HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

. gresit. / acatamathesie. haima. Ex.} Termen rar utilizat. m. akaa-tha = spin. sunt substante care grabesc priza gipsului. a . ACCESORIU. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. -oza. adj. 2) 'Diagnostic incert. / acatalas(a)emia. a dizoiva. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. s. [Lat. ACATALEPSIE. / acathisia. A. [Cfr. lepsis = fv(are. a veni (c&tre). / acariose. nudeu. kap-nos = fum. s. / acarid. a priv.. tiroide a. -ina. dclotron si sincrotron. s. f. occupational injury. Intr-un schimb de *radicali.a de a sta asezat. ACAPNIE. *proaccelerina (factor V). ale gingiilor si gurii.. adj. ACCELERINA. katalyein = a distruge. / acetabuloplastie. acatalazie. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. ACCELERATOR.} Care nu confine celule. Intr-un sistem de referinta dat. [Cjr. / acataphasie. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. acceleratio.priv. A. s. [Cfr. a. v. / acathesie. / acatagraphie. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare. leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. accidens. ACATIZIE. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). / accepteur. de ordinul MeV.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. n. s. [Cfr. s. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. / accesoire. Ex. ruptura unui vas cerebral. n. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. vascular cerebral.ACANTOZA ACANTOZA. dt la accedere = a se apropia. [Cfr. 2) A. f. industrial injury. betatron. de [a kata = 61 jos. Ex. m. s.: a. f. a.. s. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. [Cfr.} Absenta bioxidului de carbon din sange. ACATALAZEMIE. ACELULAR. incidental.. mica. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. de la cella = comaro. f. f. 3) a.. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii.. [Lot.. Se defineste. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. / acatalasemie. akari •= insecta.).priv. / acces.. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie)..] in medidna. / acatalasie. la sca-fandri. de febra. consecutiv trecerii unui curent electric. s. mica. s. s. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). f. s. f. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. cu "hipocapp. ACETABULOPLASTIE. f.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. / acatamathe-sia. / acaryote. [Lot. ACCELERATIE. s.] (Celula) care este lip-sita de nucleu.. f. m. / acaryote. ACATAMATEZIE. s. a. f. / acceptor. / accident. de asemenea.} Substanta care. complementar. f. duct pancreatic a. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. f. de dementa. s. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. / attack. -trice. ACATAFAZIE. ACATALAZIE.priv. / acatagraphia. acathisie. de melanco-lie. / accessory. ACARIAN. s. manifestata prin ulceratii.priv. f. {Cjr. / acellular.. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca.: eritrocitui matur la mamifere. -onis = acceCerare. de munca. a • priv..i katalyein = a disInige. / acatalepsie. scrie corect. s.i katalamhanem = a suspenda. m. / accelerin. karyon = sdmfiwe. de part/cute sunt instalatii complexe. ACCES. 2) a. akathisia. [Lot. desi ideile subiectului raman logice. / acephalia. psihica sau somatica. a . otet. de decompreslune brusca. s. s. V. (denumita a. ACCEPTOR. criza. f. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. V. / acapnia. s. [Lot. adj.: boala Takahara.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor. f. n. f. m. m. Ex. kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului. [Cjr. f. la un subject salariat. acaridan. ACARIOZA. [Lat. diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. a . si stroke. f. adj. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2). s. a. Este produs In ficat sub forma inactiva.priv. ACARIOT.: glande suprarenale a. f. [Cjr. f. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. s. primeste radicalul si se combina cu el. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata. a . {Cfr.'e. / acceleration. [Cjr. crisis. accelerare = a gra6i. f.: anhist. s. eventual somn nelinistit. a accepta. (Santorini). n. / acetabuloplasty. auxiliar.. s. / acapnie. f. de ia accedere = a se apropia. Thrombidium si capusele sunt acarieni. drept sin. / acariosis [Cfr. s. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. Este denumita si hiperacantoza. agitatie motorie. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. ACATAGRAFIE. adj. s. / accident. s. / acceleration. care poate fi anafilactic sau seric. plastos = . produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. terapeutic. s. -oza. V.] Sin.). uneori gangrenoase. f. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. lot. a dizoiva. s. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). Ex. s. s. / acarien. In stomatologie.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. V. / acephalie. kalagraphein = a. akaii = insectd.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. a .: 1) a. de ia celer = rapid. s. {Cjr. s. de transfuzie. [Lot. f. / acanthose. a . adj. In raport cu protectia muncii. s. s. m. 4) a. m. f. aterg/c. acetabulum •» vas pentru. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. de tuse.: scabie (v. adj. cand se revine prea rapid la presiunea normala. m. gr. / accelerator.] Factorul VI al coagularii. / acanthosis.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. a veni (cdtre. a -priv. survenita brusc si imprevizibil. 6) a. kathisis = acfiune. a . raportata la unitatea de timp. Sunt asimilate a. acceptor = care primefte. perturbarea permeabilitatii vasculare. accessus. -ntis. (1).] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. ACCIDENT. [Lot. Sin. accelerare = a grti6i. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. electric. cu rol mai Intai acceptor. medie-vala accesorium.priv. pana la energii dnetice foarte mari. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. s. / accelerine.priv. / acatalasia.. f. de priza. cellula = ca-marutd. de la acceplare = a primi. f. s. 2) Tulburare m *boala Parkinson. brain attack. Termen utilizat uneori. [Cfr. Sin. m. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. s. s. dim. Unitatea de masura a inten-sitatii a. adj. s. -aza. v. stare patologica. 5) a. / acataphasia. / acellulaire. (2) / accelerateur. s. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. ACEFALIE. f. 7) a. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator.] Despre o structura care constituie un element secundar. / acatalepsy.. a -priv. ded a sintaxei.

formarea *corpilor cetonici. / acide. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia.: aspirina (v. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. / acetone. s. NA: acetabulum. {icetiim = ofet. acetum = of:e. gr. f. s. zyme = ferment. [Lat. [Lot. f. ACETILCOLINESTERAZA. cu miros picant caracteristic. -iros = mana. [Lot. germ. ACETIL. / acetyl. s. f. hyle = ma-terie.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. / acetylcholine [Lat.] Prezenta *acetonei In urina. cat si In eel periferic. / acid. hyle = materie. f.t. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. A. solventi. f. m. haima. gr.). ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. In. khole = bVia. f. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. si corpi cetonid. A. f. / acetylation. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. precursor al 'colesterolului. este sintetizata atat In pericarion. [Lat. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. de (a alwol dehydrogenatum. of:et] Sin. ACID. Inactivarea a. acetabulum = vas pentru. Are gust acru. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. glacial (89. volatil. Sarurile de potasiu ale a. s. / acetonemie. s. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. ACETONEMIE. [Lat. Abrev. V. acetum = of:et. formarea acidului mevalonic. f. (DCI) Sin. s. unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. boCta cereasca. s. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. excitatoare. n. f.. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. a. In solutii apoase. f. A. a . Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. ACETALDEHIDA. ca si In "inanitie. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. A. s. f. din [at.} Absenta congenitala a mainii. Sin. elibereaza ioni H4. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). ACHEIRIE. ACETILARE.). de Ca plassein = a forma. / acetone. biosinteza *acizilor grasi. s. f. [<^r. a. f. aether. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. cat si In butonii terminali axonali. a . m. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. s. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. acetum = o^ef. miscibil In apa. -ina. ACETABULUM. s. din *colina. s. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. s. inflamabil. / acetaldehyde. -aza. -ona. -ina. receptori muscarinici si receptori nicotinici. cetonurie. Sin.] Substanta care. ACETAT. / acetabulum. s. participa intens la metabolismul acizilor organici. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric.] C3HgO. terrno-stabila. modifies culoarea indicatorilor. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. / acetaminophene. si aclorhidrie.4%). gr. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. si In repaus. [Cfr. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. [Lot. s. gr. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. acetum = of:et. f. V.: anaclorhidrie (v. / acetyl. / acetazolamide. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). / acetonurie. kheir. m. efecte depolarizante. Sin. ai *acidului acetic. Insa. / acetazola-mide. f.. s. CI^COOH Li-chid incolor. / acetate. eter si cloroform. Avand doua grupari active. / acetylcysteine. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. desi ea are loc.priv. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. adenosine diphosphonc 133 .). s. f. / acetylcysteine. cetonurie. s. / acetabulum. In cantitati mid. [Lat. m.ACETABULUM modtlat. ACETILCISTEINA. / acetaldehyde. a. s. 2) In a. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide.). eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). cetoza. s. achilie). / acetaminophen. Cuplarea *alosterica a a. [Lat. acetum = of:et. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. / acetylcholinesterase. potentiate de actiune). s. m.: acid adenozinmonofosforic (v. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid.etic.sau bilaterala. A. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. en = in.). mai mult sau mai putin volatili. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. ACHILIE. s. -ona. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. acetum = ofet. gr. si cetonemie. / acetate. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. gr. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. / ac6tylcho|jne. A. s. s. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. acetum = of:et! -ona. f..: paracetamol (v. gr. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. / acheirie. / ac6tylcholinesterase. Prin cuplarea cu receptorii N. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. V. m.). acidus = acru. [at. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. A.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. gr.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. s. acetum = ofet. «. hyle = materie. hyle = materie. aither = aer cwat. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. 1) A. n. a6rw.). m. s. inclusiv In SNC. [Lat. f. ouron = urind. f. V. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). ACETONURIE. / achylia. khole = Biia. / acetonuria. / achylie.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. a. [Lat. ACETAZOLAMIDA. cum = cu. s. / aceton(a)emia. care se refera.: cavi-tate cotiloida (y. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N). produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. s. ACETAMINOFEN.] Sin.: acid acetilacetic (v. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. Sin. m.priv. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. s. cetonemie. s. ACETILCOLINA. Essiaather = eter ac. khy-los = sue. pre-cursori ai unor noi molecule de a. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. s. CHg-CO-CHgCOOH.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. / acheiria. ACETONA. Eliberarea de a. f. f.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. uni. Lichid incolor. / acetylation. [Lot. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. acetum = otet. gr. hyle = materie.: ACh. survine concomitent cu descarcarea.: colinesteraza (v. la ansamblul *corpilor ceto-nici.

Datorita actiunii sale keratolitice. cu 20 de atomi de carbon. fosforic. fosforic. V. sunt foarte labile. vitamina C si tab. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. bacteriostatic. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic. notat cu simbolurile Asp sau D. ACID BORIC / acide borique / boric acid. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. Sin. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. const.). V. Sin. A. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. A. a. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. Conversia CO. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. A. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid. const. 'Zaharina este derivata din a.: colic. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. este un "che-lator al calciului. a. malonic cu ureea. amino-sucdnic. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. b. Pentru acest mo„ tiv. cu actiune antifibrinolitica puternica. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. acid mefenamic. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. riboza si trei radical'! fosfat. adenosine triphosphoric acid. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a. adenozintrifosforic.: acid glutamic (v. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). Abrev. neafectand producerea de leucotriene. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. de aseme-nea. Sin.: maloniluree. Sin. Intervine in formarea moleculelor de a. Denumirea chimica a "vitaminei C. ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. In prezenta energiei nou formate In celula. citrat-sintaza. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor. a. una de D-riboza si o molecula de a. se formeaza *porfobilinogenul. hipuric. COOHCH(NH. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei.: aminoacid (v. sdndarea lor In ADP (*a.: a. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a..: adenozin trifosfat.). In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. cristalin. a. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. H^COg.: ADP. c. Sin. A. Sin. a. (DCI) A. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. chenodezoxicolic si litocolic.: EACA. Este un a. organic slab. implicit.: ATP. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. A. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. ribonu-cleic si a moleculelor de a. Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. Component al proteinelor. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid.). care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. deoarece este toxic. Sin. 6a.). 5-a. si tab. este catalizata de *anhi-draza carbonica. Energia eliberata de a. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. In H^CO. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. a. A. in profilaxia hemoragiilor.))-CH2-COOH. In asociere cu factorul VIII. In sange. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice.. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol.: CDCA. biochim. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. biochim.: glicocol (v. (CgHsCOOH) abundent In fructe. const. Sin. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Sin. si tab. gras nesaturat. derivatii sai de sinteza. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. de COa. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. b. a.: ALA. sinteza unor hormoni..: GABA (v. biochim. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. fosforic se realizeaza instantaneu.. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). coroziv. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). este absolut necesara In: metabolismul celular. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. Este folosit. din alimente se elimina sub forma de *a. b. V. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. Rezulta din combinarea a. una de D-riboza si doua molecule de a. contractia musculara. In etapa initiala a sintezei *hemului.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. Abrev. V. b. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid. fosforic. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. adenosine monophosphoric acid. *A. Abrev. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare. inflamatie.: acid adenilic. Nucleotid compus din adenina. A. dezoxicolic. 'prostaciclina si *tromboxan A. Aminoacid neesential. a tuturor derivatilor sai. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. biliar primar. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate.: AMP. ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid.). ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. ori de cate ori nevoile celulare o impun. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a.: acid aspartic. desfasurata m mitocondrii. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul).). Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. Abrev. La om au fost identificati patru a. pentru a reface a. A. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. antiseptic acid. capabila de sdndare si de refacere continua. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. adenozin-difosforic) si a. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. Sin.: acid nitric (v. A. I^BO. cu rol principal de carburant celular. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. Intervine in oxidarile celulare. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. (v. V. cu formula chimica 041-14^0. si. mineral puternic (HCI). In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. abrev. sarurile sale pot fi. Dozarea a. Abrev.

A. ortofosforic forma monomerica. implica *pompa de I-r/IC. de asemenea. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. De asemenea. Este eliminat prin urina. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. glucuronic si N-acetil-glucozamina. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. Sin. g.: EDTA. v. V. a. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. CHa-CHOH-COOH. *fosfatidilinozitol. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. La niveluri plasmatice crescute. biliar primar derivat din *colesterol. a. a. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine.. I. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. biochim. lactacidemie. re-prezinta. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. (desuete): vitamina Bg. este sintetizat In organism. acizi grasi. iar a treia de o molecula de acid fosforic. V. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. prin *chelare. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. h. V. de cateva milioane de Da. f. a unor substante ca plumbul si digi-tala.). A rezul-tat ca intermediar in conversia a. ADN. Denumire imprecisa pentru a. Sin.: acid tetrahidrofolic. blocheaza a. si sue gastric. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. fenilacetic si a. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. paraamino-benzoic (PABA) si *a. a. Indeosebi al caldului si al magneziului. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. fiind obtinut si prin sinteza. In organism. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a. glutamic. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. Sin. Agent *chelator. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. f. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. cu producere de a. se mai afla In lichidul *sinovial. A. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid.). La acest nivel.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. V. Mecanismul de secretie a a. *fosfatidilserina. Sin. clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica.. 135 . corpi cetonici. A. consecutiv. H^PO. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. format si excretat In exces In *fenilcetonurie. A. Este precursor al a. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. Sin. In functie de numarul de dimeri componenti. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. deci neesential. si tab. Arninoacid monoaminodicarboxilic. *fosfatidiletanolamina. *a. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. V. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. este utilizat ca acidifiant urinar. contribuie la oboseala musculara. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. acid clorhidric. In organism.N10-metilenTH4). inozitolhexafosforic. Inca In discutie. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. care asigura transportui activ de H4'. ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid.. Produs de detoxificare a a. si tab. f. fosfolipide. *A. Catabolit al *dopaminei. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. Laptele Tmbogatit cu a. pirofosforic) si cea polimerica (a. f.: alcaptona (v. Abrev. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. const. const. DeficituI de 'vitamina B^. A. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal.-CH(NH. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. c. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. acesta este un component indispensabil al dietei. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). Determina reactia acida a sucului gastric. precursorul primar al *a. f. oxalic la om. forma dimerica (a. contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. I. o molecula de *a. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Se gaseste In plantele verzi. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. Este un a. utilizat in fabricarea parfumurilor. I. (DCI) A. folic. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. A. h. fenillactic. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. biochim. glicolic In *glicina. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid.: HVA.: acid aminoglutaric. CaHsCO-NHCH^COOH. metafosforic). cu simbolul Glu sau E. (fermentatie lactica). si fenilcetonurie. ACID FOLIC / acide folique / folic acid. benzoic.. ca si In *neuroblastoame. a. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. grasi in *cetone. g. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. ficat si drojdii.: fenol (v. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. V. V. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare.)-COOH. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. A. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. Abrev. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. 1) A. ca acidulant alimentar si in stomatologie. g. poate avea o greutate moleculara foarte mare. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. leucovorin.). vitamina M. COOH-(CH. De aceea. Compus guanidinic. V. V. hialuronidaza. Se formeaza In muschi.

A. NHArliCOOH. p. endocrinol. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. j A. C^Hg^COOH A. s. a. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. ARN.: acid azotic. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. care afec- 136 . ca si In anatomia pato-logica. v. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. vitamina PP. si acizi grasi. cu numeroase utilizari industriale. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. V. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. V. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. constituent cheie al *ciclului Krebs. Sub forma de oxalat de calciu. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. ascorbic si glicocolului. A. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului. ACID URIC / acide urique / uric acid. -o(os = s&nge. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin.: AVM.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. Sin.S04. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. pe cale intravenoasa sau orala. Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. s. o. H. HNO. blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid.2H. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. de asemenea.: PAH. tab. A. oxalemie.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. dezaminare si oxidare). pentru prepararea salidlatilor. A.H.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. porumb). ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid.30-7. care este esentiala In oxidarea sa. Se poate acumula In unele stari patologice. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. cristalin. este selectiv pentru bacterii. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. V. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. f.H. C. si addurie organica. foarte coroziv. / acidemie. C^s°2-A. const. vitamina Bg. ca *supozitoarele. V. const. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. drojdie. V. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. participa la formarea calculilor urinari. A. V. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. organic cu rol important In *dclul Krebs. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. fumans In stare concen-trata. (COOH). acizi grasi).NO. A. C.>0. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom.: PAS. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. s. A. acizi grasi. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. Denumirea chimica a 'biotinei. (DCI) C. C^I-L^C^. Abrev. tab. aspirinei si a numerosi coloranti. Lichid inco-lor. Ct^-CO-COOH. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Intoxicatia cu a. V. V. ADN. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare.). poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. si se poate elimina prin urina.03. cu efect coroziv foarte putemic. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. ACIDEMIE. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. Se formeaza. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. analog al *a. V. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. acizi nucleici. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina.si tricarboxilici.. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor.. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. Substanta cu proprietati vitaminice. eel mai abundent si ras-pandit a. acidus = acru. paraaminobenzoic (PABA). ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. Abrev. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. si acizi grasi. Medicament tuberculostatic minor. *nefrite. gras In natura. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor. acid ribonucleic. / acid(a)emia [Lot. ca *guta. cetodicarboxilic. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. continut de vegetale diverse. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. o. acid sialic. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. A. In calitate de fixator al tesuturilor. Derivat N-acetilat al *a. haima. organic. Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. a. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid.N03.H. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. cu actiune *keratolitica.. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza. format prin condensarea unei molecule de *a. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid.. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. Se obtine si prin sinteza. f. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. precursor al *a. depresie respiratorie. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. Denumirea chimica: a. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. gras esential. Sin. prezent In sange (v. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. arahidonic. gras saturat (v. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. mineral putemic. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. gr.>. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. uricemie). A. In organism In cursul degradarii a. leucovorin. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. antifungice si keratolitice. acizi cetonici (*corpi cetonici). Cantitatea de a. Reprezinta un pro. lapte. p. coma. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. Eliminarea de a. (DCI) Derivat al *a. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. Abrev. Cuprins In structura capsulei bacteriene. biochim. gras saturat. Sin.: acid folinic (v. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. V. m. a. V. oxalurie. *grasimilor si amino-acizilor.: mupirocina. A. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. ortohidroxibenzoic. neuraminic. acizi di.

Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. adj. ia bakteria = boston. [Qr. ACNEIFORM. -tis. A. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. f.: eruptie a. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. f.. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. V. -iilos = mdinafia foardui. V. Uneori este utilizat ca sin. bakte-rron. unde (atitudine. situat In nucleu. / acneiform.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. forma neletala. negativa pentru distante lungi. / acholie. dim. si acid arahidonic. necrotica. si ARN (mai divers ca masa moleculara. rozacee sau "cuperoza. / acclimation. Denumire pentru *a. *A g. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . 4) A.. f. a .*a. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie. g. acid linoleic. Cu virulenta mica. / accommodation.J(c.. abcese cerebrale. linolenic. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. dar cu o structura spatiala mai simpla). deoarece nu sunt sintetizati In organism. Exista doua tipuri de a. akinelos = imobil. ubicuitari In apa si sol. pe un fond de *seboree. f. klimu. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. adj. s. ARN. 5) A. f. reprezentand substratui informatiei genetice. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. s. s. ACINOS. Macromolecule constituente ale celulei. / accommodation.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. ju-venila sau polimorfa.legati prin grupari fosfat . s. Denumire desueta: vitamina F. Sin. boala Parrot.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. acid linolenic. insufidenta a ochiului. este In mod normal spontana. cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. cand se nu-mesc a. bacteriile A. toxica. sub actiunea muschiului ciliar. palmitic. A. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. g. In aceste cazuri pot provoca meningite grave. n + 18 . subnormala putere de a.: acomodatie. "elicea vietii"). / acholia. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii.priv. a .). / achlorhydria. kiaein = a misca. Var. tample si pe partea anterioara a pielii capului. s. ACNEE. plasis = modeiare. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. ACLORHIDRIE. din gr. ACINEZIE. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. [QT. linolenic si *a. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. [Qr. dfoza. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. genesis = pro-ducere. participa la esterificarea colesterolu-lui. Ex. const. ACONDROGENEZA.: la frig) sau mediu (ex. / acholurie. s. khondros = cartiiaj. A. a. / acneiform. khioros = verde.a.} Absenta congenitala a pupilei. si tab. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE.. f. s.: la altitudine). au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. s. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor.: sindrom LangerSaldino (v.. / achondrogenese. \CfT.priv.priv. . ACLIMATIZARE. / achondrogenesis.. localizata pe frunte. f. V. absoluta a fiecarui ochi.).a. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. / acholuria. clima. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. de ia a. neonatorurn. de. forma foarte frecventa la tineri. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. pentru acomodare (v. adj. s. vulgara. [^r. septicemii si pleurezii. prin relaxarea muschiului ciliar..rucenta. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. pentru akinezie (v. hydor. Indeosebi In perioada de *pubertate.. / achondroplasia. s. Cat. ACOLIE.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala.. Absenta acestora din alimente.. f.. [Cfr. a . Se disting doua tipuri: 1) A. tip I.: boala Kaufmann. cu *anaclorhidrie. \Lat. cu *achilie gastrica. Este caracterizata prin aparitia. d) a. m. care are forma unor acini. a. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. care nu sunt sintetizati In organism: *a. stearic) si nesaturati (n + 18 . ACOMODARE.: 1) A. acid biliar. de etiologii diverse. Se disting: a) a. Sunt constituiti din *a. V. e) a. f. khondros = cartiiaj. sin. f. f.a. datorita elastidtatii acestuia. s. khole = fii[d. dor. ia plassein = a forma. n. si cristalin. accomodntion. s. f. a • priv. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis. f. / acne. a -prill. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. / acne. f. liberi. adj. si ADN. b) a. ACORIE. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. Var. s. *a. se 'impart In saturati (daca n -12 . n + 16 a. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. Alte tipuri de a. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. V. / acorie ou acoree. prin contractia muschiului dliar. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. acoperite de cruste. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. din familia Neisseriaceae. sin. A. V. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd. 2) A. separat. de. f. sau akhne = tdrdte. ACOMODATIE. acclimatization. / acorea. 3) A. tip II. s. / acineux. care Ti face nemiscibili cu apa. / acinous. hydatos = apa} Termen sin. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. s. sau. 2) A. [Qr. arahidonic.). [Qr.priv. arahidonic). esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. Au formula generala CI-yChy^-COOH. n -r 20 . caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. / acclimatement. ACOLURIE. Var. f. c) a. / achondroplasie. de la accommodare = a se. -onis. nanism micromelic incompatibil cu viata. secun-dara administrarii unor medicamente. [Lot. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. care dupa cadere lasa cicatrice. s. a priii. de. oleic. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. s. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). Aditia a. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. kore = pupiid. biochim. condrodistrofie fetala. plagi chirurgicale sau arsuri. g. s. po-zitiva pentru distante scurte. akne . / achlorhydrie. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. [Lot. situat in *citoplasma. lauric. f. linoleic. f. t. -euse. A. mentionati corecteaza aceasta deficienta. [Qr. acclimatisation.). A. membre scurte si groase etc. linoleic. profesio-nala. a. arahidonic. s. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara.

Sin. a = priv. manifestata prin 'acrocianoza.). dys = gnu. s. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate.. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud. / acrylate. / acrodysplasia. tip ..: 1) A. ACROMASTITA. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). ACROMAT. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . Boala grava. khroma. denumita si sindrom sau boala Apert. / acrodysplasie.. s. sindrom Pfeiffer). akron 1 = e?(tre. akron = e. [Qr. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. f. f. hiper-telorism. ACROMATOPSIE. s. akron = e^tre-mitate. s. 3) A. / acrocyanosis. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. s. [a plassein = a forma.1 sau sindrom Noack. tip 1. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. / acrodynie.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor.un0. keratos = corn. melos = e^trenitate. s. / acrylate.). astenie. [Qr. ACRINIE. s. hipertensiune). 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. f. / acroesthesie. Este acompaniata de prurit. continua Hallopeau (v. / acroc6phalopolysyndactylie. / acrokeratosis. / acrylamide. f.^ft'emitate. 2) A. [Qr. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. tip III (v. [Gjr. osteon = os. -atos = piete. a. -oza.. Se vindeca fara se-chele.mitate.} Durere la nivelul unei extremitati. akron = t)(tremitate. m Inaltime. boala Pick-Herxheimer). / achromatopsia. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). ACRODOLICOMELIE. / acrocephalosyndactylie. akron = e.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. [Qr. frioa de locuri situate la_ Inaltime. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. [Lat. phobos = frita. dificii. aisthesis = se-mafie. f. Alaturi de acesta se disting. [CfT.. / acrinie.^tremitate. s.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. Au fost descrise trei tipuri de a. \Qr. derma. f. *boala Thiemann. s. ACRILAT. -ida. s. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. / achromatopsie. hyle = nwte.. cu transmitere probabil autozomal dominanta.. dolikhos = lung. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE..: boala Crocq-Cassirer (v. [Cyf. ACROKERATOZA. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. / achromate. malformatie denumita *oxicefalie. infantila (v. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. f. si acrocefalosindactilie. boala Hallopeau). •atos = cutoare. / acrinia. [Cfr. / acromastite. [a. varf. -oza} Sin. T. s. [C. Sin. 2) Durere la nivelul extremitatilor. [Qr. s. s.: sindrom Bazex ^v. amo-niui gSsita in apropie. ACROCIANOZA. a modela.] 139 . / acromastitis. / acroderma-titis. tip III sau sindrom Sakati.rie. -ita. boala Swift. frecvent mortala. s. / acrodysostosis. f..). s. sindac-tilie. In prezent consi-derala a.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. s. ACROASFIXIE. m. A. / acro-asphyxie.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. erythros = rofu. s.. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. / acrocephalia. Termen vag si desuet. 'sindromul Giedion. / acrodolichomely. gr.. tip II (v. denumiti si rezine acrilice.. hipoplazie a maxilarului superior. akron = €J(tremitate. varf.. polys = mu[f:i. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. s. virus neurotrop. s. \Qr. akron = e^tre. f..] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. f. mai ales ale mainilor. / aero-asphyxia. s.} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. plasis = nwddare. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. sindrom Waardenburg).). tip IV (v. f. / acrokeratose. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. hyle = materu. tip II sau sindrom Carpenter (v. f.} Coloratie rosie a extremitatilor. asphyxia = oprire a puCsuiui. / acro(a)esthesia. f. s. f.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. f. akron = e?(tre. f.: boala Feer. varf.^tre. varf. m. varf. varf. s.. f. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. intoxicatie cu mercur. "nas In sa").frw. / achromate. s. ACRODISOSTOZA.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. [(^r. s. sindrom Chotzen). s.] Afectiune a copilului si adolescentului. / acrophobie. 0 serie de a. se-nsifiiii-tate.. varf. s. f. mastos = sdn. [Qr. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. f. a. [Cfr.} *Fobie. / acrocephalopoly-syndactyly. -atos = culoare. ACROERITROZA. a regiunii occipitale. cronica atrofianta (v.^re.. ammoaiakon = sore. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. ACROFOBIE. f. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. khroma. ACROCEFALIE. / acrocyanose. kyanos = a£C>astru. varf. ACROOINIE. varf. cu aplatizarea laterala a capu-lui. gr. ale fadesului (exoftalmie. s.. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). syn = tmpreund. -oza. [Lat. odyne = durere. de. a. sindrom Gianotti-Crosti). f. akron = e^tremitate. / acrophobia. s. f. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. akron = e^tre-mitate. / acrodermatite. / acrocephalie. [Cjr. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. kephale = cap. acer == acru. a..pre. s. adj. f. akron = e. Baza craniului este de asemenea deformata. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor). a . acrocefalopolisindactilie. kephale = cap. ACROESTEZIE. s. cu transmitere autozomal dominanta. s. s. s. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii. s. / acrylamide. a. / acrocephalosyndactyly. f. f. f.} Sare sau ester al addului acrilic.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. f. f. dys = greu. memBru. sphyzein = a puCsa. / acroerythro-sis.turn") sau ascutit (tuguiat). de. a. V. f. / acrodynia. eritematopapuloasa infantila (v. tip V (v. f. ACRODERMATITA. s. mamdit.mitate.: *boala Brailsford. s.priv.] Inflamatia mamelonului.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. f. 'sindromul Langer-Giedion. [Qr. -oza.re. adj. / acroerythrose. a . pathica / acrodermatitis enteropathica. ACROCEFALOSINDACTILIE. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). f. f. opsis = vedere. akron = e^tre-mitate.priv. scadere a temperaturii locale si durere. s. Descrisa si ca boala: a.mitate. akron = e^tremitate. daktylos = deget. s. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. f. akron = e. a . / acrodolichomelie. boala Selter-Swift-Feer. f. akron = e^tremitate. boala Apert-Crouzon). acer = acm. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. syn = im. dificii.mitate.ttiitate. / acrodysostose. {Cjr. de. kephale = cap. keras.r. ACRODISPLAZIE.

[Qr. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. s. reprezinta.: sindrom Denny-Brown. la thermos = ca[d.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. actinocu-titis. / actin.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. localizata la nivelul mainilor. [Qr.. akron = e. deci la adult. para = din-wlo de. / acropathy..] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. / acromion. hipercalciurie.re. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi. aktis. polimenca sau filainentoasa F.] Constituent proteic al muschiului. s.^tremitate. s. aprof(tMatw. engL: Adreno-Cortic.). NA: acro-mion.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. algos = dwc. s. I acropoikilothermy. s. vdrf. ACROPARESTALGIE. f..mi. s.. vdrf. / acrosome. osteoliz8). / actine. rezultand articulatia acromioclaviculara. s.. s. / acromegaly. soma. ^ ACROMAZIE. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. legata de motive ascunse In *sub-constient.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. ACTINITA. s. A. / acromicrie.. logos = ftUitfil.tatt. este Indeosebi de natura hormonala. vdrf. adj. aktis. si lucita. [Cfr.] Sin. / acropachyderinie.\ *Parestezie a extremitatilor. f. f. / actinic. atat etimo-logic.. khroma. ACROMELIC. m. poate. s. / actinite.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. pathos = boaia. sensifittitate. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. fi tradus. / acropathie. -inos = raza. s..?(tremitate. lysis = distrugere. de ia syn = impreuna. akron = e^tremitate. / acropachy. actum. ACTINODERMATOZA. A.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. tat. ACROPATIE. / actinodermatitis. / achromasia. f. [^r. lepra sau alcoolismul. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate. \Cjr.: albinism (v.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. [<^r. dener-vatia periferica si microtraumatismele. ACROPARESTEZIE. aisthesis = senzatie. da actomiozina. akron = u^tremitatv.. o. Daca este nocturna.?(tre. ACROMICRIE. vanat'i therme = cdiduril. n. -atos = Corp. prin trecerea ia act. A. de mana si gambe Inghetate. omos = umdr. concurs. / acrosome. akron = o^tremitate.^tremitate. -atos = pide. s. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. de obicei. •inos = raza. [Qr..\ Sindrom *s(ne mater/a. syndrome = drum mpre. f. khroma. ACROPAHIE. a. / acromelic. aceasta duce la *gigantism. -ozd.. vdrf. metabolice (diabet. / actinologie. ACROPOIKILOTERMIE. f. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. s. la femeie dupa 40 de ani. iAngd. / peripheral vascular disease. drum. f. [C/r. s. f. fr. A. dromos = c-wsa. Insotita de durere. f. se-nsifiiiitate. \Cfr. In boli ca diabetui. / acromicria.. ACTH / ACTH / ACTH. adj. f. m. negru si nuan-tele intermediare. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona. f. -atos = culoare. f. m. A. -atos = piete.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. [Qr. [^r. / acropoikilothermie. f. s. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. f.. r. . este relativ impropriu. akron = eyre.] Abrev. f.: acromazie.] Reactie In aparenta ilogica. [Cjr. osteon = os. survine pe neasteptate.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. a. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". / actinic dermatitis. ACTING OUT. akron = e. denumita boala Thevenard. A.) V. ACTINOLOGIE. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei.} *Parestezie a extremitatilor. f. ACROSINDROM. hiperfosforemie). a . ACROZOM. impulsiv si violent.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). / acropachyderma. / acrosyndrome. endocrinol. [C/r. de la lyein = a distruge.. / acroparesthalgie. akron = e. superior sau inferior. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. ACROOSTEOLIZA. care apare la sexul feminin. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). existand sub doua forme: a. fotodermatoza. fracturi spontane.mita. ACROMEGALIE.).] Denumeste un comportament brusc. s. f. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. \Qr. f. megas. rater = a rata. si tab. mikros = mic. Combinata cu "miozina. s. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. a fost identificata si In *citoschelet. Sin. vdrf. •inos = razdi -ita. partial cu *acropatie. s. Indeosebi la nivelul falangelor si. / acroparesthesie. dar In general favorabila. / acropar(a)esthalgia. V. s. \Wbrw. / acromegalie. [Qr. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. A. ACROMION. sau secundar. ACT RATAT / act manque / faulty act. [Gjr. pakhys = gross dermu. const. aktis. akron = e\tremitate. adj. s. f. akron = e. [AngUcism core. fie ca survin In cursul unor boli diverse. -atos = cutowe. s. In general. ds. f. monomenca sau globulara G si a. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. albinism. \Cjr. / acropachie. poikilos = fdu-nt. s. s. Termenul de a. se observa 'indeosebi m *acromegalie. akron = e^tremitate.} Sin. ACROPAHIDERMIE. s. cat si pentru ca este sin. aisthesis = smzapie.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). fie ca acestea sunt aparent autonome. / acromion. f. / achromasie s. A. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. s. s. s. V. adj.] 1) Studiul energiei radiante. s. / actinology. akron = e?(tremitate. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare. mai rar pe cele ale membrelor superioare. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane. aktis. / actinodermatose. s. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului.. A. f. derma. [Qr.: acromatopsie (v. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. u. *inos = raza. aktis. -inos = roed.priv. f. m. / acroosteolyse. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. n. pakhys = yos. f. para = dincoio d&i [dngcl. f.] Extre-mitate a spinei omoplatului. / acromelique. akron = e^tre. s. / actinique.mitate. f. si boala Bureau-Barriere. akron = e. V. ACTINA. [Lot. vdrf. este eel mai frecvent partiala. a -priv. ACTINIC. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. cu evolutie catre amputatii spontane. cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. s. [Qr. f. cutis c pide.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop. / acroosteoly-sis. melos = mem6m. s. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului.una. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase.^tremttate. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. Clinic. / acroparesthesia.. si discromatopsie. \Cjr.te. s. f. Sin.

adj. ACTINOMICETE. pe tegumentele expuse la soare. s.). proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. activus = care actioneaza. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. / activateur. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. galbene de 'miceliu fragmentat. nen/oasa superioara (a. s. 4) Efident. / Actinomycetes. aktis. agent al actinomicozei bovine. / activity. s. s. activus = care actioneazd. 2) In fiziologie. mykes. -inos = razd. / activins. Tmpotriva fortei gravitatiei . pulmonara (rara) si abdominala. ACTINOMICOM. si fototerapie.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. A. s. therapeia = tratament. Ex. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. -ozo. moleculara). producerea enzimelor de degradare.. A. {Gjr. / actinomycose. ACTINOTERAPIE. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. anaerobe. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. mykes. s. ACTIV. f. f. 6) a. / activator. -ina. si A. 141 . \Cjr.: A. f. ACTINORETICULOZA. metron = masurd.a actiwa. f. -trice. \Cjr.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. pt. frecvent m cadrul *actinomicozei.: carbuncle a. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. ACTINOMICINA. ACTOGRAF. cu sau fara transformare chimica. myketos = dupercd. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare. *saprofit al cavitatilor naturale. 5) Intr-un sens mai larg. s. Se disting trei a. [Lat. unei surse radioactive. adj. / activines. -oza . f.. [at. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. pi. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. anti-epidemica. -ive. ia. myketos = dupercd. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. / actinoreticulose. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. musculara (In directia gravitatiei . Israeli. pi. / actinomycoma.). I actmomycine. reticulum. f. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). s.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. f. Exista mai multe forme (A.d. ACTIVINE. s.dinamic-negativa. de [a agere = a actiona. latent pana In momentui a. s. s. limfodtelor B si T. de ia rete. dim. ACTINOMICOZA. / actographe. 7) A. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. bioelectrica a unei celule. 5) a.: boala Rivalta. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v. [Qr.: *a. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. A. mykes. A. ACTINOMETRIE. IgD). s. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. / activity s. secretate de celulele antehipo-fizare. adj. myketos = ciuperca. -inos = razd. -inos = razd.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. Indeosebi de cele gonadotrope. myketos = dupercd. adj. ACTIVITATE. / actinometrie. fi agere . \Lat. Ca urmare a acestui contact. [Lat. cu tot efectui toxic. 2) Sin.: activat (ca rezultat al *activarii). Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. prezente In sange. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). f. 2) a. mykes. s. Ex. cea mai cunoscuta fiind a. aktis. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. activus = care. s. -inos = razd. s.dinamic-pozitiva). 3) a. pi. A. -inos = raz. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. In cantitate mica. n.r. a punt in. Dupa acest contact. activus = cart acfioneaza. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. care poate provoca la om *actinomicoza. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. m. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie. de.] Gen de bacterii filamentoase ramificate. aktis. Ex. Indeosebi. f. [Lat. Ex. -inos = razd. / activation. / actinic reticuloid. actus = msfcare. f. f. aktis. Streptomyces). s. -inos = raza. Sin. care abcedeaza In puncte multiple. activitas. aktis. mykes. C. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase. actwneaza. / activation. -omo. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. vizibile cu ochiul liber. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation./ di la agere = a actiona. 1. [£fr. \C. myketos = dupercd. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. bovis. / actinometry.j Infectie cronica produsa de Actinomyces.). 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). numarul de dezintegrari In unitatea de timp. s. V. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. etajelor superioare ale sistemului nervos). V. n. -inos = razd. c. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. B. s. •inos = razd.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. de la agere = a acfwiM. [Lat. -is = refea. f. Actinomycetaceae (v.. s. f. aktis. Mycobacterium). dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. s. C etc. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. / actinomycin. / actinomycosis. [Lat. optica. f. mediaza procesul de *activare. Puroiul contine granule mid. n. mifcare. la nivelul acestora din urma. [Qr. / actinomycome. s. ultraviolete si infrarosii. f. s. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. -inn . b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. f. la nivelul gonadelor. cuprind doua specii: A. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. [Qr. aktis. / actinotherapie. de ia agere = a actiwa. 4) a. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor).] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. foarte diverse: 1) a. / actif. s. mykes. m. devin functionale.. In mod particular. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara.: molecula activate sau a. aktis. myketos = dupercd.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. ACTIVARE.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic. / active. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. / Actinomycetales. ultraviolete si infrarosii. m. complement.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. f. referitor la un medicament.] (Substanta) care. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. aktis. ACTIVATOR. / actinothera-py. care va stimula. / actograph.

/ aquaporins. adap-tare . 10) a. Danielopolu.a. su6stanf:a dura. ACVAPORINE. v. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. Alte exemple de a. adactyly.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. [Cjr. tactila. T. s. / adactylie.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. se exercita indirect. / adamantinoma. ACUT. masei . *sindrom Meniere). va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. cumulativa . [Cfr. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. d. / acoustics. Ex. ACUSTICA. -inos = razd. [Cfr. desemneaza supravietuirea. f. s. ADAMANTINOM. s. daktylos = deget. s. In general. aktis. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. la agere = a actiona. al ultimei doze dintr-un medicament. actio. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice. ACUFENA.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. f.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. a. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. [Lat. s. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. famnacodinamica . se bazeaza pe stimularea cu ace fine. multiple: 1) a. pentru orientali. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. consuetude. s. scotop/ca. f. s. 5) a. s. muta-gena . {Lat.. 11) a. prin cresterea ventilatiei pulmonare.: ameloblastom (v.: cronic. (tens = ofiwi. un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. / adamantoblast. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. Ant. 12) a. ACUITATE.: ameloblast (v. f. s. In acest caz. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. m. m. / aquaporines. -antos = diamant. de. myos = muschi. phainein = a pdrea. smalt. / aigu. adj.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. -antos = d'iamant. Un caz tipic Tl reprezinta a. adamas. / adactylia.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina.: a. depinde de claritatea focalizarii retiniene. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. f. s. / adaptation. renotrofica . exercitata de catre unele metale.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive. v. -onis = acfiune. intensa. aigue. pi. acuite. In timp ce pentru occidental!. cu .} Frantuzism nerecomandat.priv.} Absenta congenitala a degetelor. s. -omo. / acuite. cu toleranta (v.] Sin. prin selectie naturala. auditiva.. conduct. ACTIUNE. mutatie. f. d. -inn. utilizat ca sin. s. 2) 0 durere vie. mutatia genei a. 6) a. Astfel. punctura = mfe-pcHurO. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil.: zgomot auricular. medica-mente (ca aspirina si chinina). ADACTILIE. mys.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. f. din [at. / acupuncture. adactylism. metroii = mOsuril. ereditara. f. bacteridda. oligodinamica. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. 2) a.a unui medicament asupra structurilor vii. aceasta a. v. catalizator.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. ochiului: a) a. / adamantinome. s. opso-nica. b) a. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. f. vizuala. f. ACUMETRIE. graphein = a scru. 8) a. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz.). a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. pi.. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism).] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. In pre-zent. / acupuncture. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. de inhibare a germenilor. [Cjr.: camp a. \Cjr. 13) a.). / acoumetrie. dinamica specifics a alimentelor (v. In practica. alcatuite din sase domenii transmembranare. Sin. dupa D. [Lot. la lumina . restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. akouein = a auz.} Sin. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. ADAPTARE. / acuity. ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. / adamantoblaste. In raport cu una surda.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. s.). s. s. efectele a. s. s. la mtuneric . / adaptation.i. poros = par. smalt. Ex. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. A. aqua = apa. de fenomenele de a. [Lilt. crescand metabolismul bazal. s. din otel sau din metale pretioase. termenul a. se numeste si a. sau acutus = ascufit. akouein = a auzi. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative. v. (din unele boli cronice). d. accoutumance = o6ifnuintil. sufistanfa dwa. Cateva tipuri de a. actiunea a. [Cjr. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. / acoustique. a unei structuri sau functii. Efectele a.a potrivi. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. Ex. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a.). v. Ex. [fr. blastos = ge-rmen. adesea toxic. In cadrul unei populatii date.. Ex. s. 9) a. A. s. akoustos = auz.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. gr. nespedfica . [J~r. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. adj. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). / actomyosine. de *diabetul insipid. este de 30% pentru proteine. n. Acest surplus caloric mascara a. a. / acute. / tinnitus.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. f. 4) a. / action. f. Ex. pasaj. f. adj. A. sunt interpretate diferit. a. / acouphene. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. f.. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. f. traumatisme ale urechii medii. m. 7) a. s. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. [Lat. / actomyosin. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. Cauze posibile: 'cerumen. opsonine. nerv a. ca ureea. acutus = ascufit. s. ecus = ac. catalitica. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. a . f. s. sau al unor molecule cu proprietati specifice.a. 14) a. Rezulta ca a. / accoutumance. ADAMANTOBLAST. s.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului. acutus = ascufit. ACTOMIOZINA. In tubii colectori renali exista patru a. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. s. [Cfr. f. a. -MO. deci. din (at. 3) a. la pungere = a mfepa.efectui puternic. adamas. bacteri-cid. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate.. bacteriostatic. (it ia akouein = a auzi. Astfel. f. de.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. / acquired tolerance. s. adj. s. f. / action. ACUPUNCTURA. v. nidodata ereditare.: unde a. n. boli ale urechii interne ("otoscleroza.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. s. bacteriostatica. f. / acoumetry. ACUTUMANTA.} 1) Care se raporteaza la sunete..

-os = gianda. / adenocarcinoma. / adenomyoma. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . malign. f. -enne. s. / adenomegalie. s. s. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN. ducere = a. s. {Cjr. f. f. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. ektome = uy-izie. s. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. \Cfr.. n. s.. myos = mufclu. Enzima intracelulara. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. Jipos ^ grclsime. sin.: adenoidectomie (v. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. s. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. f. aden. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). -os = gianda. s. s. / adenoiditis. ADENOIDIAN. s. fenotipica .] Sin. \£fr. s. s. aden. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. hypo = su6. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. adica fara stimularea de catre TSH. lot. s. ADP. aden. / ad6nite. -os = gianda. [Lot. / adduction. Inchise In saua turceasca largita.stins functional". 2) In prezent: a.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului.).: neoplazie endocriniana multipla (v. / adenoidism. aden. / adenectomie. ektome = e^cizie. a aaapta. / adaptor.. -oza. f. / adductor. / adenogram. -os = gianda. ADENOMEGALIE. sebaceu. [a ad = spre. physis = creftere.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. la phyein = a create. ia aptas = apt. / ad6nocarcinome. a purta. f. Sin. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). / adaptateur.). \Gr. aden. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. aden. de. [Gjr. 2) Sin. / ad6nine. ektome = w(cizie. tumori nodulare circumscrise. mys. -os = glanda. aden = glanda. m. / adeno-mectomy. adj. alveolar. In mod autonom. Ex. s. ADENOLIPOMATOZA. care o pot stimula (G. 5) a. / adenitis. V. -os = gianda. fibra = _fi6ra. s. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. f. f.: limfadenita (v. -os = gCandaf eidos = forma. n. -oza. / adenoidectomy.. Normal. 1) Denumire veche. aden. ADENOMIOM. f.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi. adj. f. aden. adducere = a duce spre. -os = gianda. -omn. -os = gianda. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. -os = giandcl. aden. cu evolutie lenta. / adenoblaste. adducere = a duce spre. 2) A. dar si cu malignitate locala. / adenome.] V.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. abandonata. Sin : epiteliom coloid (v. s. de. ADENOCARCINOM. n. / adenectomy. s. s. la nivelul ficatului. 3) A.: 1) a. de. / adeno'jdien. -oma. aden.. aden. eidos = forma.: boala Plummer.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide.. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE. genetica . adj. n. adj. 3) A. axilei si canalului inghinal. s. NA: adenohypophysis. / adenogramme.).: adenocarcinom (v. -ism. s. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. ADENOMATOZA. -os = gianda. a. s. hipofizar. f. [at. / adduction. / adenohypophyse. / ad6nolipomatose.. / adenoflbro-ma. -os = glanda:. s.. adj. n. aden. {Cjr. [Qr. -os = gianda. t. aden. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. f. aden. f. f. / adenomatosis.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. megas.! -ita. cancer. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic. / adenoid. hipofiza.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. myos = mufcfii. ADDUCTOR. In particular.] 1) Despre un tesut. ADENINA. {Cjr.. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. -oma.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. -oma. / ad6noidectomie. Ex. megalos = mare. Se observa. [Cjr. de.. fibrilatie auriculara. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic.] (Muschi) care serveste la *adductie. 4) a. formand 'adenozina. f. ducere = a duce.). la aduiti. / adenomatose. m. bronsic. aden. asociata biomembranei. / adenoidite.forma. s. s. w/os. ADENOMECTOMIE. s. f. a/tor organe de simf: auditiva. m. m. / ad6noidisme. s. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate.). [Lot.). / adenine.: fibroadenom (v. / adenohypophysis. s. karkinoma. -os = gianda. este legata de o mole-cula de monozaharid.) sau frana (G. m. hepatom. s.: a. 2) *epiteliom a. f. m. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. s. 6-Aminopurina. {Cjr. aden. [Cfr. ADENOIDISM. / adenoid. f.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular. / adenoblast.. mys. ATP. [Lot.: "vegetatii a. m. [Qr. ADENOID. ca raspuns la schimbarile mediului. s.j Sin. In mod normal. ADENOIDITA.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande.: 'epiteliom a. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee. ADENOHIPOFIZA. s. / adducteur. s. dwe. s.. adj. [Qr. -os = gianda. n. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase.! pathos = fioata. ADENITA. / adenomyome s.: 'fades a. / adenopathie. ADENOGRAMA. ADENOFIBROM. / adenomegaly.. f. In a. uneori metastazeaza. [Qr. aden. ADAPTATOR. ADENECTOMIE.. ADDUCTIE. m. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. s. [Qr. \Gjr. -os = gianda. s. {Cfr. 4) A. Sin. poJip al mucoasei intestinale. f.: endometrioza (v. f. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. Ex. a purta. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. f.).] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. ADENOM.': "rezistenta la medicamente). aden. / adenomectomie. care au dimensiuni 143 . uterus = uter} Sin.} Extirpare a unui *adenom. s. s. aden. [Qr.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. gramma = Inscriere. / adenolipomatosis. normal sau patologic. m. -os = gianda. [Gjr.). m. eidos = formd.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. -os = gCanda. m. -os = gianda. Ex. ADENOPATIE. 2) a. Ex. -oma. In toti acesti compusi. s. ia karkinos = roc. ADENOBLAST. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. / adenopathy {Cjr. f. / adenofibrome. de ia ad = spre. f. prostatic. eidos . s. f. eidos = forma. adaptare = a potrivi. gustativa. s.\ 1) *Ablatia unei glande.. / adenoma.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. -oma. s. darui structura aminteste structura unei glande. blastos = ge-rmsn. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. sunt palpabili ganglionii inghinali. / adeno'ide.

de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. / adhesines. / adipocyte.: semn Virchow-Troisier (v.cce. / adhesion. amiloidoza. [at. otrava. procese de malignizare. 2) A. adhaesus. f. cu fixarea la o idee sau un sentiment. f. ADENOTONSILECTOMIE. s. Caracterizeaza unele boli (ex. / adenosarcoma. [Cjr.). s.priv. Nu apar tulburari senzitive. a . consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. / adherence. -os = giandd. f.: AMP ciclic (v. s. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. s.5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. la unele specii.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. [Cjr. virus = venin.bwg. lichidul uda vasul. pot fi congenitale sau cicatriceale. f. adeps. s. f. Descompunerea grasimilor care antreneaza o . Sin. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. f. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine.] Substanta de culoare gri-albicioasa. ADIASTOLIE. maligne creste cu varsta. adeps. / adenotonsillectomy. dynamis = forta. ADENOSARCOM. 1821-1902. = aCipire. s. In absenta oxigenului. / adipocere. Sin. -dipis = grasime. adenite mezenterice. ADENOZIN 3'. f. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. -arum = amigdaie. / adipocire. pla-quette. m. haerere = a fi priiv). / adenotonsillectomie. adenoidite. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. haerere = a fi prins. f. este prezenta In nu-meroase boli infectioase.da. / adenovirose. -oza . [at. din oCandezd plaken = a carpi. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute.). s. -ina). apoi ia 'Seriin.] Sin. f. f. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale.: imunoaderenta (v. Sin.5 si 2 cm. Sin. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. cera = ceara. profesor [a 'Wwtz. n. s. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. adeps. sorx. In general.: sindrom Gamstorp.plachetara (v. sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. s. / adiastolie. p. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. ADENOVIRUS. atafat (ad = spre. f. boala Westphal). -dipis = grasime. haerere = a fi prins). kinesis = mifcare. s. ADIPOCEARA. / adenovirosis [Cfr. f. [Lat. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura.). ADENOZINA. AMP. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. -os •= glaniici. / adhesins. adhaesio. tonsillae. diadokhos = care su. s. ektome = e^cizie. / adipogenese. aden. s. ADIADOCOKINEZIE. V. f. s. -omo. 0 serie de a. V.5'-monophosphate. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. pi. cu debut In copilarie. / adiadocokinezie. m. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. A. / adenosine.•priv. mai nou. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. -os = gianda. f. s. / adenovirus. a petici.} Boala determinata de un *adenovirus. s. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed.: pompa de sodiu (v. anatomopatoiog gennan. / adipocyte.: adezivitate. detectate prin tuseu rectal. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. / adiastole. comisura mijiocie..] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. [Lat. s. f. grave-wax. adiadocokinesis. f. 1858-1940. n. / lipolysis. de ia adhaerere = a fi.: comisura cenusie. [Qr. / adipolyse. Sin. ADEZIUNE. s. constand In prezenta a. diastole = diiatare. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. avand maximum de intensitate In 30 de minute. f. traheobronsite febrile. Sin. si agregare a plachetelor. In consednta.: acid adenozintrifosforic (v.. gr. s.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. s. fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. aden. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante. [t^T.). [Lat.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze.] Disparitia *diadocokineziei. s. Sin. D-riboza. s. -dipis = grasime. o . A.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'. s. /adherence. In afara pneumoniei copilului. \Lat.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara.: adeziune plachetara. ATP. f. s. pi. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. / adenovirus.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. daca forta de a. endocardita fibroplastica. [Lat. ca si fenomene mio-tonice. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. [Lat. sarkos = came. ADIPOLIZA. A. f. este mai mare decat cea de coeziune. dar si cu utilizare restransa In microbiologie. / adhesion. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora. Boala ereditara de tip autozomal dominant.: lipoliza. ADIPOCIT. -onis = aivpm.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. f. unele cardiomiopatii. f. sin. [Cfr. n. 2) *Limfadenita. / adynamie. ADINAMIE. f. ADEZINE.). maligne. bolnavului de *epilepsie. procentui unei a.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. [^r. / adynamia.priv. gr. toate aces-te afectiuni sunt benigne. s.: adezivitate plachetara (v. imunologice.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. f. A. -os = giandd. de ia gennan ^ a produce} Sin. bronhopneumopatii. se con-sidera ca ar induce.topire" a (esutului adipos. plachetara. AMP ciclic. ADIPOGENEZA. keratoconjunctivite epidemice. Sin.. m. s. / adipogenesis. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice. A. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy. fr. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. termo-reglare. aden. s.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen. virus = venin.. medic american. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. ADENOVIROZA.: lipogeneza (v. s. genesis = prodttcere.). ADP. a . A.). s. adhaerere = a fi atafat (ad = spre. adhaesus = aiipire. haerere = a fi prins). / adenosarcome. aden. metabolice sau de cauze necunoscute.: a. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). gr. Ex. [Lot.). / adenosine. ADERENTA. Intarzie descompunerea cadavrului. Sin. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid.. .] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. de ia kinein = a misca. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). / adiadocokinesia. V. otrava. [at. s. s. A. hemocromatoza. intervine In *hemostaza fizio-logica. f.

-dipis = grasimt. Cel mai raspandit este a. care este un polinudeotid.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. de tip ginoid .In jurul bazinului. adj. adeps. [Lat. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix. In-tervenind In bilantui energetic. 2) a.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. hepatica . prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. s.] V. ds. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. alimentarius = aCimentar. ADJUVANT. s. / adiposity. s. f. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. Crick si Wilkins. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. In acest caz. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. lipsita de 'introni. a.In jurul centurii scapulare. so. s. poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. gr. adeps. hipofizara. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. adders = a adiiuga. Totodata. Alteori. al carui scop este de a completa tratamentui specific. 1890-1960. se numesc dezoxiribonudeotide. Unitatile constitutive ale ADN. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). ADN / ADN / DNA.] Hipertrofie difuza. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA.. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. adica secventa. In general In cantitati mid. [Lat. benigna a tesutului adipos mamar. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. determina continutui informational. neurolipomatoza. partic. cu *adipoza. [Lat. 3) a. complet Freund. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). ADIPSINA. s. -e.. asemanatoare cu adiposis dolorosa. f. se disting: 1) A. / adiposity s.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. asemanator cu eel al procariotelor. mastos = son. utiiizata. / adjuvant. / adipsin. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. 2) A.. m. la animale de experienta. fina. origine maghiara. tuberosa simplex. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager.degenerescenta grasa a hepatodtelor. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. 4) a. proprietate denumita complementaritate. -dipis = grasime. m. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. [Lat. [Qr. / adipose. administrat concomitent cu un antigen. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. A. 3) Referitor la un tratament de Insotire. [Lot. care sunt prezenti In *ADN 145 . alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. / adipomastia. continand micobacterii (ex. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. s. f. Uneori termenul este utilizat ca sin. m iimfiajui curent m load denumim elfins e.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. [Lot. cerebrala. din tesuturi. participiul trecut de.: bacili Koch) omorate si deshidratate. s. -dipis = grasime. / adjuvant.. tie. consednta insuficientei pituitare. se deosebesc mai multe forme. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. adeps. ADIPOZITATE.: boala Dercum. adj. repliat de numeroase ori In centrul celulei. incomplet este identic cu forma completa. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. s. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. f. s.1 a face. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. / adipsia. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. La normali. dar nu contine micobacterii. AOIPSIE. adiuvans. f. la. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. [Wbrw. f. mameCa.priv.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. / adiposis. adjuvant. s. iar insulina apare ca factor reglator. de obicei prin efecte paleative. A. / lipostat. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. / adipomastie. / adipostat. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. Utilizarea aditivilor. n. Mai frecventa la femeie. adeps. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. [fules Freund. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. s. f. ADN care formeaza o molecula circulara. ADIPOZA. a . pentru fadlitarea conservarii. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. -dipis = grasime. -ina.. s. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. cu *adipozitate. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. de la istanai = a pCasa. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. statikos = care oprefte. deci. Localizare: la 'eucariote. eel mai frecvent. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. cardiaca . A. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. din generatie In gene-ratie. / adipsie. n. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. 2) Care are proprietati de a. d. printre care: 1) a. fiacterwiog american dt. adeps. [Lat. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. 2) adiposis dolorosa (v. sunt. / adipsine. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. f. de tip android .. gr. Indeosebi a conservantilor. f. f. addition. s. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. Sin. ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson.).. ADIPOSTAT. suspendate In faza uleioasa. este reglata prin dispozitii legale.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. -oza. intre divi-ziuni.

ndo/escere = o create.: corticosteroizi (v. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. ADRENOCORTICAL. / adreno-leuco-dystrophie. adj. const. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. adrenocortical. ADRENALINA. -aux. endocrinol. Ill. si tab. / adrenal. de. ad = aproape de. / adolescence. ren. -ale. P-ADRENERGIC. A.] Care se refera la *cortico-suprarenala. din punct de ve-dere medical prezentand interes. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. ren. . ( adrenocorticoids.. Varsta de aparitie si durata a. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. puberty. ad = aproape. ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. Abrev. si ADN metilare. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ad = aproape. m. / adrenergy.] Care se refera la glandele suprarenale. -is = rinicfii. iar a.] Sin. -ids = swar^a. adj. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar.. cardiaci. In prezent. eidos = formd. ar putea bloca gene vitale pentru celule. ADN avand o configuratie de superhelix. [Lat. de. -is -rinifHi. s. langd.rinicfii. ia-tigd. pentru beta-adrenergic (v. se Incheie la varsta de 25 de ani. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. se. / adrenoleukodystrophy. ren. i&ngCi. -is = rinufii. ADN s. Pe de alta parte. a-ADRENERGIC. s. vasculari. ren. tro- . La nivelul sinapselor. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. pi. stereos = solid. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. -is = rime/it. s. cu rol In *sindromul general de adaptare. accele-reaza ritmul cardiac. este un hormon de *stres. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. ADRENOLEUCODISTROFIE. cat si la diferite tipuri celulare. s. idnga. [Lat. [[at. iAngd. -ids = sconrta. pentru alfa-adrenergic (v. f.). Moleculele de ADN r. Ca urmare. f. V. si varsta adulta. / adrenal. Cele mai importante transformari In a. f. dupa diferentierea celulelor. atat la celulele embrionare. r«n. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. cortex. ADRENOCORTIC0IZI. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon.: ADN hi-brid (v. [[at. s.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. de. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice.] Sin. prin secventarea ADN. Uneori.. adj. ren. rasa si conditii geografice. adj. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. ad •= aproape de. s. [dnga. III). V. nd = aproape. / adrenergie. cortex. din sistemul nervos simpatic. / adrenergic. / adrenocorticosteroids. -is = riniclii. m relief. ADRENAL. variaza In functie de sex. Ca urmare. din miometru) si receptorii p. ren. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. difial. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. / adrenocorticoTdes. [lat. s. pi. / adrenocorticotropin. / adrenaline. -inn . Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. pe care o continua. cea mai cunoscuta fiind ADN p. mediu socio-economic.-receptori (bronsici. ergein = a [ucra.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. eidos = formd} Sin.: corticotrofina (v.: ADN himera. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. cortex. gr. nu este transcris si nu are functie cunoscuta.. ADRENERGIC. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. -is = nmchi. [(at. ADN recombine / recombinant DNA. ad = aproape. s. de asemenea. s. f. cortex. ADRENOCORTICOSTEROIZI. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). Sin. / adr6nergique. -is = rime/it. n. Exista trei ADN polimeraze (I. s. / adrenocorticotrophine.). Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot.. II.. m. epinefrina. ad = aproape de. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent. / adrenocortical.. / adreno-corticosteroides. s. idngd. m.u. s. Var. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. f. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN. o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. A.). Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. pi. s. de. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. dys = gre. a. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide. excesul de ADN m. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. a. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. implicata In replicarea ADN la eucariote. iangdi ren. [Lot. -is = rinicfii. Var. -icis = swartO.. gr. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. ad = aproape de. f. a. gr. ADRENERGIE. In plus. [&ngd. ADOLESCENTA. a. [Lat. sj ADN metiltransferaza.: ADNc. -ale. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia.). -ids = scoartd.). adj. Marcata de transformari corporate si psihologice. plamanilor si muschilor scheletici. ADRENOCORTICOTROFINA. dupa o *clonare prealabila. adj. -ina. / adrenaline. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. m. de. gr. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. sunt de ordin psihologic. V. m. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA.). [[at. se comporta ca un neurotransmitator. DCI. f. -aux. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. s. necesara lucrului muscular. s. -is . Foarte probabil. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. pi. f. leiikos = aK>. gr.. provoaca cresterea presiunii arteriale. f. f. trophe = tira-nd.. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici.. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. nutrifie. Sin. s. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. ad = aproape. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase.: corticosteroizi (v. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. [[at. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. ren. / adolescence.

f. ad = spre. sobria sunt patogene oportuniste la om. f. s. lytikos = care distruge. -os = aer. f. f. V. adj. a Ijea. AFAZIE AEROPAGIE. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. s. ADUCINA. adj. ren. m. [lat. n. [Cjr. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. alcatuita din doua subuni-tati. ADSORBAT. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. ded a prindpalutui factor al *acomodarii.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. f. s. s. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva. sorbere = a 6ea. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. -os = aer. cu M. ?i alfablocant. Sin. betablocant. -eris. bronsite. -eris. de obicei inconstienta. m. adrenergic blocking agent. motone. s. l&nga. s. kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. / adsorbate. -ens. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. \Lat. phagein = a mdnca.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. [Lat. Ex. s.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. [Lat. tid = aproape de. pi. [Lot. gr. Sin. m. aer. sorbere = a suge.: volum inspirator de rezerva (v. scrisului sau semnelor. s. In care a. f. f. / aerosol therapy. / air. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. aer. formarea complexelor *spectrina-*actina. gr. / adsorbant. Forma usoara a *a. / adducine. Sin. tulburari de com-portament. [Lat. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). f. Lipsa cristalinului. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte.rinicfii. phagein = a mdnca. s. s. mobili. Ulterior. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. f. se asodaza semne cerebrale variate. ADSORBANT. s.: volum rezidual (v. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. *corzi vocale). [Lat. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. s. -os = aer. gastros = stomac. gr. na-turali ai a. cu dis-tensie abdominala consecutiva. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. sorbere = a suge. -os = aer. / adsorbate. s. / adducin. f. s. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. ioni.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului.] Initial (Trousseau.] Deglutitia. cidventicms = care se. s. cat si cea motorie ale cre. 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. -os = aer. ad = aproape de. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. / adressines. sensul termenului a fost extins considerabil. A. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. / adrenoprive. [Cjr. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. hydrophila si A. / aerobic. f. / adrenolytic. / aerophobia. / adventitia. a unei substante (molecule. AFAZIE. / aerocolie. s. / adrenoprival. V. [enti[d. senzoriala si -a.. posttraumatica sau congenitala. 147 .priv. AEROTONOMETRU. -os = aer. a substantivelor. f. f. f. nutrifie.. A. s. ad = spre.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. -os = aer. A. gr. s. aer. s. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. artificiali obtinuti prin diferite metode. / adsorbent. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. phakos = iinte. aer. se disting doua forme majore: *a. a. afazie. [a lyein = a distruge. de regula reversibila. Metoda curenta pentru obtinerea a. / aphasie. / aerobe. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia. [Lat. s. s.] Substanta care se adsoarbe. [Lat. aerocoly. aer. V. / aphakie.1 eritrocitara si promoveaza. gr. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). gr. limitata la uitarea. idngit. cu flagel polar. aer. aer. pi. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. a aspira. Boala este ereditara. s. m. AEROCOLIE.: volum expirator de rezerva (v. n. si adsorbant. s. adj. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. / aerophagie. adj. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare.). s. gr. ren. NA: tunica adventitia. -eris. / aerophobie.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. adj. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. Clinic. -eris. aer. aerosolterapie. ADVENTICE. f. adj. f. / adrenolytique. gr. consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer.. / air. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ.. f.. f. paralizii. [Qr. s. ADRENOLITIC. Sin. Printre diferitele tipuri de a. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. aer. ce provoaca uneori disten-sia organului. / adressins. aer. [Lat. / aphakia.] 1) Fixare. Spedile A. bios = fiatd. / aerotonometre. f. / aerosol. [Lot.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. ADRESINE. / aerophagia. / aerogastria. a . Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. privus = Kpsit de. cu evolutie intermitenta (astenie. m. AFAKIE. si adsorbat. a unei cantitati excesive de aer. A. 1864). gr. gr. tonos = ten-siune. f. n. 2) Substanta respectiva. / aphagie. Intr-o formulare generala. aer. In prezenta calciului. gr. AEROSOLTERAPIE. aphaquie. f. s. AER CURENT / air courant / tidal air. [Lat. gr. adj. / aerosoltherapie. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. s. ADSORBTIE. ADRENOPRIV.). / aerosol. adaugd deasupra. / aphagia. f. s. metron = masura. aer. s.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. / aerotonometer. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. gr. / aerocolia. AEROSOL. gr. s. f. asi-metrice. AER. zwrfiire. A. [dngd. s. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. ad = aproape de.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. gaster. •eris. face parte din banda 4. Wernicke.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. de. AEROB. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). / adsorption.^rului. de 102 kDa si P de 97 kDa. -eris. naturali exista In atmosfera. AFAGIE. s. t. mai mult sau mai putin accentuata. / adsorption. emfizem). V. depinzand de acesta. a 6ea. aer.: volum curent (v. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. AEROGASTRIE. / aphasia. -eris. Se disting a. pha-sis = cuvant. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. m. [Lat. gr.priv. adj. m. a -priv. gr. / adventice.). aer. a .. termenul a. aer.] Care se opune actiunii *adrenalinei. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. s.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. / aerogastrie.. aer. AEROFOBIE. [Lat. s.). -is . -is = rinicili.

AFIBRINOGENEMIE. m. / affection. [Lot. [Lot. / aflatoxine. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. patologic. s. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. / affectivit6. tristete. f.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. f. a . deoarece acopera conceptele de *anomalie. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. adj. affinitas.. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a.fibra.). phone = voce. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei. Secundar. surditate verbala. de. [Lot. se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). f. A. a -priv.priv. \Cjr.. 'Pohniaf. s. astenic. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. 148 AFONIE AFEBRIL. a s(a6i. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. fifferre = a aduce. Forma de *a.: afaae de conductie. B. f. s. [Lat. A. s. vec-inatate. primar. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. A. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). 2) A. de. 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. f.). AFONIE. 4) A. *agrafie). f. de la loxan = sageatd.temperatura In jur de 37°C).priv.a. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica. la affir. s. gust sau miros. inver-sus. a . dragoste fata de cineva. n.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . f. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). la Intam-plare. Iat. m. A. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. / afferent. \Gjr. tularemie etc. s. [Termen compvs: afia . paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. completa sau partiala. Asocierea *a. / affect. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale).. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala... Sin. / affect. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. cu afectarea moderata. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. [Paul Broca. / afibrinogen6mie. AFINITATE. W. AFLATOXINA. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. -ind. affectus = stare de spirit. AFECT. s. scris (*agrafie sau a. -alos = sange. este alterata In "nevroze si 'psihoze. afectiune. haima. o. gr. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. a . audi-tiva. f. affectus = stare de spirit. de ex. A. afectare. a s[d6i. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent.\ Pierdere a vodi. B. A. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. de [a finis = iimitd. f. Varietate de a. In care cuvintele sunt rostite fluent. pheme = vor6ire. exista rar 'in stare pura. A. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. adj. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. Wernicke cu *a. AFERENT. cantec (amuzie). de la affi-cere = a afecta.). ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare.). de. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui. A. cu evolutie impetuoasa si scurta.: apiretic. Insotita de o tulburare a constiintei. fihra . adj. desi gandeste normal. vas a. / affinity. / afebrile. / afferent. aferti.ge. De asemenea. / aflatoxin. boaia. / affective faculty. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. [Qr. *disfunc-tie. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. stare emotionala intensa. / afebrile. A. s. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. fioald. s. Ex.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. A. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. ferrc = a conduce. -atis = inrudire. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). f. s. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. la ad = spre. f. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. s. 3) A. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. de la ad = spre.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. s. tuberculoza.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid.} A. Sin.: nerv a. 18481905. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. facand abstractie de cauze.rman. / aphonia.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. s. A. m. Semnificatia sa este destui de vaga. fehris = fedra. / aphemie.de [a Afipergillus flavus. a siabi} 1) Emotie intensa. [Car/ Wernicke.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. iat.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele.. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. 2) Comportare emotiva. Sin. *boala. adj. A. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii.: afazie Wernicke (v. / afibrinogen(a)emia. prietenie. Broca. ferre = a conduce.. afecfiune. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. verbal sau In scris. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a.vd. In cadrul *a. {Lat. s. -e. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. profesor [a 'Paris.. antroyolog fi cfwwg franca. *sindrom. / affinite. Wernicke. emotii si pasiuni ale unei persoane. s. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. AFECTIUNE. AFEMIE. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. / affection. Ant. / aphonie. s. Inaintea altei substante. m. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. f. a. psifiiatm. f.priv.: conexi-une inversa (v. AFECTIVITATE. stare patologica cu coloratura afectiva intensa. -md: gr. (uii's = stare. [a afficere = a afecta. f. 2) Simpatie.erc = a afecta. dar utilizate incorect. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor. sau a cuvintelor scrise (a. A. [Lat. afferre = a aduce.: eferent. sen-nan = a produce. caracterizata prin anxietate. 18241880. A. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . apyretic. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. *leziune. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . profesor la 'Seriin. congenitala. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. In care pacientui. sunete muzicale . uffectio. / aphemia. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. sensibilitate. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. s. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. cu toate ca obiectui este recunoscut.: anal-trie (v. [Cjr. A. s. newolog fi. locala).

\Gjr. sau agresiva. de (a gr.. AGIRIE. *aftozele. s. Se disting: 1) A. f. -aktos = [apte. f. f. f.. a .ziana agar-agar. s. s. la glohus = glob. f. aphrodisiakos. / agyria. / agenesie. / ag6nitalisme. / agalactia. A. impulsurite sexuale. mielom). m. adj. de corp calos. aph-tae. [<^r. -arum = afte. excitement. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. s. s. adj. factor fizic. o . f. gr. ia gr. s.priv. AGLUTINOQEN.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. ic..organde. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. s. in mifcare. purtator de germeni infectiosi.[ Ulceratii infectate. m mifcare. a pune. -onis = cyitatie. cand se produce *afazie.priv. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. s. Cat. v. d. -ina . f.. s. / aphte. a crea. -ntis = ac.: 1) A.). A. n. s. s. cold agglutinins. / agueusie.. dand prin racire un gel. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva. In paranoia. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. aphthae). / aphtose. [Lat. V. gesturilor si 'mimicii. / aphrodisie. vector. ptdiatru austriac.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. f.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. s. si disgenezie. f. / agglutinogene.. Se disting: 1) A. [at. sau reactionala. 7=0 treia. / agitation. de. a . n. agitatio. spasfca). gyros = cere. globuJus. Cele mai cunoscute a. / aphrodisia. s. sindrom Aicardi.priv. de. s. Ex.: genina (v. s. imunoglobulinele. gyms. vulgara. / aglycone. AGENITALISM. de. ia agitare = a pune.. agglutinare = a dpi. [Alois Bednar. / chelating agent. {Cjr. cu prognostic benign. dim. f. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. o . duice. a pune in mifcare. a . A. m.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). a. s. La om. Sin. agglutinare = a [ipi. m. [Lat. [Gr. AGEUZIE. haima. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. / agent. s. m. / aphtha (pi. In general. / agglutinin. / agglutinine.. Virus ARN de masa moleculara mica. V.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. f. AFRODIZIE. [Ofr. genesis = producere.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. s. de. V. / agenesia. provocata de stimulari din mediul ambiant. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. disglobu-linemie.priv. / aglycone. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. 2) A. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. ['Malaie. Sin. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. 2) A. f. / agastria.priv. / agalactie. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). AGASTRIE. s. f. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. A. a priv. d. f. s. f.: chelator (v. [Lat.priv. cu evolutie In pusee recidivante.: virus delta.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian).: geloza. viu. AGAMAGLOBULINEMIE. / agglutination. AFTOZA. f. carenta imunitara. A. In cadrul *bolii Behcet.. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. lipsita de intentie sau scop. / aphthosis. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. AFRODIZIAC. s. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. AGLUTININA. AGENT CHELATOR / chelateur. v. AGLOSIE. de. AGLICON. / agammaglobulinemie. AGENT. / agent.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor. [Cjr. a . Poate fi dezordonata. m. f. s. Viena.tiv. chi-mic. f. -oza . a agita fi agere = a acttona. de [a agere = a actwna.. mutagen. izolate sau grupate. a . -ina. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. / aphrodisiaque.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. s. alimfocitoza. / agitation. idiopa-tice dobandite tardive. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. / agyrie. / agammaglobulin(a)emia. / agglutinogen. / agglutination. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v.. AGLUTINARE. de forma rotunda sau ovalara. poate sa apara si fara o leziune organica. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. A.). prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. agglutinare = a [ipi. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. s. [ite-ra a aifahttului grec. A. observate la nivelul palatului dur la copii. In alimentatie sau ca laxativ moderat. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. Termenul agalaxie este incorect. -arum = afte. si eunuchism. gr. boala Bruton. s.priv. de ex. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. 149 AGLUTINOGE N . s. AGITATIE. / aglossia. imunitate. gr. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. 1S16-1SSS. [Qr. AGALACTIE. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. f. gala. haptein = a arde. 3) A.] Sin. s. f. f. fiind foarte dureroasa. AGENT DELTA / agent delta / delta agent. grup sanguin). ageustia.] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. mai rar pe mucoasa genitala. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. a . s. s.J(ua[d.priv. [Cjr. agens.. / agastrie. Orice factor provocator de boala. Ex. m. -atos = sangc.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. a uni. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). aphtae. / ageusia.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. microorganism patruns In corpul uman. cu exagerarea miscarilor. [Lot. [Qr. infectant. poate fi spon-tana. s.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.. glykys = dutce. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. aphrodisia = dorinfa se... gasler. a uni.. 2) A. gastros = stomac} Absenta. pot fi disoci-ate. la Afrodita = zeifa dragostei. [Qr. [Qr. AGENEZIE. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. m. s. [Lot. s. m. r. s. a stomacului. s. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. / aglossie.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. [Lat. / aphrodisiac. f. Sin.. genitale. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic.e ia gignere = a naste.. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. a uni. provocand astfel aglu-tinarea acestora. s. amar si acid. f. s. / agenitalism. genitalia .. aflate In suspensie. f. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. [Lat. AFTA. s. f. lot. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. 3) A. gueusis = gust. f. congenitala de tip Bruton. A. m.

[Lat. -e. gno-sis = perc. de a se aglomera In gramezi. a mrautdti. kylos = cduCa. agonisti adrenergici. d. sludging of red cells. / agregabilit6.] Care este lipsit de *go-nade. s. f. / aggregability. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. a . AGREGANT. f. adj. si alexie. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. f. [Qr. [Gr. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. 'miozina si *fibrina. A. p.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. s. \Gjr. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila.\ Proprietatea de a se agrega. -onis = ac^iunw de. f. si coma.] Teama morbida de spatiile goale. \QT. V. AGNOZIE. olfactiva. cunoastere.. dim. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. V. In functie de natura acestor stimuli a. . / agranulocytosis. m. f.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. AGRAFIE. / agrammatism. largi. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. A. de id granum = grannie. a pro-priului corp (autotopagnozia). AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. [at. / agrafe..i gone. chiar existenta a. agonisti dopaminergici. f.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). / aggregate. / agmin6.. [at.priii. [Lot. AGONIE. f. dimpotriva. AGONADAL. sindrom Gerstmann. / agonadal. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. de [a uggravare = a agravci.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit.priii. s. f. / agrammatisme. A. vizuala. determinata de un mecanism imunoalergic. se clasifica In: auditiva. vaselor si tubului digestiv (ex. / agranulocytose.. adj. / agregant. pe de alta parte. s. la. / agoraphobia. adj. si a.. f. s. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. A. / agony. Fenomenul de grupare a plachetelor. s. [Qr. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. In forma de croset. ca entitate este pusa la Indoiala. s. dopexamina). / agonie. s. s. agonistes = [tlptdtor. s.re. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. / agonist. AGORAFOBIE. AGRAFA. s. asomatognozie.). / clip. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. anosognozie. -inis = mu[time. {Cjr. avand o circulatie interna-tionala. / agoniste. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei. -ozu. phohos = frica. fiind unite de filamente de *actina. n. / agoraphobic. granuliim. din {jam. AGRANULOCIT. [Lot. [oc. V. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. / aggregating. adj. graminatike = arta de a scrie fi de. AGREGABILITATE. V. cat si pe cea secundara. s. aggregatio. f. V. f. A. n. de la gnonai = a cunoafte. / agregat. agregare. adj. a citi [iterde.. gramada de eritrocite dispuse de re- . f. In zonele de ischemie. agora = piata. s. sludge. gr. dim. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. / agnosie. si agonist potasic. AGONIST. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. foarte proba-bil. / agminated. [<^r. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii.. f. / aggravation. devenind rapid ire-versibila. a . gonos = sitmdnf:a. AGREGARE. s. -onis = wrdutdfire. boala Schultz. agrafe. s.. ligand.} 1) In sens larg. s. s. / aggregation. -ale.priv.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. In medicina. / agraphia.] Piesa metalica mica. la un. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. f. [at. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. aggregare = a aduna. cu tendinta evitarii acestora. a priv. [Lot. antagonist. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor.. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. agmen.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). Poate fi localizata. [Lat. / agnosia. a • priv. f.: *dopamina. adj. f. Sin. [Cfr. receptor. granum = graunte. V. s. m. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. un [oc. care patrund In creier (ex. Definite a. sunetelor. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. a obiectelor. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. si agregant. de la. d. m. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei.).: sindrom Kostmann (v. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. m. la leucodte. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. e. \Qr. de raspuns celular. grammatJca. sau generalizata. agoa = [upta. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener. prosopagnozie.] Leucocit lipsit de granuiatii. adj. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. Este facilitata de *catecolamine.epe. *ADP. 2) In medicina legala sau In expertiza. f. aggregare = a aduna la un loc. "bromocriptina). AGREGAT. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. Aglomerare.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. -aux.] Aglomerare. n. s. graphein = a scrie. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. si sindrom Kostmann. / worsening. 2) Termen vechi. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. s. tactila. f. [Lat. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. adj. mai rar. cecitate psihica. aggravatio. f. s. cu efect central. adezivitate plachetara si trombus alb. aggregare = o aduna ta un [oc. AGRANULOCITOZA. a aduna. s. / agonadal. / agregation.. din gr. kytos = cduld. krap = croset.: astereognozie (v. -e. de timp) etc. de a se alipi. Sin. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange. *tromboxan si de prezenta calciului. / agranulocyte. Se disting a. Sin. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. de la aggregare == a aduna la un [oc. V. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine. / agraphie. a .AGMINAT ERITROCITE AGMINAT.: *apomorfina. s. gustativa. In starile de soc. agregat. s. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. s. A. [fr. -ism.priv.] Alterare a scrisului. evolutie nefavorabila a unei boli. / agranulocyte. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. AGRAVARE. a . s. factor pla-chetar IV. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. granulum. imaginilor.

ALBUMINA. haima. termenul este folosit pentru tunica a. adj.. a priv. -ina.] Absenta *lactazei din intestin. / agressivite. f. lapte.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. -aza. a ataca (ad = (a. ALANINA. [or.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou.] Sin. de tip recesiv. f. haima. con-genitala sau dobandita. V. -oza. de [a albus = alb. a . \Qr. Sin. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. / alcalemie s.] Inflamatia *albugineei. cu aspect albicios. [Qr. a. Aminoacid neesential. depigmentate.: a. si stres. -e. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. aggresus. / lactation. / albuminuria [Lat. / allanto'ine. albus = alb. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. f. m. s. de brom-fenol. [Lat. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak.} Sin. Var. AGRESOLOGIE. / akinesia. -inis = a[6uf de ou. eidos = forma.: acinezie. / albumin. [Lat. denumita si 'proteina Bence-Jones. lactis = lapte. In 'leucemie. a. [Lat. fie cu lapte uman.a. s. / cervi-cospinal fluid proteins. f. de [a albus = aid. / alcali.).} 1) Care are reactie alcalina (bazica). generali-zat sau oculocutanat. cu pH-ul peste 7. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. lac. 2) Mai multe substante chi-mice. s. medicamente etc. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a. / allantoide. biochim. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. / agressologie. Frecvent. [Lot.] Prezenta In urina a albumozei. / lactase deficiency. / albumosuria. s.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. de [a aggredi = a merge. gradi = a merge. [Qr. f. 2) A. agregarea eritrocitelor..] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric.. proteinurie. Laborit. / akinesie. V. cu *afemie. al kali sau alqaliy = soda.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. albumen. a ataca (ad = la. -antim = carnat. *osteomalade si In *metastazele osoase. a past). f. s. ouron = urina. constand In formarea de pete mid albe. s. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. ALBUMINURIE.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. aluzii etc. f. f. transversale. A. -inis = aifieat. a. si tab.). A. uneori. [Lat.] Membrana fibroasa. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. / alacrymie. lovire etc. si leucom. s. eel mai frecvent. de la lalein = a ror6i. -inis = alhuf de ou. m. / albugo. / albumose. ca si In unele vegetale. / albugo. s. [^. s. fie cu lapte de origine animala. ALCALI. s. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). -inix = a[6uf de ou. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. s. -inis = aBJeatd. [Cjr. ALBINOS. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. [gr. V. -ina . atlas.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. acte suicidale). comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. s. / albumine. de Prusia. s. f. gr. s. lalia = vorbm. dura. f. f. AKINEZIE. [at. ca 7n 'sindromul Waardenburg. ALBUGINITA. albumen. lacrimri = iacrima. 3) A. adj. s.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. / blue. / atbuminemie. m. / achillodynie. / alanine. / agressology. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. / albinos... / allaitement. / albumin(a)emia. AHILODINIE. f. s. -ina. de la albus = aid. s. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. Aglomerare. ALCALEMIE. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. V.\ Alimentatia lactata a unui sugar. s. agregarea plachetelor. -i'(a.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. / albuminorrachie. toate de tip auto-zomal recesiv. s. / albuginea.} Absenta secretiei lacrimale. ALBUGO. Uneori termenul este considerat sin. / alalie. testiculara. ALBUMOZA. s. / alkaline. ALANTOIDA. / alactasie. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. s. kinesis = mifcare. s. AGRESIVITATE. aggresus. -inis = aifitif de ou. In absenta le-zarii caii motorii principale. f. s. s. Evans. V. al kali sau alqaliy = soda. V. -ina. ALBUMINEMIE. s. ocu/ara sau sclerotica). s. const. V. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. gramada de trombocite. de metilen. se observa In *mielomul multiplu si. biochim.] Tendinta la atac.: acromie cutanata. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). ALACTAZIE. In care se constata. s. -inis = aldeatd. albumen. a . provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor.\ Individ afectat de *albinism. f. f. / albuminurie. si lactoza. s. pi. A. a. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. [Lot. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. = aib. f.: proteinorahie (v. Fondator: H. de toluidina. m. -inifi = at6uf de ou. de [a albas •= ail}. spre. gr. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. ALBINISM. si sindrom Sjogren. / albuginitis. f. a. / albinism. NA: tunica albuginea. spre. / alkali. muschi.r. f.). f. Ex. / allantois. -atos = sange. / albino. spre.. / alcaline. n. s. gr. Simbol Ala sau A. un deficit de "tirozina. V. Akhileus. / albuginee. f. const. s. ALAPTARE. bilirubina. A. f. s. [Lat. / bleu. s. a pllfi).priv. -oza. s. / achillodyma. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. oua.. f. gradi = a merge. poate fi manifesta (amenintari si insulte. / albumosurie. n. [Lot. s. f. al kali sau al-qaliy = soda. ALCALIN. [Lat. [Lat.) sau ascunsa. f. ALBUGINEE. a -priv. [Lat. adj. / albuginite. [at. [Lat. / alanine. de.. ia aggredi = a merge spre. ALACRIMIE. s. s.: pro-teina Bence-Jones (v. s. / albumose. gr. ALBUMINORAHIE. s. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina.. logos = stiintd.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. mimica. f.. f. f. f. uneori striate. f. adj. albumen. s. s. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. artificials). f. V. tripan. / alalia. partial. [Gfr. de (a kinein = a mifca. albumen. f. albugo. ocular. f. f. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. de la alhus = a[6. f. adj. distrugere a unor obiecte. / allantoin. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac. tab. cu aplicatii In medicina. [Lot. albugo. ALBUMOZURIE. f. f. cu sase subtipuri. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. albugo. s. gr.priv. f. s. n. sunt denumite cu acest cuvant. s. alhiif. adj. s. gr.. pi. ALBASTRU. f. m. albumen. ALANTOINA. ALALIE. la nivelul pielii. -inis = aifiuf de ou. s. / albinisme. 151 . allactare = a a[apta. / agressivity. / eye dryness. continand vase intestinale. Deoarece uricaza nu exista la om. de ia albus = al6. este putin utilizat. [^r. / alkal(a)emia. s. m. f. rhakhis = wloana VirtelJrala. Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza. s.

V. ALCAPTONURIE. [-%r. oenomanie. V. f. n. alkalosis. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata.' / alcoolemie. Unele a. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol.dtor. de alti-tudine apare la altitudini mari. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina).ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. Se disting a. ouron = urind. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut. ALCOOLEMIE. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. f. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). s. al kali sou al-qaliy = sodd. s. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a. / alcaptone. / alcoholate.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. / alcalinit6. [Ar. adj. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). s. adj. f. adj. eterul. a unor doze excesive de alcool. prin scaderea presiunii CO. / alcoolisme. f. 0. m. Se utilizeaza ca dizolvant general. \5ir. s. s.: alkil. pdtrunzdtor. \5\r. kaptem = a suge. cata-bolit al 'tirozinei. A. etilic.5 g%ci produce euforie si excitatie.soda. / alcoolature. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. timp de ani de zile. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. [Ar. f.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. a. / alcoolat. f. eidos = forma. n. / alkyl. Intre 1 si 2. f.: *ciroza. pdtrum. s. Sin.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum.sufitlli pdtrunzdtor. Var. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. *tremor). [Hr.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile.ohof sou al koh'l = sudtit. inflamabil. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. Sin. cu formula chimica C^OH. Este antiseptic. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. m. alcaloza. ALCALINIZANT. de. halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. al kali sau al-qaliy = sodd. / alkalitherapy. / alcool. ALCALINIZARE. gr. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. de la 2. volatil.R. / alcaptonurie. ALCOOL. ALCALOID. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. pro-ducand esteri. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. \!Ar. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. In limbajul curent. s.' add homogentizic.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. s. e. / alkylant. Administrarea si circuitui a.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. tulburari nervoase (*polinevrite. scadere a memoriei.: dclofosfamida). compensata. ALCALINOTERAPIE. s. -oza .sufitil. s. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale. In continuare. f. [J4r. . Toleranta individuala este extrem de variabila. sunt putin so-lubili In apa. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. al kali sau al-qaliy = sodd. f. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. s. moarte). adj. -alos = sangt. 60%. A. V. f. usor colorat. lichid clar. consecutiv. kaptcin = a suge cu loco-mil'. ALCOOLMETRU. gr. [J?r. ALCOOLIZARE. primari (R-CH^OH). H. / alkyi. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. s. gr. A. desemneaza a. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. m.).-COH-R..: *morfina. / alcalosis. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. s. 'delirium tremens. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. pdtrum. / alcohol. -ism. / alcalinisation. respirato-rie sau gazoasa. etilism. s. / alcoholature. m. / alcoolisation.. m. A. s.. al-cohol sau al koh'l . obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. A. densimetru. haima. m. [AT. / alkaptonuria. m. s. pdtrum. s. s. gr. s. iar catre 4-5 g%o apare coma. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. al kali sou al-qaliy . a discernamantului). care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si. V. therapeia = tratament. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. / alcohol(a)emia. in. Complicatiile cele mai grave ale a. al kali sau al-qaliy = sodd. ALCALOZA. pana la neutralizare (a. S. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. m. / alkaloid. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice. a. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita.. m. prin abuzul de vin. -e. / alkylant.dtor. deshidratat contine 99. s. alcalinization. Determinarea sa are importanta medicolegala. sunt strict regle-mentate. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. s.HsOH. alaturi de C si H sau de C. me-tabolica. A. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. cu [dcomie. m. / alkalizer. *cocaina. pdtrunzdtor. / alcoholometer. / alcalose. f. fiind plasmatica si tisulara. *ocronoza si dureri articulare variabile. ALCHILANT. f. f.] V.'al kali sau al-qaliy = sodd. alcaloza. s. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. Ex. [Ar. a.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. cu miros agreabil. [-^r. a. Lichid incolor. A. 2) Medicamente cu aceasta proprietate. f. s. / alcalinisant. s. "cafeina. s. / alcoholisation. / alkalinity. Exista diferite tipuri de a. gr. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis. inflamabil. f. termenul a. misdbil cu apa.] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. alcohol sau al koh'l = su6ti{. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. s. ALCAPTONA. [Hr. se manifesta (uneori. a] kali sau al-qaliy = sodd. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. s. al cohol sau al koh'l = subtil. eliminarea sa urinara.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. f.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. metabo-lica. s. Responsabilitatea penala (delict. / alkaptone. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. gr. euforie nejustificata.4).. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. *stricnina etc. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. s. ce confine azot. al-r. ALCOOLATURA. / alcalo'ide. ALCOOLISM. alcohol sail o7 koh'l . metron = mdsurd. s.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. T.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. / alcoolmetre.5% volume de C. / alkalization. A. ALCOOLAT. al kali fail alqaliy = sodd. uneori la doze foarte mid. / alcoholism. cloroformul. [Hr. ALCHIL. asociata cu fiziopatologia unor boli etc. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. s. CHaOH. s. Termenul de *oenolism semnifica a. m. f. / alcalinoth6rapie. tote/a sau potent/a/a).

m. [a ergein = a luc. f. morphe = forma.: alela mor-bida (v. recesive. a. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. s.n. la. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. / allergid. adj. ALDOSTERONISM. ALELOMORFA.e. ALCOOLOGIE. A. 2) Sin. ALCOOLTEST. Cat. s. / allele. un individ poseda doua a. *A. allelon = de. logos = ftiintd. / allergy. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate.. al-cohol sail al koh'l = subtil. n. La adul-tul normal. 6. ale aceleiasi gene. aparitia unei *tolerante. deoarece proteina produsa de aceasta a. engl. dependere = a sta atamat. / aldehyde. bacterii sau polen. denumeste o marca depusa.. atc. La adult.. A.: hiperaldosteronism (v. A. pdtrunzator. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. a. ergon = Iucru. din fr. de to. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. de la [at. Ex. . ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului. provoaca depletia pota-siului. s. Excesul de a. de = separat de. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. f. s. Ex. [Ar. \ffibrev. 0 crestere a *volemiei.] Care este In relatie cu 'alergia. o alta. s. / alcoolomanie.] *Farmacodependenta fata de alcool. 0 gena care nu poseda decat o singura a. [J5r. f. m. Termenul etilotest este mai corect. f. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. ALDOLAZA. alias = aitui. proprie creieru-lui. / alcoologie. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. mutanta este la randul sau termosensibila. La nivel biochimic. gr. ALOOSTERON. s. / alcoolod6pendance. s. sin-gura prezenta In muschi. a. s. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. / allergie. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. {Qr. se numeste monomonB. [Cjr. f. de la ergem = a [ucra. domi-nanta asociata fiind notata a'. / alcooltest.2 mU/ml (12-75 nmol/l). pamdnt utili&at de. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. n. dimpotriva. 0 nu este functionala. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. la unul la altvl. unul la altu[. *a. adj. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie. A. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata.: boa/a a. / allergide. colite. pittrufi-zator. de. m. In caz de imunitate.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. [Cfr. adj. m. 2) Proteine purificate din alimente. s. ALERGIDA. f. In prezent. ALELA NULA / allele nul /. / allelomorphe.. Concentratia a. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. veche test = vas lie. m. deoarece a.. gr.. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot).). / aldolas(a)emia. Sin. a. C. ALERGIE de la mama. lie [a alwol dehydrogenatum. s. f. exista In concentratii foarte mici (v. ALERGEN. [Hr. A. s. [Qr. f. f. ALERGIC. Cele doua a. s. / alcoholomania. s.: In *sistemul ABO. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. adj. mai mult sau mai putin eficace. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. alcohol sou al koh'l = subtil. unele gastrite. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina. actiune. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp.ru. n.: alela letala. hiperaldosteronism. adj. *A.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. actiune. al-los » aitui. adj. {QT. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. f.: a. / allergen. urticaria. alias = dtiili ergon = iuc. iar o gena ce poseda mai multe a.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. ALDOLAZEMIE. f. *A. izolata din ficat. f. s. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. / aldolase. pdtrunzdtor. / allergene. ALERGIE. f. patrunzdtor.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. / allelomorph. In continuare. este obtinut prin oxidarea unui alcool. A. Cele irei a. s. s. test = e^a-m.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. s. tennenul 153 . Cantitatea de a. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. proba.ra. / allele. actiune. -ida.\ Initial. s. / aldosterone. variaza Intre 1. allelon = tie. s. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot.). dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. fac parte: astmul. *a. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. Dintre bolile a. f. de la ergem = a [ucra. V. ALDEHIDA. s. f. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. / aldolase. se produce retentia celulara a sodiului. s. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. prezente la un 'heterozigot. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. [Ljr. dar si In celelalte tesuturi. s. de. ergon = iucru. Se reprezinta cu litere mici. s. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. / allergique. / alcoholtest. f. mi-grene etc.. al-cohol sou al koh'l = subtil. f.: polenul gramineelor.. 8. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). ergon = iucru. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. m. (AT. Care produce *alergie. cu *alcoolodependenta. acf-inne. una provenita de la tata si. / aldolasemie. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. / aldosteronism.fiimifti. In compensatie. V. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. s. terme-nul de a. / aldosteronisme. si cetona. Sin. / aldehyde. s. A. f.3 si 8. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. alias = aitui. eczema. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. V. Sin. s. / alcohology. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. In general. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. Ex. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1. / allergic. / alcoholomania.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. s. m. ?i alcoolomanie. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. m. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. se constata si In infarctui miocaidic. peiidere = a atdma. 0 cres-tere tranzitorie a a. La nivelul fiecarui locus *autozomal. ALCOOLOMANIE. aldolazemie). la ergem = a [ucra. aseme-nea celorlalte a. sunt. ALELA. a. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. este polimorfa. V. Ex. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. / aldosterone. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a.

: a-blocant. adj. / alexithymia. f. Concentratia a. f. a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil.tulw grec. s. de asemenea. s. / alpha-adrenergic. m. khymos = sue.). f. algidus = rue. [Lat. gr. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). [angd. / allergology. migrena. sfdr&mare. adj. fac parte proteine transportoare (transcorti-na. s.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. alias = altui. / alexine. In cadrul sinuzitelor. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. s. f. \Qr. dureri difuze de origine dentara. gr. f.. algidus = rec. f. adj. Sin. -ina . •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. Var. hipocondriaca. s. f. [a = prima iiterd a atfa6t. In unele boli hepatice (hepatita virala. f(o)etus = fat. s. fentolamina) sunt. ALEXIE. Var.: a-chimotripsina. s. ren. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. vasodilatatoare. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate.. 3) Uneori. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. s. thymos = minte. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. Var. s. [a = prima fiterd a affa6e. pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. '(at. [Qr. biochim. cluster headache.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. A.tu[ui gru. [Gjr. completa. / algesia. / alexia. ALFALIPOPROTEINA. ALGID. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. f. algos = durere. s. / algidite. \Gjr.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. / alpha-lipoproteine. / aiexithymie. care stimuleaza aceasta actiune. s. / algesie. ALEXITIMIE. [gr.. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. migrainous neuralgia. f.: cecitate verbala. adj. ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. / alphalipoprotein. / alphabloquant. utilizat ca sin.: artralgie. Var. digests = simtui durerii. ALGEZIOLOGIE. gr. / algidity. Var. ALGEZIMETRIE.] Sin. a stimuia. 25 kDa. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid). s.: cii-antitripsina. deci. const. adj. protos = primul.e. [Cfr. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. f. [Cfr. -ina . lexis = cuvdnt. s. f. / allergologie. mghetat. vasculara. s... de la lectura dificila. ALERGOLOGIE. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. f. lexis = cuvdnt. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. z. / alpha. 2) Sin. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. la ergein = a iucra. antiproteaze (a^-antitripsi-na.. ALEXINA.: alfastimulant (v. (ex. a.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. s. f. cu hiperestezie (v. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. f. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. Uneori. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime. Ex. algia. int. Sin.] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. s. [at. / pain. / alphai-antitrypsine. istoric pentru 'complement. s. s. ALGIC.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. {Qr. f. f. m. / aigesimetrie. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde. s. s. / algie. s. craniofaciale lateralizate. n. / algesimetry. ALGIE. f.antitrypsin. s. / alpha-adrenergic stimulating agent. f. nevralgie.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. ALFAFETOPROTEINA. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. / alphachymotrypsin.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. alexein = a evita. si tab. V. B. ALFACHIMOTRIPSINA.: a. de origine extrem de diversa: a. / alphaf(o)etoprotein. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari.: a-stimulant. / alexie. proteina de legare a tiroxinei).: a-globuline.: alfa-adrenergic. logos = stiintd. / algique. tripsis = frecare. f. f. / alpha-globulines. [Qr. mandibulara sau oculara. bloquant. globulusi dim. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. s. / alese. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold).tuiui grec. protos = primu[. ALFASTIMULANT. gr. f. metron = mdsurd.-ANTITRIPSINA. ALGEZIMETRU. algesis = sim^ul durerii. f. C) de talie inegala. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. f. adj. (o ioviturd). lipoproteina. Din grupul a.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. este utilizata ca antiinflamator. ALFAMIMETIC. prin extensie.. algos = durere. / algesiology.). tripsis = frecare. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A.. spirit. este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. ALGEZIE. s. s. stimulare = a miboldi. s. adj. / alphamim6tique. -is = rinicfii. Var. droza. pi. A. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si. / alpha-adrenergique.). / algid. s. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. / alphaglobulins. / alexin. Sin. / algesiologie. [Qr.dro6irci sfdrdmare. ac-fiune. de.: algie (v. ergein = a [ucra] Var. s. ALFABLOCANT. s. a .: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE.. In mod normal. f. In functie de localizarea . Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. pi. s. [J~r.] V. f. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. hemo cromatoza) si. (a glohus = gCofi. / alphastimulant. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala..} Defect de Intelegere a scrisului. dar Indeosebi a trigemenului. / alpha-adrenergic blocking agent. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. ALFA. -e. logos = ftiintd. / alphamimetic. f. si Indeosebi asupra *tripsinei. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. drawsheet. anti = contra. [a = prima [iterd a aifabe. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. / aleze. aiantichimotripsina). Denumire rezervata *a.at} Agent simpaticolitic. m. iar inhibitia vasodilatatie. ALGIDITATE.priv. adj. / alphachymotrypsine. adj. in-gfi. n. gr. / algide. / alphafoetoproteine. s. A. f. f. pana la a. [a = prima [ilera a atfadetului grec. f. local sau intramuscular. a. s. de. vezicula biliara rinichi). ad = aproape de. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. A. adj. Var. f. s. ALEZA. Ex. isterica. -ina. mai rar In cancere de tub digestiv.: a-mimetic. -ina. ALFA-ADRENERGIC. a abate. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. cu M. / algesimetre. algesis = silnful durerii. s. fr. n. / algesimeter. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. [Lat. zdroBire. -inn. ergon = [ucm. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. a -priv.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. cu senzatie de frig si tendinta la colaps.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. la gravide. lipos = grasime.: a-adrenergic. s. / algetic. s.

V. regim. algos = durere. / aliphatic. mania = nefiunie. / alienation. de introducere In organism a substantelor nutritive. [Cfr. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. picioarele. -atos = ra. mainile. algos = durere. la Instrainare. spasmos = contractie. genesis = producere. / algospasme. / aliment. ALIAJ. s.). ALGOPARALIZIE.. pathos = afecfium. algos = durere. / alloantibody.} Producerea durerii. / algophobia. f. repre-zentand. ALIFATIC.na. f. apartinand matema-tidi si informaticii.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. medicamentelor (izoniazida.6 al Charezmi sau a] Karismi. In limba engteza. p. se utilizeaza In unele stari carentiale. pentru alchil (v. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. / aliphatique. f. alienation.priv. algogenesis. dificit. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. 5) A. / algogenesia. [fr. s. -atos = gras. pentru alchilant (v.: *sindrom de nerv nazodliar. f. n. lagneia = dorintd se?(uaid. [at. s. menos = [und. compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. post = dupd. V. ALGORITM.] Tendinta patologica de a cauta durerea. / algomania. algos = durere. s. para = dmcolo de. / algoparalysie. / algolagnie. -oza . ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice. s-a extins si 'in diagnosticul medical. m. lysis = distrugere. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. infarctului de miocard. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. / algogenese. / algoneurodystrophie. / algogene. Var. corpus. A. ianga.] Sin. para = dincoh de. s. s. f. dificiC.: nevral-gia nervului vidian. dificii. 155 . s&nsifiidtate. s. [Cjr. algos = durere. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. s. desemnate printr-un eponim (ex. de protectie . f. alienare. alimentum = aliment. / algomanie. / painful paraesthesia.). In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. -oris = Corp.] *Parestezie dureroasa. / algospasm. s. s. s. / painful paralysis. f. ALGOSPASM. / alimentation. au In organism rol plastic. / insanity. s. it la syn = impreund. [Cjr. m. alliage. ALGOGENEZA.). energetic si functional.e. ['De id nu-meie matematicianuiui ara.ime. de [a philein = a iu6i. f. / alymphocytose. s. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. f.: boala Sudeck (v. In primele 4-5 luni de viata. / alloanticorps. f. morbida fata de durere. f. |l/r. s. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. s. tSm Cat. ALIMENTATIE. f. gennaa = a produce. / algogenic. aisthesis = senzafie. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. ALIMENT.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. sec. A. genereaza durere. sindrom Sluder). ALGOFILIE.a. A nu se confunda cu *dismenoreea. adj. la separare. men. s. unor afectiuni ale SNC. A. 2) In prezent. s.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. solubile unele In altele In anumite conditii. d. s. s.. sentiment.ie. gr. trauma. Poate fi consecinta: traumatismelor.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. n.i idei. nutritie. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. s. f. artificiala . reprezinta un cuvant la moda. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. m. f. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food. liniara sau ciclica. trophe = firana. s. [at. [Lot. algos = durere. aUos = altui. s. gr.] Procesul de hranire a organismului. Sin.] Sin. algos = durere.).). Tipuri: 1) A.a.: algodistrofie simpatica. n. trophe = tirana. / algoneurodystrophia. ALGOPARESTEZIE.). In acest caz. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. / algophobie. [Cfr.trif. lympha = apd (impede. ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. philia = atracfie. / alymphocyto-sis. [Cfr. / alli(a)esthesia.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. f. [Cfr. [Lot. alimentum = aiiment. [Cfr. sensi6i[itate. dys = gre. V. / algomenorhee. s.: algoneurodistrofie (v. s. s. s. s. aUi-gare = a [ega. na-turala . idngd. plastic si catalitic.senzafie. span = a trage. [at.). 4) A. sympathein = a fi aldturi de cineva.. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. iar alteori o senzatie neplacuta. sindrom Di George. alias = aitui. / alimentation. ALKIL. 2) A. [Cfr.care asigura un aport adecvat energetic. [at. s. aleiphar. f. adj. fie. algos = durere. a metabolismului. f. coapsele. s. algos = durere. ALGOMANIE. / alliage. f.a. adj. dys = greu. s. / alliesthesie. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. are tendinta la izolare. Ca urmare. algos = durere. ALOANTICORP. dieta. Evolutie lent regresiva.u. ALIENARE. mixta . a . f. m. / algolagnia.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate. m. ALGONEURODISTROFIE. / algorithm. ALGOGEN. / algomenorrh(o)ea.[ Sin. s. [Cfr. spasmus. o/gos = durere. anti = contra. / alloy. [Cfr. de [a gr. a afiena. sugarului cu lapte de mama. gr. ALIMFOCITOZA. / algophilie.} Sindrom osteoarticular regional. diferite constante ale mediului intern etc. ALGOFOBIE. Sin. s. s. adj. la alere = a firdni. dys = gnu. In ultimele decenh a. s.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. [Cfr. nu. neuron . ALGOMENOREE. [Cfr. [Cfr. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. f. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. f. au fost descrise numeroase sindroame. ALIESTEZIE. alienare = a instraina.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare).} Care provoaca. / algoparesthesie. s. / algorithme. [Lot. / aliment. f. Indeosebi. 3) A. de [a gennon = a produce. aisthesis . m. o schema de diagnostic pe etape. Termenul. de la lyein = a distruge. de la alere = a firdni. 3) In sensul eel mai larg. bogat in nutrimente esentiale.: izoaglutinogen (v. (ilgos = durere. ALGOLAGNIE. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. f. de masochism. nutritie. V. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. phobos = fried.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. / algophilia. [Cfr.. f. s. rhoia = curgere. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. o localizare anatomica (ex. [Cfr.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. In particular In *schizofre-nie. f. trophe = hrand. ALKILANT. completata cu lapte de vaca sau industrial. IX. rationala . cu mecanism necunoscut. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. masochism. f.nen'. kytos = celula. [Cfr. Var. n. Atinge electiv umerii. algos = durere. si boala Bruton. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. genunchii. antitiroidiene).] Teama exagerata.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect.

s.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. s. A. \Qr. uneori.. alias = aitui. (i/n-men. s. / alveolar. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. cristalina a carbonului. adj. s. -oza . f. osme = miros. f. se limiteaza la anumite mirosuri. / allotriophagy {Cjr. ALOMETRIE. allogeneic. [Lot. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. allotropism. marca.si retroauricular. neproportionata a diferitelor parti ale corpului.: homogrefa ALOIMUNIZARE. V.sau trigeminat (bi. f. 13. s. allos = aitui. m. s. adj.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. ALOPECIE. ca si In far-made. antiperspi-rant. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. / allopathie. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. allos = aitui.. / allotypie. Daca a. / allocinesie. ALOTRIOSMIE. trope = mtoarc-ere. Iat.). / alogia. forme cu proprietati fi-zice si. A.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. s. [Cjr. f. olios = aitui. f.. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. \Cjr. {Cjr. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. s. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. f.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. s. 3) Sulfatui de a. a . incompatibilitate fetomatema. t. [Cjr.aiaun. alias = aitui. aparat. f. V. s. f. s. / allogenic. ALVEOLAR.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar.fioala. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. / alloxan. f. gennan = a produce. ALOXAN. si aloestezie. utilizat ca astringent si antiperspirant. m. [Cjr. / allotype. / allotriosmie. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. adj.. s. f.. mimus = oUigafie. s. f. alias = aitui.towc. ALOTRIOFAGIE. v.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. anti = contra.] Tulburare a sensibilitatii tactile. alveola-tus = Ufor sw6it. octyne = durere. f.: pica (v. / allotriosmia. s. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. gennan = a produce. marca. allos = aitui. ALOSTERIE. / allotype.: antigeni alogenici (v. alopex = vulye . [Lot.] Sin. gr. model. [Lot. / allogenic. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. allos = altui.. alias = aitui.). dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. aisthesis = senzatie. ALORITMIE. adj. biochim. s. / aluminose.} ElementuI nr. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. / allosterism. allos = aitui. logia = teorie. ALUMINIU. ALOGREFA. f. modificarile patogenice si simptomele bolilor.} Crestere inegala. ALOKINEZIE. Al2(S04)3l8H. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex. din gr. de la alveolus. f. altoit. f. utilizata ca astringent local. / allograft. / allorythmie. / allocheiria. typos = tip. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. s. de ta alveus = cavi- . f. (re is. gr. implicit. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. f. -inis . m. f. s. model. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. / alopecie. de (a alter = aitui. [Cjr. const. s. f. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. [at.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. de. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus.). s. ALOGIE.] Sin.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice.. pelada. aHos = aitui. iat.. alias = aitui. -inis = aiaun. de la trepein = a w. adj. f. tria = trei. dim. / aluminium. phagein = a mdnca. f. iar diareea printr-un constipant). f.9815 si simbol Al.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. progresiva sau brusca. stereos = solid. / allotropy. durerea se trateaza printr-un analgezic. lo-calizate Indeosebi supra. s. / allogenique. s. / allodynia. tres. / allopurinol. pi. De ex. / allopurinol. adj.. idiotip si izotip. kinesis = mifcare. cu masa atomica 26. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. rhythmus. [Cjr. multiple. s. s. [Lot. \Gjr. s. s. s. In particular. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. grapheion = penifa. androge-nogenetica se produce la barbati. rhythmos = rifn. / alveolaire. prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. [^r. allochiria. ALOTIPIE. / allo-immunisation. s. f. lichen plan etc. / allorhythmia. grapheia = a scrie.: izoimunizare (v. localizata sau difuza. este mai adecvat termenul *alogenic. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic. In acest caz. immunis = scutit.-nand cu raid vuipi[or. / isoimmunization. de scris. grapbium. sclerodermie. / allometrie. s. pi.: a.). Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a. in relief. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. si alokinezie. In acest mod. / allogreffe.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI. ALUMINOZA. gr. [Cjr. s. s. [Cjr. / allodynie. typos = tip. / allogenique. alii-men. / allotriophagie. f. sema. m. s. 2) FosfatuI de a.. s. chimice diferite. f. / allotypy. m. Tipuri principale: 1) A. A. hair loss. m. s. / allometry. V. n. denudate incomplet. ALODINIE. ALOTROPIE. radiatii etc. [Cjr. Ex. ALTERARE. s. / alloantigens. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. metron = masurH. allesthesia. congenitala sau doban-dita. Sin. de [a. pathos = doala. / alteration. / aluminium. alias = aitui. f. 2) A. s. / allotropie. allos = aitui. f. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. firiceag de. m. Ex. si tab. gr. ALOPATIE. / alloesthesie. f.priv. [at. / alogie. / allopathy. allos = aitui.} Sin. aherare = a scnimfia. V. [Cjr. 3) A. Este caracteristica sifilisului secundar. s. / allosterie. [^r. ALOGEN. [Cjr. [a in = iipsit de. gr. m. s.] Sin. s. / aluminosis. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. ALOPURINOL. f. alias = aitui. \Cjr. s.: puls bi. / allokinesis. chute de cheveux / alope-cia. ALOGENIC. f. AICl36H. baldness. calvitie.: idio-tie afazica. f. este denumita uneori daltonism olfactiv. fetomatema.0. s.0. / alloantigenes. f. de [a kineia = a mifca. partial cu *alogen si cu *omolog. s. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. tria = trei. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici).Paris 1893). seboreica rnasculina sau a. lot.. V. sensi6iCitate. f. s. Ie transmit semnale. / alteration. treis. [Cjr. care se fixeaza pe ele si.] Sin. s.sau trigeminism). alias = aitui. V.). s. AIP04. n. tres. / alloxane. ALOESTEZIE. ALOTIP.

NA: alveolus dentalis. ambulator. A. eventual. ametros = disproportwnat. -omo. oftdnoiog gtrmcm. m. / ambulance. AMELIE.: boala Alstrom-Leber (v.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. diaree. valentin = forta. phalloides. / ametropie. de. Gushing. m. / amblyopie. s. s.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare. pGmBa. n. adj. [Jr. / ambidextre. verna etc. gr. or. boli generate (tuberculoza. acromegalie). . alveoli). s. / ambisexua-lity. / ambulatoire. secundara . dim. boli psihice etc. [Lot. bolile Basedow-Graves. TratamentuI a.: adaman-tinom. f. / amaurosis. s. Ex. f. vedere. la acelasi individ.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. [Cjr. / alveolitis. de ex. opos = vdz.. / ameloblast. Sin.. de. / ameloblastoma. dim. / amastia. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. / alveolotomie. urmate de o scurta perioada calma. boala Fauchard-Bourdet. AMELOBLASTOM. la valere = a^ area. m.: 'astigmatism. s. / amalgam. amblys = tacit. s. almulgum. men. ambiilare = a merge. s. / amaril. s. cu cecitate. [Lot. In unele boli ale nervului optic. Spatiu aerian pulmonar sacciform. f. dim. ALVEOLIZA. a e^amina. [Tr. f. pri-maia . la nivelul caruia are loc *hematoza. / ambivalence. [Lat. f. s.] Sin. In unele infectii. A.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. si nu este sin. In general complicate) cu necroza. gr. \<gT. Nu se defineste astfel un defect ocular la care.m6ru. / ambulatory. a peretelui unei alveole dentare. a fibrinei (a. f. la temnein = a tttia.. AMENOREE. V. si amauroza congenitala Leber. putere.-iere. / ambisexualite. / amenorhee. ALVEOLA. hiastos = germen. [a alveus = cavitate. s. A. s. amau-rusis = or6m. A. gr. [Lot. s. A. -i"(n. m. f. [Cjr. / ambulance. / enameloma. generative. s.] Sin. ca si dupa menopauza. s. AMBLIOSCOP. plassein = a forma. / ameloblastome. pathos = 6oaid. tome = to. m. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. dim. s. T. s. [fr. ops. 157 . f. s. acte). blastos = germen.. opos = vdz. f. / amelopathy. / amalgame. -omo. / alveolotomy.. ambo = a. adj. de. de la alveus = capitate. mastos = son.} Distructia. s. AMBLIOPIE. adj.. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. AMELOPATIE. / amaurose. ALVEOLOPLASTIE. menos = [und. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue.ALVEOLA tate. gr. Ex. n. profesor (succesiv) [a 'Scrim. a unor celule (a. / amaril. [fr. [Cfr. dim. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. AMBIVALENTA. a. preocuparile. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor.: bucurie/tristete. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint.. de la. [Ofr. pantherina. n. / amenorrh(o)ea. f. Se disting doua grupe de a. alveolus.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. A. a -priv. AMAUROZA. primare sau secundare. f. scopes = o6servator. f. ale ambelor sexe. f.: ameloblastom (v.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. de la 11 . [SpanioCa amarillo = ga[f>en. A. macrofagica).: adamantoblast. s. / ambivalence. {Cjr. s. m. s.] 1) Inflamatie. s. [Lot. f. s..ide[6erg. AMBULANTA. a . f. ». ambo = amandoi. f. fters. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. de (a amauros = intunecat. cupru). situat distal fata de canalele alveolare. [Lot. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. frecvent In *schizofrenie. / ameloblaste. f.] Sin.. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. s. lysis = distrugere. amho = amd-ndoi. alveolus. / amasie. NA: alveolus. / alveolus (pi. vecHe. AMBULATOR. a leucocitelor alterate (a. pi.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / ametropia. dia-bet). [Lot.] 1) Care se refera la mers. durere abdominala. de la alveus = cavitate. / amelome. a alveolelor dentare. A. -trum = dre. \Qr.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. / amblyoscope. alveolus. s. s. n. oftalmoscopic.). muscaria. apar semne si simptome brutale: greata. \Cjr. de [a skopein = a vedea. -tra. o structura organica. AMASTIE. AMELOM. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. alveolus. alveolus. a priv. a se pkinBa. [at. / alveolyse. a se. AMBIDEXTRU.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. fara controlul constiintei. / alveoloplastie. afectiuni ovariene sau uterine. / alveoloplasty.. adj. AMELOBLAST. [Lot.. AMALGAM. ou f. m. de la iilveus = cavitate.\ Care se refera la *febra galbena. ALVEOLITA. m. dexter. AMETROPIE.: sinoptofor (v. 1840-1917. frecvent: *pioree alveolodentara. n. boli endocrine (*mixedem. de la lyein = a distruge. timel = smalt. s. In caz de intoxicatie. amblys = tocit. s. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. s. ops. / amelopathie. ALVEOLOTOMIE. In continuare. f. V.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar. exsudativa). gr. [Theodor Leber. / alveolysis. f. Se observa In unele boli psihice. supurata}. f. la niveus = cavitate. renale si la nivelul SNC. s. f. / amblyoscope. mai rar. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. de. *ameloblaste. -oris = care se pCimba.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. s. f. cu semnificatie patologica. AMARIL. Sin. s. -e. expresii. s.. s. metron = mdsurd. Qottingen fi '>(e.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii.).. s. / alveole.: automatism a. gr. \Cjr. de la ambulare = a merge. f. adj. Addison.\ Coexistenta unor caractere sexuale.. rhoiu = curgere. sau f. s. nuuneld. / amblyopia. s. f. [Lot. maduvei sau creieru-lui. 2) Care nu este spitalizat. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. me. fibrinoasa) sau.. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. plastos = mode-iat.). virus a. se distinge de *ambliopie. vecfie amel = smalt. caz In care deficitui de ve-dere este partial. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. f. / amelie. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. fters. vecfie amel = smalt.mers automat. adj.: tifos a.priv. amelom. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. f. 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a.mdndm.] Pierdere completa a vederii. / alveolite. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. s. rede-re. Sin. [Lot. / ambidexter. melos = e? (tremitate. s. vecfie amel = smalt. anemie. prin procese infectioase si de-. amastie. a modda. iubire/ura. secfiune. s. apoi de severe tulburari hepatice. malag-ma. f. putere. AMANITA / Amanita / Amanita. NA: alveolis pulmonis. / amelia.prii'. alveoli.\ Boala a 'smaltului dentar.apta. f. s. voma.

/ amygdalectomie. a dizoh'a. pulmonar sau cutanat. f.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. / ampholyte. constituita din lanturi cu ramificatii. alcatuila din lanturi lungi. vertigo (lat). tonos = tewiune.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. de obicei prin extensie. nonmyelinated. rezulta doua forme de a. f. a sch-imfia. 2) Amilopectina. f. [Lat. [Gr. adj. / amphophilic. s.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. AMFOLIT. Este endemi-ca 'in tarile calde. [Cfr. m. adj.] Sin : amfolit (v. / amyelinique. / amphipathic. n. se deosebesc: a. a. de. {Cjr.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. f. / amide. -ind. f. f. adj.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. ia amibein = a aitema. scfiim6are. AMETEALA. / amphipathique.: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. dar se poate localiza si la nivel hepatic. AMIGDALECTOMIE. amygdale = migdald. bolta cereascd. s. / amphiarthrosis. / amphidiarthrosis.). aither = aer curat. s. amibiaza.*apendi-cele vermicular. lat.\ Microorganism unicelular.u. AMFETAMINA.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. s. / amibe. . / amphotony. amoibe = altemanf:d. s. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. adj. m. AMFOTONIE. AMIGDALA. dizoh>at. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. s. ampho = amEU. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. d) nucleu amigdalian. AMFOTER. ektome = excizie. de doua on.: 1) Alfa-amiloza. / amphiarthrose. arthron = artifiifafte. AMIBOID.intoarcere. aether. / starch. s. se numeste sferica sau stigmica. adj. / amide. / amphiphile. adj. adj. m. s. {Cjr. pi. -ism.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. f. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. Consumul cronic de a. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. ampho = afn6ii. AMIDON.a. s. Prezenta a. a'. trope . neramifi-cate. s. s. [Cjr. / amphotonie. celule migratoare) de a emite pseudopode. de [a amibein = a aiterna. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. amylon = fdind. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. amphi = de am6e(e pdrpi. amoibe = aiternanf. | Qr. AMIBA. in doua nidduri. Ant. amoibe = altemanpd. am6e[e p(lrti. Meningoencefalita amibi-ana primitiva. pot fi patogene la om. eidos = forma. AMIBIAZA. scade apetitul. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. \Qr. s. AMFIPATIC. emetropie. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. / amygdala. Ex. se produce prin intermediul *amilazei. tenesme. mai rar.: amfoter. adj. s. / amyelinic. [^r. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. myelos = rndduvd. cu perioade de exacerbare. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. este asferica sau astigmica. AMFOTROP. s. tonsil. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia.] Care se aseamana cu o *amiba. n. / am(o)ebiasis. amoibe = aS-temanta. -ism. suflu). insomnie.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. s. 2) A. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. / amiboi'de. adj..] Articulatie mixta. n. [Cfr. / amygdale. m. sub forma de lichid incolor. este detectata cu ajutorul iodului. dc. adj. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. philos = prieten. / amphotere. s. a schimfia.: amoebiaza. / amphetamine. NA: tonsilla. f. Poate evolua cronic. racemica si sarurile sale. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza.. amphi = de amfieti parti.. dextroamfetamina si metamfetamina. Unele specii de a. in formele de intoxicatie cronica.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. f. s. \Cjr. [frofiadii (at. s. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. f. / am(o)eba. [QT. ampho = am6u. de ia amibein = a aitema. secundare si tertiare. Sin. s. cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. am(o)ebae. pri-mare. / amidon. / amphorisme. s. adj.\ privitor la *amigdala.: amoeba. [Gjr. / amygdalectomy. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. / amiboisme. a. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. philos = prieten. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). adj. AMFOFIL. amphi = de am6eie pttrti. adj. amphophilous. AMFIDIARTROZA. s. [Qr. amylum.).: suflu amforic (v. v..] Sin. schimfiare. adj.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. dis = du6iu. tonsillectomy.. AMIELINIC. / amphidiarthrose. f. ammoniakon = sore de amoniu. m. scHim6are. f. \Cfr. / amphophile. incluzand a. [Cjr. pathos = afrcfiune. AMIGDALIAN.] NA: articulatio cartilaginea. AMFORISM. s. ia matus = Beat. / amphoricity.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. [Cfr. arthron = articu[af. amidon. atat omul cat si animalele. A. / dizziness. miopie). V. or. de ia amibein = a aiterna.priv. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara. / amygdalian.] Sin. a scltim6a. / am(o)eboidism. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. mai ales daca nu este tratata. amphora = amfora. adj.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. -enne. relaxeaza musculatura bronsica. Ex.: articulatiile intervertebrale. f. / amphotrope.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii. AMIBOISM. s. -azn . cat si ca o baza. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . Var. s. / amphotrope. / ampholyte. poate deter-mina dependents. avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. amphoteros = care apartine ia doi. / amph6tamine. amy-lum. nmmoniakon = sore di amoniu. Di-gestia a. anxietate. -oi.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. de [a philem = a iu6i. [Qr. abdominala . [Qr. -oza . / am(o)eboid. de ia philem = a iu6i. f. adj. Ex. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . 2) Grup de compusi cu actiune similara. ammattire.ie. / vertige. / amphoteric. m. f. amphi = de. iar amilopectina o culoare rosie. / amibiase. modificari de personalitate si. amygdale = migdala. f. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). contracta sfincterele si ve-zica urinara.. s. iritabilitate. apartinand protozoarelor. s. f. / amphiphilic. m. gr. b) a. Var. 2) De mentionat: a) a. a . \Lat.: vertij (v. colici. AMFIFIL. s.). In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. c) a. f. Amina simpatomimetica. [Qr. AMFIARTROZA. adj.. amphi = de amfiete parti. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. a scftim-60. lytos = distrus. s.: articulatia temporomandibu-lara. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. ampho = aIn6ii. adj. / amygdalien. scfiimfiare. de ia lye in = a distruge. AMIDA.

m. f. Recent s-a demonstrat ca a. f. / aminoacidopathy. amidon. s. s. tripsis = frec-are. amylum. gr. s. AMIOTONIE. Sin. m. mys. myos = muscfii. mimia = imitare. / amiloride. aminoacide. sanguina este de ori-gine pancreatica. tirozi-na etc. f. / aminoacidopathie. gr. de ta cum = cu. s.} Sin. AMIMIE. -atos = sdnge.priv. de ammiti. / amyotaxia. s. Unii a. A. amygdali-tis. care reprezinta 159 . are si o actiune opusa aldosteronului. / amyotrophie. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita. sides = forma.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. se gasesc la unele plante.) Baza organica azotata. fenilalanina si triptofanul). a digera. / amyosthenia. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. / amylasuria. nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. f. A. myos = musch. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. / amylo'idose. f. / amyloidosis. *boala Wilson etc. n. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. AMIGDALOTRIPSIE. amidon. amidon. / amygdalite. const. 2) Substanta amorfa. AMILACEU. f.. / amimia. AMINOACIDOPATIE. salivara si a. AMIOTROFIE.. gr. -aza . a carui semnificatie nu este Insa clara. V. ammoniakon = safe. f. s. A. / amyotaxie.muscni. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. s.. f. / amylasemie. / amylose. s. / amylase.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant.] Prezenta amilazei In urina. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. In inflamatia glandelor parotide. f. f. gr. mys. genitus = nascut si gignere = a nafte. f. Denumirea de a.: tirozinoza. f. s. amygdale = migdaid. f. copt de ta pepsein = a gati. gr. *A. este de origine proteica. amyliim. AMILOID. amidon. myos . f. [Gr. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth. [Gr. s.. oligofrenia fenilpiruvica. s. -aza. f. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. f. si amine bio-gene.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange.. A. a priv. s. a. valina.. Cresterea a. s. s. gr. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. acidus = acru. putere. mys.. myos = musciti.: miatonie. f. s. AMILOZA. a .priv. gr. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. a modefa. / amyloid. [Lat. amylon = faina..) In urina. f. AMINOPEPTIDAZA. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile.). sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic. si tab. f. metionina. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. de la plassein = a forma. s. [Gr.. amyloidisme. a -priv. de (a mimeisthai = a imita. adj. A. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. [Gr. sarade a reactiilor motorii si emotionale. amylon = faina. care se depoziteaza In organele interne. -ozti. Sin. [Gr. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta. gr. proteine si alcaloide. s. AMILAZEMIE. f. / amylas(a)emia. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. f. amylon = fciina. ouron = unnd. / amygdalotripsie. AMIOSTENIE.] Inflamatia *amigdalelor palatine. AMILAZURIE. secundara. / amine. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. / amylo'lde. a .). sthenos = fortd. AMILOIDOZA. f. ouron = urina. mys. adj. Ex.: ataxie (v. / amiloride. / amylosis. Sin. mys. AMILAZA.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. -ind. ~~~\ AMINA. ummomakon = sare de amamu. rinichi si splina. continand o functie acida. a aranja. / amyotrophy. tattein = a ordona. acidus = acru. sin. / acide amine. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. s. care exercita functii regulatorii: *colina. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. AMILORID. a crea. serum amylase.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. V. gr. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. amylon = faina. -ina: I at. gr. f. acidus = ami. f. indispensabili. de asemenea.. / amylase. s. s. s. -ind.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. fSa. \Gr. -ozd . amylum. s. peptos = digerat. ammoniakon = sore de amoniu. / amyosthenie. neopla-zii ale plasmodtelor. myos = muscfti. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. primitiva sau primara. adj. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. indud a. amidon. / aminopeptidase. / tonsillitis. / amygdalotripsis. s. const.] Scaderea fortei musculare. 2) A. sunt molecule care se gasesc la animate. -e. ammoniakon = sare de amoniu. A. / aminopeptidase. [Lat. *triptamina. / amylace.: amiloidoza (v. / amylasurie. [Lat. amidon. f. si tab. maltoza si dextrine. dar Indeosebi In ficat. biochim. s. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. / amylaceous. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. gr. -1(0. a-a. f. s. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. m.] Sin. / amimie. *cistinurie-lizinurie familiala etc. izoleudna. de la.: tonsilita. leucina. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. -am . boli inflamatorii recurente. s. -ind . aranjare.: amiloza. Se disting: 1) A. / amyotonie. Ca urmare. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. s. s. AMINOACIDURIE. amylum. s.\ Element constitutiv al proteinelor. [Gr. [Cfr.. treonina. s. amidon. adj. congenitus = nascut odatii cu. amylum. In cazul *bolii Alzheimer. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. m. s. s. -aza. s. / amine. amylon = faina. f. V. -ind.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. de cauza nepredzata. creste. gr. f. lizina. fimylum. [Lat. [Lat. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. / aminoacid. plasis = modeiare. biochim. amylum. Uneori. [at. AMIOTAXIE. *serotonina. manifestata prin fades inexpresiv.4-glu-can.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. s. s. [Gr. troplie = firma. derivata din amoniac prin substituirea a 1. tonos = tensiune. s. f. *acetilcolina. f. histidinemia. zdrobire.. cistinuria-lizinuria familiala. f. amygdale = migdaia. *catecolamine. clipit rar. a priv. [Gr. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. hemodializa prelungita etc. amylon = faind. taxis = ordonare. AMINOACID. m. In *amiloidoza. s. a fost data de Virchow. f. [at. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. pentru miastenie. / aminoacidurie.. / aminoaciduria.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. f. s. haima. [Gr. Cele mai frecvente tipuri de a. [at. 8. a fost pus In evidenia In creier beta-a. [Gr. [Gr. sunt denumiti esenfiali. *histamina etc. [Lat. joaca un rol important In sinteza organica. leudnoza etc. amylon = faina. ammoniakon = sare de amoniu. a -priv. / amyotonia.).i. [Lot.

] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. punga apelor. / amniocyte. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica...^ammare. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. s. Indeosebi. f.). graphein = a scrie. cu tendinta la distalizare. mitos = afo. A.. selective. fenomen psihic complex. s. p. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. skopia = e. secundar ai centurii scapulare. spectrofotometrice. / amnioscopie. s. f.). si raptus. [Cjr. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5. cu membrane intacte. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. cat si retrograda. subtire. Este de origine citotrofoblastica. a sexului fetal. fdtuiui. a . s.. / amok. astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. -ozd. simetrice. [tyf. AMNIOGRAFIE. / amitose. f. tie. rinichiului. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. AMNESTIC. AMNIOCENTEZA. dar absenta pseudohiper-trofiilor. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. In patologia psihiatrica. s. si mnasthai = a-fi aminti. f. ou f. dificil de clasificat. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. Var. mult mai rare. A. amnioa = me. s. Memorizarea. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. H-I regiunea proximala. la a .: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. Se disting a. m. s. gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. isterie (mai frecvent a. / amniographie. cu incidenta 1/20 000 nasteri. foarte solubil In apa. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. s. rare. Alaturi de forme de a. / amnesia. amnesia uitare. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. V. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. mneme = memorie. / amniography. uneori *diabet zaharat. de ex. permite determinarea motricitatii fetale. f. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. 160 AMONIAC AMNEZIE. dilution = mem6rana a fatutui. In general. a. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. m.mbra. tit [a skopein = a veaea. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. f. introdus prin colul uterin. mergand pana la degene-rare si atrofie. Poate avea loc fie prin stran-gulare.priv. / amniocentese.: punctie amniotica. \GJT. n.: ecmnezie (v.priv. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. Sin. / amitosis. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. V. kentesis = wtepd-twa. [Qr. adj. evolutie foarte lent progresiva. citogenetice. rezistenta. / amok.. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. \Qr. cu transmitere autozomal dominanta. tesutului nodal. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. s. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. fie prin clivare. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. importante: 1) A. f. n. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. cu tendinta centrifuga. / amnesic. \Qr.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). s. \Cjr. anterograda. / amniocente-sis.. adj. limitate si lacunare (ex.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. care priveste informatiile. pentru studiul caracterelor sale chi-mice.m6rana a fatutui. a. fenomen observat la om la nivelul ficatului. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. initial proximale. / amnestic. s. s. Se mai numeste si holoschizis. organice sau nu. Forma "benigna" este progresiva. iar morfopatologic. AMNEZIC. adj. s. transparenta. pentru amiba (v. m. Var. b) A. a. AMNIOS. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii. \yr. / ammoniac. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. A. s..: In etilis-mul acut). s. AMONIAC. AMOK.] N^\y. Forma acuta. a e^flMtrta. / ammonia.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. f. 3) A. s. "maligna". amnezie. Se utilizeaza In industria chimica.n6. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. ammo-niakon = sore de ainoniu. o . / amniocyte. auditive sau vizuale. toxic pentru organismele vii. cu transmitere recesiva. bine definite clinic. spinale progresive ale adultului.recente. Sin. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. pentru amibiaza (v. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. AMITOZA. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular.] Membrana limitanta a oului fecundat. amnion = memfirand a fatutui. sau f. antreneaza atat o a. / amnestique. pot aparea in stari depre-sive. AMNIOCIT. b. / amnesic.pm'. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. *impotenta. n. / amnion. [Qr. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. mnasthai = a-fi aminti.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. f. si a. cu miros iritant. \CJT. a muschilor gambelor. Ele au un caracter ereditar. Sin. Sin. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. Diferentierea a. 2) A. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. cu durata de supravietuire de circa patru ani. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a.: sac amniotic. Deoarece este un examen riscant. m. adj. cu debut Intre 20-50 ani.. amnion = me. se manifesta Inca din viata intrauterina. o . iar uneori si din trunchiul cerebral. aparuta In cadrul unei depresii. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni. V. s. si memorie. / amnios. globale.). urmate de deficit motor si amiotrofii. fiind compusul de baza . bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. m. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. A. a fost.priv. ceea ce poate fi la originea unei a. s.\ Care provoaca pierderea memoriei. V. fir. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. AMNIOSCOPIE. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. AMOEBA.] 1) Care se refera la *amnezie. sau anterograda {de fixare). f. In relatie cu 'cromozomul X. Inlocuita cu *ecografia. s. f. retrograda). s. Compus binar al azotului cu hidrogenul.. Tipuri de a. / amnioscopy. mimsthcii = a-fi aminti. Mai importante: a) A. n.) AMOEBIAZA. / amnesique.

d) a. b) a. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. hiperamoniemie. [Cjr.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. In scop de identificare. Sin. A.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. / amplitude. [ui Jupiter Ammoa din Lima. s. / ampicilline.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. biochim. f. de luminanta. V. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. de [a amplus = mare. f. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. enhancer (genetics). Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. Tipuri: a) a. [ftfire. de amomu. g. s. f. f. / ampliation. s.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. impresiune. f. m.\ Abrev. / amplificateur. / amorphe. m apTopie. cunoaftere. parental imprinting.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. f. de la amplificare = a man (amplus = mare. / myoadenylate deaminase. engC..} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. AMPER. / ammoniogenesis. proteine G. actioneaza ca *mesager secund. ureogeneza. de (a gennan = a produce. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. V. activand "protein kinaza A. si PCR. / AMP-desaminase. f. / amplifier (electronics).5'-monofosfatul ciclic. s. Astfel. de puls. iradierea padentului fiind mult redusa. gasita. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. de. f. f. AMPLIFICATOR. / primer. AMPLIATIE. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal... la facere = a face. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. si tab. s. de. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. reactia In lant a polimerazei. V. A. \Jr. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. / ampliation. [Lot. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic. amorce. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction.). hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. s.si cinematografiata.priv. ampli-atio. de amoniac. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. c) a. Sin. [A5rev. adj. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. prin simtui tactil. m.. A.re. / ammoniogenese. -onis = mctrire.. [Lot.v. / ampere. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. si PCR. cu mialgii si crampe musculare. [Andre Marie Ampere. paime sau plante. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. / ampere. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. [Lot.! genesis = producere. s. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. adenilat-ciclaza. AMONIOGENEZA. (at. V.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate.. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. acest proces se accentueaza. Este inactivata de *penicilinaza. Jar In *alcaloza diminueaza.: PCR (v. adj. AMORSA. sau s. Un curent de un a. digitale). s. f. AMP / AMP / AMP. Consta In formarea. m. ammoaiakon = sore. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. AMP-deaminase. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline. magnetic. AMP-DEZAMINAZA. / ammoni(a)emia. -ina. / amorphognosia. de imagine sau a. s. fizician francez. de obicei electric. m. prin aplicarea pulpei de161 . derivat de. V. foto. utilizat In automatizare. / empreinte. s. s. a taia. din Cat. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica. V. v. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc.in monofosfat. s. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. amoniogeneza. e) a. empreinte. f. ligand.} Oligonucleotid care. s. amoniu. AMORFOGNOZIE. f. ammomakoa = sore. AMONIEMIE. amoniacul este sintetizat din *glutamina. amplitude. s. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. amoniemie) deoarece. / ampicillin.re. / amplitude.priv. [J~r. vecfie amordre = fl mufca. f. V. este transformat la nivelul ficatului In uree. cu o tensiune mai mare.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. 2) Rareori. lipsit de forma. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune.ve. \G. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. marime. profesor la 'Bans.r. a . s. haima. const. si amo-niac. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting.). AMP c. morphe = forma. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. endo-crinol. s. s. de. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. amoniemie. In tubii renali. si tab. In *acidoza. a . -aza. const. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. 2) A. amplifi-cator = care marefte. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. imprimere = a apasa pe. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. dm fr. s. gashd m apropie-rea timplulw. / amorphognosie. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare.: primer. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. s. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v. y. V. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. electronic. 1) Represarea permanenta. AMPRENTA. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. [Qr. la nivelul tutu-cor tesuturilor. s. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. observata. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. transporta un 'coulomb pe se-cunda. cu intensitate rnarila. / amorphous. gasita. -iais == Cargime. f. s. ficare. V. f. s. f. AMPLITUDINE. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. Ea poate fi transmisa la distanta. ammomakoa = sore de amotiiu. / impression. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. / amorce. des = separat de. n. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. gnosis = perce. [a ampliare = fl crefte. dependenta de originea parentala. receptor. f. AMORF. / ammoni6mie. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. AMPICILINA. [Qr.). f.

AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. / anabolisme. AMPUTATIE. osteoporoza etc. m. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. / anaphrodisia. pentru formarea bontului. s. -os = aer. / anaclitique. / ampulla. m. [Lat. NA: ampulla. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii. hydor. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. klitos = desfafurat mapoi. m. ANAFRODIZIAC..: aclorhidrie. [Lat.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. s. comparabil cu socul anafilactic. de la phaiaein = a aparea. AMPULA. portiunea inferioara a *rectului pelvin. ANAFILAXIE. f. denu-mita model. A. adj. adj. f. anatomist. Ant.: C3a si C5a. phylaxis = protecfie. adj. adj. f.. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. m.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. ANALGEZIC. In *proba Prausnitz-KusIner. bins = viata. hydatos = apa. / amputation. adj. mediata de IgE. tesutui subcutanat si tegumentele. n. Umpluta cu ipsos. creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. f. permite o reproducere fidela.. cu ajutorul unui instrument chirurgical. {Cfr. n. / anabolising. urmata de o anomalie *fenotipica. an . a arunca in sus (ana . In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. s. (ikousis = am. / analgesic. 'Wittmfiwy. gr. care. / anaphyla-toxin. aer. iarafi. ANACLITIC. adj.. s. pe o foaie de hartie.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale. ANABIOZA. ANAGEN. / anabiose. la un al doilea contact cu antigenul. afgos = durere. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. f. -eri. ANAEROB. f.ClUaie. f. [Qr. / anaerobiosis. an . s. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. aphrodisiakos. iarafi. obligato-rie. \Cfr. / anachlorhydrie. levuri. endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. Exista un mare numar de a.} Sin. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. / anacrotism. anaerqbioza. / analeptic. -os = aer. f.priv. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. de [a akouein = a auz. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. n. s. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. s. gennan . ana = in sus. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. / anaphase. ana = contra. de a reconstrui. anatomist. s. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat. dor. 2) Sectiunea traumatica.. Anafrodizie.i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. on . In cazul a. s. [Qr. / analgesique. / anaerobic. / anaphase. [Cfr. s. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. [at. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. / anaphylatoxine. s. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica. s. ampula). si a. In prealabil Inmuiata 'in tus.: a. rectala (NA: ampulla recti). s. ampullae. Ex. Ex.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). adj. phasis = aparenta. -ind . f. ANABOLISM. aer. Sin.} 1) Care stimuleaza. anabiosis = rewviere.. / anacousie.in sus. an . f. de. ana . anabios..priv. rasaritut unei .} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. gr.'•tele. 2) Medicament care . s. ANALEPTIC. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. V. respiratorii. / anaphrodisiaque. facultativa. aaa = In susi krotos . anabole = acfiunea de a urea. / anaphrodisiac. / ampoule.priv. / anaerobic. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. s.: cofoza (v. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. adj. A. s. adj.).: catabolism. f.). poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. A.. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. s. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). aer. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. de la ana = din nou. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva..] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei. / anagen.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. Exista a. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. [Cfr. aphrodisia = dorintd sayiaia. s.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. s. f. phylaxifi = protecfie. analeptikos = care restaureazd.verde. s. A. [Qr. fidela. venin de cobra.priv. s. una = contra. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. adj. NA: ampulla hepatopancreatica. [at.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). ANAFAZA. Sin. de. f. / anabolisant. partial. ANACUZIE.. s.priv. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic. Vater. / anaclitic. f. [Cfr. [Cfr. amputatm. / anacusis. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei..: *de-presie a. adj. ANABOLIZANT. ana -priv. medic si botanist german. A. s. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. iarcSsi.: a.: carte de identitate genotipica (v. adj. n.. [a anaballein = a construi. -oni/i = taiere. m. profesor la 'Wittenburg.. s. / anabiosis. a urea.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. / anagene. [-Cot. s. s. 3) In embriologie. pi. \Cjr. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. a scurta. sau algesis = simtui du-rerif. muschii. f. f. f. a. khioros . -eris. [Cfr. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. / anaphylaxis. operatie prin care se separa de organism un membru. f. Ex.priv. -oma. *deletie a unui •autozom. / analeptique. n. / amputation. 1684-17S1:\ V. / anabolism. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. ANAFILATOXINA. la unele microorganisme.. f. / achlorhydria.] 1) In chirurgie. medic fi botanist ger-man.. orice structura anatomica. s. adj.a produce. aer. care favorizeaza productia de proteine. a dinti-lor si a tesuturilor bucale. / anacrotisme. / anaphylaxie. A. an . 3) In stomatologie: copie negativa. iovitura. tot la o serie de microorganisme.. [Abraham Vater. gr.. ANACLORHIDRIE. fiidrogen. pasivS). prin extensie. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. a. V. -ism. dactiloscopie. ana = in sus. gr. situata la nivelul duodenului. -oza . s. [^r. adj. s. a danturii si a tesuturilor vecine. Abraham Vater. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. a arunca in sus (ana = in sus. de ia toxon = sageata. / anaphrodisie. an priv. \Qr. ampula. [Cfr. [a ampulare = fl taia. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. a.. tonifica si revitalizeaza.\ Despre cine. de obi-cei un bisturiu. [Cfr. un segment de membru si. ANACROTISM.s. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere.i. s. anabole = acfiunea de. ANAEROBIOZA. dt ia phy-latlein = a apara.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. |t/r. profesor la. f. [Cfr.AMPRENTA GENETICA getelor. Exista doua a. / anaerobiose. -e.

In cazul polarimetrului. ANASARCA. segmente ale tubu-lui digestiv. logos = raport. sioma. metodele de a. de la ana = cu. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. [Qr. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. ANASTOMOZA. radiologica. adj. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. A. 2) Dis-pozitiv care. V. reiatie. la.\ Care nu se Insoteste de *ascita. plasis = nwdelare. s. sarx. prin extensie. dar. metoda de a. s. embriolo-gia structurala. de regula frecventa. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. De asemenea. f. studiul a.] Asemanator. patologica sau morfopatologie. 12) A. adj. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. ana = din nou. ANASCITIC. / analgesic. spectroscopica. f. *A. iarafi. algos .. 5) A. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. trofica. materiilor fecale.. De obicei. (ie. iarafi.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. s. / analgesia. s. V. despre o boala In care ascita. secfiune. ansamblu de procedee de identifcare (a. s. s. 6) A. Domenii de a. [Qr. ANALGEZIE. f. coprologica. / analysor. / anatomie. f. *A. a mo- ANATOMIE dtia. *A. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. m. m. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. ANAMNEZA. anastomosis = descfiidere. care poate genera 'farmacodependenta. / anasarque. formatiunilor vizibile cu ochiul liber.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. 11) A. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe.: boala Schridde.. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii. s. cu producere de *ascita.} V. 2) A.: 1) A. f. De fapt. 8) A. / anamnesis. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna.priv.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. 2) A. poate dti si scrie. grafica. narcotics prezinta si un efect sedativ. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. se disting nu-meroase tipuri de a. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. adj. de la askos = 6urduf. factorials. f. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale.. ANALIZA. ANATOMIE. / anascitic. lyeiii =. analysis = rezoivare. ana = din nou. / anaplasie. s. s. conform unei anumite milrimi. s. 4) A. an -priv. f. / anastomosis. bacteriologies sau microbiologica. vizual. si hidrops. / analogous..] Comunicarea naturala. taire / f(o)etal hydrops. / anaplasia. s. comparata. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. [Qr. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov. f. [Qr.). / anatomy. s. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara. 4) A. \Cjr. de. auditiv. 3) A. histo. Indeosebi In laboratorul clinic. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. 4) A. f. f. [Cjr. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. [Qr. [a ana = din nou. cu afemie. 5) A. In functie de localizare si de efectele In plan functional. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. askites. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. [Qr. deopotriva. ana = in juruij tome = taiere. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis.: a.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. ANAPLAZIE. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. In continuare. Sin.. bio-chimica. de [a plassein = a forma. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. ana = in juruC. chimica. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. -atos = gura. nu se manifests clinic. sarkos = came. f. adj. / analysis. In medicina si biologie. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. logos = raport. / anarthria. s... ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis. re[afie. iardfi. \Qr. A. ANALIZOR. analogos = (a fd. 9) A. studiul modifi-carilor macro. coproparazitologica. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. toxico-logica. m. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. Bolnavul afectat de a.a distruge) . hidrops fetal. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. / anastomose.si citochimice In cursut unei boli. a. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. s. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. a. 10) A. f. s. / anarthrie. 6) A. macroscopica. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. dezvoltarii. f.durere. statistics. *euforizant sau *anxiolitic. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. n. Ex. / analyseur.receptor cutanat. f. s. Este considerata uneori sin. analog. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. s. dispersiei. 3) A. / analyse.] Stiinta structurii organismelor vii. an -priv. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). la ana = din nou. ex. A. glosar informatica. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. *A. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. \Qr. / anamnese. / anasarca. [Cjr. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. spe163 . calitativa) si de determinare (a. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie.si microscopice. s. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. de. anamnesis = re-a-mintire. Directii: 1) A. s. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. ANALOG. / analogue. de la ana == din nou. / anascitique. sunt utilizate. In medicina. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere.. adj. analyein = a fezoha. a. ANARTRIE. f. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. s. Intelege ce i se spune. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. [Qr. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. analogue. a. iarafi. de [a temnein = a taia. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. an . 7) A. f. 7) A.

priv. aner. In unele anemii (ex. m. Asigura stabilitatea protezei. 164 ANDROGINOID. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. pausis = mcetare. ANCHILOZA. f. / androgenique. cw6at. \Qr. un traumatism. m. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. [^r. V. f.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). cu absenta . adj. 8) A. encocAe. n. [Jr. se poate produce dupa o afectiune articulara. s. dar Tsi conserva propnetatile antigenice.fameu. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. anco-ra. A.) care. / an(a)emia. f. ceea ce este inexact. depind de deficitui androgenic. altitudinea. andros = IJOrlJat. -atos = gurd. Se disting doua tipuri principale: a. gynai-kos = fe. anchilostomiaza. cat si concentratia hemo-globinei. jumatate barbat. f. s.. f. brasiliense. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). [Cfr.f:d. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. logos = ftiin. care promoveaza *masculinizarea. V. adj. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. loxikon = otravO. andros = b&rbat'i gennan = a produce. Ex. / androgynie. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. s. / androgene. f. [Lot. adsorbita pe gel mineral si a. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica. ANDROSTERON. s. este lenta. cardiovasculare. A. a impuritatilor. In engl. dm gr. sau poate fi provocata chirurgical. m. gyne. s. 2) A. / androsterone. / android. / . nu este o boala. s. s. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. topografica. [Lot. s. s. aaky-losis = curBurd. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca.. [Qr. \Qr.. de. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. / andropause. adj. fiecare din cele doua a. unde provoaca microhemoragii repetate. 4) A. neuropsihice. f. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. [Qr. f. ANDROGEN. adj. duodenale.. m.: a. ANATOXINA. a.. daca evolutia a. oprire] Termen de origine franceza. [C/r. ANDROQINIE. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. ankylos = mcovoiat. [Gr. f. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar.] Boala provocata de 'ancylostoma. gyne. s. f. / andrologie. adj. partiala) sau suprimare totala (a. in relief} V. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. la altii la peste 70 de ani.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. f.] Care prezinta caracteristid masculine. 's. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. / ankylostomasie. / androgyne.] Despre o substanta. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. / ankylosis. ANDROGIN. / anemie. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate. ankyra = ancorH. / endurance. Care se refera la hormonii sexuali masculini. ANCHILOSTOMIAZA. pausa. s. purificata. [Cfr. s. [C. f. ANCOSA. 17cetosteroizi. consednta a unui spasm sau a unei amprente. s. / androgenic. adj. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. / androgyno'ide. f. / ankylose. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om.] Diminuare importanta (a. a cadi a se of:e[i. andros = 6(lr6a. / androgyne. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. creat prin analogie cu "menopauza. A. adj. androgyne. cur6at. -ina . f. / androsterone. oner. a. ANDROQENIC. andros = tidrbat. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. determinata de *aplazia medulara globala. s. precum si o serie de tul-burari.. an . / encoche. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. / anchorage. ANDROID. Manifestarile a. aner. f.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. mtOri. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia.: obezitate a. / hookworm disease. V. f. ankylostomiase. de osificare. [Qr. / androgynous. aner. eidos = formd. s. s. haima. prin Indepartarea. ankylostomiasis. andros = 6ctr6at.. / androgen. studiul particular al unor organe sau zone din organism. Cel mai frecvent. / androgynism. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. adj.\ Toxina bacteriana (tetanica. ci un simptom In numeroase boli. stoma. [Ofr. aner.: androgin (v. In continuare o serie de tipuri principale de a. Rezulta anemie. gr. n. ia toxon a sdfleatd. andros = 6iir6at. eidos = formO. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia. f. normodtare si macrocitare. f. Ex. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. gyaaikos . ANDURANTA. cw6at. f. s. f. andros = biirbal'i [at. -aza. Principalele criterii de clasificare a a. normo-crome si hipercrome. s. stoma. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale.me.. oner. 2) In practica. s. / anatoxine. ca modul de viata. de utilizare a termenului: a. s. Spre deosebire de menopauza. A. Specii: 1) A. In plus. m. unde se formeaza papulopustule..r. caninum. a. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. s. s. / endurance. organismul se poate adapta. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. ankylostomose. / male climacteric. chimica sau imunologica. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. s. Alte ex. de regula endogena.] Sin. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. varsta si sexul.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. o serie de variabile. ana = contra. s.: androginoid. 2) Sin. pentru v&rfut sQgefiCor. radioscafo-ulnara. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. / ancorage.. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. ANEMIE. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. Pe de alta parte. variabile.: toxoid. Totodata. / andrology. / annelage. m. stereos = solid. a..t. 3) A. [Qr. neurovegetative si osoase. Sin.] Studiul anatomiei. de intensitate mica sau medie. de-oarece. aner. andros = ftCafial. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. jumatate femeie. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. americanum sau Necator americanus. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. s. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg.] 1) *Hermafrodit. f. Sin. / annealing. m. fara tulburari importante. / androide. s. s. ANELAJ.). ANCORARE. gynaikos = femeie. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. indurare = a.. adj. ankylos = Incovoiat.: boala Griesinger. / anatoxin. f. ANDROPAUZA. s. diminuarea *reflexului cremasterian. s. ANDROLOGIE. a deficitului de fier din alimentatie. Tsi pier-de activitatea toxica. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. gyne. aner. de ia ankylos = wcovoiat. si artrodeza. difterica etc. clasa Nematoda.

). ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome. h. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. cea mai raspandita boala cronica din lume.a. *lactatdehidrogenazei. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. A. V.). *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. *bilirubinei.). A. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. A. Sin. [diiido Banti. profesor (a ffcrenf.: boala Hayem-Faber (v. V.] Sin. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine.). f. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. 0 serie de a. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor.: fransfuzie cu sange incompatibil. m. ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia.). Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). h. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. prostata). In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. reactivi la temperatura corpului.).: boala Lederer-Brill (v. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. A. h. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. •mu&t. Sin. h. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). A. aplastica. probabil. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. cuprind: a. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. al bolii Biermer (v. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. catre varsta de 60 de ani. Biermer (sau *boala Biermer).: drepanocitoza (v. A. A. este. Sin. [T/iomns Bentoa Cooley. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. Sin. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia.: anemie sideropenica. A.).: cloroza (v. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. m. m. Sin. pediatru american. eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor.).: boala Biermer (v. Sin. 1827-1892. [Anton Biermer. *A. Indeosebi *botriocefaloza).: boala Minkowski-Chauffard (v. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. A.: boala Banti (v. Uneori este considerata sin. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. Este determinata de absenta. Sin. *a. definita prin diminuarea productiei medulare. unele *a.: boala Silvestroni-Bianco (v. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . 1871-1945} Sin. infectioase. Sin.). A. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. Orice tip de a. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. denumite imunoalergice. h. nutritionale (ex. Tip de a. ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. abandonat. gennan. din cauza aportului deficitar de fier. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. *gastrectomie). produsi de sis-temul imun al bolnavului. sarcina. m. Sin.: -talasemie majora (v. ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.: sindrom Martin (v. sunt normocrome. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara). In eritrocit. anemie hemolitica autoimuna. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. i. feripriva. ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. istoric. unele parazitoze. Sin. sarcina cu imunizare fetomatema).: anemie nutritionala (v. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. stomac. A. A. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. drepanocy-tic an(a)emia. 2) Izo. si boala Imerslund-Najman. v.: a. Sin. 1852-1925. Sin. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. talasemie).: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. "imunoglobuli-ne G si M. reumatismale sau maligne. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. A. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi. ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia.). Sin. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. A. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. cu *a. Acesti autoanticorpi.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. Boala survine la copilul mic sau la adult. A. ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. acid folic). Tip de a. care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs. a carei cauza este necunoscuta. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia.). si anemie aregenerativa.: anemie carentiala.} Sin. proteine sau vitamine). cu volumul globular mediu peste 110 m3. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. anatomopatotog itatian. a.). (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. A. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

mys. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. / angioscope. I) denu-mit a. I este un decapeptid care. / angiospastique.: gamaangiografie. s.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. -omd. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin.?(amina. II poseda receptorii specifid AT. n. ANGIOSPASM. s. hypertensin. [CJT.). congenitala sau dobandita. re-zulta din a. f. de la tendere = a mtinde. [C.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. f. 4) A. f.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. plastos = modelat. s. / angiospasm.: 1) A. ANGIOMATOZA. e. / angiostomy. I). s. f.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v.. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. s.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. ANGIOM. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom).ipe. angeion = pas. / angiotensinogone..] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex. s.'. a mcorda. / angiostenose. m.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. ANGIOPATIE. neuron = nerv. angeion = vas. II. myos = musctii. [at. n. \Qr. s. sarx. angeion = vas. f. keras.: sindrom Cobb (v. ANGIOLOGIE.} *Necroza peretilor unui vas.. / angiosarco-ma. s.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. -aza . dt la. spustikos = care trcye mauntru. [Cyr. [at. 2) A. -oza. f.. tensus. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. I). f. tensus. de asemenea. accidentele vasculare cerebrale.] Ingustare a vaselor sanguine. [at. -oma. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom).). angiotonine. angeion = vas. A. 169 . f. / angioma. n. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. [Qr. gr.] Tumora vasculara circumscrisa. logos = stiinta. m. [Qr. / angiologie. scrie. A. / angiology. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. s. element precursor al *angio-tensinei. [(^r.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. s. n. IV. Sin. span = a trage. / angionecrosis. di la. gr. Ill. ANGIOSTENOZA. angiotonin. f.: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare.. (at. adj. s. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. / angiopthy. nekrosis = mortificare. ANGIOSPASTIC. Sin. f. / angiotensinase. naevus vasculaire / spider angioma. dilatare. s. endocrinol. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. m. s. s.: angiografie digitala. ANGIOTENSINOGEN.. / angiomyome. m. s. / angioscope. stoma. Poate consta In sutura. a nwd'eCa. [Termenut a rezultat din doua. s. / angioscintigraphy. angeion = vas. Imaginea este apoi restituita. angeion = vas. anterioare. [(77-. a. angeion = vas. -ina'i gr. s. ANGIOKERATOM.rtensina. / angiospastic. / angiosarcome. a. s. -inn. tendere = a mtinde. 'in continuare. V. / angiomyoneuroma. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. cutan^e / Cobb's syndrome. / angiotensinase. f. -ma. incorda. adj. -oma. ANGIOMIOM. [Gjr. a. retiniene etc. / angiostomie. angeion = vas.. angeiologie. V. / angiokeratome. de [a. angeion = vas. graphem = a. ANGIOSCOP. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. angeion = vas. [Qr. ANGIONECROZA. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine. s. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. m. produce} Alfa. n. Poate avea diferite localizari. m. f. de la. retinopatii etc. s. s. tensvs. [Qr. skopos = observator. s. / angioplasty. f. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. [Gfr. ANGIOPLASTIE. Tip de a. sin. / angiomyoma. m. Sin. n. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. spasticufi. -oma. [Qr. const. si tab. ingust. f. / angiospasme. prin crize de epilepsie. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins. sub actiunea 'enzimei de conversie. Sin. sarkos = came. / angio-tensinogen. angeion = vas. ANGIOSTOMIE. angeion = vas. f. angeion = vas. / angioscintigraphie. A. angeion = vas.). [l^r.). calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator. mys. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". s. / angiokeratoma. s. [Cfr. -oma. m. ANGIOSCINTIGRAFIE. s. In regiunile temporala si occipitala. angeion = vas. n. ANGIOSARCOM. din gr. f. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui. (cu subtipuri). II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. s. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. s. / angiotensin. / angiopathie. myos = musclii. \Cjr. boala Lindau. angeion = vas.] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). tumora glomica (v. / angiomatosis. s. s. ANGIOTENSINAZA.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. s. gr. s. rezulta din a.] Boala. / angioplastie.: angiotonina si h. f. spasmos = contracfte. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. gennan = a. dt la plassein = a forma. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. ANGIOTENSINA. de [a skopein = a video. m. Sin.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. adesea congenitala sau genetica. / angiomatose. s. ANGIOMIONEURINOM. a mcorda.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. keratos = corn. -oma. V. angeion = vas. si boala Fabry. / angioneuromyome. s. [Qr. / angiostenosis. pathos = 6oa[a. s. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. si AT. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. / angiome. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). hypertensine. frecvent. f. -alos = jfura. stenosis = strdrntare. mgustare. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. Au fost descrise mai multe a. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. meningiene. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. ungeion = vas. tendere = a wtind'e.-globulina de origine hepatica. 3) A. dezobstructie.} Sin. si AT. V.r. / angiotensine. de la nekros = moarte. [Cfr. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric.: boala Rendu-Osler (v. stenos = strd-mt. f.. In cazul vaselor mari. [at. scintilla = scantde. f. s. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. s. angeion = vas. / angionecrose.

deoarece are M. isos = egal. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii.: angina abdominala. / anisochromie. angoisse. s. ops. khroma. f. adj. de (a ienai = a merge. / anilisme.] Intoxicatie cu anilina. hematologice (anemie) si tulburari digestive.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. s.. stare de rau general. kyiof. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO.). avand senzatii. ANGOR ABDOMINALIS. [Cjr. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). Conform SI. n. n. / aniseiconie. -a]-nil. s. -atos = cu[ciare. \Cjr.] Sin. cu aplatizarea *curbei Price-Jones). [Cfr.. / Angstrom. an * priv. 2) Care apar-tine organismelor. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. ANIZEICONIE. [Lot. cu formula CeH5NH2. Se deosebesc: 1) A. / anhydrase. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. f. / anhidrotique. 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). an -priv. f. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). f. m. 1814-1874. s. si anilism. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride. ANIMAL.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. si apa.).. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. eikon. . f. Simbol: A. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. / anisochromia. / aniseikonia. a tainui si omen. adj. phorein = a se simti. isos = egai.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. n. trope = Intowcere. m. Principalii a. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. surve-nind In general dupa mese. an • priv. Evolutie. cu Jena respiratorie si cardiaca. animal. / anisotropic. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. in arafia. f. m. Poate fi profesionala sau accidentala. opos = vaz. ANION. m. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. adj. histos •= tesdturd. Anilm de [a Anil = indigo. isos = egoi.ANGOASA ANGOASA. [^r. angor abdominal (2). cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. s. ANHIDROZA.).) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. / anisocytosis. acuta sau cronica. s. / anguish.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v.. ANILINISM. {Qr.] Inegalitate pupilara. accelerarea respiratiei si pulsului. f. s. Ant. -oris = sufocare. ca si In microscopia optica.).: *izocorie. din iat. s.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. [Qr.. / angoisse. ANIZOCROMIE. bicarbonic (HCO^). [^r.1 nm. \C. s. s. Var pentru anilism (v. s.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. s. {Cjr. coif} Sin. s. \'Jr.priv. m. s. [Cjerm. Var. Aceste reactii. m.] Lichid uleios toxic. / anisophoria.priv. acompaniaza formele severe de *anxietate. de control. cu rol In vederea stereoscopica. prin 'casexie sau infarct intestinal.tie. s. Var. a se comporta} *Strabism latent. \Lat. / anisocoria. / animal. adj. s. s. s. s. ANILISM. angor. tesut. anhistous. f. e) a. \Lat.. anus = smut.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. s. / anisocytose. s. / anicteric. 2) In particular. de. de Ca inIcfitinus = interior. radicalii acizi sunt a. ANGSTROM. / anhistic.). f. / anion. c) a. = celutd. rasuflare} 1) Organism viu. ANHIDRAZA.. de valoare mica. / anhiste. s. In anemiile hemolitice. -oza.. f. / anilingus. f. / anhidrosis. angor intestinal. s. ANGUILLULA. vedere. [(yr. de la Anil = indigo. [Qr. metron = masura. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului. adj. on priv. f. [Lot. / anicterique.. f. ca o consecinta a hemolizei. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit.. s. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. lingere = a /inye. adj. isos = egal. s.. deci fara comuni-care cu creierul. lui Houssay.). inteslinum = intestw. -oris = sufocare. cu maduva spinarii sectionata. ori functionala Cin diferite boli).: a.: anilinism. abdomen. / anisotrope. -oris = piept. [Cfr. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. Ant: izeiconie. f. angle. -ozo.: coexistenta de *macrocite si *microcite. Are M. adj. / anhi-drotic. s. / anisometropie. / Angstrom. [Lot. adj. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. an -priv.} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. an * priv. m. / aniline. AN IZO METRO PIE. s. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. v. hydor. on . f. / anisometropia. Bioxid de carbon (v. / angle. ANGULUS. Var.: Strongyloides (v. egal cu 109 m. de la trepein = a intciarce. transgenic. / anguillula. incolor.] Sin. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. s. / anhedonia. [Aiders /ens Angstrom. s.r. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. ana = m sus. / anhidrose. f. considerate de origine neurovegetativa. b) a. hidros = transpiratie. angu-lus = ungfii. an -priv. m. d) a. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. 2) A. angor.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi. n. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. [Lat. s.nspira. de (a anima = suflet. rotator. s. uneori fortata. f. / aniline. obser-vata In aortita abdominala. -inis: posibii de la abdere = a ascunde.: acelular (v. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. [QT. In compozitia sarurilor. adj. relativ mica.: angina pectorala (v. -oris = sufocare. V. isos = egal. in ara6a -ainil. adj. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. (a anguis = sarpe] Sin. an . f.. spinal.•priv.. / anilism.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO. ANICTERIC. ikteros = gai6enare. -minis = preve-stire. m.: unghi (v. A. anger. fizician fi astronom suedes. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. s. si se manifesta prin fenomene nervoase. fiziologica. f. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica. angustia = loc strdrnt. s. ANIZOTROP. f. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. transgenic. ](^r. ingust.: angina intestinala.i isos = egali kore = pupita. Carboanhidraza. 170 ANIZOTROP ANILINA. an • priv. s. isos = egai. ANHIDROTIC. [C/erm. an • priv. s. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. -ism. angiiilla = fipar. ANILINGUS. / anhydrase. animal = fiintS vie. hydatos = apa. pectus. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. ion = migrator. on -priv. s.i icier} Care nu se msoteste de *icter.] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. abdominalis. an . f. / animal. Sin. ANHIST. / anhedonie. hiperfagic. / anisophorie.). -ozo . ANIZOCORIE. Sin. hidros = tra. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. / anisocorie.] V. / angulus.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza.. imperceptibila. s... / anilingus [Lot. ANIZOCITOZA. ANIZOFORIE. / anguillule. f. pentru angor abdominal (v. / anion. f. Anilm.. ANHEDONIE.). n. s.. f.

f. ANOMALIE.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. ANONICHIE. Ex.: anorexie mentala (v. ANOPSIE. n. f. f.. indolor. ANORHIDIE.. f. on -priv. s. f. s. a.) In functie de directie. benign.. anopheles = vdta. de [ege.r. f. dependenta de contextui familial. Sin. -ykhos = unghie. -ale. s.. s. si a pozitiei acesteia. / anodyne. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly.} 1) Care diminueaza apetitul. prin exces. [Qr. Prin extensie. / anodontie. / anormal. |^r. f. -ina. an • priv. si normal. m.i nomos = obttd avdnd forf.. Nemato-cere. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. apsis = vedert. [Gfr. [QT. ANOFTALMIE.. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. ankyra = awora. / ankyrine. an • priv. Desi ar putea prezenta interes. f. / ano-sognosia. / Anopheles.nf:d. [Gfr. fiz. / anode.: protanopie (v.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE. ANOSMIE. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. si monorhidie. f. -e. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. / anorchidie. congenitala sau dobandita. s.). V. m. V. adj. f. / anopsie. adj. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. 1766-1844} Sin. s. / anorganique. Se gaseste In banda (4. Var. termenul este putin utilizat. este uneori conventionala. [Gjr. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. -aux. s. / abnormality. Femelele (hematofage) sunt vectoare. anomos = nereguiat (an . eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. f. orgtinikos = referitor la un instrument. ideal cristalele. adj. / anomalie. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). Limita Intre normalitate si a.} Care este contrar structurii.. a luminii etc. s. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial. [Lat. A. anomalus. ana = fn sus. din [at. 2j a . ANOD. viteza de propagare a sunetului. orkhis. s. / anisotropie. / anode. ANOFEL. orexis = apetit. (in . lat. ANOREXIGEN. f. f.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. 171 . ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. Sin. adj. / anisotropia. osme = miros. \Gjr. orexis = apetit. adj.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. f.idan fi naturalist engie-z. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a.priv.priv. lat. ma-sind.2T. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele. nosos = 6oala.te. anomalous. vivax. ANORMAL.priv.tor.. f. iar cele infe-rioare lui m . an .d de (ege)} Modificare patologica. Sin.. s.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice.: anorexia nervosa. In acest caz. / anomie. ANOSODIAFORIE. uneori. "hemianopsie etc. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). Bra urmari.] Absenta simtului odoratului (mirosului).priv. ANOREXIE. / anodontia. / anopsia. an . a . anorexie mentala. f. pentru anchilostomiaza (v.). m. care a studiat si daltwumul. / anopia. / anorexie. hodos = cole. rezistenta la tractiune. Se sustine ca a. ab = indepartat de. sau mineral. ANODIN. f. s.} Gen de insecte (tantari) Diptere. adj. s. ANKIRINA. [Cyr. conductivitate electrica. {Qr. / anorexigene.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie..).. / anosmie. / anodin.. ANORGANIC. s. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton. dilata-bilitate. f. odous. \Gr. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri. [Qr. cunoastere. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. gr. functiei sau comportamentului "normal. gnosis = perrepere. monstruozitati. \(^r. Wucherena bancrofti. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. prin extensie. / anorchia. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. gr.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi.: fosfor a. A. adj.. cHimist. f. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). / anonychia. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum. / anonychie. V. s.priv. 2) Absenta vederii. f. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. / anosodiaphoria. f. s. s. s. [Qr. s. on -priv. de obicei "congenitala si *familiala. f. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. s.] Electrod pozitiv. s. s. / anomia.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. drum. adj. cu hipermetropie (v. d wufi sufere-a. / anorexia. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie.. f.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. octontos = dinte. [Lat. prin Intepaturi. pozitiei. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. onoma. malariae si ovale). on . trope = intoarcere..] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. ANODONTIE. organon = instrument. de care. s. f. organicus. A.). m. anorexia nervosa.. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. m.priv. / anophtalmie.ma. an -priv. ops. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. spre deosebire de *monoftalmie..). / Anopheles. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. an . tinand seama de sensul curent al cuvantului. S-a propus sa se considere a. s. [Qr. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. 1) an . / anophthalmos. s. si anosognozie.. gf. onyx.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. -atos = denumire. organum. [Cjr. f. }C. care nu respecta norme sau legi. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. / ankyrin. / anosmia.. fara importanta. anomaliu = tte. psihopatie. s. nepericulos si.priv. profesor la. de [a trepein = a inloarce. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY.: aberatie cromozomiala (v. s. 'M'anc Hester. Ex. 'agnozie vizuala. gr. f. anomaly. a • priv. s. s. s. ANOPIE. f. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului. opos = vas. an priv. aorma = reguid. s. Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. prin defect. / anopie. V. f. ANKILOSTOMIAZA. / abnormal. gennon .priv. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. {CJT.reguiarita. [C?r. an • priv. f. [John Dalton. s. isos = ega[. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame. ANOSOGNOZIE. V. s.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. / anosodiaphorie. a. s.a. de la. ANOMIE.a produce. nomos =• allied availd forf. aspect. 3) Uneori sin. / inorganic. Evolutie imprevizibila. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. / anorexiant. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300).priv. s. / anosognosie.

Sin.] 1) De-viatie anterioara. / anoxia. 2) A. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului. adj. ante = mainte. 5) a. 2) Care se produce de la un moment dat. adj. / anteflexion. axul corpului uterin.] 1) Care se opune acizilor. a. la nivelul partii lor concave. [Lot. A. ANTEVERSIE. [Lot. s. pi. / anterograde. m. s. hucid. de ia anti = contra. fenomene sau substante. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. -onis == mdoire. an . fulminanta. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. ANTAGONISM. / anoxemie. 1809-1SS5. 3) Substanta care. / anteflexion.. an . desi se leaga la un 'receptor. helix = fpirald. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. ftiinpifica ovulum = ou mic. / antiacide.] V. / anteversion. f. / anovulation. adj. a carui presiune scade In tesuturi. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. gr. ago-nisti si a. prin flectare. s. antugomstRs = oponent. baima. anteflexie si anteversie. n. ante = wainte. oxys = acrui o\igen. Cat. de altitudine v. anti = contra. Legarea se produce conform *legii maseloc. / anse. fami-liei sale (a. ante = mainte. / antenatal. In forma de U. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. / antenatal. ante = inainte. m. histo-toxica. |br. s. 2) In bacteriologie. 3) a. \Qr. gra-diis = pas.. ANTEHELIX. adj. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. Medicament cu aceasta proprie-tate. de Ca parero = a nafte. f. ANTERIOR. s. familiale). f. / anteposition.priy. -onos = Brat. brachium. m. adj. Pentru comparatie.priy. 4) A.. NA: pars distalis adenohypo-physeos. acidus = aero. adj. / antalgique. ante = mainte. ante = inainte. Intre cele doua extreme. s. s.} V. s. / avant-bras. antihelix. . ANTE MORTEM. organe. ANTENATAL. ago-nistes = [uptdtor. / anthelix..] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. / anteposition. adj. Tipuri de a. 6) a. f. -e. NA: antebrachium. de ia phyeia = a create. situata anterior fata de "helix. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. i. 3) A.. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. f.. / anterieur. Sin. afgos = duren. s. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. ANTAGONIST. n. / anteversion. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta.an. / antagoniste. anthelix. de [a gradi = a merge. / anterograde. n. s.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. [Lat. de in ovum = ou.} Termen discutabil. ANSA. \Lut. f. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. s. tratament a. ANOXEMIE. m. ansae. A. anoxyemie. competitiv sau necompetitiv. gr. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. anatomist ge. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. -rtis » moarte. [Lot. anti » contra. s. gr. exista un spectru larg de agonisti si a. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. stagnanta.).} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. s.] Care calmeaza durerea. adj. f. physis = creftere. s. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta. dim.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. Marginea convexa a a. / antehypophyse. s. Prin a. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului.. m. 2) Despre un sistem. Se pot distinge: 1) a. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. [Lat.. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. comparativ de [a ante = inainte. ante = mainte. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. 4) a. eventualitate practic imposibila. m. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. / antagonism. adj. s. s. ANTE PARTUM. de regula localizata. 2) a. f. / forearm. [at. m. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. / anovulation. brakhion. [Lat. / anterior. In principiu. s.. n. -atos = sange. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. natalis = de naftere. i. organ.: pozitie a. anularea sau inversarea efectelor lor. f. v. [Qr.ANOVULATIE ANOVULATIE. mart. f. In aces-te conditii. ANTEROGRAD. n. s. -ntis = antecedent. treapta. ANTALGIC. 2) a. de la ponere = a pune. s. a inamta. s. astfel Incat. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. prea flectat Inainte. s. positio. ce poate avea ca rezultat diminuarea. / antalgic. ANTEHIPOFIZA.\ Absenta "ovulatiei. A. adj. s. o?(igen. / anoxie. ANOXIE.. [Qr. f. a. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala.rm. 3) a. ante = inainte. / anterior pituitary. m. pi. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte.. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. partial: ventral. ANTEBRAT. Ex. de ia flectere = a wdoi. care Ie servesc. / antecedents. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. [Lat. [Lot. ereditare sau eredocolaterale).. / anthelix. tub urinifer si nefron. ascendentilor sai (a. s. personate). este libera In interiorul cavitatii abdominale.: 1) A.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ.. adj. -onis = punere. antecedens. versum. hipofiza. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. ae ia anti = contra. / anox(a)emia.] Care preceda 'nasterea. [Lat. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. f. / antagonisme. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. profesor la Zurich. cu care este asociata. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. a. f. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. [Qr. Ex. ANTEPOZITIE. anterior = mai mainte.] 1) Mis-care In sens anterior. Ex. s. biochimic.: blocante de canale calcice (v. / loop. partus = nafte-re.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. pi. f. mio-cardica. f. s. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. oxys = acm. care con-serva curbura sa normala. [Cjr. / history.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. de ia vertere = a wtoarce. ANTIACID. lat. ANTEFLEXIE. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg.. s. an . [Lat. rau de munte. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului.: amnezie a. flexio. / antacid.: a. neonatala. f. 7) a. NA: ansa. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. / antagonist. [Lat.priv. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. ANTECEDENTE.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. n. a nou-nascutului. adj. [Lat. hypo = sub. s. s. partiali. ante » mainte. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite. NA. ansa toarta. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. antagonisma = pozifie. s. anterior = mai mainte. [Qr.

cuta-nate. / antiallergic. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. / anticonceptive. / antiallergique. pulmonare sau sanguine. s. In functie de formula chimica.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. s.] 1) Care se opune vietii.] Care se opune *febrei galbene. / anticipation. adj. n. f.. n. / antiamaril. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice. Cat. m. convul173 . conceptio. / anticholinergique. ANTIANGINOS. mecanismut de actiune si efectele clinice. ANTIAGREGANT. [Cjr.: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. therapeia = trata-ment. anti = contra. bakterion. s. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. A.. s.. se disting patru grupe de a. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei.priv. V. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. f. ANTICANCEROS. ANTIALERGIC. / antiamaril. sou gr. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. / antiandrogen. anti = contra. -enne. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei. actiune. gr. Sinteza factorilor II. m. s. V. canal de calciu. Substante care inhiba coagularea plasmatica. adj. n. In prezent.. de (a therapeuein = a ingriji. sunt grupate In familii: betalactamine. nitroimidazoli. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. / antiangineux. anti = contra. deci. adj. ia con-ccptare = a deveni msarcinata.. n. cra6. / anticodon. anti = contra. [at. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. antiseptic.. gennan = a produce. [Qr. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. polipeptide. [Cjr.: antivitamine K. ANTIAMARIL. -onis = grcw\ ditate. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. [Cjr. contraceptiv. In scop terapeutic. andros = bCa-bat. anti = contra. df. si X ai coagularii este. pi. / antisludge.. si antibiotic. capere = a [ua). a anticipa (ante = Inainte.re. macrolide. angina = sufocare.. s. / anticonvulsivant. a . Ex.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni.. m. bias = viatd. m. Sin. sunt utilizate ca *spasmolitice. ANTICIPATIE. ex. o.. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). / antianginal. adj. s. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. V. dezinfectant. m. adj. s. *antiemetice. n. \Gjr. / anticoagulant. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. a coagula. adj. / antiarythmique. adj. canal de potasiu. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. 2) o substanta naturala care circula In sange. Prin a.. cu anticorpii. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. s. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace... canal de sodiu. ANTICONCEPTIONAL. antibiomimetice. n. s. IX. / antibiotherapie. khole = 6iia. -ina. / antiandrogene. s. m. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. s. alterata.rie. adj. amino-glicozide. [at. [Cjr. m. / antibacterial. adj. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective.\ V. / anticonceptionnel. / antiantibody. / anticancereux. s. V. / anticoagulant. m. antifungice. si antiulceros. Pe baza efectelor celulare. adj. antisecretorii gastrice.. s. anti = contra.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. cancer. anti = contra. s. ANTICOAGULANT. bias = viata. bias = viafd. al!os = aitui ergon = iiicru. ANTIBIOGRAMA. si nu a actiunii clinice. oner.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. s. s. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. la ergein = a. care permite determinarea sensibilitatii. in vitro sau in vivo. anti = contra. ANTIANDROGEN. s. glico-peptide. n. / antineoplastic.: medicament a. anticipatio. spanioia amarillo = galften. [at. (at. / antiagregant. s. de sin-teza. n. f.. dim. s. anti = contra. *gramicidina si *polimixinele.. ergein = a [ucra. r. antimitotic (2). ANTICONVULSIVANT.. In ultima perioada. [Cfr. m. fata de "heparina. -e. aggregare = a aduna [a un ioc. m. [Cjr. n. [Qr.. d) o serie de inhibitori de calciu.. s.: heparina. adj. ANTI-ANTICORP. anti = contra. anti = contra. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. adj. -elle. de [a baktcria = fiaston. adj. de (a angere = a strange.. / antibiotique. s. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. contraceptive.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. anticoagulante circulante. pentru unitatile medicale mari. [Lot.oagulare = a In-cfiega. s. ankein = a sugru-ffia. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare.. de (a anticipare = a o (ua Inainte. Anticolinergic. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. s. V. m. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. adj. Datorita acestor proprietati. m. corpus... -e.. adj. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. anti = contra. adj. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. antimitotice. m. adj. a sufoca. a. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. -cri = roc. s. gramma = insc.. derivati de oxichinoleina. de. / antibiogram. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. antitubercu-loase. m. adj. ca si a analogilor sintetici ai acestora. / antiepileptic drug. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. / polypeptide antibiotics. ANTIBACTERIAN. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. adj. adj. s. s. adj. / antibacterien. aati = contra. s. [Cfr. s-au dezvoltat a. / antibiotic. m. adj.. -euse. [at. / anticipation. -onis = anticipatie.. determinate de *alergie. s. (at. rhythmus. concep^ie. s.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. / antiarrhythmic. Int. ANTICODON. tetracicline. anti = contra. ANTIBIOTERAPIE.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. V. n. ANTIARITMIC. anti = contra. / antibiogramme. ANTIBIOTIC. s. s. [Qr. [Qr. anti = contra. adj. adj. careia Ti afecteaza cinetica. anti = contra. *midriatice si antiparkinsoniene. adj. f. f. rifampicine. [Cjr. [Qr. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). / anticholinergic. [Cfr. n. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. a.] 1) Care previne *sarcina. / anti-anticorps. / antibiotics therapy. din aceasta cauza. s. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. VII. / anticodon. (^r.. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. m.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. prezinta. adj. -euse... avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. n..

s. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. In primul proteolitic (tripsina). Au aplicatii albuminos (plasma). antimitocondrie.i 9{e. Familie foarte eterogena de barbitalul. fata WO-1950.. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific. A. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener.ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. 4) A. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. fara a modifica func. in vivo sau in vitro. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 .ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. iar a. Se recurge la hepatita cronica activa. hibrid. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. A. 15) A.} Tip de a. antimuschi noted. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. ce antiperoxidaza tiroidiana (v. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. A. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. Abrev. a. deocamdata fiind ANTICORP. benzodiazepinele. Prezenta In circulate a a. care reactioneaza cu o enzima data. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. 6) A. V. / reagin. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. fata de azurofile. a. A. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. 8) A. 2) A. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. de aceea.[ pentm A. varietate de a. mononucleoza inreactii antigen-a. fenitoina. ca si implicatiile In patologie. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. A. IgG care se leaga de A. 14) A. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. reaginic.Q. 16) austri-ac. cu aceasta. m. reagina. 12) A. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. imuno-precipitare. Ex.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. a. anticorpi anticardiolipina. Donath. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.: a. thyroxin antibodies. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. citotoxic. 5) A. / anticorps. A. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. hepa-tita cronica activa. Sin. anticelula parietala gastrica. Diversitatea a. cu specificitate dubia. -oris c corp. Anticorp care.: reagina (v.). pe masura diversitatii *fosfolipidelor. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. fie stimularea functiei celulare. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. Sin. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies.: a. anti = contra. este in curs. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. a. Forssmann. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. care precipita cu antigenul. A. 20) A. / antibody. 18) A. sclerodermie. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. patoiog fi seroiog de engine. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. 3) A. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. Combinarea unui a. f. proteinele mem-branei interne mitocondnale. de la convellere = a zdmncma. midic anstriac. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. antiinsulina apar Basedow-Graves. foarte eficace. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. si Int. perfect. umoral.) specificitate deplina si. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. A. v. destinat sa suprime crizele comitiale. "test Coombs etc. termolabil./me.] 1) Despre un medicament (. s. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. antimiocard. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. variatiile de temperatura. pana la denaturare. A. 17) fizwio-gie. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. precipitant. este enorma. Titruri crescute de a. antitireoglobu-lina) antienzima. profesor dt medicinci interna la 'Vima. Producerea de a. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. strict identici. (sau de a. Sin.). premiut 9{p6e. utilizati experimental (a. apartin Indeosebi IgG. Nu exista a. anticorpi. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). anticelular. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. responsabil de for*imunitatii. 19) A. Abrev. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. acidifiere.ditina m 1930. [Qr. care apar doar In conditii speciale. anti-TPO. A. ori ca complement. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. c. c. 10) A. 7) A. nici plasmodtar. urmare a sarcinii incompati-bile). Rh. monoclonal! (v.) Substanta specifica. 13) A. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. m.: ACAN. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). a. celular. m. s. reactie In mediu gen. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. bodies. ciroza. Karl Landsteiaer. Inventarierea aces-tora *epilepsie. natural. 9) A. A. v. t. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. de natura proteica. corpus. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. 11) A. perinucleah (p-ACAN) . nare a hematiilor de oaie.). fectioasa etc. de importanta exceptionala. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline.tii yorl^ 1S6S-1943. antieritro-citar.

).: HBs. n. DEX. [Qr. iat. hidatic. unii a. asocial cancerelor digestive si ovariene. adj. adj.. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. / antiemetic. obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. V. gennan = a produce. antigen CA 19. s.: ACE. CA 19. adj. Sin. 1868-1947. ANTIDIURETIC. drum. de. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. w direcfie opusd. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. [Cfr. s. [Cjr. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. m. / antidromique.3 / CA 15. anti = contra.. Ex. V. f.. (v. Nu este riguros specific. V..] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. V. Ex. emein = a romita. proft-SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). [Cfr. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. CEA (engl. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. iat. m. a. V. identificat la numeroase spedi de plante si animate. / antidromic.] Sin.. ANTIFOLIC. gennan = o produce. m. sou [at. m. / antidote. / antifungique. In continuare si atte tipuri de antigeni. / antigene. antigeni. ant'i = contra. V.} 1) Care se opune *fibrinolizei. ai aceluiasi individ. en = in. / anti-emetique. drojdie. emeficus. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). anti = contra.: solutie apoasa. s. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv). ANTIESTROGEN. Sursele de a. df. colorectale si gas-trice.3 / antigene CA 15. protectiv. la phlox. lytikos = care. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. sunt extrem de diverse: bacterii.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. printr-un mecanism fizic. varsaturi. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. Diferiti a. ANTIGEN CA 19. / folic acid antagonist. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. s. In terapeutica. 4) A. / antifungal. anti = contra. / antienzyme. deoarece con-tine a. pot fi utilizate ca *antimitotice. de. s... utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. V.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. / anti(o)estrogen. gr. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml.] Sin. / antidiuretique. diouretikos = care. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament.: 1) A. m. s. phlogos = fiacdra. Hbs Australia (v.9 antigen. adj. ANTIGEN CA 15.] Termen desuet. ca si a. {Cjr. adj.... phlogistos = infiamaflii. oistros = dbrintd. markeri tumorali. vasopresina. s.). / antienzyme. dar si a altor cancere (gastric. s. s. V. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml.4 / antigene CA 72.] Substanta sau celula straine orga-nismului. utilizabil In urmarirea acestor tumori. chimic. s.). virusuri. dotos = dot. / antifibrinolytique.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism.5 ng/ml. yatolog si imumiog suedes. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. [Cfr. ia diourem -« a urina. A. Este prezent In majoritatea organelor. / antigen.} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. de ia anti = contra. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. a.az. cu actiune puternica dar de scurta durata. si chelator. s. favorize.. dar nu 175 . Ex.. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. carcinoembrionar. / antiphlogistic.tl urinare.9 / antigene CA 19.] 1) Care diminueaza secretia urinara. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. prin administrare intravenoasa. fibra = fi6rd/ -ina. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. antidromein = a merge. anti = contra. adj. Casoni sau a. reflex axonic. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen. distruge. / antidiuretic.).a. n. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen.9. fungus = ciu-perca. adj. a. [Qr. / anti-oestrogene. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. pentru care nu este strict specific. gr. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate.). V. de la lyein = a distruge.: antimicotic (v. adj. cf. A. care. ANTIENZIMA. gt'. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen. s. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. / antifolique. ubicuitar. 3) A. \Qr. m. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. V. CA 50 si markeri tumorali. glicoproteic asocial cancerului de san. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. adj.. s. n. anti = wntra. Abrev. 2) A. substante toxice etc. ANTIDROMIC. adj. \John Forssman. adj.). impuls. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen.. m. oncofetal asociat cancerelor pancreatice. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. 5) A. n. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. Cel mai important a. In raport cu care este mai putin specific. adj. s. [Qr. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml. adj. m. / antidote. n. tract respirator). In continuare. anti = contra. utilizabil pentru supravegherea acestora. s. sou phlegein = a ardf. Sin. A. antigeni fetali. s.: homeodot. A.9 si markeri tumorali. deci. ANTIGEN CA 72. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. markeri tumorali.: a. Cateva tipuri de a.. anti = contra. bio-chimic sau farmacologic.. antifongique. m. n. / antifibrinolytic [Qr. a. s. adj. [at. / antiphlogistique. antidotum = anticfot.3 antigen. anti = contra. dromos = cursa. adj. s. [a. celule sau proteine straine. s. avand efect de scadere a debi-tului urinar. emetikos = care produce. ANTIDOT.: antivomitiv (v.9 / CA 19. m. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. Abrev. utilizati ca *markeri tumorali. zym = ferment. ANTIFUNGIC.4 antigen. asigurand rezistenta la boala. f. adj. markeri tumorali. n.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata.} A. Termen actualmente desuet. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. ANTIEMETIC. s. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. A. Denumire generica a unei serii de a.. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. ANTIFLOGISTIC. V.: pi. ANTIFIBRINOLITIC. m. Obs.: antiinflamator (v.4 / CA 72. este 'tamoxifenul. care dez-volta o imunitate de protectie. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). 2) In homeopatie.

Ex. Abrev. V. A. ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. V. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. de h. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. timp de eel putin 20 de generatii. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. cum sunt gemenii monozigoti. ex. tipic fiind *antigenul Forssman. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. nu declanseaza reactii de *rejet. pentru care. F. a. rejet. hepatitis B = fie. complex major de histocompatibilitate. 0 serie de glicoproteine care. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. transsexualism. Cei doi a. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. Cei mai importanti a. histocompatibi-litate. si sistem HLA. g. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. A. prezent In celulele canceroase. Sin. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. B. A2. hepatitis B = fiepatita B. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. de ex. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. p. grupati In 'sistemul HLA. Natura a.: PSA. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. initial In cancerul de colon. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. apoi In alte cancere. markeri tumorali. Ex. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. ffit&z. A. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. Ex.] V. s. Astfel. s. a.M) si sub-tipurile A (a. grup tisular. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen.titd B. exista numai la embrion. A. h. A. Acesti a.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. A. are o serie de aplicatii practice. V. t. o. hepatita B. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. (LCA. r. V. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti.: antigeni de histocompatibilitate (v. V. leucoplachetari sau tisulari. In mod normal. de asemenea. Sin. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. neuraminidazici'. Primele trei gene codeaza a. Reactia Incrucisata a a. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele. cu patru gene alele majors (A1. F.: sistemul ABO.ANTIGEN HBc si In sange. sistem HLA. ['Eng[. C (nucleoproteici . ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. sunt Inruditi cu a. A. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens. existenti la indivizi identici genetic. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. A. surface = suprafata. A. In functie de linia genetica. In caz de transplant Intre specii diferite. ai proteinelor matricei . V. B. colita). V. hepatita B. homogrefa. p. x: sunt extrem de imuno- . A tost descrisa. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. carcinoembrionar. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. Sistem bine definit de a.: a. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. s. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. de h. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai.H. hemaglutininici . Markeri tumorali. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. A.NP. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. t. t. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. antigen tisular. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. a. markeri tumorali. V. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann). In cazul rejetului.pa.: anti-geni de transplantare. t. este secretat In mod normal. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like. prezent In toate celulele organismului.: aloantigeni.. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. identici. Ex. t.N). ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. ca hiperplazia prostatica. cu M. A. A. gluddici. Dozarea a. o gamafetoproteina. prostatita sau infarctui prostatic. A. core = ce-ntru. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. A. eritrocitari ai sistemului ABO. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. 34 kDa). A. {'Lngi. in caz con-trar se produce *rejetul. fetali). au In comun unui sau mai multi *epitopi. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. A. A. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. A. hepatita B. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. Sin. cu exceptia oilor. a. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. Prezenta acestui a. si antigeni heterofili. ei dau reactii Incrudsate. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. sistem HLA. adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni.). care se gasesc la specii diferite. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. la fetus. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. indue raspunsul imun al organismului gazda. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens.: a. *a. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. Ca urmare. carcinofetal glial etc. dar difera de la individ la individ. ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. h.] V. Cei mai importanti a.. Unii dintre acesti a. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. V. V. Detectia a.

n. adj. deci. -ind. / antim6tabolite. radical liber. \Cjr. Hi si H^. / anti-inflammatoire. a mode[a.. din or. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati. / antigout drug. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. peristaltikos = care are pro177 . Se disting trei grupe de a. s. -euse. anti = contra. ANTIHORMON.. m. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. adj. adj. tumor supresor gene. s. n.. V. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. exercita un efect *antiinflamator. Mutatiile sale sunt recesive. \Qr. aman-tadina si bromocriptina). In acest caz nu se genereazai anticorpi. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. d) antibiotice . produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. adj. de.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen.. [Cfr. histos = t&sdturd. dimpo-triva. adj. n. / anti-globulin. antipirimidine (fluorouracil). c) alchilante (ciclofosfamida.. s. ANTIPALUDIC. / antimalarial. s. s.. {Cjr. adj. n. s. s. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. s. globulus. onkos = masd. adj.: *schizonticide si *gametodde. metahaHein = a. gentian = a produce. s.. declansand reactii puternice de *rejet. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. ANTIONCOGENA. -e. s.. Unele a.. actionand asupra organismului. s. ANTIPARKINSONIAN. hormon = e^citat. ANTIHISTAMINIC. anti = contra. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). ANTIMALARIC. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. urmaf.] Sin. it. In acest scop. / antig6nicit6. m. Se disting doua mari grupe de a. ANTIMETABOLIT. ANTIGUTOS. ANTIGLOBULINA. s. / antineoplastic.: antimalaric.). s. m. [Cjr. / antin6oplasique. de gena recesiva a cancerului. anti = contra. Organismul poseda a. / antimalarique. dim. m. doua grupe de a. / antioxidant. antiulceros si receptori H. [Lot. guta = picdturd. de unde denumirea Inselatoare. s. a tJfcita. / antimitotique. (ex. / anti-genicity.: a) enzime . iat. m. s. / antiperistalsis.u humor = umoare. m. anti = contra. se grupeaza In *antifolice. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. helmins. s.antracicline. / antimycotic. -inthos = wemie. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. In tratamentui gutei. De aceea. metotrexat). [Qr. adj. oxys = acni. s. 2) Agent (substanta chimica. m. ANTIINFLAMATOR. n. / antihistaminique..). [Ofr. ANTIOXIDANT. adj. anti = contra. anti = centra..\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. anti-moniu. de ia plassein = a forma. n. anti = contra. [at.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor.] Sin. s. -enne. de ia gr. anti = contra. n. / antimetabolite. fir.. 3) In oncologie.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. test Coombs. s. adj. adj. 'antipirimidinice si *azaserina. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. rareori expunerea industriala. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . ANTIGENICITATE. ANTIMONIU. / anti-inflammatory. sunt: "vitamina C. Cei mai cunoscuti a. pa/us.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. se disting. / anti-oncogene. mitozd. mala aria = aer ran.: sulfamidele sunt a. f. \Cfr. s. ANT1PERISTALTISM. f) hormoni (androgeni. imunoglobulina. anti = contra. n. f.: anticanceros. anti = contra. medic engitz.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. f. V. in iimba [at. f. ANTINEOPLAZIC. ANTIMITOTIC. 1755-1S24. [Cfr. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. n. anti = contra. cu actiune lenta. Ex. gene-ra^ie. m.. anti = contra. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. Sin. 2) A... James Apotheker Parkinson. m. adj. s.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. astfel.] V. f. adj. adj. V. ANTIHELMINTIC. care cresc excretia de acid uric (uricozurice)... / antimitotic. n. / antimoine. Este cazul *heterogrefei. neos = mm plasis = modeiwe.. iat. tesutu-lui sau celulelor tinta... ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia.. / antipaludique. / antihormone. din TLvul Mediu c. 2) Medicament utilizat. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic.. slimmi = o?(ld de. / antiglobuline. bleomicina. m. f. actinomidna. Tipuri de a. / antihistaminic. ia hormaein = a.: vermifug (v. m. sai naturali. b) antimetaboliti .: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. [^r. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. [Cfr. aithmid. m.. [Cfr. adj. m. genos = Man. *acid orotic). / antimycotique. / anthelminthique. scflin6a.: antipaludic (v. s.. / anti-hormone. de tipul cimetidinei si ranitidinei. de [a globus = glob. utilizata uneori.. mitomicina. de interes medical. antiestrogeni) etc. f. m. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus. / antiparkinsonien. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. mykes. anti = contra.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. antimitotic (2). se. n. [Cfr. s. ai addului paraaminobenzoic. grupe sanguine... s. adj. *antipurinice.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta.. / antiperistaltisme. cisplatin). sin.antifolice (aminopterina.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. 2) In general. / antigoutteux. myketos = ciuperca. / antioxydant. s.] Gena supresoare a cancerului.. adj.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. / antionco-gene. Sin. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. / antipaludian. s. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici. anti = contra. indemna. / antiparkinsonian. Sb (stibiu).asparaginaza. / antimony. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. / anthelminthic. 0 serie de antagonist! H.vincristina. b) a. se utilizeaza medicamente cu actiune a. antipurine (mereaptopurina). [Gr. -ind. [at. exclusiv sau nu. A. anti = contra. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata.esut. Sin. s. adj.] ElementuI 51. s. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. m. m. ANTIMICOTIC. caroten). adj. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. s. Ingestia compusilor de a. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. s. adj. [Cfr. In cancere sau In leucemii. sau gennan = a produce. [Cfr. anti = contra. adj.: antifungic. s. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. mitos = a^d. proliferarea celulara. tumord. m. adj. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. vinblastina. s. Ca efect secundar. s. antimonium. adj. *vitamina E si beta-carotenul (v.. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. anti = contra. antineoplazic. exprimandu-se In maniera dominanta. adj. s. ia-crimd.. [Cfr. b) Antagonistii receptorilor H..

tragus. adj. ANTIPORT. priirigo. [Gr. adj. A. / antithyroid. m. anti = contra. [Gr. neuroleptic. s. s. [Gr. psykhe = suflet. n. n.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. / antitoxic. adj. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. n.-ANTITRIPSINA.. psykhe = svflet. [Cfr. din o[andezd plaken = a carpi. adj. [at. adj. f(^r. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor. s. m. s.. ANTIPLACHETAR. / pirimidine antagonists. se mascara In unitati standardizate. n. s. de. s. anti = contra. serum = ze. -ina. anti = contra.. la therme = cdld'urd. n. prescrisa In infectia 178 a. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. s. utilizat local. 0 serie de a. care este utilizata si ca imunodepresor. adj. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. s.. / antiplaquettaire. n. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. / antisepsie.ta. plaqiiette. m. Prin extensie. [Gr.-antitripsina (v. s. adj. / antitragus. ANTITOXIC. n. ANTITOXINA. sepsis = putrefacfie. / antitragus.. de 60-70°C. sterilizare. / antipurique. / antipyretic. n.e. s. -ism. anti = contra. [Qr. / antipsychia-try. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). [Qr. de [a gr. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. ANTIPIRIMIDINIC.: imunoser. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. s. -inis == mdnCdrime.. m.. / antitoxin. de baza este fluorouracilul. f. adj. fie secvential. / antiretroviral. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. / antirabique. s. aplicabila pe tesuturile vii. n. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. s. / antiport. si asepsie. receptor plachetar. m. spastikos = care trage induntru. oxygenlabile. anti = contra. s. V. ae [a toxon = sageatd. / antiserum. anti = contra. / antitoxine. f. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. / antirabic. ANTISPASTIC. la lyein = a distmge. f. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. [at. / antipyrimidique. febrifug. / antipruritic. V. / antitoxique. obtinuti prin inocularea acestui antigen. adj. s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. m. este un test indirect. ANTISER. antifibrinolitic. [Gr. \Cjr. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. s. mai mult sau mai putin specific. anti = contra.).: antitermic. duodenal este Insotit de voma.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. si antiagregant. [at. / antisepsis. adj. f. Dozarea a. adica introducerea de anticorpi deja produsi.. [Gr.: ASLO. [Gr..: ser a. iatreia = vw-decare. A. f. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care. s. anti = contra. [Gr. adj.: indinavir. f.. / antiprotease.tea de. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). a. scptikos = putrezit. A.] Enzima sanguina care. lysis = du-trugere. de [a pyres-sein = a ave. infecpie.] 1) Care suprima *pruritul. / antiretroviral. n. a pe-tici. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor..: aspirina. s. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. Sin. -aux. ANTIPIRETIC. portare = a purta. ANTIPSIHOTIC. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0. A.. si test ASLO..: antipiretic (v. / antiprurigineux. anti = contra..). plasma = odiect mod. / spasmolytic. adj. -euse.. / antithermique.r. gr.cu HIV.] Sin. bacteriostatica sau bactericida. fr.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. / antiplasmin. In acest caz. s. f.] 1) Care se opune tulburarilor mentale. anti = contra. [at. / antiplatelet. / antipsychotique. adj. m. streptolizina 0. [at. / anti-protease. m. -enne. A. ANTIPROTEAZA.fi -ind. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. ANTITIROIDIAN. anti = contra. / antithyroidien. Intr-un organism. Ex. sau pe cale generala. stroptos = rasucit. s. s. De asemenea. s. anti = contra. s.: botulism. pyrctikos = fibril.} Proeminenta a lobului urecnii. adj. / antiseptique. anti = contra. / antiserum. n. -ale. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex. s. V. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.: spasmolitic (v. 2) Medicament care are aceste efecte. Actiunea a. / spasmolytique. tragos = copra. ANTIPRURIGINOS.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat.. adj. Sin. 2) Substanta chimica... feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. Ex. pentru alfa. sub forma de *pomada.contra. anti = contra. s. m. -aza.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. anti = contra.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. Abrev. ritonavir). adj.. fie simultan. anti = contra. s. / antipyretique. [Qr..} Sin. virus = venin. f. adj. ANTIPSIHIATRIE. otrara. C si G) care poseda antigenul corespondent. de [a toxon = sageatd. gr. anti = contra. V. m. opusa si posterioara 'tragusu-lui. s. a se contracta.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. Ex.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. 2) Medicament cu acest efect. se opune disolutiei *cheagului. adj. de baza este mercaptopurina. protos -= primui.: medicament antihistaminic. de. Var. ANTITERMIC. izolat din pancreas. 2) Antiser purificat. NA: antitragus. s. s. [Qr. ticlopidina.ela. adj. retro = inapoi. adj. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze. m. f. ANTISEPTIC.). infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. adj. s. sunt distruse la temperaturi relativ mid. adj.. ANTIPLASMINA. / purine antagonist. thyreos = pavazd. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. n. ANTITRAGUS. scut. span = a trage. ANTIRETROVIRAL. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. societatea este bol-nava. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. a. s.a feBro] 1) Care previne sau combate febra. / antiplasmine. / antiseptic. contractie). anti = contra. m. V. f. ANTISEPSIE. s. ser imu-nizant. a transporta.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. d. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. [at. eidos = forma. Conform a. Ex. \Gr. n. / antipsychotic. \Gjr. administrate per os. s. dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal. ANTIRABIC. anti . / antiport. anti = contra.. 0 prwine din tenne-nul eng[. thermos = cold. In cursul coagularii normale.: *vaccin a. s. tetanos. spasticus. {Cjr. adj.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. adj. adj. dipiridamol. s.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. [at. ANTIPURINIC. In. / antifebrile. \Cjr. {Cjr. adj. A. si al lui Frey. A. stalsis = comprimare. s. (at. / antipsychiatrie. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. .

[Cjr. V. etionamida si streptomicina (primul a.: vacdnare a.. edem malign) sau. antrum. s. entrainement. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. f. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor. Cat. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. anti = contra. n. *a. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. / anthrax. ANTRAX. granit. La om. ANTRACOID. a. f..] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. vita = via^a. factori de coagulare): d) a. -euse. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. VII.). [Gfr. [Gjr. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice. -oza. s. / antrite. mai rar. determinand sinteza de factori II. ca *rau de transport si *ve. s. medicament dotate cu aceasta proprietate. la duo-deni digitorum = de 12 de. silex. adj.: amantadina. Ex. / anthrax. [. s. s. antrum. El provine. / anthracose. / anthropophilie. / antivenomous. ANTIULCEROS. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul.. m. f. antron = peftera. gr. adj. c) a.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex.] Care se opune substantelor straine organismului. Sin. prindpale sunt: izoniazida. Ex. / anthracoide. s. [at. antrum. infec. -ale. n. s. 179 . sau melanica..ANTITROMBINA ANTITROMBINA. sunt efidente si In alte tulbu-rari.: carbune. n. f. / antithrombotic.: mineri). -ita.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. a tori. f. etambutolul. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. autogen (v. s. -mo. a. anti = contra. / anthropophilia. 2) Substanta. f. Grupul de a. antrum. f. / antivitamine. dalac. n. vomitare = a vdrsd. gr. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. adj. / antivenineux. gr.: a. [at. ANTIVENINOS.j V. -akos = carSune. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. poate fi fatal. afiTivwi de. ANTRACOSILICOZA. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. or. / antiviral. / antivitamin. s. m. c) a. adj. f. /. / antromastoldite. reeducare func-tionala a unei articulatii. ANTIVOMITIV. Ex. care este cofactor al *heparinei. / antixenique. s. / antituberculotic. Indeosebi: *anticoagulante orale. [Gjr. / antritis. s. mastos = mametd. si antromastoidita. s. \Cfr. / antrectomy. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. n. Forme: a) a. •akos = carbuM. s. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. ANTRITA. gandclovir s.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. / antiemetic. de obicei. [Lot. in. -akos = citrBuM. b) a. f. s.. *interferon. ANTIVIRAL. ca si *antiplachetare. YQr. / antiviral. -eris = rand. \Gjr. se foloseste si expresia training autogen.. anthrax. s. ektome = e. In vederea atin-gerii unui anumit scop. stoma. m.). mastoidiana. 3) Adaptare prin repetare si practica. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. s.: furuncul a. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. [at. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. ANTRENAMENT. Cat. cavitate. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. antron = peftera. 2) Rezectia antrului piloric.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma.tij. / antithrombotique. -euse. / antivenin. / gastroduodenostomy. -ozd.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. ANTITROMBOTIC. s.). in. s. mecanic. e) a. m. dar si In alte organe. Sin. cele mai recente a. adj. s.. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. \Cfr. antron = peftera. cca'itate. anti = contra.. adj. a.. xenos = strain. / antivenin. s. [CfT. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. Ex. adj. Sin. [(fr. Ex. adj. anti = contra. charbon. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace. s. adj. anthrax. m. A. / anthracosilieosis.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. f. / antromastoiditis. s. produs de reactie fibhnolitica. anti = contra. / anti-thrombin. tuberculiim = umfldturd mica. [Cjr. ANTIVENIN. -atos = gurd} Sin. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). adj. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. rifampicina. gr. anti = contra. ANTRODUODENOSTOMIE. duodeai = in nvmar de 12. s. -e. ain [at. adj. anthrax. / antituberculeux. IV. //. A. gr. eidos = forma. produsa de Bacillus anthracis.] 1) Care se opune varsaturilor. -ita. [at. / training. pure este controversata. V. ///. gr. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. virus = otravd. 2) Inflamatia antrului piloric.. -euse. s.: tumora a. m.. a. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). sportiv.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. anti = uni'a.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. n. anthrax. f. [Lot. philia = atracpie. s. cu forf-a. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). anti = centra. Netratat. b) a. venenum = otravd. thrombos = ctieag. ANTROMASTOIDITA. ulcus. / antiulcerative. [at. s. f. [Qr. s. f. adj. ANTIVITAMINA. [Qr. se pare ca este vorba de antracosilicoza. adj. [at. dezvoltat dupa formarea fibrinei. de amoniu. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. vipere) sau insecte. s. antron = peftera. In romaneste. / anti-emetique ou anti-emetisant. / antiulcereux. Se formeaza Indeosebi In ficat. f. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. 2) Care se aseamana cu 'antraxul.: gastroduodenos-tomie (v. [Qr.. / entraInement. -aux. (at. V.. adj. cavitate. pentru atingerea unor performante. f. trahere = a trage. Existenta a. ANTROPOFILIE. n. actionand prin competitie. dideoxicitidina. ANTITUBERCULOS. f. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. voinismentelor. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. IX.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. / anthracosilicose. ammoniakon = sore. / antithrombine. Mai frecvent. anti = contra. / anthracoid. s. anti = contra. pro-ces complex. vacdn BCG. n. [Lat. \Cjr. articular. -ids = piatra tare. anthropos = om. de ex. adj. s. 2) Medicament cu acest efect.?(cizie. Se disting: a) a.: anticoagulante orale (v. de la philein = a iu6i. pop. antracoza. d) a. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. antivenin. eidos = forma. neutralizand factorul X Stuart (v. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. / antroduodenostomie. s. / antixenic. antivenom. Cdvitate. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. ANTIXENIC. s. [Lot.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. ANTRECTOMIE.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. s. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. / anthracosis. azidotimidina. ANTRACOZA. -ind.ge. aciclovir.] 1) Care se opune ulcerului. adj. f. f. s. nerecomandata.: antiemetic.tie.Fr. izolat si sintetizat). / antrectomie. -akos = car6une. pirazinamida.

de cauza strict renala etc. f. permite derivarea totala (si.. somatica sau fizica . m. forme si Insusiri omenesti. f. de.are ca obiect studiul variatiilor. cavitate. imperforat (cu persistenta. s. [Lot. tab. anat -artere. a mersului biped. anxietas. cinnuit'i gr.] V.artere. n. Importante: 1) A. 2) A. / appareil. dar imperforat. fec-piune. V. s. de regula. biologies. cu sistem (ex. antron •= pefterd. zoon = animai. antrum. f. [Lot. / anthropogenesis. morphe = forma. a. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). de un *a. s. f. s. f. s. prin prezenta unui bloca. ANTROPOLOGIE. f. [Lot. gennun = a produce. device (2). fiinta umana. n. cu sediu variabil. s. a e^wnina. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). / anxiolytique. s. A. Nelinistea. vulvovaginal sau vestibular. [Qr. renala.artere.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). cavitate voluminoasa. In doza mare. angionecrotica. locomotor etc. a caracteristidlor morfologice ale omului. NA: antrum. n. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. adj. -on = aer.. [Gfr.(NA: antrum pyloricum). gr. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. proprietati hipnotice. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari.. a.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. ri. si anus artificial. Deschiderea intestinului la peretele abdominal.a distmge. genesis = pwdncere. metron = mafura. artere. cultu-rala sau eInologia . frecvent un calcul. adj. antra. / anthropology. gr. [Lat. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. Ex. postrenala. / anurie. [Qr. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. -os = aer. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. aproape orizontala a stomacului. f. 5) A. logos = stiinfa. gr. f. s. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. f..] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. m. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. / anthropomorphisme. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. a forma. / anxiolytic. s. / anxiety. / anthropomorphism. s. anthropos . s. i anuscope. Ex. prin obstructia ureterelor. (a aeirein = a ridica in aer fi aer.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. de agitatie. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. A. tegumente palide. / anus. m. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta. V tab. de la skopein = a wdea. f. f. imthropos = om.] Cavitate natu-rala. a fost dezvoltarea creierului. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. s. d<.. m.. s. V. anthropos = om. [tjr.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. Ex. anat. s.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat.inel. [Lat. Sin. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. anat. V.. la lyein . [Lot. adj. A. ANXIOLITIC. on . aniilus ^~. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. aorte. / aortography. mafini. prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. f. de fapt. tome = taiere. m. anus = fezut.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. portiunea joasa. ca factor prim. T.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. ANXIOGEN. anus contra naturii. anthropos = om. cfiinuit. f. / anthropozoonosis.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. si oligurie. Patologic. [Lot. / aortographie.. APARAT.. a. In a. ouron •= urina.: mica tuberozitate gastrica. distruge. al cailor urinare. s..iiniftiti cMnuit. *a. antron = pefterd. V. poate fi ectopic. skopos = o6seniator. / anthropologie. Dupa unii specialist!. plastos = modelat. / annuloplastie. f. Se dis-ting: 1) a. 2) A. / artere aorte / aorta. ANTROTOMIE. / anxiete. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. pi. uneori criza de angina pectorala sau de astm). -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte..priv.om. ANULOPLASTIE. / anxiogenic. la temneia = a taia. . Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. Sin. In necroze cortical-renale. transpi-ratii red.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. s. Termenul poate fi sin. de. ANUS. / anuria [Cjr. / proctoscope. ANURIE. vezical. obstructiva. Reversul a. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). de. artificial). ANUSCOP. / anthropometrie. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. / antrum. [Cjr. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. anthropos = am. s. n. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. In mod accidental.. apparatus = instmmente. s-a presupus ca factorul primar al a. / anthropometry. s. -atis = neliniste. aorta toracica. [Cjr. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. . Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. anus = fezut. anxius = neliniftit. a. s. lucruri sau procese. s. [Lot. s. / anxiogene. Initial. care apare In caz de leziuni vestibulare.: a. NA.] Stiinta care are ca obiect studiul originii.: sistem digestiv).] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. piloric sau pilo. Insotit de o stare de rau. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). digestiv. [[at. de [a plassein = a modela. priii pnsrr-a acestora. cu aer. AORTA DESCENDENTA (v.: proctoscop. {Cfr. Militate. antrum. in timp si spatiu.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. f.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. ANTRU. anat. n. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. f. osoasa sau viscerala. tab.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA. anxius = netiniftit. s. aorte. Ca anxius = ne. AORTOGRAFIE. m. / anthropozoonose. ANXIETATE.: anus. s.: *arboviroza. / antre. prerenala. s. lylikos = care. gr. / apparatus (1). paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp. f. / antrotomy. gr. s. care comunicS cu duodenul prin pilor. s. Indeosebi din cadrul . ANTROPOMETRIE. / anthropogenfese. A. ANTROPOMORFISM. / anus. de la. s. s. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. / annuloplasty. 2) A. Orificiu anormal la nivelul intestinului. AORTA. / antrotomie. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. vestibulara reprezinta o forma de a. In formele severe. cu o subfaza euhominina. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. 3) A. graphein = a fcrie. nosos -fioaid. este zoomorfismul. s. tab. 4) A. ANTROPOZOONOZA. adj. s. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. definitiva) a materiilor fecale. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala. s. respirator. f.

prof&sor [a 1'avia. muscle guarding. de suspensie. s. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. supGment. cu formula chimica H. Ca2+. f. / apareunie. dementa etc. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta..} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate.} Caracterizat prin 'apatie. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense.re. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. i s-au mai atribuit si alte roluri. Fe2^. inertie psihica.clorul. a.matricea vietii". A. cloroapatita. pi. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. f. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. ortopedic. In toaleta plagilor. m. aqua = apa. s.).. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. 3) Macula densa. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea. [CJT. V. jambier (orteza jambiera). A. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. *a. a. A. PO^' si cationilor Na4. / apatite. a. fustolog Italian. este necesara In reactiile de hidroliza.] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. / eau. / water. apa libera. Fractiune a a.. appendices. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). appendectomy. pelvipedios. g. a . V. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. a. De aid. f. adj.0 si M. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. s. Exista o mare diversitate de a. cat si m patologie.. pathos = afecfiune. natu-rale saline. APENDICE.] Principalul constituent al organismelor vii. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. APATITA. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. cu formula chimica D^O. aparat gipsat. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. f. In general. a. [Camillo Golgi. a. appendix. m. Proportia de a. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. 18.: hipotiroidie. G.. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). / appendicectomy. APAT1E. mediu de dispersie. Rolurile principale ale a. n. v. {Qr. / apathie. ?n tesuturi. diverticul cecal vermiform. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). / apathetic. o -priv. X poate fi simultan . este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. NA: appendix. a. constituit din vezicule si sacule. pureune = tmpe.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. sunt utilizate ca a. f. s. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. f. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. m. / apatite. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. / aqueduct. aqua = apa.016. adj. 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). a . corector progresiv. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. Unele a. APA GREA / eau lourde / heavy water. APA LEGATA / eau liee / bound water. s.priv. NA: aqueductus. K^ Li^ Mg2". eficacitatea unei a.. mai mult sau mai putin . m. S0^~. In functie de compozitia lor. G. A. 2) In acceptiune curenta. m. A. de unde etimologia termenului.: a. sunt usor radioactive. mai mult sau mai putin flectat. a. La acest nivel. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. / aqueduc. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). 181 . duc-tus = ducere. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). A. pe de alta parte. n. APATIC. / appendice.cfiere. appendix. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. Caracterul de *dipol al moleculei de a. APAREUNIE. Submucoasa a. / apathy. s. de. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. s. fluorul si radicalul hidroxil (OH). A. f. Datorita rolului a. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. Ex. "orteza sau. s. Actiunea terapeutica a a. \Qr. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora. Termen generic pentru orice 'proteza. [Lot.. fiind denumita . In solutii putin concentrate. are rol de . premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. f. pathos = afecfiune. s. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. m./me. respectiv. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. apa legata. pi. H^O. pe de o parte. / apathique. APENDICECTOMIE. 'antiseptic oxidant utilizat. apatheia. s. / appendix. uneori. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. dt la. f. la ducttire = a conduce. s. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a.. [Lot. appendage. Fractiune a a. [Lot. in functie de compozitie. S. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. APEDUCT (aqueduct). In mod normal. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. s. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. transformandu-le In produse de se-cretie. suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice.. a. APA LIBERA / eau libre / free water.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. m. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. cantitatea de a. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. V. contractura abdominala. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers).. / appendicectomie. fara aderente. -ids = adaos. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. \Qr. -ids = adaos. s. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. 1843-1926. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. este mobil si liber. APA. aqueductus.. si macula densa. / apareunia.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism.duina in 1906. [Lot..priv.} In anatomie. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. v. hipertensiune intracraniana.

Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. n. appendix. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar.. supdment. (at. pyretikos = j~e. n. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. [Lot. perforata.ge. APOCRIN. / apodie. traumatica. hiperplazica. 6) A. s. avea. -ids = vdrf. / apophyse. 7) A. spre deosebire de *foame. NA: processus ctinoideus. m. complicatie a unei apendi-cite acute. mecanica. m. / apoenzyme. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. pentru apexocardiograma (v. APLAZIE. s. pous. 4) A. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. adj. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. 8) A. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. lipsa congenitala a vagi-nului. NA: processus coracoideus. dsrinf. V. cu[me} Extremitate. s. prin obstructia cailor respiratorii. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. apo = in afard. pulmonara. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. / apexocardio-gramme. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza.). -ids = adaos. A. partea opusa fiind suprafata bazala. larvata. a . / apicolysis. punct culminant al unei formatiuni anatomice.priv. s.). ascendent. apo = in afara. APIREXIE. totals sau partiala a germenilor dentari. A. APOENZIMA.d. a . f. Forme: 1) A. / apophysis. / apyrexie. / apyretic. NA: apex. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. f. / apyrogenic. 2) A. f. supCiment. / apoenzyme. / appendicocele. APEXOCARDIOGRAMA. Proces conico-cilindric. 12) A. f. adj. la pyressem = a. f.} Referitor la varful unei celule. APEXOGRAMA. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare.priv. medulara. \Gjr. gr.APENDICITA supCitMttt. Ex.. 3) A. V. de. s.} Absenta 'febrei la un pacient. arret respiratoire / apn(o)ea. atrofica. lysis = distrugere. 10) A. prin excitarea zonelor reflexogene. 5) A. s. NA: processus coronoideus ulnae. adj. gr. flegmonoasa. cronica. [Cjr. ektome = e^cizie. s. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. processi (lat).: boala Alstrom-Leber (v. apex. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus. reflexa. Ex. APOFIZA. -ids = adaos. cuime. / apyrexia. abcedanta. V. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica.priv. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase.] Care nu provoaca febra.} Hernia *apendicelui vermicular. dt la lyem = a distru. {Qr. apendice In pozitie anormala. appetitiis = pofta. apex. -ids = varf. congestiva. cu fenomene generate si digestive. [QT. sindromul apneei de somn. In continuare. v.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. pi. Ex. -ita. f. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. s. al unei structuri sau al unui organ. / appendicitis. 14) A. adj. de vagin. APICOLIZA. apex. [Lot.: apexograma. ke]e = fie-mie.: solutie a. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. / apodia. f. / apoferritin.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. Var.} Absenta congenitala a picioarelor. 11) A. adj. s. [Cat. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. f. [Lot. a . cuime. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. 3) A. apo = in afara. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. utilizat uneori. s. APENDICOCEL. f. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente.priv.. / apex. s. retroce-cala Inalta. APOFERITINA. / appetite. -aux. care prezinta un caracter imperios. A. ca urmare a cariilor dentare complicate. / apyretique. f. a priv. / aplasia. / apicolyse. V. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. / apexocardiogram. f. s. NA: processus mastoideus. s.: glanda mamara. [Gfr. {Cjr. la unirea dintre lama si pedicul. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral. fe6nl. 4) A.priv. \Qr. ia pnein = a wpwa. / apocrine. s. care Inconjoara saua turceasca. gangrenoasa. f. APEX. NA: apophysis. purulenta. adj. zyme = ferment.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular.. Var. / appendicite.. cu fenomene toxice grave. germinala. de cauza neuroreflexa sau lezionala. care separa epiteliul de alte tesuturi. / apex. si holoenzima. s. appendix.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. pyretos = fe6raf gennan = a produce.6ri[. forrum = fier: -inn . inflamatie latenta. f. NA: processus articularis. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ. en . recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. pnoia = respirafie. Sin. proces iritativ apendicular. holocrin. si mero-crin. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. [Qr. -ale. lombara. 9) A. s. f. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. s. gr. la plasseia = a forma. .] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. Suprafata a. s. supurata. Sin. 5) A.. 2) A. / apoferritine.in. a . de. la pyressem = a avea feCiro. f. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara. 2) A. prin inhibarea centrilor respiratori.\ Oprire temporara a respiratiei. APODIE. fidro. NA: dens axis. [Lot. mastoida. prin decolare pleuro-parietala. / aplasie. f. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. forma evolutiva brusca.). prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. / apocrine. s. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. pi. s. de. APNEE.. n. kar-dia = inimo. A. s. dt. s. APIRETIC. nu este corect.: 1) A. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. apices. plasis = moddarc. pyrexis = acces de. f.. 16) A. s. -ids = varf. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. adj. 3) A. apex. toxica. podos = vicwr. APENDICITA. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. foliculara. expusa. gr. [Lat. APICAL. dentara. varf. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. pelviana. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate. -ids = vdrf. cu apendice aparent normal. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. f. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. APETIT. / apical. [Cfr. 13) A. proces supurativ al apendicelui. Termenul apirogen. APIRETOGEN. 15) A. tumora. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. s. / apyretog6ne. 4) A. s. / apical. daca este utilizat cu referire la alimentatie. 'impre-una cu produsul de secretie.. Multiple forme: 1) A.. a. adj. f. s. / apnee. / appetit. n.. [Lot. / appendicocele. V.. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. a . inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. acuta. processus. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. f.] Termen care. proces inflamator si distrofic al apendicelui.

asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. / aponevrectomie. NA: aponeurosis. atac cerebral. f. cu sosirea toamnei. splenica. iar cunoasterea mecanismelor a. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. A. in Iliada. fara sa existe o obturare vasculara. mediana. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. B (din LDL) este principala a. pierdere subita APOPTOZA de constienta. formand o membrana alba. s.v. apopleklikos = stupefia. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. A. A. apo = in afard. A (din HDL) este o a. apo = in afard. APOPLECTIC. [a phyeiii = a create.APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. adj. osteita apofizara de crestere. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. care decoleaza placenta de peretele uterin. apo = in afard. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. apoi se dezintegreaza. apoptein = a arunca in afara..ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. iar a. s. Ex. f. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. ar putea 183 . APONEVRECTOMIE. pi. A. pi. metroragie.} Care se aseamana cu 'apoplexia. d'e [a apo = in afard. Indeosebi in cancerogeneza. In a. NA: processus transversus. 2) Prin analogie. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. / apoplectique. s. / aponevrectomy. [Qr. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. pi. ca urmare. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii.. / aponevrositis. f. In a. pereche. pro-los = primu[. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate. f. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica.: atac a. de [a apo = in afara. Sin.. f. observata Intre 10 si 15 ani la baieti. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale). pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. Este o varietate de *osteocondrodisplazie. Osgood's disease. [Qr. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. 3) Anatomopatologic. / apoplectiform. ektome = ufcizu. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. apoplexia = [ovitvra. f. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. / apolipoproteines. de (a apo = in afard. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. apoptosis. aponeurosis. asemanatoare atacului de apoplexie. Schlatter's disease. Ex. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. f. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. / aponevrose.t. s. -inn. a. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. V.: boala Osgood-Schlatter. f. neuron = new. ad|. NA: processus pterygoideus. s. f. formata din doua lame unite anterior. A. Se disting opt tipuri de a. datorita scindarii Intre *nucleozomi. protos = primui. cele mai importante fiind A si B. fagocitoza lipsind. ptantara . limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni.. antiaterogena. / apophysitis. / apoplexie. uterina etc. Tipurile de a. s. lipos = grdsime. III). Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. in patologie. s. spre deosebire de necroza. / apoplexy. [Qr. / apoptosis. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. biochim. II).. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. f. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. voluminoasa. a. -ita. t. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. / apomorphine. s. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. physis = creftere. care reprezinta moartea celulara patologica. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male. Exista a. s. apoplcktikos = stup&flat. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. f. APOPTOZA. APOLIPOPROTEINE. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. de. \Gjr. / apoptose. II. de invelis (fascii). si tab. [Cjr. APOFIZITA. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate. -ino. APOPROTEINA. Sunt clasificate In grupe. D si E. In consecinta. / apophysite. s. de insertie. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. neuron = MTV. / aponevrosite.). A. f. aterogena. celula este frag-mentata In corpi apoptozici.: A (I. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. pulmonara. In a. / apoproteine. boala Ledderhose. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. f. \Cjr. (at. APONEVROZITA. rezistenta. aponeurosis. f. si coloana vertebrala. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. adj. Prelungire osoasa sub forma de stilet. s. analoge tendoa-nelor aplatizate. neuron = new .. s. fiind foarte evidenta in necroza. [Qr. cuva-nt utilwat de Homer.). NA: procsssus styloideus. are loc fenomenul de 'cariorexis. Forma a. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. 2) Care este predispus la apoplexie.: hematom retroplacentar. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. / apoplectiforme.: ictus apoplectic (sau cerebral). APOPLECTIFORM. iar In necroza acest proces este aleatoriu.. NA: galea aponeurotica. NA: processus spinosus.] Proteine cu functii de sinteza. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease. f. implica o singura celula. aponeurosis.: boala Bosviel (v. s. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital. f. C (I. / aponeurosis. [Qr. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. s.. pe cand In necroza celula se umfla. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.: sindrom Achenbach (v.} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. eel putin 11. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). B. APOMORFINA. f. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a. In a. iar in necroza eel de *ca-rioliza. si a.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. s. APONEVROZA. formata Indeosebi in ficat. este un proces normal. / apoprotein. A. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. care dispare spontan fara sechele. / apoplectic.: atac sau ictus a. albuminurie masiva. [Cfr. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. f. APOPLEXIE. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. Sin. s. adj. / apomorphine.. forma = forma. s. iar necroza o populatie de celule. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale.. aponeuroses. s. In prezent sunt In studiu implicatiile a. const.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. Sin. a. \Cjr. Sin.] Moarte celulara izolata si programata.. V. spre deosebire de 'necroza. Sin. / apolipoproteins.

A. adaugare. pentrv amine precursor uptake. genos = neam. APRAGMATISM. evolueaza cronic. n. componenta a *leptomeningelui. s.. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia. f.. / apraxia. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. ideonnotorie.. dorit de subiect. logos = stiinfa.). -ama. In care un gest simplu este irealizabil. m. prosexis = atenfie.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. s. sunt secretante. Thuja occidentalis. / aprosopie. astm. s.. [Qr. s. [^cronim din engC.] Infiltrat celular. -oris = arbors. / arachnodactyly. chiar daca acesta este evident si. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. n. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. / arachnoide.: plicae palmatae cervicis. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. f. dementa. fragmente de os fracturat). ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. se recunosc trei tipuri de a. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. / aprosexie. striate sau cerebeloase. unele infectii virale. / arachnodactylie. miozis si hipotensiune.priv. arachnoideae. f. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. dura mater. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. ARAHNODACTILIE. V. f. a -priv. / apraxie. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. In timp ce gesturile automa-tice (ex. SIDA. polyendocrinoma.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. printre care a. al *leptomeningelui. f.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. / apragmatisme. -oris = arbore'i vita = viafa. ARAHNOIDITA. pi. (Mil's = apiicare. In care gesturile simple sunt execu-tate. pentru amine precursor uvtake and dtc. boli neurodegenerative. f. de la simpla iritatie locala la edem necrotic. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. 2) A. accident grav. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. / apudome. s. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. s.: neoplazie endocriniana multipla (v. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. de ex. arbor. s. f. / apposition. Majoritatea a.. sin. [CfT. Generatiile . / apposition. de.). n. Insemnand arborele vietii. [Qr. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop. sunt suficiente dovezi ca a. -ita. -ism. / arachnoldite. praxis = actiune. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. antireumatic. [C.i prosopoa = fa^d. s.r. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici. idei. la apponere = a pune ianga..twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. [Lat. Ca urmare. f. s. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. pragmatikos = referitor [a fapte. nocivi fie prin toxinele din venin.. infectioasa). [C. s. •oma. 3) A. arakhne = paianjen. s. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex. si meninge. f. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. In principiu. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. l^r. carcinoidele intestinului subtire). fara leziuni cerebrale. boli hematologice. appo-sitio. ataxie-telangiectazie. arakhne = paianjen. -ism. APRAXIE. Clasa A. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. arakhne = paianjen. s. / arachnoid. Fenomen prezent In oligofrenie. a -priv. ideatorie. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. iar a. ischemie cerebrala. / apudomatose.} Membrana fina conjunctiva. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. cat si al efectorilor moleculari. s. arakhne = paianjen. neobservarea noului din ambianta si. -oza. din care fac parte paianjenii. n. arakhiie = paianjen.).arboxyla.] Sin.. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. fapte. s. [Cfr. inflamator sau neoplazie. f. unnas. Inmora. osteoporoza. NA: arachnoidea. de la pragma. A. A. eidos = forma.: sindrom Beals-Hecht (v... feocromocitoamele. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. uzual pentru sindrom Marfan (v. Tmbracarii si a mersului. / aprosexia. s. / arachnidisme. / arachnoidocele.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina). / arachnidism. eel putin aparent. / apudomatosis. f. [^Ic-ronim din Ingi. [Lot. s. APUDOM.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. tumori frontale etc. f. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. / arachno'idoc61e. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare. femeile prin cercuri. accidente vasculare cerebrale. s. a adauga ft ponere = a pune. constructive!. Unii cercetatori fac distinctie Intre a.: 1) A. nervos. emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. arbor. ARAHNOIDOCEL. din gr. APUD / APUD / APUD. eidos = forma. Sin.} Punerea In contact a doua elemente (substante. f. scorpionii si diversi acarieni.} Sintagma lat. s. s. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. infarct miocardic. s.). arakhne = paianjen. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent.] Artropode ("Arthropoda) terestre. eidos = forma. a . incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. ARAHNOIDA. [C?r.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. Se disting: 1) A. m. interpusa Intre *dura mater si *pia mater. genea]ogia.r. practicd. / aprosopia. [Lot.] Perturbare a atentiei voluntare. APROSEXIE. s. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. APUDOMATOZA.. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. spinala Inveleste maduva spinarii. a . ARAHNIDISM. s. / arachnoiditis. cuprinde numeroase ordine. carcinoamele tiroidiene.priv. encefalica acopera encefalul. abdo-menul. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. s. In consecinta. Totusi. f. pia mater. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. ocupat de *lichidul cefalorahidian. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. f. / apudoma. / apragmatism. cutanat. s. f. f. m. kele = hemie. 2) A. [Qr.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. generatie. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. APOZITIE. procesele biochimice sunt identice. \Gjr. APROSOPIE. 2) Sin.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. artrita reumatoida etc.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. In clinica se solicita. [Acroiwm din Ingi. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. -atos = fapt.] Abrev.

celula argentafina. m. f. NA: areola. argentum = argint. / arch. / argyrisme.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. dim..87. [Lot. (a. -ism./. s. ARCADA. [Cfr. dau nastere unor cartilaje laringiene. sen. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. m. f. / arch. b. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. hioid) da nastere apofizei stiloide. [Lot. a. / arc. ARIBOFLAVINOZA. affinis = mvecinat. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. auditivo-psihica: a. V. 2) A. f. greutate atomica 107.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor. s. s. s. argentum = argint. [Lot.: cardnoid (v. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. / argentaffinome. corticotem-porala care Inconjoara a.artere. ARGININA. Aceste doua zone permit. Sin: ligamentui Poupart. f. / silver. ARGIRISM. 3) A. f. arkhaios = vecfii. A. 0 serie de a. neural (sau vertebral). auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. s. In functie de virusul care Ie genereaza. Indeosebi In *pelagra. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare. s. ureogeneza. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. iar altele si omul (*antropozoonoze). Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. Sin. dim. La nivelul sau (a. / areole. fiind denumit monosinaptic. 6o[ta.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. -oza. orificiul vertebral. pi. arcus = arc. f. f. areae. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau.] 1) segment dintr-o curba. m. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. f. f. Ex. V.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. / arbovirus. r. dreapta si stanga. / archeobacteria. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. fiecare punct al re185 . s. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. astringente si antiseptice.). a. s. ARGINT. Fiecare a. A. s.iu vasculara.] ElementuI chimic nr. Cat. simbol Ag. / arginine-vasopressine. ](yr. f.: a) a. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. ARIE. Ca urmare. s. posterior al vertebrei.: centrul auditivopsihic.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. eel de-al doilea a. f. / argentaffinoma. s. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. [Lat. ligamentului stilohioid. Sin. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. s. 2) A. s. s. format de catre pediculi si lamele verte-brale. ARGENTAFINOM. 6o[td. argyros = argint. tab. affinis = iwecinat. n. dt la bakteria = 6aston. arthropod-bome = transportat de artropode. a. ARHEOBACTERIE. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. f.5. / argyrie. ouron = urind. areola s= (trie. n. [at. f. otrand. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. areo-lae (1). biochim. eel de-al patrulea si al cincilea. f. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. 47. de ia area = mie.] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. / arche(o)bacterie. a .] Coloratie anormala. s. argentum = argint. Reprezinta o veritabila retina corticala. (a. un organ efector (muschi. adj. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. [at. s. gr. const. \arbo afirw. / ariboftavinose. Acest a. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. f.). De asemenea. ARBOVIRUS. v. (ribo-flavina). ARBOVIROZA. In organismul carora virusurile se multiplica. din engi. [Lat. argentum =• argMt. 6) A. 2) Structura anatomica. superior sau inferior. 4) A. [Cjr. adj. -ina. se asociaza cu alte avi-taminoze. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. Metal alb. sin. orientata oblic In sus si spre exterior. s. / arginine-vasopressine. AREOLA. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. provoaca la om *arboviroze.] Sin. posiBii de ia germ. [arbor -tifirw. osoasa. ca si In tehnica medicala. b) a. In general. n. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. b. Primul a. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. 3) A. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A.] ARE 1) A. / arbovirosis. / argentaffin. este rara si. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. m. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. nu poseda decat o sinapsa. silver poisoning. ARGININURIE. / argentaffine. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior. deasupra arcadei orbitare. / argyria. / arbovirus. s. pi. f. majoritatea fiind boli tropicale. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). 5) Ani Brodmann.prill. / arginine. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor. avand aspec-tul unei linii curbe. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. vasopresina. s. din engi. r. b. [Lat. cu fata posterioara a vertebrei. identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. . / arbovirose. area = am} In anatomie. / argyrism. tab.] V. Considerate ca forme primordiale In evolutie. -oza. el delimiteaza.d). ARGENTAFIN. •ind. argyros = argint. f. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. maleabil. s. auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. greutate specifica 10. / ariboflavinosis. fibroasa s. s. In conti-nuare. ARC. ARGIRIE.). -ind. 4) A. deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. / argent. costal. s. / area. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. flavus = gaiben. [Lot. / aire. Mai importante: 1) A.] Structura anatomica de forma arcuita. arcus = arc. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). normala sau patologica. prezinta forme foarte diverse. s. brun-roscata a tegumentelor. A. s. f.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. bakterion. s. \Cjr. anat. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. NA: area. s. capuse). / argininurie. In particular dintr-o circumferinta. vizuale. argentum = argint. [Lot. c) a.: gerontoxon (v. s. infectie. din centrul nervos la organele efectoare. f. / arcade. n. s. s. mica. virus = otrava. / arginine. calcarina: zona de proiectie a a. -onio. / argininuria. s. respectiv. v. ciocanului si nicovalei.: gerontoxon (v. V. f. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. [Lat. virus = venin.. m. / areola. m. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei.

] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. m. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. [^r. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. *ntis = minte] Inapoiere mentala.tUlza. arrieration. ARITENOIDITA. arie calcarina. / arrhythmogenic.: *rubeola). pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a.: arie striata. ARITMIE. de regula. si retardare mentala.uicior. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). rhythmos = ritm. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. stenoza mitrala) decompensata sau nu.. eidos = forma. b) a. calificata. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. arithmos = numar. fata de ritmul sinusal normal. m iim6aju[ c. / arythmogene. iar sub 20 pro-fund. gr. / arytenoidopexy. *fibrilatia atriala. A. centrul receptor al sensibilitatii generale. Clasic. jonctionale). / arrhythmia. eidos = forma. 12) A. *tahicardia atriala. ary(oinoei'des = in forma de. Kiesselbach. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. / arithmomania. ARN / ARN / RNA. striata. (at. de ia arytaina = u[cwr. adj. 'torsada varfurilor). 17) A. adj. rhythmus. s. A. sinusala respiratorie. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. / arytenoiditis. bloc atrioventricular. A. din [at. 'imbecilitate si 'idiotic. [Qr. afectiva. neurofiistologge. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). a • priv. 8) A. / arithmomanie. ARITENOIDOPEXIE. forma ifitiiri.. cortico-oculoce-. *fibri-latia ventriculara. 15) A. a. / arytenoid. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). Sin. sinu-sala nerespiratorie). aberatii cromozomiale (ex. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. \Cjr.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann.wr. f. *flutter-ul atrial. -ita. arriere.atriale (*extrasistola atriala. forma wtaritd a iui retro = uiopm.ventriculare (*extrasistola ventriculara. ARIERAT. *sindrom Wolff-Parkinson-White.re. Sin. 16.: arie germinativa. s. / arriere. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. acesta se dovedeste inapt sa Invete. adretro. poate afecta numai o parte a personalitatii. de la mens. / aryt6noidopexie. ARITMOGEN. V. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente. A. la arytaina = u[c. Astfel. de origine sau cu destinatie extracorticala. Daca arieratui este un copil. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie.: pata Kiesselbach (v. f. pot fi: tulburari ale automatismului cardiac. adrctro. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. [Gjr. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. care. [fr. traumatism cranian perinatal. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. mentalis. Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. pentru 20-50 moderat-sever. 11) A. nevroze.priv. m.: *sindromul Down). fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. arytainoeides = m forma de view. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. -e. heterotope sau ectopice . cardiaca. eidos = forma. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. / arytenoide.] SubstantS poliri- . Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql).ta. ARITENOID. 14) A. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. poate fi eliminata prin *psihoterapie. f. encefalite etc. v. gr. gennan = a produce.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. m. *flutter-ul ventricular. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. f. 9) A. 13) A. rhythmus. 7) A. arytainoeides = in forma de ud-. sau campuri citoarhitectonice. isterie). s. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. sin. a. f. f. a. determinata de interpunerea.) A. 10) A. s. pads = jv(a. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. absenta autonomiei. s. unor extrasistole cu numar si tip variabil. care se manifesta pre-coce. acid riBonucCeic. [^6rev. s. V. egoism si *puerilism.. ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. rhythmos = ritm.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala.: operatie Kelly-King (v.td a [lit retro = mapoi. [Cjr. In functie de mecanism. din [at.t ui iocul dmwnwv. 'wandering pace-maker). ca si un mediu familial sau social adecvat. Neregularitate de ritm cardiac. adj. a. parasistolie. regiunea precordiala. (at. adj.ww. recuperarea nefiind posibila. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. aritmie cardiaca. A. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial. u. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. V. *sin-drom Lown-GanongLevine. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. comunicare interatriala.ior. [Korbinian Brodmaan. u(tinse. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. parietala ascendents.). / arythmie. de ia arytainu . back-ward. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. ale conducerii impulsului sau mixte.).AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. indus artificial. 'bradicardia sinusala.falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. au fost stabilite si descrise trei grade de a. Co. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare. \fr. este. f. a. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. c. *tahicardia ventriculara. de. adj. ARITMOMANIE. extrasistola.i iat. instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. adj.] Sin. s.. Extrem de diverse. trebuie diferentiata de a.rma. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. dimpotriva. uicior.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. ritm sinusal coronar si atrial inferior. / retardate. m. . de. f. se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. gr. care a delimitat 52 de a. / arytenoidite. . ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. \Cjr. 4) Ritm de pacemaker. ventriculare. mental deficiency. s. a . tulburari de conducere intraventriculara. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie.

f. s.artere. ARTEFACT. therapeia = tratame. tunica mijiocie (sau media). s. V. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). anat. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). . gr. A. / artery. anat. ca radiatiile. artere perineale profonde / artery of bulb. V. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. a. Ex. a. 3) a. de la therapeuein = a. V. dm gr. de la. tab. a. A. V. Se disting patru grade: 1) A.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. -ifim. se constitute Intr-un sis-tem arterial. anat. tab. fie In general. arsenicum. artis = meserie. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. BUCALA / artere buccale / buccal artery. V. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. cadavre). [Lot. dupa cum exista si alte clasificari. . arsenikon. Biosinteza a. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. f. solubil). / artefact. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. 6ar6dlesc. n. V. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. (a. V. / arsenic. s. AUDITIVA INTERNA (v. A. / aromatherapy. tab. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. A. . / RNA-polymerase. . BRAHIALA SUPERFICIALA (v. anat. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery.artere. / arsenic. f.artere. facut. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. s. s. are efect eritropoietic.artere. care are rolul de a dirija a. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. . V. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. ARTERA.artere. electricitatea. / brulure.artere A. / arsenicisme. Are importanta medicals. n.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. 187 . / artifact.artere. cu efect tonic sau seda-tiv. A. .to-n. arsenikon. anat. frigul. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. a.artere. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. . A. A. Clasa particulara de ARN antisens. de. tab. . tab. .artere. 2) a. anat. anat. proprietdtiCor sale putemice. din microscopia electronica. A. / arsenic-alism. s. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. de [a arsen = putemic. s. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. tab. anat. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. anat. A. El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. aroma. tab anat. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. A. gr. . ardere = a arde. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A.artere. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. anat. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. s. a. NA: arteria. . n. s. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. V. . brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. tab. de asemenea. / artere. V.] Vas care conduce sangele oxigenat. [Lat.. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. V. [Lat. tab. A. tab. aroma. artefact. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. anat. AROMATERAPIE. . tab. . s. factum = fapt. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma.artere. V. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. anat. de ordinul a 10s Da). V. anat. As. A. V. V. r.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. Trioxidul de arseniu. artere. . deoarece crou goals. / ARN-polymerase. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). V. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. deci. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery.artere. f. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. purtatori de aminoacizi. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. . ARSURA. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. m. de la facere = a face. . polycistronic messenger. m.] ElementuI nr. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). . intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). A. V. tab. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. ARSENICISM.: a. / aromatherapie. A. A. tab. s. anat.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. importanta si Intinderea suprafetei arse. anat. tab. messenger interfering complementary RNA. V. V. A. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. V. / burn. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. tunica externa (adventicea). aminat. anat.artere. tab.artere. A. ARN-POLIMERAZA.artere.artere A. As^. arsenicum. ARSENIC. [Lat.nt. f. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. [Lot. pe imaginea scintigrafica. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. fiarfiatisc. In a. tab. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. tab. f. f. 4) a. terein = a confine (anticii credeau ca. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare).ta. s. y.artere. In functie de tehnicile de preparare a probelor. denumit astfil da. gr. -atis. de gradul II: complicata cu flictene. . ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. tab. V. (irs. anat. [Lat. V. arteria = arterd. anat. din gr. In constitute unei a.artere. artereie conf-in aer. m. [a arson = putemic. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. f. si ADN. Are. aer. anat. s. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. -os = aer. A. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. 33.artere. tab. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. s. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. In formele a-cute. aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. artere. anat. ei sunt spedfid fiecarui a. tab.. . ARN care poate Insoti diferite virusuri. A. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). tab. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. -alos = aTOmil.

. V. anat. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. tab. A. . A. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. anat. anat. A. a. A. V. . V. -artere. anat. . A. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. artere.artere.artere. V. tab. V. A.artere. A. tab. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. A. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. V. . aa. . anat. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. anat.artere. anat. .artere. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. V. anat. V. CISTICA / artere cystique / cystic artery. V. V. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. tab. tab. tab. tab. . frenice superioare). anat. A. anat. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. V. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery.artere. V. 188 A.artere. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery.artere. colaterala ulnara inferioara). A. V. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. anat. DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery.artere. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery. anat. V. anat. tab. . tab.artere.artere. . COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. . anat.artere. A. tab. . tab.artere. A.artere. A. anat. A. tab.artere. colaterala ulnara superioara). anat. . COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. V. A. V. tab. . anat. anat. A. V. tab. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. . anat. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. anat. A.artere. anat.artere. V. anat . tab. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. . CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery.artere. anat.artere. A. anat. V. A. tab. tab. . V. ileocolica). CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. V. anat.artere. V. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. . anat. tab.artere. A.artere. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. artere. tab. anat. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula. anat. tab. V. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. . anat. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. V.artere. ductului deferent). V. A. . V. artere. anat.artere.artere. V tab. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. V. A. .artere. anat. tab.artere. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. tab. tab. A. A. A. V.artere.artere. V. anat. V. anat. V. A. tab. A. A. DEFERENTIALA (v. .artere. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A. tab. . COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery.artere.artere.artere. A. anat. . CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. a.artere. A. tab. artere. A. V. tab. V. . V. anat.artere. . tab. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. artere. . COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. V. . anat. anat. tab.artere. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery. tab.artere. anat. A. V. tab. A. A.artere. . tab. anat.artere. A. tab. anat. tab. A. tab. A. a. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. A. tab. . EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery.A. tab. anat -artere. a. tab. . . V. A. V. . CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. tab. V. anat. V.artere. . . tab. V. anat. A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. tab. tab. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. .artere. . . . tab. aa. anat. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. A. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. tab. tab. V. A. A.artere. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. anat. anat.artere. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. anat. tab. A. anat. . tab. A. anat. tab. .artere. V tab. tab. V. . A. . V. anat. tab. A. . . .artere. V. V. A. V. anat.artere. V. V. A. V. A. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. tab. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. frenice inferioare). A. anat. .artere. anat.

A. anat. tab.artere. A. gluteala inferioara). tab.artere. -artere.artere. V. gluteala inferioara). artere. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. . GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. . .artere.artere. hyaloidienne / hyaloid anery. V tab. anat. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. . fab. V. A. anat. HIALOIDA / art. A. . . HIPOGASTRICA (v. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery.artere. A. V. A. V. . . LINGUALA PROFUNOA A. V. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. A.artere. A. tab. A. a. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery. . V. . A. V. V. A. V. V. A. artere. artere A. A. a. tab.artere. tab. A. tab. tab.artere.artere. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. A. A. tab. V.artere. artere coronaire stomachique / left gastric artery. . V. tab. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. V. tab.artere A. tab. anat. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. anat. profesor ia Leipzig. '£er[in. V.artere.artere. V. V. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. tab. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. FIBULARA (v. V. . tab. anat. V. V. FACIALA / artere faciale / facial artery. A.r. V. . a. anat. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery.artere. -artere. a. anat. A.artere. anat. V.artere. GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery.artere. anat. anat.artere. peroniera). [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. V. A. tab. anat. A. A. A. tab. A. . V. A. ISCHIATICA (v. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. anat. anat. V. anat. A. 189 . anat. V. . V. testiculara). . V. tab. A. A. . . FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. tab. . gluteala superioara). V. intercostala anterioara). V. anat. anat. tab anat. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. tab. V. a.artere. anat. . tab. a. . V. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. anat. anat. artere. V.artere. A. A. . anat. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. V.artere. . . anat. tab. anat. . A.artere. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. A. tab. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. anat . A.A. FUNICULARA (v. A. anat . anat. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery.artere. tab. V.artere. HUMERALA PROFUNDA (v.artere.artere.artere.artere. anat. V. anat. V. . . A. intercostala anterioara).artere. tab. .artere. anat. anat. tab. LUI HEUBNER (v. A. anat. . tab. FESIERA SUPERIOARA (v. tab.] / tab. V.artere. HUMERALA (v.artere. anat. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. anat.artere. lfi43-1926. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. tab.artere. tab. anat. . ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. A. anat.artere. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. V.artere. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. . INTERCOSTALA SUPREMA (v. tab. tab. a.artere. . tab. V. a.artere. V. . FESIERA INFERIOARA (v. . V. anat. A.artere. tab. A. A.artere. A. tab. tab. pe. tab. . anat. anat. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. V. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery.artere.artere. V. V. . INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. . tab. A. tab. anat. anat. V tab. tab.artere.artere. anat. anat. anat. V. V. V. tab. centrala lunga). 4ab. V. GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. A. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. A. A.artere. tab. A. A. A. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. tab. V tab. . tab. V. anat. a. tab. . anat. . a. . tab. A. A. A. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery. anat. tab. . ETMOIDALA ANTERIOARA A. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. FRONTALA (v. tab. anat.artere. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. anat. tab. A. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. A. supratrohleara). tab. anat. anat. tab. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. . anat. V. A. tab. anat. . tab. artere. A. apoi la. . . A. . V. anat .artere. brahiala profunda). artere. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery. anat.artere. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery. V. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. a. anat.d''"^ru go-man. V. anat.artere. V.artere A.artere. . a. V. brahiala). V. A. anat. tab. tab. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. tab. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. . . anat. V.artere. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. A. anat. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v.

anat. . OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery.artere. A. . A.artere. tab.] V. . artere. A. anat. V. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. V. A. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. tab. tab. tab. V. -artere. toracica laterala). MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. V.artere. LUI NEUBAUER (v. profiisor [a Jena. tab anat.artere. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. anat. . tab. . anat. A. A. anat. anat.artere A. V. tab. .artere. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. V. . V. anat. .artere.artere.artere. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery. V. tab. . . PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. . anat. A. V. A. tab. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. anat. V. a. V.artere.artere. tab. [/oAonn Ernst Neuhaiier.artere. V. V. tab. anat.artere. V tab. tab. .artere.artere. . anat . NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. A. anat. MAMARA INTERNA (v. tab. tab. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. anat. anat. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. V tab.artere. A.artere. .artere A. tab. anat. . MAMARA EXTERNA (v. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. tab. tab. tab. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. V. . MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. a.artere. tab. V.artere.artere. A. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. V. NERVULUI MEDIAN (v. anat. . V. V. PEDIOASA (v. . A. tab. V. A. anat. anat. anat. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery. A. A. V. anat. A.artere.artere. V. A.artere. A. V. tab. .artere. . PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery.artere. MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. V.artere A. . . . A. A. V. tab. tab. . tab anat . tab.?i cfivvrg german.artere. . tab. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery.artere. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. A. A. anat. anat .artere. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. LOBUUJI CAUDAT A. tab.artere. V. anat. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery. tab. artere A. anat. . tab. anat. anat. V. A. anat. A.RADIALA A. tab.artere. . . V. tab. anat. anat. tab. anat. A.artere A. V. A. anat. V. A. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. anat.artere. V.artere. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. anat. V. tab. A. tab. . V. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. V. V. tab anat. anat. anat. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. . artere. tab. V. .artere. A. V.artere. A. V.artere. tiroidiana ima). . .artere. anat.artere. . tab. A. . A. toracica interna). PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. 1742-1777. A. tab. V. MAX1LARA EXTERNA (v.artere. A. anat. a. A. PILORICA (v. V. V.artere. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery.artere. V. A.artere. . a. dorsala a piciorului). A. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. NENUMITA (v.artere. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. tab. A. anatomist . anat. a. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. V. V. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery. tab. . tab. V. anat. V. V. tab. anat. A. tab. A.artere A. gastrica dreapta). PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. artere. tab.artere. tab. . mediana). anat. A. A. V. A. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. tab. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery. . V. faciala). anat. V. tab anat. . tab. V. A. a. .artere. V. A. V. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. tab. V. tab. maxilara). . artere. a. .artere. anat. tab. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. tab.artere. MAX1LARA INTERNA (v. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris. anat. V. V.artere. tab. . anat. A. A. anat. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. fronto-bazala laterala).A. A. A. V. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. . anat.artere. . 190 A. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. . . anat. V. anat. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery. A. tab. tab. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. . anat. tab. tab. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. . . anat. anat.artere. tab. . V.artere.artere. a. anat. tab. . anat. tab. -artere. .artere. anat. A. anat. A. A. A.. anat. V. anat. MENTALA / artere mentonniere / mental artery. tab. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery. RADIALA / artere radiale / radial artery. A. a. V.

V. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. anat. V. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery. A. A. tab.artere. tab. anat. anat. tab. A.artere. linguala profunda). V. V.artere. tab.artere. V. artere. A. tab. a. tab. V. tab.artere. RENALA / artere renale / renal artery. V. A. V. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. RANINA Jv. tab. anat. . anat. . A. . anat. tab. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery.artere. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. . tab. A.artere. A. TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. V. tab. anat. tab. a.artere. V. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery.artere. anat . tab. .artere. centrala lunga). . TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. tab. V. anat. V. anat. anat. . A. A. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. V. A. anat. SCAPULARA DESCENDENTA (v. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. tab. A. A.artere. A. A. anat. V. A. anat.artere. . A. anat. TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery. anat. pudendala interna). RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. V. anat. anat. A.artere. tab. artere. A. V tab. . anat. . . tab.artere. A. . V. anat. . SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. anat. infraorbitara). . tab. A. A. V. V. V. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. V.artere. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. tab. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. tab anat.artere. . tab.artere. A. A. . RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery. . tab. . tab anat. SPERMATICA INTERNA (v. anat. A. V. V. . A. artere. nervului sciatic). tab. A. tab. V. V. tab. TIMPANICA A. tab.artere. . . V. tab. RECURENTA (v. A. anat. . tab.artere. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. anat. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. SYLVIANA (v. A. artere. RECURENTA CUBITALA (v. anat. V. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. tab. tab. A.artere. .artere. anat.artere. .artere. artere. V.artere. anat. V. anat.artere. V. A. A.artere. . V. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. tab anat. . tab. A. A. V. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. V. anat. anat. interosoasa recurenta). tab. V. anat.artere. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery. V. tab. V. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery.A. anat. tab.artere. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery.artere. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. V. A. tab. .artere. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. tab. V. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. anat. a. A. . V. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. V. V.artere. tab. anat. V.artere. . . tab. A. tab. tab.artere. V. A. tab. SUBORBITARA (v. V. tab. .artere. V. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. tab. . SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. V. A. A. anat. A. . A. SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery.artere. A. A. tab. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. anat. A. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. . RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. V. A. anat. tab. . . . anat. anat.artere. A. V.artere.artere. anat. tab. a.artere. tab. A. . artere. anat. tab. A. . a.artere. 191 . anat. tab. . . . anat. RUSINOASA INTERNA (v. tab.artere. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. A. A. .artere. tab. anat. A. A.artere. V. TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. A. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. V. A. V.artere. . tab. . anat. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. a. anat. anat. anat. anat. .artere. tab. V. . anat. anat. tab.artere. anat. .artere. V. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. anat. anat. V. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. anat. anat.artere. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery. V. V tab. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. A.artere. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. A. V.artere. . V. anat.artere. . V. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. anat. . SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. a. a. . A. tab. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. a. SCIATICA (v. V. anat. recurenta ulnara). RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. tab. testiculara). SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. tab. tab.artere.artere. a.artere. .artere. .artere. V. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. A. A. V. . A.

anat. anat.artere AA. AA. A. V. . AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries. AA. . tab. anat. . artere. tab. anat . V. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. tab. tab. anat.artere. AA. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries.artere. AA. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. anat. V. tab anat artere. . HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. . anat. . AA. anat.artere. AA. tab. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. . tab. artere. tab. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V. tab.artere. A. tab. centrala a retinei). ULNARA / artere cubitale / ulnar artery.artere. V.artere. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. tab. tab.artere. V. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. VIDIANA (v. a. .artere. AA. AA. anat. AA. A. tab. tab. INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries. tab. V. V. artere. aa.artere. . A. A. A. . . AA. AA. anat. anat. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. anat. AA. A.artere. tab. anat. . V. .artere. tab. tab.artere.artere. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. V. A. . . . anat. V. AA. anat.artere.artere. anat. UTERINA / artere uterine / uterine artery. tab. tab. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. AA. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. . V. . V.artere. . V. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. . anat. V. V. A. 192 . . canalului pterigoidian). V. tab.artere. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery.artere. .artere. AA. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. anat.artere. tab. AA. V. tab. V. anat. anat. tab. A. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. tab. V. . tab. . DIAFRAGMATICE (v. A. tab. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery. V. V.artere. rectale). . anat. AA. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. anat. -artere. A. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. anat.artere. [fohcinn Gottfried Ziinn. anat.artere. tab.artere. anat. anat. tab. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. tab. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. AA. . DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. prof&sor [a CfQttingen. . AA. V. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. . ZINN (v. anat. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. tab anat. V. a.artere. V. anat. A. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery.artere.artere.artere.artere. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. tab. . AA. anat. aa. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. AA. tab. anat.artere. AA. tab. anatomist fi botanist g&rman. AA. 17271759} V. anat. anat. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. V.artere. tab. . TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery.artere. anat. tab. V. V. A. . . tab. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. tab. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. tab. tab. V. V.artere. tab. A. AA. CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. tab. tab. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. V. V. anat.artere. anat. . INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. TIMPANICA POSTERIOARA A. tab. V.artere. anat. . AA. tab. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. HEMOROIDALE (v. anat. tab.artere. A. . . anat. V. .artere. anat. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. . . Aa. V. . V. tab. tab artere. tab. tab. A. . anat. aa. anat. anat. V. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery. anat. AA. -artere. A.artere. . V. V. tab. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery. AA. A. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. AA. A. V. anat.artere. V.artere. tab. V. V. . V.artere. tab. AA. V. anat. anat. . V. tab. A.artere. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. tab. . CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis.artere. anat. . V. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries.artere.A. JEJUNALE AA.artere. anat. anat. anat. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. . tab.artere. AA. V. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. _V. V. anat.artere.artere. V. V. V. anat. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. anat.artere. V. tab. . V. AA. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. .

anat. V.artere. anat. anat. [Lat. / art6riotomie. arteriola = arte. s. anat. f. AA. tab. f. dur. a. -ita. . ARTERIECTOMIE. AA. [Lat. f. .] Ramura fina. tab. tab. de latenta clinica. de. anat. A. . V.] Inflamatia unei arteriole. .artere. AA. AA. / arteriogram. / arteriopathie. s. care leaga arterele de capilare. gr. / arteriole. tab. V. . 193 . V. gr. V. embolica etc. AA. f. anat. gr. renal. tab. mica. tab. [Lat.artere. s. f.: sindrom Gougerot (v. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries.artere. f.artere. LENTICULOSTRIATE AA. etimologic. AA. AA. [Lat. V. / arteriopathy. gr. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. .) Ex. pulmonar etc. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur.: a. V. . / arteriectomie.. de. ca m cazul arterei subclaviculare. / art6rite. V. centrale antero-laterale). tab. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries. de ia tern-nem = a taia. AA. . ARTERIOGRAMA. sklerosis = induratie. / arteriolosclerose. gr. V. anat. gruphein = a scrie. 2) Sin. V. / arteriole. tab. V. anat. de ia skleros = tare. anat. gramma = inscriere. ARTERIOLA. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general.). AA.artere. V. AA. In prezent. dim. s.: arterita gigantocelulara (v. Sin. mai rar. gr. dim. de ruptura. pudendale externe). RUSINOASE EXTERNE (v.] Denumire generica pentru bolile arterelor. s. f. stadiul IV. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. .ra. . gr. anat. . s. gr. AA.. f.. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. centrale anterolaterale). tab. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. SURALE / arteres surales / sura) arteries. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. anat.). afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). tab. tab. .w' AA. f. arteria = artera. m. A. anat. tab.. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v.artere. arteriola = arterd. arteria = arte. anat. tab. tab. de claudicatie intermitenta la mers. s. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. V. anat. V.artere. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. f. AA.. stadiul II. s. care include In evolutie: stadiul I. ektome = enisle. anat.) dupa injectarea In trunchiul principal. . a unui lichid opac la radiatiile X. .artere. . V. V. AA. centrale anteromediale). tab. V. arteria = artera. arteria = artera.} Termen care desemneaza. tab. anat. anat.artere. tab. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. [Lot.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. gr. In prezent. V. anat.. -artere. tab. alteori de dilatatie sau. stadiul III. f. STRIATE LATERALE (v.artere. aa. . anat. [Lat. V..: a. direct sau printr-un *cateter. arteria = artera. / arteriotomy. aa. traumatica. NA: arteriola. / arteriectomy. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza. V. tab. extinsa si la nivelul tunicii interne. de gan-grenS.artere. AA. arteria = arterd. [Lot. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. tab. anat. tab. arteria = arterd.artere ARTERIOLITA. AA. anat.i y. s.. tab. ARTERITA. de la arteria = arte. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. artere. AA. poate fi generalizata (ex. gr.artere. aa. gr. s. s. -artere. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. sklerosis = indu-ratie. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. V. V. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. tab. centrale anterolaterale). s. anat. AA. terminala a unei artere. . / arteriogramme. membrelor inferioare. f. PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries. . s. / arteriographie. . tab.artere. gr. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. AA. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. f. pathos = Boold. V. dim.. ARTERIOTOMIE.artere. AA. / arteriosclerose. ARTERIOLOSCLEROZA. intdrire.artere. f. s. VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries. AA. AA. . tab. LENTICULOSTRIATE (v. .artere. [Lat. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. [Lot.. s. arteriola = arterd mica. existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. ARTERITA ARTERIOGRAFIE.artere. / arteriography. V. AA.artere. s. V. AA. AA. la arteria = arte. / arteriolitis. . gr. ARTERIOSCLEROZA. indiferent de origine (ateromatoasa. s. V. / arteriolosclerosis. de ia arteria = wter&'i •ita.ra. f. tab. f. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). sectiune. anat.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. V. AA. . [Lat. tab. s.artere. anat. AA. ARTERIOPATIE. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). a. anat. wtdrire.artere. / arteriolite. / arteriosclerosis. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. f.artere. s. artere.artere.: sfigmograma (v. anat. f. / arteritis. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries.. AA. anat. acompaniindu-se uneori de tromboza. aa.). ia skleros = tare.ra mica. .] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. tome = tdiere. tab.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. cand se asociaza dureri In decubitus.. V.ra. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. f. tab. . s. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles. V. cerebral. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. anat. anat.artere.

articulatii. V. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani.: arterita temporala. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. Diartrozele reprezinta a. -articulatii. V. tab. s. -articulatii. diplopie. anat. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. A. articulatii. NA: junctura ossiuIn. A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint.articulatii. . V. . arliculatio. V.). [Lot. V. anat. tab. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. anat. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. V. AA.: arterita gigantocelulara (v.articulatii. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele. tab. A. anat.articulatii. A. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation.articulatii.articulatii. V.articulatii. A. Se caracterizata prin alterarea starii generale. AA. A. tab. A.: Intre oasele craniului). Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations.articulatii. anat. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation. leziunile sunt de panarterita. anat. articulatii. AA. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. In forma de sa. A. anat. A.articulatii. . tab. cefalee violenta. 3) armonice (ex.articulatii. tab. tab.r.articulatii. f. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. V.articulatii. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. . HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. \C. anat. Exista a. A.: a. . ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. s. anat. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation.articulatii. anat. V. anat. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. tab anat. Anatomopatologic. anat. . tab. periarterita segmentara superficiala. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. A.articulatii. A. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. V tab. V tab. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint. A. . anat. anat. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation.articulatii. . A. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation. tab. V. tab. tab. V. Exista si a. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. anat. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. tab. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. articulatii. V. anat.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations.: boala Takayasu (v. . tab. tab. A. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations.articulatii.articulatii. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. . f. . c) membrana sinoviala. A. A. Intrerupte. . . anat. V. cresterea VSH-ului. -onis = wclie. A. . anat. anat. anat. . tab. anat. V. panarterita subacuta a varsInicilor. tibiale superieure / tibiofibular articulation. . A. . pous. genunchiu-lui). A. . tab. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. anat. tab. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. . V tab. -articulatii. strabism. A. anat .Uturd. tab. V tab. A. / joint. tab. anat.articulatii. ovoide. anat. boala Forestier. . V. anat. cu ruptura limitantei elastice interne. V. Sin. V. febra moderata. boala Horton. A. si mobile.articulatii. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. V. V tab. anat. anat. V. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations. A. . arthron = articuCatie. AA. V.articulatii. tab. Cand suprafetele nu corespund ca relief. A. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. tab. tab. Sin. .] Increngatura de animale din subregnul Metazoa.: Intre oasele nazale si maxilare).articulatii. tab.articulatii. cu suprafetele aproape plane (ex. tab. V. d) suprafetele articulare. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. b) stratui extern. anat. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. V. care pot fi sferice. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. V. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation.articulatii. Sin. Este sensibila la corticosteroizi. tab. V. A. anat.articulatii. articulatii. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. tab. anat. simetrie bilaterala si picioare articulate. Elementele constitutive ale unei a. tab. AA. tab. . anat. . 194 AA. AA. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex.articulatii. anat.articulatii. tab. A. . care devin edematiate si dureroase la palpare. INTERCARPALE A. AA. denumite diartroze. tab anat. V. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. . ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. V. V. ARTICULATIE. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation. . A. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. V. mobile sunt: a) capsula articulara. V. tab. A. infiltrata de celule gigante multinucleate. fetele osoase ce vin In contact. / articulation. . .articulatii.: Intre oasele temporal si parietal). podos = pitior. anat. anat. anat. A. V.). V. ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica.articulatii. V. tab. V.articulatii.articulatii. . semimobile sau amfiartroze. .articulatii.: coloana vertebrala). denumite sinartroze. 2) scuamoase (ex. de cauza necunoscuta. fixe.

tab. de obicei. tab anat. tab.: "soarece articular". tab. f. la arthron = articutatie. s.aza. anat. gryposis = indoire.. respiratorie sau genitourinara. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. V. Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. / arthroplastie. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle. Sin.articulatii. 1S53-1940.re. arthron = articut. r. / plane joint. [Pierre Marie. V. In a. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. s. ARTROCENTEZA. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. arthron = articulatie. o condromatoza sau o sinovita. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. s. [C. . caracterizata prin malformatii multiple. ARTROFIT. adesea In flexie.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis.r.} Durere articulara. / arthrodesis. A. In con-secinta. f. s.articulatii. . / arthrodese.} Punctia unei articulatii. ARTROPATIE. s. anat. ARTRODIE. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. de. / arthrophyte. ARTRITA. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease.: artroza (v. f. s.. {Gjr. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. / arthroplasty. reprezinta.articulatii. s. si anchiloza. s. [Cfr. / arthrology. arthron = articulatii plastos = modeiat.tie care. f. anat.. / arthrophyte. anat. arthrogryposis multiplex congenita. In general de durata scuria. m. V. . AA. f.articulatii.. tabetica). tab.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. f. logos = ftiinfa. V. [Qr. V. [Cjr. tab. A. s. profesor de medicina ititemd [a Leipzig..] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. Consta. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. [Qr. AA. AA. A. . foarte probabil. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. arthron = wticuCafie. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. tab. f. s. profesor [a 'Paris. tab. eidos = forma. izolata. desis = [egare. . / arthrodie.: a.. / arthropaInie.] Sin. . / arthrocente-sis. AA. r. Sin.articulatii. f. simetrica ?i spondilita psoriazica. f.ovoie. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia. V. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. si artrogripoza congenitala multipla.articulatii. . AA. [Qr. [^r. anat. V. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles. f. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. p. meniscografie). f. n. phyton = p[anta.articulatii. s. tab. graphein = a scrie. V.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara.). / arthrite.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. s. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. r. arthron = articufatie. / arthrography. AA. f. anat. INTERCONDRALE AA. m. s. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. AA. V. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. / arthrocentese.articulatii. f. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. giv:e. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis..articulatii. s. lysis = distrugere. a. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. s.). s. a. / arthrogrypo-sis. ARTROGRAFIE. anat. V. In esenta. arthrodia = articu[a.AA.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. une-ori ereditara. distruge. f. inflamatorie asimetrica. arthron = articulafie. medic german. Utila pentru a evidentia corpi straini. neuropatice si a uneia miopatice. joint mice. . INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis.). Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. tab. s. \Qr. In prezent. 195 . nu sunt posibile decat miscari de glisare. / arthritis.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. Boala congenitala.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. arthron •= articulate. s.re.r.. / arthralgia. f.articulatii. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. f. arthron = articuCatie. Contraindicata In artrita septica. / arthrographie. V. de [a plassein = a.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare.). p. arthron = artic. [Gfr. f. modda. / arthrogrypose. s. tab. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei.. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. c. [Qr.: poliartrita reumatoida (v. V. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. / arthropaty.ta. Sin. / arthralgie. -ltd. iar *boala Bouillaud. -articulatii. 18S3-192S.re.uta. AA. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). s. ARTRALGIE. athron = articutafie. V. ARTROLIZA. f. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v.. NA: articu-latio plana.. ARTROLOGIE. / arthrolysis. / arthrolyse. anat. din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. kenlesis = mfe-patum. s. s. AA. ne-uroiog franca.: spondilita anchilozanta (v.articulatii. forma. ARTRODEZA. V. . de unde descrierea unei forme a. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. sistem HLA). mc. AA. f. anat. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita). s. arthron = flrticuiatie. f. tab. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. Sin. anat. [C. s.afie. A. algos = du. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. anat. / arthrologie. f. ARTROGRIPOZA. . AA.i pathos = 6oaia.: artroza (v.fie. de [a lyein = a.tie. vege. . Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie.\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. ARTROPLAST1E. f.

-onis = asemdnare. / asphygmia. s. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. / asphyxie. f.. f. V. f. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. s.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. diaree si dureri abdominale). f.: pi. f. s.] Care nu determina simptome clinice. V. 3) Prezenta In aerul ambiant. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare.. / asphyxia. s-a injectat aer. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. -oza . f. osteoarthritis. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. / arthroscopy. -atos = aer. 2) In biochimie. a -priv. / arthrose.. / arthrostomy.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. ASIMPTOMATIC. frecvent. inaff. f. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. artrita cronica degenerativa. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. de. In cazul leziunilor cartilaginoase. idnga. Insuficienta cardiaca). a sdri.tiii -ozd. arthron = articutat-it. s.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. assimilalio. 2) Eliminarea. etimologia termenului). f. de ex. ARTROSCOPIE. amigdalian. f. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex.. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. arthron = articuCafi.. askites. care ramane latent. f. n. ARTROTOMIE. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. de la syn = impreund. A. pneuma. ascarizi. ASINERGIE. A. s. / asymptomatique. tome = taiere. si artrografie. / asialie. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. / arthrorise. adj. [a a .. / arthrotomy. Sunt infestati mai ales copiii.). a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. A.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. artrozice sau posttrau malice. \Gjr. pe cale venoasa. 'in prealabil. hypertrophic arthritis. celulara. f. s. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. \Lat. / arthrotomie. [Qr. [Qr. s. ereisis = ridicare. meniscale. ARTROZA. s..priv. symptoma. / arthroscope. *sindrom nefrotic. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza.ni. s. symmetric = simetrie. s. / arthroscope. a. / arthro-pneumographie.are. f. / sanitation. / asepsis. / assimilation. a -priv. f. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. \Qr. [Gfr. ARTRORIZA. sectiune. f. Indeosebi In *jejun.: dezasimilatie.. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. Sin : chiloperitoneu (v. ASCARID. f. \Qr.. \Gjr. a ef(amina. lichidul de a. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. A. "osteosderoza subcondrala. s. ASIMETRIE. ASCARIDIOZA. a sari. s. s. f. s. f. si anabolism.. s. / asphygmie. f. sub anestezie generala.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. practicata In scopul unui *drenaj permanent. [Qr. s. s. cu *anastomoza sinovialei la piele. a. cuvantui a. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. nid necoordonare.] Absenta *pulsului.. m. uneori cu cavitati pseudochistice. localitate. s.. graphein = a scrie. si xerostomie. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). adj. stoma. / asepsie. vedea.ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. / asialia. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic.. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. s. s. askarizem = a fcpm. A. s. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. spre deosebire de *antisepsie.. s. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila.priv. ASCITA. regiune). iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism. putrefactie. | Gjr. s. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare.r. ASIALIE. / arthroscopie. s. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. Ex. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. f. / assimilation. f. askarizein = a sari. / ascarid. Actualmente. f. / asynergie. [Cfr. [a skopfin = a. arthron = articuiafie. s. / asymmetry. monooxid de carbon). -atos = ceea ce survine unpreuna. f. obiecte. ASIMILATIE. / ascaridiasis. f. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. afectand una. a . s. [G. asphyxia = oprire. tuberculoza peritoneala. Obs. ci per- . syn = impre. askarizein = a fopdi. ve. {Lot.. f. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). f.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. / ascaridiose. ASFIGMIE. {Gjr. s. s. ad = cdtre. / arthrorisis. n . f. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. f. care este *curativa. / ascites.priv. ASFIXIE. insuficienta cardiaca globala. f. li-gamentare. / ascaride.: dentar.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. piptein = a. "osteofitoza marginala si. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. aproape. / asymptomatic. a. [Gjr. arthron = articulafie. [Cjr. arthron = articu[atie.. m. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. [Cfr. sphyzfm = a puba. ARTROSTOMIE.i sepsis = infecfie. e^amina. arthroa = articulate. s. siafon = saCizia. f.: osteoartrita degenerativa. f. V. skopia . s. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta. a .} Gen de viermi din ordinul Nematode. s.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. In plamani.i ergein = a iucra. [Qr. m. f. a putsului. *carcinomatoza peritoneala). ASANARE. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. este o metoda *profilactica.priv. / asy metric. / arthrostomie. dar eel mai frecvent este primitiva. s. sphygmos = puts. arthron = artu.e^aminare. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. digestive.) prin tratament adecvat. s.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. de. Ant.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. apen-dicular etc. purulent ('peritonita cu *pio-geni). skopos = ofiservator.wa. a . Cauze frecvente de a. de la temnein = a t&ia. a acf:iona.: In cazul unei artrite supurate. de. / degenerative joint disease. artroscopie. s. / asynergy. s. Ascaris lumbricoides. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. In functie de continut. m.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. la skopein = a video. V.e. artrita hipertrofica..priv. [^r. / assainissement. Sin. ARTROSCOP. de unde se deplaseaza In trahee. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. V. / arthropneumography. s. ASEPSIE.ula. / ascite. A.] Radiografia unei articulatii In care. [Cfr. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. Are o culoare rozrosiatica. Indeosebi gastrointestinale (vomismente.

al carei sue confine. sange. tumori subcu-tanate fistulizate). de origine neclara. continua sau discontinua. / asystolia. {CJT.. m relief. si acid arahidonic. V. / aspiration. lichid amniotic) In caile aeriene.re. 3) a. -ism. [Qr. hipermetropic pe un meridian. s. ASPERGILOM. ASTEREOGNOZIE. a . a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. cuprinzand mai multe specii. s.priv. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie).priv. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem. -enos = spKnd. / asthenocoria. fatigue. la gnonai = a.. a sta.ford putere.prw.). cauzata de incoordonarea neuromusculara. V. *amida a *acidului aspartic. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. s. s.priv. spre.). stasis = se. -onis = asociere. Se mani-festa prin dispnee. ulceratii. ASTENOCORIE. dar fara *paralizie. f. n. s.: semn Arroyo (v. / asparagine. 4) a. In care meridianul eel mai refringent este vertical. / asterixis. / asparagine. fie patologice. •atos = punct. m. a • priv. s. putere. / astigmatisme. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. systole = contracfie. s. f. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. s. n. [o • pentru ac-etii. f. -atos = sa.: miastenie (v. Simbol Asn sau N. s. intestinala. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier.] Sin. pe. / asystolie. s. asthenos =. a imprastia. o . metoda psihanalitica de expiorare. s. a.. si t6aialga. / asthenopia.). f) a. [Lat. vedere. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. n. s. 3) A. -inn. -omn. gastrica. miastenie. Sin. / astereognosie. . musculara. inima si rinichi. ca antiinflamator. s.: semn Adams-Foley (v.. morbida. f.] Absenta *splinei. de la sterizein = a sta nemiscat. a . / aspergillome. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. f. ASPIRINA. s. f. / aspergillosis. f. ASPARTAM. -atos = corp. a sufla (ad = catre. a lichidului de staza gastrica. f. ASTERIXIS. f. 2) A. medicamentoasa. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. f. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. chirurgicata (uscarea campului operator). / association. miopie pe un alt meridian. ASTIGMATISM e) a. [Cat. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. kore = pupiiil} Sin. [Qr. V. de ex. ASISTOLIE.: distonie neurocirculatorie. *Edul-corant de sinteza. s. hepatica. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. ASTIGMATISM.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. n. acomo-dativa. f. s. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. analgezic. s. f.inan. constituent al proteinelor. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. f. a face sd find. 2) In biochimie.priv. a .. Sindrom imprecis. f. frecvent. sterixis = pozifie _fv(fl. continua (dintr-o plaga. / aspartamc.de. senzatie de astenie. s. imprastia.: *psihastenie. contrar regulei. m. spir . Tipuri: 1) A. pustule. / asthenopie.. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. ASTAZIE. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. s. s. / aspartame.. de [a a .conform re-gulei". / aspl6nie. intestin sau cavitate se-roasfi). ASTENOPIE. Sin. gastrica. prin deformari neregulate ale corneei 197 . utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. [Qr. s. / aspiration. [Qr.. saiiciiat de metit. stereos = solid. V. / asomatognosie.: somatoagnozie. a . aspergere = a. sthenos = forfa. associatio.priv. f. / aspergillose. libera. c) a. sthenos = fortd. imprastia. a. -oza .: sindrom Bean.. s. moderata. gnosis = cu-nooftere. este un medicament cu larga uti-lizare. ASPARAGINA. numeie. s. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a. f. a mai multor germeni microbieni. neregulat. microbiana. [C. cu efecte fie pozi-tive. a. / aspirin. b) a. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. f. [Lat. tahicardie sinusala sau palpitatii. ASPLENIE. prin deformare conica a corneei. In *hipermetropie. pleurala. f. s. sthenos = fortd.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. stereoagnozie.] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. Abrev. conic. Sin. [£jr. [Cjr. -onis = aspirafie a aeruiui. [Qr.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente.. Oboseala vizuala.. a . / somatoagnosia.pentru Spiraea ulmaria. [Lot. rasp&ndi. stigma. Se deosebesc: 1) A. f. m. pipait. invers. f. de ia aspirare = a inspira. / association. s. aproape. soma. ASPIRATIE. de ia associare = a asocia (fid = [a. de. / astereogno-sis. f. s. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. / asplenia. ASOMATOGNOZIE. a. cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. ASPERMATISM. s. d) a. [§r. aspi-ratio. antipiretic. Se observa In leziunile lobului parietal.r. pu-ten.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. pu-tore. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare). de la a . in. aspergilom si aspergiloza. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. de ia a • priv. a . -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane.).. observat eel mai frecvent la femeia tanara. / aspermatisme.rce. 2) A.priv. f. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. astigmie. prezent In numeroase vegetale. s.ta.pere. sperma. Sin.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI). dintre care unele sunt pa-togene. si sindrom Da Costa. ASOCIATIE. / aspcrgilloma. f. m. [Lat. / asthenie. aspergere = a.] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. / aspermatism. s. si debilitate. s. cunoastere. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Cjr.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. 4) A. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia.priv. Sin. f. / asthenocorie.priv. s. / asthenia. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. Aminoacid neesential. de. f. putere. s. s. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei. aspergere = a raspa-ndi. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. prin insuficienta muschilor drepti interni.. ASPERGILOZA. In consecinta. f. A. splen. [atin a[ unei plante rozacee. compus. gnosis = percepere. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. / astigmatism. / aspirine. ASLO / ASLO / ASLO. iar imaginile sunt percepute deformat. adica a *somatognoziei. s. 5) a. de ia istanai = a plasa. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. ASTENIE. m.: agnozie tactila. f. ptantd denumita. s. 6) a. / asterixis. ops.. s.. / astasia. / astasie. s. 5) A. opos = vdz. spirare = a rdsufla). dureri precordiale. asthenos = fara. astheneia = sla6iciune. a. langa.

wheezing si sibilante. ASTROBLASTOM. a aranja. [Cjr. 2) Detasare emotionala. de. a. Gena a carei mutatie este responsabila de a. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. emetrop etc. / astringent. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. 2) A.id. durere sau Jena toracica. de grad mic (I. s. In mers (a. [tfr. Cu debut Intre 5 si 15 ani. s. la a . [QT. Etiologic se disting a. Pseudoastm (v. m. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene. In care intervin numeroase tipuri celulare. 1858-1916._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. Sin. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. fara relatie cu o reactie alergica.caia la ^(e. violenta ca manifestare. frica de a Innebuni. n. a. asthma = gAfaiaia. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. spasmodic. reversibile partial sau total. greata. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).] V. Ex. s. s. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. m. convulsii si tulburari de mers. Sin..priv. m. / talus. [Cfr.te. ataktos = nere. senzatie de sufocare. ATAXIC. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. / astrocytome. ou f. sau pseudoastm. indiferenta. medic airman. ASTM. ATAXIE. de a deveni nebun.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza.: fenomene a. adj. s.di. [Nikolaus Freidreich. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. iar In 10% diabet zaharat. survenind In special noaptea si dimineata devreme. adj. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. / attack.hta.priv. cu staza pulmonara. ASTRINGENT. cinetica). Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. determinand secretie de IgE). atribuit unei react" reflexe. adj. / atavism. spontan sau prin terapie. grupate In fascicule. diitringens. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. [Qr. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). [Cfr. A. care sunt dezordonate.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple. disartrie. / asthme.. fibhlare. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. blastos = germe-n. codificand proteina denumita frataxina. s. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia. crisis. transpiratii. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile.rna. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. [itd.-dicina in. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B.: boala Friedreich. atavus = strOmofi -ism. adj. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a. fibros. astragalos = os. 2) A.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor.astroblastomul si IV glioblastomul). cu formare de complexe Ay-Ac). \Lat. de la ad = cdtre.. In care un ochi este astig-mat. *apoplexie. mecdc airman. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. taxis = ordonare. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. Strasbourg fi •SerKn.. de. A.oase. ATAVISM. atara-xia = impast6i. tabes ereditar. readus In drculatie de *DSM IV. a .: ereditate ancestrala sau de revenire. din {ST. s. la a . intrinsec (cu mecanism incert.rg.. kytos = ceCuCd. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. m. . caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. 18321910.cwr'\ V.. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. s. vertij. / astroblastome.priv. stringerc = a strange. pot fi clasificate In: 1) A. s. astron = stea. F. frisoane sau bufeuri de caldura. / astrocytoma. astragalus. m. f. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. n. / atavisme. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. atturcare = a mcepe. [Ernst Viktor von Leyden.] Sin. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. F. stroke. s. lat-tein = a ordona. -omo. frica de a muri. 6) A. 3) In limbaj curent.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. kytos = cdula. la tattein = a ordona. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat.\ 1) Ocurenta brusca. aranjare. n. astron = stea.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. 2) Bolnav afectat de ataxie. prin complicatii cardiorespiratorii. / astragale. f.. A. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local.. constand In agitatie extrema. cardiac. senzatie de strangulare. s. sin. ASTROCIT. / ataxique. In sange apar Ig. infecto-alergic sau atopic intrinsec). deci un a. de. me. / ataraxie. Sin. \Qr. reflex. simptomatic. s. de grad malt (III . -<wno. / astringent. si a.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). derealizare. Functiile a. s. -e. / astroblastoma. s. s. Se disting a.: amiotaxie. f. sau f. denumit uneori si a. f. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. n. de p. Indeosebi mastocite... r. ATARAXIE.dde. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. f. a Uga. cu tuse. n. cu prognostic bun si evolutie lenta. s. / asthma. / ataxic. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. apoi dt patoCogie me. patologica. m. s. a. / ataraxia.. astroci-tom. 2) In limbaj clinic. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. s. m. aranja. [I.. iar celalalt normal. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. anat.: pseudotabes (v.. s. a. ATAC. exista trei mari tipuri: a. tremuraturi sau secuse musculare. neurolog airman. protoplasmatice si a. astm (1).guiat. ASTROCITOM. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. astron = ste-a. cu celule gigante (gemistocitice). / astrocyte. s. protoplasmic. [Lot.ASTM pe acelasi meridian. ASTRAGAL. Ca urmare. profesor de anatomic. s. . tab. [Lot. n. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. profesor de. II). In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. Termen vechi. constituit din astrocite aplati-zate si alungite.). s. parestezii la nivelul membrelor. Jfanovra. 182S-1S8Z. m. de p. eozinofile si linfocite T.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii.te. n. m. 3) A. / ataxie.u sunt dare. a. a.udwig Bruns. De exemplu. simplu. n. / attaque.: criza. b. / astrocyte. / ataxia. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. ce se manifesta In ortostatism (statica). din unele stari febrile.

atomos = mdivi-zihil. deviere de la o forma considerata caracteristica. spirit. ATMOSFERA. ATOM. atypical. / attique. extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. ATEROM. s. s. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6. / atheromasie. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. f. de obicei In forma de lama subtire. f. gr. sphtiiru = sfera. atticus. f. are o 199 .] Dispozitiv. s. Sin. [a attenuare = a s[a6i. / atherogenic. la nivelul extremitatilor. / atherogene. f.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. [Lat. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. / atmosphere. / atticotomie. f.oase. poate fi acuta sau cro-nica. lobulara sau segmentara. Intreaga a.: forma a.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. athere = terci.priv.: sindrom Louis-Bar (v.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. A. m. abductie si rotatie intema. fumatui etc. s. / atheroembolism. A. spontane. [Lat. / atypique. ATETOZA. attitudiae. din gr.. s. s. model.): 1) A. de [a luiiein = a ordona. / atypic. fierturd (-oma). atticus. localizata pe arterele coronare. s. [C. embole = acfiunea de a arunc.] Neconform unui anumit tip. f. [personaj mitologic: titanul Atlas. s. [Cfr. atheromectomie. atlas = atlas. A. -oza . a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. de [a temriein = a taia.priv. stratosfera si ionos-fera. ektome = eyizie. ballein = a arunca). / attelle. ATICITA. de la skleros = tare. athetos -ne. gr. sklerosis = indurare.] 1) Scaderea tonusului afectiv. s. / athymie. typikos = tipic. ghips etc. f. s. fierturd. cantareste circa 5-1015 tone. antrum. A. ATEROSCLEROZA. 1 atm = 105 pascal. NA: recessus epitympanicus. symbolic. f. s. f. [Lat. / atherosclerose. s. ATEROGEN. material plastic. s. s. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. n. [Lat. f. attikos = referitor [a fitena. s.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. / atherectomy.} Sin. s. genesis = prodwere. antron = pefterd.priv. fierturd.sau bilaterale involuntare.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv.). ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. [Cfr. [at. tipica. m. gr. ATELA. 2) A. / atticite.a m. -oma. de [a emballeia = a arunca m (en = in. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza).. la 0°C. f. iithere = terci. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. / atome. din gr. / atticoantrotomy. [Qr. din tat. f. profesor de. f. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare.] V. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. s. / ath6rectomie. n. / atlas. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. substanta reticulata).: boala Hammond. fierturd. In literatura medicala.tena. anat.priv. Forme (In functie de localizarea procesului de a. atticus. atticus. manifesta prin deficit anabolic. s. tomos = taiat. de la temnein = a tdia. este considerata o boala generala oom-plexa. indeo-sebi industriale. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. s. secftune. formatiunile subtala-mice. a . (ex. 2) thymos = principiu vital. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. s.] In-velisul gazos al scoartei terestre. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii.. wtdrire. termen prduat ulterior m arfiitecturd.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii. \Qr. s. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. / atheroma. -oma. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. a. / attitude. ATITUDINE. f. de inactivitate totala. athere = terci. timus. cavitate. Etiologia a. / atticitis. In evolutie. -ita. fiind. [Lat. [Itai. [Qr. tab. coronariana. s. a aranja. V. s. fierturd (-oma). tome = tdiere. fierturd (-oma]. aptitude = aptitudine. variaza cu altitudinea. {Cjr. s. s. / attico-antrotomie.. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). a unei boli). lente. ionizante. X. gr. f. n. [Qr.) la traversarea unui anumit material. athere = terci. [Lat. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. 8.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. [Gr. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune. ultenuatio. din gr. / atherosclerosis. / atheroembolism. a . 1'. gemian = a produce. aranjare. marcd. Var. / atelectasis. [at. se poate calcifica si. de la typos = tip. formand un fibroaterom. f. ATIPIC. / athetose. / attitude. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. adj. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. / atelectasie. s. ATICOTOMIE. secfiune. se poate fibroza. prin a. / atmosphere. f. Uneori. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.] Portiunea superioara a *casei timpanului. a6ur. ate-les = incomplet. ATICA. totodata. sectionat fi temnein = a tdia. 2) Absenta timusului. f. / attenuation. s.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. pentru aterectomie (v. attikos = referitor la fitena. m. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. [EdouanI Francis Kirmisson. taxis = ordonare. ATELECTAZIE. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). f. athere = terci. A. s. s.. care spijina cerul pe umerii sai. / athetosis. se Intelege formarea de ateroame multiple. Proprietatile fizice si chimice ale a. s. m. ATEROEMBOLISM. sphaera. thy-mos = minte. embolie. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. s. adj. \Gjr. s. pana la Inaltimea de 5 km. f. 'in functie de evolutie. ATEROMATOZA.} M. unde sonore etc. f. ATEROGENEZA.. / atticotomy.fi\at. Ideas = e^tremitate. athere = terci. [Cyr. -onis = atenuare. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. / ath6rome. f. s. f. f. / atom. hastelta = Bat mic. de. dur. m. m. In ultima instanta. poate fi: masiva. a . f. Dupa Intindere. prezinta trei mari zone: troposfera. Ex.). / atlas. s. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. fierturd. ATEROMECTOMIE. ATIMIE. f. attikos = referitor [a Atena. atmos = vapor. / athymia.r. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. / atheromasia. din metal. / splint. angeion = vas. s. ATENUARE.] Procesul de formare a placilor de *aterom. termen preiuat ulterior in arliitecturd. ATLAS. manifestata prin stare de indife-renta.: ateromectomie. [a gennait = a produce.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm. chirurg francez. din gr. [Qr. Var. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. \Qr. tome = tdiere. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. aritmice. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. athere = terci. s. adj. de. / atherogenese. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. a. si coree. \Gjr. attikos = referitor [a ^. gr. lemn. s. / epitympanic recess. s. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. de la a . ektasis = dilatatu.: dislipidemia. f. f. f. . ulcera. / attenuation. ATICOANTROTOMIE. adj. nudeele gri centrale. / atherogenesis.

boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice. f. sarurile solubile de a. attritio. ATP / ATP / ATP. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. corticate izolate (*boala Alzheimer. a alcoolicilor (corticala tardiva). a. (2. co-loida . atopos = in afara (ocuiui normal'. f. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma. Abrev. s. m. Sin. s. De asemenea. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. s. de.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii. ATROPIE. nutrifie. / atomizer. este adesea ireversibila. auricular . a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. / attrition. de.. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. n.} Absenta *transferinei din sange. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala.). / atransferrin(a)emia. [Qr. s. atria. a . aplazie si hipoplazie. difuze sau circumscrise. / atresie. . alcatuind molecule. secfiune. s. [Paul H.. s.. / athrepsia. haima. 1) A. [Lat. / atopy. 3) A. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. gr. in blocurile atrioventriculare. subcutanata sau intravenoasa. Ex. dar cu respectarea tesutului elastic. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. ATREPSIE. f.: boala Aran-Duchenne (v. / atresia. / atony. s. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni).} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. 2) A. Clasificare dificila.: boala Sudeck (v. s. Uneori. semne *extra-piramidale. / atropine. a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. Atropos = una dintre cdt. f. *scleroza laterala amiotrofica).. -ina. ta a . c. si vaporizator. [Cfr. f. ATROPINA. -atos = sange. senila . Iar atrophy. \Gjr. atrium =. / attrition. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. si evolueaza progresiv. a . este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. [at. atrium = antuamera. cu excep-tia plamanilor.priv. (a ater. mnegreau). / atonie. a . permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. V. s. 7) A. uscata. s. ATRIU. / atransferrinemie. iar In doze man are actiune centrala. 2) A. A. \Qr. atrium. cicatriceala . 5) A. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy. s. freca. s. f. cu predispozitie ereditara. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. -tra. [Qr. s. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. Tipuri: 1) A. *ataxie. dupa o infiltratie locala de corticoizi. Sudeck. f. diminuarea tonusului muscular. -trum = negru (deoarece in acwtd. care devine galbuie. ATRANSFERINEMIE. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. si anticolinergic. [Lot. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. Administrate pe cale bucala. primitiva In treimea inferioara a gambei. A. fie In combi-natii cu aiti a. s. sectionat fi tem-nein = a taia.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. la a . diabetului. ATOMIZOR. de la ater. s.. care se manifesta printr-o subtiere a pielii.: 1) A. s. dementa senila). (zeif:e. sunt utilizate ca spasmolitice. dintoto'i ferrum = fier.] Stare de denutritie grava a sugarului.priv. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. s.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a.: FoFi-ATP-aza (v. ce poate exista fie liber. deficitului de dopaminhidroxilaza. camera. -ina. se facea focul [a romani. / atropine. *boala Pick.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine. [Cfr. f. / atomiseur. este reversibila. c. caracterizata printr-o slabire extrema. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. s f. utehna. cavitatea timpanica propriu-zisa.priv. Sudeck's disease. a . dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. / atriotomy.cicatrice netraumatica si superficiala. a. a z. s.priv. la var-sta adulta. 3) / atrium. f. [Lat. A. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii.). tresis = orificiu. olivopontocerebeloasa. a. f.priv. cardiac (NA: atrium cordis) . vulvara . f. f.antecamera. *coreea Huntington. Ciotflo. dar superficiala. este un sistem neutru electric. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. m. tome = town. prostatica provoaca o retentie a secretiei. cu afectarea retelei cutanate de colagen.dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. 2) A. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. ATONIE. inertie uterina. ATRITIE. s. / oreillette. localizata sau difuza. n. m. V. antiemetice. cortizonica . atriotomie. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. 6) A.. f. tro-phe = ftrana. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie.). ale destinulw. -onis = frecare. irons = p&ste. NA: atrium. exceptional. [Lot.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. a. amiloidozei sau.). ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. antisecretoare. iar perefii se. dentorubrica). Sin. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. (1). / athrepsie. Sunt incluse In aceasta categorie: a. de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. s. V. care apare sporadic. / atopie. 3) A. f. -tra. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. trd 'Parce.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural.: auriculotomie. f.dupa o *corticoterapie prelungita. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. / atrophie. pi. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. / atrophy. s. topos = foe.priv.. 8) A. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul.a. a. A. (identici sau diferiti). Forma particulara: a.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. atropa = fieliadcinili din gr. se utilizeaza In colire ca midriatic. poate fi difuza sau localizata. c. de. Sin.priv. 4) A. cfwurg german.. ATOPIE. *hipotensiune ortostatica). Sangele trece din a. sunt de ordinul lO"10 m. musculara.] Alcaloid extras din Atropa belladona. tomos = taiat. ATREZIE. threpsis = nutrifie. [Qr. f. 1866-1938} Sin. 3) A. -(rum = negru. ATRIOTOMIE. f. alba Milian . a . In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. s... gr. a.: hipertrofie. atomos = indivizibii. In ansamblu. f. secundare.: *boala Kraepelin). s. Ant. de [a attcrere = a.camera superioara a fiecarui hemicord.ATOMIZOR structure complexa. idiopatice sau congenitale. c. Lachesis fi fitropos). generand anemia sideropenica congenitala. tonos = tensiune. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. 2) Forme In care a..: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. M. prin venele cave si sinusul coronar. Dimen-siunile a. fara pierdere prealabila de substanta. profesor la ^{am6wg.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului.

[a amis = urtcfie. AUDIOMETRIE. 2) Subject care sufera de autism.. La adult. n. sau f. cutanate.. m. Cat. agglutinare = fl Ivpi. de. la plassein = a forma.). s. f. s. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana.. s. de ex. s. / auriculo-osteodysplasie. / audibility.. A. s. / autaco'ides. autos a sine. s. f. / auto-agglutination. / autistic. este evaluat la un control ulterior. s. metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. Actiunea de a auzi (a. mediata. / aura. reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. / auriculotherapie. n. / autacoids. f. AUTOAGLUTININA. cu lumea exterioara. s. Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. gramma = Inscriere. / auscultation. a. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. s. s. f. [Lot. / auricular. audire = a auzi. / auriculotherapy. pasivS) si de a asculta (a. imediata. iar copilul mic este izolat. s. / autiste. AUROVERTINA. -ism. -onis = atac. de. auricula. de. s.. f. fl au. [Cjr.] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. AUSCULTATIE. a uni. / audit. f.. s. cu nr. [Qr. m. / audimutite. digitus auricularis. A. f. s. / autisme. / aurovertin. / audiometre. n. autism infantil). a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare).\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. [Lot. audi-tus = auz. s.. dim. 2) In prezent. ausciiltare = a asculta cu atenpie. AUTISM.] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. de sete sau afective. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. metron = mOsura. AUDIMUTITATE. autos = sine insufi. de. [Lot. sounding. AURA. AUDIOMETRU. dificii. {Gfr.it. [Lot.). / audiometrie.rme. s. auricula. ale subiectului. NA: digltus minimus (2). s. / autism. AUDIT. autos = sine. Sin. aggresio. Se utilizeaza audiometrul. s. [Lot. dim. alaturi de *inspectie. gustative. *serotonina. f. / self aggression. audire = a auzi. insufi.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. s. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. / autoagglutinin. Totodata. {Lot. agglutinare = a iipi. se disting a. dys = grw. gr. Este un metal galben. f. de. AUR. adj. f. f.me. audi-bilis = cars poate. -onis = auzire. hearing.. / audimutitas. / gold. Cea mai precoce psihoza a copilului. therapeia = tratament. pi. activa). [Qr. f. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. A. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism.. / audition. audit. / audiogram. adj. m.diu. [Lat. [at. In forma foarte dis-persata. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. audi-lio. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale..nutw atropina.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei.. insufi. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare. gr. / aura. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei.. ou f. / audio-meter. dim. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. [Lot. de. [Lot. / autoagglutination. gr. / auriculaire.: atriotomie (v.] Element chimic pretios. la temnein = a tdia. tabagismului etc. s. n. simbol Au. f. plasis = modl-[are. a.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea. f. akos = re.. uneori manifestari auditive. de la therapeuein = a ingriji. fara a cauta un contact. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar. de la aggredi = a ataca.ATROPISM ATROPISM. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. uuufi. atomic 79. AUTACOIDE. n. s.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. coloidaf). -ism. a modela} Sin. ascuitare. paihice etc. olfactive. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. [Lot.] 1) Cu referire la *autism. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. aurum = aur. Unii dintre compusii a. Prezinta *ecolalie. auricula. AURICULAR. m. de.] 1) Care se raporteaza la ure-che. s. f. s. f. / audition. din [at. AUDITIE. insufi. autos = sine. m. s. aura = rasufiare. f. adj. AUDIBILITATE. [at. foarte dens. {'Eng[. *angiotensina. m. / auriculotomy. / Beals' syndrome.z. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. AURICULOTERAPIE. AUDIOGRAMA. / autoagression. obtinandu-se *audiograma. s. f. dim.: boala sau sindrom Kanner. Dupa Laennec. / autoagglutinine. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . / atropism. audire = a auzi. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. ihsufi. [1^. auricula. s. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. a. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie. s. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. [a audire = a auzi. adj. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. / auriculotomie. 'pal-pare si *percutie. si a. s. AUTOAGRESIUNE. prin intermediul *stetoscopului. [Lot. / atropism. f. / auscultation. i. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. la auris = urecfie.: sindrom Seals (v. s. inde-pendenta de existenta surditatii. s. s. f.. f. s. n. congenital word deafness. s.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. pi. m. / audiogramme. f. abdominale. f. [Lot. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. s. [Lot. / aurovertine. s. AUTOAGLUTINARE. n.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. ca urmare. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. f. s. {Cfr.la amis = urecfie. m. etimoio-gia tc. f. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. / audibility s. gr. AUTIST. sectiune. s. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a. / audit. mutus = mut. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a.\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice. gr. gr.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. f. urechiusa sau auricul al inimii. s. s. / or. -ina . osteon = os..\ Sin. tome = taie-re. s.. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. autos = sine. A. vizuale. a uni. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). \Cjr. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. / audiometry. audire = a auzi. modificari de apetit. f. autos = sine. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. *eicosa-noidele. m.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. s. s. AURICULOTOMIE. s. m..

m. AUTODIALIZA. / autoerythrophagocytosis. -oris = carp. care. f. iat. / autodialysis. / autophagocytose. s. intoxicatii. adj. phagein = a mdnca. phagein = a manca.} Sin. f. s. / autophagia. AUTOERITROFAGOCITOZA. In prezent este putin practicata. AUTOANTICORP. f. de [a graphein = a scrie. f. f. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. autokhton. lysis = distruge.separare. m.. autos = sine insusi. autos = sine insufii phobos = fried. / autoantigen. iarasi. s. daca sunt accentuate. din gr. dialysis . autos = sine insusi. / auto-catalysis.. corpus. AUTOIMUN. s. [Gr. f. [l^r. A. de la digerere = a duce in parti diferite. autoimunitate. s. outos = sine insusi. [Qr. V. s. f. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. [Cjr. Obs. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. s. gruphium.} V. autos = sine insufi. prin consumul tesuturilor proprii. autos = sine insiifi. f. AUTOANALIZOR. AUTOFOBIE. / autogenous.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . s.a. f. AUTOHEMOLIZA. m. iradiere sau 'in neoplazii (a. s. deoarece sunt . f. f. insusi. 2) Stare morbida. / autogene. Se disting doua alternative: a. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. a. divi-ziline a unei idei pe puntte. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. / autodigestion. A. tie. / autophonie. AUTOGREFA. AUTOFONIE. [Cjr. / autocriny. aso-ciata unor manifestari patologice.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. analyein = a rezolva. AUTOGEN. / autochtonous. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. autos = sine insufi. f. autoimunizare si autotoleranta. *spermatozoizi. [C/r. endo-gen. mucoasei gastrice. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. de la. anti = contra. *tiroida. V. [at. criticus. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). Ex. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. (at. a. [Qr. s. autos = sine insusi. s. / autodialyse. s. autos = sine insu^i. de (a krinein = a disceme. [C/r. AUTOIMUNITATE. f. Cat. care poate apare In unele boli ale urechii medii. s.: In engl. f.: boala a. autoimunitate.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii. (at. graphein = a scrie.*autoanticorpi . / autocritique. grapheion = penifa de scris. \Qr. f. [Gjr. haima. / autochtone. -onis = descriere. auto-phagy. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. / autograft. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare. s. / auto-immunite. V. s. s. autos = sine insusi. de. adj. s. AUTOCATALIZA. kritikos.. viral (pseudoautoantigen). AUTOCRIN1E. / auto-anticorps. / autophagocytosis. s. Ex. s. autos = sine msusi.). -atos = sange. anti = contra. AUTOANTIGEN. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. [Cjr. f. s. Indeosebi In medicina sportiva. a purta). Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. [Cyr. grefa. f.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). n.: a. -e. autoantigen. immunis = scutit. / auto-digestion [Cjr. \Gjr. iat. AUTOFAGIE. autos = sine wsusi. a descompum (dis = separat de. [Cjr. AUTOHISTORADIOGRAFIE. AUTOCLAV. s. s. In toate cazurile mentionate. adj. f. s. V. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. apdrat (in = tip-sit de. munus = o6[igatie). histos = fesdtura. dia = prin. [at. autos = sine msusi. s. adj. gr. f. "mielina. In starea de *inanitie. dobanditf). autos = sine insusi. autos = sine insufi. [Cjr. AUTOCRITICA. n. f. / autoh(a)emolysis. Se Incepe cu 2 ml. s. s. f. therapeia = tratament. kytos = ceCliiSf -oza. de la immunis = scutit. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. autoimunitate.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. m. m. {Cjr. lysis = distrugere. f. munus = ofiCiga^ie). unde provoaca leziuni si tulburari functionate. autos = sine insusi. / autophagie. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. f. phagein = a mdnca. katalysis = disotutie. / auto-immun. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. automatos = spontan. zilnic sau o data la doua zile.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut. Indeosebi ale constituentilor plasmei. radius = raz. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. apoi 3 pana la 10 ml. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . / autophobia. din gr. [Cjr. V.insusi. fesut. s. autos = sine insusi. s. -oza. / autocrinie. / autoclave. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. s.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. se manifesta ca *boli autoimune. [Cjr. f. / autohistoradiographie. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. / autohistoradiography.} Teama patologica de a ramane singur. f. digestio. s. / autoerythro-phagocytose. s. erythros = rosu. / autohemotherapie. / autocatalyse. s. AUTOFAGOCITOZA. / auto-hemolyse. a. f. AUTOHEMOTERAPIE. / auto-immun. la katalyein = a distruge. / autophony. s. / self criticism. adj. s. / autogreffe. AUTODIGESTIE. s. s. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. la ana = din nan. immunitas. V. autoradiografie.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. -afis = scutire de sarcini pu6(ice.re. [Cfr. [at. / autoh(a)emotherapy. Acesti a. totusi metoda a fost reluata. / autophobie. autoimunitate. \Qr. / autoantibody. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. s. lyein = a. / autoclave. apdrat (in = [ip-sit dc. autos = sine. f. din "pancreatita acuta. In organismul caruia Ti apartin. / autoanalyser. autos = sine insufi. s. haima. / auto-antigene.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. autos = sine. / autoimmuni-ty. gerere = a duce. AUTOHTON. *tract uveal. driceag de altoit. de la lyein = a distruge. fiziologica si a. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. f.: sindrom Marlin (v. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. se pare. kytos = ceiuid. [Cjr. f. adj. de ex.sechestrati" In interiorul unor formatiuni. f.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. -atos = sdnge. observata In unele boli mentale. krinein = a separa de. de [a khthon = pdmdnt. m. / autoanalyseur.

termen recomandat. Var.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). s. A. s. / self-punishment. elaborat sau inconstient. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. / autoradiography.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. / autolysis (1. [§r. oftalmia simpatica. pumtio. autos = sine insusi.] Comportament involuntar (miscari. insufi. / self-mutilation. s. s. [CJT. s. / autolyse. s. / autoplastie. autos = sine. s. automatismos = autoacfionare. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. ia mutilare = a scMbdi. autopsia.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului. AUTOMUTILARE. AUTOSOMAL.insufi. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. Intermitent. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. s. f. sau automates = spontan. De altfel. *a. Indeosebi guta). autos = sine insusi.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. opsis = vedtre. [Qr. leucopeniile imunologice. reactional sau spontan. apdrat (in = [ipsit de. v. Indeosebi la nivelul organelor genitale. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. [CfT. [at. f. / autonomy. De obicei. de [a plassein = a forma. munus = o6[igatie). f. f. f.). AUTOPSIE. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. s. autos = SIM insusi. regulare = a rigid. s. s. \CJT. Poate fi fiziologic (ex. originea autoimuna este doar presupusa. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici.).).] 1) Tratament medicamentos initiat de padent.: lupusul eritematos diseminat. de. insufi.). de. diabetui insulinodependent s. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. automutilation. cardiac) sau patologic (ex. f. immunis = scu-tit. [CJT. / autonomie. f. f. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana. scopia = e^aminare.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. mai ales al celor neurocibernetice. [€/r. in = in.] Despre tesuturi. s. / automatism. / autosuggestion. de origine intestinala. / autosuggestion. / autopsy. sugestie. AUTOSOM. autotoleranta. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm. / autointoxication. anuntandu-l ce va face si ce va spune. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). / self-treatment. este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen). In afara oricarei influente straine aprecia-bile. AUTOLIZA. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. A. Pentru alte boli. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. / auto-radiographie. autos = sine insusi. Independenta fata de controlul voluntar. lysis = distrugere. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. / autoimmunization. a unui tesut sau a unui organism. / autoplasty. m. AUTOREGLARE. suggestio. plastos = moddat. nomos = o6icei avand fortd de iege. 203 . fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. f. AUTOIMUNIZARE. / autopsie. s. urechi etc.: sindrom Clerambauld. somn. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. AUTOPUNITIE.a lyein = a distruge. f. [at. AUTOPLASTIE. f. AUTORADIOGRAFIE.: necropsie. de. Cea mai importanta a. / self-regulation. autos = sine insufi.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. f. f.. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. din cauza etimologiei improprii a termenului a. s. V. bolile Biermer si Basedow-Graves. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. autos = sine insufi. [at. mutilatio. [CJT. autotoxicoza. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. epileptic. pentru autozom (v. f. medicalio. aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. [at. V. f. autoimunitate. [Gjr. -onis = medi-cafie. boli metabolice. AUTOLOG. [Qr. Ex. radius = razd.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. s. tat. s. AUTOINTOXICATIE. pedepsi. outos = sine insufi. Prin a. AUTOSCOPIE.). Sin. s. se observa uneori dupa o leziune medulara.). autos = sine insufi. graphein = a scrie.sale sunt devansate sau repetate In ecou. celule. s. f. si autopuni-tie. AUTOMATISM. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. Indeosebi lizozomale. poate fi: 1) Medicala. AUTONOMIE. f. Ex. prin autoagresiune sau autoimunizare.: autotoxemie. 3) Sin.: a. [Qr. adj. antialeatorie si antientropica. / autoscopie. / automutilation. A. / auto-immunisation. f. f. -onis = mutitare. autoan-tigen. f. la toxon = sageata. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. / autologue. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. s. activitati). Sin. s. Sin. [(yr. / autoregulation. [at. Var. s. gr. [^r.} Inde-pendenta functionala. Ex. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. tie. adj. / autologous. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. ou(os = sine insusi. e. Sin. f. tiroidita Hashimoto. ou(os = sine. A. / autointoxication. f. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj. [at. passivity phenomenon. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. / autoscopy. dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. f. 2). f. s. [Cjr. [^r. / automedication. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. s. AUTOSUGESTIE. este de tip cibernetic. acumulati din cauza eliminarii insuficiente. f. n. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. grefa). pentru autozomal (v. autos = sine msusi. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului.: sinucidere (v. m. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. Activitate motorie involuntara. [at. anemia hemolitica autoimuna. autos = sine. suicide (3). autos = sine insusi. gr. A. de la skopein = a vedea. de origine accidentala sau criminala. -onis = pedeapsd. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. -onis = pdrere. s. care survine In cursul anumitor start patologice. a e? (amina. rdafie. ia punire = a. s. Enzimele sunt de origine endogena. / autopunition. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice.: *a.: autogrefa (v. mental etc. A. autoanticorp.: a. s. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. 2) Medicolegala. s.AUTOIMUNIZARE imune. Tmbatranire) sau patologice (migrena. f. a modeia} Sin. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. s. AUTOMEDICATIE. a. logos = raport. / automatisme.: ritm idio-ventricular (v. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. de (.

V. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. [at. stare denumita *autoimunizare. f. a -priv. / auxologie. / auto-tox(a)emia. s. auxe = crestere. ammoniakon = sore de amo-niu. Proteina din albusul de ou. In prezent. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. / autotrophic. s. spontan sau provocat al unui fetus malformat. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. D: rahitism. / autotrophe. indurate. 2) A. constatata . haima.on. [Qr. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. (a vaccind = variola vacitor. f. s.: evulsie. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. s. autas = sine insufi. alterari cromozomiale. vivus = viu. Mai trebuie mentio-nate: 3) A. loxikon =° otrai'a. AUTOTROF. In cazul unei fracturi. vita = ria. a . Ex. AUTOTRANSFUZ1E. s.a. / axis. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. de (a auxein = a creste. m. a. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. -onis = arort. / autovaccine. a. auxe = creftere. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. AUTOTOXICOZA. int. hipotalamus si hipofiza. 4) A. \Cjr. Scopul a. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza. s. a se dez-voita. / auxotrophe. si neuro-endocrinologie. / avivement. aiitos = sine wsusi.} Sin. m. C: *scorbut. diferential. AVORT.). testului osos favorizeaza con-solidarea. / autosomique. a. / avivement. freshening.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. adj. tat. s. a.). a se dczvolta. axon. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. [Cjr. s. / auxotroph. ortus = nastere). In celulele somatice. s. si doi cromozomi sexuali. a smulge} Extractie. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore.Corp. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. autoantigeni. s. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii.: autointoxicatie (v. s. / autosomal. dar. autos = sine insufi. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. -onis = tcipire.: 1) A.. a priv. f. Organismul uman poseda 44 de a. trophc = firand. V. vasis = vas.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. / autovaccin. [Qr. autos = sine insufi. f.priv.. de. -atos «= sdnge. f. s. iar celalalt de origine pa-terna. / axe. insuficienta renala. f. s. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. f. dim. sana-toase. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. soma. si ure-che interna. de (a vellerc = a trage. Ex. m. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. Realitatea a. [Lot. dentara. AUXOTROF. a. adj. AUZ. / autotoxicosis. / autotoxicose. ca bioxidul de carbon si amoniacul. aceasta limita este stabilita la 180 zile. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii. [at. n. h.. f. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. / ouie. adj. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. s. 4) A. / avidin. PP: *pelagra. S. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. de-compensare cardiaca. f. AUTOVACCIN. -atos = Corp. s. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). a se dezvoita. dm-uiio. f. s. de (a toxon = sageatd. AVULSIE. f. / hearing. [Qr. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. s. / avidine. s. AX.: *boala beriberi. \Cjr. fusio. f. / autotoxemie. V. [GIT. AUXINA. adj. [Qr. / self tolerance. izoimunizare Rh. Ex. [Cfr. m. -ina. In caz de sarcina gemelara. AVIVARE. [at.: autosom. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. f. sangele este recoltat inainte de operatie. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale.] Care este lipsit de *vascularizatie. f. / auto-tolerance. fausse-couche / miscarriage (spontan). din [at. boli infectioase. AUXOLOGIE. / autotransfusion. s. [Gjr. [Cfr. velsus.. fistule sau fracturi. boli genetice). In general legata de o carenta alimentara.).-h. autos = sine insufi. unul fiind de origine materna. AUTOZOMAL. / autosomal. spon-tan si a. logos = stiinpa.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate.. n. -ina. / avortement. autos = sine insufi. adj. [Qr. adj. / avitaminose. / avasculaire. [Cjr. adj. s. abortion (provocat). AUTOZOM. deze-chilibre hormonale. adj. aviver = a indeparta marginile unei piagi. / avulsi.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. / avulsion. adj. s. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. n. / auxine.i [at. -atos =. soma. s. / avitaminosis.-h.. adj. AUTOZOMIC. gr. de la auxein = a creste.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. axis = ayl. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. autos = sine insufi.: autointoxicatie (v. s. tolerantia = suportare. 3) A. 2) A. de la toxon = sageata. f. h. f. -ozo. f. AVASCULAR. autos = sine insufi. / autotransfusion. vasculum = vas mic. abortio. m. a. / auxology. *cen-trifugei. s.: a. audire = a auzi. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut.] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. s. f.] Sin. autos = sine insufi. / avascular. provocat: 1) A. soma. pentru varfui sagefiior. AUTOTOXEMIE. -atos = Corp. trails = pesle. m. AVITAMINOZA. f. phytohormone. Var.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. {QT. ouxe = crestere. \fr. s.t. auxanolo-gy. n. de.. / auxin. de [a auxein = a crefte. -ozo. [^r.: a. Conform acestui concept.] Curatarea. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. [at. repetitiv. Uneori. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. este perturbata. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). A. s. miprastiere. cu autozomic (v.. Clasic. / autosome. / autosomique. [Qr. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. spontane care se repeta la sarcini succesive. la vas. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. s. \Lat. irophe = fiTana. Sin.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. s. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. este probata de *neurocrinie. / autosome. f. de. s.] Anglicism sin.

f. f. xenos = strain. A. instantanee consta Intr-un vector. A. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. In cursul febrei. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. In ma-joritatea cazurilor. NA: axilla. m. [Lat.] Sin. a . adj. s. adj. f. principala. AXON. s. creatinina. [Cjr.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. f. AZATIOPRINA. / azoturie. / azot(a)emia.. zoe = viaf. / axis. axillae. medie este vectorul stabilit. -ina. A. [Cjr. ferment. tab. / axis. In tulburarile de metabolism.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma.. adj. f.. m. asylum. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. AXOKININA. s. / aisselle. / azathioprine.] Intreruperea axonului. m. / azathioprine. AZIL. reactiveaza *axonema. In socurile traumatice sau chirurgicale. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. zoe = viatd. urmare a hemoragiilor. a . adj. A. s. AZOT. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. piloasa. f. -ozo. AZOTEMIE. [Cjr. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). f. / axenic.priv. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. s. a . aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. / axoplasm. / azurophile.. s. AXILA. 2) Uzual. a. axis = ivffl. uremie. a . s. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. f. s. / axon. s. adj. adj.13-0. A. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis.priv. / axerophtol. AZOOSPERMIE. [Lot. [Cfr. [Cjr. de-a lungul coloanei vertebrale toracice.. azotui din acizii aminati. a priv. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. / armpit. contrar etimologiei. s. s. Este moderator al oxigenului In respiratie. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. sectionare. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. axilla.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). zygon == perectie. / axoplasme. AXOPLASMA. sy-lan = ajefui. NaN3). m. / azoospermia. axon = w(0.: vitamina A (v. AXONOTMESIS. / azoospermie. AZOTAT. f. zyme = drojdie. / axenique. o. s. a • priv. 2) In fizica. \Lat. f. n. s. s. [Lot. / azaserine. f. s. [Qr. In general. de [a a . AXA OPTICA / axe optique / optical axis. s. n. a . dupa fosforilare. / azot6mie. s. f. fibra nervoasa. / asylum. In mod normal.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic.: nitrat (v. din gr. oase.priv. {Cjr. s. kincia = a nufca. / axoneme. pi. AZASERINA.priv. n. care antreneaza o degenerescenta walleriana. Ex. exceptand a. anat.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. sarea de sodiu. s. n. [Cjr. m. s. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. zoe = viaf. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. axoa = cuyl. A. s. m. se numeste a. In prac-tica.von = W(il. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. / asile. A. Timp Indelungat.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. AXENIC. sub forma de molecule diatomice. [Qr. f.). proteinelor. Este determinata. copiilor ortani etc. phi]os = prieten. f. o. s. AXIS. tmesis = tOieturO. este cea mai mare. jug. f. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. ouron = urind. AZIDA. utilizata In hematologie. creatina. / azotate.. s. Sin. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. / axillaire. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei. / azide.. Indeosebi In transplantele de organe. / azoturia. tesuturilor sau organelor. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase.: paine a. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor.. nema = fir. regiune a. la dreapta si cele doua mid vene a. f. / azymic. / azide. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare).il.d. geometrica a instrumentului. f. / axonotmesis. s. V.priv. s. In diaree sau In obstructii intestinale. Tacit. acidul uric. acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. asy-lon = [oc im'w[a6i[. o. / axone.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. ophthalmos = oc/w. infirmilor. AZIMIC. / axonotm6sis. / azote. / axerophtol. / axokinine.45 gt kg corp/24 ore. care include: azotui ureic. [Cjr. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. asbestos = care till poale fi stw.priv. [Cjr. In cazul neuronilor senzitivi.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7.. f.. dl la philein = a iu6i. [Cjr. fibrele A si B sunt mielinizate.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. s. AXONEMA. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen.} Care este lipsit de fermenti. m. 205 . / axokinin. a .). s. spcrma.] Sin. / azaserine. s. / asbestosis.: artera a. s.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. AZOTURIE.priv. huimii. / azyme. normala este de 0. gr.priv. AZUROFIL. a. secun-dara. -atos = s&ngt. / azotate. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. / axoneme. care poate emite si colaterale.: cilindrax. -o/. f. f. s. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. n . oecHe azur = at6dstrui.. creste Indeosebi In afectiunile renale. si hiperazotemie. AXEROFTOL.] Proteina care. axilla = su6suoard. A. iar fibrele C sunt amielinice. m. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). s.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor.. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. 'in mod asemanator. f. s. AZBESTOZA. -aton = samdnfa. / azurophil(e). amo-niac etc.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. / nitrogen. s.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. \Cjr.] V. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. AXILAR. adj. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. axon = !U(a. o. s. (saa hemiazi-gos) la stanga. zooa = animal. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila. adj. [fr. / axillary. lichid are temperatura de -194. Diferitii a. bazele purinice.. Ex. xeros = uscat. Intra In compozitia enzimelor. [Qr. m. o. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. [Qr. s.i zoe = viata. n. NA: vena azygos. m. / asbestose. s.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful