. adj.tUlza. a. care. (at. 'torsada varfurilor). 9) A. / arytenoide. f. ritm sinusal coronar si atrial inferior. *tahicardia atriala. aberatii cromozomiale (ex. -ita. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. trebuie diferentiata de a.: operatie Kelly-King (v. gennan = a produce. iar sub 20 pro-fund. V. a. a. m. / arithmomanie.. 'wandering pace-maker). cardiaca.) A. s. A. indus artificial. gr. / arrhythmia. isterie). [fr. adretro.). v. s. determinata de interpunerea. arie calcarina.: arie striata. / arythmie. / retardate. ARITMOMANIE. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex.rma. 16.ior. gr.. s. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). \Cjr. este. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile.. 14) A. ARITMIE. adj. de ia arytaina = u[cwr. [Korbinian Brodmaan. a. 4) Ritm de pacemaker. adj. 12) A. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. heterotope sau ectopice . uicior. Daca arieratui este un copil. f. sau campuri citoarhitectonice. 17) A. absenta autonomiei.] Sin. f. eidos = forma.td a [lit retro = mapoi. care a delimitat 52 de a. Extrem de diverse. f.: arie germinativa. / arytenoid. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. ventriculare. pentru 20-50 moderat-sever. aritmie cardiaca. Co. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). / arytenoidopexy. adj. s. traumatism cranian perinatal. si retardare mentala. de. ARITENOID. b) a. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. [^6rev. s. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. din [at. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. pads = jv(a. arytainoeides = in forma de ud-. mental deficiency. mentalis. V. 'imbecilitate si 'idiotic. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a.priv. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac.: pata Kiesselbach (v. encefalite etc. dimpotriva. striata. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul.: *sindromul Down). f. / arriere. 'bradicardia sinusala. 8) A. rhythmus. [Cjr. .

gr. (irs. anat.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. A. s. / arsenic. A. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. ca radiatiile. artefact. denumit astfil da. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. anat. de gradul II: complicata cu flictene. f. / arsenic-alism. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. dm gr. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. 4) a. fie In general.artere. tunica externa (adventicea). ardere = a arde. arsenikon. / burn. anat.artere.artere. tab. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. . f. purtatori de aminoacizi. fiarfiatisc. In constitute unei a. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. s. tab. anat. . . anat. y. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. are efect eritropoietic. artis = meserie. anat. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). A. f. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. 2) a. Are importanta medicals. anat. tab. . s. [Lat. In functie de tehnicile de preparare a probelor. 187 . Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. 33. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). a. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. .nt. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. artere perineale profonde / artery of bulb. [Lot. V. V. gr. anat. [Lat. f. m. / artery. ARN care poate Insoti diferite virusuri. therapeia = tratame. frigul.] Vas care conduce sangele oxigenat. As^. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). A. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). arteria = arterd. A. anat. 3) a. Clasa particulara de ARN antisens. V. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. aroma. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. anat. NA: arteria.. artere. importanta si Intinderea suprafetei arse.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). tab. V. V. ARSURA. tab. / artere. s.ta. a. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. V. V. s. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery.to-n. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. / ARN-polymerase. tab. AROMATERAPIE. A. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. A. de. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. A. tab. a. A. a. . n.artere. . s.] ElementuI nr. / artefact. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. anat. ARSENIC. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. m. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. de la. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. -alos = aTOmil. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina.artere. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. messenger interfering complementary RNA. V. / arsenicisme. . V. tab anat. . . V. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. V. [Lat. Are. Biosinteza a. In a. -os = aer. Trioxidul de arseniu. tab. -atis. / arsenic. . CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. V. As. n. pe imaginea scintigrafica.artere. tab. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA.. anat. cadavre). tab.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare.artere. V. / aromatherapy. de la facere = a face. gr. anat. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. artereie conf-in aer. arsenicum. / brulure. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). s. de asemenea.artere.artere. A. tab. / RNA-polymerase.artere A. In formele a-cute.artere. -ifim. AUDITIVA INTERNA (v. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. tunica mijiocie (sau media). r. BUCALA / artere buccale / buccal artery. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. dupa cum exista si alte clasificari. s. deoarece crou goals. / artifact. aminat. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. A. tab. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. deci. electricitatea. V. s. . . ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. de ordinul a 10s Da).: a. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. V. 6ar6dlesc.artere. V. ARSENICISM. A. s. ARN-POLIMERAZA. m. A. din gr. ei sunt spedfid fiecarui a. polycistronic messenger. A. V. s. Ex. facut. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. proprietdtiCor sale putemice. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. anat. Se disting patru grade: 1) A.artere A. . ARTERA. arsenikon. anat. f. tab. tab. [Lat. aroma. s. [a arson = putemic. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. tab. din microscopia electronica.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. tab. . [Lot. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. arsenicum. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. tab. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. A. tab. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. A. / aromatherapie. terein = a confine (anticii credeau ca. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. s. A. f.artere. . anat. f. V. tab. factum = fapt. anat. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). V. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. aer. . V. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. ARTEFACT. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. de la therapeuein = a. solubil). care are rolul de a dirija a. f.artere. .artere. se constitute Intr-un sis-tem arterial. cu efect tonic sau seda-tiv. anat. anat.artere. V. anat. a. . (a. de [a arsen = putemic. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. tab. A.artere. A.artere. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. n. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. s. si ADN. artere. V. .

A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. V. A. V. .artere. anat. V. anat. anat.artere. tab.artere. tab.artere. tab. V. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery.artere. tab. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. tab. V.artere. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. A. tab. anat. A.artere. tab. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. . anat. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris.artere. A. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. tab. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. A. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. . . colaterala ulnara superioara). CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery.artere. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. V. a. . A. anat. V.artere. V. anat -artere. tab.artere. tab. tab. A. V. A. tab. V. A. anat. anat. V. anat. V. tab. V. V. artere. V. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. anat. V. anat. . COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. . A. . CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. tab. anat. . V. . anat. tab. anat. V. V.artere. 188 A.artere. A. anat. V. A. . DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. A. . tab. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. V. tab. . ductului deferent). tab. V. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. A. V. .artere. V. A. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. V. .artere. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. V tab. . V. tab.artere. A. . anat. tab. V. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. anat. A. V. V.artere. anat. . V. A. . tab. A. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. tab. tab. artere. tab. . . aa.artere. tab. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. anat. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. V. artere. a. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. A. .artere. . A. . tab.artere. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. tab.artere. tab. A. V. V. V tab. anat. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina.artere. A. A. tab. V. frenice inferioare). . . COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. tab. A. tab. A. . CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. V. tab. V. V. A. ileocolica). anat. tab. tab. A. anat. A. . V. A. anat. A. artere. A.artere. tab. . . anat. A. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. A. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery.artere. A. anat. anat . CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. .artere. A.artere. V. V. . tab. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. V. CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. . EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. anat. A. A. . anat.artere. tab. anat. A. A. A. tab.artere. . V. A.A. A. V. anat. tab. V. a. .artere. . anat. tab. anat. V.artere. anat. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. . anat. . tab. anat. anat. . anat. anat. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. tab. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A. V. colaterala ulnara inferioara). tab.artere. anat. tab. a. artere. anat.artere.artere.artere.artere. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. anat. CISTICA / artere cystique / cystic artery. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery.artere. tab. A. .artere. DEFERENTIALA (v. anat. anat. anat. . A.artere. A. . anat.artere. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. tab. tab. V. anat.artere.artere. tab. anat. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery.artere. V. aa. . -artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery.artere. A. . frenice superioare). CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. tab. . A. A. tab. anat. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. anat. V.artere. . COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. V.artere. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. V. V.artere. anat. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery.artere. A. anat. A. anat. anat. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. tab.

anat. A. V. . GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. anat. anat .d''"^ru go-man.artere. tab. A.artere A. A. a. anat. anat. apoi la. centrala lunga). tab. tab. . tab. tab. tab. tab. . A. anat. anat. anat. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. tab. tab. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. . tab. brahiala profunda). tab. V. A.A. a. . V. . V. . V. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. V. A. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. V. artere. FRONTALA (v. tab. anat. V. anat. A.artere. . tab.artere. V. A. tab.artere. V. anat. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. V tab. tab. V. HIALOIDA / art. anat.artere. tab. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. V. V. . V. V. A. .artere. anat. a. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. V. V. A. .artere. . ISCHIATICA (v. . anat.artere. . tab. V. .artere A. peroniera). tab. A. anat. V. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. anat. artere A. A.artere. . V. artere. tab. . lfi43-1926. anat.artere. INTERCOSTALA SUPREMA (v. A. A. . anat. A. a.artere. artere. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. -artere. V.artere. tab. .artere. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. a.artere. A.artere. brahiala). anat. A. LINGUALA PROFUNOA A. A. anat. V. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. tab. tab.artere. A. V. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery.artere. .artere. .artere. . tab. A. A. V. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. anat. A. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. profesor ia Leipzig. anat. tab. tab.artere. . intercostala anterioara). A. tab. A. tab.artere.artere. HUMERALA (v. tab. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. A. anat.artere. tab. anat. tab.artere. . A.artere. A. anat.artere. A. . tab. anat. artere coronaire stomachique / left gastric artery. V tab. V. V. tab. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery.artere. tab. A. V. tab. '£er[in. FACIALA / artere faciale / facial artery. V. A. FUNICULARA (v. V. pe. anat . HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. tab. A. anat. gluteala superioara). tab. tab. . V. anat. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. testiculara). V. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. . tab. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. V. V. anat. anat. tab. anat. A. artere. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery.artere. V. . V.artere. anat. V. . A. anat. A.artere. A.artere. fab. LUI HEUBNER (v. tab. A. anat.artere.artere. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. A. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. A. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery.artere. supratrohleara). GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. A. a. tab. V. . V. A. anat. FESIERA INFERIOARA (v. V. anat. V. V. tab. . tab. . anat. tab. tab. A. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. anat.artere. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. tab. A.artere.artere. a. V. . anat.artere. A. tab.] / tab. tab. anat. a. 189 . V. V. A. anat.r. a. anat. tab. tab. A. V. 4ab. A. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V.artere. . A. anat. A.artere.artere. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. V. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. . a. . . tab. V. tab. gluteala inferioara). anat. V. anat.artere. tab anat. A. FIBULARA (v. V. A. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. anat. -artere. . . LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. artere. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery.artere. V. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery.artere.artere. anat. V.artere.artere. . . ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. A. A. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. anat. anat. a. . .artere. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. anat. anat . tab. . V tab. anat. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery.artere. A. anat. hyaloidienne / hyaloid anery. A. V. V. anat.artere. V. A. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. anat. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. gluteala inferioara).artere. . V. tab. . FESIERA SUPERIOARA (v. . ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. . . HIPOGASTRICA (v. anat. anat. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. HUMERALA PROFUNDA (v. . A. anat. V. A. intercostala anterioara). GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. a. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. ETMOIDALA ANTERIOARA A.

. . MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. PEDIOASA (v. anat . anat. A. anat. V tab. V. V. artere.artere. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. tab. V. anat. anat. tab. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery.artere. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. V. . tab. toracica interna). anat. V. .?i cfivvrg german. fronto-bazala laterala). V. V. [/oAonn Ernst Neuhaiier.artere. . anat. toracica laterala). a. A. A. .artere. A. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. tab. gastrica dreapta).artere.artere.artere. . . anat. . tab. anat. V. tab. tab. V. 190 A. anat. . V. A. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. A. . NERVULUI MEDIAN (v. anat. V. tab.artere. A. . anat. . tab. .] V. A. tab. V. anat.artere. tab. A. tab anat. anat.artere.artere A. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. . V.artere A.artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. . MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. anat. MAX1LARA EXTERNA (v. . A. A. tab. V. a. A. a. artere. dorsala a piciorului). MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab. . V tab.artere A. .artere. A.artere.artere. A. anat. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. V.artere. tab anat. V.artere. . A. maxilara). a. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. LUI NEUBAUER (v. tab. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. V. V. V. V. V. anat. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. anat. A. . V. tiroidiana ima). anat. anat.artere A. A. V. tab. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. V. tab. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. V. tab. . tab. V. anat. anat. A. tab. anat. V. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. tab. V. V. V.artere. V. tab. V. A. tab. A. a. A. anat. anat.artere.artere.artere. anat. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. A.artere. . A. . . anat. tab. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. anat. A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. A. A. tab. anat. A. anat. tab. tab. anat. a. tab. tab anat . OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. tab. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. A.artere. anat. -artere. tab. A. tab.artere.artere. A. anat.artere. V. tab. anat.artere. V. tab.artere. V. anat. A. . NENUMITA (v. tab. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. A. . tab. artere. A. . V. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V. A. . faciala). anat. tab. V. A. V. . tab. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery.artere.artere.artere. tab. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery.artere.artere. tab.artere. artere. A. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. profiisor [a Jena. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. anat.artere. tab. . anat. .artere. tab. V. . tab. . .artere. V. V.RADIALA A. anat. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. V. artere A. ORBITOFRONTALA LATERALA (v.artere. anat. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery.artere. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. anat. A. anat. anat. V. . V. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. A.. . A. tab. A.artere. . . A. tab. . MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery.artere. tab. .artere A. V. tab. A. . anat. anat . PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. a. . . V.artere.artere.artere. LOBUUJI CAUDAT A. 1742-1777. tab. . tab. A. . PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. V. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. A. MAMARA INTERNA (v. V. V. tab anat. anat. A. . . V. A. V. tab. anat.artere. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. V. V. anat.artere. anat. mediana). PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery.A. anat. tab.artere. . A. . tab. V. MAX1LARA INTERNA (v. a. tab. A. tab. anat.artere. anat. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. tab. anat. a. . anat. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. V. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. tab.artere. . OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. V. . PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. anatomist . PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. A. MAMARA EXTERNA (v.artere. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. anat. RADIALA / artere radiale / radial artery. A. A.artere. A. A. V. tab. V. anat. A. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery.artere. anat. -artere. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. tab. tab. V. anat. A. PILORICA (v.

SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. tab. . tab.artere. V. . TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. V. anat.artere.artere. V. tab. anat. . linguala profunda). tab.artere. 191 . SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. artere. .artere. A. artere. .artere. tab. anat. V. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. A. . RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. anat.artere. A. A. A.artere. V. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. V. tab. .artere. .artere. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. A. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. . SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. A. A. A. A. A. . anat. tab. tab anat. tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. . anat.artere. anat. anat. . V tab. V. tab. A. anat. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. RUSINOASA INTERNA (v. V. .artere. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. anat. tab. . anat.artere. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. tab.artere. tab. tab. . dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery.artere. . A. V. V. TIMPANICA A. V. . TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. tab.artere. tab. anat. tab. tab. tab. . V. A. V. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. tab. A. artere. A. A. tab. a.artere. A. V. A. anat. V. anat. . anat. A.artere. A. V. A. V tab. V. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. anat. anat.artere. infraorbitara). A. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery.artere. A. testiculara). a. A. . tab. .artere. V. tab. A. anat. tab.artere. anat. A. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery.artere. A. V. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. tab. tab. tab. .artere.artere. anat. tab. a. .artere. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. . tab. .artere. anat. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. .artere. tab. . A. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery.artere. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. tab. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. A. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v.artere. V. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. anat. a. V. V. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. SCIATICA (v. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. anat. anat. V. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. V. tab anat.artere. A.artere. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. tab. . V. . V. A. V. A. recurenta ulnara). a. anat. tab.artere. a. RECURENTA (v. tab. anat. anat.artere. tab. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. V. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. . SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. anat. V. .artere. anat . . . SUBORBITARA (v. tab. V. RECURENTA CUBITALA (v. . anat.artere. A. A. artere.artere. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. . anat. A. tab. V. A. . V. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. A. tab. tab. centrala lunga). SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. RANINA Jv. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. a.artere. A. . . V. anat. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. a. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery.A. anat.artere. . A. A. . SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. V. a. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. V. V.artere. A. . . A. . A.artere. anat. SPERMATICA INTERNA (v. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. V. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. SYLVIANA (v. . tab. V. A. artere. tab. tab. A. V. A.artere. V.artere. A. anat. anat. anat. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. V. V. anat. A.artere. anat. .artere.artere. anat. anat. anat. V. V. tab.artere. V. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. tab.artere. . TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. V. V. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. V. pudendala interna). RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. tab. tab. V.artere. tab. anat. RENALA / artere renale / renal artery. anat. tab. anat. .artere. tab. V. anat. . SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. . A. anat. anat.artere. anat. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. V. A. V.artere. tab. a. anat. nervului sciatic). . A.artere. tab. anat. V. A. A. . anat. tab. V. anat. V. A. A. . anat. anat. V.artere. anat. A. A. SCAPULARA DESCENDENTA (v. tab. anat. . A.artere. anat. V. tab. V. . tab. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. tab. anat. V. . interosoasa recurenta).artere. V. artere. A. tab. tab anat.

-artere.artere. AA. tab.artere. tab. tab. V. V. V.artere AA. V. artere. AA. . AA. anat. artere.artere. anat. tab. . . tab. A. -artere.artere. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries.artere. tab. . V. . VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. anat. AA. V. prof&sor [a CfQttingen.artere. . anat. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. V. . V.artere. . . A.artere. .artere. V. V. aa.artere. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. tab. [fohcinn Gottfried Ziinn. anat. V. anat. ZINN (v. AA. anat. tab. anat. . AA. tab. A.artere. tab.artere. tab anat. anat. V. tab. . anat. tab. anat. . HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. . A.artere. anat. tab.A. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. V. AA.artere. tab. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. V.artere. V. anat. A. V. A. . . tab. tab. artere. anat.artere. V. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. A. . tab. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. anat. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. tab.artere. AA. V.artere.artere.artere. a. V. DIAFRAGMATICE (v. V. Aa. AA.artere.artere. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. V. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. A. tab artere. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. AA. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery. V. . A. anat. . tab. anat. tab. tab. anat. V. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. . tab.artere. . V.artere. tab. anat. V. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. AA. . AA.artere. A. .artere. tab. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. V. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. A. anat. tab.artere. anat.artere. tab. . V. tab. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery.artere. anat.artere. anat. anat.artere. . . DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. V. V. A. TIMPANICA POSTERIOARA A. aa. V. AA. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. 17271759} V. tab. AA. V.artere. V. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. tab. V. V. AA. V. anat. . anat. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. A.artere. tab. V. AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. anat. anat. AA. . aa. a. V. . CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. V. tab anat artere. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. . AA. anat. V.artere. tab. centrala a retinei). AA. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. A. anat. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. canalului pterigoidian). tab. .artere. . tab. anat.artere. . A. A. tab. AA. tab. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. . metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. AA. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. anat. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. UTERINA / artere uterine / uterine artery. VIDIANA (v.artere. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. JEJUNALE AA.artere. V.artere. HEMOROIDALE (v.artere. anat. . tab. . tab. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. tab.artere. V. .artere. . tab. V. . A. AA. AA.artere. anat. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. V. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. anat. tab. AA. anat. anat. . CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. V. . tab. anat. tab. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. . AA. tab. AA. anat.artere. tab. tab. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. . V.artere. . INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. V. _V. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. A. A. tab. AA. AA. anat. tab. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. rectale). anat. anatomist fi botanist g&rman. . ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries.artere. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. V. 192 . AA. tab. tab. V. anat. tab. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. V. . anat . tab. A. V. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. . tab. anat. anat. V. anat. V. V. anat. anat. tab. anat. anat. anat. A. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V. anat.artere. tab. .artere. anat. . AA.artere.

/ arteriolitis. . terminala a unei artere. . . anat. tab. .artere. tab. / arteriolosclerose. A.artere. 2) Sin. dur. AA. / arteriosclerose. / arteriogramme. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza.. anat. tab. V. . -artere. RUSINOASE EXTERNE (v. s. tab. de gan-grenS. centrale anterolaterale). ca m cazul arterei subclaviculare. gr. anat.artere. f. ARTERITA. anat. dim. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. extinsa si la nivelul tunicii interne. ARTERITA ARTERIOGRAFIE. AA. gr. V. cerebral.artere.: arterita gigantocelulara (v. gr. AA. anat. AA. artere. s. AA. -ita. anat. centrale anterolaterale). AA.artere. V.. centrale anteromediale). centrale antero-laterale). / arteriectomie. . anat.artere.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. anat. anat. alteori de dilatatie sau. s. s. . mica. arteria = artera. AA.artere. V. / arteriopathy.} Termen care desemneaza.. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. / arteriolosclerosis. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general.). AA. gr. anat. anat. anat.artere. Sin. AA.artere.. aa.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. f. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza).ra. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries.artere. s. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. V. arteria = arte. / arteritis. V. de. gramma = inscriere. tab. s. intdrire. . tab. wtdrire. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. V. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale).artere. s. tab. artere. s. V. s. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries.artere. NA: arteriola. V. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. sklerosis = indu-ratie.. s. tab. AA. ARTERIOLOSCLEROZA. anat. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. anat. V.] Inflamatia unei arteriole. s. / arteriectomy. ia skleros = tare. s. f.). hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. V.artere. AA. de claudicatie intermitenta la mers.: a.). etimologic. / arteriography. tab. gr. . TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. ARTERIECTOMIE. [Lat. m.artere ARTERIOLITA. pathos = Boold. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. [Lat. anat. .: sfigmograma (v. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. tab.] Denumire generica pentru bolile arterelor. . aa. pulmonar etc. AA. AA. de. AA.. ARTERIOGRAMA. / arteriole. V. [Lot. / art6riotomie. gr. f. In prezent. . tab. anat. tab. tab. embolica etc. arteria = arterd. AA. / arteriosclerosis.artere. care include In evolutie: stadiul I. anat. LENTICULOSTRIATE (v. f. tab.: a. . ARTERIOSCLEROZA. direct sau printr-un *cateter.w' AA. ARTERIOPATIE.. gr.artere.artere. anat. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. f. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. [Lat. anat. . membrelor inferioare. cand se asociaza dureri In decubitus.. de ia arteria = wter&'i •ita. ektome = enisle. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries.] Ramura fina. ..} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. f. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. arteriola = arte. tab. . ARTERIOLA. / arteriole. de latenta clinica.artere. s. .i y. gr. f. stadiul II.) dupa injectarea In trunchiul principal. V. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. f. s. tab. / arteriopathie. V. V. s. A. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur.ra mica. tab. gr. de ia tern-nem = a taia. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries.artere. AA. sklerosis = induratie. SURALE / arteres surales / sura) arteries. anat. f. a. AA. tab. .artere.artere. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. tab. / arteriolite. AA. arteria = arterd. arteria = artera. ARTERIOTOMIE. de la arteria = arte. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. gr.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. V. renal. arteria = artera. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. V. aa. f. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries.artere. / arteriographie. anat. gr. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. tab. AA..artere. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). LENTICULOSTRIATE AA. V. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. .ra. tome = tdiere. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles.. [Lot. gruphein = a scrie. f. AA. tab. la arteria = arte. V. . V. tab. de ia skleros = tare. s. f.. tab. arteriola = arterd. tab. s. / art6rite. V. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. V. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. gr. f.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. anat. s. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. arteria = artera. aa. dim. AA. AA. / arteriogram.artere. pudendale externe). f. s. V. anat. f. tab. tab. mai rar.) Ex. tab. s. AA. V. V. AA. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. [Lat. . f. gr. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. -artere. stadiul IV. / arteriotomy. . NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. arteriola = arterd mica. . a. f. tab. [Lat. In prezent.artere. STRIATE LATERALE (v.ra. f. anat. AA. anat. indiferent de origine (ateromatoasa. anat. anat. a unui lichid opac la radiatiile X. V. AA. .: sindrom Gougerot (v. [Lat. [Lot. dim. acompaniindu-se uneori de tromboza. care leaga arterele de capilare. V. de ruptura. AA. traumatica. V. 193 . anat. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. [Lat. . stadiul III. V. tab. poate fi generalizata (ex. sectiune. anat.

V. . simetrie bilaterala si picioare articulate. tab. strabism.articulatii. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. Sin. anat. . denumite sinartroze. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. tab. V. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. d) suprafetele articulare. tab. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. b) stratui extern. V. tab. tab.articulatii.articulatii. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. diplopie. . tab. tab. A. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex.articulatii. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. -onis = wclie. V. tab. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation.articulatii. A. pous. A. A. . tab.articulatii. A. anat. anat. A. anat. tab.: a. AA. anat. NA: junctura ossiuIn.articulatii. anat.articulatii. V. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. anat. V. tab.). A. Se caracterizata prin alterarea starii generale.articulatii. A. -articulatii. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. Intrerupte. anat. .: arterita gigantocelulara (v. articulatii. denumite diartroze. anat. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. tab. tab anat.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease.articulatii. arliculatio. V.articulatii. A. . AA. infiltrata de celule gigante multinucleate. A. tab anat. \C. A. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. boala Horton. articulatii. anat.: Intre oasele nazale si maxilare). . A. V. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations.articulatii. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. mobile sunt: a) capsula articulara. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. A. tab.articulatii. A. AA. tab. cefalee violenta. .articulatii.articulatii. V. V. V. anat. anat. 194 AA. Exista si a. . c) membrana sinoviala. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. . LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. . anat. A. de cauza necunoscuta.Uturd. . AA.articulatii. -articulatii. .: boala Takayasu (v. AA. anat. V. A. V tab.articulatii. V. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. V. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. . cu suprafetele aproape plane (ex. . anat. tab. V tab. tab. tibiale superieure / tibiofibular articulation. . anat. V. V. cu ruptura limitantei elastice interne. periarterita segmentara superficiala. anat. V. -articulatii.articulatii. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. V. V. anat. .: coloana vertebrala). V. anat. . / articulation. anat. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. Anatomopatologic. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. In forma de sa. Elementele constitutive ale unei a. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation.articulatii. cresterea VSH-ului. s.: Intre oasele craniului). boala Forestier. . CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. . V. tab. . ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. V. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation.articulatii. tab. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. A. fixe. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. care devin edematiate si dureroase la palpare. anat. Sin. tab.articulatii. f. tab.articulatii. tab. A. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation.articulatii. V. tab. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. . 2) scuamoase (ex. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations.articulatii. s. anat. V. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. V. V. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. anat. anat. articulatii. anat. Exista a. V tab.articulatii. V. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation.articulatii. ovoide. anat. anat. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani. Sin.: Intre oasele temporal si parietal). AA.articulatii. articulatii. anat. anat.). accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. A.articulatii. leziunile sunt de panarterita. tab. AA. tab. A. anat. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. V tab. A. . anat. tab. tab. . semimobile sau amfiartroze. . A. Este sensibila la corticosteroizi. / joint. genunchiu-lui). V. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. 3) armonice (ex. V. tab. anat. . arthron = articuCatie. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V. A. anat. anat.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa.articulatii. care pot fi sferice.articulatii. [Lot. A. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations. . care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial.articulatii. . tab. A. f. anat . tab. tab. A. Cand suprafetele nu corespund ca relief.r. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. panarterita subacuta a varsInicilor. Diartrozele reprezinta a. A. A. V. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. V. fetele osoase ce vin In contact. INTERCARPALE A. . . COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. A. ARTICULATIE. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. febra moderata. V. anat.: arterita temporala. si mobile. V tab. podos = pitior. . tab. A.

tab. arthron = articulatii plastos = modeiat. s. s. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. c.: "soarece articular". INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. ARTROFIT. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. AA. V. V. [Qr. arthron = articuCatie. / plane joint. logos = ftiinfa. V. V. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. anat. V. A.ta. .ovoie. f. f. Sin. s. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations.r. reprezinta. / arthrodie. s. In prezent. . anat. tab. AA. anat. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. s. de. simetrica ?i spondilita psoriazica. [C. . tab. graphein = a scrie.] Sin.). V. s. distruge. / arthrocentese. AA.fie. AA. de unde descrierea unei forme a.afie.. iar *boala Bouillaud. [Cfr. tab. {Gjr. s.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. V. arthrogryposis multiplex congenita. arthron = artic. izolata. o condromatoza sau o sinovita. m. f. de [a lyein = a.. tab anat.articulatii. s. / arthrite. NA: articu-latio plana. kenlesis = mfe-patum. anat. caracterizata prin malformatii multiple. s.i pathos = 6oaia. a aerului sau a ambelor (dublu contrast).] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. AA. AA. anat. f.uta.articulatii.articulatii. -ltd. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare.. f. p. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. / arthritis. ARTRODEZA. f. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. s.articulatii. AA. \Qr. s. une-ori ereditara. arthron •= articulate. ARTRALGIE.: spondilita anchilozanta (v. giv:e. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. . . f. [Qr. foarte probabil.: a.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. V. [C.: artroza (v. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. / arthrocente-sis. anat.. V.articulatii.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. a. AA.aza. Sin. A. A. / arthrologie. / arthralgia. / arthrogrypose. tab.. s. nu sunt posibile decat miscari de glisare. . inflamatorie asimetrica. In con-secinta. profesor [a 'Paris.tie care. anat. algos = du. s. gryposis = indoire. / arthrodese. In general de durata scuria. AA. 195 . f. s. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. / arthralgie. ARTROCENTEZA. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. [Cjr. vege. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei.). r. s. desis = [egare. tab. tab. eidos = forma. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. ARTROLOGIE. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. .. A. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. arthron = wticuCafie. 18S3-192S. modda. medic german.re. Sin. adesea In flexie. / arthrographie. . m. / arthropaInie. f. Contraindicata In artrita septica. s. ARTROPATIE.articulatii.articulatii. ARTROLIZA. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). n. arthron = flrticuiatie. V. respiratorie sau genitourinara. / arthrophyte. ARTRODIE. ARTRITA. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. phyton = p[anta. AA. INTERCONDRALE AA. tab. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. f.re. [Qr. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. arthron = articut. si artrogripoza congenitala multipla. tab. In a. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. ARTROGRIPOZA. . f. s. ARTROPLAST1E. Consta. In esenta. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. Sin. arthrodia = articu[a. lysis = distrugere. neuropatice si a uneia miopatice. s. [Qr. f. r. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei. arthron = articulafie. [Gfr. [Pierre Marie. s. / arthrolyse.articulatii.. V. p. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis. tab. f. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. / arthroplasty. tab.r. mc.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. de [a plassein = a. joint mice. f. anat. r. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. a.. / arthrology.} Punctia unei articulatii. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. anat.: artroza (v. tabetica).tie.). Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel].] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. s.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex.articulatii. / arthroplastie.: poliartrita reumatoida (v. f. arthron = articufatie. . f. arthron = articulatie. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. / arthrography. f. sistem HLA). V. V. 1S53-1940. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. de obicei. s. / arthrolysis. / arthropaty. anat. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. s. f. AA.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. s.. V. f.re. anat. forma. meniscografie).. Se manifesta prin trei tipuri majore: a.). OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle.articulatii. / arthrodesis. ne-uroiog franca. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. -articulatii. s.} Durere articulara. f.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. Utila pentru a evidentia corpi straini. Boala congenitala. f. f. athron = articutafie.articulatii. ARTROGRAFIE.AA. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. si anchiloza. / arthrophyte. / arthrogrypo-sis. [^r. la arthron = articutatie. ..

/ arthrotomy. 'in prealabil. arthron = artu. ARTROSCOPIE. [Cfr. s. f. ve. f. s. / asphyxie. m. ascarizi. regiune).} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex. s. f.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. [Gfr. lichidul de a. f.. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides.. / assainissement. arthron = articulafie. artrozice sau posttrau malice. Ant. a . poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. afectand una. este o metoda *profilactica. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. a -priv. asphyxia = oprire. arthron = articuCafi. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. localitate.are. adj. f. In functie de continut. monooxid de carbon). f.] Care nu determina simptome clinice. a putsului.priv.. frecvent. de unde se deplaseaza In trahee. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. inaff. graphein = a scrie.tiii -ozd. cuvantui a. s. si xerostomie. assimilalio. *sindrom nefrotic. s. / ascarid. [Qr. ASCARIDIOZA. / ascites. Are o culoare rozrosiatica. f. a sdri. V. [Cfr. arthron = articutat-it. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. / asphygmie. f. m. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. dar eel mai frecvent este primitiva. Indeosebi In *jejun. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. symptoma. amigdalian. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. sphyzfm = a puba. s. "osteosderoza subcondrala. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. askarizein = a fopdi.. -oza . s. s. a . s.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. sphygmos = puts. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. Insuficienta cardiaca). In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. f. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. idnga. purulent ('peritonita cu *pio-geni). | Gjr. s. / arthrostomie. f. / ascaridiasis. skopos = ofiservator. Ex.ni. f. \Lat. f. / arthroscope. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. Ascaris lumbricoides.. care este *curativa.] Radiografia unei articulatii In care. s.: dezasimilatie. f. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. {Gjr. putrefactie. / asialia. m. [a a . este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. f.. ASANARE. f. stoma. / arthrorise. a. / arthrose. meniscale.. / sanitation. de. / arthroscopie. s. tuberculoza peritoneala. a.e^aminare.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. s.ula.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. de ex. spre deosebire de *antisepsie.: dentar. ASIMETRIE. hypertrophic arthritis.} Gen de viermi din ordinul Nematode. tome = taiere. syn = impre. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. s. ASIMPTOMATIC. f.i sepsis = infecfie. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. si artrografie. ASFIXIE. / assimilation. 3) Prezenta In aerul ambiant. de. ASEPSIE. A. / asymptomatic. uneori cu cavitati pseudochistice. de. \Qr. [Qr. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. ARTROTOMIE. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. s-a injectat aer. f. V. a acf:iona. s. n. A. apen-dicular etc. a sari. ARTROZA. f. / arthrostomy. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. askites. f. / arthroscope. f. li-gamentare. cu *anastomoza sinovialei la piele... vedea. de la syn = impreund.. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. V.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. / asialie.priv. insuficienta cardiaca globala. artrita cronica degenerativa.] Absenta *pulsului. Obs..wa. / arthro-pneumographie. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. / asepsie. diaree si dureri abdominale). f.priv. skopia .. s.) prin tratament adecvat.priv. Sunt infestati mai ales copiii. / arthrotomie. f. V. s. \Gjr.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. f. s.. f. s. / ascite. f. s. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. ASCARID. a. ad = cdtre.. / asymmetry. s. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. artrita hipertrofica. 2) Eliminarea. a ef(amina. / asepsis. [G. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. Sin. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. -atos = aer. s. siafon = saCizia. pneuma. V. symmetric = simetrie. obiecte. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. / asphyxia. digestive. askarizein = a sari. f. s. / ascaride. nid necoordonare. -onis = asemdnare. osteoarthritis. [Cjr. / asy metric. / asphygmia. [^r. [a skopfin = a. si anabolism. [Cfr. In cazul leziunilor cartilaginoase. n . [Gjr. f. adj. f. *carcinomatoza peritoneala).} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. A. s. ASCITA. de la temnein = a t&ia. ASIMILATIE. [Qr. [Qr. ereisis = ridicare. care ramane latent. ci per- . s. practicata In scopul unui *drenaj permanent. s. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. ASFIGMIE. \Qr. / arthroscopy. arthroa = articulate. / arthrorisis. s. ARTROSTOMIE.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. ARTRORIZA. m. e^amina. ASINERGIE. ARTROSCOP. a -priv.: osteoartrita degenerativa. aproape. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire.: In cazul unei artrite supurate. A. f. / asynergy. Sin : chiloperitoneu (v.i ergein = a iucra. f. / assimilation. etimologia termenului). Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. -atos = ceea ce survine unpreuna..).: pi. s. s. s.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. \Gjr. ASIALIE.. A.priv. la skopein = a video. sectiune. 2) In biochimie. askarizem = a fcpm. / asynergie.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). / arthropneumography. f.. In plamani.e. s. "osteofitoza marginala si. s. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. sub anestezie generala.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. arthron = articuiafie.r. pe cale venoasa. / degenerative joint disease. s. piptein = a. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. Actualmente. celulara. / ascaridiose. s. Cauze frecvente de a. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. {Lot. arthron = articu[atie. s. s. a . / asymptomatique. A. artroscopie.

ASTEREOGNOZIE. a . [Qr. sange. / asthenocorie.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. al carei sue confine. Tipuri: 1) A. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. analgezic. s.. Sin.pere. Oboseala vizuala. astigmie. m. a . / aspergillosis. 6) a.). f. / astigmatisme. cunoastere. -omn. b) a. / asthenia. [Cjr. cu efecte fie pozi-tive. [Qr. putere. a imprastia. pu-ten. de ia aspirare = a inspira. tahicardie sinusala sau palpitatii. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). fatigue. -inn. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. / association.priv. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. -enos = spKnd. n. f. stereos = solid. s. s. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. s. spre. a .. Se deosebesc: 1) A. ASPERGILOZA.: *psihastenie. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. / astereogno-sis. f. f. pu-tore. / aspl6nie. associatio. / aspergillome. moderata.priv. ASTENOPIE. frecvent. Sin. ulceratii. s. metoda psihanalitica de expiorare. iar imaginile sunt percepute deformat. s. 3) a. si sindrom Da Costa. de ia istanai = a plasa..] Absenta *splinei. imprastia. a . libera. ASPERGILOM. asthenos =. 2) A. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. f. [Lat. f. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. n. s. c) a. sterixis = pozifie _fv(fl.. ASTIGMATISM e) a. ASPERMATISM. f.: distonie neurocirculatorie. dar fara *paralizie.: semn Arroyo (v. aspergilom si aspergiloza. s. intestinala. / aspermatism. gastrica. stereoagnozie. f. pipait. s.. / aspartame.: sindrom Bean. -atos = sa. de [a a . acomo-dativa.priv. [C.] Sin. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. sthenos = forfa. spir . / aspergillose. ASLO / ASLO / ASLO. fie patologice. musculara. saiiciiat de metit. *amida a *acidului aspartic. f. s. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. Abrev. V. / asterixis. ASPLENIE. prin deformari neregulate ale corneei 197 . aproape. s. de la a . pe.inan.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus.priv. s. f. A. continua (dintr-o plaga. f.. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. aspi-ratio. microbiana. [£jr. / aspiration. hepatica... Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta.: semn Adams-Foley (v. [Qr. [§r. / asthenopie. de ex. putere. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. / aspirine. / astasia. f. aspergere = a. a • priv. in.ta.. miastenie. opos = vdz. s. de. f. prin deformare conica a corneei. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. Aminoacid neesential.rce.. [Qr. f) a. f. si t6aialga. de origine neclara. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. 3) A. V. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. [Lot. 5) A. Se observa In leziunile lobului parietal. s. n. compus.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente.pentru Spiraea ulmaria. ASPIRATIE. / astasie. s. / asplenia. s. s..: agnozie tactila. la gnonai = a. In *hipermetropie. s. contrar regulei. este un medicament cu larga uti-lizare. spirare = a rdsufla). ASTENOCORIE. sthenos = fortd. Sin. s. s. s. prin insuficienta muschilor drepti interni. si debilitate. [Cjr. antipiretic. / asterixis. stigma. f. *Edul-corant de sinteza. s.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. f. s. prezent In numeroase vegetale. Sindrom imprecis. / asystolia. / asparagine.). f. d) a.priv. ops. ptantd denumita. / aspermatisme. gnosis = cu-nooftere.: miastenie (v. Simbol Asn sau N. ASTAZIE. 4) a. -atos = corp.r.: somatoagnozie. neregulat. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. de la sterizein = a sta nemiscat. / aspiration.de. s. si acid arahidonic. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. pustule. gastrica. s. s. s.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. pleurala. Sin. cuprinzand mai multe specii. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. dureri precordiale. medicamentoasa. In consecinta. conic. constituent al proteinelor. -oza .. / asomatognosie. s. [atin a[ unei plante rozacee. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). o . m relief. [Cat. ASOCIATIE. / asthenocoria.priv. [Lat. 2) A. morbida. [Qr. rasp&ndi. f. sperma. a.).ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. [o • pentru ac-etii. cauzata de incoordonarea neuromusculara. systole = contracfie. ASPARAGINA. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. a . a. s. de ia a • priv. a. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. dintre care unele sunt pa-togene. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. a sufla (ad = catre.priv. / asthenopia.ford putere. n. astheneia = sla6iciune. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. a . / asthenie. Sin. observat eel mai frecvent la femeia tanara.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. f. ASISTOLIE.). s. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a.. f.conform re-gulei". / aspirin.prw. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. a mai multor germeni microbieni. s. aspergere = a. Se mani-festa prin dispnee. a lichidului de staza gastrica.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. ca antiinflamator. s. s. adica a *somatognoziei. hipermetropic pe un meridian. stasis = se. soma. / asystolie. splen. -onis = aspirafie a aeruiui. inima si rinichi. / somatoagnosia. {CJT. m. . continua sau discontinua. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. / astereognosie. sthenos = fortd. 5) a. m. s. tumori subcu-tanate fistulizate). de ia associare = a asocia (fid = [a. / astigmatism. V. lichid amniotic) In caile aeriene. / association. f. ASPARTAM. miopie pe un alt meridian. f. f. 2) In biochimie. gnosis = percepere. -onis = asociere.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. ASTIGMATISM. invers. kore = pupiiil} Sin. 4) A. asthenos = fara. s. a sta.re. s. intestin sau cavitate se-roasfi). / aspcrgilloma.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. aspergere = a raspa-ndi.. a face sd find. a. ASPIRINA. a. chirurgicata (uscarea campului operator). •atos = punct. / aspartamc. m. f. imprastia. f. numeie. -ism. V. m. f. de. vedere. s.. In care meridianul eel mai refringent este vertical. f. / asparagine. [Lat. ASTERIXIS. senzatie de astenie. ASOMATOGNOZIE. ASTENIE. langa.priv.

poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. tremuraturi sau secuse musculare. [itd.: ereditate ancestrala sau de revenire. Etiologic se disting a. astm (1). blastos = germe-n. indiferenta.. tabes ereditar.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. aranjare. m. vertij. atavus = strOmofi -ism. astron = stea. astragalos = os. 3) A. ASTM.\ 1) Ocurenta brusca. denumit uneori si a. ataktos = nere. n. medic airman. reversibile partial sau total. 2) Bolnav afectat de ataxie. f. n.caia la ^(e.. reflex. de.id. ASTROCITOM. simplu. / astrocyte. F. [tfr. In care un ochi este astig-mat. 6) A. [Lot.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. s. ATAVISM. / atavism. s. protoplasmatice si a. s. / astroblastoma. asthma = gAfaiaia. De exemplu. . [Ernst Viktor von Leyden. sin. ce se manifesta In ortostatism (statica). prin complicatii cardiorespiratorii. ATAXIC.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. transpiratii. s. [QT. / astragale. iar celalalt normal. s. adj. intrinsec (cu mecanism incert. / ataxique. s. In mers (a. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. -<wno. de. Se disting a. Ca urmare. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. s. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. a aranja. din unele stari febrile. s. . asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. pot fi clasificate In: 1) A.: fenomene a. / attack. / talus. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. ATAXIE. ASTRINGENT. ATARAXIE. m. grupate In fascicule. f. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. cu formare de complexe Ay-Ac). n. f. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii.rna. f. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. [Qr. / ataxic. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. A. de grad mic (I. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal). profesor de anatomic.priv. survenind In special noaptea si dimineata devreme. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate.priv. -e. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. f. n. taxis = ordonare. a. derealizare. de. care sunt dezordonate. astron = stea. patologica. / ataxia. la tattein = a ordona. [Cjr. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. s. frisoane sau bufeuri de caldura. In care intervin numeroase tipuri celulare. kytos = cdula. In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. simptomatic. \Qr. si a. profesor de. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. neurolog airman. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. disartrie. cu tuse. Jfanovra. cinetica). kytos = ceCuCd.udwig Bruns. Termen vechi. / astringent. m. s. [Lot. / asthme. lat-tein = a ordona. 2) In limbaj clinic.astroblastomul si IV glioblastomul). format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. wheezing si sibilante. *apoplexie. n. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. s. s. crisis. m.guiat. mecdc airman. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. la a . / ataxie. a.. Sin. s. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza. la a . s. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. spontan sau prin terapie.. s. a Uga.: boala Friedreich. m.hta. s. violenta ca manifestare.-dicina in.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. / astrocytoma. atara-xia = impast6i. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. ASTROCIT. sau pseudoastm. Sin. adj.] V. astron = ste-a.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. ATAC.. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). codificand proteina denumita frataxina. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. n. diitringens. de a deveni nebun. m. cu staza pulmonara. a. a. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. s.u sunt dare.] Sin. s. determinand secretie de IgE). protoplasmic. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. s. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a. / attaque. a.te. frica de a Innebuni. stroke. adj.priv. astragalus. me. 2) Detasare emotionala. m. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. \Lat. Cu debut Intre 5 si 15 ani. / atavisme. astroci-tom. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. / astringent. [Cfr. Pseudoastm (v. deci un a. s. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. a.: criza. 182S-1S8Z. r. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. readus In drculatie de *DSM IV. n. anat. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. 2) A. F.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. adj. durere sau Jena toracica.di. A.. s. Sin. ASTROBLASTOM.cwr'\ V. greata. 2) A. / astroblastome. sau f. de p. de la ad = cdtre. cardiac. eozinofile si linfocite T.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. n._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. convulsii si tulburari de mers. / astrocytome. atribuit unei react" reflexe.: pseudotabes (v.. 3) In limbaj curent.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. / ataraxie.. de grad malt (III . [Cfr. fibhlare..te. II).: amiotaxie.. din {ST. [Nikolaus Freidreich. frica de a muri. iar In 10% diabet zaharat. de p. atturcare = a mcepe. constand In agitatie extrema.. b. Strasbourg fi •SerKn.rg.ASTM pe acelasi meridian. senzatie de strangulare. m. apoi dt patoCogie me. / asthma. 18321910. cu prognostic bun si evolutie lenta. fibros. tab. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. In sange apar Ig.. / ataraxia. a . Gena a carei mutatie este responsabila de a. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat.oase. fara relatie cu o reactie alergica. ASTRAGAL. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. Ex. ou f. -omo.dde. Functiile a. emetrop etc. m. spasmodic. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. / astrocyte. exista trei mari tipuri: a.).. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. Indeosebi mastocite. stringerc = a strange. aranja. 1858-1916.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. parestezii la nivelul membrelor. infecto-alergic sau atopic intrinsec). senzatie de sufocare. cu celule gigante (gemistocitice). [I. A. s.

pana la Inaltimea de 5 km. s. m. A. n.). ionizante. f. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. de [a emballeia = a arunca m (en = in. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. f. f. thy-mos = minte. attitudiae.. 2) Tinuta sau pozitie a corpului.oase. f. / atherogenic.. -onis = atenuare. [Lat. f.sau bilaterale involuntare. In literatura medicala. athere = terci. din metal. unde sonore etc. atheromectomie. / athetosis. f. / atheroembolism. de [a temriein = a taia. m. / atlas. din tat.] Dispozitiv. s. f. adj. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. m. ATENUARE.priv. athetos -ne. a6ur. fierturd (-oma). fierturd. ektome = eyizie. f. Ideas = e^tremitate. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. a. coronariana. / athymia. s. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). s. de la temnein = a tdia. [at.: sindrom Louis-Bar (v.priv. s. n.] Procesul de formare a placilor de *aterom. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. s.a m. athere = terci. formatiunile subtala-mice. s. f.priv. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. ghips etc.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. [Lat. s.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. atypical. ATEROM. / attelle. / atome. ATEROGEN.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. cavitate. gr. / atelectasie. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. fierturd. de la typos = tip. [personaj mitologic: titanul Atlas. f. 'in functie de evolutie. s.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian.priv.) la traversarea unui anumit material. Uneori. ATELECTAZIE. ATEROMECTOMIE. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. pentru aterectomie (v. sklerosis = indurare. / atheromasia. attikos = referitor [a fitena. formand un fibroaterom. [Qr. s. s. s. s. [Gr. / atheroembolism. f. s. [Qr. ATIMIE. substanta reticulata). prin a. A. a . din gr.] Portiunea superioara a *casei timpanului. s. f. a unei boli).] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. / atherogene. athere = terci. Ex. attikos = referitor [a Atena. s. atmos = vapor. la nivelul extremitatilor. s.).] In-velisul gazos al scoartei terestre. / atticitis. \Qr. f. a.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. secfiune. f. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. si coree. / atheromasie. spirit. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. symbolic. cantareste circa 5-1015 tone. -oza . abductie si rotatie intema. antrum.] 1) Scaderea tonusului afectiv. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza). / atypic. de. s. V.: dislipidemia. aritmice. [Lat. [a attenuare = a s[a6i. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. Dupa Intindere. attikos = referitor la fitena.: forma a. timus. ATMOSFERA. s. f.tena. gr. gr. -ita. [Lat. / atmosphere.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. hastelta = Bat mic. f. 8. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. -oma. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. X. gr. s.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. 2) A. / atticoantrotomy. localizata pe arterele coronare.} M. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. deviere de la o forma considerata caracteristica. s. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. spontane. s. / attitude. embolie. / attenuation. ATEROEMBOLISM. s. [Cyr. s. ultenuatio. termen preiuat ulterior in arliitecturd. . Sin. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. / athymie. iithere = terci. \Gjr. ATICA. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. In ultima instanta. [Cfr.r. genesis = prodwere. f. Intreaga a. 2) thymos = principiu vital. model. athere = terci.. chirurg francez. 1'. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata. anat. din gr. din gr. A.] V. [a gennait = a produce. poate fi: masiva. tipica. de. -oma. f.: ateromectomie. / atom. / atmosphere. m. adj. [Qr. fumatui etc. Proprietatile fizice si chimice ale a. indeo-sebi industriale. [at. fierturd (-oma]. a . athere = terci. / athetose. aranjare. [C. dur. sectionat fi temnein = a tdia.fi\at. tomos = taiat. A. gemian = a produce. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. adj. 1 atm = 105 pascal. f. / attitude. tab. marcd. manifesta prin deficit anabolic. / attenuation. / atherogenese. / atherosclerose. / ath6rome. are o 199 . lemn. adj. Etiologia a.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. variaza cu altitudinea. f. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. lente. / splint. a aranja. ulcera. f. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. stratosfera si ionos-fera. poate fi acuta sau cro-nica. ATELA. fiind. / epitympanic recess. / atticite. n. atticus. ATICITA. (ex. Var. s. angeion = vas. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. ATEROMATOZA. nudeele gri centrale. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. [EdouanI Francis Kirmisson. m. s.. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. atomos = mdivi-zihil. typikos = tipic. secftune. sphtiiru = sfera. se poate fibroza. se poate calcifica si. wtdrire. / atlas. \Gjr. ballein = a arunca). [Itai. din gr. ATITUDINE. embole = acfiunea de a arunc. m. f. / atherosclerosis. atticus. / atherectomy. / attico-antrotomie. s. s. f. In evolutie. s. atticus. / atticotomie. ATETOZA. gr.} Sin. / ath6rectomie. f. care spijina cerul pe umerii sai. fierturd. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. este considerata o boala generala oom-plexa. ATEROSCLEROZA. lobulara sau segmentara. ATEROGENEZA. se Intelege formarea de ateroame multiple. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. ATLAS. 2) Absenta timusului. fierturd (-oma). f. f. de la a .} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. ate-les = incomplet. de la skleros = tare. Var. fierturd. taxis = ordonare. ATICOTOMIE. / attique. f. s. la 0°C. ATIPIC. / atherogenesis. aptitude = aptitudine.: boala Hammond. termen prduat ulterior m arfiitecturd. [Qr. s.] Neconform unui anumit tip. [Cfr. de obicei In forma de lama subtire.. manifestata prin stare de indife-renta. A. de [a luiiein = a ordona. ATICOANTROTOMIE. s. [Lat. totodata. s.): 1) A. material plastic. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. \Qr. s. [Lat. s. NA: recessus epitympanicus. tome = tdiere. prezinta trei mari zone: troposfera. / atelectasis. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. / atypique. attikos = referitor [a ^. s. f. antron = pefterd. Forme (In functie de localizarea procesului de a. tome = tdiere. atlas = atlas. a . atticus. ATOM. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. sphaera. athere = terci.. / atticotomy. {Cjr. / atheroma. profesor de. ektasis = dilatatu. de inactivitate totala. s. f. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). s.

corticate izolate (*boala Alzheimer. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. / atropine. Sunt incluse In aceasta categorie: a. Ciotflo. s f.. -ina. ATROPIE. f. ATROPINA.] Alcaloid extras din Atropa belladona. trd 'Parce. 4) A.dupa o *corticoterapie prelungita. 2) A. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul.. diminuarea tonusului muscular. este reversibila. f. (zeif:e. s. tome = town. A. ATRIOTOMIE. ATONIE. a. 3) A. / atony. threpsis = nutrifie. Lachesis fi fitropos).a. de la ater. c. de.. a. a . dar superficiala. s. Sin.: boala Aran-Duchenne (v. V. s. M.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura.: hipertrofie. ale destinulw.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. f. f. [Lot. s. -(rum = negru. fie In combi-natii cu aiti a. / athrepsia. / atresia. m. secfiune.priv.: boala Sudeck (v. atriotomie. sarurile solubile de a. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. / athrepsie. s. Sudeck. atopos = in afara (ocuiui normal'. m.. 8) A. ATRIU. f. dementa senila). 1) A. [Qr. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. . s.] Stare de denutritie grava a sugarului. de [a attcrere = a. s. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative.). gr. fara pierdere prealabila de substanta. s. ATOMIZOR. s. atomos = indivizibii. 2) A. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. ATRITIE. freca. dar cu respectarea tesutului elastic. [Qr. sectionat fi tem-nein = a taia. ATOPIE. (identici sau diferiti). Uneori. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a.: 1) A. alcatuind molecule.: *boala Kraepelin). Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. 5) A. / atomizer. s. secundare. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. \Gjr. / atriotomy. / atrophie. a alcoolicilor (corticala tardiva). / atomiseur. cardiac (NA: atrium cordis) . ATRANSFERINEMIE. f. f.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. Forma particulara: a.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. tresis = orificiu.priv. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v.cicatrice netraumatica si superficiala. utehna. s. caracterizata printr-o slabire extrema. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. cfwurg german. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. c.. (1). subcutanata sau intravenoasa. gr. f. prin venele cave si sinusul coronar. dupa o infiltratie locala de corticoizi. f. / attrition. f.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. / oreillette.: auriculotomie. NA: atrium. Sudeck's disease.priv.} Absenta *transferinei din sange. a. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. f. *boala Pick. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli.priv. s. f. *coreea Huntington. Ex. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. In ansamblu. topos = foe. la var-sta adulta. sunt de ordinul lO"10 m. dintoto'i ferrum = fier. n. haima. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. a z. s. 2) Forme In care a. Atropos = una dintre cdt.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. m. tro-phe = ftrana. co-loida . alba Milian . [at. *scleroza laterala amiotrofica). s. cicatriceala .antecamera. care afecteaza neuronii cortexului cerebral.: FoFi-ATP-aza (v. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. ce poate exista fie liber. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. Sangele trece din a. f. Sin. f. antiemetice. tonos = tensiune. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager.ATOMIZOR structure complexa.priv. este un sistem neutru electric. difuze sau circumscrise. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. A. dentorubrica). Clasificare dificila. / atonie. de. inertie uterina.. V. s. atropa = fieliadcinili din gr. vulvara . camera. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. 3) A. senila . / atresie. [Cfr. [Qr. cu excep-tia plamanilor.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. tomos = taiat. f. A. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. a . cu predispozitie ereditara. a. -ina. uscata. auricular . ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. irons = p&ste. iar perefii se. a . -tra. s. nutrifie. atrium =. a . 3) / atrium. cavitatea timpanica propriu-zisa. de. Iar atrophy.camera superioara a fiecarui hemicord. ATREPSIE. se utilizeaza In colire ca midriatic. Ant.. s. aplazie si hipoplazie. mnegreau). Administrate pe cale bucala. si evolueaza progresiv. -onis = frecare. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. s. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. generand anemia sideropenica congenitala. attritio. olivopontocerebeloasa. \Qr. *ataxie. antisecretoare. -atos = sange. [Cfr. s. / atransferrinemie. [Lat. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. / atrophy. este adesea ireversibila. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. c. / atropine. 2) A. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. atrium = antuamera. f. primitiva In treimea inferioara a gambei. poate fi difuza sau localizata. musculara. s. localizata sau difuza. deficitului de dopaminhidroxilaza. n. cu afectarea retelei cutanate de colagen. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. (2. s. Abrev.priv. sunt utilizate ca spasmolitice.. / attrition. care apare sporadic. si vaporizator. in blocurile atrioventriculare. / atopie. c. 6) A. diabetului. [Lot. Sin. [Paul H. se facea focul [a romani. amiloidozei sau.). a. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. a . boli rare ?i discutabil dasificate (ex. pi. f. A. V. -trum = negru (deoarece in acwtd. De asemenea. ATP / ATP / ATP. -tra.). a. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. 1866-1938} Sin. iar In doze man are actiune centrala. atrium. s. idiopatice sau congenitale. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. ATREZIE.. exceptional.). semne *extra-piramidale. ta a . [Lat. 3) A. *hipotensiune ortostatica). f. Dimen-siunile a. (a ater.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice.. la a .. cortizonica . care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire.priv. si anticolinergic. 7) A. atria. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). Tipuri: 1) A. / atopy. profesor la ^{am6wg. s. prostatica provoaca o retentie a secretiei. / atransferrin(a)emia. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. care devine galbuie.

s. s. f. s. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. s. s. / audit. f. A. mutus = mut.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. s. f. de. [1^. auricula. f. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. s. f. pi. / auscultation. autos a sine. s.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. s. simbol Au.: atriotomie (v. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. activa). / audibility. uneori manifestari auditive. a uni. f.. s. la temnein = a tdia. m. -ina . este evaluat la un control ulterior. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. *eicosa-noidele. m.. [Lot. gr. adj. NA: digltus minimus (2). s. gustative. f.it. autos = sine.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. f. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie.. AUSCULTATIE.la amis = urecfie. n. f. audire = a auzi. m. audire = a auzi.. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. [Lot. paihice etc. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane.\ Sin. [Lot. aggresio. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. s. autos = sine insufi. s.diu... uuufi. de la therapeuein = a ingriji. hearing. / audit. / aurovertin. / atropism. ca urmare. A. -ism. a. / auriculotherapie. / auscultation. audi-tus = auz. {Lot. [Lot. audit. {Gfr. dim. foarte dens. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic..nutw atropina. AUTOAGRESIUNE.. / audition. AURICULOTERAPIE. insufi. s. / audiogram. [Lot. dim. AUTIST. s. AURA. 2) In prezent. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. insufi. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. auricula. 'pal-pare si *percutie. n. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. m. / autoagglutinin. a uni. s. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. AUDIOMETRU. aurum = aur.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. / audiometre.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. de. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. / autoagression. autos = sine. cutanate. n. urechiusa sau auricul al inimii. / auriculo-osteodysplasie. / Beals' syndrome. / audimutite. s.. s. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. gr. tome = taie-re. digitus auricularis.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. AUDIOGRAMA. modificari de apetit. f. sounding. / or. AURICULOTOMIE. / audition. ihsufi. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. aura = rasufiare. a modela} Sin. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie.. Totodata. m. [Lot. adj. gr. [Lat. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. m. s. f. AUTACOIDE. Cea mai precoce psihoza a copilului. a. n. ale subiectului. / audiogramme. de.. s. -onis = atac. AUDIMUTITATE. -onis = auzire. adj. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. s. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. ou f. cu lumea exterioara. plasis = modl-[are. dim. / aura. mediata. s. de. / auto-agglutination. dim.z.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. autos = sine. / autacoids. alaturi de *inspectie. iar copilul mic este izolat. [Lot. Prezinta *ecolalie. [at.me. ausciiltare = a asculta cu atenpie. n. se disting a. f. / auriculotomie. din [at. audire = a auzi.. Se utilizeaza audiometrul. [Lot. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. m. s. A. s. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. AUR. gramma = Inscriere. / aurovertine. AUTOAGLUTININA. metron = mOsura. s. imediata. \Cjr. f.ATROPISM ATROPISM. de. fara a cauta un contact. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. m. / autistic. agglutinare = a iipi. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. s. atomic 79.] 1) Cu referire la *autism. s. {'Eng[. congenital word deafness. gr. inde-pendenta de existenta surditatii.: boala sau sindrom Kanner. / gold. Cat. abdominale. 2) Subject care sufera de autism. f. tabagismului etc..] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. AUTOAGLUTINARE.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. AUDITIE. coloidaf). constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. Actiunea de a auzi (a. audire = a auzi. AUROVERTINA. si a.). etimoio-gia tc. fl au. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. s. / audibility s. *angiotensina.. / autoagglutination. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. f. obtinandu-se *audiograma. s. [Lot. s. A. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. f. f.. [Cjr. / aura. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. / audiometrie. a. f. [Qr.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. prin intermediul *stetoscopului. s. de sete sau afective. auricula.] 1) Care se raporteaza la ure-che. -ism. / audimutitas. s. auricula. [a amis = urtcfie. f. de ex. pi.] Element chimic pretios. s. insufi. de la aggredi = a ataca. / autism. f. s. autism infantil). [Lot. la auris = urecfie. / atropism. adj. s. / autiste. audi-bilis = cars poate. Sin. / auriculotomy. therapeia = tratament. *serotonina. olfactive. gr. i. Este un metal galben.). f. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. n. / auricular. dys = grw. AUDIT. / auriculotherapy. de. m.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. sau f. s. gr.: sindrom Seals (v. agglutinare = fl Ivpi. sectiune. AURICULAR. de. la plassein = a forma. [at. cu nr. / self aggression.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. [Lot. s. s. f. m. / auriculaire. s. s. AUDIBILITATE. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). AUDIOMETRIE.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. / autoagglutinine. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. Dupa Laennec. / audio-meter. vizuale. autos = sine. f.rme. [a audire = a auzi. / audiometry. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. / autaco'ides. pasivS) si de a asculta (a. / autisme. In forma foarte dis-persata. osteon = os. f. {Cfr. s.. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. f. n.. ascuitare. dificii. audi-lio. f. [Qr. AUTISM. Unii dintre compusii a. s. f. La adult. s. akos = re.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea.

/ auto-immunite. s. s. / autogreffe. f. autos = sine insiifi. AUTODIGESTIE. [Qr. f. (at. f. / autocritique. f. se pare. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. de la digerere = a duce in parti diferite. autos = sine insufi. A. AUTOHTON. f.. iradiere sau 'in neoplazii (a. A. / autophagocytose. AUTOGEN.).} Sin. adj. s.re. apoi 3 pana la 10 ml. / autoantibody. aso-ciata unor manifestari patologice. AUTOCRIN1E. m. m. AUTOHISTORADIOGRAFIE. erythros = rosu. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. *tiroida.*autoanticorpi . autoimunitate. s. autoradiografie. observata In unele boli mentale. AUTOANTICORP. AUTOANTIGEN. autos = sine insufi.. \Gjr. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. AUTOGREFA. AUTODIALIZA. / auto-catalysis. s.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . f. adj. (at. [l^r.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. iarasi. {Cjr. [Cyr. [Cjr. f. f. de [a graphein = a scrie. phagein = a mdnca. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. AUTOIMUNITATE. lyein = a.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. In starea de *inanitie. -atos = sange. din gr. s. / autocriny. phagein = a manca. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. daca sunt accentuate. / autoantigen. haima. / autoclave. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. f.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. AUTOCLAV. s. driceag de altoit. s. f. f. analyein = a rezolva. f. [Gjr. a. \Qr. autos = sine insusi. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. s. f. Ex. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). [Cjr. s. s. [Cjr.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. Acesti a. / auto-immun. s. n. digestio. f. f. de la lyein = a distruge. a.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- .a.: boala a. adj. s. zilnic sau o data la doua zile. de. "mielina. -oris = carp. s. f. viral (pseudoautoantigen). dia = prin. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. AUTOERITROFAGOCITOZA. autos = sine. autos = sine insusi. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. autos = sine insusi. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. munus = o6[igatie). grapheion = penifa de scris. a descompum (dis = separat de. apdrat (in = tip-sit de. f. s. haima. s. autos = sine insufi. f. anti = contra. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. immunis = scutit. a purta). gruphium. adj. automatos = spontan. deoarece sunt . AUTOFAGOCITOZA. -oza. AUTOFOBIE. autos = sine msusi. *spermatozoizi. In organismul caruia Ti apartin. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. se manifesta ca *boli autoimune. insusi. [Cjr. fiziologica si a. apdrat (in = [ip-sit dc. [Cjr. s.insusi.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. \Qr. V. autos = sine msusi. / autodialyse. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa. V. / autoh(a)emolysis. In prezent este putin practicata. immunitas.: sindrom Marlin (v. s. care. autos = sine wsusi. / autocrinie. / auto-hemolyse. gr. lysis = distrugere. / autohistoradiographie. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. AUTOHEMOTERAPIE. m. iat. la ana = din nan. de ex. gerere = a duce. histos = fesdtura. corpus. totusi metoda a fost reluata. s. / auto-immun. -onis = descriere. endo-gen. / autophagie. la katalyein = a distruge. / autodigestion. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. / autograft. s. munus = ofiCiga^ie). s. s. / autocatalyse. / auto-anticorps. [C/r. a. / autophobia. / autophagocytosis. V. / autoanalyser. s. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. autoimunitate. katalysis = disotutie. / autochtone. auto-phagy. [Gr. f. s. Se Incepe cu 2 ml. Se disting doua alternative: a. din "pancreatita acuta. s. f. / autophonie.. s. autos = sine. / autogene. s. s. [Cjr. AUTOIMUN.: a. In toate cazurile mentionate. / autophobie. divi-ziline a unei idei pe puntte. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. s. outos = sine insusi. autoimunitate. AUTOHEMOLIZA. dobanditf). s. f. s. s. lysis = distruge. / autodialysis. n. kytos = ceCliiSf -oza. autos = sine insusi. [at. grefa. autos = sine insufi. f. [Qr. autos = sine insusi. adj. / autoerythrophagocytosis. V. [Cfr. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. graphein = a scrie. mucoasei gastrice. 2) Stare morbida. autoimunizare si autotoleranta. f. f. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. Indeosebi ale constituentilor plasmei. din gr. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. / autophagia. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. anti = contra. / autoh(a)emotherapy. s.} Teama patologica de a ramane singur. / autohistoradiography. m. [Cjr. / self criticism. adj. tie. V. kytos = ceiuid. de la immunis = scutit. f. -e. *tract uveal. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. de la. iat.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. / autoerythro-phagocytose. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. [C/r. / auto-digestion [Cjr. kritikos. [at. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. krinein = a separa de. autokhton.} V. AUTOCRITICA. V. intoxicatii. AUTOFONIE. s. Cat.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. f. s. Ex. / autophony. [at. AUTOANALIZOR.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. de [a khthon = pdmdnt. AUTOFAGIE. f. autoimunitate. f. Obs. s.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). / autogenous. care poate apare In unele boli ale urechii medii. dialysis . f. [Cjr. / auto-antigene. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. prin consumul tesuturilor proprii. radius = raz. autoantigen. / autoimmuni-ty. autos = sine insusi. / autochtonous. Indeosebi In medicina sportiva. phagein = a mdnca. AUTOCATALIZA. / autohemotherapie. de (a krinein = a disceme. fesut. / autoanalyseur. m. autos = sine insusi. autos = sine insufii phobos = fried. therapeia = tratament. m. autos = sine insu^i.: In engl. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. / autoclave.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. criticus. s. iar pentru primele doua semnificatii autophagia.separare. s. f. -atos = sdnge.

[at.: sinucidere (v.: autotoxemie. logos = raport. m. / autologue.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. din cauza etimologiei improprii a termenului a. suicide (3).: a. Sin.: necropsie.] Comportament involuntar (miscari.AUTOIMUNIZARE imune. AUTOPLASTIE. opsis = vedtre. f. / automatism. -onis = medi-cafie.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). autos = sine. sau automates = spontan. la toxon = sageata. s. s. s. f. Var. / automatisme. AUTOSOM. De altfel.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. / self-punishment. Tmbatranire) sau patologice (migrena. Intermitent. / automutilation. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. / autoscopy. / self-treatment. automutilation. [at. insufi. autoimunitate. [at.a lyein = a distruge. v. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. pedepsi. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. autopsia. medicalio. [^r. si autopuni-tie. De obicei. f. cardiac) sau patologic (ex. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. pentru autozom (v. Var. [Qr. / autoregulation. / autoradiography. f. f. celule. termen recomandat. s. autos = sine insufi. / autointoxication. nomos = o6icei avand fortd de iege. f. f. autoanticorp. / autonomy. / auto-radiographie. a unui tesut sau a unui organism. Pentru alte boli. s.insufi. Ex. / autoscopie.} Inde-pendenta functionala. f. 203 . regulare = a rigid. / self-mutilation. Cea mai importanta a. AUTOLIZA. s. Poate fi fiziologic (ex. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. AUTOSCOPIE. apdrat (in = [ipsit de. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. autos = sine insufi.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. f. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). a e? (amina. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. [at. s. -onis = mutitare. Indeosebi guta). autotoleranta. [Cjr. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. ia punire = a. tiroidita Hashimoto. insufi. f. [§r. A. de origine intestinala. AUTOSUGESTIE. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. s.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent.). s. Sin.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. / auto-immunisation. gr. antialeatorie si antientropica.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. AUTOPUNITIE. A. A. AUTOPSIE. s. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. AUTOIMUNIZARE. anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. poate fi: 1) Medicala. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. s. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei.: *a. f. sugestie. autos = sine msusi. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea.: ritm idio-ventricular (v. AUTOINTOXICATIE. adj. f. anemia hemolitica autoimuna. / automedication. s. ia mutilare = a scMbdi. graphein = a scrie.: a. gr.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. adj. n. s. s. Indeosebi la nivelul organelor genitale. f. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. / autosuggestion. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. elaborat sau inconstient. f. automatismos = autoacfionare. [€/r. s. [at. de origine accidentala sau criminala. [^r. bolile Biermer si Basedow-Graves. \CJT. f. f. s. [Qr. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. a modeia} Sin. plastos = moddat. s. autos = SIM insusi. / autoplasty. / autointoxication. reactional sau spontan. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. mai ales al celor neurocibernetice. somn. de (. de. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. [CJT. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. 2) Medicolegala.). outos = sine insufi.sale sunt devansate sau repetate In ecou. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. lysis = distrugere. munus = o6[igatie). passivity phenomenon. -onis = pedeapsd. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. rdafie. autos = sine insusi. f. ou(os = sine. de. anuntandu-l ce va face si ce va spune. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. f.: lupusul eritematos diseminat.). Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile .). Sin. tat. a. s. grefa).] Despre tesuturi.. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. [CJT. [Gjr. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. Activitate motorie involuntara. prin autoagresiune sau autoimunizare. radius = razd. se observa uneori dupa o leziune medulara.: sindrom Clerambauld. Sin. f. s. f. de. / autopunition. / autopsy. 2). f. [at. pentru autozomal (v. autos = sine. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. [at. [Qr. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. Prin a. autotoxicoza. [CfT. / autoimmunization. autos = sine insufi. care survine In cursul anumitor start patologice. Independenta fata de controlul voluntar. / autosuggestion. AUTOMATISM. s. [CJT. originea autoimuna este doar presupusa. -onis = pdrere. AUTOREGLARE. f. A. de [a plassein = a forma. f. AUTOMEDICATIE. Ex. mental etc. / autoplastie. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. / autologous. diabetui insulinodependent s. AUTOSOMAL. epileptic. f. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. s. V. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. / autonomie. activitati). s. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. AUTORADIOGRAFIE. AUTONOMIE. urechi etc. suggestio. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. tie. 3) Sin. / autolyse. s. A. autos = sine insusi. de la skopein = a vedea. / autolysis (1. oftalmia simpatica.: autogrefa (v. este de tip cibernetic. leucopeniile imunologice. *a. pumtio. immunis = scu-tit. Indeosebi lizozomale. Enzimele sunt de origine endogena. / autopsie. AUTOLOG. / self-regulation. V. Ex. m. e. in = in.). f. AUTOMUTILARE. scopia = e^aminare. mutilatio.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. ou(os = sine insusi. autos = sine insusi. autos = sine insusi. s.). s. autoan-tigen. A. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. [(yr. s. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. s.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. s. f. boli metabolice.

s. [Gjr. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice.-h. de [a auxein = a crefte. [at. 4) A. logos = stiinpa. vivus = viu. autos = sine insufi. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. ca bioxidul de carbon si amoniacul. -ozo. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal..: autointoxicatie (v. alterari cromozomiale. Realitatea a. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. autos = sine insufi. / avulsion. abortion (provocat). dentara.] Care este lipsit de *vascularizatie. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. s.t. adj. / autosome. s. / ouie. [at. [Qr. insuficienta renala. adj. V. / self tolerance. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a.. \Cjr. de (a toxon = sageatd. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. f. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii.. AUTOTOXEMIE. f. a. f. phytohormone. miprastiere. C: *scorbut.priv. diferential. / axe. a se dezvoita. Scopul a.Corp.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. aviver = a indeparta marginile unei piagi. m. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. / auxin. [Lot. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. Var. testului osos favorizeaza con-solidarea. AUTOZOMAL. axon. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. / autotoxemie. / avidin. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului.). [Qr. / avidine. a. loxikon =° otrai'a. s. s. [Qr. s. vita = ria. soma. si doi cromozomi sexuali. tat. auxe = creftere. velsus. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. de (a vellerc = a trage.] Curatarea. V. s. AUTOTRANSFUZ1E. s. / avasculaire. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. / autotoxicosis.: evulsie. In caz de sarcina gemelara. sangele este recoltat inainte de operatie. ammoniakon = sore de amo-niu. [Cjr. de (a auxein = a creste. / autosomique. dim. n. cu autozomic (v. Organismul uman poseda 44 de a. de la auxein = a creste. \Cjr. adj. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a.). s. s. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone.: *boala beriberi. a priv.: a. autos = sine insufi. s. PP: *pelagra. provocat: 1) A. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. / avulsi. / auto-tox(a)emia. AUTOZOMIC.: a. s.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele.. -atos = Corp. f. adj. a se dez-voita. f. s. adj. s. f. / auto-tolerance. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. s. gr. trails = pesle. a . adj. Sin. / auxine. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. / autosomique. Ex. n. \Lat. In general legata de o carenta alimentara. stare denumita *autoimunizare. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. fistule sau fracturi.). / auxotroph. [^r. auxanolo-gy. de. dm-uiio. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. a smulge} Extractie. -atos = Corp. f. -ozo. hipotalamus si hipofiza. int. 3) A. / autotrophic. [Qr. [at. AUXOTROF. [Qr. -ina. [Cfr. a. AVASCULAR. AX. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. / avivement. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina).on. Clasic.a. si neuro-endocrinologie. / autosomal. adj. AUZ. de. indurate.} Sin. s. autos = sine insufi. m. sana-toase. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. s. axis = ayl.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. f. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. Uneori. -ina. Ex.: 1) A. a. fusio. AVITAMINOZA. / avascular. f. / autovaccin. [Cjr. (a vaccind = variola vacitor. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. de la toxon = sageata. autos = sine insufi. / autotrophe. f. aiitos = sine wsusi. spontan sau provocat al unui fetus malformat. In prezent. f. irophe = fiTana. de-compensare cardiaca.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. / autovaccine. / avivement. AUTOTROF. Conform acestui concept. 2) A. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. s. -atos «= sdnge. Ex. m. f. s. s. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. autoantigeni. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. adj. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). a -priv. h. n.] Sin. la vas.. -atos =. constatata . S. ouxe = crestere. h. n.] Anglicism sin. a. In cazul unei fracturi. s. f. boli infectioase. vasculum = vas mic. [Cfr. s. f. / avitaminose. adj. {QT. este probata de *neurocrinie. A. -onis = tcipire. repetitiv. m. s. 4) A.i [at. autos = sine insufi. AUTOVACCIN. / auxologie. haima. AVORT.. audire = a auzi. s. / auxology. s. spon-tan si a. s. autas = sine insufi. AUXOLOGIE. spontane care se repeta la sarcini succesive. f. si ure-che interna. fausse-couche / miscarriage (spontan). este perturbata. soma. / avitaminosis. [at. iar celalalt de origine pa-terna. m. pentru varfui sagefiior. tolerantia = suportare. \fr. AVULSIE. a. f. / hearing. [GIT. AVIVARE. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. adj. / autosomal. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. s. m. soma. [Qr. aceasta limita este stabilita la 180 zile. s.-h. In celulele somatice. freshening. / autotransfusion. deze-chilibre hormonale. D: rahitism. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. abortio. izoimunizare Rh. Proteina din albusul de ou. / avortement. auxe = crestere. AUTOTOXICOZA. / autotransfusion. vasis = vas. AUXINA.. / autotoxicose. din [at. trophc = firand. f. autos = sine insufi. ortus = nastere).: autosom. f. / axis. -onis = arort. dar. unul fiind de origine materna. boli genetice). a se dczvolta. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. f. de.. f. V.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA.: autointoxicatie (v. s. s. / autosome. AUTOZOM. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. / auxotrophe. *cen-trifugei. 2) A. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital.

f. m. oase. (saa hemiazi-gos) la stanga. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. s. s. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. zoe = viaf. Sin. anat. fibra nervoasa. / axoneme. s. adj. f. / azaserine. / asbestosis. [Qr.priv. axon = w(0. f. a • priv. s. Diferitii a. f. A. creatina. A. AXONOTMESIS. f. reactiveaza *axonema. AZOTURIE. zyme = drojdie.priv.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal.] Proteina care. n. NA: vena azygos. In socurile traumatice sau chirurgicale. [Cjr. Ex. / nitrogen. / azoospermia. AZBESTOZA. se numeste a. sectionare. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. s. s.priv. / axis.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen. s. huimii.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. s. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. asy-lon = [oc im'w[a6i[. Timp Indelungat. iar fibrele C sunt amielinice.. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. gr. -o/. instantanee consta Intr-un vector. AXON. s. a . m. [Qr. V. ouron = urind. piloasa. s. In mod normal. / axerophtol.] V. copiilor ortani etc. / azoturia. dupa fosforilare. m. A. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. [Cfr. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. s. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi.von = W(il. s.priv. adj. adj. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. / axillary..] Intreruperea axonului. zooa = animal.. m. axis = ivffl. -atos = s&ngt.} Care este lipsit de fermenti. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis.: cilindrax.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma.13-0. principala. s. s. Intra In compozitia enzimelor. f.).] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. a. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. amo-niac etc. care poate emite si colaterale. adj. / axoneme. / asylum. In diaree sau In obstructii intestinale..: paine a. care include: azotui ureic.d. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal.. -ina. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. nema = fir. In ma-joritatea cazurilor. f. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte).i zoe = viata. a . [Qr. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. 2) In fizica.: artera a. s.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. tmesis = tOieturO. / axerophtol. f. AXEROFTOL.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. s. si hiperazotemie.] Sin. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. Indeosebi In transplantele de organe. bazele purinice. / azymic. spcrma. dl la philein = a iu6i.).] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. AXENIC. asylum. AZOT. / axon. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. A.. AZIDA. AZOOSPERMIE. exceptand a. f. lichid are temperatura de -194. [Lot. / azide. s.] Sin. [Cjr. In cazul neuronilor senzitivi. s.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7. utilizata In hematologie. / axonotmesis. / axis. s. [Lat. regiune a. s. zygon == perectie. AXIS.priv. / azotate. f. axon = !U(a. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. NA: axilla. A. n. [Cjr. / axoplasme. proteinelor. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. / azote. sy-lan = ajefui. f.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. / azaserine.. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). / azoturie. zoe = viaf. f. s. a priv. medie este vectorul stabilit. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. sarea de sodiu. adj. / azoospermie. creste Indeosebi In afectiunile renale. AZIL. care antreneaza o degenerescenta walleriana. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor. a . din gr. In tulburarile de metabolism. / azathioprine. In cursul febrei. xenos = strain. A. s. a. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. / axokinine. AZASERINA. adj. s. o.. / azurophile. f. f.. m. [Cjr. s. AXILAR. tab.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. / azide. m. zoe = viatd. -ozo. f.il. s. / axillaire.priv. [Lot. axoa = cuyl. f. asbestos = care till poale fi stw. o. m. f. la dreapta si cele doua mid vene a. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. / azotate. de [a a . / asile. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. secun-dara. 'in mod asemanator. s. sub forma de molecule diatomice. s. / asbestose. AZOTEMIE. AZUROFIL. n . jug. {Cjr. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. AXA OPTICA / axe optique / optical axis.45 gt kg corp/24 ore. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. Tacit.: vitamina A (v. f. s. In general. AZOTAT. AXOKININA. AZIMIC. m. urmare a hemoragiilor. ferment. axillae. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. \Cjr. [Cjr. adj. s.. / azyme. / axonotm6sis. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. m.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic. acidul uric. / axokinin. In prac-tica. [Cjr. a . 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. tesuturilor sau organelor. s. axilla. [Cjr. s. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. ophthalmos = oc/w.. f. / axone. xeros = uscat.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. geometrica a instrumentului.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. f. AXOPLASMA. / azot(a)emia. fibrele A si B sunt mielinizate. [fr. phi]os = prieten. / azathioprine. o. oecHe azur = at6dstrui. n. / aisselle. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. este cea mai mare.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. / azurophil(e). n. / axoplasm. s. o. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. Ex. \Lat. n. -aton = samdnfa. f. creatinina. Este determinata. adj. azotui din acizii aminati. AXONEMA. / axenic. 205 . s. uremie.. contrar etimologiei. AZATIOPRINA. NaN3). In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. s.priv. o.priv. s. s. A. normala este de 0. axilla = su6suoard. kincia = a nufca. [Cjr. Este moderator al oxigenului In respiratie. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins)..: nitrat (v. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). infirmilor. AXILA. A. / axenique. pi. / armpit. a . Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. / azot6mie. [Qr. 2) Uzual. m. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. a .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful