HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel rnai mare medic al antichitatii, considerat .

^parintele medicine^. Meritui principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o §tiin;a, ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece ,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate, iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte probabil redactate §i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic. ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab = de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala cu aceasta. ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: deviatie standard (v.). ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a priv.; basis = mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a transformat Intr-un *abces. Ex.: tumora a. ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: 1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. 3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. 9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o *septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. traumatic - provocat de un traumatism. ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. [Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl eJ(! ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele-tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se Intinde In inte-riorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat, stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale, care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: In etajul abdominal superior hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (regiunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdominala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta, apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, tromboza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical. V. si durere abdominala. ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly. Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine asemanator ca forma cu a. broastei. ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical abdomen. Sin.: abdomen acut (v.). ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129

ABDOMEN IN DESAGA si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de *emadere. ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza pubiana si, uneori, peste coapse. ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic *peritonitei acute. ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdominocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. kentesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdominoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si laparoscopie. ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care serveste la *abductie. ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, -onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere = a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta miscare. ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, -onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi congenitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooolesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malabsorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu argumente mai elaborate, exista si In prezent. ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege130

ABSENTA nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din *retinita pigmentara. ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat. ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare. ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis = se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-matiuni patologice. ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.; blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor. ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat. ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.} Manie constand In spalatui excesiv de frecvent. ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe sanguine. V. grup sanguin. ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah = wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare (mandibula) nu se afla In contact. ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, abortifacient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1) Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta, cu simptomatologie redusa a unei boli. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat. brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a bratelor. ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachiocephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta congenitala a bratelor si a capului. ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.; radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin frecare. ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat. abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui). [ 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala, utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de calciu, silicati etc. ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a actiona.} V. catharsis, ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia = al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de durata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice generalizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara. Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

ABSORBANT singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electroencefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. [Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 cm s.i la o lungime de unda determinata. ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de [a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu material. A nu se confunda cu *adsorbtie. ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance (for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la alcool). 2) A. sexuala etc. ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. [Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de *abulie. ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale moleculelor substrat. AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si cu varful In bizou lung. 6) A in

ACANTOPELVIS testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura, rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40 mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu resort. AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle. Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, constituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta un Invelis din platina. ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.; khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia secundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermitenta. V. si cardiospasm. ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.; calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau mentale. ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv., kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-tatii articulatiilor sau anchilozei acestora. ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50% din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara), producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o *insulinorezistenta severa. ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr. akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor spini. ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica In care sunt prezente 'acantocite circulante. ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr. akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.] Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi caracterizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni buloase. ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi. ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis. [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zonele eminentei ileopectinee si a pubisului. 131

s. s.: scabie (v. / accelerine.... m. [Cfr. kathisis = acfiune. / acephalia. m. 2) a. f. / acatalas(a)emia.priv. -aza] Boala deter-minata de absenta congenitala a enzimei numita *catalaza. n. / acatalepsy. a priv. adj. (1). -oza. [Cfr. obser-vat ca efect secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica. adj. s. ACCIDENT. haima. f. sunt substante care grabesc priza gipsului. f. psihica sau somatica. dt la accedere = a se apropia. consecutiv trecerii unui curent electric. / acataphasie. uneori gangrenoase. / acellular. akaii = insectd. terapeutic. constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei musculare.] Sin. primeste radicalul si se combina cu el. f. 5) a. acaridan. modificarea calibrului vascular (vasoconstrictie). katalyein = a distruge. In stomatologie. Este denumita si hiperacantoza. a • priv. V. karyon = sdmfiwe. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la patrat (m/s2).} Care nu confine celule. accelerare = a grti6i. [Cfr. acatalazie. la sca-fandri. de melanco-lie. a.a de a sta asezat.} Termen rar utilizat. adj. [Lot. [Lot. akathisia.i katalyein = a disInige. a -priv. ACCES. a . cand se revine prea rapid la presiunea normala. la un subject salariat. s. f. adj. n. [Cjr. / acatagraphie. / accessory. s. n. [Lat. cresterea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circulant. / acariose. Termen utilizat uneori. este o marime vecto132 ACETABULOPLASTIE riala definita ca derivata.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care. brain attack. / acceptor. cu doua sensuri: 1) Defidenta a intelectului. ACCELERINA. manifestata prin ulceratii.. industrial injury.). diminuarea drculatiei prin scaderea presiunii sanguine. / acces. -ntis. s. m. Intr-un schimb de *radicali. 2) Tulburare m *boala Parkinson. f. / accelerin. apoi de donor si care se numeste transportor sau transmitator. Compusul care cedeaza radicalul este denumit donor sau donator. Este produs In ficat sub forma inactiva. Sin. s.: eritrocitui matur la mamifere. au aplicatii In fizica nudeara ?i In medidna (tratamentui unor cancere). f. betatron. Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea 'tromboplastinelor. prin hemoliza imunologica a hema-tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-matiilor primitorului (prin hemolizine). a veni (cdtre. dim. a -priv. s. f. ACCELERATOR..i katalamhanem = a suspenda. s. / acariosis [Cfr. ale gingiilor si gurii. kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor In vorbire. / acceleration. [Cjr. [Lot. ACCELERATIE. de tuse. / acaryote. survenita brusc si imprevizibil. adj. [Cfr. cu "hipocapp.). leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i papiloame. / acatalasia. f. a . adj.: *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare. ACARIAN. ded a sintaxei. a . s. / accepteur. a . / acanthosis. s. f.priv.. m. a . f. s. Thrombidium si capusele sunt acarieni. a. [Lat. s. ACETABULOPLASTIE. aterg/c. Ex. criza. si accidentele survenite In timpul deplasarii la si de la locul de munca. agitatie motorie. s. Sunt asimilate a.. m. (2) / accelerateur. s. / acapnie. A. s. perturbarea permeabilitatii vasculare. f. s. f. accessus.: a.. s. stare patologica. / accident. s.priv. de dementa. a . f. vitezei punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. / accelerator. / acathisia. {Cfr. In raport cu protectia muncii. f. ACAPNIE. f. / acatamathesie. de [a kata = 61 jos. v. m. de transfuzie.] 1) Sindrom caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda. [Lot. {Cjr. a cimenturilor dentare sau polimerizarea acrilatilor. de priza. akaa-tha = spin. de ia accedere = a se apropia.] Despre o structura care constituie un element secundar. / acatalasemie. a veni (c&tre). -onis = acceCerare. Desemneaza frecvent parazitui raiei Sarcoptis sau Acarus scabiei. s.} Absenta bioxidului de carbon din sange. ACATAGRAFIE. f. ACATIZIE. [Cfr. desi ideile subiectului raman logice. 0 legislatie adecvata stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor Intreprinderilor. complementar. produs de o cauza exterioara si provocand un preju-didu fizic. / acceleration. ACEFALIE. de asemenea. s. s. [Lot. medie-vala accesorium. acceleratio. occupational injury. eventual somn nelinistit. (denumita a. ACCESORIU. Termen generic pentru tulburarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai multor vase cerebrale. f. cellula = ca-marutd. 3) a. 4) a. / acathesie. ACATAFAZIE. ruptura unui vas cerebral. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de Incordare musculara sunt atenuate. s. s. 2) 'Diagnostic incert. Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. 2) A. katamathesis = capacitatea de infetegere fi cunoastere. / attack. f. / acapnia. / accident. s. Se defineste. m. drept sin. mica.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand or-dinului Acarienilor..: boala Takahara. akari •= insecta.: anhist.. a dizoiva. m. accelerare = a gra6i. de febra.] Imposibilitatea respectarii ordinii corecte a cuvintelor m scris. gr. a dizoiva.priv. de la acceplare = a primi. dclotron si sincrotron. 6) a.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei leziuni centrale. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de Intelegere a vorbirii. m. / acarien. ACATAMATEZIE. m. / acarid. V.. / acanthose. s.priv. electric. sub actiunea unor campuri electrice si magnetice. -ina. s. / acaryote. V. a. s.priv. de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care afecteaza starea de sanatate. otet. de ordinul MeV. de [a celer = rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. lot.. vascular cerebral. de ia celer = rapid. s. / acetabuloplastie. / accesoire. cu rol mai Intai acceptor. de la cella = comaro. care poate fi anafilactic sau seric. ACATALAZEMIE.] Factorul VI al coagularii.ACANTOZA ACANTOZA. Ex.] in medidna. duct pancreatic a. AVC sunt cele mai frecvente boli neurologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza sau *embolie). de munca. [Cjr. Schimbul se face direct sau prin intermediul altui compus. / acellulaire. *proaccelerina (factor V). / acatagraphia. [Lot. ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional accident. ACELULAR. f. nudeu. kalagraphein = a.. kap-nos = fum. a . s.} Substanta care. Unitatea de masura a inten-sitatii a. s. plastos = .] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epidermului. s. mica. f. f. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire cerebral / stroke. adj. de part/cute sunt instalatii complexe. / acatamathe-sia. -aza.'e. -trice. lepsis = fv(are. -atos = sange} Absenta *catalazei din sange.: glande suprarenale a. tiroide a.. [Cfr. / acephalie. s. s. adj. Intr-un sistem de referinta dat.. accidens. incidental. Ex. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In unitatea de timp: a^ = Av/At. a.. Accident survenit din cauza muncii sau In timpul lucrului. raportata la unitatea de timp. Sin. de decompreslune brusca. / acataphasia. / acatalasie. Ex. scrie corect. f. {Cjr. [Cjr. s. acetabulum •» vas pentru. s. f. / acetabuloplasty. f. / acatalepsie. auxiliar. acceptor = care primefte. ACCEPTOR. A. f. Ex. consecutiv unui tratament medical sau chi-rurgical. s. a accepta. s. -oza. ACATALEPSIE. s. ACATALAZIE. f. pana la energii dnetice foarte mari. v. s. si stroke. dt la accelerare = a grafii fi celer = rapid. (Santorini). kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta congenitala a capului.] (Celula) care este lip-sita de nucleu. s. ACARIOT. acathisie. n. 7) a.priv.: 1) a. gresit. ACARIOZA. cu aju-torul carora particulele Incarcate electric sunt accelerate. f. V. crisis.

hyle = materie. si In repaus.). ACETIL.] Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu solubilitate variabila si pentru esterii lichizi. [Lat. hyle = materie. gastrica Inseamna scaderea debitului sucului gastric. de Ca plassein = a forma. ea fiind apoj oxidata In acid acetic. acetum = ofet. hyle = materie.). acetum = of:et! -ona. f. / acetone. / acetonemie. f. [Lot. m. ACETILCOLINA. produsa datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice din organism. gr. [Lat. acetum = otet. f. s. produs In timpul fermentatiei vinului In otet. a. cu miros picant caracteristic.sau bilaterala. ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. (DCI) Sin. In organism provine din decarboxilarea *acidului acetilacetic. efecte depolarizante. Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. f. ACETILARE. f. este sintetizata atat In pericarion. receptori muscarinici si receptori nicotinici. acidus = acru. A. / acetate. A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice. s. acetum = ofet.: anaclorhidrie (v. / acetylation. / acetyl. -iros = mana. si acetatui de sodiu sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici. cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii scheletice. n. {icetiim = ofet. ACHILIE. Excep-tie fac musculatura cardiaca si unii neuroni centrali. Prin cuplarea cu receptorii N. mai mult sau mai putin volatili. modifies culoarea indicatorilor. f. / acetabulum. ACETAMINOFEN.: acid acetilacetic (v. s. pancreatica scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai acesteia. [Lat. uni.] C3HgO.: cavi-tate cotiloida (y. Essiaather = eter ac. Inactivarea a. / acetaldehyde. 1) A. s. cu receptorii de tip M determina In majoritatea structu-rilor. eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. / acetyl. formarea acidului mevalonic. Sarurile de potasiu ale a. terrno-stabila. aither = aer cwat.: colinesteraza (v. / acetate. / acetabulum. boCta cereasca. f. ouron = urind.priv. ca si In "inanitie. din [at. / ac6tylcho|jne.). s. elibereaza ioni H4. difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. f. Lichid incolor. V. ACETAZOLAMIDA. f. / acheiria. Abrev. gr. ACETALDEHIDA. s. [Lat. In *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia enzimelor. inflamabil. s. s. potentiate de actiune). A. / achylia. Are gust acru. f.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile digestive si chiar a volumului secretiei. zyme = ferment.priv. s. haima. inclusiv In SNC. / acetylcholine [Lat. a . Apare In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat. participa intens la metabolismul acizilor organici. drojdU} Forma activata a 'acidului acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A. V. CI^COOH Li-chid incolor. a. ACETONEMIE. intra In in-teractiune cu doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si "receptorii nicotinici (N).ACETABULUM modtlat. reactioneaza cu metalele si neu-tralizeaza bazele. Sin. sunt utilizati ca reac-tivi chimici. s. A. sub forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). ACETILCISTEINA. A.} Absenta congenitala a mainii. f. eter si cloroform. A. s. acetum = of:et. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. m. / acetonurie. a. 2) In a.] Substanta care. a6rw. s. / acheirie. Cuplarea *alosterica a a. / acide. [Lot. en = in. s.: paracetamol (v. s. s. si corpi cetonid. f. / aceton(a)emia. dar majoritatea este hidroli-zata de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza. [Lat.: ACh. gr.: acid adenozinmonofosforic (v. cat si In eel periferic. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de glucide. kheir. determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de actiune. ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme A. Sin. / acetonuria. s. ACETAT. / acetylation. s. m. / acetaminophen. f. In. f. ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid. Eliberarea de a. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. In limbaj clinic curent: cetonurie (v. / acetaldehyde. acetum = o^ef. khy-los = sue. -atos = sange} Prezenta unei concentratii mari de *acetona In sange. / acetylcysteine. [Cfr. gr. Insa. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de *cetonurie. acetum = of:et. cetoza. khole = Biia. ai *acidului acetic. / acetazolamide.. [at. gr. In solutii apoase. ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphosphorique / adenosine monophosphate. acetum = of:e. (DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei carbonice. In cantitati mid. V. Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. [Lat. s. desi ea are loc. / achylie.4%). unde apar fenomene de hiperpolarizare si inhibitie. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre alcool-dehidrogenaza. s. germ. «. care se refera. solventi. s. In prezent este Inlocuit de diuretics mai eficiente. acetabulum = vas pentru. s. f. se intensifies la propagarea *impulsului nervos. s. cu absenta acidului clorhidric si diminuarea *pepsinei. s. unii din-tre acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune anormale. Sin. s.] Procesul de fixare al unui radical acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. gr. -ona. / acetylcysteine. f. [<^r. / acid. m. f. a.. -aza. cetonurie. cat si In butonii terminali axonali. / acetone. pre-cursori ai unor noi molecule de a. m. V. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice (reglare prin 'feedback negativ). of:et] Sin. din *colina.] Sin. 0 parte ACID ADENOZINDIFOSFORIC din a. ACETABULUM. / acetylcholinesterase. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. biosinteza *acizilor grasi. excitatoare. m. ACETONA.] Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate cantitati mari de alcool. m. hyle = ma-terie. ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. s. s. cele mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs. aether. hyle = materie.). A. s. [Lot. f. -ina. formarea *corpilor cetonici. cum = cu. adenosine diphosphonc 133 .] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului acetic. descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina. khole = bVia. s. / ac6tylcholinesterase. gr. precursor al 'colesterolului. f. ACETILCOLINESTERAZA. volatil. administrata pentru a facilita eliminarea acestora. la ansamblul *corpilor ceto-nici. ACHEIRIE.etic. Avand doua grupari active. [Lot. glacial (89. NA: acetabulum.). cetonurie. poate forma compusi cu macromoleculele hepatice. a . miscibil In apa.] *Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central. s. f. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox). s. m. gr. si aclorhidrie. ACETONURIE.] Prezenta *acetonei In urina. -ona. (DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice. acetum = of:et. f. / acetaminophene. manifestata clinic prin stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si acidoza. / acetazola-mide. Sin. -ina. a modeCa} Refacerea prin chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide.: aspirina (v. *corp cetonic care rezulta din descompunerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. si cetonemie. de (a alwol dehydrogenatum. cetonemie. ACID.. n. ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsalicylic acid. In industria farmaceutica si In cea chi-mica (obtinerea _de rezine si fibre artificiale). s.). A. [Lat. survine concomitent cu descarcarea. CHg-CO-CHgCOOH.). achilie).t. gr.

adenozintrifosforic. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. In etapa initiala a sintezei *hemului. const. A. ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine monophosphorique / adenosine monophosphate. c.). malonic cu ureea.: a. desfasurata m mitocondrii. In conditii standard sj 12000 calorii In conditii fiziologice. A.: GABA (v. administrat per os pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. Conversia CO. ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. inflamatie. Sin. sarurile sale pot fi. functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. 'Zaharina este derivata din a. Este utilizat In producerea industriala a 'aspartatului. chenodezoxicolic si litocolic. barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul). Este si un antiseptic acid utilizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi bucale. a. ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobutyric acid. Abrev. antiseptic acid. speciile H^Ct^ predominante sunt HCO^ (bicarbonat) §i COg dizolvat in raport de 20:1. In contractia musculara si In reac-tiile de sinteza care utilizeaza a. El este degradat de *ciclooxigenaza In 'prostaglandine. care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea unei enzime condensante. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 300-8 000 calorii/mol a. sintetizat In celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei biliare sub forma de saruri. derivatii sai de sinteza. fosforic.). A. a tuturor derivatilor sai. ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. dezoxicolic. una de D-riboza si doua molecule de a. In prezenta energiei nou formate In celula. citrat-sintaza. Abrev. ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6amino-levulinic acid. Aminoacid neesential. ADP rezyltat se recombina ulterior cu a. In H^CO. Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice. *A. Dozarea a. ori de cate ori nevoile celulare o impun. este un "che-lator al calciului. ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid. cristalin.: EACA. biochim. A. ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglutaric acid. care In solutie se gaseste In cea mai mare parte sub forma disociata. fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. adenosine monophosphoric acid. ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique / chenodeoxycholic acid..: acid glutamic (v. Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomatologice. In sange. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru irigarea cavitatilor. abrev.).: glicocol (v. a. ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secretiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi.). ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. Sin. si tab. organic slab. V.. sdndarea lor In ADP (*a. ACID BORIC / acide borique / boric acid. biochim. in natura se gase?te In cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi fosfat inalt energetice. in profilaxia hemoragiilor. Abrev. deoarece este toxic. folosit ca reactiv chimic i?i pen- . Sin. Cum legaturile fosfat Inalt energetice ale a. iar 134 ACID CLORHIDRIC de lipoxigenaza In *leucotriene. ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / eAMINOCAPROIC ACID. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor. b. 'prostaciclina si *tromboxan A. notat cu simbolurile Asp sau D. este catalizata de *anhi-draza carbonica. implicit. cu formula chimica 041-14^0.: adenozin trifosfat. fosforic. fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate pentru conservarea sangelui. care se poate obtine si prin sinteza si poate fi Intrebuintat si ca agent aromatizant. care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si esterazelor.: ADP.: acid adenilic. amino-sucdnic. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului. In asociere cu factorul VIII. Energia eliberata de a. H^COg. a. EfoctuI terapeutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA reductazei. (CgHsCOOH) abundent In fructe. V. ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. Sin. a. se formeaza *porfobilinogenul.). riboza si trei radical'! fosfat. gras nesaturat. ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid.). ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. si tab. care produce scaderea sintezei hepatice a colesterolului. cu 20 de atomi de carbon. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de adenina. de aseme-nea. din alimente se elimina sub forma de *a. Abrev.. adenozin-difosforic) si a. Nucleotid compus din adenina. hipuric. a. usor iritant al tegumentelor si mucoaselor. b. a. sinteza unor hormoni. V. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic (ATP). ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. cu rol principal de carburant celular. ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. A. adenosine triphosphoric acid. Pentru acest mo„ tiv. derivat din *fosfolipidele membranelor celulare. A. biochim. La om au fost identificati patru a. fosforic se realizeaza instantaneu. neafectand producerea de leucotriene. Prin condensarea In dtosol a doua molecule de a. I^BO. Sin. (DCI) A.: acid aspartic. Sin. coroziv. Sin. mineral puternic (HCI)..: acid nitric (v. ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic acid. biliar primar. joaca un rol central In metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. capabila de sdndare si de refacere continua. si. Sin. In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei. b. const. Este un a. const. Compus tricarboxi-lic al *ciclului Krebs. sunt foarte labile. A. Sin. ribonu-cleic si a moleculelor de a. acid mefenamic. contractia musculara. una de D-riboza si o molecula de a. 6a. V. A. rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau vaselina boricata 10%. Abrev. ^' a relua ciclul reactiilor energogene celulare.: ATP. de COa. cu actiune antifibrinolitica puternica. (v. Intervine in oxidarile celulare. Sin. V. fosforic.: aminoacid (v. rezultat din condensarea succinilcoenzimei A si a glicinei. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de a.))-CH2-COOH. este cuprins In compozitia unor unguente cosmetice. Intervine in formarea moleculelor de a. b. Rezulta din combinarea a. A. Component al proteinelor. ceea ce reprezinta mult mai mult decat energia stocata In orice alt compus organic.ACID ADENOZINMONOFOSPORIC acid. sunt detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de acizi grasi. a. ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. ce actioneaza pe 'acetilcoenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind catalizata de citrat-liaza extramitocondriala).: ALA. deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 1 sale urinare. este absolut necesara In: metabolismul celular.: colic. bacteriostatic. COOHCH(NH.: maloniluree.: AMP. Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui la om. ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. 5-a. Denumirea chimica a "vitaminei C. ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuccinic acid. Este folosit. vitamina C si tab. Datorita actiunii sale keratolitice. pentru a reface a. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei. ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid.: CDCA.

clorhidric secretat de celulele parietale In cavitatea gastrica. ca si In *neuroblastoame. Arninoacid monoaminodicarboxilic. prin *chelare. V. Se gaseste In plantele verzi. a. cu proprietatea de a se combina cu sarurile de calciu din tubul digestiv. ca acidulant alimentar si in stomatologie. De aceea. 2) Termen ge ACID LACTIC nera! care include forma monomerica.: EDTA. g. fiind obtinut si prin sinteza. Este eliminat prin urina. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in *fenilcetonurie. V.). DeficituI de 'vitamina B^. Este un a. cu simbolul Glu sau E. vitamina M. dezvoltandu-se tabloul clinic si hematologic de *anemie megaloblastice. re-prezinta. acizi grasi. benzoic. *a. lactacidemie. a. *fosfatidilserina. este un catabolit anormal al 'fenilalaninei. al glutationului si al vitaminelor din grupul *a. hialuronidaza. A.. care este excretat In urina In "hiperoxalurie. leucovorin. Agent *chelator. Catabolit al *dopaminei. 1) A. se produce In cazul cand glucoza nu poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza.-CH(NH. Sarea monoso-dica (glutamat de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator exdtator in toate regiunile SNC. Este un antagonist biochimic al medicamentelor *antifolice. In organism.: fenol (v. *A. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin hidroxilaza. o molecula de *a. Produs de detoxificare a a. A. *fosfatidiletanolamina. H^PO. ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / phydroxybutyric acid. 135 . biochim. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de putrefactie In intestinul gros. Indeosebi al caldului si al magneziului.. este utilizat ca acidifiant urinar. In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic intens. Sin. Sunt afectate celulele cu turnover rapid. interfera cu activarea factorului III plachetar de catre 'adenozindifosfat. este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. In organism. cu eliminare urinara crescuta la pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de catecolamine. Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul animal. fosfoglucide) si intervine intr-un numar de reactii enzimatice. ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic acid. iar a treia de o molecula de acid fosforic. ACID COLIC / acide cholique / cholic acid.). contribuind astfel la deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica. Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. si tab. CHa-CHOH-COOH. care asigura transportui activ de H4'. fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice. ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique / guanidinosuccinic acid. utilizat in fabricarea parfumurilor. coenzima nece-sara in conversia combinata a homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^. a. pirofosforic) si cea polimerica (a. acid clorhidric. glucuronic si N-acetil-glucozamina. poate avea o greutate moleculara foarte mare. forma dimerica (a. ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid. f. ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. paraamino-benzoic (PABA) si *a. A. g. inozitolhexafosforic.ACID COLIC tru prepararea unor medicamente.. V. const. blocheaza a. glutamic. ADN. La niveluri plasmatice crescute. format si excretat In exces In *fenilcetonurie.: acid tetrahidrofolic. si sue gastric. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent protector. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si. corpi cetonici. f. fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina. ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. fosfolipide.: acid aminoglutaric. Sin. *fosfatidilinozitol. anionul Cl~ provenind din disocierea NaCI. participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. implica *pompa de I-r/IC. Sin. face parte din compozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *membranelor celulare: *fosfatidilcolina. acesta este un component indispensabil al dietei. Determina reactia acida a sucului gastric. precursorul primar al *a.N10-metilenTH4). A. ACID GRAS / acide gras / fatty acid. iar sub forma de saruri de calciu intra in compozitia oaselor. consecutiv. V. ACID FOLIC / acide folique / folic acid.)-COOH. se mai afla In lichidul *sinovial. h. (desuete): vitamina Bg. ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyruvic acid. si fenilcetonurie. de asemenea. (DCI) A. Sin. c. contribuie la oboseala musculara. fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului gastric. ficat si drojdii. I. Sub forma de esteri participa la generarea compusilor macroergici celulari. CaHsCO-NHCH^COOH. Denumire imprecisa pentru a. Sub forma de saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din organism. A rezul-tat ca intermediar in conversia a. f. Unele bacterii pot con-verti lactoza In a. fiind deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative. g. cum ar fi cele din maduva osoasa si din mucoasele tractului digestiv. Compus guanidinic. Sin. ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediaminetetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Formeaza miezul complexe-lor de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. deci neesential.: alcaptona (v. I. V.). f.. unul dintre produsele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. COOH-(CH. Sub forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (Ni'. folic. Mecanismul de secretie a a. grasi in *cetone. si tab. ortofosforic forma monomerica. oxalic la om. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / deoxyribonucleic acid. De asemenea. conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Produs al degradarii incomplete a lipidelor. I. Abrev. Se formeaza In muschi. const. Inca In discutie. mineral care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfoproteine. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-tizic acid. ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic acid. biochim. biliar primar derivat din *colesterol. ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic acid. (fermentatie lactica). glicolic In *glicina. A. in umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. Laptele Tmbogatit cu a. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi. In functie de numarul de dimeri componenti. La acest nivel. A. V. f. CigHigNA Vitamina hidrosolubila formata din pteridina. este sintetizat In organism. A. V. a. ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. fenillactic. rezultat In urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-mente vegetale. Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. a unor substante ca plumbul si digi-tala. V. v. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. metafosforic). V. ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petalele de trandafir). ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. furnizand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. cu producere de a. *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din a. fenilacetic si a. de cateva milioane de Da. h.: HVA. Abrev. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. a. Este precursor al a. prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a.

acid ribonucleic. ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. A. ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. si se poate elimina prin urina. / acidemie. A. paraaminobenzoic (PABA). f. ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / isovaleric acid(a)emia. ACIDEMIE ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. s. gras saturat (v. const. aspirinei si a numerosi coloranti.42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. continut de vegetale diverse. oxalemie.: acid folinic (v. i ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. V. precursor al *a. Medicament tuberculostatic minor. ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. Abrev. acizi grasi. ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / paraaminosalicylic acid. In calitate de fixator al tesuturilor. gras esential. acid sialic. ARN.: AVM. ca si In anatomia pato-logica. (COOH). m. prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat. V. endocrinol. Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocromocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In neuroblastom si ganglioneurom. format prin condensarea unei molecule de *a. acizi cetonici (*corpi cetonici). A. *nefrite.. utilizat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare. poate cauza colaps cardiovascular sau stop cardiac. Antiseptic feno-lic utilizat In dermatozele veziculare. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este intermediar In calea gluconeogenetica. Se administreaza In asociere cu izoniazida si streptomidna. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid.: PAH. cu actiune *keratolitica. Produs a] metabolismului intermediar al adrenalinei si noradrenalinei (prin ortometilare. coma. Se poate acumula In unele stari patologice. ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. a.N03. Se obtine si prin sinteza. NHArliCOOH. pe cale intravenoasa sau orala. Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. haima. fumans In stare concen-trata. ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. lapte. vitamina Bg. la prepararea derivati-lor nitrati si In industrie (explozivi si coloranti). eel mai abundent si ras-pandit a. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina. Mai este de ase-menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-teriostatice. cu numeroase utilizari industriale. V. ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic acid. ortohidroxibenzoic. antranilic dotat cu proprietati analgezice si antiinflamatorii. si acizi grasi. Ct^-CO-COOH. Substanta cu proprietati vitaminice.} Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7. gras polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele uleiuri vegetale (ulei de in). V. j A. Lichid inco-lor. organic. A. continut 'in cantitate mare In uleiul de in. V. acizi grasi). blocand competitiv locusul de legare al izoleudnei bacteriene. extras din scoarta de salcie alba si din frunzele de Pyrola minor. ca *supozitoarele. participa la formarea calculilor urinari. o. s. o. C^s°2-A. Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens. care este esentiala In oxidarea sa. de asemenea. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. din sange si din tesuturi creste In defidtui de *tiramina. leucovorin. oxalurie. ACID URIC / acide urique / uric acid.S04.>0. gras nesaturat cu 18 atomi de carbon In molecula. neuraminic. Produs de oxidare a retinolului (*vitaminei A). Este utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice. A. foarte coroziv. acizi nucleici. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea uleiurilor si lotiunilor.' dus intermediar de metabolism al *gluddelor. analog al *a. *leucemii tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie. ascorbic si glicocolului. Denumirea chimica a 'biotinei. Sin.: acid azotic. acidus = acru. -o(os = s&nge. ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. constituent cheie al *ciclului Krebs. cetodicarboxilic. C^I-L^C^. Sub forma de oxalat de calciu. v. Eliminarea de a. pentru prepararea salidlatilor. Boala ereditara determinate! de un deficit enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza. cristalin. organic cu rol important In *dclul Krebs.H. ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / paraaminobenzoic acid. ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. const.2H. porumb). Intermediar al biosintezei *pirimidinelor. (DCI) Derivat al *a. V. Sin. ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. V. a.). Denumirea chimica: a. ACIDEMIE. *grasimilor si amino-acizilor. mineral putemic.NO.30-7. ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. uricemie). Intoxicatia cu a.. prezent In sange (v. / acid(a)emia [Lot.H. A. gras In natura. gr. Este utilizat In calitate de conservant alimentar. H. gras saturat. A. Termen utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici nonaminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt. Reprezinta un pro. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza.>. ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. care afec- 136 . cu efect coroziv foarte putemic.03. izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. este selectiv pentru bacterii. p. Derivat N-acetilat al *a. dezaminare si oxidare). s.: PAS. ADN. A. depresie respiratorie. Constituie o legatura Intre metabolismul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In *a. si addurie organica. HNO. ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanylmandelic acid. previne acumula rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului.si tricarboxilici. C^Hg^COOH A. drojdie. V. acizi di. produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a purinelor alimentare. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. Este utilizat In special In artrita reumatoida si dismenoree. Abrev. care actioneaza prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei. ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. A. vitamina PP. In cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor. C.: mupirocina. ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / paraaminohippuric acid. antifungice si keratolitice.. tab. ca *guta. Sin. Cantitatea de a. tab. organic utilizat pentru explorarea functionala a excretiei tubulare renale. Se formeaza. a. piruvic si a unei molecule de D-manozamina. 3-metoxi4-hidroxi-mandelic. cat si diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului. ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. A. ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid. Abrev. biochim. ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid. Este utilizat uneori In testele de dozare a albuminei In urina. (DCI) C. boala ereditara autozomal rece-siva caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. V. V.H. arahidonic. In urina (orotic-urie) creste In adduria orotica. p. care se conjuga cu *acetilcoenzima A pentru a forma *citrat. Cuprins In structura capsulei bacteriene. care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin.. In organism In cursul degradarii a. V. si acizi grasi. sintetizat din *aspartat si din *piruvat. f. C.ACID LINOLEIC IZOVALERIANICA ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid.

Denumire desueta: vitamina F. este In mod normal spontana. f.care pot avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. adj. Ex. deoarece nu sunt sintetizati In organism. d) a. Denumire pentru *a. s. / acholia. clima. ia bakteria = boston.a. akne -greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau e. / acneiform. khioros = verde. [QT. / achondrogenesis.greseaid de copwe a [ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd.*a. g. ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona retiniana unde imaginea formata va fi dara. Se gasesc In diverse uleiuri vegetale. ACOMODARE. arahidonic. f. forma foarte frecventa la tineri. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids.rucenta. s. A.a. insufidenta a ochiului. Var. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai *nucleotidelor. / acholuria. 4) A. Sin.: eruptie a. dfoza. [Qr. cu *achilie gastrica. ACNEE. prin contractia muschiului dliar. dor. / acne. V. f. tip II. pe un fond de *seboree. si tab. participa la esterificarea colesterolu-lui. sau. s. g. g. f. a • priv. s. unde (atitudine. V. lauric. datorita elastidtatii acestuia. ACLIMATIZARE. 2) A. linolenic. / achlorhydria. / acclimatement. f. s.: 1) A. Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. A. de etiologii diverse.. ACOMODATIE. condrodistrofie fetala.: acomodatie. chiar daca "vitaminele A si D sunt prezente. khole = fii[d. organic! a caror molecula confine un lant -carbonat liniar deschis.. klimu. forma neletala. s. / acorea. -onis. linoleic. \CfT. / acholurie. / acclimation. acid linoleic. Sunt polimeri de ribitol sau glicerol . cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In primele trei luni dupa nastere. pentru acomodare (v. sau akhne = tdrdte.ACINETOBACTER de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele pulmonare. liberi. -euse. V. f. linoleic.priv. mentionati corecteaza aceasta deficienta. a modeta} Forma grava de "condrodistrofie ereditara a sugarului. localizata pe frunte. s. reprezentand substratui informatiei genetice. ju-venila sau polimorfa. ubicuitari In apa si sol. Apare Indeosebi prin expunerea la uleiuri. excesiva care persista mai mult decat In mod normal. -tis.). si ARN (mai divers ca masa moleculara. care are forma unor acini. ia plassein = a forma. / acneiform. t.. nanism micromelic incompatibil cu viata. hydor. *a. adj. hydatos = apa} Termen sin.: la altitudine). Var. palmitic. ACORIE. s. khole = fliia} Absenta sau diminuarea secretiei biliare. neonatorurn. rozacee sau "cuperoza.priv. necrotica. V. f. teicoici (polimeri de ribitol sau glicerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor cauzate de bacteriile patogene grampozitive. [Qr. a .priv.. sub actiunea muschiului ciliar. caracterizat prin absenta aproape totala a oaselor membrelor. bacteriile A.. n. n + 16 a.). V.legati prin grupari fosfat . f. negativa pentru distante lungi.: sindrom LangerSaldino (v. "elicea vietii"). dim. a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte negre). s. profesio-nala. s. tip I. s. ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential fatty acids. se 'impart In saturati (daca n -12 . Var. au tendinta la invazie In torentui circulator la persoane cu catetere intravenoase. biochim.). prin relaxarea muschiului ciliar. provoaca o diminuare a ritmului de crestere. ARN. f. stearic) si nesaturati (n + 18 . adj. bakte-rron. [^r. Se manifesta prin nanism acompaniat de diverse anomalii (macrocefalie.a. \Lat. abcese cerebrale. septicemii si pleurezii. Cu virulenta mica. n + 18 . care Ti face nemiscibili cu apa. Se disting doua tipuri: 1) A. m. a . po-zitiva pentru distante scurte. s.: sindrom Grebe ACONDROPLAZIE. secundare unei lezium sau unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee. sin. tample si pe partea anterioara a pielii capului. f. ACOLURIE.. kiaein = a misca. ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic acids. f. Au formula generala CI-yChy^-COOH. a. akinelos = imobil. accomodntion.priv. secun-dara administrarii unor medicamente. care dupa cadere lasa cicatrice. si ADN. / acineux. arahidonic. f. esentiali sunt indispensabili 'in alimentatie. Cat. s. / achondroplasia. subnormala putere de a. A. A. a priii. Aditia a. membre scurte si groase etc. f. In aceste cazuri pot provoca meningite grave.. a . 3) A. adj. const. [Qr. *A g. la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut adipos sau pot circula legati de albumina. V. pentru akinezie (v. cu n (par) cuprins Intre 4 si 30. . a. vulgara. s. / accommodation. c) a. khondros = cartiiaj. acoperite de cruste. ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. cu elemente papuloase si ulterior pustuloase. dar cu o structura spatiala mai simpla). f. f. sin. ACNEIFORM. Sunt constituiti din *a. si acid arahidonic. dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indivizilor sanatosi. a -prill. linolenic si *a. Uneori este utilizat ca sin. acid linolenic. Indeosebi In perioada de *pubertate. arahidonic). de origine profesionala sau consecutiva utilizarii unor produse cosmetice neverificate. acid biliar. [Cfr. din gr. A. / acorie ou acoree. ACOLIE. Absenta acestora din alimente. a. situat in *citoplasma.} Absenta congenitala a pupilei.] Gen de diplococi saprofiti gramnegativi. s. / accommodation. [Qr. genesis = pro-ducere.J(c. n -r 20 . [Qr. caracterizata prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe fata externa a coapsei si pe antebrat. s. 2) A. / acinous. ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. Este caracterizata prin aparitia.: boala Kaufmann. f. si cristalin. 138 ACORIE akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun variate ale pielii. ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. [Lot. Se disting: a) a. b) a. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents formarii tesutului cartilaginos. A. acclimatization. dinat} Adaptare a organismului la un nou climat (ex. boala Parrot. khondros = cartiiaj. [Lot. Alte tipuri de a. Macromolecule constituente ale celulei. de. f. plagi chirurgicale sau arsuri. producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii *cristalinului. s. ACLORHIDRIE.: la frig) sau mediu (ex. lubrifianti si la unii deri-vati clorati. separat. situat In nucleu. s. forma = forma} Care se aseamana cu *acneea. care nu sunt sintetizati In organism: *a. / acholie. ACINOS.. ACINEZIE. de ia a. a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate de evolutia In profunzime a papulopustulelor. owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina In unele forme de *icter. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. f. / achondroplasie. de. 5) A.. plasis = modeiare.: ADN (cu o structura dublu-elicoidala. din familia Neisseriaceae. ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter.). akne .. s. / achlorhydrie. kore = pupiid. / achondrogenese. cu *anaclorhidrie. de la accommodare = a se. e) a. acclimatisation.. / acne. toxica. ACONDROGENEZA. acinus = 6oa6d de strugure} Care este format din *acini. -iilos = mdinafia foardui. de. Exista doua tipuri de a. cand se nu-mesc a. absoluta a fiecarui ochi. adapta} Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor obiecte situate la diferite distante. oleic.

adj. cu transmitere autozomal dominanta. ACRODOLICOMELIE. 2) Durere la nivelul extremitatilor. Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de a. f. ACROCEFALIE. consecutiva vasodilatatiei: Se observa Indeosebi In •eritromelalgie si In *boala Lane.pre.} 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. s.). f. a.).mitate. A. acer == acru. mastos = sdn. scadere a temperaturii locale si durere. / acroc6phalopolysyndactylie. osteon = os. / acrodysplasia. / acroderma-titis. f.: *boala Brailsford. opsis = vedere.] Malformatie somatica caracterizata prin prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute. / acrocyanose. cu aplatizarea laterala a capu-lui. Se vindeca fara se-chele.ttiitate. / acromastitis. f. ACRODISOSTOZA. s. ACRINIE. s. s. s. varf. -oza. (vizibila Indeosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor).] 139 . ACROERITROZA. a . s. [Gjr. ale fadesului (exoftalmie. [Qr. tip III sau sindrom Sakati. tip IV (v. s. f. / acromastite. daktylos = deget. astenie. aisthesis = se-mafie. varf. akron = e^tre-mitate.. a . boala Swift. odyne = durere. pathica / acrodermatitis enteropathica. [a. localizate simetric pe partea dorsala a mainilor si pidoarelor. In care se asodaza si anomalii scheletice la nivelul membrelor inferioare. \Qr. s. akron = e^tremitate. adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat. -atos = culoare. akron = e^tre. / acrinie. de. syn = im. a = priv. s. -atos = piete. s. ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-. sunt utilizati drept componeneti ai *lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi pentru confectionarea protezelor). ACRODISPLAZIE.. f. f. kephale = cap. datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). mamdit.. a . de. plasis = nwddare. varf. f. s. varf. Boala care afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin tumefactie rece. f. intoxicatie cu mercur. Prin analiza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe boli sau sindroame caracterizate prin a. / acrocephalie. virus neurotrop. crize sudorale si une-ori de tulburari nervoase (iritabilitate. / acrylamide. a. a. [Lat.un0.. s. leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza) si tulburari digestive (diaree). f. tip III (v.} Coloratie rosie a extremitatilor. s. tip V (v. daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor.^tre. ammoaiakon = sore.rie.r. f. [Qr. tip 1.).. akron = €J(tremitate. tip II sau sindrom Carpenter (v.^tremitate. Boala grava. ACROASFIXIE. akron = e?(tre. [Cfr. f. {Cjr. boala Hallopeau).} *Fobie. [Qr. / acroesthesie. 3) A. s. s. s. varf. s. / achromate. / acrocephalopoly-syndactyly. frioa de locuri situate la_ Inaltime. / acrodysostosis. Sin. / acrodynia.. / achromatopsia. -ita.mitate. -oza. ACROCIANOZA. f. akron = e. erythros = rofu. dolikhos = lung.} Durere la nivelul unei extremitati. hiper-telorism. cu transmitere probabil autozomal dominanta. -ida. / acrophobie. / acrylate. infantila (v. Scaderea *zincului plasmatic ar putea avea un rol In patogenia bolii..} *Disostoza complexa In care se asodaza o Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie. hipoplazie a maxilarului superior. / acro(a)esthesia. denumiti si rezine acrilice. denumita si sindrom sau boala Apert. akron = e. / acroerythrose. f. / acrodermatite. f. f. frecvent mortala. ACROESTEZIE. kyanos = a£C>astru. varf. / achromatopsie. s. a. [(^r.. krinein = a se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. cuprinse in cadrul unor boli sau sindroame: a. ACROCEFALOSINDACTILIE. derma. m Inaltime. s. anomalii osoase craniofaciale si *retardare mentala. f. akron = e^tre-mitate. f. akron = e^tre-mitate. s. f. f. s.] 1) Despre ochiul afectat de *acromatopsie. [Cjr. ACROMATOPSIE. tip II (v. Alaturi de acesta se disting. s. / aero-asphyxia. de. 'sindromul Giedion. dys = greu. s. m. akron = e^tremitate. / acrocephalosyndactyly. f. / acrocephalia. polys = mu[f:i.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de greutatea moleculara. / acroerythro-sis. / acrocyanosis. / acrodolichomely. [Cfr. parestezii) sau cardiovasculare (tahicardie. f. a modela.. 'sindromul Langer-Giedion. ACROOINIE. Varful ('sinciput) craniului poate fi plat (craniu In . [Qr. a regiunii occipitale. keras. s..] Afectiune a copilului si adolescentului. 2) A. [Lat. f. boala Apert-Crouzon).turn") sau ascutit (tuguiat). f. / acrylate. ACROFOBIE. asphyxia = oprire a puCsuiui. Cauze (ipotetice): carenta alimentara. a. s. akron = e. f. akron 1 = e?(tre. phobos = frita. s. Baza craniului este de asemenea deformata. akron = e^tremitate. / acrylamide. manifestata prin 'acrocianoza.^ft'emitate. acrocefalopolisindactilie. akron = e.. eritematopapuloasa infantila (v.mitate. syn = tmpreund. kephale = cap.} Tulburare vasomotorie la nivelul extremitatilor. / acrodolichomelie.. s. In prezent consi-derala a.^re. / acrodysostose. *boala Thiemann. [CfT. s. s. hyle = nwte. caracterizata prin leziuni verucoase si cornoase. amo-niui gSsita in apropie. caracterizate prin malformatii scheletice ale craniului ('craniostenoza). akron = t)(tremitate. Termen vag si desuet.: sindrom Bazex ^v. cu localizare la nivelul extremitatilor si periorifidal. acer = acm. ACROMASTITA. s. cronica atrofianta (v. keratos = corn..: 1) A. ACROMAT. Sin.. Este acompaniata de prurit. mai ales ale mainilor. sindrom Chotzen). [Qr. gr. f. 0 serie de a. [Qr. gr. / acrodysplasie. si acrocefalosindactilie. Termenul se utilizeaza Indeosebi In cadrul *bolii Raynaud.} Sare sau ester al addului acrilic.mitate. ACRODINIE INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease.. f. Au fost descrise trei tipuri de a. / acro-asphyxie.] Termen care reuneste un ansamblu de afectiuni. varf. m. sphyzein = a puCsa.ACRILAMIDA ACRILAMIDA. f. sindac-tilie. tip . khroma. "nas In sa").. dys = gnu. Descrisa si ca boala: a. sindrom Pfeiffer). [Qr.re. / acrocephalosyndactylie. dificii. f. hyle = materu. [Cyf. V. -oza} Sin. / achromate. f. [a plassein = a forma. s.: boala Feer. umeda si danotica a mainilor si pidoarelor. melos = e^trenitate.: boala Crocq-Cassirer (v. f. ACROMATOPSIE Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase si eritematoscuamoase. s. s. se-nsifiiii-tate. ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose paraneoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. dificii.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia. / acrokeratosis.. ACRILAT. malformatie denumita *oxicefalie.] Malformatie a craniului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila. continua Hallopeau (v. khroma. s. s.] Inflamatia mamelonului.} Varietate de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt localizate la nivelul extremitatilor. f. boala Pick-Herxheimer). f. hipertensiune). boala Selter-Swift-Feer. kephale = cap. sindrom Gianotti-Crosti)..priv. ACRODERMATITA. / acrinia. s. este forma de "craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte anomalii ale scheletului. cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva. f.frw. -oza.1 sau sindrom Noack.).priv. varf. ACROCEFALOPOLISINDACTILIE. a. / acrodynie.. s. T. ACROKERATOZA. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga culorile. sindrom Waardenburg). \Qr. memBru. varf. adj. / acrophobia. s. [C. f. / acrokeratose. -it6} Termen general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor. •atos = cutoare.

} Sin. Este cazul radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete. f. aceasta duce la *gigantism. -atos = cutowe. utilizata In mod curent pentru corticotrofina (v. f. mikros = mic. / actinique. de mana si gambe Inghetate. [Cfr. s. f. megas.] 1) Studiul energiei radiante. ^ ACROMAZIE. s. -atos = Corp. Daca hipersecretia de somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere. / actinologie. si tab. aktis. fracturi spontane. omos = umdr. / acromicrie. ACT RATAT / act manque / faulty act. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment psihoterapeutic. / acromicria. aprof(tMatw.\ Sindrom *s(ne mater/a. vdrf. derma. / actinodermatitis. vanat'i therme = cdiduril. partial cu *acropatie. f. A. existand sub doua forme: a. r. deci la adult. algos = dwc. s. / acroparesthalgie. care reprezinta elementui contractil al fibrei musculare. prin care acesta se articuleaza cu clavicula. Sin. A. de obicei. akron = eyre. logos = ftUitfil.. la femeie dupa 40 de ani. •inos = razdi -ita.oTropic Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop.. ACROPATIE. monomenca sau globulara G si a. fotodermatoza. prin trecerea ia act. s. [Qr. vdrf. A. In boli ca diabetui. fie ca acestea sunt aparent autonome. a fost identificata si In *citoschelet. m. I acropoikilothermy. [^r. / acroparesthesia. ACROPARESTEZIE. const. / acrosyndrome. superior sau inferior. idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta. de ia syn = impreuna. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromutilante / acrodystrophic neuropathy. •inos = raza.re. -inos = roed. sau secundar. / acropathie. ACTH / ACTH / ACTH. Termenul de a. A. aisthesis = senzatie. rater = a rata..). poate. s.^tremttate. survine pe neasteptate. ACROOSTEOLIZA. s. pakhys = yos. endocrinol. negru si nuan-tele intermediare. s. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive familiare. f. ACROMELIC. lepra sau alcoolismul. mai rar pe cele ale membrelor superioare.] Regiune a capului spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina). care apare la sexul feminin. osteoliz8). / acropachyderma. \Cjr. A. f. / acropachie. s. / acroparesthesie. adj. ACROMION.. s. / acropoikilothermie. -atos = culoare. adj. endocrine (insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. In care se aso-ciaza hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort". f. akron = e. s. [Qr. si lucita. este Indeosebi de natura hormonala. s. s. actinocu-titis. f. / acrosome. / actinology. akron = o^tremitate. / acropar(a)esthalgia. / acromegalie. ACTINIC. / acromion. akron = e^tremitate. akron = e^tre. Sindrom caracterizat prin 140 aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si osteoarticulare (osteoartropatie. ACROSINDROM.?(tre. s. f.] Inflamatie cutanata determinata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la actiunea razelor X. / acroosteoly-sis. A. [Gjr. V. / actin.} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei. s. fie ca survin In cursul unor boli diverse.mita.] Denumeste un comportament brusc. accidental In compor-tamentui normal al unei persoane... cu evolutie catre amputatii spontane. iAngd. ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui corpului. rezultand articulatia acromioclaviculara. ACROZOM.. Sin. s. participiu[ tru-ut de ia agere = a actiona.) V.} Marire a extremitatilor din cauza unei hipertrofii a osului subperiostal. [^r. cu afec-tarea perceptiei uneia sau mai multor culori. s. f. / actinite. A. u. Clinic. s. aisthesis = smzapie... cu debut In copilarie si cu evolutie prelungita. si boala Bureau-Barriere. albinism. s. actum. / acromelic. adj. da actomiozina. impulsiv si violent. pathos = boaia. atat etimo-logic. s. / acromion.] Abrev. s.. megaios = mare} Boala determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita dupa Inchiderea cartilajelor de crestere. V. akron = e.: acromatopsie (v. akron = e. polimenca sau filainentoasa F. permitand acestuia sa penetreze Invelisul extern al ovulului. / actinic. \Cfr. vdrf.] Extre-mitate a spinei omoplatului. osteon = os. vdrf. hipercalciurie.ACROMAZIE ACTINOLOGIE Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). -ozd. ACROPARESTALGIE.). / acrosome. / acromegaly. lysis = distrugere. adj. este eel mai frecvent partiala.} *Parestezie a extremitatilor. vdrf. ACTINODERMATOZA.j Extremitati (maini si pi-doare) mid. s. cutis c pide. melos = mem6m. aktis. aktis. hiperfosforemie).mitate. akron = e\tremitate. ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia. f. dar In general favorabila. / acropathy. ACTING OUT. al capetelor distale ale oaselor mainilor si picioarelor. s. akron = e.\ Care se refera la portiunea distala a unui membru. se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor). [C/r.] Sin. / actinic dermatitis. f. dromos = c-wsa. localizata la nivelul mainilor. \Cjr. [Lot. f.mi. / actinodermatose. akron = e^tremitate. Indeosebi la nivelul falangelor si. pakhys = gross dermu. para = dincoio d&i [dngcl. ACTINA.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. [AngUcism core. a . n. / acroosteolyse. f. s. traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate.. f. . poikilos = fdu-nt. \Qr.] Reactie In aparenta ilogica. khroma. a.. f. f. este consecinta spas-melor vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arteriovenoase.te. m.tatt. tat. soma. ACTINITA. concurs. f. s. legata de motive ascunse In *sub-constient. / acropachyderinie. Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb. s. reprezinta. s. cat si pentru ca este sin. Insotita de durere. este aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. n. ACROPAHIDERMIE. de la lyein = a distruge. s. drum.: sindrom Denny-Brown. f. s. fi tradus. o. denumita boala Thevenard. vdrf. dener-vatia periferica si microtraumatismele.. se-nsifiiiitate.. ds. [Cjr. / acropachy. / achromasie s. f. akron = u^tremitatv. [Qr. engL: Adreno-Cortic. Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare.: acromazie. sensifittitate. si discromatopsie. / actine. f. akron = e.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor. metabolice (diabet. In general. f. ACROMEGALIE. [Qr. [Qr. f. a -priv. s. a. / achromasia. consecinta compresiei nervului median In canalul carpian. A. / acromelique.?(tremitate.\ *Parestezie a extremitatilor. [C/r. V.^tremitate. A. m. La baza patogeniei tulbu-rarilor trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase. f. s. -atos = piete. s. Combinata cu "miozina. NA: acro-mion. Daca este nocturna. *inos = raza.] Constituent proteic al muschiului. s. akron = e?(tremitate.una. ACROPOIKILOTERMIE. khroma. para = din-wlo de. \Cjr. f. la thermos = ca[d. [Qr. [<^r. aktis. syndrome = drum mpre. m. scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si deformari ale oaselor lungi.\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic care au capacitatea de a induce un efect chimic. s.^tremitate. ACTINOLOGIE..priv. f. fr.'\ Denumire generica pentru orice afectiune a extremitatilor. [Qr. se observa 'indeosebi m *acromegalie. ACROMICRIE. -atos = pide. este relativ impropriu. f.. / peripheral vascular disease. -inos = raza.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-vocate de radiatiile solare. \Wbrw. f.: albinism (v. ACROPAHIE. aktis.

de ia agere = a actiwa. n. -oza . [Qr.] Antibiotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. 6) a. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom (energie de activare). [Qr. Se disting trei forme: cervicofaciala (cea mai frecventa). adj. myketos = ciuperca. f. constituite din doua lanturi de aminoacizi (cu M. mifcare. *depolarizarea unei fibre miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau ventriculare. \Cjr. moleculara). [Lat. s. -ozo. ACTOGRAF. IgD). mykes. *saprofit al cavitatilor naturale. aktis. a unor leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu descuamare si prurit intens. bovis. B. / actinometrie..: carbuncle a. 4) a. •inos = razd. ca si cresterea numarului de receptori membranari nespecifici. cuprind doua specii: A.: activat (ca rezultat al *activarii). s. 7) A. si A. f. C. unei enzime se refera la efectui catalitic exercitat de catre enzima. 1.j Infectie cronica produsa de Actinomyces. actwneaza. / activity. f. A.. Ex. [Qr. s. limfodtele T4 produc un factor de activare a macrofagelor. ACTINOMICETE. Indeosebi de cele gonadotrope. / actif. 4) Efident. a punt in. pe tegumentele expuse la soare. anti-epidemica. Proces prin care proteinele solubile ale 'complementului. Tmpotriva fortei gravitatiei . ACTIVARE. s. optica. etajelor superioare ale sistemului nervos).] Gen de bacterii filamentoase ramificate. -inos = razd. prin adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita *activator sau prin expunerea la radiatii. f./ di la agere = a actiona.] Masurare a intensitatii radiatiilor solare.] *Fotodermatoza caracterizata prin aparitia la varsInici. s. s. c. dim. A. ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. 3) a. Streptomyces). s. pi. m. V. f. agent al actinomicozei bovine. A. producerea enzimelor de degradare. cuprind familiile: 'Mycobacteriaceae (v.. expri-mat In unitati pe miligram de enzima (a. f. / activateur. galbene de 'miceliu fragmentat. adj. 2) a. -inos = raz. este utilizata In tratamentui limfogranulomatozei. activus = care actioneazd. actus = msfcare. adj. / activation. si fototerapie. s. ACTINOMETRIE. aktis. / actographe. referitor la un medicament. ae [a activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna. f. vizibile cu ochiul liber.] 1) Intensificare a proprietatilor unui corp. myketos = dupercd. n. m. [Lat.] a) Pro-prietatea de a intra In actiune. 3) Des-pre o substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a. ACTINOMICOM. AB si B (In func-tie de caracteristicile lanturilor). -trice. Leziunile au o evolutie cronica si se aseamana cu cele din *hematodermie.: A. f. / activation. aktis. \Cjr.] Clasa de bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu.] Polipeptide din familia 'factorilor de crestere. \Lat. V. -omo. ACTIV. s. Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B memorie. In mod particular.dinamic-negativa. LB mature prezente in tesuturile limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru interleukina-2 (11-2). pt. m. [Lat. ultraviolete si infrarosii. therapeia = tratament. / active. mykes. / activity s. / actinic reticuloid. 2) In fiziologie. 0 alta actiune consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice. 5) a. / actinothera-py. ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes T / T lymphocyte activation. care va stimula.a actiwa. -inos = razd. anaerobe. -inos = razd. nen/oasa superioara (a. s. de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale *inhibinelor. reticulum. aktis. f. ultraviolete si infrarosii. ACTINOTERAPIE. f.r. pi. A. Trecere a limfocitelor B (LB) dintro stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si moleculara intensa. / activins. prezente In sange. adj. ACTIVITATE. are pro-prietati deosebite de absorbtie sau adsorbtie. Ex. s. / Actinomycetales. [£fr. ACTIVATOR. Israeli. aktis. A. myketos = dupercd. f. / activator. complement. Ex. \C. musculara (In directia gravitatiei . foarte diverse: 1) a. frecvent m cadrul *actinomicozei. s. ACTINORETICULOZA. -ina. 141 . / activines. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o forta sau o energie. care abcedeaza In puncte multiple. Indeosebi. In cantitate mica. activeaza secretia de *hormon foliculostimulant. caracterizata prin leziuni granulomatoase indurate. al efectelor biologice exercitate de radiatiile luminoase.d. C etc. ia. mykes. / actinomycoma. s. -inos = razd. cu tot efectui toxic. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si. pi. -inn . Ca urmare a acestui contact. numarul de dezintegrari In unitatea de timp.: boala Rivalta. Sin. la nivelul gonadelor. / actinomycose. Se disting trei a.). Ex. ACTINOMICOZA.). latent pana In momentui a. ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macrophages / macrophage activation. Dupa acest contact. -is = refea. -inos = raza. Actinomycetaceae (v. -ive. Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. limfodtelor B si T. s. / actinotherapie. ACTIVINE.. ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes B / B lymphocyte activation. s. cea mai cunoscuta fiind a. s. s. aktis. f.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v. s. / actograph. f. n. fi agere . Mycobacterium).: molecula activate sau a. aktis. / actinometry. pulmonara (rara) si abdominala. f. / actinomycin. -inos = razd. [Lat. s. / actinoreticulose.] (Substanta) care. de. s. aktis. {Gjr. therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. activus = care actioneaza. mykes. de la agere = a acfwiM. determinand proliferarea celulara In glandele genitale. Exista mai multe forme (A.: *a. / actinomycome. 2) Sin. termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase. specifica) sau 'in molecule de substrat transformate pe minut si pe molecula de enzima (a. 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul depolarizarii. ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. cresterea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui stimul. f.] *Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomyces. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. / actinomycosis. 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui mecanism subiacent. s. apartinand clasei 'Actinomycetes s\ familiei Actinomycetaceae. care poate provoca la om *actinomicoza. metron = masurd. la nivelul acestora din urma. -inos = razd. [Lat. ACTINOMICINA. bioelectrica a unei celule. / Actinomycetes. ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement / complement activation. mykes. 5) Intr-un sens mai larg. s. Trecere a limfocitelor T (LT) din stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. aktis. Crestere a activitatii celulare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe *limfocitele T4. dar inhiba sinteza *steroizilor dependenta de 'gonadotropina. activus = cart acfioneaza. proprietatea unor substante de a roti planul luminii polarizate. s. LB sunt activate cand un tip de antigen solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM. f.dinamic-pozitiva). de [a agere = a actiona.). [at. mediaza procesul de *activare.ACTINOMETRIE ACTOGRAF 2) Sudiul efectelor chimice si. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de antigen cu *self modificat. myketos = dupercd. f. I actmomycine. devin functionale. unei surse radioactive. activitas. myketos = dupercd. de ia rete. cu sau fara transformare chimica. mykes. secretate de celulele antehipo-fizare. activus = care. Puroiul contine granule mid. myketos = dupercd.] 1) Stare a unor sub-stante apte sa reactioneze puternic.

un subiect care primeste 100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de proteine. f. nidodata ereditare. opsonine. v. a. m. s. deci.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii stimulilor. s.. multiple: 1) a. aigue. d.priv. aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a modificarilor In alimentatie. consuetude. \Cjr. a anumitor puncte ale suprafetei cutanate. renotrofica . Ex. s. sau acutus = ascufit.a. a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la noua situatie data. 12) a. [Cjr. Este nece-sar sa se distinga formele reversibile de a. metroii = mOsuril. f. Ex.efectui puternic. ecus = ac. / acquired tolerance. / action. actiunea a. s. dinamica specifics a alimentelor (v. f. depinde de claritatea focalizarii retiniene. In timp ce pentru occidental!. punctura = mfe-pcHurO. daktylos = deget. / adaptation. prin selectie naturala. / aquaporins. f. d. dupa D.: cronic. Sin. f. ACUITATE. / adaptation. Efectele a. bacteriostatica. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si la nivel renal. / acoumetrie. s.] Denumire generica a metodelor si tehnicilor de examinare a functiei auditive.} Absenta congenitala a degetelor. [Lot. ACUSTICA. boli ale urechii interne ("otoscleroza. la mtuneric . s. Cauze posibile: 'cerumen. ACTOMIOZINA.capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a stimula cresterea rinichiului.). In general. m. alcatuite din sase domenii transmembranare. s. / acoumetry. f. / acoustique. Acest surplus caloric mascara a. famnacodinamica . ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action dynamique specifique des aliments / specific dynamic action of food. m. adactylism. / adamantinome. bacteri-cid.. / acoustics. a. / actomyosine.. A.). s. s. / adamantinoma. ca ureea. adamas. 10) a. In acest caz. cu toleranta (v. ACTIUNE. va-sodilatatie si cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. (tens = ofiwi. su6stanf:a dura. Este esential pentru contractia fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. 5) a. conduct. 4) a.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat sau de a distinge diferente si nuante minime. actio. / adactylie. 3) a.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. pentru orientali. 7) a. / tinnitus. traumatisme ale urechii medii. akoustos = auz. Ex. A. care constitute canale pentru transportui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid. 6) a. / adamantoblast. adamas. ale carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar neglijabil. / acupuncture. myos = muschi. / aquaporines. a.] Grup de proteine omologe ale membranei celulare. Alte exemple de a. n. ochiului: a) a. nespedfica . mys. / acouphene. ADAMANTOBLAST. adactyly. scotop/ca. graphein = a scru. 3) Care se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. prin cresterea ventilatiei pulmonare. pi. aqua = apa. 13) a. -inos = razd. / action. [Cfr. Danielopolu.. adj.] Sin.} 1) Care se raporteaza la sunete. aceasta a. tactila. T.a. restabileste echilibrul energetic rupt din cauza bolii. din [at. Capacitatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte alaturate. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. adj. s. s. In tubii colectori renali exista patru a. bacteridda. 8) a. [Cfr. d. Astfel. f. f. acuite. In practica.: a. f. f. In pre-zent. acutus = ascufit. Ex. -inn.). smalt. / acuite.i. s. ADAPTARE.: camp a.: ameloblastom (v. ochiului pentru vederea la tumina soarelui on a surselor straludtoare (fotopie). ACVAPORINE. 11) a. / acupuncture. mutatie. la pungere = a mfepa. ochiului pentru vederea la Intuneric sau la conditii de iluminare redusa. s.ACTOMIOZINA ADAPTARE gr. s. / acute. [fr. al ultimei doze dintr-un medicament. se exercita indirect. chimica once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui atomilor din molecula unei substante.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile mediului ambiant. 9) a. desemneaza supravietuirea. acutus = ascufit. / adamantoblaste. v. se masoara prin diferenta dintre metabolismul bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. oligodinamica. a . utilizat ca sin. de.] 1) Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. v. cu . s.} Frantuzism nerecomandat.] Exercitare a unei influente asupra unui fenomen. a unei structuri sau functii. adj.] Complex proteic alcatuit din *actina si 'miozina. (din unele boli cronice). accoutumance = o6ifnuintil. transformare ce reprezinta de fapt substratui mecanismelor evolutive. s. f. Astfel. din otel sau din metale pretioase. 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. f. auditiva. n. smalt. -antos = d'iamant. se numeste si a. v. akouein = a auzi.se exer-cita asupra unui mare numar de structuri. ACUT. de fenomenele de a. opso-nica. anormalitati ale nervului audi-tiv si ale conexiunii sale cu creierul. f. / accoutumance.: ameloblast (v. vizuala. f. sau al unor molecule cu proprietati specifice.: zgomot auricular. / acuity. [Lat. gr. crescand metabolismul bazal.} Sin. -antos = diamant. ereditara. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura. mutatia genei a. (it ia akouein = a auzi. s. catalitica. akouein = a auz.: unde a. A. care se stabilizeaza dupa mai multe generatii. Ex. obisnuinta progresiva cu unele substante toxice (*mitridatism). catalizator.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la sfarsitui secolului al XVII-lea. prin interme-diul unor forte fizice sau chimice.. / adactylia.influenta concentratiei mo-leculare a unei substante Intr-o reactie chimica. din (at. 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. [Cjr.). s. s. / actomyosin. cumulativa .a potrivi. Patri-moniul genetic al populatiei se va modifica. ACUTUMANTA. sufistanfa dwa. Rezulta ca a. -MO. s. f. s. [J~r. efectele a. [Lat. de interes In fiziologie si medicina: 1) A. ADAMANTINOM. ACUFENA. adap-tare . exercitata de catre unele metale. de. -omo. 14) a. masei . ADACTILIE. [Lilt. f. bacteriostatic. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative.] Senzatie auditiva care nu rezulta consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. la lumina . f. poros = par. sunt interpretate diferit. s.. f. la scaderea presiunii oxigenului din mediul ambiant. a. In functie de culturile filo142 sofice si stiintifice. ACUPUNCTURA. Cateva tipuri de a. v. la agere = a actiona. integritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului.reactia agentului mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia. 2) a.a unui medicament asupra structurilor vii. este de 30% pentru proteine. sunt favora-bile vietii organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. s. s. f. In cadrul unei populatii date. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele. ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. -onis = acfiune. Un caz tipic Tl reprezinta a. de *diabetul insipid. spe-cifica a unor chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme parazitare. s.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. phainein = a pdrea. nerv a. Ex. pi. [Cfr. 2) 0 durere vie. [Cjr. medica-mente (ca aspirina si chinina). {Lat. pasaj. v. b) a. Ant. adesea toxic. / aigu. termenul a. se clarifica mecanismele moleculare ale proceselor de a. intensa. *sindrom Meniere). muta-gena . adj. aktis. s. s. blastos = ge-rmen. s.. s. Metoda terapeutica ^i de diagnostic studiata si practicata In China de mii de ani. se bazeaza pe stimularea cu ace fine. In raport cu una surda. de inhibare a germenilor. f. ACUMETRIE. 2 umane este responsabila de insensibilitatea renala la 'vasopresina si.: aparitia unor suse rezistente la penicilina Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic.

. aden. -omn. / adenomegaly. In toti acesti compusi.: endometrioza (v.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular.} Tumora benigna formata din tesut glandular si muscular neted. 2) Sin. / adenoidectomy. / ad6nolipomatose.: adenoidectomie (v. ADENOIDIAN. ADENINA.. s. sunt palpabili ganglionii inghinali. prin hiper-plazia benigna a glandelor sebacee.). a/tor organe de simf: auditiva.] Miscare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. / adenofibrome.). ADP. aden. / adenine. -ism. adica fara stimularea de catre TSH. mys. In mod autonom. de ia ad = spre. este legata de o mole-cula de monozaharid. / adenoma. f.. w/os.: 'fades a. -oza. ADENOIDITA. de. hipofiza. adducere = a duce spre. ADENOHIPOFIZA. Enzima intracelulara. fenotipica . s. ADENOMECTOMIE. ADAPTATOR. n. Una dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande. m.). f. dwe. uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In greutate.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali sau profunzi.] Formula care indica repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat prin punctia unui ganglion limfatic. -oza} Hiperplazie adenoma-toasa multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei glande. / ad6nine. Sin. / adenoblaste. s. aden. f. aden. / adeno-mectomy. poJip al mucoasei intestinale. aden. cancer. f. [Gjr. ADDUCTOR.: adenocarcinom (v. ektome = e^cizie. gramma = Inscriere. abandonata. s. 4) A. de. -os = gianda. f.. s. m. celulele care constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). [Cjr. s. {Cjr. ca raspuns la schimbarile mediului. s. -os = gianda.). In a. axilei si canalului inghinal. / adduction. physis = creftere. / adenoidism.] Sin. -os = glanda:. ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose multiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. la aduiti.selectia naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu (ex. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive a "^ pe nodulul toxic. uterus = uter} Sin. [Gjr. megalos = mare. mys. ADENOID. Inchise In saua turceasca largita. f. m. Ex. de. ducere = a duce. 2) A. aden = glanda. ADENOBLAST. darui structura aminteste structura unei glande.). [Lot.. [Qr.. -os = giandcl. aden. -os = gCandaf eidos = forma.) sau frana (G. / adductor.. a purta.). adj. ia karkinos = roc. eidos = forma. s. celulele sunt dispuse sub forma unei alveole. karkinoma. s. m. / adenoid. \Cfr. f. / adeno'jdien. a purta. -os = gianda. Ex. asociata biomembranei. ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine adenomyosis. aden. care este foarte asemanator cu o structura glandulara normala. s. ADDUCTIE. myos = mufclu. uneori metastazeaza. s. \Gjr. s. structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. malign. s. hepatom. [Qr. s. ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique / toxic adenoma of the thyroid gland. a. / adenectomie. aden. n. / adducteur. f. Ex. {Cjr. t. formand 'adenozina. Sin : epiteliom coloid (v. aden. m.! -ita. s. megas. f. [Cfr. -os = gianda. 2) Care se aseamana cu tesutui ganglionar limfatic.: a. 6-Aminopurina. 2) In prezent: a. / adenomectomie. s. f.modifi-carea proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a genotipului. f. ADENOMEGALIE.} Celula embrionara din care se dezvolta tesut glandular. iar injectia intramusculara de TSH permite punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului tiroidian . -os = gianda. unde se asodaza cu ciroza (cancer cu ciroza). / ad6nocarcinome. s. s. aden. -os = gCanda. 5) a. [Qr. normal sau patologic. fibrilatie auriculara. m. / adenopathie.\ 1) *Ablatia unei glande. ADENOFIBROM.. eidos . / adenomatose. la phyein = a create. Simptomele sunt cele ale unei "tireotoxicoze pure. m. prostatic.. eidos = formd. s. cu evolutie lenta. f. s.. adj. m. Sin. de. f. s. s. s. {Cfr.: fibroadenom (v. n. / adaptateur. 4) a. ADENOMIOM. -os = gianda. {Cjr. \£fr. / adenectomy. / adenohypophysis. -oma. -os = gianda. -os = gianda.forma. s. ADENOLIPOMATOZA. adaptare = a potrivi. Este un constituent important al anumitor cai de semnalizare intercelulara. 3) A.': "rezistenta la medicamente). [Lot. / adenomyome s. s. -os = gianda. -Ha} Inflamatie a vegetatiilor adenoide. / adenoblast. -os = gianda.. s. ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. / adenoiditis. -os = gianda. blastos = ge-rmsn. ADENECTOMIE. sin. ia aptas = apt. s. Uneori termenul se utilizeaza cu referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului limfatic. aden. ducere = a. s. 3) A. \Gr. f. s. / adenoflbro-ma. adducere = a duce spre.} Extirpare a unui *adenom.: limfadenita (v.. aden.ADAPTATOR reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. -oza. In mod normal. n. [a ad = spre. 1) Denumire veche. ektome = w(cizie. / adduction. s. {Cjr..j Sin. a tesutului adenoidian al rinofaringelui. ADENITA. In particular. f. / ad6noidectomie. s. a aaapta. f. / adenomatosis. hypo = su6. s. f. ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / mucinous adenocarcinoma. myos = mufcfii. / adenitis. a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de hipertiroidie. f. NA: adenohypophysis. -oma.: 'epiteliom a. / adenome. care au dimensiuni 143 . [Qr. m. aden. Se observa. m. s. / adaptor. aden. adj. fibra = _fi6ra. / adenomegalie. -os = glanda. care secreta hormoni tiroidi-eni In exces. ADENOGRAMA. ADENOM. s. / adenocarcinoma. -oma. s. [Qr.: neoplazie endocriniana multipla (v. genetica . s. aden.: "vegetatii a. cu activarea acestuia In absenta ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor cuplati cu *proteina G. s. 2) *epiteliom a.] 1) Despre un tesut.: 1) a. adj. / adenogram. -oma. care o pot stimula (G. f. s.} Care prezinta sau este determinat de *vegetatii adenoide. / adenohypophyse. n.] V. / adenoid. / adenolipomatosis. la nivelul ficatului. f. -os = gianda. Jipos ^ grclsime. / ad6nite.). s. V. ADENOIDISM. -os = gianda. ADENOMATOZA. Normal. / adenopathy {Cjr. [Qr. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza prin intermediul *proteinelor G. ADENOCARCINOM. [at. bronsic. s. / adenomyoma. lot. dar si cu malignitate locala.. hipofizar. -os = gianda. adj. cat si m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP. / adenoidite.] Secventa nucleotidica adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei. celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. / adeno'ide. f. aden. gustativa.] (Muschi) care serveste la *adductie. / adenogramme. f.stins functional".] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide. sebaceu.. aden. s. [Lot. eidos = forma. Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei receptorului pentru TSH. Ex.] Denumire a ansamblului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu -vegetatii adenoide. ektome = uy-izie. / ad6noidisme. aden. adj.! pathos = fioata. f. -enne. tumori nodulare circumscrise.). f. f. care moduleaza producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. aden.: boala Plummer. ADENOPATI E ADENOIDECTOMIE.] Hipertrofie a ganglionilor limfatid. ADENOPATIE. 2) a. m. alveolar. n. -oma. Ex. ATP.

p. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti m *tezaurismozele lipidice. keratoconjunctivite epidemice. [Lat. n. ADENOVIRUS. pot fi congenitale sau cicatriceale. /adherence. lichidul uda vasul. / adhesion.). adeps.] Proprietate a plachetelor de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de colagen.: adezivitate plachetara (v. 4) Infiltrarile metastatice cu celule maligne. ADIADOCOKINEZIE. sin. moale si de consistenta cerii care provine din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In apa sau In pamEint umed. / adipolyse.cce. / adipocyte. care prezinta afinitate deose-bita pentru tesutui limfoid. A. consecutiva unei senzatii de slabidune musculara marcata. ADIPOLIZA. brun intra In structura tesutu-lui adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere). maligne creste cu varsta. este prezenta In nu-meroase boli infectioase. / adenovirus.5'monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3'..priv.: acid adenozintrifosforic (v. V. diadokhos = care su. [Qr. / adherence. / adipogenese. AMP ciclic.topire" a (esutului adipos. manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari alternative rapide. Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizeie paroxistice de paralizie de tip periferic. fr. ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica / adhesio interthalamica (NA). [Lat. A. s. -dipis = grasime..: lipogeneza (v. medic american.: lipoliza. Nu apar tulburari senzitive. / adenotonsillectomy. / adenosarcoma. f. amiloidoza. comisura mijiocie. adhaesus. este consednta atractiei intermolecu144 BLUMER lare. otrava.). [Cjr. otrava.: semn Virchow-Troisier (v. Sin. Intarzie descompunerea cadavrului. -omo. 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice. In general. -os = giandd. -dipis = grasime. profesor [a 'Wwtz. f. 0 serie de a. virus = venin. aden. [at. tonsillae. / lipolysis. 1821-1902.). [Cfr. f. s. s. atafat (ad = spre. Sin. -os = gianda.] Disparitia *diadocokineziei. [^r. Sin. [Lat. de ia adhaerere = a fi.] Sin.. Comisura de substanta cenusie care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ventriculului al Ill-lea cerebral.] Termen general pentru moleculele implicate In adeziunea celulara. ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet adhesion. de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre. adenite mezenterice. ADENOSARCOM. / adipocere. cera = ceara.] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite. sarkos = came. s. dynamis = forta. boala Westphal).). metabolice sau de cauze necunoscute. ADIASTOLIE. / adhesins.: adeziune plachetara. / adiadocokinesia. a petici. 2) A. la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. / adhesines. / adiastole. A. s. ATP.bwg. n. [Lat. = aCipire.] Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. aden. / adiadocokinezie. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspunsului antigenic. s. adenoidite. aden. cu debut In copilarie. s. bronhopneumopatii. grave-wax. unele cardiomiopatii. ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. toate aces-te afectiuni sunt benigne.} Boala determinata de un *adenovirus. Sin. care este Inrudita cu paralizia periodica familiala (v. ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / adenosine triphosphate. f. daca forta de a. s.plachetara (v. [Cjr.priv. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid.: comisura cenusie. s. haerere = a fi prins). Sin. -oza . la unele specii.5'-monophosphate. / adynamia. haerere = a fi priiv). s. procentui unei a. pi. cu rol In disiparea energiei sub forma de caldura. de ia kinein = a misca. A. ADIPOCEARA. m.: AMP ciclic (v. adhaerere = a fi atafat (ad = spre.] -Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. / adipocyte. f. f. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique hereditaire / adynamia episodica hereditaria. / adenosarcome.: pompa de sodiu (v. ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's adenopathy.). sunt prezente In unele infectii latente la persoane normale. ADIPOCIT. / adynamie. hemocromatoza. pi. gr. m. f. V.: imunoaderenta (v.: sindrom Gamstorp. gama manifestarilor patologice este variata: faringite acute. s. s. A. care apar la nive-lul extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile acestora.: febra tifoida) sau sta-rile febrile accentuate. haerere = a fi prins. se con-sidera ca ar induce. ADENOTONSILECTOMIE. a . este mai mare decat cea de coeziune. adhaesio.] Scadere generalizata a activitatii motorii spontane. s. / adenosine. f.•priv. termo-reglare. ADENOVIROZA. ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's adenopathy [George Blumer. -dipis = grasime. / adenovirose. m. f. ADINAMIE. pla-quette. s. V. . s.. [Lat. / adenovirosis [Cfr. -onis = aivpm. ektome = e^cizie. ADENOZINA. s.da. constand In prezenta a. procese de malignizare.] 'Ablatie a amigda-lelor si a 've^etatiilor adenoide. f. / adipocire. s. s. adeps. f. dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac si ale tensiunii arteriale. ADP. f. si agregare a plachetelor.. f. / adhesion. In afara pneumoniei copilului. / adenotonsillectomie. Boala ereditara de tip autozomal dominant. -ina). s. adeps. Sin. ADENOZIN 3'. din oCandezd plaken = a carpi. imunologice. s. s. dar si cu utilizare restransa In microbiologie.ADENOPATIE ADIPOUZA Intre 0. virus = venin.). f. s. [Lot. s. cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. cu fixarea la o idee sau un sentiment.5 si 2 cm. de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie caracterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si prin cresterea presiunii telediastolice. bolnavului de *epilepsie. -os = giandd. f. s.). ADIPOGENEZA. Caracterizeaza unele boli (ex.: a.] Grup mare de virusuri care provoaca *adenoviroze. de ia gennan ^ a produce} Sin. sorx. -arum = amigdaie.] Substanta de culoare gri-albicioasa. [at. gr. Descompunerea grasimilor care antreneaza o .5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3'. s. ADEZINE. s. 2) *Limfadenita. Sin. f. f. f. plachetara. endocardita fibroplastica. In absenta oxigenului. kinesis = mifcare. f. / adipogenesis. f. aden. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. In consednta. s. \Lat. de [a adhaerere = a fi atafat (ad = spre. Ex. 3) Proliferarea in situ a limfocitelor maligne sau a macrofagelor. 1858-1940. traheobronsite febrile. *Nucleozid constituit din 'adenina si o pentoza. Sin. D-riboza. anatomopatoiog gennan. haerere = a fi prins). fapt care permite observarea unor eventuale semne de violenta. / adenovirus. avand maximum de intensitate In 30 de minute. f. f. f. [t^T.). n. A. detectate prin tuseu rectal. AMP. gr. genesis = prodttcere. -os •= glaniici. intervine In *hemostaza fizio-logica. maligne. diastole = diiatare. a . / adiastolie. ADEZIUNE. adiadocokinesis. adhaesus = aiipire. ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes / platelet adhesion. f. ca si fenomene mio-tonice. Combinatiile sale cu acidul fosforic sunt foarte importante.] Semn al metastazarii unui neoplasm gastric. [Rudolph Ludwig Karl Virchow. / adenosine. ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. A. Poate fi secundara pericarditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza. s.: adezivitate. mai nou. apoi ia 'Seriin. ADERENTA. Sin. o . [at. s. s. kytos = cdula} Celula care contine In citoplasma incluziuni lipidice.

ansamblul avand conformatia unei duble elice descrisa de Watson. -e. / adipose. gr. tuberosa simplex.. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul unui ax virtual. partic. utiiizata. *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular. cu *adipoza. ADIPOSTAT.ADIPOMASTIE ADIPOMASTIE. hipofizara. asemanatoare cu adiposis dolorosa. adj. In general In cantitati mid. printre care: 1) a.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) Preparat care. iar insulina apare ca factor reglator. [Wbrw. Localizare: la 'eucariote. [Lot. adeps. Cel mai raspandit este a. 2) Care are proprietati de a. capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular. In cromozomul procariotelor ADN este condensat Intr-un singur cromozom. hepatica . ADIPOZA. A. a . adica secventa. termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. mameCa. addition.] Hipertrofie difuza. intre divi-ziuni.degenerescenta grasa a hepatodtelor. Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina). prin formarea de complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. Totodata. / lipostat. ADN / ADN / DNA. care este un polinudeotid. alte-ori pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau tesut. f.1 a face. / adipomastia. A. s. lipsita de 'introni.priv. ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complementary DNA. Sin. Structura In dubia elice a ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica poate fi transmisa cu exactitate. s. f. f. sunt. 1890-1960. Mai frecventa la femeie. componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate doua prin *legaturi de hidrogen. La o serie de animale cu obezitate genetica (ex. care nu tre-buie confundata cu *ginecomastia. s. este reglata prin dispozitii legale.] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. Inlantuirea nucleotidelor contine un mesaj codificat. amplifica raspunsul imunologic al acestuia. repliat de numeroase ori In centrul celulei. substante minerale uleioase sau derivate din anumite ADN COMPLEMENTAR microorganisme. numite si relaxate sau demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. dipsa = sete} Absenta senzatiei de sete. suspendate In faza uleioasa.. adj. origine maghiara. Unitatile constitutive ale ADN. [Lat. [Lot. La bolnavii cu diabet za-harat rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a. adeps. pentru sta-bilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si aspectui acestuia). s. f. ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adjuvant. pentru fadlitarea conservarii. la animale de experienta. 2) adiposis dolorosa (v. cerebrala. 2) A. care stabilesc calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. m iimfiajui curent m load denumim elfins e. complet Freund. statikos = care oprefte. care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani. [Lat. asemanator cu eel al procariotelor. s. -oza. [Lat. In cazul ADN-ului circular dublu catenar se disting molecule deschise. In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor. s. so. 3) Referitor la un tratament de Insotire. Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant polinucleotidic. alimentarius = aCimentar. s.] ADN este suportui material al informatiei genetice a organismelor vii. / adiposis.] V. / adipsine. •dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. de la istanai = a pCasa. deci. adiuvans. [Lat. cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line. s. al caror numar este varia-bil In functie de speda considerata. ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolorosa. Organismele *procariote nu poseda nucleu individualizat. eel mai frecvent. la acid dezoJ(irilJO-nucieic. f. / adipsia. ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa nu Ti denatureze calitatile. 4) a. -ina.). determina continutui informational. ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. / adipomastie. de unde la nivelul *ribozomilor el este tradus In *proteine.In jurul centurii scapulare.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment. f.. moleculele de ADN sunt cuprinse In *cromatina. f. cea mai mare parte a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii celulare: *cromozomii. A. continand micobacterii (ex. Crick si Wilkins. Structura: *bazele purinice si pirimidinice. din generatie In gene-ratie. ADIPSINA. ADIPOZITATE. Utilizarea aditivilor. participiul trecut de. m.. s. frecvent cu o lungime de cativa centimetri si latime de doua milionimi de milimetru. In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN mesager. Uneori termenul este utilizat ca sin. / adipsin. n. adders = a adiiuga. de obicei prin efecte paleative.: boala Dercum. / adjuvant. de tip android . Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare implicate In metabolismul lipidelor. se deosebesc mai multe forme. / adjuvant. al carui scop este de a completa tratamentui specific. consednta insuficientei pituitare. Lectura mesajului se produce prin 'transcriptie. adeps. La normali. s. a carui de-criptare conduce la sinteza proteinelor. ca si asupra oxidarii lipidice implicate In 'termogeneza. s. cu *adipozitate. a. care sunt prezenti In *ADN 145 . poate determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. iar unica molecula de ADN formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime. -dipis = grasime. s. care In celulele eucariote transports mesajul genetic din nucleu In citoplasma. adica "nucleotide a caror pen-toza este 'dezoxiriboza.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia aproape totala a a. In-tervenind In bilantui energetic. la alimentum = aliment fi alere = a /trtInf. proprietate denumita complementaritate. / adiposity.. administrat concomitent cu un antigen. ADJUVANT. 3) a. / adipsie. tie. [Lat. / adiposity s. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri si leziuni nervoase variate. se disting: 1) A. adeps.] Serinproteinaza produsa si secretata de adipocitele mature. ele nu sunt Intot-deauna identice de la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive. [fules Freund.In jurul bazinului.. -dipis = grasime. la. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN mesager si. n. [Qr. d. fina. dar nu contine micobacterii. f. / adipostat. Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului gras In organism. mastos = son. a carei structura compacta se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. Alteori. fiacterwiog american dt.. AOIPSIE. -dipis = grasimt. adjuvant. dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor obezitati sau scaderi excesive In greutate. exercita o actiune reglatoare asupra *lipoproteinelor extracelulare. 2) a. 4) Despre o substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament sau faciliteaza actiunea sa. Fiecare cromozom contine o singura molecula de ADN. In acest caz. benigna a tesutului adipos mamar. adeps. Indeosebi a conservantilor. Desi dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale organismelor internationale. gr. ADN se prezinta eel mai frecvent sub forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si guanina-dtozina (pereche G-C). din tesuturi. incomplet este identic cu forma completa. f. f. -dipis = grasime.: bacili Koch) omorate si deshidratate. ADN care formeaza o molecula circulara. m. s. ds. pe masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor substante utilizate ca a. ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA.infiltratie sau degenerescenta grasa a miocardului. se numesc dezoxiribonudeotide. neurolipomatoza. cardiaca . de tip ginoid .

ad •= aproape de. 3) Caracte-ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-torul chimic este *adrenalina. idnga. -is = rime/it. r«n. prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai sistemului simpatic. stereos = solid. s.] Care se refera la glandele suprarenale. f. s. iar a. Ter-men utilizat In opozitie cu *ADN complementar. [[at. nu este transcris si nu are functie cunoscuta. ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. s. [[at.). s. din miometru) si receptorii p. excesul de ADN m. de. si ADN metilare. pentru beta-adrenergic (v. ADRENERGIC. f. fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru sinteza *ADN complementar. ea creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica. deziwha} Perioada a vietii situata Intre copilarie. ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. -ina. ad = aproape de. ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. V.. A. ADN recombine / recombinant DNA. Var. [Lat. gr. ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. din sistemul nervos simpatic. cu rol In *sindromul general de adaptare. Este utilizat pentru a determina secventa de aminoacizi a unei proteine. II. exista tendinta de a enumera printre substantele p-adrenergice. ren. ( adrenocorticoids. si varsta adulta. ADN RECOMBINANT / ADN recombinant. se comporta ca un neurotransmitator. -is .-receptori (bronsici. pe care o continua. variaza In functie de sex. ar putea bloca gene vitale pentru celule. s. Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la monodezoxiribonudeotide.. / adr6nergique. pi. ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. ren. ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii celulare. ad = aproape. Exista trei ADN polimeraze (I.u. eliberata de me-duiosuprarenale se comporta ca un hormon. [(at. aceleasi celule canceroase exprima demetilaza. ad = aproape. de. a-ADRENERGIC. s. molecule care actioneaza se-lectiv pe p. Moleculele de ADN r. ad = aproape de.] Care se refera la *cortico-suprarenala. adj. / adrenoleukodystrophy. / adrenocortical. / adrenergie. ad = aproape. s. / adrenocorticosteroids. Ca urmare. termenul este utilizat ca sin cu *simpaticotonie. DCI. se. m. -ids = scoartd. sj ADN metiltransferaza. ndo/escere = o create. V.. ia-tigd. f.] Sin. -ids = swar^a. de. leiikos = aK>. -is = riniclii. creste forta si amplitudinea contractiilor inimii. ADN constituent al *genomului unei celule sau al unui organism.] Hormon neurotransmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele nervoase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-. vasculari. ergein = a [ucra. Pro-ces prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la anumite nudeotide ale ADN genomic. prin secventarea ADN.. atat la celulele embrionare. -ale. adj. adj. ren. ADRENOCORTICOTROFINA. In plus. nutrifie. s.). adj. gr. Ea are actiune simpaticomimetica la concentratii normale. mediu socio-economic. si tab. sunt de ordin psihologic. / adolescence. s. o enzima care detaseaza gruparile metil de la nivelul ADN.: ADN himera. -ids = sconrta. [Lot. Regiuni ale ADN Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot. antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga muschii netezi si pielea. ADRENOCORTIC0IZI. ren. f. Cele mai importante transformari In a.\ Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale sistemului ortosimpatic. [[at. din punct de ve-dere medical prezentand interes. -is = rime/it. efectui dominant realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici. plamanilor si muschilor scheletici. necesara lucrului muscular. eidos = formd. epinefrina. accele-reaza ritmul cardiac. identificabile prin compozitia lor nucleotidica neobisnuita. cortex. difial..] Sin. / adrenal. adj. n. modificarea genetica a organismelor si In biologia moleculara In general. m.ADN ADRENOLEUCODISTROFIE genomic. Abrev. f. gr. pi. / adrenal.. / adreno-corticosteroides. [dnga.). o serie de particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade. La nivelul sinapselor. ADRENERGIE. de asemenea. Ill. S-a demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale unei gene produce blocarea acesteia. cardiaci. const. ren. Sin.rinicfii. s. ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled DNA. / adolescence. f. m. provoaca cresterea presiunii arteriale. dupa o *clonare prealabila. Varsta de aparitie si durata a. Sin.: corticosteroizi (v. dys = gre. . -ale. / adrenergic. -icis = swartO. rasa si conditii geografice. f. ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA.). ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina si levarterenolul. acestea au un rol important In programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. dupa diferentierea celulelor. / adrenocorticotropin. Enzima care catalizeaza transferul gruparilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN. s. ADRENAL. / adrenaline. / adrenergy. f. s.. ADN avand o configuratie de superhelix. sunt utilizate In mod curent pentru 'clonarea genelor. cat si la diferite tipuri celulare. blocarea demeti-lazei prin inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. Acest proces afec-teaza expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). Sinteza se efectueaza In prezenta ADN preexistent.: corticosteroizi (v. eidos = formd} Sin. Celulele canceroase produc cantitati mari de ADN m. Molecula de *ADN recombinat compusa din doua catene de origine diferita. ren. deoarece prezenta unei grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea intre gena si *factQrii de transcriptie. Var. ADRENOCORTICAL. adj.: ADN hi-brid (v. / adrenaline. [&ngd. se Incheie la varsta de 25 de ani. m. a. pi. iAngd. -is -rinifHi. Uneori. -is = rinufii. ^ ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA methyltransferase. In-cepe la varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. cea mai cunoscuta fiind ADN p. ad = aproape de. de. i&ngCi. trophe = tira-nd. prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adrenergici. este un hormon de *stres. / adreno-leuco-dystrophie. f. ADRENOCORTICOSTEROIZI. de. pentru alfa-adrenergic (v. gr. -is = nmchi. -is = rinicfii. / adrenocorticotrophine. P-ADRENERGIC. -aux. adrenocortical. ADN s.. / adrenocorticoTdes. cortex. [[at. Orice molecula de ADN formata prin reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. s. ren.: ADNc. Foarte probabil. m relief.. s. cortex. idngd.). 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. s. ADRENALINA. tro- . a. III). m..). ad = aproape. a. -is = rinicfii. Unii autori considera ca 146 GENOMIC a. cortex. iar in doze mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de copii. s. Pe de alta parte.: corticotrofina (v. A. gr. dar provoaca relaxarea fibrelor de la nivelul arterelor coronare. ADOLESCENTA. langd. pi. ADRENOLEUCODISTROFIE. Ca urmare. [Lat. -aux. Marcata de transformari corporate si psihologice. In prezent. V. puberty. sau pentru fabricarea unei proteine In cantitati man. [lat. f. nd = aproape. Deoarece gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie specifica fiecarui tip celular. a.. implicata In replicarea ADN la eucariote. [Lat. -inn . endocrinol. iangdi ren.

s. de 102 kDa si P de 97 kDa. aer. -eris.: volum curent (v. gr. AEROB. aerocoly. 147 . -os = aer.: volum rezidual (v.priv. / aphasia. Receptori ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. [Lat. ad = spre. se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. / aerocolia. s. gastros = stomac. a . -eris. phakos = iinte. gr. se asodaza uneori cu anxie-tate si este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o semnificatie patologica. aer. f. f. cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul X. senzoriala si -a. ADUCINA. metron = masura. 1864). tid = aproape de. Clinic. ren.. -is = rinicili. asi-metrice. 0 mutatie a subunitatii din molecula de a. m. m. AEROGASTRIE. s. ADRESINE. privus = Kpsit de. cu flagel polar. Sin. / aerosol therapy. f.] 1) Despre un proces care se desfasoara In prezenta oxigenului. s. / adventice.] Prezenta de aer (gaze) In stomac. s. cu M. na-turali ai a. monas = unitate} Gen bacterian de bacili gramnegativ. NA: tunica adventitia. s. tonos = ten-siune. gr. / aphakie. de. gr. s. aerosolterapie. a Ijea. AEROSOL. / aerobic. Boala este ereditara. f. adj. Sin. s. posttraumatica sau congenitala. idngit.. [dngd.1 eritrocitara si promoveaza. lytikos = care distruge. [Lat. gr. gr.). aer. s. AFAKIE. / air. Se disting a. AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia.priv. aer. a -priv. sensul termenului a fost extins considerabil. cu evolutie intermitenta (astenie. si adsorbant. ADRENOPRIV. s. de-semna imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte. gr. pi. Ulterior. / adrenolytique. / aerobe. ce provoaca uneori disten-sia organului. -eris. n. de to privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa. / aerogastria. / adressins. ca urmare a afectarii unor functii ale creierului. f. pi. ca agentii mucolitici si corticosteroizii. m. hydrophila si A. f. sorbere = a suge. -os = aer.. s. emfizem). se disting doua forme majore: *a. formarea complexelor *spectrina-*actina. s. m. gr. ded a prindpalutui factor al *acomodarii. •eris. / adducin. -os = aer. adj. / aerosol. s. / adsorption. reprezinta pierderea memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. V. gr. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. 2) Variatie a concentratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in raport cu concentratia sa m straturile profunde. a unei cantitati excesive de aer. cidventicms = care se. -os = aer. sobria sunt patogene oportuniste la om. s. [Lat. [Cjr. A. s. aer. [Cjr. [a lyein = a distruge. s. [lat. ADVENTICE. ren. s. / aphasie. [Qr. Spedile A. / aphagie. f. pha-sis = cuvant. f.\ Termen care denumeste lipsa 'cristalinului. AEROSOLTERAPIE. s. aer. [Lat. f. *corzi vocale). kolon = intestin gros} Distensie a colonului prin acumulare de aer sau de gaz. f. / aerophagia. naturali exista In atmosfera. determina pierderea acesteia si secundar *hipermetropie. s. nutrifie. AEROCOLIE. f. aer. ad = spre. adj. / aerophagie. -eris. mai mult sau mai putin accentuata. adj. tulburari de com-portament. AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. iar abundenta lor In marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul pamantatmosfera. -eris. V.} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor din sange sau din alte lichide ale organismului. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare. f. / adventitia. adj. s. gaster. AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. Intr-o formulare generala. [Lat. / aerosol. / aphakia. gr. aer. m. phagein = a mdnca.] 1) Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. l&nga. / adsorbate. s. In prezenta calciului. a 6ea. s. aer. f. f.). Dispersie de particule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. Proteina asociata *scheletului membranei eritrocitare. mobili. / aerophobie. s. ADSORBAT. AEROFOBIE.] Initial (Trousseau. a aspira.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. s. / adducine. Consta din tesut conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. AFAGIE. s. bronsite. / aerosoltherapie. m. / adsorption. [Lat. phagein = a mdnca. s.). adj. ?i alfablocant. Metoda curenta pentru obtinerea a. / adsorbent. [enti[d. f.] Substanta care se adsoarbe. AER CURENT / air courant / tidal air. este considerata complete atunci cand sunt afectate atat aria senzitiva.] Care se opune actiunii *adrenalinei. sorbere = a 6ea..: volum inspirator de rezerva (v. Printre diferitele tipuri de a. artificiali obtinuti prin diferite metode. ad = aproape de. zwrfiire. m. ADRENOLITIC.: volum expirator de rezerva (v. A. A. adj. / aphagia. Forma usoara a *a. In care a. aer. pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm. s. f.). AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. s. paralizii. ADSORBANT.ADRENOLITIC AMNEZICA pAe = hrana. betablocant. A. 2) Re-feritor la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. / aerotonometre. s. f. de regula reversibila. aer. Se corecteaza prin 'implant (solutie ideala). sorbere = a suge. bios = fiatd. / aerophobia.. [Lat. -os = aer. -os = aer} Mixtura gazoasa a 'atmosferei. AER REZIDUAL / air residuel / residual air. de obicei inconstienta.\ 1) Despre o substanta la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de *adsorbtie. -os = aer. limitata la uitarea. / adressines. / aerogastrie. V. gr. / adsorbant. dementa) si insuficienta suprarenala variabila. alcatuita din doua subuni-tati. aer. agenti In unele gastroenterite si suprainfectii. de natura fizica (prin forte van der Waals) sau chimica (prin legatura chimica). / adsorbate. a substantivelor.^rului. depinzand de acesta. / air.rinicfii. s. adaugd deasupra. termenul a. ad = aproape de. adrenergic blocking agent. Sin. Wernicke. face parte din banda 4. gr. f. -ens. se asodaza semne cerebrale variate. AFAZIE. Ex. penlru ansam-blul tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii. gr. / adrenoprive. ioni. scrisului sau semnelor. AER. a. Sin. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera. aer. cu dis-tensie abdominala consecutiva. t. -is . Lipsa cristalinului..] 1) Fixare. V. f. aphaquie. aer. afazie. [Lat. 2) Substanta respectiva. / aerotonometer. [Lat.] Deglutitia. / adrenolytic. s. phobos = frica} Teama morbida de curentii de aer. particule) la suprafata unui solid (*adsorbant). consta In intro-ducerea unei pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a Inghiti. n. [Lot. gr. a unei substante (molecule. cat si cea motorie ale cre. si adsorbat. -os = aer. ADSORBTIE. s. gr.. care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata unui corp. -eris. aer.] Care este legat de o 'insufidenfa suprarenala. poate fi post-operatorie (operatie pentru *cataracta). In duda integritatii aparatului fonator (*laringe. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din substante medicamentoase. n. aer. gr. [Lot. f. a . 2) Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa. AFAZIE AEROPAGIE. [Lat. f. motone. AEROTONOMETRU. s.: car-bunele activat si oxidul de magneziu. s. f. \Lat. A. / adrenoprival. adj. / aerocolie. f.

f. a . B. m.. AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. [Lat.} A. manifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al frazei.] Mico-toxina produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus. gr. Iat. gust sau miros. sen-nan = a produce. AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic aphasia. *leziune.a Intelegerii cuvintelor si a lecturii. deoarece acopera conceptele de *anomalie. se Insoteste frecvent de *cecitate psihica.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente. A. de. se poate asocia cu tulburari intelectuale majore si cu *hemianopsie. -md: gr. uffectio. tumora benigna sau maligna a corzilor vocale). fifferre = a aduce. f. a siabi} 1) Emotie intensa. Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire . s. [Lot. 3) Pro-prietatea unui 'receptor de a lega specific un anumit *ligand.] Despre un organism uman a carui temperatura este In limite normale (de regula . vec-inatate.\ 1) Forta care uneste atomii si moleculele. cu toate ca obiectui este recunoscut. apyretic. Sin. In care cuvintele sunt rostite fluent. AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia.: afazie Wernicke (v. facand abstractie de cauze. \Gjr.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei motrice a limbajului (*anartrie. Sin. Insotita de o tulburare a constiintei. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). / affinite. Cuvintele sunt substituite unul cu altui. la Intam-plare. AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. a. f. fihra . A.priv. cu evolutie impetuoasa si scurta. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea centrului vizual al vorbirii. AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's aphasia. / affect.de [a Afipergillus flavus. B. s. ObiectuI este denumit doar daca este perceput prin palpare. s. AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. f. afecfiune. n. a -priv.ge. scris (*agrafie sau a. / afebrile. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gramatical&. W. A. [Car/ Wernicke. AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. -ind. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei substante cu alta. AFERENT. s. adj. 2) Simpatie. Se asodaza frecvent cu tulburari ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. A. dupa tiroidectomie) sau leziune cen- . A. exista rar 'in stare pura. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poroparietale stangi. verbal sau In scris. adj. A. A. este determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. {Lat. profesor la 'Seriin. f. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita. AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. / afferent. s. AFLATOXINA.] Care merge de la periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este destinat. affectus = stare de spirit. iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. *disfunc-tie. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii cefalice. audi-tiva. Incapacitates de a denumi un obiect perceput vizual. ferre = a conduce. [Paul Broca. / afibrinogen6mie. -alos = sange. Varietate de a.rman. / affective faculty. emotii si pasiuni ale unei persoane. participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin. caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a cuvintelor. haima. / aphonie. toxikon = otrava pentm varful sagenlor. m. / afibrinogen(a)emia. / afebrile. Sin. care se dezvolta pe arahide si contamineaza uleiul extras din acestea. fioald.priv..: nerv a. A. Wernicke. s. surditate verbala. paralizie de nerv reaJrent (frecvent postoperator. de [a finis = iimitd. / aphemie. poate varia In functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si patologici. f. / affinity. la ad = spre. apar tulburari de vorbire: bolnavul se exprima fluent.\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin. a s[d6i. AFINITATE. f.. o. AFECTIVITATE. Secundar. astenic.). se poate manifesta prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie receptiva). \Cjr. AFIBRINOGENEMIE.a. Caile vizuala si auditiva nu sunt afectate. sunete muzicale . *sindrom. [Lot. patologic. s. a . s.. (uii's = stare. [a afficere = a afecta. f. stare patologica cu coloratura afectiva intensa.. adj. Broca (fiind consecinta afectarii ariei Broca). prietenie. / affect.. tularemie etc. fiind asociata frecvent cu tulburari ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduction aphasia. phone = voce. m. le-ziune produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism (sifilis. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvintelor. se caracterizeaza prin incoagulabilitate completa a sangelui.). Wernicke cu *a. la affir. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor scrise. adj. ferrc = a conduce. A. s.). este alterata In "nevroze si 'psihoze. stare emotionala intensa. [Cjr. 4) A. In cadrul *a. Broca. dar se constata *para-fazie si *jargonoafazie. m. a s(a6i. dragoste fata de cineva. completa sau partiala. -e. Semnificatia sa este destui de vaga.erc = a afecta. Inaintea altei substante. Asocierea *a. A. De asemenea. 'Pohniaf. *boala. a . 2) Tendinta substantelor de a reactiona unele cu altele. AFEMIE. de la loxan = sageatd. pheme = vor6ire. de. affinitas. A. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor.priv.\ Deficienta sau absenta *fibrinogenului ?n sange. congenitala. psifiiatm. sensibilitate. f. AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic aphasia. s.: conexi-une inversa (v. cu afectarea moderata. AFECTIUNE. AFONIE. boaia. este cea mai toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza periportala. / aflatoxin. Ex. / affection. de la ad = spre. iat. newolog fi.surditate muzicala sau amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv. f.AFAZIE BROCA AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw. / affectivit6. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp. f. / aphemia. s. 18481905. 3) A. A. AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic aphasia. aferti. / aflatoxine. afectiune. de. f.vd. sau a cuvintelor scrise (a. este incapabil sa Tsi exprime ideile prin cuvinte (*afemie sau a. Ant. f. s. s.: afaae de conductie. s. affectus = stare de spirit. de ex. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari ale limbajului vorbit. desi gandeste normal. f. afectare.\ Pierdere a vodi. A. dar utilizate incorect. de la affi-cere = a afecta.fibra. A. s. locala). vas a. AFECT. / affection. [Lat. / afferent. 2) A.).: anal-trie (v. 18241880. afferre = a aduce. cantec (amuzie). [Lot. inver-sus.. fehris = fedra. antroyolog fi cfwwg franca.temperatura In jur de 37°C). [Termen compvs: afia . primar. profesor [a 'Paris. s. 2) Comportare emotiva.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid. tuberculoza. *agrafie). Forma de *a. AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. tristete. s. transmisa pro-babil printr-o gena autozomala recesiva. In care pacientui. A.: apiretic.. / aphonia. s. [Qr. -atis = inrudire. caracterizata prin anxietate.: eferent. 148 AFONIE AFEBRIL.

s. a . Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene. In prezenta anticorpilor corespondenti (aglu-tinine).. / aglossia. Sin. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. sau reactionala. f. gyros = cere. / agastria. carenta imunitara. gastros = stomac} Absenta. f. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o *mutatie. s. s.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. glykys = dutce.. f. excitement. dim. m.: virus delta. AGALACTIE. \Gjr.priv. a . AGEUZIE. [Lat. / agyria. s.] Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia Floridee. / agueusie. aph-tae.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie. haima. [Qr. s. [Qr. s. s. / ag6nitalisme. s. -ina.. s. Sin. aphtae. genitale. in mifcare. 2) A. s. aflate In suspensie. A. 7=0 treia. disglobu-linemie. f. -onis = cyitatie. In paranoia. ic. / agammaglobulin(a)emia. [ite-ra a aifahttului grec. vulgara. agens. boala Bruton. Se disting: 1) A. / aglossie. secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoida cronica. s. 3) A. aphrodisiakos. m. [Lat. f.priv. d.. o .: 1) A. f. s. s. / agitation. [Lat. f. a . Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea 'imunitatii umorale. de. la glohus = glob. de ex. s. AGITATIE. / aphrodisiaque.: chelator (v. globuJus. / aphte. Cele mai cunoscute a. poate fi spon-tana. lipsita de intentie sau scop. AGENT. f. de. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care recunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin.. 3) A. ptdiatru austriac. In general. gasler. f. Se disting: 1) A. ce favori-zeaza *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent.} Starea unui individ privat de secretia interna a glandelor sale sexuale. observate la nivelul palatului dur la copii. gennan = fl product} Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare. genitalia . s. / agglutinine. AFTA. a . grup sanguin). A. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. n. *aftozele. / agglutinin. ['Malaie.).] Boala caracterizata prin prezenta de *afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale. / agalactie. s. a. pot fi disoci-ate. A. viu. de forma rotunda sau ovalara. / agglutination.. Cat. cu prognostic benign. s. -arum = afte. mielom). s.. v. f. AGASTRIE. alimfocitoza.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat. si disgenezie. In cadrul *bolii Behcet.priv. / agenesia. mai rar pe mucoasa genitala. [Lot.: geloza. s. A. / aphthosis. duice. [Qr. s. ia agitare = a pune. La om. purtator de germeni infectiosi. o .priv. [Gr. Poate fi dezordonata.. r. m.priv.. Se utilizeaza Indeo-sebi In microbiologie. f. f. s. f. s. AGLICON. aphthae). de. f.: genina (v. f. provocata de stimulari din mediul ambiant.AFRODIZIAC trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian). AGIRIE. A. de [a agere = a actwna. microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda utila de diagnostic bacteriologic. a agita fi agere = a acttona.: pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni. m. rezulta dupa spargerea unor vezicule pline cu lichid seros. agglutinare = a [ipi. AFRODIZIE. s. A. genesis = producere. Orice factor provocator de boala.] Sin. s. imunitate. de (a gr. / agglutinogen. AGENT CHELATOR / chelateur. a uni. idiopa-tice dobandite tardive. [Lat. s.. / agent.priv. / ageusia.[ Ulceratii infectate. AGENITALISM. de. / aphrodisia. [<^r. [Alois Bednar. amar si acid. s. adj. s. congenitala sau dupa extirpare chirurgicala. AGLUTININA. f. ia gr. a priv. f. 1S16-1SSS. / agastrie.J(ua[d. [Cjr.. s. f.ziana agar-agar.] Forta sau substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau favorabila organismului. / aglycone. / agitation. Se prezinta sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In apa. s. s. / agglutinogene. sindrom Aicardi. [Cjr. Contine doua componente principale: agaroza (polimer de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). / agammaglobulinemie. / agent. AGENT PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor. spasfca). / aglycone. / agglutination. masurand 35-37 nm si generator al unor forme severe de hepatita. cu exagerarea miscarilor. m. isterie sau prin spasm muscular laringian (a. s. a crea. a uni. agglutinare = a dpi. m. a . f.). ageustia. a stomacului. A. agitatio. -ina . aphrodisia = dorinfa se. glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii.. la geiman = a produce} Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei *embriopatii. mutagen. AFRODIZIAC. adj. AGLOSIE. hematiilor sau hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. AGENT DELTA / agent delta / delta agent..e ia gignere = a naste. / agenitalism. -atos = sangc. 2) A. sau agresiva. fiind foarte dureroasa..tiv. care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu expresie tardiva.priv. gesturilor si 'mimicii. 2) A. V. agglutinare = a [ipi. nu poate fi transmis decat asocial cu "virusul hepatitei B. A. {Cjr.priv. [Ofr. Virus ARN de masa moleculara mica. f. f. de obicei cu un burelet inflamator eritematos. / agenesie. / agyrie. / chelating agent. -ntis = ac. lot. Sin. gueusis = gust. prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. [Lat. s. In alimentatie sau ca laxativ moderat. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins. AFTOZA. determina aglutinarea Intre 4 si 20°C si hemolizarea In cazul activarii complementului. izolate sau grupate. microorganism patruns In corpul uman. [Lot. AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae..organde. AGAMAGLOBULINEMIE. m. a uni. vector. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza *stomatita aftoasa si. V. Viena. f. gr. cand se produce *afazie. chi-mic. AGENT INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent. f. haptein = a arde. d.] Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. m mifcare. f. de. AGLUTINARE. AGLUTINOQEN. In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala. v. a pune in mifcare. al carei suport Tl re-prezinta anumite gamaglobuline. gr. -aktos = [apte. cu evolutie In pusee recidivante. s. Se preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici. intrand In compozitia a numeroase medii solide sau semisolide. AGENEZIE. [a Afrodita = zdf-a dragostei} (Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale. Ex. -oza . [at. n. / aphtose. sunt bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. Apar din cauza sugerii diferitelor obiecte murdare. s. de corp calos. la Afrodita = zeifa dragostei. gala. m.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale. m. si eunuchism. s. f. a pune. imunoglobulinele. dand prin racire un gel. s. impulsurite sexuale.. s. infectant. Ex. congenitala de tip Bruton. V. poate sa apara si fara o leziune organica. f. / aphtha (pi. factor fizic.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen (*aglutinogen). Termenul agalaxie este incorect. provocand astfel aglu-tinarea acestora. / agalactia.] Anticorp capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor.. [Qr. a . / aphrodisie. AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. -arum = afte. 149 AGLUTINOGE N ... cold agglutinins. gyms. gr. / aphrodisiac.} Absenta *gamaglobulinelor din sange.

dopexamina).. / worsening. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). Sin. un [oc. AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / dopaminergic agonists. \QT. adj. la un. AGRANULOCITOZA. adj. f. AGONIST. Substante endogene sau exogene care stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. Definite a.] Asociere (sindrom) caracterizata prin scaderea marcata a num§rului de *granulocite sanguine (sub 300 granulocite pe mm3). s. cecitate psihica. -ale.. cu tendinta evitarii acestora. -ozu. kytos = cduld. la. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit efect. [Lat. a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si duratei evenimentelor (a. s. olfactiva. / agregant. f. sau generalizata. sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa osteotomie. . adezivitate plachetara si trombus alb. AGRANULOCIT. ca entitate este pusa la Indoiala. s.] Aglomerarea unor ele-mente Intr-un spatiu restrans. de raspuns celular. s. d. Aglomerare. / clip. AGREGAT. \Gjr. cu care se apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la cicatrizare. gno-sis = perc. de timp) etc. a . boala Schultz.: sindrom Kostmann (v. gramada de eritrocite dispuse de re- . avand o circulatie interna-tionala. s. antagonist. adj. adj. / agregabilit6. aggregare = o aduna ta un [oc. Sin. s. / aggregation. [Gr. In medicina. V. / agoniste. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena ce declanseaza atat reactia primara. s.. sindrom Gerstmann.] Leucocit lipsit de granuiatii. de la. f. Rezulta o diminuare a influxului de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace. In acest caz este considerata o forma de 'apraxie. 150 AGREGAT DE AGRAMATISM. desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al analizatorilor) este normala. / agrammatisme. adj.: *apomorfina. Se disting a. ligand.AGMINAT ERITROCITE AGMINAT. V. de [a uggravare = a agravci.] Piesa metalica mica.priii. tactila. reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a hemostazei) si este initial reversibila. adj. / aggregability. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu dependente de ATP intracelular. s. AGONIE. s.priii. fiind unite de filamente de *actina. AGONADAL. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell aggregate. \Qr. f. Penomenul de aglomerare a eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel opener.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dorit. de a se alipi. *ADP. n. [Lot. / agraphie. agrafe. din {jam. receptor. adj. se observa In anumite 'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. / agnosia. A. prosopagnozie. gustativa. d. In functie de natura acestor stimuli a.] Pier-derea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor senzoriali. vaselor si tubului digestiv (ex. -e.] Aglomerare. A. de id granum = grannie. s. / agmin6. cu efect central. 'miozina si *fibrina. este o proba de evolutivitate a sechelelor traumatice. 2) In medicina legala sau In expertiza. agonisti adrenergici. In forma de croset. si agonist potasic. / agnosie. AGREGANT. s. -onis = ac^iunw de. AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes / platelet aggregation. [Qr.. s. V. [Lot. / agonist. aggravatio. a . AGREGARE. / agregation. aggregare = a aduna la un loc. phohos = frica. care patrund In creier (ex.epe. s. gonos = sitmdnf:a. f. Sin. granum = graunte.: *dopamina.] Teama morbida de spatiile goale. krap = croset. f. agonistes = [tlptdtor. dim. reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte. s. a citi [iterde. / agoraphobia. la leucodte. se clasifica In: auditiva. V. acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi antagonist. f. agora = piata. AGRAVARE. agmen. fo-losit pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte. AGREGABILITATE. aggregare = a aduna. f. / agrammatism. "bromocriptina). A.] Care provoaca 'agregarea eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine.: astereognozie (v. agoa = [upta. m. Este facilitata de *catecolamine. s. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulocytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile genetic agranulocytosis. Termenul se refera Indeosebi la eritrocite si. {Cjr. Poate fi localizata. adj. agregare. granulum. expune la un rise infectios grav si daca se manifesta izolata este. a • priv. de la aggregare == a aduna la un [oc. s. ca si prin utilizarea verbelor la infinitiv. [fr. chiar existenta a. si a. se asociaza re-lativ frecvent cu *atacul de panica. s. grammatJca. f.i gone. vizuala. / agonadal. afectare corporala sur-venita dupa *consolidare. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii persoanelor. a mrautdti. *tromboxan si de prezenta calciului. sunetelor. aggregatio. a aduna. Poate re-prezenta un simptom al *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie. dimpotriva. s. sludging of red cells. p. / agminated. [at. / agregat. a .] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor. Termenul englezesc sludge este uneori preferat celui de a. / aggregate.priv. m. / agranulocyte. [Lat. s. cat si pe cea secundara. si agregant. [Lot. A. determinata de un mecanism imunoalergic. caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea progresiva a constientei.. f. -e. s.. din gr. AGNOZIE. s. granuliim. anosognozie. V. s.re. factor pla-chetar IV. [at. imaginilor. [Lat. -aux. V.] Despre mai multe organs elementare ale aceleiasi specii reunite unele cu altele. graphein = a scrie. s. AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adrenoreceptor agonists. A. [oc.. evolutie nefavorabila a unei boli. largi. [at. fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. AGRAFA. n. agregat. termenul se uti-lizeaza cu referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor figurate din sange.). a priv. de a se aglomera In gramezi. 2) Defect de constructie gramaticala a frazei. In starile de soc.\ Proprietatea de a se agrega. a obiectelor. cunoastere. AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. [<^r. devenind rapid ire-versibila. kylos = cduCa. A.. [Qr. graminatike = arta de a scrie fi de. f. si alexie. de la gnonai = a cunoafte. pe de alta parte. / agranulocytosis.] 1) Durere severa sau suferinta extrema. / aggravation.] Alterare a scrisului. care este redusa la un stil telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor. f. m. f. m. f. sludge. / agranulocytose. Fenomenul de grupare a plachetelor. f. s. 2) Termen vechi. / aggregating. AGORAFOBIE. cu efect peri-feric dominant la nivelul rinichilor. gramada alcatuita din elemente figurate ale sangelui. f. In zonele de ischemie. / agonadal. s. agonisti dopaminergici. este favo-rizata de Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si capilaretor. dim. / agoraphobic. f. cu mentinerea normala a fortei si a coordonarii miscarilor mainii. / agranulocyte. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase. / agraphia. foarte proba-bil.). f. s. leziuni ale mucoaselor (gastrointestinale) si ale tegumentelor. asomatognozie. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies / sludge. a . -onis = wrdutdfire. si sindrom Kostmann. [Cfr. a pro-priului corp (autotopagnozia). mai rar. si coma. V.} 1) In sens larg.priv. / agony.] Care este lipsit de *go-nade.. e. AGRAFIE. / agonie.. f. gr. se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive elementare. / agrafe. n. -inis = mu[time. -ism.

de tip recesiv. de [a albus = alb. -inis = aBJeatd. / albuginee. gradi = a merge. tab. de la lalein = a ror6i. ALBUMINURIE. toate de tip auto-zomal recesiv. ALBUMINORAHIE. a. s. / akinesie. sunt denumite cu acest cuvant. V. s. / albugo. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. adj. si lactoza. / agressology. s. cu aplicatii In medicina. / alcali. proteinurie. f.\ Individ afectat de *albinism. mimica. f. cu transmitere dominant autozomala si manifestat prin pete albe. ALBUGINEE. a . spre. 2) A. uneori.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In plasma sanguina. de ia albus = al6.AGREGAT DE PLACHETE gula In rulou. adj. al kali sau alqaliy = soda. [gr. / albugo. / agressivite. f.. / alcalemie s. lacrimri = iacrima. n. ALCALIN. pi. s. ALALIE. albumen. ouron = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. de brom-fenol. f. 1) Una din culorile principale ale spectrului vizibil. [at. s.] Absenta *lactazei din intestin. s. f. V. Aglomerare. fie cu lapte de origine animala. [Lot. -oza. 2) Mai multe substante chi-mice. f. -ina. V. / albumose. [Gfr. f. n. s. ia aggredi = a merge spre. / albinos. A. albumen. V. ALBINISM. de la albus = aid. / cervi-cospinal fluid proteins. gramada de trombocite. [Lat. Ex. ALCALI. / albumine. / agressivity. ALBUMINEMIE. rhakhis = wloana VirtelJrala. / alkaline. [or..priv. acte suicidale).\ Alimentatia lactata a unui sugar.] Grup de pro-teine continute In serul sanguin. Pot provoca iritatii ale tegumentelor. V. s. -atos = sange} Cresterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. ALACRIMIE.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale. s. lovire etc. / achillodyma. -oza. s. s. mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire. s. f. 3) A. Fondator: H. [Qr. -inis = aifitif de ou. / allantois. -ina. f..} 1) Care are reactie alcalina (bazica). / lactation. al kali sau al-qaliy = soda. date de acumularea de granulatii grasoase In grosimea acesteia. f. A. = aib. -inix = a[6uf de ou. atlas. gr. comportamente si cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. / alanine. de [a albus = aid.] 'Diverticul al intestinului embrionar al carui perete. ALANTOINA.). a. s. V. ocular. Deoarece uricaza nu exista la om. / allantoin. -atos = sange. f. partial. agregarea plachetelor. aggresus. [Lat. f. de. AGRESIVITATE. de [a albas •= ail}. / albuginitis. f. s.. -inis = aldeatd. s. 151 . dura.-l scufunda in Sty\j odyne = durere. ouron = urina.) sau ascunsa. a. / albuminurie. logos = stiintd. Akhileus. A. / allanto'ine. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si coagulabile la 70-90°C. -antim = carnat. / lactase deficiency. joaca un rol esential In men-tinerea *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase substante: acizi grasi liberi. n. gr. de la alhus = a[6. care se formeaza uneori In arteriole si capilare in cazul Incetinirii circulatiei sangelui. / albuginea. s. -e. s. a -priv. Frecvent. reactia sa este utilizata pentru do-zarea specifica a acidului uric sanguin si urinar. spre. / albinisme. m. s. Simbol Ala sau A. s.} Sin. f. / albino. / akinesia. / alacrymie. ALBUGINITA. f. f. bilirubina. -ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela- ALCALIN nina. ALBUMINA. In care se constata. ALBUMOZA. care Inconjoara unele organe: globul ocular (a.} Absenta secretiei lacrimale. m.] Prezenta In urina a albumozei. m. cu sase subtipuri. a ataca (ad = (a.). continand vase intestinale. f. la nivelul pielii. 2) Care prezinta tendinta de a accepta protoni. s.: acinezie. f. In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). f.: proteinorahie (v. s. [Lat. A. s. AHILODINIE. [^. / agressologie. / albuminuria [Lat. provocand Indeosebi *saponifi-carea grasimilor. si tab. AGRESOLOGIE. [Lot. / albuginite. f. / albumin(a)emia.a. cu aspect albicios.] Membrana fibroasa.] Inflamatia *albugineei. / bleu. ca si In unele vegetale. / albumin. -inis = aifieat. depigmentate.. albugo. si sindrom Sjogren. biochim. [Qr. s. f. / blue. Aminoacid neesential. albus = alb. AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet aggregate. de Prusia. s. ca 7n 'sindromul Waardenburg. a. / alcaline. [Lat. lapte. s. s. [Cjr. / alanine. agregarea eritrocitelor.. const. ALBUMOZURIE. ALANTOIDA. -i'(a. f. s. -aza. fie cu lapte uman. -ina . Desi acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza.. f. / atbuminemie. s. lalia = vorbm. s. de [a aggredi = a merge. a priv. / albumosurie. s.} Durere vie la nivelul tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. gradi = a merge. natural (Indeosebi de vaca) sau preparat industrial (a. constituent al proteinelor si glucoforma-tor. / allaitement.). s. a. [at.] Sin. a past). adj. Substanta rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. [Lat. s. ALANINA. ALCALEMIE. s. al kali sau alqaliy = soda. s. f. muschi. haima. Evans.. albugo. s. [Lat. f. kinesis = mifcare. Laborit. -inis = alhuf de ou. f. eel mai frecvent. m.] Ramura a fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene si reactiile organismului. f. cu pH-ul peste 7. m. s. Uneori termenul este considerat sin. con-genitala sau dobandita. / eye dryness. f. [Lot. V. medicamente etc. [Lat. un deficit de "tirozina. cu *afemie. se observa In *mielomul multiplu si. aluzii etc. este putin utilizat. distrugere a unor obiecte. f. f.: a. -inis = aifiuf de ou. \Qr. ALACTAZIE. poate fi manifesta (amenintari si insulte. albumen. haima. albumen. s. s. In absenta le-zarii caii motorii principale. Aceasta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se exprima la maximum In 'mutismul akinetic. erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a. NA: tunica albuginea.: acromie cutanata. / alkali. de toluidina. ALBUGO.. Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. [Lat. [Lot. allactare = a a[apta.. / alalia. de (a kinein = a mifca. gr. gr. alhiif. a ataca (ad = la. artificials). ALBASTRU. s. [Lat.] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta proprietati specifice. pi. / achillodynie. spre.: pro-teina Bence-Jones (v. *osteomalade si In *metastazele osoase. s. Sin. s. s. tripan. ALBINOS. / albumosuria. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi si Hermanski-Pudlak. generali-zat sau oculocutanat.} 1) Tulburare trofica a unghiilor. s. albugo. / alkal(a)emia. albumen. / allantoide. gr. adj. f. f. de metilen. Var. In 'leucemie. s.priv. m. f. si stres. transversale. [^r. -inifi = at6uf de ou. si leucom. eidos = forma. f. const. a .r. albumen. testiculara. lactis = lapte. denumita si 'proteina Bence-Jones. / alactasie. f. -inis = a[6uf de ou. lac. biochim. ocu/ara sau sclerotica). uneori striate. f. Prin hidroliza dau amino-acizi si amoniac.. / alalie. -ina. constand In formarea de pete mid albe.} Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si automate si prin lentoarea miscarilor voluntare. V. 2) Denumire a petelor albe de la nivelul *corneei. Poate fi dirijata Tm-potriva altei persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane (autoagresivitate: automutilare. f.] Tendinta la atac. / albuminorrachie. AKINEZIE. adj. f. contribute la formarea "cordonului ombilical si a *placentei. / albinism. oua. gr. s. aggresus. a pllfi). V. adj. / albumose. termenul este folosit pentru tunica a. s. f. penisul (Invelisul extern al corpilor cavernosi). ALAPTARE. s.

Determinarea sa are importanta medicolegala. f. de alti-tudine apare la altitudini mari. s. f. ALCALINIZANT. / alkaloid. primari (R-CH^OH). ALCAPTONURIE.ALCAUNITATE ALCOOLMETRU ALCALINITATE. pdtrunzdtor. m. *stricnina etc. Impropriu consumului: foarte toxic (orbire. m. s. respirato-rie sau gazoasa. deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei. ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respiratory alcalosis. A.'al kali sau al-qaliy = sodd. [Ar.ohof sou al koh'l = sudtit. s. ALCOOLAT. V. ALCOOL. A. etilism. alcohol sail o7 koh'l . 2) Medicamente cu aceasta proprietate. 0. s. s. s. deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist. e. / alcalosis. ALCAPTONA. alkalosis. cronic reprezinta un complex de tul-burari provocate de ingestia repetata.] Despre un medicament care produce alcalinizarea urinei. acumulare plasmatica de alcali de origine alimentara. a. prin concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un add. s. m. eliminarea sa urinara. a. fiind plasmatica si tisulara. In continuare. sunt putin so-lubili In apa. gr. 'delirium tremens. scadere a memoriei. m. s. In aerul expirat In hiperventilatie sau respiratie artificiala prelungita. me-tabolica. adj. \5ir. m. tulburari nervoase (*polinevrite. f. / alkaptone. iar catre 4-5 g%o apare coma. \!Ar. de la 2.: *ciroza. A.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange. *ocronoza si dureri articulare variabile. f. / alcoholisation. / alcoholometer. / alcoholature. s.5 g%ci produce euforie si excitatie. termenul a. / alcalose. cronic este frecvent legal de probleme psihologice si sociale.. Ex. s. Se utilizeaza ca dizolvant general. CHaOH. in. compensata. "cafeina. f. ALCALINOTERAPIE. therapeia = tratament. gr. euforie nejustificata. de. ALCOOLISM.sufitlli pdtrunzdtor.5% volume de C. cu [dcomie. ALCALOZA. alaturi de C si H sau de C. [J?r. / alkaptonuria. f. al-cohol sau al koh'l . s. / alcoolat. misdbil cu apa. / alkalization. s. Toleranta individuala este extrem de variabila.] V. pdtrum. / alcalinisation. inflamabil.dtor} Preparat medicamentos care rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe substante aromatice. [-^r. / alcoolmetre. Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. m. kaptem = a suge. s. m. Exista diferite tipuri de a. se exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei. pana la neutralizare (a. In limbajul curent. adj.' / alcoolemie. Complicatiile cele mai grave ale a. / alkyl. se manifesta (uneori.R. accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o. f. -alos = sangt. gr. a. s. Toxic al fica-tului si al sistemului nervos. kaptcin = a suge cu loco-mil'.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. cand pH-ul sanguin este readus la valori fiziologice.: alkil. m.} Denumire generala pentru clasa de compusi organici care contin In molecula una sau mai multe grupari OH neionizabile. A. ALCHIL. In timp ce pH-ul intracelular poate fi scazut sau normal). s.) Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit. Radical reprezentat de un alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a pierdut un atom de hidrogen. s. inflamabil. / alcaptone. / alcalinoth6rapie. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel: tulburari psihice (afective. / alkylant. lichid clar. Se disting a. / alkalizer. H. cu miros agreabil. metabo-lica. cata-bolit al 'tirozinei. Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica. si sunt utilizati frecvent In terapeutica. 90%) eel mai frecvent In scop antalgic. a] kali sau al-qaliy = sodd. / alcoolisation. volatil. f. n.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei. Este antiseptic. eterul. s. [Hr. f. -e.] Procesul de producere a unui mediu *alcalin. alcalinization. deshidratat contine 99. cloroformul. f. denaturat sau medicinal contine substante care Tl fac dezagreabil pentru consum. eidos = forma. Sin.] Stare patologica care re-zulta prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7. al kali fail alqaliy = sodd.4). / alkylant. / alkyi. Var. / alcohol. tote/a sau potent/a/a). f. ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. -oza .). [J4r. s. s. A. s. *tremor). [Ar. / alcalinit6. actiunea lor se manifesta prin blocarea diviziunii celulare. Administrarea si circuitui a. s. ouron = urind. *cocaina. al kali sou al-qaliy . gr. 60%. ALCOOLATURA.] Substanta organica heterodclica de origine vegetala sau de sinteza. f. etilic. adj. f. ALCALOID. / alcoolisme. f. al-r.] Produs de degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si "tirozina. Este preparat prin distilarea lemnului sau prin sinteza. V. s. ALCOOLEMIE. A. prin scaderea presiunii CO. 1) Despre un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil. m. al kali sau al-qaliy = sodd. pdtrum. T. metron = mdsurd. prin abuzul de vin. iar In dilutia de 70% intra In compozitia unor preparate farmaceutice. m. al kali sau al-qaliy = sodd. Responsabilitatea penala (delict. ALCHILANT. 2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcaptonoxidaza hepatica si renala. sunt folosite In chimioterapie ca antimitotice (ex. al kali sau al-qaliy = sodd. al kali sou al-qaliy = sodd. / alkalinity. ALCALINIZARE. / alcalo'ide. a unor doze excesive de alcool.5 g%o se instaleaza o stare de narcoza. s. 'in functie de etiologie si de interventia mecanismelor compensatorii: a.: dclofosfamida).] Procedeu terapeutic care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la concentratii de 45%. m. cu formula chimica C^OH. ALCOOLMETRU. a discernamantului). s. al-cohoi sau a! koh'l = su6til. ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic alcalosis.HsOH. Unele a. f. A. desemneaza a. al cohol sau al koh'l = subtil. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. ALCOOLIZARE. f. Intre 1 si 2. [Ar. / alkalitherapy. \5\r. s. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase vectoare ale durerii. Reactio-neaza cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii. s.dtor. a. / alcool. alcaloza. oenomanie. pro-ducand esteri. s. Lichid incolor. care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari 152 proteice. Termenul de *oenolism semnifica a.. [-%r. A. / alcoholate. sunt strict regle-mentate. V. / alcoholism. s. s. [AT.: *morfina. el obli-gand la o autentica ancheta sociala. [Hr. s. hipokaliemica este asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter (pH-ul extracelular este crescut..soda. uneori la doze foarte mid. ce confine azot. leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). halucinoza alcoolica (o forma de psihoza complicata cu polinevrita) etc. / alcoolature. n. alcohol sau al koh'l = su6ti{. V.. densimetru. -ism. / alcohol(a)emia. S. secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R. [Hr. . pdtrunzdtor. timp de ani de zile. obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. asociata cu fiziopatologia unor boli etc.sufitil. s. alcaloza. adj. gr. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. / alcaptonurie. foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. usor colorat. gr. s.' add homogentizic.-COH-R. / alcalinisant. In general pentru favorizarea dizol-varii unor calculi renali (din acid uric sau cistina). haima.. consecutiv. moarte). pdtrum. Sin. care deter-mina acumularea alcaptonei In sange si.dtor. Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de alcool etilic si o planta proaspata. f.

mi-grene etc. domi-nanta asociata fiind notata a'. test = e^a-m. la unul la altvl. f. / alcooltest. ALDOSTERONISM. / alcohology. figwil} Despre o gena care exista sub forma mai multor *alele. [Ar. un individ poseda doua a.] Denumire data manifestarilor cutanate ale *alergiei. ale aceleiasi gene. Ex.] Studiul *alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. 2) Proteine purificate din alimente. franeaza productia de renina si implicit pe cea de aldosteron. [Cfr. *a. s. ALDOLAZEMIE.fiimifti. gr. al-cohol sail al koh'l = subtil. A. n. n. s. denumeste o marca depusa. / allergy. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg.: boa/a a. [J5r. cu *alcoolodependenta. regleaza In organism concentratiile de sodiu si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a tubilor renali. {QT. de to. a. / aldolase. \ffibrev. / allelomorphe. pittrufi-zator. de la ergem = a [ucra. ALELOMORFA. La nivel biochimic.: In *sistemul ABO. Cele irei a. fac parte: astmul. / aldosterone. / allele. s. ergon = Iucru. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si moleculare caracteristice a. lie [a alwol dehydrogenatum. s. / aldosterone. ALERGIE de la mama. ALELA. alias = dtiili ergon = iuc. ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. aseme-nea celorlalte a. de la [at.. V. mai mult sau mai putin eficace. s. Cat. Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *corticosuprarenalei. 0 crestere a *volemiei. proba. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject suspectat a fi In stare de ebrietate. s. s. 8. [a ergein = a luc. f. adj. / allelomorph. Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad. una provenita de la tata si. sin-gura prezenta In muschi. Termenul etilotest este mai corect. f. caracterizata prin incapacitatea diminuarii consumului. 0 cres-tere tranzitorie a a. s. tennenul 153 . / aldolas(a)emia.. dar si In celelalte tesuturi. dependere = a sta atamat. a. / allergique. la. A.). In continuare. Cele doua a. variaza Intre 1. / aldolasemie. aceleiasi gene codifica proteine care asigura aceeasi functie.: hiperaldosteronism (v. unul la altu[. care In starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care determina moartea In scurt timp. al-los » aitui.: polenul gramineelor. ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. n. s. s. / allergide. adj. m. exista In concentratii foarte mici (v. f.e. f. de = separat de.ru. ALDOLAZA. C. a. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. / aldehyde. Este reprezentata printr-o litera majuscula si determina fenotipul unui individ *heterozigot.\ Initial. ALERGIDA.} Compus chimic care contine gruparea -CHO. mutanta este la randul sau termosensibila. ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. A si B ale grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante. dar care difera prin secventa lor de aminoacizi. ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al toxicului.3 si 8. s. allelon = tie. urticaria. ALERGIE.2 mU/ml (12-75 nmol/l). A. / alcoholtest. de la ergem = a [ucra. Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. f. o alta.n. ergon = iucru. f. In care nu s-a constituit dependenta fata de alcool. mania = nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Perioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice. f. provoaca depletia pota-siului. ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. ALCOOLTEST. desemna orice modificare din organism provocata de o substanta capabila sa se comporte ca un antigen. ALERGIC. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite ('heterozigot). ALCOOLOMANIE. pdtrunzdtor. adj. f. Versiune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fenotipului. prezente la un 'heterozigot. Concentratia a. la ergem = a [ucra. [Hr. ALDEHIDA. ergon = iucru. care produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi *homozigoti respectivi. ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant alleles. s. adj. din fr.] *Farmacodependenta fata de alcool. / alcoolod6pendance. utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la diferite substante. V. / alcoholomania. adj. cresterea limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. este obtinut prin oxidarea unui alcool. La nivelul fiecarui locus *autozomal. alcohol sou al koh'l = subtil. s. s. se constata si In infarctui miocaidic. / alcoologie. *A. f. al-cohol sou al koh'l = subtil. Ex.. s. proprie creieru-lui. pamdnt utili&at de. aparitia unei *tolerante. fie ca un subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen In cazul 'anafilaxiei. -ida. Se reprezinta cu litere mici. A. engl. *A. A. V. In compensatie. Enzima care exista In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. hiperaldosteronism. s. f.6-di-fosfatului In doua trioze fosfatate. terme-nul de a. m. gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o reactie alergica. Sin. f. / alcoholomania. s. gr. *a. se numeste monomonB. In general. / allergen.boala provocata prin sen-sibilizarea organismului la o substanta straina. bacterii sau polen. a. m. / allele.ALCOOLODEPENDENTA ALCOOLODEPENDENTA. si cetona. a carei functionare corecta nu se poate efectua decat la o anumita temperatura. ALOOSTERON. / allergie.ra. s. cei doi produsi ai expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. In caz de imunitate. care se elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. s. [Cjr. La adul-tul normal. morphe = forma. este polimorfa. s. se produce retentia celulara a sodiului. iar o gena ce poseda mai multe a. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a glucozei prin scindarea fructoz-1.] Care este In relatie cu 'alergia. o/coAo/ sou al koh'l = subtil. (AT. f. ALCOOLOGIE. dimpotriva. Excesul de a. patrunzdtor. Care produce *alergie. m.). *A. atc. actiune. s.. acf-inne. s. 6. A. Dintre bolile a. m. allelon = de. a. / aldosteronisme. eczema. ALERGEN. / allergic. [Qr. m. f. Sin. s. colite. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat sensible allele. logos = ftiintd. A si C la nivelul ficatului si In serul sanguin creste considerabil In unele boli musculare. In prezent. m. de. s. deoarece a. 0 nu este functionala. deoarece proteina produsa de aceasta a. A. .. / aldosteronism. actiune. fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata. V. [Ljr..] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui anumit cromozom. 0 gena care nu poseda decat o singura a. unele gastrite. f. / allergene. adj. f. / allergid. fiind stimulate de hipersecretia de *renina si *angiotensina.. {Qr. / alcoolomanie. peiidere = a atdma. Ex. Ex. Ver-siune a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ *heterozigot). sunt.: alela letala. ?i alcoolomanie. a carei secventa nucleotidica conduce la absenta unei proteine functionale. In hepatitele acute si Indeosebi In cancerele hepatice. La adult. ALELA NULA / allele nul /. aldolazemie). Sin. s.: a. s. / aldolase. veche test = vas lie. recesive. de. alias = aitui. 2) Sin. Cantitatea de a.: alela mor-bida (v. actiune.. pdtrunzator. alias = aitui. f. / aldehyde. m. izolata din ficat. s. f.

f. nevralgie (prin afectarea oricarui nerv senzitiv. / algetic. globulusi dim. ALGIC. [Lat. s. adj. ALGEZIOLOGIE. La adult reapare In ser: la 60-80% din subiectii cu cancer hepatic primitiv. thymos = minte. f(o)etus = fat.). cu hiperestezie (v.: artralgie. [J~r. khymos = sue. (ex. f. este alcatuita din trei lanturi polipeptidice (A. s. Var. -ina . ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and cephalic pain. f. s. ALFA.tuiui grec. algesis = silnful durerii. f. s. nelegat de o dimi-nuare a acuitatii vizuale. f. ALEXITIMIE. s. algia. / algesiologie. tripsis = frecare. m. / algesia. protos = primu[. s. [a = prima fiterd a affa6e. [gr. •ina } Categoria de *globuline plas-matice cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. tripsis = frecare. A. utilizat ca sin. cu senzatie de frig si tendinta la colaps.] Sin. gr. const. / alphaf(o)etoprotein. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale. ac-fiune. s. spirit. algesis = sim^ul durerii. adj.. In hepatitele neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul sindroamelor inflamatorii. Var. s. dureri difuze de origine dentara.: alfastimulant (v.: cecitate verbala. f. bloquant.} Care se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea. n. s. lipos = grasime. logos = ftiintd. [Lat. s. [Cfr. a. cluster headache. B. gr. ALEXINA. int. alexein = a evita. s. f.: a. s. adj.tulw grec. [Cfr. / algid. fentolamina) sunt. melron = masurcL] Masurarea sensibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei necesare pentru a provoca o senzatie dureroasa. migrainous neuralgia. In mod normal. ALGEZIMETRIE. Aceasta enzima catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. ALGEZIE. Uneori. / alexine. s. algidus = rec. ALEZA. ALFALIPOPROTEINA. adj.] Domeniu al medi-cinei care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia. In cadrul sinuzitelor. \Gjr. A. ren.. Stimularea receptorilor provoaca vasoconstrictie. / allergologie. f.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea temperaturii periferice. / alpha-adrenergic stimulating agent.). f.. / alese. m. este utilizata ca antiinflamator. a . / aigesimetrie. prin extensie. glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau orosomucoid).: a-globuline. / algidity. \Qr. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala.e. la gravide. Var.at} Agent simpaticolitic. / alphamimetic.etat} Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate. f. Sin. {Qr.tu[ui gru. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru. f. s. la ergein = a iucra. ad = aproape de. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec. [Qr. hemo cromatoza) si. digests = simtui durerii. proteina de legare a tiroxinei). hipocondriaca. ALERGOLOGIE. aiantichimotripsina).] 1) Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. f. 25 kDa. de la lectura dificila. obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si administrata per os. pana la a. ca si In alte cancere (cancere genitale cu celule embrionare. f. Ex. s. legate prin punti disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). / alexithymia.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor imunobiochimice asociate *alergiilor. adj. digests = simtui durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. / pain. antiproteaze (a^-antitripsi-na. gr. f.: alfa-adrenergic.antitrypsin. f.: a-adrenergic. s. protos = primul. / alphastimulant. [a = prima iiterd a atfa6t. lexis = cuvdnt.. adj. [angd.} Glicoproteina cu masa moleculara mica. / algide.: a-stimulant. / alphafoetoproteine. lexis = cuvdnt. pentru a desemna o reactie de *hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de tip I. dar Indeosebi a trigemenului. / alexia. m.: a-blocant.: cii-antitripsina.] Care excita *recep-torii alfaadrenergici. Se asodaza frecvent crize sau accese migrenoase. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. f. fr.] V. / algesimetre. / algique. sfdr&mare. inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea de globuline a. ALGIDITATE. -ina. [a = prima [ilera a atfadetului grec. f. / alpha-adrenergic blocking agent. ergein = a [ucra] Var. f. s. f.. f. creste In unele afectiuni inflamatorii si neoplazii. -inn.. de. de. s. nervului glosofaringian si a nervului occipital Arnold). fac parte proteine transportoare (transcorti-na. A. biochim. alias = altui. f. este determinata de o leziune ce-rebrala si are mai multe grade de complexitate. Var. ALFASTIMULANT. nevralgie. (o ioviturd). este sintetizata doar In perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva zile dupa nastere. Var. s.] Aparat pentru masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-zatii de durere. / alphabloquant. algos = durere. Var. a abate. adj. s. z. a stimuia. / allergology.} Defect de Intelegere a scrisului. / alpha-adrenergic. de origine extrem de diversa: a. din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi. s. mai rar In cancere de tub digestiv. / algesiology. s. cu M. / aiexithymie. s. In functie de localizarea . s. anti = contra. -ina . n.priv. / alpha-globulines. / algidite. s. ALGID. drawsheet. -e. / alexie.: a-fetoproteina ALFAGLOBULINE. f. / algesimeter. si Indeosebi asupra *tripsinei. f. f. in-gfi. algos = durere. Din grupul a. zdroBire. gr. local sau intramuscular. Sin. ergon = [ucm. s. ALEXIE. Var. / alphai-antitrypsine. vezicula biliara rinichi). a caror origine vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil. / algie. adj. ALGIE. In unele boli hepatice (hepatita virala. de (a stimulus =f>at ascufit cu care se imboidesc vitde.dro6irci sfdrdmare.] Substanta din cate-goria alfa^glicoproteinelor care. mghetat. Ex.ALERGOLOGIE este utilizat mult mai restrictiv. / aleze.-ANTITRIPSINA. istoric pentru 'complement. gr. f. sintetizata In ficat si prezenta In serul sanguin. pi. / alphachymotrypsine. metron = mdsurd. completa. Denumire generica pentru toate sindroamele dureroase cranio-encefalice. algidus = rue. de asemenea.. logos = stiintd. s. iar inhibitia vasodilatatie.. a. vasculara. ALFAMIMETIC. / alexin. [a = prima [iterd a aifabe. s. Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si.: a-chimotripsina. f. migrena. A. '(at. s. f. C) de talie inegala. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta. -ina. / alphaglobulins. Concentratia a.] Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui sub actiunea *tripsinei. / alpha-lipoproteine. / alphamim6tique.. terato154 ALGIE VASCULARA A FETEI blastoame. precedand aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. adj. n. Denumire rezervata *a. ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face / vascular headache. 2) Sin. a -priv.). pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a edemelor. ALFABLOCANT. / alphachymotrypsin. pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau limfatice.: algie (v. [Qr. droza. / alpha. si tab. ALFACHIMOTRIPSINA. Sin. isterica. [Qr. / algesie. Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice. vasodilatatoare. / alphalipoprotein. Determina In mare parte puterea inhibitoare a serului fata de numeroase enzime.: a-mimetic. s. f. s. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec. stimulare = a miboldi. adj.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. craniofaciale lateralizate. [Gjr. deci. -is = rinicfii. (a glohus = gCofi. s. 3) Uneori. s. / alpha-adrenergique. V. s. ALGEZIMETRU. care stimuleaza aceasta actiune. pi. lipoproteina. s. f. mandibulara sau oculara. ALFAFETOPROTEINA. f.. s. a 1'aise = (a se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru protectia rufariei de pat. [at. / algesimetry. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. ALFA-ADRENERGIC.

iar alteori o senzatie neplacuta. m. f. de la alere = a firdni.} Care provoaca. masochism. / alimentation. s. kytos = celula. ALGOSPASM. ALIFATIC.a. f. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire / erytrocyt alloantigens. Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate. [Cfr. sindrom Sluder). neuron . Var. post = dupd. ALKIL. de [a philein = a iu6i. [Lot.] *Paralizie Insotita de fenomene dureroase. de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. p. infarctului de miocard. s. dieta. / alloanticorps. / painful paralysis. f.na. asociata cu deficit de *imu-nitate celulara si umorala. A. ianga. ALGOMANIE. algos = durere. f. desemnate printr-un eponim (ex. s. A nu se confunda cu *dismenoreea. aUi-gare = a [ega. ALIENARE.a. s. / alloy. f. reprezinta un cuvant la moda.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram pa. sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata de aceasta. f. V. alienation. 2) In prezent. / algogene. este alcatuita din lanturi deschise de atomi de carbon. [at. para = dmcolo de. A. ca si In regiunile lipsite de disponibilitate alimentara. f. s. In functie de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. apartinand matema-tidi si informaticii. adj. a . compus special pentru asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. s. f.] Sin. n. genunchii.] Termen ce caracterizeaza un compus organic a carui structura. s. 155 . [Cfr. / alienation. algos = durere. o localizare anatomica (ex.).). [Cfr.. / algogenic.] Substanta al carei consum contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect. [Cfr.ie. f.} Perceptia stimulilor externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea interna a organismului (temperatura. sindrom Di George. de protectie . / algorithme. ALGOLAGNIE. V. f. au fost descrise numeroase sindroame. morbida fata de durere. s. In primele 4-5 luni de viata. lysis = distrugere. / algolagnie. s&nsifiidtate.6 al Charezmi sau a] Karismi. termenul este folosit In medicina legala si In domeniul judiciar. pentru bolile In care subiec-tul afectat este incapabil sa traiasca In societate. s. alias = aitui. trauma. A. Indeosebi. f.. / algolagnia. n. f. s.: nevral-gia nervului vidian. gr. sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta femeie. f. pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. s. In acest caz.e. o schema de diagnostic pe etape. s. [Cfr. alienare = a instraina. dificii. / algomenorrh(o)ea. gennaa = a produce. s. Atinge electiv umerii. [Cfr.} Producerea durerii.). [Cfr. sympathein = a fi aldturi de cineva. / algospasme.] Cautarea deliberata a senzatiilor dureroase. 2) A. f. de [a gennon = a produce. sensi6i[itate. spasmus. s. |l/r. Ca urmare. f. algos = durere. / alimentation. mainile. alliage. regim. ALIMENTATIE.u. -atos = ra. se utilizeaza In unele stari carentiale. o/gos = durere. algos = durere. philia = atracfie. ALOANTICORP. care este un pericol pentru ceilaiti si necesita protectie sau asistenta speciala. completata cu lapte de vaca sau industrial. algogenesis. sugarului cu lapte de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. sec.). de masochism. [at. / algoneurodystrophie. f. au In organism rol plastic. / alliage.] Teama exagerata.: boala Sudeck (v. tSm Cat. [Cjr. anti = contra.: *sindrom de nerv nazodliar. / algoparalysie. a afiena.] Tendinta patologica de a cauta durerea. s-a extins si 'in diagnosticul medical.] 1) Termen cu semnificatie variabila In medicina. nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men descriptiv (ex. m. genereaza durere. pentru alchilant (v. menos = [und.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). s. s. ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.i idei. energetic si functional. s. nutritie. s. (ilgos = durere. algos = durere. plastic si catalitic.] Mixture solida a doua sau mai multe metale ALOANTIGEN ERITROCITAR ori metaloide. 5) A. nu. f. f. [Cfr. s. it la syn = impreund. / algogenese. 3) In sensul eel mai larg. [Cjr.: izoaglutinogen (v.: algoneurodistrofie (v. s.). ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. sugarului cu lapte de mama. / algorithm. m. na-turala . adj. ALGOPARALIZIE.] Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii (eventual elementare). ALIMENT. V. gr. s. la Instrainare. dificit. pathos = afecfium. [Lot. fie. trophe = hrand. trophe = tirana. si boala Bruton. 4) A. rationala . Sin. sentiment. repre-zentand. algos = durere. ALKILANT. adj. coapsele. observata Indeosebi In anumite *deliruri mistice si In melancolie. In limba engteza.: algodistrofie simpatica. / algophobie. algos = durere.. / alliesthesie. alimentum = aliment. f. ALGOFILIE.] Procesul de hranire a organismului. ['De id nu-meie matematicianuiui ara. nutritie. [Cfr. ALIMFOCITOZA. -oza . f.priv. pentru alchil (v. [Cfr. / algomenorhee. / algophilie. are tendinta la izolare. / aliment. n. s. / aliment. [at. Absenta oricarui carac-ter erotic distinge a. cu mecanism necunoscut. lagneia = dorintd se?(uaid. ALGOGENEZA. ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie posttraumatique / post-traumatic algodystrophy. ALGONEURODISTROFIE. un stimul poate provoca une-ori o senzatie placuta. s. de introducere In organism a substantelor nutritive. f. algos = durere. lympha = apd (impede. algos = durere. / alli(a)esthesia. [Cfr. ALGOFOBIE. / insanity. algos = durere. Poate fi consecinta: traumatismelor. spasmos = contractie. [Cfr. m. / algogenesia. / painful paraesthesia. para = dincoh de. trophe = firana. V. f. dys = greu. mixta . liniara sau ciclica. aisthesis = senzafie. f. / alymphocyto-sis.} Sindrom osteoarticular regional.. 3) A. ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / sympathetic algodystrophy. Var.nen'. artificiala . f. utilizat fie pentru desemnarea tuturor tulburarilor psihice. la separare. m.] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a liniilor *limfodtelor B si T. corpus. la alere = a firdni.senzafie. idngd. / alloantibody.). IX. aUos = altui. solubile unele In altele In anumite conditii. Sin. / algospasm. bogat in nutrimente esentiale. dys = gre. ALGOMENOREE.[ Sin.care asigura un aport adecvat energetic. Evolutie lent regresiva. / algoneurodystrophia. / aliphatic. In particular In *schizofre-nie. [Cfr. s. m. dys = gnu. phobos = fried. s.ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA durerii si de manifestarile asociate.se acorda muncito-rilor care lucreaza In conditii deosebite de efort sau mediu. aisthesis . s. antitiroidiene). / aliphatique. alimentum = aiiment. (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v. mania = nefiunie. s. s.).trif. / algophilia. s. -atos = gras. [Cfr. ALGORITM. Tipuri: 1) A. picioarele. alienare. / alymphocytose. s. desemnand starea unei persoane fara discernamant Intre bine si rau. / algomania. s. f. genesis = producere. s. de la lyein = a distruge. s. / algomanie. gr. medicamentelor (izoniazida. a metabolismului. ALGOPARESTEZIE. Termenul. span = a trage. dificiC. rhoia = curgere. ALGOGEN. -oris = Corp. / algoparesthesie. aleiphar. s. [at. s. men. unor afectiuni ale SNC.] Sin. de [a gr. adj.a. s. diferite constante ale mediului intern etc. f. n. ca si depersonalizarea individului In organizatiile mari si birocratice.ime. algos = durere. ALIAJ. d. ALIESTEZIE. voiuptdte} Erotizare a durerii fizice.] *Parestezie dureroasa. [fr. [Lot. / algophobia. In ultimele decenh a.

aparat. din gr.aiaun. si alokinezie.] Sin. f. [Cjr. / allometrie. t. f. aherare = a scnimfia.sau trigeminism). s. alopex = vulye . s. / allometry. chimice diferite. f. gr. / allotypie. progresiva sau brusca. localizata sau difuza. m.] Existenta unor diferente de deta-liu In structura aceleiasi proteine serice (ex. / alveolar. durerea se-cundara aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este perceputa la nivelul membrului de partea opusa. A. 156 ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata. osme = miros. s. m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului. de ta alveus = cavi- . pi. dim. olios = aitui. ci se produce pasiv sau survine consecutiv unui *reflex.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si modifica forma (si. ALOMETRIE. congenitala sau doban-dita.. utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si silicatui de sodiu In cimenturile dentare. / allotriosmia. / allopathy.] Sin. \Gjr. [Cjr. deoarece ele au o distributie unica In gmpurile eInice. s. allos = altui. / aluminium. [Cjr. aisthesis = senzatie. baldness.0. immunis = scutit. s.] Inflamatie cronica a plamanilor care apare la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. partial cu *alogen si cu *omolog. [at.sau trigeminat (bi. allos = aitui. allochiria. este mai adecvat termenul *alogenic. datorita distrugerii selective a 'insulelor Langerhans din pancreas. idiotip si izotip. f. de la alveolus. n. / alloantigens. lo-calizate Indeosebi supra. ALORITMIE. f. s. typos = tip.-nand cu raid vuipi[or. metron = masurH. s. / allogenic. forme cu proprietati fi-zice si. Tipuri principale: 1) A.priv.] Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale. hair loss. / allogenic. adj. s.).: idio-tie afazica. allos = aitui. allos = aitui. / allopurinol. adj. V. sema. s. alias = aitui. / alloxan. denudate incomplet. discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a.: puls bi. ALUMINOZA. A.: homogrefa ALOIMUNIZARE. -oza . prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele. Ie transmit semnale. adj. f.si retroauricular.). dupa principiul contraria contrariis curantur (ex. 2) Tulburare motorie In care o miscare comandata voluntar unui membru este efectuata de catre membrul opus. antiperspi-rant. gennan = a produce. / allodynie. allos = aitui. alias = aitui. 13. Ex. ALOKINEZIE.9815 si simbol Al. ca si In far-made. treis.] Sin. s. / alopecie. s. f. f. [Lot. alveola-tus = Ufor sw6it. f. [Lot.: o imunoglobu-lina) la diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. f. m. Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. / allotriophagie. / allotropie. de [a kineia = a mifca. f. firiceag de. s. s. / allotypy. [Cjr.] 1) Miscare care nu este efectuata voluntar. model.] Imunoglobulina ale carei caractere specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid. s. f.. ALOGREFA. ALVEOLAR. (i/n-men.e\ Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a prezenta mai multe stari. adj. / allocinesie.: antigeni alogenici (v. f. / allotype. / allopurinol. utilizat ca astringent si antiperspirant. / alogie. ALOGEN. f. / alveolaire. s. De aid rezulta varietati diferentiate sau *alotipuri. f. f. n. Iat. sensi6iCitate. alias = aitui. lichen plan etc. ALTERARE. [Lot. Al2(S04)3l8H. / alteration. de (a alter = aitui. gr. seboreica rnasculina sau a. [Lot. f. f.. grapheion = penifa. a .). / allotype. / allotriophagy {Cjr. ALOPATIE. s. s. s. rhythmos = rifn. rhythmus. care se fixeaza pe ele si. [Cjr. Remediile declanseaza simptome opuse simptomelor bolii respective. s. ALOTROPIE. pathos = doala. (DCI) *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-nelor. aHos = aitui. gennan = a produce. cu masa atomica 26. ALOTRIOFAGIE. s. alias = aitui. f. 3) Sulfatui de a. iar diareea printr-un constipant). de scris. implicit. marca. f. ALUMINIU. f. alias = aitui. 3) A. tres. 2) Modificare a starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire. V. pi. [Cjr. (re is. tria = trei. s. gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin natura si origine de mediul In care se afla. Se exprima prin modificarea proportiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. A. m. [Cjr. gr. modificarile patogenice si simptomele bolilor. V. [^r. / alloantigenes.} Sin. chute de cheveux / alope-cia. / alteration. ALOPECIE. s.. adj. logia = teorie.. *Hemoglobina re-prezinta modelul pe care Monod a demonstrat a. allos = aitui. kinesis = mifcare. cicathceala este definitiva si succeda unele dermatoze (lupus eritematos. marca. allos = aitui. in relief. / alloesthesie. biochim. f. / allogenique. Derivat al acidu-lui uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea *diabetului aloxanic.ALOANTIGENI ALVEOLAR ALOANTIGENI.} Crestere inegala. / allosterism. uneori. este denumita uneori daltonism olfactiv. f. s. [Cjr.. Daca a. ALOTIPIE.: pica (v. / allotriosmie. {Cjr. alias = aitui. f.} ElementuI nr. s. iat. sub influenta a doi factori: hiperseboreea si predispozita ereditara. incompatibilitate fetomatema.0. care se poate afla In stare de grafit sau de diamant. ALOSTERIE. m. gr. allesthesia. [at. se limiteaza la anumite mirosuri. / isoimmunization. multiple.Paris 1893). alias = aitui.. / alogia. utilizata ca astringent local. [Cjr.\ 1) Modificarile biochimice si biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor factori nocivi din mediu (toxice.} Durere manifests pe pielea normala In urma actiunii unor stimuli nenocivi. / aluminium. s. este con-secinta patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat. sunt utile In antropologie si In genetica populatiilor. / allo-immunisation. -inis . altoit. [a in = iipsit de. f. s. V.towc. Ex. 2) FosfatuI de a. / allogreffe. s..: a. / allopathie. f. / alloxane. f. fetomatema. mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real. De ex. s.).). grapbium. s. [Cjr. / allogenique.: izoimunizare (v. ALOPURINOL. alii-men. ALOXAN. [^r. 2) A. alias = aitui. o serie de enzime sunt activate sau inhibate prin a. In acest mod. f.fioala. desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica medicamentoasa. durerea se trateaza printr-un analgezic.. phagein = a mdnca. [Cjr. neproportionata a diferitelor parti ale corpului. m. Este caracteristica sifilisului secundar. V. de [a. / allosterie. s. ALOGIE. adj. s. allogeneic. lot. si tab. s. s. AICl36H. vizuale sau auditive caracterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In care el a fost aplicat. f. s. / allocheiria. androge-nogenetica se produce la barbati. tres. de.} Termen introdus de medicul german Christian Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 . de la trepein = a w. s. s. s. si aloestezie. cristalina a carbonului.. m. calvitie. octyne = durere. -inis = aiaun. ALOTRIOSMIE. s. grapheia = a scrie. f.. Fenome-nul poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. allotropism. trope = mtoarc-ere. s. m. ALOESTEZIE. const. typos = tip. / allograft. / allorythmie. s. mimus = oUigafie. gr. activitatea) sub influenta unor efectori alosterici (molecule mici). s. s.] Tulburare a sensibilitatii tactile. \Qr. In acest caz. / allodynia. / aluminose. pelada.\ Termen care desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si periferice. stereos = solid. V. Sin. ALOTIP. In particular. / allorhythmia. model. \Cjr. \Cjr. sclerodermie. / allokinesis. ALOGENIC. v.] Sin. f. m. / allotropy. f. ALODINIE. / aluminosis. f. AIP04. radiatii etc. s. tria = trei. s. 2) Care pre-zinta o constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. anti = contra.

] 1) Care se refera la mers. -oris = care se pCimba. Ex. [fr. 1840-1917. adj. / enameloma.] 1) Inflamatie. s. care se produce In absenta unor alterari oculare aparente. s. / amelopathy. A. alveolus. AMBIDEXTRU. AMALGAM. boli generate (tuberculoza. f. a fibrinei (a.absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii. f. AMBIVALENTA. bolile Basedow-Graves. exsudativa). rhoiu = curgere. s.] Indzia chirurgicala a *alveolelor dentare. acromegalie). lysis = distrugere.). 2) Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta unui exsudat (a. Cavitate situata In apofizele alveolare ale maxilarelor. [Jr. ops. A. fters. iubire/ura. ou f. la nivelul caruia are loc *hematoza. [Lot.. A. / amelome. AMELIE. la temnein = a tttia. f. / amastia. / amblyoscope. ALVEOLOPLASTIE. m. Cauze diverse: dereglari hipotalamo-hipofizare. fibrinoasa) sau. s. plassein = a forma. Nu se defineste astfel un defect ocular la care. In general complicate) cu necroza. / alveolyse. f. AMETROPIE AMBISEXUALITATE. cu cecitate. la valere = a^ area. n. de la. muscaria. f. eventual. / amaurose. s. f. Se observa In unele boli psihice. pri-maia . secundara . AMBULATOR. de ex. s.. m.: sinoptofor (v.sur-vine dupa o perioada de menstruatii normale. apar semne si simptome brutale: greata. A. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt. a modda. s. NA: alveolus dentalis. or.priv. adj. de la ambulare = a merge. s.. afectiuni ovariene sau uterine. vedere. adj.prii'. s. [Lot. AMBLIOSCOP. Gushing. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei.] Modelarea chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara.ALVEOLA tate. expresii. putere.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la starea de *emetropie a ochiului (ex. s. de la alveus = capitate. s. f. s. de la iilveus = cavitate. amelom. maduvei sau creieru-lui. A. de la alveus = cavitate. Sin. \Qr. f. amanitai = un gen de ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. / ametropia. alveoli). AMELOM. / alveoloplasty. boli psihice etc. la niveus = cavitate. f. ca si dupa menopauza. a priv. / alveole. verna etc. dim. -omo. frecvent In *schizofrenie. oftalmoscopic. de.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmonare.] Pierdere completa a vederii. de [a skopein = a vedea. \Cjr. oftdnoiog gtrmcm. f. f. Sin. s.: tifos a.apta. ametros = disproportwnat. ambiilare = a merge. / amelia.: adaman-tinom. [Tr. sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus = se\. [Ofr. [Lot. alveolus. ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. blastos = germen. m. s. a se.} Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. f. In caz de intoxicatie. unete boli genetice sau dezechilibre hormonale. -omo. Spatiu aerian pulmonar sacciform. / alveolotomie. secfiune. s. gr. vecfie amel = smalt. de la lyein = a distruge. / amblyopia. fara controlul constiintei. {Cjr. \<gT. plastos = mode-iat. m. f. frecvent: *pioree alveolodentara. [Lot. si nu este sin. de (a amauros = intunecat. .\ Boala a 'smaltului dentar. V. Ex. alveolus. [Lot. acte). pantherina. / amaril. AMELOPATIE.. / amaril.\ Coexistenta unor caractere sexuale. [SpanioCa amarillo = ga[f>en.] Vehicul amenajat pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-tului padentilor la un spital. gr. / ameloblaste. alveolus. NA: alveolis pulmonis. [Cjr. vecfie amel = smalt. / ameloblast.] Absents congenitala a tesutu-lui mamar. / alveolysis. scopes = o6servator. AMELOBLAST. A. dim. / ambisexua-lity. menos = [und. AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Leber / congenital amaurosis. vecfie amel = smalt. generative. ALVEOLOTOMIE.. f. men. a alveolelor dentare. T. adj. s. opos = vdz. [Lot. si amauroza congenitala Leber. cu semnificatie patologica. [at. a -priv.). a leucocitelor alterate (a. TratamentuI a.: automatism a.: 'astigmatism.mdndm. s. s. ops. opos = vdz. n. este normala In timpul sarcinii si al secretiei de lapte matem. f. AMAUROZA.: bucurie/tristete. s. ale ambelor sexe. prin procese infectioase si de-. preocuparile. [Cjr. mai rar. fters. A. / alveolus (pi. profesor (succesiv) [a 'Scrim. hiastos = germen. In continuare. dim. f.: ameloblastom (v. / alveolotomy. s.-iere. s. A. Se disting doua grupe de a. a . -i"(n. phalloides. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sentimente. de. gr. adj. s. ALVEOLIZA. / ambidextre. s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica. a peretelui unei alveole dentare. o structura organica. In unele infectii. a. f. Qottingen fi '>(e. supurata}. tome = to. s. V. emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare. f. melos = e? (tremitate. [Theodor Leber.. f. f. sau f. voma.m6ru. de la 11 . s.] Sin. pi. / amblyoscope. -e. alveoli. caz In care deficitui de ve-dere este partial. f. apoi de severe tulburari hepatice. [fr. me. timel = smalt.] Sin. ofera posibilitatea pacientului sa se deplaseze si sa Tsi continue. s.. dexter. f. n. AMARIL. pathos = 6oaid. dia-bet). rede-re. dt la rheia = a curge} Absenta menstruatiilor. [Lot. / amblyopie. [a alveus = cavitate. s.ide[6erg. rezultat din combinarea mercurului cu diferite metale (argint. / amasie. metron = mdsurd. In unele boli ale nervului optic. / amaurosis. anemie. m. dim. malag-ma. / ambisexualite.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau. a unor celule (a.] Sin. primare sau secundare. cupru). Addison. -trum = dre. s. nuuneld. s. AMBULANTA. f. s. m. AMETROPIE. s.. urmate de o scurta perioada calma. f..: boala Alstrom-Leber (v. / ameloblastome. de. ALVEOLITA. almulgum. m.\ Diformitate congenitala constand In absenta celor patru membre. AMENOREE. \Cjr. situat distal fata de canalele alveolare.). [Lot. s. s. de. gr. AMELOBLASTOM. AMANITA / Amanita / Amanita. amau-rusis = or6m. / ambivalence. / ambulatoire. / ambivalence. / ambidexter. *ameloblaste. [Lot. ». amblys = tocit. s.. s. s. amblys = tacit. AMBLIOPIE. a se pkinBa. / ameloblastoma.. 157 . virus a.mers automat.. / amenorrh(o)ea. loc In care radacinile dentare sunt inclavate si sustinute de ligamentele periodontale. s. valentin = forta. mastos = son. la acelasi individ. / ambulance. AMASTIE.: adamantoblast. boala Fauchard-Bourdet. s. vecHe. / alveolite. n. f.. Cauze: absenta uterului sau ovarelor. / alveolitis. adj. [Lat. / ambulance. / alveoloplastie. f. / amalgam. macrofagica).. alveolus. -tra. n. f. durere abdominala. s.} Distructia. ambo = amandoi. m. gr. gr. dim. putere. / ambulatory. s. diaree. amho = amd-ndoi. ambulator. / amenorhee. 2) Care nu este spitalizat. se distinge de *ambliopie. / amelopathie. ALVEOLA. [Cfr. amastie. NA: alveolus.. ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmonum. f. / amelie. / amalgame.] Scaderea acuitatii vi-zuale fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat perceptia culorilor. / ametropie. renale si la nivelul SNC.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini.] Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar.\ Care se refera la *febra galbena. ambo = a. boli endocrine (*mixedem. pGmBa. a e^amina. Sin. s. s.

avand ca punct de plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. se numeste sferica sau stigmica. m. o psihoza ce mimeaza *schizofrenia. tonos = tewiune. AMIELINIC. am6e[e p(lrti. este detectata cu ajutorul iodului. 2) Despre o in-secta care Inteapa neselectiv. ia amibein = a aitema. amoibe = aS-temanta. este asferica sau astigmica. / amyelinique. Amina simpatomimetica. a scltim6a.priv. 2) A. s. f. / amphotrope. ektome = excizie. Ex. de ia amibein = a aitema. emetropie. dis = du6iu. / amphiarthrose.. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. Ex. rezulta doua forme de a. / ampholyte. -ism. / amibe. nonmyelinated. neramifi-cate. gr. / amphotony. tonsillectomy. aether. cu caracter de *amfiartroza si *diartroza. schimfiare. amidon. a. [Cfr.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate egala pentru coloranti acizi sau bazid. AMIGDALECTOMIE. se deosebesc: a. / amphidiarthrosis.: amfoter. mdeosebi prin miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor. / amphetamine. s. s. adj. v. palatina sau tonsila (NA: tonsilla palatina) . s. / amygdalian. s. AMIBIAZA. a. bolta cereascd.reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii valului palatului. hipertrofia sa constituind vegetatiile adenoide. scfiimfiare. Poate evolua cronic.ocupa partea mediana a peretelui superior al rinofaringelui. [Cfr. / am(o)eboid. vertigo (lat). AMIGDALA. -ind. adj. lat. [Cfr. / amidon. m. amibiaza. s. or. f. s. adj. incluzand a. s.] Sin. AMFOTROP. adj. / amphophile. amphi = de am6e(e pdrpi. AMIBA. AMFIPATIC. toleranta si o simptomatologie care include tahicardie. aither = aer curat. pathos = afrcfiune. ampho = afn6ii. \Cjr. amphophilous. f. {Cjr. m.: suflu amforic (v. arthron = artifiifafte. / amiboisme. amphi = de am6eie pttrti. f. . / ampholyte. Este endemi-ca 'in tarile calde. / am(o)eba. dar se poate localiza si la nivel hepatic. / amph6tamine. am(o)ebae. de doua on.: amoeba. / amyelinic. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie. AMFIARTROZA. / amphipathique. Var. AMIBOID.intoarcere. a'. ia matus = Beat.: 1) Alfa-amiloza. AMIGDALIAN. s. AMFORISM. -ism.] 1) (DCI) Denumire chimica (±)a-metilbenzenethanina. / am(o)eboidism. adj. Var. / amygdalectomie. f. apartinand protozoarelor. m. NA: tonsilla. Prezenta a. CgH^N (sau CijHsCH^CHNHgCl-y. s. [Qr. amphi = de. [Gr. / amide. f. / amygdalectomy. de [a amibein = a aiterna. f. este alcatuit din lan-turi de molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or. f.). AMFETAMINA. / starch. amoibe = altemanf:d. suflu). / amphoteric. s. adj. modificari de personalitate si. insomnie.] Propnetatea anumitor celule din organism (leucocite. cat si ca o baza. / amphophilic. / amphipathic. / amygdala. m. suport sunt utilizati In ames-tec pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric. iar amilopectina o culoare rosie. scade apetitul. relaxeaza musculatura bronsica. s. s. amoibe = aiternanf. AMFOLIT.] Substanta organica reprezen-tand forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si un constituent major al dietei. f. arthron = articu[af. In scopul se-pararii unor molecule prin electrofocalizare. d) nucleu amigdalian. dc. de obicei prin extensie. cu perioade de exacerbare. -azn .). AMFOTER. f. / amphotere. 2) Amilopectina. dizoh>at. / am(o)ebiasis. trope .: articulatiile intervertebrale. f. [Qr. s.: articulatia temporomandibu-lara. \Qr. de ia trepein = a in-toarce} Vims capabil sa infecteze celule din orice specie. \Cfr. / amide. [^r. de ia amibein = a aiterna. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza.. s. s. m. ampho = am6u. [Cjr. [Gjr. Tip de articulatie cu mobilitate redusa. Sin. a schimfia. f. A.. scHim6are. Di-gestia a. c) a. n. f.: vertij (v. Meningoencefalita amibi-ana primitiva.\ privitor la *amigdala.. scfiim6are. s. V. tonsil. amy-lum. ammoniakon = sore de amoniu.. Substantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob).: amoebiaza. / vertige. m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare albastra. amphi = de amfieti parti. Ant. f. Unele specii de a. 2) De mentionat: a) a. de. Dupa nu-marul de atomi de hidrogen miocuiti. a scftim-60.\ Microorganism unicelular.). | Qr. adj.] Referitor la o substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. / amibiase.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a unei *vagotonii.] NA: articulatio cartilaginea. amylon = fdind..: fosfolipidele din dublul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. / amphiarthrosis. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) . de [a philem = a iu6i.] Sin. adj. pot fi patogene la om. s. adj. pulmonar sau cutanat. a . / amphiphile. AMFIDIARTROZA. a sch-imfia. Ast158 fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate.u. s. cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara.] Sin : amfolit (v. ampho = aIn6ii. / amphidiarthrose. s. / dizziness. lytos = distrus. f. adj. amygdale = migdald. constituita din lanturi cu ramificatii. [QT. m. adj. amphora = amfora. \Lat. s. myelos = rndduvd. n. gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din Libia] -ida. / amphiphilic. / amphoricity. philos = prieten. f. contracta sfincterele si ve-zica urinara. / amphorisme. {Cjr. AMFOTONIE. racemica si sarurile sale. pi. s. [Qr. adj. iar daca modificarea pato-logica intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului (imaginea unui punct este un elipsoid). s. de ia philem = a iu6i.] Articulatie mixta. f. pri-mare. Ex. cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate printr-un fibrocartilaj. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica. s. poate deter-mina dependents. AMIBOISM. Daca este modificata numai pozitia focarului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct). adj. [frofiadii (at. adj. tenesme. cu efect stimulator asupra sistemului nervos central si periferic. anxietate. amphoteros = care apartine ia doi. AMIDON. celule migratoare) de a emite pseudopode. amoibe = altemanpd. cu ajutorul carora se deplaseaza asemenea *amibelor. f. / amiboi'de.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine. [Lat. AMETEALA. / amygdale. s. s. gasitd w apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia. AMFIFIL. n.] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba histolytica sau.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea hidrogenului cu un rest de acid organic. fiind contractata prin ingestia de chisturi de amibe. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de migdala. adj. de ia lye in = a distruge. miopie). -enne. adj. adj.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un acid. s. sub forma de lichid incolor. abdominala . cu alte amibe patogene apartinand genurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. a dizoh'a. in formele de intoxicatie cronica. adj. amylum. pe fiecare fata laterala a zonei bucale a faringelui. / amphotonie. se produce prin intermediul *amilazei. ampho = amEU. dextroamfetamina si metamfetamina.. scaune diareice mucopurulente si sanguinolente. amphi = de amfiete parti. s. ammattire. 2) Grup de compusi cu actiune similara. AMFOFIL. iritabilitate. in doua nidduri.a. [Qr. nmmoniakon = sore di amoniu. -oza . mai rar. secundare si tertiare. colici. AMIDA. atat omul cat si animalele. / amphotrope. mai ales daca nu este tratata.AMETEALA AMIGDALIAN hipermetropie. philos = prieten. [Cjr. / amygdalien.] Care se aseamana cu o *amiba. -oi.] Despre o molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. alcatuila din lanturi lungi.*apendi-cele vermicular.] Termen care sem-nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase. Consumul cronic de a. b) a. eidos = forma. amygdale = migdala.ie.

[at. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore. nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi. enzima nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. s. AMILACEU. *acetilcolina.) Baza organica azotata. / amylasuria. s. ei'dos = forma} 1) Care seamana cu amidonul. concentrate normala fiind de 8-32 unitati Wohlgemuth.] Prezenta amilazei In urina. f. -aza . amidon. de cauza nepredzata. / amylas(a)emia. a. AMIGDALOTRIPSIE. [Lat. sides = forma.] Sin. / aminoacidopathy. gr. [at.). indud a. a . genitus = nascut si gignere = a nafte. asociata cu: infectii cro-nice ca tuberculoza si lepra. f. f. gr. [Lat. const. adj. [Cfr. AMILAZURIE. [Gr. s. V. Foarte raspandite sub forma de aminoacizi. AMIMIE.] Inflamatia *amigdalelor palatine. f. s. / amimie. clipit rar. s. AMILOID. / aminoaciduria. ammoniakon = sare de amoniu. / amygdalotripsis. f. A.muscni. f. sunt molecule care se gasesc la animate. f.. gr. dar nu este antagonist al receptorilor intracelulari pentru aldosteron. amylum. copt de ta pepsein = a gati. / aminoacidurie. peptos = digerat. -e. [Gr. f. cistinuria-lizinuria familiala. m. s.) In urina. care se depoziteaza In organele interne.. salivara si a. f. tonos = tensiune. Denumirea de a. amylon = faina. f. / acide amine. gr. a carui semnificatie nu este Insa clara. / amylace. gasita in apropierea tempiului lui Jupiter Amman dm Libia. f. aminoacide. 8. / amylo'lde. -aza. biochim. f. care traduce citoliza pancreatica In pancreatita acuta.. f. / amyloid. s. amygdali-tis. de ta cum = cu. mimia = imitare. a modefa. sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic.. gr.. se gasesc la unele plante. / amyotrophie. / amiloride. amidon. / amylasemie. s. AMILAZEMIE. -ind . A.: amiloza. amylon = faina. Ex. amidon. / amyotrophy. s. AMILAZA. (DCI) Antibiotic acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port Na*/H~~ la nivelul membranei celulare. a crea. continand o functie acida.: amiloidoza (v. adj. serum amylase. joaca un rol important In sinteza organica. -atos = sdnge. fara Insa sa afec-teze transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. myos = muscfii.. / tonsillitis. s. / amyosthenia. s. In *amiloidoza. acidus = acru. s. amidon. s. f. AMINOACIDURIE. s. [Lot. mys. / aminoacid. fSa. adj. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In pancreatitele acute. amygdale = migdaid. gr. AMIOTROFIE. [Lat. sarade a reactiilor motorii si emotionale. / amyloidosis. [Gr. ummomakon = sare de amamu. / amiloride. fiind frecvent conse-dnta unei *akinezii. [Gr. f. *cistinurie-lizinurie familiala etc. s. plasis = modeiare. congenitus = nascut odatii cu. amylon = fciina. Se manifesta de la nastere si se caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara contractura. [Gr.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi. boli inflamatorii recurente. a-a. are si o actiune opusa aldosteronului. -ind.: miatonie. [Gr. n. -am . de la plassein = a forma. troplie = firma. [Lat. s. mys. AMILOIDOZA. s.] Scaderea fortei musculare. putere. o functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. a digera. AMINOACIDOPATIE. gasitcl in apropierea templului lui Jupiter Amman din Libia. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale / amyoplasia congenita.: tirozinoza. / amylaceous. Se disting: 1) A. [Gr. Recent s-a demonstrat ca a. s. proteine si alcaloide. s. s. f. s. de asemenea. V. tripsis = frec-are. zdrobire.: tonsilita. indispensabili.4-glu-can. A. ammoniakon = sare de amoniu. amidon. / amylasurie. f. m.} Sin. acidus = ami. [Gr. amylon = faina. amyliim.] Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului In molecule mid. / amylo'idose. sanguina este de ori-gine pancreatica.] Deficienta sau absents 'tonusului muscular. ouron = urina. s. f. amidon. AMILORID. manifestata prin fades inexpresiv. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului aminoadzilor. gr. amylum. s. V. amylon = faina.. biochim.. lizina. mys. AMIOSTENIE. / amygdalotripsie. treonina. / aminopeptidase. primitiva sau primara. pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1. AMIOTAXIE. s. izoleudna. const. mys. s. *histamina etc. a aranja. haima.). nutrifie} Denumire generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura comuna atrofii musculare evolutive. rinichi si splina.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina. leucina. / amine. f. s. nu se afla In relatie cu o afectare motorie periferica. Cresterea a. f. cu com-pozitie variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se asodaza. si tab. *A. a . In inflamatia glandelor parotide.] Diminuarea sau abo-lirea mimicii afective.\ Element constitutiv al proteinelor. amyloidisme.priv.i. Valori normale: 8-64 unitati Wohlgemuth. derivata din amoniac prin substituirea a 1. amylum. / amimia. se poate produce o alterare sau o compromitere a functiilor acestora. leudnoza etc. care exercita functii regulatorii: *colina. f.] Boala ereditara familiala transmisa dupa modul dominant. 2) Substanta amorfa. gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din Libia. m. In cazul *bolii Alzheimer. s. / amyotaxie. histidinemia. Sin. AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines.. -ozti. maltoza si dextrine. a priv. neopla-zii ale plasmodtelor.] Enzima intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. amidon. sin.priv. a -priv. -ozd . Cele mai frecvente tipuri de a. de ammiti. taxis = ordonare. cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 ml sau 50-150 Ul. fenilalanina si triptofanul). metionina. valina. de (a mimeisthai = a imita.] Valoarea normala a nivelu-lui amilazei In sange. myos . / amygdalite. amylon = faind. *boala Wilson etc. Sin. Uneori. AMILOZA. f. *serotonina. myos = muscfti. secundara. s. A. A. adj. s. si amine bio-gene.AMIGDALITA AMIOTROFIE AMIGDALITA. tirozi-na etc. *triptamina. / amyotonie. amygdale = migdaia. fimylum. Ca urmare. / amylase. -1(0. Sin. A. -ind. s. gasitcl in apropierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia. de la. / amyotaxia.. sthenos = fortd. s. / amylose. este de origine proteica. acidus = acru. creste. care a presupus o relatie a substantei cu amidonul. / amyotonia. s. 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. care reprezinta 159 . -aza. myos = musciti. amylum. AMINOACID. f.. sunt denumiti esenfiali. 2) A. f. oligofrenia fenilpiruvica. dar Indeosebi In ficat. f. myos = musch. f. [at. / amyosthenie. [Gr. a priv. [Gr. [Gr. f. / amylosis. / amylase. -ina: I at. f. AMIOTONIE. a fost data de Virchow. pentru miastenie. f. ammoniakon = sore de amoniu. [Lat. mys. s. gr.: ataxie (v. ~~~\ AMINA.\ Despre o substanta sau un corp care contine *amidon. ouron = unnd.] Stare patologica plurietiologica constand In formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor tesuturi sau organe. m.. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glicoproteine. sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hipertrofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. gOsita m apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia. s. deoarece organismul nu-i poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul omului. gr. a fost pus In evidenia In creier beta-a. amylum. *catecolamine. a -priv. s. hemodializa prelungita etc. s. tattein = a ordona. \Gr. / aminoacidopathie. m. si tab. ammoniakon = safe. s.. gr. f. AMINOPEPTIDAZA. gr. -ind. [Lat. / amine. f. amylon = faina. / aminopeptidase. s. f. aranjare. gr.). Unii a. f.

s. subtire. adj. Se caracterizeaza clinic prin deficit motor. care priveste informatiile. initial proximale.] Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda date deja memorizate.priv. f. introdus prin colul uterin. cu transmitere autozomal dominanta. Mai importante: a) A. a . *impotenta. 2) A. / amnesique. *electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul neurogen al a. Inlocuita cu *ecografia. este utilizata pentru decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite. dificil de clasificat.. s. Se disting a. A. A. / amnestique. f. m. / amnesic. auditive sau vizuale. diagnosticarea unei aberatii cromozomiale. modalitate caracteristica vertebratelor inferioare. Alaturi de forme de a. Deoarece exonul 1 al genei contine o secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari endocrine: *ginecomastie. citogenetice. Compus binar al azotului cu hidrogenul.: punctie amniotica. \GJT. fenomen observat la om la nivelul ficatului. s. si memorie.. Var. o .). a. -ozd. ca si 'in cazul unei leziuni corticale. fara condensarea cromo-zomilor si fara formarea fusului de diviziune. / amok. AspectuI clinic seamana cu eel al *miopatiei. cu durata de supravietuire de circa patru ani. mitos = afo. amnion •= wtmfirana a fdtuCui. de ex. tit [a skopein = a veaea. si raptus. AMNESTIC.m6rana a fatutui. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare). s. / amnestic. / amnesia.mbra. *Confuzia mentala Impiedica fixarea amnezica. se manifesta Inca din viata intrauterina. la a . spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate. s.] N^\y. Poate avea loc fie prin stran-gulare.recente. f. uneori *diabet zaharat. permite determinarea motricitatii fetale. bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o anomalie a bratului lung al cromozomului X. / amniographie. cu transmitere recesiva. kentesis = wtepd-twa. Sin. mult mai rare.). sau anterograda {de fixare). astfel Incat procesele de ramolisment cerebral. V. si mnasthai = a-fi aminti. fenomen psihic complex. cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil. si a. amnezie. n. skopia = e. punga apelor. tie. b. Var.: In etilis-mul acut).n6. m. au fost descrise numeroase forme inter-mediare. m care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult timp Inainte. globale. fie prin clivare. sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica. AMNIOSCOPIE. a fost. f. / amnioscopy. 160 AMONIAC AMNEZIE. / amniocentese. s.. [Mafae-ziana amok = atac furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica receptorii pentru androgeni.. spinale progresive ale adultului. s. sau f. ci si ca expresie a unor refulari reversibile. a. s. amnioa = me. AMITOZA. \yr. mnasthai = a-fi aminti. m.^ammare. bine definite clinic. [Qr.pm'. / amniocyte. / amniocyte. AMOK. [Cjr. / amniography. urmate de deficit motor si amiotrofii. a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii maternofetale. pentru amiba (v. \Qr. AMONIAC. dilution = mem6rana a fatutui. antreneaza atat o a. cu incidenta 1/20 000 nasteri.AMITOZA consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii. s. n. AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / anterograd amnesia. s. foarte solubil In apa. H-I regiunea proximala. \Cjr. Se mai numeste si holoschizis. limitate si lacunare (ex. ceea ce poate fi la originea unei a.: boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. AMNEZIC. cu tendinta la distalizare. ou f. cu miros iritant. / amitosis. fdtuiui. simetrice. In general. mimsthcii = a-fi aminti. In relatie cu 'cromozomul X. In patologia psihiatrica. s. / ammoniac. s. A. b) A.. cu fibrilatii si rareori pseudohipertrofii. \Qr. rinichiului. dar absenta pseudohiper-trofiilor. adj. [tyf. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig. Sin. "maligna". gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din Lil)ia. cand se constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. infantila cores-punde perioadei lipsite de amintiri a primilor ani de viata. a sexului fetal. / amitose. / amnesic. In lipsa acestor influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor musculare. Tipuri de a. s. pentru amibiaza (v. ammo-niakon = sore de ainoniu. a. anterograda.. cu tendinta centrifuga. s. transparenta. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. s.] Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului. Sin. n. cu transmitere autozomal recesiva sau dominanta. Ele au un caracter ereditar. / amnion. n. ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale epidermuiui. adj. spectrofotometrice.\ Punctie transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid amniotic. AMNIOS. / amniocente-sis. selective. \CJT. Sin. A. Pe langa transmiterea autozomal recesiva. V. toxic pentru organismele vii. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: prin degenerarea neuronilor motori. spinale progresive de *distrofiile musculare progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare. fiind compusul de baza . Forma acuta. rare.] Membrana limitanta a oului fecundat. Se utilizeaza In industria chimica. V. care nu intereseaza decat un singur tip de informatii.priv. / amnioscopie. acestia nu Tsi mai exercita efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. AMOEBA. AMNIOCENTEZA. pentru studiul caracterelor sale chi-mice. / ammonia. f. cu membrane intacte.: ecmnezie (v. m. amnesia uitare. pot aparea in stari depre-sive. retrograda). cu debut Intre 20-50 ani. secundar ai centurii scapulare.). spinala scapuloperoneata tip I (sindrom StarkKaeser). tesutului nodal. AMNIOGRAFIE. / amnios. f. prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. f. f.: sac amniotic. Indeosebi.) AMOEBIAZA. iar morfopatologic. pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical. s.. / amok. Deoarece este un examen riscant. mergand pana la degene-rare si atrofie. a muschilor gambelor. [Qr.priv. importante: 1) A.. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu inteligenta subiectului. rezistenta. Memorizarea. gena implicata fiind localizata pe bratui lung at cromozomului 5.] Ra-diografia cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid. s. V. 3) A. pe care Freud a interpretat-o nu doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale. Este de origine citotrofoblastica. a e^flMtrta. f. cu debut Intre 3050 ani si afectarea. aparuta In cadrul unei depresii.. evolutie foarte lent progresiva. m. p. se de-scriu si forme cu transmitere autozomal dominanta. prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. Diferentierea a. f. Adesea nu are loc nici diviziunea corpului celular.] 1) Care se refera la *amnezie. Forma "benigna" este progresiva. kytos = cdutd} Celula de origine fetala regasita In lichidul amniotic. amnion = me. ceea ce Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie dinamica. s. cat si retrograda. care intereseaza toate categoriile de informatii percepute. mneme = memorie.\ Care provoaca pierderea memoriei. o . iar uneori si din trunchiul cerebral. isterie (mai frecvent a. amnion = memfirand a fatutui. AMNIOCIT. graphein = a scrie. organice sau nu. adj. fir. s.j Diviziune celulara directa care se produce prin simpla clivare a nucleului. s. f.

amorce. amoniu. la facere = a face. activand "protein kinaza A. / ammoniogenesis. Desenul acestor urme este ca-racteristic pentru fiecare individ. avand drcuite magne-tice pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa. m apTopie. In scop de identificare. Secventa de ADN amplificata este comparata cu alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. Astfel. n.ii tempiu[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia. / ampicillin. g. [Qr. de masura a intensitatii curentului AMPRENTA electric. Consta In formarea. / amplitude. s. e) a. AMPRENTA. s. transporta un 'coulomb pe se-cunda. din Cat. s. ammomakoa = sore de amotiiu. 2) In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. derivat de. f. [Lot. ligand. s. Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3'. [Andre Marie Ampere. DeficituI acestei enzime este la originea unei intolerante la efort. AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic imprinting. v. si tab. AMPLITUDINE. vecfie amordre = fl mufca.priv. -aza. s. pentru amplificarea potentialului electric al pulsului. -iais == Cargime. de [a amplus = mare. este transformat la nivelul ficatului In uree. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent alternativ. iradierea padentului fiind mult redusa. A. proteine G.priv. c) a..: primer. s. la nivelul tutu-cor tesuturilor. [a ampliare = fl crefte. [J~r. f. m. AMONIEMIE. adj. / ampere. empreinte. [Cjr. acest proces se accentueaza.AMONIEMIE In prepararea Ingrasamintelor azotate. de amoniac.] 1) Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii. f. permite unei *polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei. electronic. f. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. [Lot. cunoaftere. / amorphous. si tab. substanta toxica al carei nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. / ammoni6mie. profesor la 'Bans. prin aplicarea pulpei de161 . a activitatii transcriptionale a uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. hiperamoniemie. Uneori se utilizeaza si termenul echivalent din engl.} Oligonucleotid care. f. / myoadenylate deaminase. / impression. AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene amplification. s. In *acidoza. -atos = sange} Concentratia plasmatica a amoniacului liber. [A5rev. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. utilizat In automatizare. de la amplificare = a man (amplus = mare. / amorphognosia. f.\ Abrev. AMORF. / empreinte. In organism se afla In cantilati foarte mid (v. foto. [Lot. s. se obtine cu ajutorul unei ADNpolimeraze. nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormonala a reeeptorilor suprafetei celulare. prin simtui tactil. [Qr. gnosis = perce. / amplificateur. s.. m. de. care este Insa convertit In produsi amoniogeni. / amorphe. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din culturi sau din biopsii celulare. -onis = mctrire. Bacteria studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele filogenetic.re. const.. 2) Rareori. Sin. / ampere. dependenta de originea parentala. In care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal electric. si amo-niac.: Ad'enosine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat. hi-bridat cu o matrice de acid nucleic. sau s. amoniemie) deoarece. a taia.: PCR (v. de luminanta. renala este unul dintre mecanismele reglarii *echilibrului acidobazic.] Enzima musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. biochim. Tipuri: a) a.. V. endo-crinol. receptor. s. / ampicilline. care vor fi astfel eliminati sub forma de saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. s. AMPICILINA. 2) Modificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica.5'-monofosfatul ciclic. s. s.). ammoaiakon = sore. observata. s. si PCR.] 1) Cresterea de dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul inspirului.si cinematografiata. cu intensitate rnarila. y. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toradc. Este utilizat In radioscopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent. \Jr. Un curent de un a. AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI / amplification par la reaction en chaine de la polym6rase / polymerase chain reaction. / ampliation.] 1) In electro-nica medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal. amplitude. morphe = forma. cu o tensiune mai mare. enhancer (genetics). V.. s. amoniemie.ve. / amorphognosie.re. Aparat care transforma imaginea optica In imagine electronica. V. f. de obicei electric. AMP-DEZAMINAZA.. amoniogeneza. a . amoniacul este sintetizat din *glutamina. utilizata In mod curent pentru acid adenozin monofosforic (v.! genesis = producere. lipsit de forma. Sin. s. Este inactivat prin hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoasterii formei obiectelor prin pipait. / ammoniogenese. Este inactivata de *penicilinaza. f. adenilat-ciclaza.} 1) prima parte a ciclului *amoniacului In organism. des = separat de. \G. 2) A. A. dm fr. ampli-atio. s. Ea poate fi transmisa la distanta. AMORFOGNOZIE. m. s. d) a. amplifi-cator = care marefte. de puls. s. 17 7 S-1836} Uni-tate fundamentala din Sl. gashd m apropie-rea timplulw. f. parental imprinting. termenul este utilizat si cu referire la marirea abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In peritoneu. f. AMP c. Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germenilor grampozitivi. de imagine sau a. dar activa si asupra unor germeni gramnegativi. imprimere = a apasa pe. de (a gennan = a produce. / AMP-desaminase. AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. digitale sunt Inregistrate In criminalistica. ficare. evitandu-se scaderea *rezervei alcaline.). adj. cu mialgii si crampe musculare. / primer. de. / ammoni(a)emia. A. engL: Adenosine MonoPfiospdate = adenoz. AMPER. m apropiere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia. si PCR. V. AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance ou de luminance / intensifier screen. ammomakoa = sore. de. morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine definite. f.v.] 1) Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. f. marime. f. / amplifier (electronics). f. impresiune. a . V. haima. gasita. / ampliation. magnetic. const. Jar In *alcaloza diminueaza. s. Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse (sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu secvente difehte. 2) Magnitudinea *potentialului de actiune. [ui Jupiter Ammoa din Lima. -ina. b) a. gasita. V. engC. AMP / AMP / AMP. s.). m. iar In continuare ionii amoniu se combina cu anionii acizilor. 0 astfel de imagine este obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica. AMP-deaminase. digitale). [ftfire.in monofosfat. actioneaza ca *mesager secund. reactia In lant a polimerazei. f. f. de amomu. provenit Indeosebi din degradarea unor aminoacizi. s. / amplitude. ureogeneza. 1) Represarea permanenta. f. prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. paime sau plante. AMPLIATIE. V. fizician francez. AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. (at. V. In tubii renali. f. V. AMORSA. AMONIOGENEZA.r. AMPLIFICATOR. / amorce.

[Qr. s. s. f. / ampoule. de ia toxon = sageata. de obi-cei un bisturiu. adj. fidela.} 1) Care stimuleaza. [at. [Cfr.. / ampulla. f. a.). Exista a.. s. s. anatomist. de [a akouein = a auz. dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In zonele sale coledodana ori pancreatica. AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla carcinoma. f. a arunca in sus (ana . s. an . -oma. a danturii si a tesuturilor vecine. AMPULA. provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de substante vasoactive. medic si botanist german.: a. adj. situata la nivelul duodenului. / anaphase. Se spune In-deosebi despre copilul mic care depinde de mama. m. Sin. bias = viata} Revenirea unui organism la viata activa. provocata prin injectarea prealabila a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). ANABIOZA. adj. anabole = acfiunea de a urea. m. [Lat. \Cjr. / anaphrodisie. In cazul a. / analgesique. anatomist.i. poate fi determinata la animal prin injectarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a.. unui membru sau a unui segment de membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva. afgos = durere.. / anaerobic. dilatatie inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Wirsung. In decursul caruia cromozomii se dedubleaza. *deletie a unui •autozom. f. de. [Cfr.: catabolism. pentru formarea bontului. / anaerobiose.] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular. f. / anacousie. 3) In embriologie. adj. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si bazofilelor. [Cfr. ANAEROBIOZA. a scurta. / anagene. muschii. medic fi botanist ger-man. care. ANALEPTIC. In *proba Prausnitz-KusIner. osteoporoza etc. anabiosis = rewviere. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum. f. -oza . ANABOLISM. gr. partial. NA: ampulla. anaerqbioza. dactiloscopie.va sau despre ceva care depinde de alteineva sau de altceva. ampula. adj. s. un segment de membru si. ANALGEZIC.: cofoza (v. s.s. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum. la un al doilea contact cu antigenul. 1684-17S1:\ V. iovitura. [Cfr. f. de ia Afrodita = zdta dra{Jostei. [Cfr. a urea. -oni/i = taiere. n. aphrodisiakos. de a reconstrui.. ANACLITIC. f. care favorizeaza productia de proteine. 3) In stomatologie: copie negativa. [a ampulare = fl taia. dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta. / anaphase.. [at. de a reconstrui/ de [a anaballein = a construi. / anabiose. s. 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v.in sus. Vater. prin extensie.. ANAGEN. Umpluta cu ipsos.. ana = in sus. care se pune In evidenta printr-o reactie cutanata. adj. / anaphylaxis. -eris. klitos = desfafurat mapoi. Exista un mare numar de a. / analgesic. aphrodisia = dorintd sayiaia. urmata de o anomalie *fenotipica.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale.} Denumire a stadiului de crestere a parului In cadrul *ciclului pilar. tonifica si revitalizeaza. a. [Qr. denu-mita model. ampullae. [-Cot. -eri.: *de-presie a. -os = aer. [^r. khioros . endo-toxine ale bacteriilor gramnegative. s.\ Despre cine. gennan . creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta fibrele musculare netede. Ex. ana -priv. -e. s. ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive In tesuturile vii.priv. a arunca in sus (ana = in sus. AMPUTATIE. / anaphrodisia. V. s. gr.. Serul contine o alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a. ana = in sus. / analeptic. profesor la. aer. portiunea dilatata situata la extremitatea *trompei uterine. / anaerobiosis. s. obtinuta prin mulaj cu un material plastic. an . rectala (NA: ampulla recti). s. f. -ism. n. s. iarafi. amputatm. iarcSsi. 2) Medicament care . -os = aer. / anaphrodisiaque. aer. ballein = a (ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutrimentelor si utilizarea lor. \Cfr. aer. AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA fingerprint. ANAFAZA. hydor. 2) Remediu care exercita actiunile mentionate. gr. / anabolising. / anabolism.. de la phaiaein = a aparea. adj. dt ia phy-latlein = a apara. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca functiona-litatea unor centri deprimati. Ant.verde. s.] Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anatomice. ANABOLIZANT. f. Indeosebi cardiovasculari si respira-tori. Anafrodizie. cu ajutorul unui instrument chirurgical. \Qr. an . f. pasivS). 2) Sectiunea traumatica.. f.. an priv. A. A. A. adj. adj. la unele microorganisme. ANACLORHIDRIE. {Cfr.: aclorhidrie.. levuri. bins = viata. tesutui subcutanat si tegumentele.priv. s. de la phylattein = a apara} Hipersensibilitate specifica.a produce. obligato-rie. A. regrupeaza procesele de sinteza si consum de energie. / anabiosis. / anaphylaxie. orice structura anatomica.. comparabil cu socul anafilactic. -ind . s. se separa si se dirijeaza spre polii celulari. anabios. n. anabole = acfiunea de. an . A. A.AMPRENTA GENETICA getelor. Exista doua a. aaa = In susi krotos . fiidrogen. operatie prin care se separa de organism un membru. s. adj. ANAFILATOXINA. adj. / anaerobic.priv. s.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric. dor.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea). mediata de IgE. / amputation. gr. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}. / anacrotisme. [Cfr.priv. / anaclitic. se manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin *soc anafilactic. ANAEROB. f. adj. f. facultativa. este o forma de hipersensibilitate de tip imediat.).i lit la Afrodita = zeif:a dragostd. [a anaballein = a construi. profesor la 'Wittenburg. Abraham Vater. m. on . s.. f. ampula). a dinti-lor si a tesuturilor bucale. Sin.] Anomalie a 162 ANALGEZIC undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul aortic). ana . (ikousis = am. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul. s. / amputation. / anagen.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale. / anachlorhydrie. / anaphylatoxine. portiunea inferioara a *rectului pelvin. f. s. a. f. / anacusis. s. [Lat. tot la o serie de microorganisme. In prealabil Inmuiata 'in tus. ANAFILAXIE. accidentals a unui membru sau a unui segment de membru. |t/r. f. hydatos = apa. permite o reproducere fidela. ANACROTISM. venin de cobra.] 1) In chirurgie. injectata intravenos pro-voaca soc anafilatoxinic.} Sin.] 1) Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea constientei.: C3a si C5a. s. ana = contra. Ex. / anaphyla-toxin. / anaclitique. de. f. m. rasaritut unei .. NA: ampulla hepatopancreatica. analeptikos = care restaureazd. / anabolisme. In scopul elaborarii de molecule In tesuturile vii. phasis = aparenta. [Cfr. prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau prin cresterea tolerantei la durere. phylaxifi = protecfie.] Substanta produsa In ser dupa activarea complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran. n. phylaxis = protecfie. s. s. si a. n. [Cfr. ANAFRODIZIAC. / anacrotism.: a. pe o foaie de hartie. una = contra.'•tele. s. iarafi. de la ana = din nou. ANACUZIE. [Abraham Vater. Ex... / anaphrodisiac. aer. m. pi. f. s. s. respiratorii. AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater.priv. adj. / anabolisant.: carte de identitate genotipica (v. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate. toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior. s. bios = viata} Despre microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. / achlorhydria. sau algesis = simtui du-rerif.ClUaie. / analeptique. [Qr. adj. 'Wittmfiwy. V.priv.

poate dti si scrie. s. de. f. 11) A. sunt utilizate. patologica sau morfopatologie. logos = raport. s.ANALGEZIE exercita aceste actiuni. askites. f. s.si microscopice. \Qr. A. s. s.} V. ANATOMIE. iarafi.. In medicina si biologie. patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine. Ex. Ea poate fi generalizata sau locali-zata. f.. narcotics prezinta si un efect sedativ. factorials. s. 7) A. dezvoltarii. studiul a. defineste caracte-rele arhitecturale ale unui tesut (de obicei malign). f. ana = in juruij tome = taiere.] Stiinta structurii organismelor vii. istoricului si detaliilor de evolutie ale unei boli. adj. f. s. s. embriolo-gia structurala. *euforizant sau *anxiolitic. radiologica..] Comunicarea naturala. intestinala efectu-ata astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari peristaltice In sens opus. *A. de la ana == din nou.: a. ansamblu de procedee de identifcare (a. [Qr. -atos = gura. de. 4) A. s. 2) A. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose laterolatcralc / side-to-side anastomosis. / anascitic. hidrops fetal.: boala Schridde. In care sunt acolati peretii laterali a doua conducte sau organe. / analgesic. anamnesis = re-a-mintire. Intelege ce i se spune. cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. Directii: 1) A. macroscopica. bacteriologies sau microbiologica. V. cu acumulare de lichid In cavitatile seroase ale organismului. reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona nucleului lenticular. iardfi. ANALIZOR. f. ANALIZA. sioma. cai biliare si urinare) sau a unor nervi. sou algesis = simfid durerii} Pierdere a sensibilitalii la durere.receptor cutanat. a. \Qr. trofica. fara Insa a ca-pata un aspect net embrionar.. chimica. \Cjr. f. an . segmente ale tubu-lui digestiv. / analyseur. de [a plassein = a forma. [Cjr. logos = raport. ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen.a distruge) . analog. adj. deopotriva.] Asemanator. n. se disting nu-meroase tipuri de a. an -priv. / analogue. 12) A. / analysor. 2) Dis-pozitiv care. / anascitique. [Qr. ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistaltique / isoperistaltic anastomosis. prin extensie. 6) A. s. re[afie. dispersiei. (ie. m. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar din imposibilitatea articularii sunetelor. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor din *opiu sau al derivatilor acestora. / analogous. lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. cu afemie. / anaplasie. / anasarca. a. / anastomose. 9) A. s. materiilor fecale. la ana = din nou. In continuare. analogos = (a fd. s.. sarkos = came. sarx.). / anamnesis. De asemenea. ancheta analitica In scopul sta-bilirii interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. s. [Qr. Domenii de a.si citochimice In cursut unei boli. aplicata la diagnos-ticul si tratamentui bolilor. anastomosis = descfiidere. de [a temnein = a taia. f. conform unei anumite milrimi. coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile biochimice. 4) A. Indeosebi In laboratorul clinic. 7) A. unor struc-turi prin vizualizarea acestora pe clisee radiografice. 2) A. spe163 . lyeiii =. s. / analysis. vizual. s. adj. s. f. ANAPLAZIE. metoda de a. algos . s... A. V. compararea struc-turilor diferitelor plante si animale. In functie de localizare si de efectele In plan functional. bio-chimica.\ Care nu se Insoteste de *ascita. metoda de studiu al substantelor organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. [Qr. termenul se utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut caracterele de diferentiere proprii. / analyse. 5) A. [Qr. ANAMNEZA. / anastomosis. Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperistaltique / antiperistaltic anastomosis.\ Metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti componente. ex. avand ca scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea componentelor unui produs biologic. De obicei.} Stare a unui proces neo-plazic In care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite de cele ale tesutului de origine. cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. f. *A. f. survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori actiunii unor medicamente. toxico-logica. m. de regula frecventa. f. auditiv. ana = in juruC. 8) A. prezints o asemanare totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale sistemului cu care se compara.] Ansamblul informatiilor obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din anturajul sau asupra *antecedentelor. s. / anatomie.. formatiunilor vizibile cu ochiul liber. 5) A. In cazul polarimetrului. 3) A. poate comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. Este considerata uneori sin. ANALOG. Edem generalizat si intens al pla-centei si al fetusului. de la ana = cu. an -priv. iarafi. Bolnavul afectat de a. metodele de a. ana = din nou. ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si interpretarea datelor experimentale. [a ana = din nou. plasis = nwdelare. f. analogue.: 1) A. / anaplasia. de la askos = 6urduf. adj. m. A. calitativa) si de determinare (a. dar. 6) A. ana = din nou. adj. ANALGEZIE. analysis = rezoivare. analogos = [a feli conform unei anumite marimi. ca si a stabilirii unor caracteristici ale acestora. / anasarque. Se Intalneste Indeosebi In cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna. la. antipiretice actioneaza atat asupra durerii. care poate genera 'farmacodependenta. serologica are ca scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul sanguin. 4) A. ANASCITIC. statistica a efectului unor factori asupra dispersiei datelor obtinute experimental. coproparazitologica. f. s. 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. cu producere de *ascita. / anarthrie. De fapt. nu se manifests clinic. taire / f(o)etal hydrops. / analgesia. In medicina. Sin. glosar informatica. f. termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea unei fracturi sau a unei tuJfatii..priv. de id analyein = a rezoiva (ana = din nov.durere. a. / anarthria. 3) A. in cercetarea stiintifica si In practica medicala. [Qr. / anamnese. [Qr. [Cjr. histo. si hidrops. determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite medii. dar nu poate pro-nunta cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. a. permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a. In care cele doua segmente suturate se pun cap la cap. ANASTOMOZA. spectroscopica. comparata. grafica. reiatie. iarafi mncme = memorie fi mnasthai = a-fi aminti. intestinala efectuata astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peristaltice In acelasi sens. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine. studiul modifi-carilor macro. secfiune.] Edem generalizat al tesutului celular subcutanat. statistics. iarafi. procedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor care stau la baza unei corelatii. analyein = a fezoha. a mo- ANATOMIE dtia. ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose terminoterminale / end-to-end anastomosis. analiza unui fenomen pe baza reprezentarii grafice. / anatomy. 10) A. *A. f. ANASARCA. *A. s. in scopul izolarii si identificarii bacteriilor. despre o boala In care ascita. fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. coprologica. ANARTRIE.

[Ofr. an .] Care prezinta caracteristid masculine.. 2) In practica. prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului. este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. Cel mai frecvent. V. Ex. s. n. [Qr. fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica.ANATOX1NA ANEMIEAPLAST1CA ciala. / ankylose. de utilizare a termenului: a. nu se instaleaza Intr-o perioada bine definita a vietii si. normodtare si macrocitare. [Cfr. m. partiala) sau suprimare totala (a. f. unde provoaca microhemoragii repetate. m. Principalele criterii de clasificare a a. s. 2) Sin. jumatate femeie. varsta si sexul. gynai-kos = fe. ankylostomiase. si artrodeza. 3) Fiinta •fabuloasa din mitologia greaca. gyne. andros = 6(lr6a. dar si posibilitatea Indepartarii temporare din cavitatea bucala. depind de deficitui androgenic. Asigura stabilitatea protezei. aner. 164 ANDROGINOID. [Gr. Ex. ia toxon a sdfleatd. Specii: 1) A. f. Sin.] Studiul anatomiei. un traumatism. ANCOSA. fara tulburari importante. / ancorage. f.ie} *Pseudohermafroditism partial la barbat. f. -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali din familia Ancylostomidae. purificata. cat si concentratia hemo-globinei. cur6at. gr. ANELAJ. pentru v&rfut sQgefiCor. s. oprire] Termen de origine franceza. s. adj.] Frantuzism utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar. f.t. daca evolutia a. m. f. [Qr.: androginoid. diminuarea *reflexului cremasterian. brasiliense..: boala Griesinger.: toxoid. In plus. aner.me. fiecare din cele doua a. hipocroma) numarul de globule rosii este normal. s. andros = 6ctr6at. / hookworm disease.. [Lot. m. sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. scaderea testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50 de ani. ankylostomose. la altii la peste 70 de ani. ANCHILOZA. diminuarea libidoului fiind cea mai relevanta. s. a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii) sau a involutiei acesteia. / andrology. -aza. / anchorage. care promoveaza *masculinizarea. loxikon = otravO. precum si o serie de tul-burari.. radioscafo-ulnara. ana = contra. pausis = mcetare. [C. ANDROQINIE. encocAe. pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita). americanum sau Necator americanus. s. Totodata. la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale.).priv. cu "criptorhidie si-unele caractere sexuale feminine. A. a cadi a se of:e[i. sunt: 1) pe baza volumului corpuscular me-diu: microcitare. A. de intensitate mica sau medie.] Sin.. prin Indepartarea. adj. ankylos = Incovoiat. 's. de. / androgenique. f. 3) A. ANDROGIN. s. diminuare a eritropoiezei din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine. zona de tesut recent osificat care avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion). \Qr. m. stereos = solid. f. f. unde se formeaza papulopustule. logos = ftiin. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)emia.. a. / androgynie. s. fara modi-ficari semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca. accentuate prin substantele hemolizante ce Ie secreta. s. ceea ce este inexact. fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina. dar Tsi conserva propnetatile antigenice. altitudinea. [C/r. a. 3) pe baza factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In hemoragii acute sau cronice. normo-crome si hipercrome. gynaikos = femeie. mtOri. distrugere excesiva de globule rosii In bolile hemolitice si In hipersplenism. / an(a)emia. adj. andros = 6iir6at. Prin acest mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica. determinata de *aplazia medulara globala. andros = b&rbat'i gennan = a produce.] Boala provocata de 'ancylostoma. acesta fiind principalul agent patogen al anchilostomiazei la om.f:d. indurare = a. se poate produce dupa o afectiune articulara.: obezitate a. utilizata In profiiaxia 'tetanosului. anco-ra. / androide. a impuritatilor. a. ca modul de viata. de-oarece. variabile. / androgyno'ide.: androgin (v. f. f. [Qr. eidos = formO. / . f. / andrologie. s. clasa Nematoda. este mai frec-venta In regiunile calde sau In zonele miniere. fiziolo-giei si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor acestora asupra organismului Intreg. se constata o mare variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare. cu absenta . A. / androgen. f. neurovegetative si osoase. Spre deosebire de menopauza. s. daca nu se tine seama de variatiile eventuate ale volumului plasmatic. / ankylosis. / anatoxine. ANCHILOSTOMIAZA. adsorbita pe gel mineral si a.fameu. In engl. pot influenta semnificativ atat numarul de hematii. ANDROID. s. In definitia traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea numarului de hematii. totala) a miscarilor unei articulatii care In mod normal este mobila. 17cetosteroizi. este lenta. ankyra = ancorH. \Qr. / annealing. chimica sau imunologica. Se disting doua tipuri principale: a. s. a. s. un nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa intestinala. dm gr. s. aaky-losis = curBurd. / ankylostomasie. oner. adj. s. consednta a unui spasm sau a unei amprente. ANDURANTA. Tsi pier-de activitatea toxica. Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin piele. aner. / endurance. / encoche. cw6at. s. / androgynism. / andropause. ankylostomiasis. ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. 4) A.\ Toxina bacteriana (tetanica. s. [Qr.] 1) *Hermafrodit. aner. In unele anemii (ex. de ia ankylos = wcovoiat. ANCORARE. caninum. oner.r. s. cardiovasculare. / androgenic. f. s. f. / androgyne.. neuropsihice. / male climacteric. a deficitului de fier din alimentatie.. de regula endogena. [Jr. s. Rezulta anemie.. s. f. aner. andros = tidrbat. / annelage. ANDROSTERON. [^r. m. A. ANDROQENIC. In continuare o serie de tipuri principale de a. aner. eidos = formd. jumatate barbat.] Despre o substanta.} Termen utilizat Indeosebi In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort prelungit. s. andros = ftCafial. o serie de variabile. s. gyaaikos . anchilostomiaza. f. -ina . f. sau poate fi provocata chirurgical. / androgene. [Cfr. f. Pe de alta parte.] Diminuare importanta (a. / androsterone. andros = IJOrlJat. 8) A. -atos = gurd. topografica. studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile Invednate.: a. difterica etc. Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. androgyne. ANDROPAUZA. f. gyne. nu este o boala.. ci un simptom In numeroase boli. (ante-rioara si posterioara) situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale extremitatii inferioare a radiusului etc. / android. adj. [Lot. -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina functionala drculanta totala. s. se utilizeaza denumirea de climacteriu masculin. s. pausa. m. haima. organismul se poate adapta. Manifestarile a. V. andros = biirbal'i [at.) care. ANDROGEN. f.. adj. adj. stoma. dar cu scrotui sudat si penisul cu gland perforat. duodenale. ANDROLOGIE. ankylos = mcovoiat. / anatoxin. n. creat prin analogie cu "menopauza. / androsterone. studiul particular al unor organe sau zone din organism. cw6at. Sin. ANEMIE. in relief} V. f.] Realizarea unui sistem de legatura labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. / endurance. 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de hemoglobina: hipocrome. s. de osificare. gyne. V. / anemie. adj. stoma. Alte ex. 2) A. / androgynous. ANATOXINA. s. adj. Care se refera la hormonii sexuali masculini.. / androgyne.

ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic an(a)emia. Hematiile pot fi pale (*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). [Anton Biermer. •mu&t. In care globulele rosii contin o cantitate normala de hemoglobina. ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency an(a)emia. fie In cadrul unei 'mielodisplazii. 1871-1945} Sin. V.: boala Hayem-Faber (v. profesor (a ffcrenf.: sindrom Martin (v. ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syndrome.). ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique enzymoprive / enzymopenic an(a)emia.ANEMIE AREGENERATIVA NUTRITIONALA reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala.). 0 serie de a.: anemie carentiala.: boala Biermer (v. sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati prin "testui Coombs.).). sunt normocrome. ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease. ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.: fransfuzie cu sange incompatibil. v. Anemie hiposideremica frecventa In anumite afectiuni inflamatorii cronice. ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. istoric. pediatru american. h. h. 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepatice si endocrine.: boala Minkowski-Chauffard (v. 1827-1892. ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional an(a)emia. reumatismale sau maligne. *gastrectomie). A. A cu anticorpi (IgG) antiproteine eritrocitare. sideroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a.: boala Hayem-von Jaksch-Luzet (v. Sin. ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryptogenetic an(a)emia. A. Boala survine la copilul mic sau la adult. acid folic). a. produsi de sis-temul imun al bolnavului. determinata de distrugerea globulelor rosii anormal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extracorpusculara).). caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina. Sin. A.). ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sickle-cell an(a)emia. hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald. Sin. Sin. ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / acute h(a)emolytic an(a)emia. Sin. ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)emia. denumite imunoalergice. *a. h.: drepanocitoza (v. ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chlorotique / chlorotic an(a)emia. i. ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency an(a)emia. A. Este determinata de absenta. sarcina. ANEMIE PERNICIOASA / anemie pernicieuse / pernicious an(a)emia. *bilirubinei. In eritrocit. ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie microcytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia. Sin. Tip de a. ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myelophthisic an(a)emia. si anemie aregenerativa.: prin carenta de *acid folic) si 'eritromieloza acuta. m.: anemie sideropenica. cuprind: a. Uneori este considerata sin.). [diiido Banti. unele *a. A. Sin. In care hemoliza este provocata de 'autoanticorpi.). ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique / megaloblastic an(a)emia. fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata). A. Biermer (sau *boala Biermer). m. este. *lactatdehidrogenazei. drepanocy-tic an(a)emia. ANEMIE ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. *A. anatomopatotog itatian. (normocroma normodtara severa) se asociaza cu trombopenie. feripriva. A. "imunoglobuli-ne G si M. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a 'siderofilinei totale. In care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 m3. eredi-tara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic an(a)emia. m.: cloroza (v. unele parazitoze. nutritionale (ex. Sin. A. ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia of chronic inflammation.).: a. V. ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. gennan. proteine sau vitamine). Sin. poate aparea si In cursul unei afectiuni virale. 1852-1925. ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease. ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. tradusa si prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa. A. h. a uneia dintre enzi-mele necesare metabolismului acestuia. A. m. dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau al unei relatii de cauzalitate.: boala Silvestroni-Bianco (v. reactivi la temperatura corpului. catre varsta de 60 de ani.} Sin. A. ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / aregenerative an(a)emia.] Sin.: boala Lederer-Brill (v. [T/iomns Bentoa Cooley. h.a. prostata). ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier. Intalnita frecvent In leucemia limfatica cronica. Sin.sau aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex. a carei cauza este necunoscuta. A.). care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina. caracterizata prin prezenta In sange a *megaloblastelor. sunt provocate de absorbtia In organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si cefalosporine). cu volumul globular mediu peste 110 m3.: anemie nutritionala (v. sarcina cu imunizare fetomatema). stomac. din cauza aportului deficitar de fier. cu *a. f. Acesti autoanticorpi. caracterizata prin prezenta In sange a unor hematii de dimensiuni mari. A. anemie hemolitica autoimuna. cea mai raspandita boala cronica din lume. Sin. Orice tip de a. 2) Izo. Indeosebi *botriocefaloza). Tip de a.: boala Banti (v. talasemie). eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. si boala Imerslund-Najman.: -talasemie majora (v. aplastica. ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normochromic an(a)emia. determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei. al bolii Biermer (v. definita prin diminuarea productiei medulare. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice (vitamina B^. Sin. 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree. probabil. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite. dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici. ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic an(a)emia. ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia.). infectioase.). ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic an(a)emia. asodate cu cresterea concentratiei sanguine a *reticulocitelor. A. ANEMIE POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morragique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor- 165 . A. lupusul eritematos sistemic si limfoamele non-hodgkiniene. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san. care pot avea urmatoarele origini: 1) Autoanticorpi. abandonat. A. Sin.

ANEMIE PERNICIOASA mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa Intr-un interval scurt. ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la subiecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente calitative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati nosologice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacrestica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritroleucemica). ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea 'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sideroblastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre precursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie sideroacrestica. ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron deficiency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, *sarcoidoza etc.). ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a (esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generalizata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin inhalatie, si a. g. non-volatile. 166

ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat. ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sensibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. toca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-trun teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/bna/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (dureroasa, termica, tactila etc.). ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui anestezic local In spatiul 'peridural. ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthesiology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.; logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In perioada perioperatorie. ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate; [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intrun teritoriu care este anesteziat. ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: monosomie). ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.). ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.] Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie. ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.; eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.] Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.: aneusomie. ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm. [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.] Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism) si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In continuare. ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.

ANEVRISM ARTERIOVENOS ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau hemangiom pulmonar). ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arterial si eel venos. ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet. ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneurysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de origine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. nu este o *micoza. ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ventricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice dupa un "infarct. ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurysmectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneurynein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a sacului unui *anevrism. ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurysmorrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneurynein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Consta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevrismoplastie. ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus (annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: parul si unghiile sunt a. ale pielii. ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical.

ANGINA FLEGMONOASA ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa. Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si ligamentele uterului. ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a, uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.] Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesului intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingoovarita. ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engagement. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A. cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic encefalic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A. temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depasirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si Inceperea coborarii In canalul pelvin. ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita, vasculita. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid comune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In vase si depuse pe endoteliu). ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulomateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom Churg-Strauss (v.). ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *angeita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener, *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita, lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida. ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care se desemneaza toate dilatatiile vasculare. ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat. angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr. ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a. tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal angina. V. angor abdominal (1). ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina. [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\, dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala. ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phlegmonous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori termenul denumeste si abcesul retrofaringian. 167

ANGINA HENOCH DIGITALA ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru german, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. V. angor abdominal (2). ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, 1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un flegmon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o consecinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor inferiori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra laringelui pot determina o obstructie. ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri constrictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru caracteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In membrul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circumstante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (minute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice analoge celor de *infarct miocardic si cu semne electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocardiografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii terapeutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. reflexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor pectoris, boala Heberden, stenocardie. •V. si sindrom de ischemie-leziune. ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membraneuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In *difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine 168

ANGIOGRAFIE grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa, "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este totdeauna grav. Sin.: angina Henoch. ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.). ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr. angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara. ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblastoma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.: hemangioblastom (v.). ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. / angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6, graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace, artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-terismului cardiac. ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angiocholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac, vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita. ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s. f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita, kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie (v.). ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angiocholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a scrie..] Sin.: colangiografie (v.). ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr. angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare principale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei tifoide). ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. / angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. sa odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor retiniene si coroidiene. ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr. angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *heparina si *interferon. ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r. angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angiogenice. ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr. angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie numerica. ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

] Boala. Sin. s. s. s. ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. angeion = vas. Sin. angeion = vas. gr. angeion = vas. \Qr.. ANGIOSPASM.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau ANGIOTENSINOGEN de remodelare a unui vas. / angiostenose. stoma. retiniene etc. s. n. angeiologie. de la nekros = moarte. s.} *Fibroscop adaptat pentru examenul intravascular. angiotonine. s. din gr.?(amina. tendere = a mtinde.. s. scrie. de la. m. s. / angioneuromyome. -inn.-globulina de origine hepatica. mys. angeion = vas. / angiotensin. [l^r. produce} Alfa. ANGIOSCOP. s. cutan^e / Cobb's syndrome. prin crize de epilepsie. [Qr. Sin. -alos = jfura. Ill. dezobstructie. poate determina o crestere a presiunii arte-riale. / angiology. / angionecrose. ANGIOSTENOZA. apoi convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau digitizare). Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial. ANGIOM.). s. Poate consta In sutura. element precursor al *angio-tensinei. s. gr. / angioscintigraphy. spasticufi.] Tumora vasculara circumscrisa. A. [(77-. In scopul introducerii unei sonde sau ca prim timp Intr-o operatie plastica. gr.). V. f. stenos = strd-mt. pathos = 6oa[a. Au fost descrise mai multe a. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT. ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angioplastie transluminale percutanee / percutaneous transluminal angioplasty. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de miocard. ANGIOKERATOM. de la tendere = a mtinde. / angiosarcome. de la care pomesc arborizatii telangiectazice sub forma de "panza de paianjen". span = a trage. s. myos = musctii. hypertensin. n. / angiosarco-ma. a.] Deschidere chirurgicala a unui vas sanguin. m. s. angiotonin. [Cfr. f. I).: angiografie digitala. heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. / angiomyoma. / angioscope. naevus vasculaire / spider angioma.: gamaangiografie. ANGIOSCINTIGRAFIE. [Gjr. f. / angio-tensinogen. tendere = a wtind'e. / angioplasty.).ipe. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze. / angiospastique. V. / angiostomy. ingust. / angiostomie.] Studiul vaselor si al afectiunilor acestora. [C. n. a. Semn cutanat sub forma de punct central de culoare rosu aprins.] Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. -oza. n. meningiene.r.. Se manifesta prin a-rieratie mentala si. [at. anterioare. [at. -oma. 4) A. gennan = a. / angiomyome. plastos = modelat. IV. caracterizata prin prezenta de angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui.). angeion = vas. ANGIOM STELAT / angiome stellaire. [Cyr. congenitala sau dobandita. f. sub actiunea 'enzimei de conversie.: angiotonina si h. [Qr. f. s. angeion = vas. de [a skopein = a video. nekrosis = mortificare. s. I este un decapeptid care. s. angeion = vas. a. ungeion = vas. s.] *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-tele conjunctive ale vaselor sanguine. angeion = vas. / angioma. / angiomatosis. f. f. / angioscope. / angionecrosis. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut. II sub actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul receptorilor AT. (at. ANGIOPATIE. -aza . Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-tate cu ajutorul unei sonde cu balonas. mys. graphem = a. dt la plassein = a forma. a mcorda. sarkos = came..] Despre o boala care se Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme). In cazul vaselor mari. tensus. sarx. angeion = vas. / angiokeratoma. [Termenut a rezultat din doua. Sin. s. A. e. [Qr. angeion = vas. incorda. myos = musclii. const. / angiomyoneuroma. dt la. / angioscintigraphie. re-zulta din a. 3) A. s. s. s. s. s. s. tensus. hypertensine..: ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / cerebral angiomatosis. s. endocrinol. angeion = vas. ANGIOTENSINA. frecvent. / angiokeratome. 'in continuare. f. [at. ANGIOMATOZA. m. skopos = observator. s. si tab. angeion = pas. ANGIOLOGIE. f. s. [Gfr. / angiotensinase. s.: sindrom Cobb (v. mgustare. de [a. s. manifestata prin formarea de *angioame multiple cutanate. / angiotensine.: boala Rendu-Osler (v. angeion = vas.'. cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau limfatice (*limfangiom). spustikos = care trcye mauntru.] Spasm vascular care intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. ANGIONECROZA. m. / angiospastic. n. [at. logos = stiinta. de asemenea. adj. calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului semnalelor la calculator.rtensina. -oma. f. m. si AT. f. scintilla = scantde. a nwd'eCa. adj. ANGIOMIOM. spasmos = contracfte. f. s. m. V. Tip de a. ANGIOPLASTIE. dilatare. o actiune la nivelul sistemului nervos central si periferic. -oma.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex.. [Qr. / angiologie. / angiome.: sindrom Bonnet-BlancDe Chaume (v.: 1) A. di la. A. Poate avea diferite localizari. ANGIOMIONEURINOM. keras. -oma. f. ANGIOSPASTIC. care stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta. angeion = vas. retinopatii etc. 2) A. (cu subtipuri). f. / angiopthy. stenosis = strdrntare. [Cfr.] Produs al actiunii *reninei asupra *angiotensinogenului. [Qr. [CJT. I). / angiostenosis.. ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. II. s. s. hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a. tumora glomica (v. Imaginea este apoi restituita. tensvs. Sin. -oma. / angiomatose. sin. ANGIOSTOMIE. -ma. keratos = corn. angeion = vas. adesea congenitala sau genetica. f. / angiotensinase. se transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. f. \Cjr. f. provoaca inactivarea prin hidroliza a *angiotensinei II. / angiospasme. ANGIOTENSINAZA. si AT. m. ANGIOSARCOM. ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuroretinoangiomatosis syndrome. boala Lindau.. In regiunile temporala si occipitala.] Enzima proteolitica prezenta In mod normal In sange si In diferite tesuturi. dezvoltata din celule endoteliale (angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). / angiospasm.} *Necroza peretilor unui vas. f. cu accen-tuarea contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor vecine.] Ingustare a vaselor sanguine. V. rezulta din a. f. I) denu-mit a. Procedeu radiologic de examinare a vaselor sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. angeion = vas. si boala Fabry. s.} Sin. neuron = nerv. II poseda receptorii specifid AT. n. / angioplastie. s. accidentele vasculare cerebrale. / angiotensinogone. angeion = vas. Imaginea cap-tata de o videocamera este transformata In semnal electric.ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital angiography. -ina'i gr. 169 . n. m. [Qr. m. a mcorda. f.] Tumora benigna formata din fibre musculare netede si numeroase vase. s. ANGIOTENSINOGEN.} Denumire generica pentru afectiunile vasculare. [(^r. angeion = vas. / angiopathie. s. -omd.

tie. s. s.). s. on -priv. s.i icier} Care nu se msoteste de *icter. prin 'casexie sau infarct intestinal. Se formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. rotator. m.: angina abdominala. s. m. adj. hidros = tra. tesut. an -priv. -oris = sufocare. f.nspira. cu nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus. ANIZOCORIE. s. pectus. / anhidrotique. este utilizata ca baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de coloranti In industria textila. fie din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). / angulus. -onos = imagine] Inegalitate a imaginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. / anhidrose. . / anilingus [Lot. -oza. Anilm de [a Anil = indigo. Evolutie.). f.: anilinism.. an * priv. m. cu maduva spinarii sectionata. transgenic. / anicteric. In fabricarea de cer-neluri si vopsele. f. f. adj. / anisocytosis. / animal. isos = egoi. de Ca inIcfitinus = interior. f. Var.] Sin.] 1) Durere abdominala paroxistica si angoasanta. Var. Ant: izeiconie. / anguish. Sin. ANHIDROTIC. in arafia.. Bioxid de carbon (v. anger. unde contribuie la procesele de transport si transfer ale CO. Var. -atos = cu[ciare. ANIZOTROP. d) a. accelerarea respiratiei si pulsului. / aniline. -minis = preve-stire. s.). vedere.i isos = egali kore = pupita. s. / anhydrase.. m. s. ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic anhydride.. [Qr. angoisse. m. / anisometropia. m. histos •= tesdturd. Are M. cu formula CeH5NH2. adj. / anhiste. si anilism. s. s. an .priv. ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic anhydrase. de la Anil = indigo. lui Houssay. miscari voluntare si necesi-tand pentru existenta oxigen si hrana organica.] Absenta sau insuficienta transpiratiei. 2) Criza dureroasa cu sediul In regiunea mediana a abdomenului.] Intoxicatie cu anilina. s. n. ca o consecinta a hemolizei. isos = egal. / anisotrope. de la trepein = a intciarce. / anion.). [Aiders /ens Angstrom.priv. f. / anisophoria.. adj. f. 1814-1874.] Enzima care catalizeaza scoaterea apei dintr-un compus. cu aplatizarea *curbei Price-Jones).. s. Poate fi profesionala sau accidentala. a se comporta} *Strabism latent.\ 1) Senzatie de con-strictie In regiunea epigastrica. adj. din iat. Ant. enzima care scindeaza reversibil acidul carbonic In CO.. / anhidrosis. s. ana = m sus. = celutd. on . \Lat.} 1) Ion Incarcat negativ care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod.\ Inegalitate a coloratiei globulelor rosii. s. e) a. / anilisme. angustia = loc strdrnt. / aniseikonia. lingere = a /inye. deoarece are M. coif} Sin.. phorein = a se simti. [Lot. obtinut Indeosebi din nitrobenzen. de (a ienai = a merge. c) a.1 nm.. fizician fi astronom suedes. [^r..: acelular (v. isos = egai. / anhydrase. ANGUILLULA. s. isos = egal. / anilingus. Animalele constituie o sursa importanta de modele experimentale: a) a. Carboanhidraza. s. an • priv. ops.) Aberatie" sexuala constand In excitarea anusului cu limba sau cu buzele. f. f. ion = migrator. / anisometropie. surve-nind In general dupa mese. angiiilla = fipar. s. fiziologica. s. f. s. [^r. s. [C/erm.).. f. f. f. / animal. Sin. deci fara comuni-care cu creierul. / anicterique. -inis: posibii de la abdere = a ascunde. n. / anisocorie. s. / anisocytose.] V. f. transgenic..] (Medicament) care diminueaza secretia sudorala. pentru angor abdominal (v. anhistous. n. b) a.: coexistenta de *macrocite si *microcite. ANIZOFORIE. angor. f.: Strongyloides (v. avand senzatii.: a. s. / anisocoria. abdomen.. ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. isos = egal. ANIMAL. -ism. s. angle. an * priv. isos = egai. / anhi-drotic. hematologice (anemie) si tulburari digestive. hydatos = apa. f. adj. s. {Cjr. de. [Cfr. ANIZEICONIE. In anemiile hemolitice. (a anguis = sarpe] Sin. animal. determinata de o insuficienta cir-culatorie intermitenta a intestinului. Insuficienta circulatorie este provocata de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice superioare. ori functionala Cin diferite boli). rasuflare} 1) Organism viu. abdominalis. relativ mica.). -oris = piept.] Inegalitate pupilara. Se deosebesc: 1) A.. hidros = transpiratie. Principalii a. / anhedonia. opos = vaz.: angina intestinala.: *izocorie. -a]-nil..} Unita-te de lungime egala cu 1010 m sau 0. trope = Intowcere. animal = fiintS vie. / anisochromie.. imperceptibila. Anilm. in ara6a -ainil. ANICTERIC. an -priv. ](^r.i hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte care m mod normal o stimuleaza. m. ANIZOCROMIE. hiperfagic. s. f. de (a anima = suflet. Este prezenta In cantitate mare In eritrocite. se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece m urina. / Angstrom. adj. ANGSTROM. ikteros = gai6enare. / anisotropic. angu-lus = ungfii.: angina pectorala (v. s. / aniline. din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect fata de cele doua retine. / angle. ANILINISM. / anguillula.] Sin. cu Jena respiratorie si cardiaca. ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. si se manifesta prin fenomene nervoase. acompaniaza formele severe de *anxietate. -ozo. ANHIST. obser-vata In aortita abdominala.r. 2) In particular. f. [Lot. \Lat. eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex. [Qr. / anhistic. s. acuta sau cronica. s. ANIZOCITOZA. an . s. \'Jr. ANILISM. / Angstrom.] 1) Inegalitate a diametrelor celulare pentru un tip celular definit. 2) Care apar-tine organismelor. 2) Atom sau grup de atomi cu sardna negativa. asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a arterei mezenterice inferioare. si apa. on priv. an -priv. n. / anilism. produs aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti.ANGOASA ANGOASA. / anisophorie. anus = smut. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul. se recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru. uneori fortata. ANILINGUS. f. V. m. bicarbonic (HCO^). f. 170 ANIZOTROP ANILINA. de valoare mica.. metron = masura.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de anizotropie (v. egal cu 109 m. angor. angor abdominal (2). adj. \C. Simbol: A. ANHEDONIE. / angoisse. incolor. ANGOR ABDOMINALIS. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita). 2) In filosofia existentiala (existentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard). / anguillule. Aceste reactii. [Lot. de circa 30 kDa si rol esential in mentinerea echilibrului acidobazic. hydor. ingust. A. f. adj. s. [QT. ANGULUS. In compozitia sarurilor. / anisochromia. plasmatici sunt dorul (Cr) si a. ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis.: unghi (v. s. \Cjr. m. eikon.] Lichid uleios toxic. [Cfr. care a fost tratat m conditii asemanatoare celui supus experimentarii. -oris = sufocare. angor intestinal. [(yr. s. -oris = sufocare. -ozo . ca si In microscopia optica. ANHIDROZA.). / aniseiconie. s. ANION. n. adj. / anion. / anhedonie.). radicalii acizi sunt a. 2) A. spinal. patologica reprezinta consecinta unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. khroma. [Cjerm. [Lat. ANHIDRAZA. Var pentru anilism (v. {Qr. [Cjr. v. s. s. AN IZO METRO PIE. de control. stare de rau general. cu rol In vederea stereoscopica. a tainui si omen. an • priv. f. s. f. considerate de origine neurovegetativa. an • priv.. s. kyiof. f. inteslinum = intestw.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma si grad diferit la cei doi ochi.•priv. Conform SI.

s. s. f. s.1) la analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de poliacrilamida. a • priv. f. s. [Gfr. Sin. -ina. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-mente. care Inseamna absenta congenitala a unui ochi. f. f. \(^r. adj. Poate fi periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni ale scoartei cerebrale). m.. s. / anophtalmie. an • priv. s. -ykhos = unghie.} Gen de insecte (tantari) Diptere. [Lat. f. f. organicus.. V. ale unor agenti infectiosi: arbovirusuri.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora dintre acestea. ANKILOSTOMIAZA. / anonychia.priv. utilizat In cura de slabire cu precautiile de rigoare. m. ar putea fi In relatie cu 'sindromul Simmonds. rezistenta la tractiune.} 1) Care diminueaza apetitul. adj. congenitala sau dobandita. f. (in . ANKIRINA. apsis = vedert. Bra urmari. a . f. s. ANOREXIGEN.] "Cecitate temporara care apare In cursul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul acrobatiilor. f. ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia.. -ale. \Gr.] Electrod pozitiv. A. Femelele (hematofage) sunt vectoare. / anorchia. / anorexia. f. [Lat. f. V. / anodontia.priv. monstruozitati. onoma. / anopsie. adj. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin refuzul hranei sau pierderea apetitului.. asociata uneori cu *displazia ectodermica ereditara. / anomia. orgtinikos = referitor la un instrument. s. / anode. odous. cHimist. lat. f. cunoastere. s. on -priv. tinand seama de sensul curent al cuvantului.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi.idan fi naturalist engie-z. ANOFTALMIE. Se sustine ca a. -e. anorexie mentala.2T. anomaly. nepericulos si. / anisotropia. an priv. ANORHIDIE. m. Sin. hemiplegie stanga In cadrul 'sindromului Babinski. lat. s. / anosmie.). spre deosebire de *monoftalmie.. prin Intepaturi. s. 2) Absenta vederii.: fosfor a. octontos = dinte. viteza de propagare a sunetului. / anodontie. s.). adj. f. f. iar cele situate In afara intervalului m ± 4T. nomos =• allied availd forf. prin extensie.] Absenta completa a dintilor temporari si a dintilor permanent!'. s. an • priv. conductivitate electrica. nosos = 6oala. / anophthalmos. ANONICHIE. / Anopheles.. d wufi sufere-a. ANODONTIE. poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad de ordonare moleculara. de la. f. Evolutie imprevizibila. In 'isterie sau In relatie cu un conflict familial.priv. determinate pe un esantion reprezentativ din populatie). anomalous. [Qr. s. ab = indepartat de. / inorganic. anomalus. si anosognozie. f. de la gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul membranei plasmatice eritrocitare. [Cyr. orexis = apetit. / anorganique. an . anomaliu = tte. ankyra = awora.nf:d. 1) an . termenul este putin utilizat. eel mult in cadrul 'sindromului Babinski. a.). Indeosebi a formei sau structurii unei formatiuni anatomice si. anomos = nereguiat (an . ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa. {Qr. gf.] Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex.: aberatie cromozomiala (v.ma.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului.. dependenta de contextui familial. care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-ge la 'casexie. adj. / ankyrine. / anosognosie. Var. an . anorexia nervosa. A. gennon . on . [Qr. odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. ANOREXIE. adj. s. ANOPIE.. / anorexie. gr. ideal cristalele. an .priv. a luminii etc. f. ANOD. f. [C?r.} Care este contrar structurii. vivax.d de (ege)} Modificare patologica. f. \Gjr. aspect. "hemianopsie etc. s. s. isos = ega[.: anorexie mentala (v. {CJT. 2j a . [Qr. cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune. Include un numar mare de specii de tantari (circa 300).priv. |^r. prin exces. ANORGANIC. pentru anchilostomiaza (v. gnosis = perrepere. observata la bolnavii cu tulburari psihopatice. ANOMALIE.. variatiile unui caracter situate In afara intervalului m ± 2T (m fiind valoarea medie a caracterului si T abaterea standard. ANORMAL. / anopia. f. drum. s. n. orkhis. iar cele infe-rioare lui m . fiz.. ANOPSIE.. ANOMIE. s. }C.: anorexia nervosa.. 2) Medicament destinat reducerii senzatiei de foame.. s. este expre-sia unui dezechilibru psihopatic. s. [QT. -aux. s. f. adj. / anopie. s. de care. / abnormality. on -priv. de obicei "congenitala si *familiala.. dilata-bilitate. a. ANOSOGNOZIE. Sin. ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly type Dalton.priv.te.] Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o stare patologica proprie. malariae si ovale). gr. benign.a produce. ANODIN. ma-sind. s. Nemato-cere. profesor la. 1766-1844} Sin. cu hipermetropie (v. / anode. ANOSMIE. Ex. 2) Absenta respectului pentru legi si reguli specifice diferitelor institutii. Limita Intre normalitate si a.reguiarita. s.. s. an -priv. gr. trope = intoarcere. osme = miros.r. 3) Uneori sin. s. [John Dalton. Ex. ANOSODIAFORIE. ana = fn sus. m. / ano-sognosia. / Anopheles.] 1) Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1) Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor.) In functie de directie. / anorexiant. anopheles = vdta. si a pozitiei acesteia. este foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice: *afazie Wernicke. f. prin defect. nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e. [Cjr.. Prin extensie. / anomie. ops. orexis = apetit.: un suflu detectat la auscultatia inimii care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice. opos = vas. care a studiat si daltwumul. din [at. sau mineral. hodos = cole. Se gaseste In banda (4. 2) Fenomen ce apare independent de o leziune a unui organ. / anodyne. 'M'anc Hester. / anomalie. V. f.a. -atos = denumire. f. s. [Gjr. fara importanta. [Qr. care nu respecta norme sau legi. organon = instrument. / anosmia. este uneori conventionala.: protanopie (v. / ankyrin. f.. 171 . A. functiei sau comportamentului "normal. ANOFEL. s. -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor testicule la un subiect cu cariotip XY. uneori. si normal. / anorexigene. s. / anorchidie. s. / anosodiaphorie. s. Desi ar putea prezenta interes. an • priv. / anosodiaphoria. aorma = reguid. S-a propus sa se considere a. m.ANIZOTROPIE ANIZOTROPIE.priv. [Gfr. s. f. pozitiei.).] Absenta simtului odoratului (mirosului). adj.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este incapabil sa denumeasca obiectele.priv. / anonychie. / anopsia. de [a trepein = a inloarce. f. / anisotropie. / anodin. / abnormal. manifestata prin hipotricoza si hipohidroza. organum. 'agnozie vizuala. si monorhidie. situate In afara intervalului m ± 3T pot fi denumite variatii singulare. psihopatie. cu pastrarea capacitatii de a ANOSOGNOZE Ie recunoaste si utiliza. / anormal. onyx. diferite tipuri de 'Plasmodium (faldparum..). s.i nomos = obttd avdnd forf. V.tor.priv. De-vierile superioare lui m + 2T ar fi a. f. f. de [ege. ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / chromosome anomaly. indolor. In acest caz. Wucherena bancrofti.. V.

s.} Deplasare globala a unui organ 'anterior. n. baima. [Lat. ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui substantei cu concentratia moleculara mai mare. de ia anti = contra. s. Intre cele doua extreme. 1809-1SS5. dar termenul este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. Prin a. a. ca o consecinta a unei opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. [Lat. Ex. histo-toxica. Cat. m. adj. partus = nafte-re. ANTEBRAT. partiali. antugomstRs = oponent. i. dim. afgos = duren. anti = contra. m. prin insuficienta acuta a fluxului sanguin coronarian. m. agonizomai = a iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale unor sisteme. poate desemna a •hipoxemie deosebit de severa. a carui presiune scade In tesuturi. / anteflexion. ca mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. [Lat..] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii altui muschi. m. profesor la Zurich. s. n. ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau inel. s. rau de munte.. [Lat. versum. f. . / loop. este libera In interiorul cavitatii abdominale. 2) A. comparativ de [a ante = inainte. s.: pozitie a. ANTERIOR. ante » mainte. 3) a. 5) a. a nou-nascutului. ascendentilor sai (a. NA: antebrachium. v. ce poate avea ca rezultat diminuarea. 2) a.] 1) De-viatie anterioara.} V.: blocante de canale calcice (v. [Qr.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o alta substanta. treapta. tub urinifer si nefron. ante = mainte. deoarece stricto sensu Inseamna absenta oxigenului din sange. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante (ex. ANTAGONIST. / avant-bras. ante = mainte. pi. anatomist ge. ansae. a inamta. NA: ansa. axul corpului uterin. / anthelix. avand ca rezultat o extractie anormala a oxigenului. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine. s. Se pot distinge: 1) a.. ce declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta.} Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte. f.} Termen discutabil. antagonisma = pozifie. oxys = acm. ANSA. desi se leaga la un 'receptor. comparatip de [a ante = mainte} In anatomie. f. / anteposition. se diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. adj. NA. o?(igen. In aces-te conditii. ereditare sau eredocolaterale). de ia phyeia = a create. ANTALGIC. [Lot.priy. m. s. ANTECEDENTE. s. \Qr. s. care con-serva curbura sa normala. / antenatal. 2) Care se produce de la un moment dat. mart. ANTEHELIX. f.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si pumn. Fiecare dintre cele 15-16 curburi. ae ia anti = contra. fami-liei sale (a. partial: ventral. de Ca parero = a nafte. rezultat al fluxului sanguin capilar inadecvat. de ia vertere = a wtoarce. ANTEHIPOFIZA. Ex. s. anteflexie si anteversie. cu care este asociata. / anox(a)emia. brachium. / anteflexion. a. ANTE PARTUM. [Cjr. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / calcium antagonists. adj. f.. / anoxie. f. / antagonist.: amnezie a. s. 3) A. eventualitate practic imposibila. de altitudine v.). s. adj. 'JCeide(6erg fi Gjottingm. s. i. Pentru comparatie. A. Ex. Sin. for-meaza un unghi ascutit cu axa colului. prin dimi-nuarea rapida a continutului de oxigen din sange. n. -onis == mdoire. / antagonism. anti » contra. / history. s.: 1) A. utilizat pentru In-samantarea mediilor de cultura cu bacterii. ANOXIE. / anse. adj. de ia antecedere = a preceda (ante = mainte. -onis = punere. f. ago-nistes = [uptdtor. / antalgique. s. antihelix. ante = mainte. [Qr. de ia natus = nascut fi nasci = a se no/ite.an. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale mezenterului. organ. 3) a. pi. adj. adj. 4) A. nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular. ante = inainte. prin flectare. anterior = mai mainte. brakhion. / antenatal. In sens propriu reprezinta o Intrerupere. s. f. ANOXEMIE. / antalgic. / antecedents. [Lat. A. / antehypophyse. cedere = a merge} Toate faptele sau circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de sanatate a subiectului examinat (a. oxys = acrui o\igen. n. 3) Substanta care.} 1) Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de organ. a. / anterior pituitary. |br. ANTENATAL. Sin. an . / antagoniste. ANTE MORTEM. gr. exista un spectru larg de agonisti si a. al carui corp este flectat Inainte si formeaza un unghi de 100-120° cu axa'colului.priy. pe care Ie des-criu jejunul si ileonul. competitivi sau blocanti Tmpiediti5 172 ANTIACID accesul 'agonistilor la receptori. ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle.. flexio. / anterieur. acidus = aero. -atos = sange.priv. uteru-lui Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg.\ Absenta "ovulatiei. -e. [Lat. [Qr. [Lot.ANOVULATIE ANOVULATIE. s. stagnanta.. hucid. [Lot. Marginea convexa a a. anterior = mai mainte. physis = creftere. 7) a. necompetitiv: reactie prin care se Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist*receptor. ante = inainte. \Lut. prea flectat Inainte. s. la nivelul partii lor concave. n. f. [Qr. activat de prima si inactivat sau blocat de a doua substanta. NA: pars distalis adenohypo-physeos. [at. s. de [a gradi = a merge. helix = fpirald. / anovulation. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire la orientarea normala a uterului. [Friedrich Gusttiv Jukob Uenie. s. competitiv sau necompetitiv. gr. a unor organe fata de pozitia lor anatomica normala. n. anoxyemie. s. / anterior.. termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate Inaintea planului frontal. / anteposition. m. fulminanta. tratament a. 2) Despre un sistem. gr.] Locutiune latina semnificand Inainte de "travaliu. Legarea se produce conform *legii maseloc. / antacid. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip de receptor. anularea sau inversarea efectelor lor. f. [Lot. 2) In bacteriologie. s. ANTAGONISM. ANTIACID.. adj. s. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de neutralizare. ante = inainte. adj.] 1) Mis-care In sens anterior.} Proe-minenta curba a pavilionului urechii. an . lat. / anthelix. adj. -onos = Brat. -rtis » moarte. / anterograde. ftiinpifica ovulum = ou mic. In principiu. ANTEFLEXIE. f. de ia flectere = a wdoi.rm. A.. natalis = de naftere. -ntis = antecedent. [Lat.. de in ovum = ou. adj. fenomene sau substante. de la ponere = a pune. pi. m. ane-mica prin scaderea concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din sange. Tipuri de a. / forearm. / antiacide. adj. [Lat. feno-men sau substanta care se opun unei anumite actiuni. / anovulation.. ante = wainte. medicamentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna. 6) a. f. s. ANTEROGRAD. situata anterior fata de "helix. / anteversion. / anoxia.. ANTEPOZITIE. fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si fixat pe o tija metalica. Medicament cu aceasta proprie-tate. m. / anoxemie. f. mio-cardica. care Ie servesc.] 1) Care se opune acizilor. prin perturbarea utilizarii tisulare a oxigenului. gra-diis = pas. In forma de U. personate).] V. f.. de regula localizata.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului.: a. ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. f. s. hipofiza. s. s. f. s. hypo = sub. s. anthelix. an . 2) a. biochimic.. ago-nisti si a. neonatala. familiale). ante = mainte.] Care calmeaza durerea. s. / anterograde. a aportului de oxigen la nivelul unui tesut. / antagonisme. microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene. organe. antecedens. / anteversion. positio. 4) a.] Care preceda 'nasterea. ANTEVERSIE. ansa toarta. astfel Incat.

s.. contraceptive. / anticonceptive. n. / antiallergic. / anticonvulsivant. adj. m. / antibiotics therapy. / antibacterial. ergein = a [ucra. adj. s. adj. anti = contra. ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides. adj. [at. ex. m. n. alterata.\ V. df. s. / polypeptide antibiotics. pi. f. pentru unitatile medicale mari. s. rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. tetracicline.] Care se opune *febrei galbene..\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1) un agent fizic sau chimic introdus din exterior. anti = contra. oner.. adj. 2) Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea *fecundatiei.} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. s. m. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina. s. s. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants / circulating anticoagulants. ci doar In tratamentui de lunga durata al *bolii tromboembolice. In scopul determinarii sen-sibilitatii acesteia la antibioticele testate. adj.. (at. contraceptiv. ia con-ccptare = a deveni msarcinata. In ultima perioada. [Lot. rhythmus. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu aceasta actiune. s..: antivitamine K. adj. f. adj. cuta-nate. / anticancereux. actiune. rezultand proteine non-gama carboxilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de la protein induced by vitamin K antagonists). [Cjr.. ANTIARITMIC. Ex. Sin. canal de sodiu.. adj. adj. s.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau "bacteriostatica. ANTIAMARIL. neutralizand activitatea fosfolipidelor plachetare sau tisulare. ANTI-ANTICORP. si X ai coagularii este. de. prezinta. [Qr. -e. s. corpus. / antiamaril. si antiulceros. s. m. / antiandrogen. fata de "heparina. anti = contra. adj. adj. adj. \Gjr.. therapeia = trata-ment. concep^ie. anti = contra. *gramicidina si *polimixinele. ANTICODON. adj. la ergein = a. V. [at. A. ANTICIPATIE. [Cjr. s-au dezvoltat a.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii "acetilcolinei. s. gennan = a produce.] Tendinta unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme mai severe de la o generatie la alta. adj. n. conceptio. 2) Anticefaline sau antitromboplastine. m. adj. ANTIANDROGEN. s. sunt utilizate ca *spasmolitice. antimitotice. a sufoca. prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale hepatice. s. aati = contra. adj. a anticipa (ante = Inainte. -oris = corp} Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si. s. / antiarythmique. ANTICOAGULANT. ANTIANGINOS. / antibacterien. aggregare = a aduna [a un ioc. / antisludge. se disting patru grupe de a. / antiagregant. s. anti = contra. de [a baktcria = fiaston. -ina.. s. m. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate.. Int. s. / anticodon.rie. s. b) cea mai mare parte a "betablocantelor adrenergice. cu anticorpii. bias = viafd. [Cjr. / anti-anticorps. al!os = aitui ergon = iiicru... n. Prin a. r. a .. 2) Medicament pen-tru tratamentui *insuficientei coronariene. / anticodon. in vitro sau in vivo. anti = contra. / antiallergique. / anticoagulant. anti = contra. a. cu efecte asupra potentialului de actiune sau asupra perioadei refractare efective. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral anticoagulants. spanioia amarillo = galften. bias = viata.. [Qr.priv. -onis = anticipatie. amino-glicozide. m. care permite determinarea sensibilitatii. careia Ti afecteaza cinetica. ANTICONVULSIVANT. [at.. Anticolinergic. n. convul173 . / anticholinergique. dezinfectant. s. de (a therapeuein = a ingriji.. anti = contra. (at. / anticipation. m. / antibiogramme. ankein = a sugru-ffia. adj. n. / antiangineux.: heparina. n. se alege antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. m. determinate de *alergie.. a. *antiemetice. adj. anti = contra. polipeptide. / antibiotherapie. In prezent. bakterion. se utilizeaza sisteme automatizate de efectuare a a. / anticholinergic.] 1) Care previne *sarcina. n.re.. (^r. antiseptic. si antibiotic. anticipatio. VII. n. [Qr. s. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. [Cjr. canal de calciu. bias = viatd. s.] Termen generic care defineste un tratament cu *antibiotice. Actioneaza prin distrugerea membranei bacteriene. / anticipation. V. In functie de formula chimica. exercitata Indeosebi la nivelul *aciditatii gaslrice.. [Qr. Sinteza factorilor II.) 1) Care se opune 'anginei pectorale. ANTICANCEROS. adj. [Cfr. anti = contra. m. avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In urgente. Familie de *antibiotice produsa de bacterii din genul Bacillus. s. n. rifampicine. [Cjr.: medicament a. a coagula. / anticonceptionnel. ANTIBACTERIAN. khole = 6iia. s. / antibiotique. -onis = grcw\ ditate. d) o serie de inhibitori de calciu. -euse. antifungice.. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vitaminei K. macrolide. deci. Indeosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. s.] Procedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice asupra unei suse bacteriene. nitroimidazoli. anti = contra. V. anti = contra. m. / antianginal.. m.. 2) Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme. gramma = insc. o. adj. glico-peptide. anti = contra. andros = bCa-bat.. capabile sa Tm-piedice dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga (*bactericide). m. m. / antibiotic. derivati de oxichinoleina. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii. ANTIBIOTIC..: a) stabilizante sau anestezice ale membranei. / antiantibody. antibiomimetice. mecanismut de actiune si efectele clinice. adj.. ANTIALERGIC.. s. angina = sufocare. ANTIBIOTERAPIE. sunt grupate In familii: betalactamine. sou gr.oagulare = a In-cfiega. anti = contra. s. s.. -cri = roc. / antiamaril. Cat. V. gr. dim. 2) o substanta naturala care circula In sange. c) medica-mente care scad fluxul celular al potasiului. anti = contra. cra6. Substante care inhiba coagularea plasmatica. anticoagulante circulante. antimitotic (2). s. V. m. [Cfr. Datorita acestor proprietati. V. / antiarrhythmic.. Pe baza efectelor celulare. anti = contra. n. f. -elle. antitubercu-loase.ANTIAGREGANT ANTICONVULSIVANT 2) Medicament cu aceasta proprietate. f. adj. In scop terapeutic. s. m. -enne.. -euse. / anticoagulant. s. ANTIBIOGRAMA. [Cfr. adj.. *midriatice si antiparkinsoniene. [Cjr.] 1) Care se opune vietii. IX.. din aceasta cauza. n. de sin-teza. antisecretorii gastrice. care inhiba doar in vitro formarea tromboplastinei. [at. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor gramnegativi. capere = a [ua). cancer. s. / antiandrogene. ANTIAGREGANT.} 1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de trombocite In vase. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult sau mai putin complet manifestarilor generale. / antineoplastic. si nu a actiunii clinice. ANTICONCEPTIONAL. de (a anticipare = a o (ua Inainte. Triplet de oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul corespunzator de pe o molecula de ARNm. anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. s. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara concentratia minima inhibitoare. -e. ca si a analogilor sintetici ai acestora. f. de (a angere = a strange. pulmonare sau sanguine. 3) Substante care interfera cu o reac-tie de coagulare. / antibiogram. canal de potasiu. / antiepileptic drug. adj. adj. [Qr.

Ex. cu specificitate dubia. au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / antifost detectati 'in car-ditele reumatismale. este in curs. reactie In mediu gen. detectabil prin proprietatea sa de aglutiperoxidazei sau a elastazei. anticelular. Combinarea unui a. Sin. foarte eficace. pe masura diversitatii *fosfolipidelor. A. anticelula parietala gastrica. fenitoina. strict identici. 11) A. Au aplicatii albuminos (plasma). A. / antibody. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. v. caracteristid lupusutut eritematos acut diselegare necovalenta cu antigenul. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu ANTICORP REAGINIC / reagine. de aceea. 19) A. IgM sau IgA si indud: *lizina sau 'precipitina. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni. 12) A. 2) A. sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. anticorpi anticardiolipina. Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). Inventarierea aces-tora *epilepsie. cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare. Titruri crescute de a. indud fenodes / antiphosphoiipid antibodies. m.} Tip de a. V. 18) A. anti-TPO. hepa-tita cronica activa. este enorma. natural. / reagin. Indue hipotiroidismul primar prin primitiva. a.Q. pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o numai prin fixarea pe situsul catalitic. care reactioneaza cu o enzima data. Abrev. Forssmann.: anticorpi celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. fectioasa etc.: a. specific Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-lele pentru antigeni din membrana celulara. antimitocondrie. fie stimularea functiei celulare. a. anticorpi. bodies. nare a hematiilor de oaie. destinat sa suprime crizele comitiale. Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase antitipuri de celule. Se recurge la hepatita cronica activa. utilizati experimental (a. care apar doar In conditii speciale.Tmpotriva mielo'antigenul Forssmann. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit antidiscutabil. fata WO-1950. A. benzodiazepinele. imuno-precipitare. cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina sistemului Rh (v. cu antigenul care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-ului corespondent. thyroxin antibodies. f. ce antiperoxidaza tiroidiana (v.: anticorpi 'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina. A.ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE sus. Tip de anticorpi anti-tisulari de a reactiona specific.] 1) Despre un medicament (. antieritro-citar.: reagina (v. A.: macroplasma 'in anu-mite afectiuni hepatice./me. precipitant.lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice care suprima crizele comitiale. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick. midic anstriac.i 9{e. prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor. Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos. Karl Landsteiaer.: a. ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NONanti-cardiolipin antibodies. ciroza. mononucleoza inreactii antigen-a. premiut 9{p6e. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormovarietate de a. v. \]ulius *iar celalalt pentru alt antigen. in vivo sau in vitro. A. descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. sunt prezenti si In alte afectiuni: pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. apartin Indeosebi IgG. deocamdata fiind ANTICORP. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex. scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni.tii yorl^ 1S6S-1943. 4) A.: ACAN. c. de importanta exceptionala. detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali. s. si Int. proveniti din acelasi *clon fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %) anumiti receptori de pe suprafata unor celule. de natura proteica. Abrev. a. propriu'asi (c-ACAN) sunt blocarea. avand aceeasi specificitate pentru un anumit antihemoliza. cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala patogenic In anemii hemolitice autoimune. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice).ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipitionarea fiziologica a sistemului nervos central. pana la denaturare. 6) A. c. urmare a sarcinii incompati-bile). antimuschi noted. A. perfect. ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donathcare are un situs de combinare specific pentru un antigen. reagina. 9) A. Nu exista a. variatiile de temperatura. corpus. 5) A. A. a. difera atat fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de prin structura cat si prin specificitate. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti1) A. cu aceasta. Diversitatea a. [Qr. responsabil de for*imunitatii. 13) A. Familie foarte eterogena de barbitalul. de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. ca si implicatiile In patologie. acidifiere. Prezenta In circulate a a. In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym174 . poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN. varietate de a. termolabil. 15) A. perinucleah (p-ACAN) . antitireoglobu-lina) antienzima. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineudiverse structuri nucleare. m. Rh. de la convellere = a zdmncma. "test Coombs etc. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyroreactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. fata de azurofile. -oris c corp. prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou antitesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine). s. In primul proteolitic (tripsina). ori ca complement. A. A. Producerea de a. 14) A. a. reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac. Donath. t.[ pentm A. nici plasmodtar. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps o serie de pro-teine musculare. iar a. patoiog fi seroiog de engine. 8) A. / anticorps. ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / monantibody. proteinele mem-branei interne mitocondnale. umoral. 10) A. umani monoclonal! fata de endo-toxina prezent In umori. 7) A. antimiocard.). anti = contra. 16) austri-ac. antiinsulina apar Basedow-Graves. hibrid. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. prezenti grup de globuline denumite *imuno-globuline. profesor dt medicinci interna la 'Vima. A. 17) fizwio-gie. citotoxic. reaginic. 3) A. Sin.)..). celular. fara a modifica func. Sin. s.) specificitate deplina si.) Substanta specifica. actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. monoclonal! (v. IgG care se leaga de A.ditina m 1930. 20) A. Anticorp care. care precipita cu antigenul. provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri. sclerodermie. (sau de a. m.

antidotum = anticfot.9 antigen.. antigeni. pancreatice sunt folosite cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute. proft-SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund. de. adj.. pentru care nu este strict specific. s. n.] Substanta sau celula straine orga-nismului. s.). obtinut din lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembryonnaire / carcinoembryonic antigen.] Termen desuet. unii a. Ex. ANTIGEN CA 72. prin administrare intravenoasa. Are o spedficitate suficienta si o concentratie plasmatica normala sub 6 Ul/ml.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. In terapeutica. w direcfie opusd. phlogistos = infiamaflii.: 1) A. / antiphlogistique. ANTIFUNGIC. adj. adj. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele filogenetic). tract respirator). a. zym = ferment. s. s. Concentratie plasmatica normala sub 23 Ul/ml. gr. [Qr. s. Abrev. chimic. A.: ACE. V. avand efect de scadere a debi-tului urinar. antifongique.. ubicuitar. utilizati ca atare sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. V. [Qr. protectiv.: solutie apoasa.} 1) Care se opune *fibrinolizei. n. Diferiti a. / antifibrinolytic [Qr. s.4 / CA 72. ant'i = contra. antigeni fetali. adj. V. ANTIGEN FORSSMAN ANTIGEN. / antidote. [Cjr. DEX. Sin. identificat la numeroase spedi de plante si animate. [Qr. Glicoproteina cu Mr de 200 kDa. m. carcinoembrionar. V. Cel mai important a. utilizabil pentru supravegherea acestora. lytikos = care. sunt extrem de diverse: bacterii. / anti-oestrogene. fungus = ciu-perca.] 1) Care diminueaza secretia urinara. 5) A..} Care se propaga In directie opusa caii obisnuite. / antifungal. directionati Tmpotriva antigenilor de suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin. sou phlegein = a ardf. iar con-centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. Este prezent In majoritatea organelor. utilizabil pentru urma-rirea acestui tip de cancer. \Qr. dar si a altor cancere (gastric. adj. / antifolique.9 / antigene CA 19. impuls.4 / antigene CA 72. ANTIFOLIC. de ia anti = contra. V. 4) A. de.. Inductia raspun-sului imun se numeste *imunogenicitate. care. adj. asigurand rezistenta la boala. s. n. s. printr-un mecanism fizic.. df. 2) In homeopatie. uleioasa sau pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri comerciale). sou [at. medicament destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de administrarea unui alt medicament. / antidromique. m. V. s. vasopresina. distruge. ANTIENZIMA. Obs.. / folic acid antagonist. en = in.9. / antienzyme. A. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plasminelor tisulare.: o grefa cutanata prelevata de la nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata. dotos = dot. s. A. Substanta care exercita o actiune antagonista *acidului folic. In continuare. (v. In raport cu care este mai putin specific. anti = contra. adj. Casoni sau a. Nu este riguros specific si prezinta o concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. utilizati ca *markeri tumorali. m. Termen actualmente desuet.ANTIDIURETIC phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of nonhodgkin lymphoma. ANTIESTROGEN.9 si markeri tumorali.] 1) Substanta capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele acestuia in organism. este 'tamoxifenul..). m.. anti = contra. Abrev. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. ANTIDIURETIC. anti = contra. m. ANTIGEN CA 19. varsaturi. m. favorize. V. 2) A. / antidromic. drojdie. asocial cancerelor digestive si ovariene. si chelator.. Cateva tipuri de a. 1868-1947.4 antigen. ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen. ANTIGEN CA 15.: antiinflamator (v. 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu unele *sulfamide. s. s. s. anti = contra. cu actiune puternica dar de scurta durata. de la lyein = a distruge. Concentratia sa normala In plasma este sub 2. desemnand antigenul de suprafata al virusului hepatitei B. ANTIFLOGISTIC. n.. diouretikos = care. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. / antifungique. iar interactia specifica se numeste *antigenicitate. bio-chimic sau farmacologic. anti = wntra. prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei.: homeodot. glicoproteic asocial cancerului de san.). substante toxice etc. s. V.3 / CA 15. antigen CA 19. Hbs Australia (v.).az. adj.3 antigen.tl urinare.. In continuare si atte tipuri de antigeni. deci. / anti-emetique. s. markeri tumorali. adj. CA 50 si markeri tumorali.5 ng/ml. ANTIDOT. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA antigen. A. reflex axonic. ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. f.3 / antigene CA 15. / antigene. Nu este riguros specific. m. A.: pi. emein = a romita. 2) Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta actiune. anti = contra. deoarece con-tine a. colorectale si gas-trice. utilizabil pentru supravegherea acestor tumori. s. la phlox. nu sunt straini pentru subiectui respectiv. n. cf. adj. / antiphlogistic. ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen. / antiemetic. marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului colorectal. m. oncofetal asociat cancerelor pancreatice.9 / CA 19. care dez-volta o imunitate de protectie. anti = contra. Concentratia sa plasmatica normala este sub 40 Ul/ml. {Cjr. Sursele de a. n. ANTIDROMIC.: antivomitiv (v. markeri tumorali. Denumire generica a unei serii de a. s. / antigen. oistros = dbrintd. adj.a. \John Forssman. ANTIFIBRINOLITIC. ai aceluiasi individ. gr. antidromein = a merge.. iat. pot fi utilizate ca *antimitotice. Ex. [Cfr. CEA (engl. / antidiuretique. / antienzyme. iat.. a. ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous antigen. / anti(o)estrogen. adj. / antidote.] Sin. emetikos = care produce. utilizabil In urmarirea acestor tumori. / antifibrinolytique. V. a..] Sin. celule sau proteine straine. emeficus.: HBs. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la nivelul tubului contort distal. sunt utilizati pentru inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. adj. gt'. gennan = a produce.. ca si a. / antidiuretic. n. ANTIEMETIC. m.: a. adj. Deoare-ce stimuleaza productia de *gonadotrofine. virusuri.).. ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's antigen. hidatic. adj. a. CA 19. [Cfr. dromos = cursa. m. glicoproteic asocial cancerelor ovariene. drum. s. s. crosreac-tiv (mcrucisat-reactiv).). m. care indue producere de *anticorpi specifid sau de *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii raspunsului imun (molecule sau celule). Sin. yatolog si imumiog suedes.} Inhibitor enzimatic avand actiune de neutralizare spedfica. markeri tumorali. A asocial cancerelor colorectale si pancreatice. dar nu 175 . [a. gennan = o produce. V. Ex. s. care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca raspuns fata de alt antigen.} A. f. adj. [Cfr. V. ia diourem -« a urina. 3) Medicament care se adminis-treaza in tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de concentratie a rinichiului. 3) A.: antimicotic (v. phlogos = fiacdra. anti = contra. fibra = fi6rd/ -ina. antagonist al actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tratamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. [at.

ex. p. V. ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplantation / transplantation antigens. r. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de screening al cancerului prostatic. hepatitis B = fie. o gamafetoproteina.. transsexualism.titd B. Animalele identice din punct de vedere genetic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-sangvine repetate. hepatita B. hepatita B. ai proteinelor matricei . ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires communs / common leukocytic antigens. hepatitis B = fiepatita B. markeri tumorali. indue raspunsul imun al organismului gazda. homogrefa. A tost descrisa. sistem HLA. C (nucleoproteici . Markeri tumorali. o. 0 serie de glicoproteine care. ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic antigens.). ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes allogeniques / allogenic antigens. Sugereaza existenta neoplaziilor limfoide. In functie de linia genetica. ca hiperplazia prostatica. markeri tumorali. In *boala mixta a tesutului conjunctiv. V. Ex. B. detectati la organisme aflate la distanta In arborele filogenetic. al celulelor leuce-mice si al celulelor sarcomatoase. h. hepatita B. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor de cancer. CD45) utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. Astfel. Ex. A. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix. t. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. cum sunt gemenii monozigoti. de h.: a. V. a. A. ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen.: a. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai. Ex.: sistemul ABO. In caz de transplant Intre specii diferite. h. apoi In alte cancere. fetali). V.ANTIGEN HBc si In sange. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histocompatibilite / histocompatibility antigens. carcinofetal glial etc. ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. leucoplachetari sau tisulari. timp de eel putin 20 de generatii. B. produsi ai unor gene care se manifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. si antigeni heterofili. sunt produsii genelor *complexului major de histocompatibilitate. Concentratii crescute se observa si In afectiuni benigne. A. A prezenti pe suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism. Detectia a. 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. A. cu exceptia oilor.] V. Ca urmare. Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se reactioneaza specific cu a. Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza kalicrein-like.. A. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC / antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen.] V. ANTIGEN RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / ribonucleoproteic antigen. V. pentru care. ANTIGEN HBs / antigene HBs / HBs antigen. ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xenogenic antigens. este secretat In mod normal. t. Cei doi a. core = ce-ntru. Primele trei gene codeaza a. ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic antigens. eritrocitari ai sistemului ABO. sistem HLA. *a. carcinoembrionar. {'Lngi. eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene alele.: PSA. In mod normal. a. gluddici. Acesti a. initial In cancerul de colon. A. se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. x: sunt extrem de imuno- . t. ['Eng[. prezent In celulele canceroase. V. hemaglutininici . existenti la indivizi identici genetic. F. t. a. dar poate atinge concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. iar determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. marcheaza caracteristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In apararea organismului. orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. de natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. care poate determina *rejetul tesutului (organului) transplantat. A. dar si In afectiuni necanceroa-se (ciroza hepatica. Reactia Incrucisata a a. are o serie de aplicatii practice.: anti-geni de transplantare. p. de ex. care se gasesc la membrii diferiti genetic ai aceleiasi specii. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires communs / blood group antigens. A. tipic fiind *antigenul Forssman. caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid din evolutia leucemiei mielocitare cronice. ANTIGEN HY / antigene HY / HY antigen. Abrev. complex major de histocompatibilitate. histocompatibi-litate. dar difera de la individ la individ. prezent In toate celulele organismului. s. nu difera In functie de un organ sau de la un tesut la altui. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. A. si sistem HLA. ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal antigens.: un ^ansplant renal de la mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece contine a. exista numai la embrion. ANTIGEN HBc / antigene HBc / HBc antigen. a. de unde interesul dozarii acestora In scop de diagnostic si de darificare a palogeniei. Sin.N). ANTIGEN HBe / antigene HBe / HBe antigen. care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. A. de h. care se gasesc la specii diferite. grup tisular. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A. Natura a. identici. cu patru gene alele majors (A1. prezenti la ni-velul *grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. de asemenea.pa. Dozarea a. ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute lymphoblastic leuk(a)emia. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y. Ex. A. prostatita sau infarctui prostatic. unde este prezent numai la ni-velul hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul Forssmann).: antigeni de histocompatibilitate (v. recomandat frecvent la bar-batii peste 50 de ani. grupati In 'sistemul HLA. alaturi de morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleotidiltransferazei (TdT). Sin. V. ei dau reactii Incrudsate. antigen tisular. s. 34 kDa). adica se combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor comuni.NP. surface = suprafata. A. V.: aloantigeni. o *grefa este acceptata numai daca primitorul si donorul prezinta a. Cea mai cunoscuta substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. Unii dintre acesti a. In cazul rejetului. A. neuraminidazici'. A. colita). (LCA. Cei mai importanti a. A. nu declanseaza reactii de *rejet. au In comun unui sau mai multi *epitopi. cu M. ffit&z. A. Sistem bine definit de a. Sin. F. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. V. g. produsa de celulele epiteliale ale prostatei. HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea sexului genetic. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si *alfafetoproteina. ceea ce sta la baza Inrudirii lor antigenice. ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens. Prezenta acestui a. s. sunt Inruditi cu a.M) si sub-tipurile A (a. rejet. la fetus. A. Cei mai importanti a. t. leucoplache-tari (In esenta sistemul HLA). V. tisulari prin localizarea la suprafata membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. 176 ANTIQENI XENOGENICI ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita complexele proteice U1 ARNm. A. prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care. in caz con-trar se produce *rejetul.H. A2.

. oxys = acni. f. b) a. / antionco-gene. adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. de unde denumirea Inselatoare. anti = contra.. de interes medical. adj.. anti = contra. ANTIINFLAMATOR. adj. m. adj. Tipuri de a. s. In cancere sau In leucemii. adj. substanta asemanatoare ca structura unui anumit *metabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se substituie metabolitului respectiv. s. s. s. James Apotheker Parkinson.u humor = umoare. Cei mai cunoscuti a. Se disting doua mari grupe de a. inflammare = a da foe} 1) Care combate 'inflamatia. adj. / antipaludian. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si. s.. (ex.antifolice (aminopterina. sin. *antipurinice. m. anti = contra. s. / antimycotic. imunoglobulina..: anticanceros.] 1) Proprietatea unei substante de a se comporta ca un antigen. [Cjr.. proliferarea celulara. 0 serie de antagonist! H. n. antipurine (mereaptopurina). s. se disting. doua grupe de a. / antigoutteux. / antipaludique.: antimalaric. adj. dimpo-triva. m.: sulfamidele sunt a. Hi si H^. n. -ind. anti = contra. it. Sin. Ex. pa/us. sau gennan = a produce. ai addului paraaminobenzoic.] 1) Care Tmpiedica *mitoza. adj. [Cfr. medicament) care actioneaza contra inflamatiei. mykes. f. [Ofr. peristaltikos = care are pro177 . / antin6oplasique. globulus. m. m. adj. / antim6tabolite. mitos = a^d.] ElementuI 51. deci. / anthelminthique. / anti-oncogene. 2) Medicament dotat cu aceste proprietati.. [at. [Qr. n. [at. aman-tadina si bromocriptina). sai naturali. -enne.. n.\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. 2) In general. ANT1PERISTALTISM. ANTIGENICITATE. \Cfr. m. n. slimmi = o?(ld de. adj. m. s. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii naturali. adj. de ia gr. s. In acest scop. adj. anti = contra. este definita uneori ca fiind proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imunologic al organismului In care a fost introdus.. s. s. ia-crimd. s. n. n. anti = contra. anti = contra. s. myketos = ciuperca. Ingestia compusilor de a.. anti = contra. / antimony. f. n. s. *acid orotic). / antimycotique. s. -inthos = wemie. de ia plassein = a forma. ANTIMALARIC. onkos = masd. [Cfr. tumord. foiosit pentru vopsma sprdncene[or. s..). actinomidna. in iimba [at. / antig6nicit6.). 2) Agent (substanta chimica. mala aria = aer ran. [Cfr. / antiglobuline. vinblastina. exclusiv sau nu. astfel. / antineoplastic. m. s. / anti-globulin. cisplatin). Ca efect secundar. prin crearea unei stari de *toleranta imunologica. adj. c) alchilante (ciclofosfamida.. n. *vitamina E si beta-carotenul (v. Unele a. anti = contra. guta = picdturd. anti = contra. adj. 3) In oncologie. neos = mm plasis = modeiwe. s. ANTIGLOBULINA. {Cjr.. m. f. De aceea. s. 'antipirimidinice si *azaserina. f) hormoni (androgeni. m. rareori expunerea industriala. Sb (stibiu). / antigout drug.] 1) Care se opune efectelor *histaminei. adj. [Cfr. / antihormone. adj.. bleomicina. anti = contra.. gene-ra^ie. / antioxidant. din or. / antihistaminique. suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea receptorilor H. caroten). / anti-hormone. V. Se disting trei grupe de a. 2) Medicament utilizat. histos = t&sdturd.: antifungic. -ind.. *fenilbu-tazona si *glucocorticoizi). Este cazul *heterogrefei. s.: antipaludic (v. s. s. c) antiinflamatoare utile si In tratamentui crizei acute de guta (*colchicina. sunt: "vitamina C.] (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba cresterea lor. n. n...: a) inhibitoare ale sintezei de *acid uric (*alopurinol. adj. de tipul cimetidinei si ranitidinei. cu actiune lenta. / antimitotic. / antimetabolite..] Gena supresoare a cancerului. adj.asparaginaza. \Qr. / antimoine. ANTIMITOTIC. / antiparkinsonian. -uA's = mtaftina} (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui curativ al 'paludismului. ANTINEOPLAZIC. anti = contra.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. / antiperistalsis. / antimitotique. antiulceros si receptori H.. f. V.: *schizonticide si *gametodde. anti = contra. / antiperistaltisme. helmins. \Cjr. s. [Cfr. s. / anthelminthic. test Coombs. ANTIONCOGENA. m. de gena recesiva a cancerului. declansand reactii puternice de *rejet.. s. -euse. [Cfr. metotrexat)... s. urmaf. tesutu-lui sau celulelor tinta. de [a globus = glob. grupe sanguine. b) Antagonistii receptorilor H. / antiparkinsonien. metahaHein = a. ANTIMETABOLIT. m. Sin.] 1) Despre un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice din *guta. adj. m. m.] Sin.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati *antiemetice. ANTIMICOTIC. adj. ANTIGUTOS. [Gr. posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina.. se. s. dar capaci-tatea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. mitomicina. m. [Cfr. [^r.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui hormon. genos = Man.. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminid. / antimalarique. antipirimidine (fluorouracil). m. indemna. s. Organismul poseda a. adj. tumor supresor gene. / antihistaminic. ANTIMONIU.. a mode[a. 2) Substanta (sau medicament) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului.. s. mitozd. produce simptome comparabile cu into-xicatia cu arsenic. adj. f. ANTIHELMINTIC. anti = contra.antracicline. A. a tJfcita. anti-moniu. antiestrogeni) etc. In acest caz nu se genereazai anticorpi.. fiind utilizate In tratamentui unor boli reumatismale sau al unor *conectivite. / anti-genicity. adj. ia hormaein = a.] V. agent antineoplazic care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine. s. antimonium. adj. din TLvul Mediu c. iat.ANT1GEN1C1TA7E ANT1PERISTALTISM genici.: vermifug (v.esut. / antioxydant. adj. b) antimetaboliti .. antineoplazic. exprimandu-se In maniera dominanta. Mutatiile sale sunt recesive. ANTIPALUDIC. s. gene-reaza somnolenta si usoare tulburari de vedere. estrogeni) si antihormoni (antiandrogeni. -e. o^jgen} 1) Care Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. se grupeaza In *antifolice. anti = centra. / antimalarial. aithmid. iat. care cresc excretia de acid uric (uricozurice). m. ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw Jupiter Amman din Li6ia. gentian = a produce. ANTIHORMON.\ 1) Care dimi-nueaza rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. sunt utili In tratamentui ulcerului peptic. anti = contra. s. hormon = e^citat. V. fir. Indeosebi anticolinergicele (ca medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei. ANTIPARKINSONIAN. scflin6a. anti = contra.. / anti-inflammatoire. antimitotic (2). In tratamentui gutei. de unde reco-mandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. f. suprima reactiile alergice declansate prin stimularea receptorilor H. ANTIOXIDANT.vincristina. exercita un efect *antiinflamator.. [Lot. / anti-inflammatory. se utilizeaza medicamente cu actiune a. e) substante blocante ale mitozei In metafaza . radical liber. d) antibiotice . utilizata uneori. s. 1755-1S24. s. formeaza numeroase combinatii otravitoare sau. [Cfr.. de.: a) enzime . dim. ANTIHISTAMINIC. medic engitz. actionand asupra organismului.] Sin.: a) "Antagonistil receptorilor /-/. 2) A. adica de a provo-ca formarea de anticorpi. Sin.

*Fibrina se poate opune acestei actiuni. Ex. adj. adj. / antipurique. / spasmolytic. s. receptor plachetar. V. / antipsychotique. anti = contra. adj. m. V. obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei. f.] Anticorp elaborat de organism In evolutia infectiilor cu streptococi (A. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.: ser a. [at. n. la therme = cdld'urd. / spasmolytique.. / antisepsie. societatea este bol-nava. psykhe = suflet. ANTIPORT. De asemenea. m.. anti = contra. . se mascara In unitati standardizate.: spasmolitic (v. / antiplatelet. m. [at.: imunoser. / pirimidine antagonists. adj. [at.] Enzima sanguina care. Agent chimic antineoplazic din gmpul antimetabolitilor.ela. termenul este utilizat si pentru desemnarea substantelor care.. anti = contra. stroptos = rasucit. adj. util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser). de baza este mercaptopurina. care este utilizata si ca imunodepresor. de 60-70°C. si antiagregant. si al lui Frey. retro = inapoi. 0 serie de a. A. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). s. s.: ASLO. [at. s. ANTIPIRETIC. ANTISEPTIC. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabolitilor. n. [a peristelleia = a comprima (peri = in jumi. toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr. ANTISPASTIC. anti = contra. mai mult sau mai putin specific. m. obtinuti prin inocularea acestui antigen.. s. adj.tea de. Dozarea a.a feBro] 1) Care previne sau combate febra.: antipiretic (v. Actiunea a. n. [Gr. n. s. adj. V. ticlopidina. s. 0 prwine din tenne-nul eng[. ANTIPRURIGINOS. -aux. s. sunt distruse la temperaturi relativ mid. / antipyretic. In. n. a. / antiserum.] Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului. ae [a toxon = sageatd. s. ser imu-nizant. A. ANTITIROIDIAN. f. este mai adecvata denumirea de ser imunizant. m. de. [Gr. spastikos = care trage induntru. ANTITERMIC. [Gr. a pe-tici. s.). antifibrinolitic.. fie secvential. n. 2) Medicament care poseda aceasta proprietate. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-tolysin 0.. s.). dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un fenomen normal.: aspirina. A.: antitermic. sterilizare. adj. n. este un test indirect. Ex. [Qr. tragos = copra. anti = contra. / antiport. s. f. poate fi utilizat In labo-rator pentru identificarea sau dozarea (ex. m. [Gr. s. / antirabic.. s. administrate per os. m. s. In cursul coagularii normale. streptolizina 0. -inis == mdnCdrime. 2) Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni. de [a gr. Sin. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. Sin. s. \Gr. prescrisa In infectia 178 a. pentru alfa. adj. de scorpion) si utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva infectiilor cu agenti toxigeni (ex.. ANTITOXIC. -aza. / antifebrile.: medicament antihistaminic. ANTIPROTEAZA. adj. s. tragus. virus = venin. s. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau *antiproteaze.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. febrifug. \Cjr. A.] 1) Denumire generala pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distrugerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde acestea se afla. din o[andezd plaken = a carpi. oxygenlabile. m....} Proeminenta a lobului urecnii. (at. / antitoxique.] 1) Care se opune tulburarilor mentale.\ Ser sanguin de origine animala sau umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. / antiprurigineux.. toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor. adj. poate fi utilizat pentru imunizare pasiva.. / antisepsis. lysis = du-trugere.: *vaccin a. f. anti = contra. s. s.] Sin. izolat din pancreas. anti = contra. f. anti = contra. neuroleptic. Conform a. n.: botulism. ANTIPLACHETAR. ANTISEPSIE.] Peptid sau pro-teina care blocheaza. / antithermique. si asepsie. {Cjr. / antiplaquettaire. a se contracta. ANTIPURINIC. anti = contra. izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. ANTIPSIHIATRIE. V. Ex. -enne. si test ASLO. difte-rie) sau a inocularii accidentale a veninurilor respective. / antiseptique. [Gr. -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. f. de baza este fluorouracilul. pyrctikos = fibril. thyreos = pavazd. 2) Medicament cu acest efect. n. / antipyrimidique. span = a trage. / anti-protease.ANTIPIRETIC ANTITRIPSINA yne. infectat} 1) Re-feritor la antisepsie. adj. / antiplasmin. -ale. Abrev. ANTITOXINA. ritonavir).. scut. s. bacteriostatica sau bactericida. anti = contra. s. s. anti = contra. m. pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise imediat. adj. [Qr. A. In acest caz.r. / antiretroviral. la lyein = a distmge. iatreia = vw-decare. s. / antiport. adj. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase.: indinavir. gr.. n. / antitoxic. / antiprotease. / antithyroidien. f. dipiridamol. ANTISER. tetanos. A.fi -ind. NA: antitragus. de. -euse.] 1) Care suprima *pruritul. anti = contra. sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau urinare. [Gr.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. / antipsychiatrie. sepsis = putrefacfie. anti = contra. [at. \Gjr. adj. serum = ze. adj. / antiserum. adj.). \Cjr. stalsis = comprimare. fr. utilizat local. adj. s.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. ANTIPLASMINA. thermos = cold. aplicabila pe tesuturile vii.-antitripsina (v. n. ANTIRETROVIRAL. a. d.contra. iar mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor pirimidinice. s.] Proteina membra-nara care transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule mid 'in directii opuse. / antipsychotic.. / antitoxin.e. anti = contra. anti . s. opusa si posterioara 'tragusu-lui. a transporta. / purine antagonist. se opune disolutiei *cheagului. [Qr. adj. fie simultan. reactia de "hidroliza a legaturilor peptidice catalizata de *proteaze.. adj.-ANTITRIPSINA. adj. sau pe cale generala. / antitoxine. anti = contra. s. anti = contra. adj. psykhe = svflet. anti = contra. / antipyretique. duodenal este Insotit de voma. Var. m. anti = contra. / antiretroviral. sub forma de *pomada. Intr-un organism. {Cjr. f. / antitragus. infecpie. adj. otrara. ANTIRABIC.\ Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta agresiunilor sociale. s. spasticus. s.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. s. n. de [a pyres-sein = a ave. contractie). plaqiiette. protos -= primui.: prin *radioimuno-dozare) a unui antigen necunoscut. -ina.cu HIV. s. C si G) care poseda antigenul corespondent. eidos = forma. / antiplasmine. s.. A.. [Gr. anti = contra..ta. n. feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz. / antipsychia-try. [Cfr. gr. ANTIPIRIMIDINIC. Ex. / antithyroid. 2) Medicament care are aceste efecte.. V. 2) Substanta chimica. priirigo. / antiseptic. plasma = odiect mod. scptikos = putrezit. contrac-tiile producandu-se spre *tractul digestiv superior. adj. f. dirijate Tmpotriva virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex. m. adica introducerea de anticorpi deja produsi. [Qr.} Sin. s. -ism. s. [Gr. / antirabique. ANTIPSIHOTIC. s. / antitragus. / antipruritic. m. ANTITRAGUS. 2) Antiser purificat. adj. [at. adj. de [a toxon = sageatd. [at. f. Prin extensie.. f(^r. cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe. portare = a purta.

). ANTROPOFILIE. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei "otite medii. afiTivwi de. 2) Care se aseamana cu 'antraxul. V. / antromastoiditis. / anthropophilia. Indeosebi din grupele 'antihistaminicelor si *anticolinergicelor.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. Sin. in. / antithrombotique. vomitare = a vdrsd. c) a. / antivenomous. anti = contra. / anthracoid. n. anti = uni'a. gr. mastoidiana. [(fr. f.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de ferma. ANTITUBERCULOS. gr. dezvoltat dupa formarea fibrinei. / antrite. pro-ces complex. b) a.tie. indirecte (*heparine) si directe (*hirudina). / anthrax. -eris = rand. ANTRITA. / anthrax. / antritis.: antiemetic.. Existenta a. venenum = otravd. [at.] Substanta din sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului. In vederea atin-gerii unui anumit scop. / training. de obicei. s. anti = contra. ANTRACOZA. s. adj. anti = contra. [Cjr. s. thrombos = ctieag. de ex. cavitate. s. cuprinde medica-mente care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. [at. de la philein = a iu6i. -ita. / antituberculeux. azidotimidina. a. sau melanica. La om... -ids = piatra tare. \Gjr.: tumora a. / antixenique. -akos = car6une.] 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic. -mo. Se disting: a) a. si antromastoidita. anthrax. Ex. silex. V. / anthracoide. infec. f. \Cfr. s. s. s.. 2) Rezectia antrului piloric. s. [at. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau In vederea realizarii unor performante spe-dale. anti = centra. mai rar. adj. c) a. A. sunt efidente si In alte tulbu-rari. d) a. dalac. m. s. pentru atingerea unor performante.ANTITROMBINA ANTITROMBINA. f. / anti-thrombin.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui mastoidian la sugar. adj. factori de coagulare): d) a. Metoda psihoterapeutica recomandata In diferite forme de nevroza. sub Indrumare pedagogica si supraveghere me-dicala. K sunt anticoagu-lante orale care inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica. *interferon. [CfT. ca si *antiplachetare. edem malign) sau. s. gandclovir s. [Lot. aciclovir.. / antixenic. m. f.] 1) Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de munca. / antromastoldite. neutralizand factorul X Stuart (v. adj. Cat.] Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul. Sin. dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau tetraddina este eficace.. / antroduodenostomie. / antithrombotic. e) a. s. ANTROMASTOIDITA. virus = otravd.] 1) Care are cu- ANTROPOFILIE loarea carbunelui. s. s. anti = contra. poate fi fatal. -ozd. n. [Gjr. mastos = mametd. / anthracosilieosis.} Ser care contine antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi veninosi. autogen (v. s. stoma. s. [Lot. f. de amoniu. antracoza. a tori.: furuncul a. / antivitamin. de obicei combi-nata cu *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic. philia = atracpie. ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. efectuat prin intermediul unor dispozitive mecanice.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal). [Gfr. xenos = strain.. / gastroduodenostomy. antrum. medicament dotate cu aceasta proprietate. ANTRODUODENOSTOMIE. adj. anthropos = om. vacdn BCG. //. ektome = e. adj.. ANTRACOID. f. antron = peftera. m. anthrax.: anticoagulante orale (v.). 179 . granit. [Lot. [Lat. / antrectomy.). [Qr. ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / autogenous training. adj. -ita. anti = contra. anthrax. YQr. / antivenin. a. antron = peftera. -ind. Indeosebi: *anticoagulante orale.] Inflamatie a *antru-lui si a *mastoidei. 3) Adaptare prin repetare si practica. Cat. n. m. antrum. adj.. / anthracose.j V. s. Ex. cavitate. s. a. articular. charbon. ANTIVITAMINA. *a. X ai coagularii incapabili sa fixeze calciul. in. Ex. f. / antiemetic.Fr.: gastroduodenos-tomie (v. trahere = a trage. izolat si sintetizat). /. antrum. \Cfr. -oza. / antiviral. s. f. s. V. actionand prin competitie. -euse. [at. antivenin. Se formeaza Indeosebi In ficat. gr.: carbune.. s. f. muscular are ca obiectiv hipertrofia musculara. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate (pustula maligna. f. f. reeducare func-tionala a unei articulatii. anti = contra. adj. s. Este o boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu poluat cu astfel de pulberi (ex. -akos = citrBuM. eidos = forma. \Cjr.] Care se opune substantelor straine organismului. / antituberculotic. etambutolul. anti = contra. venenum = otrava} Care se opune actiunii veninului. Ex. •akos = carbuM. n. gr. 2) Substanta. s. adj. / anti-emetique ou anti-emetisant. adj. (at. -atos = gurd} Sin. Netratat. [at. [Qr. pop. / antiviral. dar si In alte organe. s. f. vipere) sau insecte. s.. vita = via^a. Cdvitate.. s. / antrectomie.j Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine. / antiulcereux. / antiulcerative. neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. ANTITROMBOTIC.ge. IV. s. etionamida si streptomicina (primul a. / anthracosilicose. antron = peftera. rifampicina. ANTRECTOMIE. ANTIULCEROS. a. f. la duo-deni digitorum = de 12 de. adj. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. n.: mineri).: a. ANTRACOSILICOZA. -euse. sportiv. -akos = carSune. A. anthrax. / antivitamine. b) a. voinismentelor. / antivenin. thrombos = cReag} 1) Care se opune procesului de "tromboza. El provine. antron = peftera. gr. n. pielea sau dejectiile animalelor bolnave. care poate fi transmisa la om prin contact cu parul. pure este controversata. nerecomandata. -euse. adj. gr. prindpale sunt: izoniazida. dideoxicitidina. care este cofactor al *heparinei. 2) Medicament care actioneaza Tmpotriva bacilului Koch. [Cjr. f. -aux. prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). f. duodeai = in nvmar de 12.: vacdnare a. ANTIVOMITIV. IX. / anthracosis. 2) Inflamatia antrului piloric. or. adj. s. / antivenineux. Ex. determinand sinteza de factori II. s. ANTIVENIN. In romaneste.: amantadina. ///. ca *rau de transport si *ve.] Pneumoconioza minerala cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. s. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pompei gastrice de protoni (omeprazol). [Qr. ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare vitaminei respective. In general cu referire la ulcerul gastroduodenal. consecutiv modificarilor functionale si structurale care au loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut progresiv. / entraInement. n. anti = contra. Sin. ammoniakon = sore. eidos = forma. ain [at. care este fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de trombina. de la cai hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. f. cu forf-a. / antithrombine. f. ANTIVENINOS. s. ANTIXENIC. -e. s. n. antivenom. antrum. mecanic. consta din exerdtii de autosugestie in stare de relaxare psihomotorie. [. -ale. adj. s. adj.?(cizie. se pare ca este vorba de antracosilicoza. s. tuberculiim = umfldturd mica. 2) Medicament cu acest efect.tij. ulcus. m. gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia. siliciul intrand Intr-o proportie variabila In compozitia pulberilor de carbune. produsa de Bacillus anthracis.] 1) Care se opune ulcerului.. cele mai recente a. f. cca'itate. ANTIVIRAL. ANTRENAMENT. produs de reactie fibhnolitica. pirazinamida. ANTRAX. / anthropophilie. [at. s. Forme: a) a. Grupul de a. [Gjr. VII. entrainement. se foloseste si expresia training autogen. care inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei. Mai frecvent.] 1) Care se opune varsaturilor.} 1) Care se opune multiplicarii virusurilor. m. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate.

de.. f. anthropos = om. de [a plassein = a modela. exprimat uneori In cercetarile de *etologie. / anthropology.. Ex. / aortographie. de agitatie. anthropos . antrum. f. / anxiolytic. angionecrotica. gr. / antrotomie. imthropos = om.: mica tuberozitate gastrica. 3) A. Sin. ANTROPOLOGIE. tab.are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si. definitiva) a materiilor fecale. antrum. f. m. anxius = netiniftit. / anuria [Cjr. s. / anxiogenic. m. s. Ex. s. s.. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea. respirator. f. -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. s. V. [Cjr. In relatie cu conditiile naturale si social-culturale. portiunea joasa. de la skopein = a wdea. / antrotomy. s. device (2). Comu-nica cu celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. si angoasa sunt trei grade ale aceleasi stari. . Se dis-ting: 1) a. AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of aorta.] V. anat -artere. / anthropometrie. evolutiei si variabilitatii biologice a omului. s. / annuloplastie. care survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama. A. dar imperforat. In mod accidental. cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). cu o subfaza euhominina. gennun = a produce. -atis = neliniste. anat. artere. gr. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic. adj. m. gr. s. cavitate voluminoasa. ANTROPOMORFISM. f.] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei substante de contrast hidrosolubile. s.. paroxistica pura este un tip de angoasa In relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare. f. f. Indeosebi din cadrul . metron = mafura. cu aer. prerenala. m. pot fi sedative In doza mica sau pot avea. 2) A. V. mastoidian sau pietros (NA: antrum mastoideum). d<. de. format printr-o metoda chirurgicala si deschis la peretele abdominal. In doza mare. logos = stiinfa. / anus. s. de fapt. [Lat. A. f. 5) A. zoon = animai. care apare In caz de leziuni vestibulare. / anthropomorphism. s. In formele severe. f. / anthropogenfese. -ism} Conceptie care atribuie unor fiinte. Se spune despre o stimu-lare sau despre o situatie existentiala.: proctoscop. / anthropozoonose. care comunicS cu duodenul prin pilor. Ca anxius = ne. n. AORTA DESCENDENTA (v. f. -on = aer. Reversul a. vestibulara reprezinta o forma de a.. de. existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. / anthropogenesis. lucruri sau procese. locomotor etc. aniilus ^~. a. ANTRU. s. In a. / apparatus (1). a e^wnina. [Cjr. anat. care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata terestra. s. s.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal.. antron •= pefterd. cinnuit'i gr... ouron •= urina. a fost dezvoltarea creierului. cu sediu variabil. antra.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea 'anusului. ANTROTOMIE. Patologic. [Lat. in timp si spatiu. s. apar reactii neurovegetative ca-racteristice *angoasei. aorte. ANTROPOZOONOZA. posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In acest din urma caz este vorba. on . skopos = o6seniator. genesis = pwdncere. apparatus = instmmente.} Sentiment de pericol iminent si nedeterminat. uneori criza de angina pectorala sau de astm). plastos = modelat. 2) A. ANUSCOP. APARAT. f. a caracteristidlor morfologice ale omului. artificial). poate fi ectopic.artere. cfiinuit. Deschiderea intestinului la peretele abdominal. cultu-rala sau eInologia .iiniftiti cMnuit.] 1) Ansamblu de organe care concura la realizarea unei anumite functii. / antre. postrenala. vulvovaginal sau vestibular. s. AORTA. f. ri. s. gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. s. s. In necroze cortical-renale. NA: antrum. In caz de neoplasm localizat la acest nivel). s. Ex. anxietas. / aortography. forme si Insusiri omenesti. frecvent un calcul.: tendinta de a studia comportamentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. nosos -fioaid.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida). tab. f.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv. Sin. 2) A. Initial. [Lot. anthropos = om. 4) A. Dupa unii specialist!. i anuscope. este zoomorfismul. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. ANUS. fiinta umana.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire generica pentru un ansamblu de piese care sustin. / anxiogene. A. de regula. ANXIETATE. s. [Qr. aproape orizontala a stomacului. fec-piune.: *arboviroza. In situatia In care lu-menul intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei. transpi-ratii red. f. [tjr. / anthropometry. / appareil. tome = taiere.artere.] Stiinta care are ca obiect studiul originii. [Lot.] Denumirea ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor componente ale corpului uman. de cauza strict renala etc.\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-tatea. m. / anxiety. canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. n.are ca obiect studiul variatiilor. aorta toracica. anxius = neliniftit. A. osoasa sau viscerala. s.(NA: antrum pyloricum). graphein = a fcrie. tab. [Lot. anat. / antrum. si oligurie. [Lot. Termenul poate fi sin. f. s. lylikos = care. prin obstructia ureterelor. de la aeirein ^ a ridica m a&r fi aer. somatica sau fizica . mafini. V. permite derivarea totala (si. cu sistem (ex. tegumente palide. si anus artificial.priv. al cailor urinare. la temneia = a taia. NA. mentin sau Inlocuiesc o parte din corp.: a. [Lot. gr. s. s. ANURIE. . prin filtrare glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin renal sau a presiunii arteriale. biologies. de un *a.om.. se deosebesc o faza subumana si o alta umana. / annuloplasty. ANXIOLITIC. V. care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a perineului. f. anus = fezut. morphe = forma. n. T. ca factor prim. m.] Care provoaca *anxietate sau 'angoasa. f. Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor fecale. Indeosebi prin masuratori ale oaselor. s. gr. prin prezenta unui bloca. s-a presupus ca factorul primar al a. V tab. / anthropozoonosis. / proctoscope. ANXIOGEN. s. AORTOGRAFIE. s.inel. a mersului biped. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural anus. antron = pefterd. priii pnsrr-a acestora. a. mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor animalice. {Cfr. imperforat (cu persistenta. adj. obstructiva. / anthropomorphisme. -os = aer. Insotit de o stare de rau. / anthropologie. Orificiu anormal la nivelul intestinului. anus contra naturii. piloric sau pilo. care asigura accesul In antrul mastoi-dian. [[at. s. a forma. / anurie. de la. a.] Cavitate natu-rala. anus = fezut.: sistem digestiv). s. com 180 ARARAT pleta sau incompleta a membranei anale). ANULOPLASTIE.: anus. renala. la lyein . adj.ANTROPOGENEZA ANTROPOGENEZA.. / artere aorte / aorta.. cavitate.] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100 ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A. *a.a distmge. cu exceptia structurilor care nu se afla In continuitate (ex. / anxiete. adj. deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala. s. digestiv. (a aeirein = a ridica in aer fi aer. [Qr. / anxiolytique. Nelinistea. cu deschidere la nivelul vezicii urinare. a. Argumentele paleontologies si etologice au condus actualmente la considerarea. anthropos = am. aorta abdominala) / aorte descendante / descending aorta. f. n. vezical. / anus. pi. distruge. [Gfr. ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. n. Militate. [Lot. ANTROPOMETRIE. aorte. proprietati hipnotice.. Importante: 1) A.

fiind denumita .] Incapacitatea sau imposibilitatea de executare a coitului. \Qr. f. "orteza sau. pi. S. fara aderente. Dispare la palpare progresiva si reflecta o inflamatie peritoneala localizata. APATIC. -ids = adaos.matricea vietii".. pathos = afecfiune.} Sistem de membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele nucleate. o -priv. fluorapati-ta si *hidroxiapatita. Ex. *a. [Lot. are efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice. V. g. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen. prezinta o po-zitie foarte variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal). APA LEGATA / eau liee / bound water. prof&sor [a 1'avia. este maxima In cazul utilizarii direct de la sursa. din organism variaza In APENDICECTOMIE functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %. cantitatea de a. In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. iar la adult 58-67%) si In functie de sex. f.. K^ Li^ Mg2". A. muschii si tendoanele care mobilizeaza piesele o&oase unele In raport cu altele. / aqueduct. fustolog Italian. pelvipedios. 3) Macula densa. a. Poate fi constitutionala sau dobandita (ex. este un lichid cu proprietati fizice particulare si complexe si cu roluri multiple. In organism: solvent universal In mediile interstitial si intracelular. A. / apathy. A. constituit din vezicule si sacule. pi. 18. s. Cand unul din aceste compo-nente este majoritar rezulta. eficacitatea unei a. s. apa legata. APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular defense. / eau.tamponare" a variatiilor de temperatura din organism. duc-tus = ducere. corector progresiv.] Principalul constituent al organismelor vii. la femei fiind mai redusa din cauza masei mai mari de tesut adipos. f. cu formula chimica H. / appendix. dificultatile care apar uneori In abordarea chirurgicala. NA: appendix. natu-rale saline.. Unele a. a. de unde etimologia termenului. 2) In acceptiune curenta. avand lungi-mea de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. denu-mite in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate.misterioase" atata timp cat nu pot fi explicate stiintific. APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. V. s. / apathie. a. Circuital sau In organism depinde de hor-monul antidiuretic si de rinichi. respectiv. f.0 si M. s.} Caracterizat prin 'apatie. appendectomy. toracopedios (asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului inferior). / appendice. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua tipuri celulare. appendices. adj. s. aqueductus. transformandu-le In produse de se-cretie. appendage.priv. pureune = tmpe. Actiunea terapeutica a a. a. jambier (orteza jambiera). f.} In anatomie. con-tinuta In organism care este asociata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. s. glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme vii. datorita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara schimburile metabolice vitale. s. cloroapatita. / apathique. apatheia. de suspensie. v. pathos = afecfiune. cat si m patologie. contin In solutie una sau mai multe saruri minerale. dementa etc. / apathetic. pen-tru mers (orice orteza a membrului inferior adaptata la mers). adj. APEDUCT (aqueduct). Fractiune a a. a. dt la. mai mult sau mai putin . m. m. i s-au mai atribuit si alte roluri.: hipotiroidie. APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor apparatus. aparat gipsat. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (inclusiv ligamentele). pe de o parte. aqua = apa. X poate fi simultan . suplimentara sau dependenta atasata unei structuri anatomice. a. / appendicectomie. Termen generic pentru orice 'proteza. APENDICECTOMIE.. aqua = apa. uneori. sunt utilizate ca a. potabile {de masa) sau In scop terapeutic (ca a. s. este mobil si liber. in functie de compozitie. S0^~. supGment. APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. A. In general. rol de protectie mecanica (Indeosebi In cazul SNC). [Lot. Proportia de a. ?n tesuturi. este proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. f. a. APATITA. situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente. A. Formatiune situata la polul vascular al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si eferente. nume dat canalelor fine existente Intr-un os. f.clorul. m. regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. continuta In organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante hidrosolubile. v.priv. / apareunie. contractura abdominala.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria persoana sau fata de cei din jur. premiuC y^pfiel pentru fizwCogie. / water. / apatite. f. In mod normal. de. In functie de compozitia lor. apa libera. a. Datorita rolului a. De aid. vermicular (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is). appendix. Contractie provocata si dureroasa a muschilor peretelui abdominal. fluorul si radicalul hidroxil (OH). s. m. [CJT. desi parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei obisnuite. cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice variate. Submucoasa a. A. La acest nivel. Exista o mare diversitate de a. In toaleta plagilor. [Lot. A.. 181 . are rol de . 'in prezent se stabilesc o serie de markeri specifici utili atat m fiziologia moleculara. G. m.. / aqueduc. Rolurile principale ale a. mediu de dispersie. [Lot. V. NA: aqueductus./me. la ducttire = a conduce. G. partidpa la sinteza *poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de *reticulul endoplasmic. apatao = eu Infd} Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. APA.. hipertensiune intracraniana. absenta dorintelor si a reactiilor la stimuli psihici. APA LIBERA / eau libre / free water.. Ca2+. s. a . diverticul cecal vermiform. este necesara In reactiile de hidroliza. 'antiseptic oxidant utilizat. APAREUNIE.cfiere.APARAT GOLGI *aparatului locomotor. sunt usor radioactive. celule granulare (localizate Indeosebi In peretele arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare. / apatite. muscle guarding. [Camillo Golgi.).. cele mai importante cores-punzand anionilor C0^~. medi-camentoase sau pentru bai reci ori calde). s. Fe2^. APENDICE. anterior (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). a . {Qr.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o parte accesorie. APAT1E.duina in 1906. APA GREA / eau lourde / heavy water. inertie psihica. a. In solutii putin concentrate. Fractiune a a. s. mai mult sau mai putin flectat. PO^' si cationilor Na4. pe de alta parte. ortopedic. n. ischiopubian (*orteza cu sustinere ischiatica). \Qr. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. 1843-1926. APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / juxtaglomerular apparatus. appendix. si macula densa. -ids = adaos.. ca si datorita dependents! si conditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. / appendicectomy.. cu formula chimica D^O. lui Sylvius (NA: aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata posterioara a ventriculului al Ill-lea.: a. H^O. m. APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide.re. n. s. / apareunia. m.016. Caracterul de *dipol al moleculei de a. f. contine numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta. decurge din pro-prietatile fizice si din natura mineralizarii acestora..

a . / apoenzyme. APICOLIZA. adj. Unui dintre cele sase procese osoase ale osului sfenoid. punct culminant al unei formatiuni anatomice. s. / apophyse. / apnee. totals sau partiala a germenilor dentari. s. reflexa. APEXOCARDIOGRAMA. plasis = moddarc. ia pnein = a wpwa.} Hernia *apendicelui vermicular. cu apendice aparent normal. 3) A. podos = vicwr. Fata bazala este dispusa pe *lama bazala. dsrinf. / aplasia.).priv. 6) A. proces supurativ al apendicelui. [Cfr.\ Oprire temporara a respiratiei.] Termen care. kar-dia = inimo. apex. f. NA: processus coracoideus. adj.priv. 14) A. -ale. prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. medulara. s. desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite alimente. -ids = adaos. deoarece teziunile sunt endoapendiculare. proces inflamator si distrofic al apendicelui. de. proces iritativ apendicular. apex. de deglutitie se produce In timpul deglutitiei. f. / appendicitis. f. adj. processus. pi. / appendicite. appendix. gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea grafica a socului apexian. Incetarea procesului de regenerare sanguina medulara. [Lat. APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid process. tumora. 8) A. APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. A. pulmonara. {Cjr. -ids = vdrf.. foliculara. APOFERITINA. {Qr. la plasseia = a forma. APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular process. APENDICOCEL. la pyressem = a. s. gangrenoasa. / apexocardiogram. cu apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau urinara.: glanda mamara. s. s. cu[me} Extremitate. [QT. 15) A.d. f. f. 11) A. In continuare. processi (lat). s. appetitiis = pofta. [Lot. APNEE. -ids = vdrf. a .. f.} 1) Operatie care produce turtirea varfului unui plaman. de vagin. adj.ge. ca urmare a cariilor dentare complicate. defectuoasa a unui tesut sau a unui organ.priv. / appendicocele. 2) Proeminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral.: 1) A. si mero-crin. / apex. APENDICITA. traumatica. NA: processus coronoideus ulnae. [Lot. Proces conico-cilindric. spre deosebire de *foame.} Absenta congenitala a picioarelor.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v. sindrom CastilloTrabucco-De La Blaze. la pyressem = a avea feCiro. zyme = ferment. pentru apexocardiograma (v. f. Ex.. \Qr. / apex. adj. a .. / apyrexie. s.. 16) A. APOFIZA. s. s. / apical. consecutiv unor infectii cronice paro-dontale. purulenta. s. prezentand la suprafata sa o mica zona articulara. NA: apophysis. V.: apexograma.: solutie a. partea opusa fiind suprafata bazala. / apoferritin. [Cat. a. apices. -ita. NA: dens axis. arret respiratoire / apn(o)ea. dt la lyem = a distru. s. a . f. APIRETOGEN. larvata. cu fenomene toxice grave. V.: boala Alstrom-Leber (v. Suprafata a. s. [Qr. 2) A. / apicolyse. forrum = fier: -inn . 3) A. APLAZIE. de. appendix. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia. / apicolysis. s. APETIT. APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid process. retroce-cala Inalta. 5) A. care separa epiteliul de alte tesuturi.} Despre un proces patologic care nu este Insotit de *febra. 7) A. apo = in afara. mastoida. f.) Proteina de la nivelul mucoasei intestinale. Sin. Cealalta parte a enzi-mei se numeste *cofactor sau *coenzima. n. pnoia = respirafie. APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process. / apyretique. toxica. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al radadnii dentare. perforata. V. adj. ektome = e^cizie. atrofica. / apophysis. 4) A. pyretikos = j~e. al unei structuri sau al unui organ. Sin. gr. lipsa congenitala a vagi-nului. Var.APENDICITA supCitMttt. ascendent. / apocrine. a modeCci} Absenta 182 APOFIZA MASTOIDA congenitala sau dezvoltarea insuficienta. apendice In pozitie anormala. NA: apex. s. inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. daca este utilizat cu referire la alimentatie. abcedanta.] Ablatie chirurgicala a *apendicelui vermicular. fidro. pyretos = fe6raf gennan = a produce. piramidala sub forma de consola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a "cubitusului. inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. ke]e = fie-mie. [Cjr. / aplasie. APOENZIMA. / apocrine. cuime.. drojdie} Partea prote-ica a unei enzime heteroproteinice. / apical. Forme: 1) A. supCiment. m. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. f. cronica.. APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process. [Lot. [Lot. krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul apical al celulelor glandulare se desprinde. 12) A. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coronoide de cubitus / coronoid process of cubitus..} Referitor la varful unei celule. NA: processus ctinoideus. APIREXIE.. inflamatie latenta. Termenul apirogen. apex. A. 13) A.] Care nu provoaca febra. dentara. prin decolare pleuro-parietala. pous. 4) A. varf. f. a . 3) A. apo = in afara. A. NA: processus mastoideus. inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele constituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. / apyretic. dar manifestate prin leziuni hepatoenale. care Inconjoara saua turceasca. prin inhibarea centrilor respiratori. s. inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. f.} Absenta 'febrei la un pacient. gr. . APODIE. utilizat uneori. f. / apyretog6ne. APIRETIC. cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. flegmonoasa.] Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. apex. f. prin excitarea zonelor reflexogene. a unei celule epite-liale se afla pe fata libera. / appendicocele. s. holocrin. Proeminenta osoasa fara centru independent de osificare. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina. / apodia. apo = in afard. 2) A. APOCRIN. Proiectie osoasa lunga si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde deasupra 'cavitatii glenoide. \Gjr. Multiple forme: 1) A.. congestiva. cu fenomene generate si digestive. hiperplazica. lysis = distrugere. f. germinala. s. / apodie. / appetit. recurenta survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. de cauza neuroreflexa sau lezionala. v. / apoferritine. APICAL. avea. gr.). s. supurata. s. supdment. fe6nl. adj. -ids = varf. s. servind ca punct de insertie pentru muschi si ligamente. n. 'impre-una cu produsul de secretie. -aux. pyrexis = acces de. / appetite. V. sindromul apneei de somn. n. lombara. de. gr. f. expusa. en . 10) A. forma evolutiva brusca. Ex. poate surveni inainte sau dupa nastere si prezinta forme variate.. / apexocardio-gramme. 9) A. complicatie a unei apendi-cite acute. -ids = varf. determina specificitatea enzimei si viteza de reactie catalitica. dt.). / apyrogenic. s. la unirea dintre lama si pedicul. si holoenzima. V. prin obstructia cailor respiratorii. Var. 2) A.6ri[. cuime. / apoenzyme. Ex. A. [Gfr.. mecanica. a priv.in. m. NA: processus articularis. APEXOGRAMA. APEX. n. 1) Proeminenta osoasa prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat.priv. f. pelviana. f.priv. care prezinta un caracter imperios. s. adj. (at. [Lot. nu este corect. -ids = adaos. s. 4) A. s. acuta. s. / apyrexia. malformatie constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim pulmonar. 5) A. f. pi. f.

physis = creftere. apoi se dezintegreaza. s. In a. de. f. iar a. / apoplexy. Sin. de [a apo = in afara.t. -inn. B. care decoleaza placenta de peretele uterin. 3) Anatomopatologic. NA: aponeurosis. s. formata din doua lame unite anterior. V. f. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei. analoge tendoa-nelor aplatizate. f. [Qr. Forma a. APOMORFINA. se poate extinde la *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. neuron = new . pi. A. albuminurie masiva. f. lipos = grdsime. apoptosis. iar In necroza acest proces este aleatoriu. iar necroza o populatie de celule. APOPLECTIFORM. A. / apoplexie. antiaterogena. care este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza). 2) Care este predispus la apoplexie. verticala cu originea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului sfenoid. / apomorphine. cu sosirea toamnei. APONEVRECTOMIE. care delimiteaza In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana.\ 1) Care se afla In relatie cu *apoplexia sau este provocat de aceasta. -\ta\ Inflamatia unei *aponevroze. aponeurosis. asemanatoare atacului de apoplexie. Prelungire osoasa sub forma de stilet. / apoproteine.: boala Bosviel (v. apo = in afard. datorita scindarii Intre *nucleozomi. NA: galea aponeurotica. balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor sau a altor organite lipseste. metroragie. formand o membrana alba. Se caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar. orice hemoragie masi-va In interiorul unui organ: a.. aterogena. / apophysitis. f. spre deosebire de necroza. osteita apofizara de crestere.} Care se aseamana cu 'apoplexia. II). in patologie. s. In consecinta. neuron = new. Sin. ektome = ufcizu. a. s. a. In jurul caruia pivoteaza *atlasul. uterina etc. APOPTOZA. f. ptantara . f. si coloana vertebrala. [Qr.] Fractiunea proteica a *lipoproteinelor. s. fiind foarte evidenta in necroza. Sin. Schlatter's disease. osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. f. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi din organism la necesitatile fiziologice. mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. limitante ale mus-chilor sau ale unor regiuni.: A (I. care Incheie ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice pentru Inlocuirea sa. s. s. APOFIZITA. [a phyeiii = a create. Ex. [Cjr. f. iar cunoasterea mecanismelor a. Ex. Se caracterizeaza clinic prin durere abdominala. spre deosebire de 'necroza. de (a apo = in afard. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru mama. a. 2) Prin analogie.: atac sau ictus a. / apophysite.. d'e [a apo = in afard. A si B au concentratie scazuta In insuficienta hepatica. \Cjr. / apolipoproteins. \Cjr.: ictus apoplectic (sau cerebral). pi. In a. / aponevrosite.. de insertie. NA: procsssus styloideus. NA: processus pterygoideus. [Qr. / apoprotein. s. reunind partile anterioara si posterioara ale muschiului fronto-occipital.. A. cele mai importante fiind A si B. in Iliada. pulmonara. adj. nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male.] Moarte celulara izolata si programata. formata Indeosebi in ficat. celula este frag-mentata In corpi apoptozici. are loc fenomenul de 'cariorexis. B (din LDL) este principala a. eel putin 11. s. Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea. f. \Gjr. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale anterioare de origine traumatica sau microtraumatica. / apoptose. / apomorphine. neuron = MTV. apo = in afard. f. D si E. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-rele: a. care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata.: atac a. APOPLEXIE. / apoplectique. de secretie sau de catabolism al *lipoproteinelor. s. In a. APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease.ca urmare a confuziei pe care o fac-eau anticii intre neni fi tendon. In prezent sunt In studiu implicatiile a. / apoplectiform. f. observata Intre 10 si 15 ani la baieti.. care reprezinta moartea celulara patologica.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii. iar in necroza eel de *ca-rioliza. -ino. III). / aponeurosis. C (I. APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. apoplcktikos = stup&flat. Osgood's disease. atac cerebral. si a. Ea este acoperita de pielea paroasa a capului. APOLIPOPROTEINE.] Rezectia chirurgicala a unei *aponevroze. (at. Este o varietate de *osteocondrodisplazie..APOFIZA ODONTOIDA situat pe fata superioarfi a corpului axisului. / apolipoproteines. s. pierdere subita APOPTOZA de constienta. II.). Se disting opt tipuri de a. s. Prin remnoirea celulara pe care o realizeaza. Caracteristicile principale ale procesuluj de a. / aponevrositis. fara sa existe o obturare vasculara. rezistenta. / apoplectiforme. apopleklikos = stupefia. implantata pe fata posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. cauzata eel mai adesea de o hemoragie cerebrala. ad|. apoplexia = [ovitvra. -ita. APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale anterieure / tibial anterior apophysitis. amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de necroza a corticalei renale.. nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. f. In a.. APOPROTEINA. / aponevrectomie. Sunt clasificate In grupe. f. de invelis (fascii). Sin. Indeosebi in cancerogeneza. Sin. A (din HDL) este o a. pi. implica o singura celula. [Qr. adj. splenica.] Proteine cu functii de sinteza. si tab. s. aponeurosis. care dispare spontan fara sechele. A. s. hipertensiune tranzitorie ce preceda o stare de *soc. s. A. APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. protos = primui. f. cuva-nt utilwat de Homer. ca urmare. APOPLECTIC. forma = forma.: sindrom Achenbach (v. care pot fi fagocitati de macrofage sau de celulele din vecinatate.: hematom retroplacentar. apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale. pe cand In necroza celula se umfla.. Exista a. A.: boala Osgood-Schlatter. APONEVROZITA. V. / apoplectic. mediana. f. APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / epicranial aponeurosis. fagocitoza lipsind. adj. APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syndrome. dar care se vindeca In cateva ore sau zile. A. ar putea 183 . biochim.. Sindrom care survine brutal la gravida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. [Qr. este un proces normal.} Structura anatomica formata din fibre conjunctive Incrucisate.v. APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse process. APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid process. f. pe cand necroza se produce numai In cadrul unor procese patologice. Lama fibroasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. s.. aponeuroses. pereche. boala Ledderhose. apoptein = a arunca in afara. initierea si blocarea depinzand de un set de gene. / aponevrose.). pro-los = primu[. / aponevrectomy. NA: processus spinosus. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. proba-bil o serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii tumorale).} Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. const. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placentaire / abruptio placentae. t. ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi de baze. APONEVROZA. Tipurile de a. zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza In focar. f. voluminoasa. s. aponeurosis. s. NA: processus transversus. / apoptosis. [Cfr. apo = in afard.

n. -ita. Totusi. Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu unic. adaugare. tumori frontale etc. APROSEXIE.] Artropode ("Arthropoda) terestre. s. / arachnoldite. se recunosc trei tipuri de a. In timp ce gesturile automa-tice (ex. f. componenta a *leptomeningelui. [C. s. 3) De-numire pentru arborele de tuia alba. fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de vedere al cailor de semnalizare.r.priv. 2) A. 3) A. s. [Acroiwm din Ingi. sunt suficiente dovezi ca a.] Reprezentare conventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei familii. Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la altui. eidos = forma. S-au conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: boli autoimune. f. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate. Insemnand arborele vietii. [^Ic-ronim din Ingi. producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor secretati In mod normal (ex. / arachnoiditis. APRAGMATISM. cat si al efectorilor moleculari. / apudome. s. f. arbor. f. APUDOM. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa prin stimuli patologici.. s. ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical tree. Sin. s.Apozme fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. / apudomatose. [Qr. pragmatikos = referitor [a fapte. f. 2) Sin. [CfT. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un arbore si ramurile acestuia.. iar a. sunt secretante. Imposibilitatea realizarii unui act sexual. arakhne = paianjen. idei. printre care a.. Ca urmare.. Clasa A. din cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu partenerul. boli neurodegenerative. daktylos = deget} 1) Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea degetelor de la maini. inflamator sau neoplazie. ARAHNODACTILIE. n. carcinoidele intestinului subtire). s. al caror corp este format din doua parti: una anterioara. nocivi fie prin toxinele din venin. m. Tmbracarii si a mersului.priv. ataxie-telangiectazie. Fenomen prezent In oligofrenie.] Perturbare a atentiei voluntare. nervos. s. s.). arakhne = paianjen. eidos = forma. 2) A. Thuja occidentalis. (Mil's = apiicare. / apudoma. femeile prin cercuri. n. s. unnas. f. / arachnodactyly. Unii cercetatori fac distinctie Intre a. ideatorie. a . APROSOPIE. dementa. n. V.arboxyla.). s. prosexis = atenfie. ce apar asemanatoare picioarelor de paianjen. -atos = fapt. praxis = actiune. Generatiile .. ideonnotorie. a -priv.twn = captarea si decarfio^ilarea precursoritor aminici. s. / apposition. s. si meninge. pentrv amine precursor uptake. / aprosopie. practicd. generatie. -ism. [Cfr. aprin-derea cu chibritui a unei lumanari. -oris = arbore'i vita = viafa. accident grav. f. / arachnoide.] Abrev. cub) prin desene sau prin constructie In spatiu. Majoritatea a. al carei ulei are utilizari numeroase: expectorant. SIDA. unele infectii virale. s. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate. a . emenagog si antiiritant In bolile dermatologice. f. In consecinta. f.} Sintagma lat. fie ca vectori ai unor agenti patogeni. s. ocupat de *lichidul cefalorahidian. accidente vasculare cerebrale. ARAHNOIDITA. l^r. f. arbor. de la pragma. Au mai fost individualizate si alte tipuri de a. fragmente de os fracturat). f. fara leziuni cerebrale. f. manifestata prin activitate osteo-genica si vizibila radiologic. imposibilitate de reproducere a formelor plane sau tridimensionale (patrat. -oza. [C. arakhne = paianjen. pentru amine precursor uvtake and dtc. Inmora. boli hematologice. Se disting: 1) A. procesele biochimice sunt identice. de. [Lat. periostala reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala (tumorala. f. s. interpusa Intre *dura mater si *pia mater.} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian. / arachnidism. din gr. logos = stiinfa. s.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace In vederea atingerii unui scop.). din care fac parte paianjenii.] Infiltrat celular. [Lot. s. al *leptomeningelui. a adauga ft ponere = a pune. / arachnoid. / arachnidisme. fapte. In care un gest simplu este irealizabil. arachnoideae. [Qr. abdo-menul. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. APUD / APUD / APUD. ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE / arahnodactylie avec contractures congenitales / contractural arachnodactyly. eel putin aparent. encefalica acopera encefalul. uzual pentru sindrom Marfan (v. cutanat.i prosopoa = fa^d.] Sin. s. cefalotorace (purtand apa-ratui bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara. astm. constructive!.] Boala sau accident provocate de muscatura paianjenilor. dura mater. iar uneori dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea. pi. / apudomatosis. kele = hemie. a -priv. pia mater. antireumatic. / aprosopia.: sindrom Beals-Hecht (v. A.: adenoamele hipofizare si ale celulelor Langerhans. [Lot. ARAHNOIDOCEL. -ism. Descendentii sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale.} Punerea In contact a doua elemente (substante. arakhne = paianjen. striate sau cerebeloase. / aprosexie. / arachno'idoc61e.). infectioasa). infarct miocardic. In clinica se solicita. iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In simbolul precedent. genea]ogia. \Gjr. ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. chiar daca acesta este evident si. NA: arachnoidea. m. neobservarea noului din ambianta si. 2) Plici ale mucoasei colului uterin. / apragmatism.: neoplazie endocriniana multipla (v. miozis si hipotensiune.: 1) A. sin. arakhiie = paianjen. scorpionii si diversi acarieni. s. / arachnodactylie. carcinoamele tiroidiene. s. feocromocitoamele. de ex. de la simpla iritatie locala la edem necrotic.. pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea fi decar6o\iiarea precursoritor aminici. cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se dezvolta. and decar6o?(yCation = captarea fi decarfio)ylarea precursorifor aminici. [^cronim din engC. •oma. / aprosexia.: scarpinat) sau emotionale sunt posibile. f. / apposition. APUDOMATOZA. incapacitatea de concentrare asupra unor anumite activitati. s.\ Tumora dezvoltata din celulele 'sistemului APUD. de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fenomene paretice sau ataxice. s. arakhne = paianjen. In timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe este imposibila. [Qr. / apragmatisme.] Monstruozitate caracterizata prin absents masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. 1) Aspect arborescent al substantei albe In sectiunile mediale ale cerebelului. 0 bara orizontala care leaga un subiect feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. s. de care este separata prin spatiul subarahnoidian. cuprinde numeroase ordine. -oris = arbors. dorit de subiect. In principiu. A. utilizata In mod curent pentru sis-tem APUD (v. [C?r. APOZITIE... APRAXIE. la apponere = a pune ianga. polyendocrinoma. ARAHNOIDA. 2) hormoni diferiti 184 ARBORE GENEALOG1C de cei ai glandelor de origine (ex.} Membrana fina conjunctiva.: In cancerul pulmonar cu celule mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina).r... f. genos = neam. -ama. m. artrita reumatoida etc. tremuraturi si pareza ale extremitatilor. spinala Inveleste maduva spinarii. / apraxia. f.. f. appo-sitio. In care gesturile simple sunt execu-tate. ARAHNIDISM. Mariajul consanguin este reprezentat prin doua bare orizontale. eidos = forma.: plicae palmatae cervicis. evolueaza cronic. APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual apragmatism. ischemie cerebrala. / apraxie. osteoporoza. / arachnoidocele. A.

identificarea sunetelor si interpretarea lor simbolica. 6o[ta. orificiul vertebral. s. / argininurie. mica. anat. 47. ciocanului si nicovalei. A. auditivo-psihica: a. astringente si antiseptice. prezinta forme foarte diverse. (a. s. 6) A. [Lot. afecteaza exclusiv animalele vertebrate. / aire. / areole. neural (sau vertebral). s. -ism. Intinzandu-se si pe versantui extern al polului occipital. / arch. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice. ](yr. r. capuse). hioid) da nastere apofizei stiloide. brun-roscata a tegumentelor. greutate specifica 10. provoaca la om *arboviroze. areae. m. silver poisoning. / argyrie. Este constituita din fibre proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului.d). auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei circumvolutiuni temporale. vizuale. nu poseda decat o sinapsa.ARBOVIROZA sunt indicate cu cifre romane. calcarina: zona de proiectie a a. fiecare punct al re185 . deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. costal. argentum = argint. eel de-al treilea formeaza cornul mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os. s. ARGININA. / arginine. posiBii de ia germ. sin. consecutiva unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-trare terapeutica prelungita. s. Sin. ARHEOBACTERIE. s.] Sin. area = am} In anatomie. suprafata delimitata morfologic sau functional: 1) A.). a.87. f. Mai importante: 1) A. n. 6o[td. De asemenea. s. areo-lae (1). / arch. pi. r.iu vasculara. f. f. 2) Afectiune metabolica ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si eritrocite). . Ca urmare. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. Reprezinta o veritabila retina corticala. f. ele sunt remarcabile prin prezenta de "introni In genele lor.] ARE 1) A. otrand. argentum = argint. adj. s. b. / argentaffinoma. / argentaffin. functionale ale scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale.] Structura anatomica de forma arcuita. [Lat. tab. Ribonsaure == acid ri6onic (a[terare de [a araBinoz. simbol Ag. ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. s. / archeobacteria. affinis = iwecinat. / argyrism. arkhaios = vecfii. virus = venin. iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza spre structurile fetei si ale gatului. Ex. iar altele si omul (*antropozoonoze). -ind. avand aspec-tul unei linii curbe. ARGENTAFINOM. Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. ARGIRISM. m. a . a. s. sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei anterioare a frontalului. / arginine. [Lat. posterior al vertebrei. virus = otrava. cu fata posterioara a vertebrei. m. f. Sin: ligamentui Poupart. dau nastere unor cartilaje laringiene. [Lot. ca si In tehnica medicala. dim. fiind denumit monosinaptic.prill. V. bakterion. arcus = arc.] Aminoacid bazic neesential care intra In compozitia proteinelor.: centrul auditivopsihic. v. / silver. affinis = mvecinat. b) a. s. / arginine-vasopressine. din centrul nervos la organele efectoare. In conti-nuare. NA: area. ARGINT. adj. f. \arbo afirw. (ribo-flavina). In general. -ina. arcus = arc.). f. [Lot. vasopresina.] ElementuI chimic nr.] 1) segment dintr-o curba. In Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. s. / argyrisme. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara mamelonul. ARGININURIE. respectiv. V. f. ale carui saruri sunt utilizate In medicina datorita efectelor caustice. / areola. a. Unitate functionala a sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial. din engi. f. / arbovirosis. / arginine-vasopressine. / area. confine o structura cartilaginoasa cu doua jumatati. s. maleabil. / arche(o)bacterie. zigomatica (NA: arcus zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. / argentaffine. [Cfr. In particular dintr-o circumferinta. s. glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza informatia senzoriala la sistemul nervos central si. tab. s. f. ARGENTAFIN. dreapta si stanga. Aceste doua zone permit. / argent. arthropod-bome = transportat de artropode. unul senzitiv si altui motor (*motoneuron). ARBOVIROZA. c) a. \Cjr. A./. ARBOVIRUS. artHrovod-bome = transportat de wtTopode. este rara si. f. ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. ARC. -onio. Fiecare a. n. din engi. s. s. de ia area = mie.: cardnoid (v. m. / argininuria. NA: areola. s. s. gr. f. s. Termen general pentru desemnarea unor elemente de natura foarte diferita. celula argentafina. eel mai simplu nu cuprinde decat doi neuroni. Sin. n. dt la bakteria = 6aston. / ariboflavinosis. Acest a.5. osoasa. s. 2) A. Primul a. s. Indeosebi In *pelagra. f. crurala (NA: ligamenturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca anterosuperioara la spina pubisului. biochim. mandibular) se diferentiaza In ligamentele sfenomandibular si maleolar anterior.] Coloratie anormala. 0 serie de a. Are rol important In sinteza hepatica a *ureei. -oza.] Denumire generica a bolilor determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. 2) A. curbura formata de catre o coasta si cartilajul sau. Considerate ca forme primordiale In evolutie. Coloane arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele inferioare.] Boala determinata de carenta In *vitamina B. el delimiteaza. pi. A. s. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de gnozie. eel de-al patrulea si al cincilea. -oza. •ind. s. [Lat. In profunzimea scizurii laterale (sau silviene) a emisferei. / arc. areola s= (trie. In organismul carora virusurile se multiplica. La nivelul sau (a. / arcade. corticotem-porala care Inconjoara a. 2) Structura anatomica. s. 3) A. (a.). infectie. eel de-al doilea a.: gerontoxon (v. [Cjr. ARGIRIE.: a) a.] Termen generic pentru un grup de numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor hematofage (tantari. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct ihflamat. f. [Lot. / ariboftavinose. f. / argentaffinome. s. se asociaza cu alte avi-taminoze. ARIBOFLAVINOZA. [at. ARIE. 4) A. argentum = argint. f. orientata oblic In sus si spre exterior. / arbovirus. 41 Brodmann) ajung caile cohleare centrale din corpii geniculati mediani. un organ efector (muschi.] V. f. [arbor -tifirw. / argyria. creste eliminarea urinara a argininei si apar tulburari neurologice variate ARGININ-VASOPRESINA. argentum = argint.: gerontoxon (v. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de catre ansamblul dintilor unui maxilar.] Intoxicatie terapeutica sau profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia. este utilizat la prepararea electrozilor impolarizabili. superior sau inferior. s.artere. f. 3) A. 4) A. In functie de virusul care Ie genereaza. / arbovirose.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii extreme de temperatura sau de salinitate. m. iar numarul unui individ Intr-o generatie cu cifre arabe. [at. normala sau patologica. ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. Metal alb. deasupra arcadei orbitare. ouron = urind. argyros = argint. b. b. cornului mic al osului hioid si portiunii craniale a corpului hioidului. ARCADA. n. s. f. const. sen.. f. majoritatea fiind boli tropicale. [Lot. AREOLA. s. Cat. Distrugerea acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este bilaterala. argentum =• argMt. 5) Ani Brodmann. m. s. / arbovirus..] 1) Concentratia sau eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. argyros = argint. ligamentului stilohioid. flavus = gaiben. v. V. care ocupa cele doua buze si depresiunea creata de scizura calcarina. format de catre pediculi si lamele verte-brale. greutate atomica 107. fibroasa s. dim. ureogeneza. [Lat.

Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. de ia arytaina = u[cwr. ARITMIE. 10) A.] Care se refera la *cartilajul aritenoid. centrul receptor al sensibilitatii generale. f. A. Stare a unui copil sau a unui adult arierati. care a delimitat 52 de a. recuperarea nefiind posibila. trebuie diferentiata de a. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si 1n zona profunda a opercu-lului parietal. gr. bloc atrioventricular. mania = nebunie} Obsesia nume-relor si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si inutile. corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascendente.] Sin. forma ifitiiri. acesta se dovedeste inapt sa Invete. corticala: teritoriu de proiectie al cortexului cerebral.ior.atriale (*extrasistola atriala. f. Sin.: arie germinativa. . se caracte-rizeaza prin dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale. arrieration. iar sub 20 pro-fund. ARN / ARN / RNA. adj. sau campuri citoarhitectonice. pentru Ql Intre 70-79 se situeaza *intelectul de limita. s. vegetativa: fiecare din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri vegetative s. \Cjr. manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata de parinti. \Cjr. aritmie cardiaca. arie calcarina. jonctionale). ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. 4) Ritm de pacemaker.rma. arytainoeides = in forma de ud-. acid riBonucCeic. arytainoeides = m forma de view.ww. *fibri-latia ventriculara.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor care se insera pe acesta. Handi-capul mental poate fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql).wr. cardiaca. ritm sinusal coronar si atrial inferior. f.ta. gr. ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia. eidos = forma. 'torsada varfurilor). a • priv. parietala ascendents. adj. 'wandering pace-maker). 3) Tulburari mixte: diso-ciatie atrioventriculara. a . a. care. *sin-drom Lown-GanongLevine. adj.td a [lit retro = mapoi. / arrhythmia. pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). instabilitate psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din mediul In care traieste subiectui. \fr. f. rhythmos = ritm. adretro. a. embriogena: portiune a veziculei embrionare a mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. ARITMOGEN. v. Neregularitate de ritm cardiac.). traumatism cranian perinatal. pads = jv(a. ca si un mediu familial sau social adecvat.i iat. *sindrom Wolff-Parkinson-White. aberatii cromozomiale (ex.). [Gjr. 8) A. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala. poate fi de-terminata de fibrilatia atriala. Extrem de diverse. / arytenoide. Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei exdtatiilor la nivelul nodului sinusal. arithmos = numar. f. au fost delimitate pe baza morfologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor sase straturi de neuroni corticali. ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al copilariei. / arytenoidite. de regula. V. / arythmie. / arithmomania. (at. In cazurile de Ql 50-70 handicapul este considerat u§or. *flutter-ul ventricular. / arythmogene. A. 17) A.tUlza. si retardare mentala. unor extrasistole cu numar si tip variabil. ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous arrhythmia. Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie). de. b) a. ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retardation. absenta autonomiei. striata. a. A.] Anomalie (iregularitate sau disparitie) a unui ritm. Sin. arriere. A. indus artificial. heterotope sau ectopice .re. ARITENOIDITA. idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-diace). ARITENOIDOPEXIE. mentalis. 'imbecilitate si 'idiotic. parasistolie. care corespunde punctului de sosire sau plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge. *flutter-ul atrial. / arytenoidopexy. adj. .falogira: zona din cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii frontale. care apare eel mai adesea la indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati psihice. / arithmomanie. m. [Korbinian Brodmaan. ventriculare. 14) A. poate afecta numai o parte a personalitatii. ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhythmia. poate fi eliminata prin *psihoterapie. desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii. extrasistola. nevroze. Astfel. Co. ARIERAT. 'bradicardia sinusala. 9) A. adj. / arriere. neurofiistologge. 15) A. [Qr. locali-zata la nivelul hemitoracelui stang. rhythmus. eidos = forma. de la mens. 11) A. s. mental deficiency.] Persoana care este afectata de *arieratie mentala.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac. care se Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala.priv. 12) A. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare. In functie de mecanism.: *sindromul Down). determinata de interpunerea. stenoza mitrala) decompensata sau nu. sau cu o boala endocrina (hipertiroidie). m.: operatie Kelly-King (v.ventriculare (*extrasistola ventriculara. [Cjr. pot fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului: a) a. sinu-sala nerespiratorie). 16. [^6rev. egoism si *puerilism. Poate fi paroxistica sau perma-nenta. / arytenoid. isterie). de origine sau cu destinatie extracorticala. s. ARITENOID. c. afectiva.: *rubeola). pot fi: tulburari ale automatismului cardiac.AR1ERAT tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta.t ui iocul dmwnwv. adrctro. In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie. rhythmus. fata de ritmul sinusal normal. 2) Tulburari In con-ducerea impulsului: bloc sinoatrial.ni 1868-1918} Descrierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale 186 ARN umane de catre Brodmann. de ia arytainu . au fost stabilite si descrise trei grade de a.. gr.pasive sau ritmuri de scapare (atriale. Kiesselbach. -ita. dimpotriva. V. A. Celelalte doua grupe impun o asistenta continua. s. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate. cortico-oculoce-. cu Intarziere In dezvoltarea mentala. din [at. f. ARITMOMANIE. -e.. uicior. f. encefalite etc. / arytenoiditis. *tahicardia ventriculara. la arytaina = u[c. 7) A. ale conducerii impulsului sau mixte. care se manifesta pre-coce. *fibrilatia atriala. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale. fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama). Daca arieratui este un copil. sin. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac. u(tinse. Clasic. ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique / extrasystolic arrhythmia. calificata. 13) A. ary(oinoei'des = in forma de. leziuni organice ale creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex. m. s. s. s. (at. / arrhythmogenic. avand urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare. f. Intar-zierea se evalueaza In raport cu media grupului din care face parte subiectui In cauza si poate fi globala sau. [fr. / aryt6noidopexie. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare.. de.. tulburari de conducere intraventriculara. m iim6aju[ c.] SubstantS poliri- . Termenul este utilizat Indeosebi pentru desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. back-ward. / retardate.uicior. *ntis = minte] Inapoiere mentala. V. In ordinea gravi-tatii: 'debilitate mintala (mentala). forma wtaritd a iui retro = uiopm. [^r. a. din [at. a.: pata Kiesselbach (v. consecinta unei insuficiente congenitale a dezvoltarii inteligentei.: arie striata. gennan = a produce. s.) A. *tahicardia atriala. adj. eidos = forma. m. u. pentru 20-50 moderat-sever. rhythmos = ritm. sinusala respiratorie. este. comunicare interatriala. regiunea precordiala.

y. [Lat. de gradul III: In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a A. ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC. -os = aer. n. [Lat. m. f. A.nt. V. s. s. arsenicum. V. purtatori de aminoacizi. arsenicum. ARSURA. n. anat. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime specifice. f. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara acesta. s. / artifact. cu efect tonic sau seda-tiv. tab.artere.] Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. 3) a. V. ca urmare a unei den-sitati prea mid de impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic inadecvata. propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. A. de la. f. anat. frigul. A mai fost pus In evidenta ARNm (mesager). de la facere = a face.ta. din gr. / ARN-polymerase. . / arsenic-alism. s. BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale profonde / artery of bulb of vestible. electricitatea. V.. se mai afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs. -ifim. Biosinteza a. si ADN. deoarece crou goals. V. s. In constitute unei a.. f. Prin ramificatie progresiva si anastomoze. A. AROMATERAPIE. tab. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire posterieure / posterior auricular artery. A. anat. [a arson = putemic. s. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin / a«ygos artery of vagina. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale profonde / deep brachial artery. polycistronic messenger. . tab. care determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de laborator sau al unor experimente. ca radiatiile. anat. V. artereie conf-in aer. tab. anat.artere. s. tab anat. CANALULUI PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of pterygoidal canal. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde / deep auricular artery. brahiala) / artere brachiale superficielle / superficial brachial artery. de asemenea. -atis. Se admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept situsuri specifice pentru fixarea ARNt. codant pentru mai multe lanturi polipeptidice distincte. 187 . tab. tab. A. Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta reunite in vitro printr-o ARN ligaza. [Lat. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. dupa cum exista si alte clasificari. CANALULUI PTERIGOID1AN partilor subiacente. V. tab. aminat. artis = meserie. anat. a. V. anat. intra trei straturi concentrice: tunica interna (sau intima). f. formata din reunirea mai multor ribonucleotide. arteria = arterd. cadavre). Ex. fie In general. denumit astfil da. anat. tab. tab. (a. ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. 33. As^. V. anat.artere. / arsenic. artere perineale profonde / artery of bulb. tunica mijiocie (sau media). messenger interfering complementary RNA.artere.artere. . Are importanta medicals. s. 4) a. anat. care are rolul de a dirija a. BAZ1LARA / tronc basilaire / basilar artery. As. / artefact. A.artere. A. importanta si Intinderea suprafetei arse. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni din organism. A. . s. care actio-neaza asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii musculare). BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis. anat. a. labirintica) / artere auditive interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). m. Se disting patru grade: 1) A. BRAHIALA SUPERFICIALA (v. NA: arteria. gr. / aromatherapie. ARN care poate Insoti diferite virusuri. ardere = a arde. anat. artere. pe imaginea scintigrafica. sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si asodat cu ribozomii In citoplasma. s. dar este uneori Intrebuintat si ca otrava (cazuri medicolegate). V.artere.artere. In functie de tehnicile de preparare a probelor. . V. A. tab. / burn. se constitute Intr-un sis-tem arterial. V. anat. V.artere A. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. r. . A. / brulure. complementara extremitatii 5'" a unui ARNm. cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. A. din microscopia electronica. tab. denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice. ARN complementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. ARSENIC. proprietdtiCor sale putemice. In a. anat. deci. V. . m. fiarfiatisc. anat.] Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata. . f. / aromatherapy. anat. ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistronic mRNA. ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. [Lot. A. ARN-ul antisens poate fi element reglator natural (ex. tab.artere. aroma. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery.artere. are efect eritropoietic. A. Abundent m ribozomi (masa moleculara mare. artere. therapeia = tratame. . s. de gradul II: complicata cu flictene. aroma. V. artefact. V. Trioxidul de arseniu. V. . A.artere. tab. de la therapeuein = a. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse / arcuate artery. In formele a-cute. V. CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callosomarginal artery. BUCALA / artere buccale / buccal artery. 6ar6dlesc. anat. f. factum = fapt.to-n. V. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure / inferior alveolar artery. . ARN' care nu confine decat o singura infor-matie genetica. tab. ei sunt spedfid fiecarui a. . . El transporta mesajul genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. tab. tunica externa (adventicea).] Vas care conduce sangele oxigenat. de diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau volatilizate din baie de apa). A. tab. ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / monocistronic RNA. tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera.artere A. [Lot. de [a arsen = putemic. -alos = aTOmil. tab. P-intre ARNs a fost identificat ARNt (de transfer). de ordinul a 10s Da). / arsenicisme.: ARN MIC) sau obtinut prin inginerie genetica. A. A. . ARN mesager care contine mai multi cistroni si este. Clasa particulara de ARN antisens. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere alveolaire superieure et posterieure / posterior superior alveolar artery. [Lat. tab.: a. . solubil). anat. . / arsenic.] ElementuI nr. arsenikon. ingriji} Metoda terapeu-tica In care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale. AUDITIVA INTERNA (v. gr.artere. a. tab.ARN ANTISENS bonucleica prezenta In toate celulele vii. . V. s. A. gr. a.artere. V. arsenikon. . s. f. terein = a confine (anticii credeau ca. ARN-POLIMERAZA.artere. (irs. / artere. dm gr. n. V.] Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti agenti fizici. ARTERA. fosforic servind drept legatura ester Intre functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. / artery.artere. de. facut. ARSENICISM. anat. / RNA-polymerase. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular artery. A. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of medial femoral artery. s. Are. 2) a.artere. ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. a. aer. anat. ARTEFACT. . Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la ADN sau ARN. . aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor. tab.artere.

A. . A. A. A. . aa. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. A. DORSALA A PENISULUI / artere dorsale de la verge / dorsal artery of penis. DEFERENTIALA (v. tab. .artere. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central artery. a. V. A. A. V. CORONARA STANGA / artere coronaire gauche / left coronary artery. anat. ileocolica). COMUNICANTA POSTERIOARA / artere communicante posterieure / posterior communicating artery. A. aa. anat. frenice superioare). . tab. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior cerebellar artery. tab. tab. A.artere.artere. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe femorale mediale / medial femoral circumflex artery. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse superieure / superior cerebellar artery. tab. anat. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne anterieure / anterior choroidal artery. -artere. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external carotid artery. anat. anat. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. tab. A. a. V. artere.artere. EPIGASTRICA SUPERFICIALA / artere epigastrique superficielle / superficial epigastric artery. V. tab. DORSALA A PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V.artere. A. tab. A. tab. DORSALA A CLITORISULUI / artere dorsale du clitoris / dorsal artery of clitoris. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure / inferior epigastric artery. A. COZII PANCREASULUI / artere pancreatique caudale / artery to tail of pancreas. A. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artery.artere. anat. artere. V. A. anat . CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central artery of retina. anat. V. anat.artere.artere. DUCTULUI DEFERENT / artere deferentielle / deferential artery. .artere. . V.artere. tab. tab. . tab.artere. . A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite superieure / middle colic artery. A. anat. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / ascending cervical artery. V. anat. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. anat. tab. a. tab. A. A. V. anat. .artere. tab. tab.artere.artere. tab. tab. A.artere.artere. V. . V tab. A. . V. anat. V. anat. artere. anat. A. tab. ductului deferent). A. tab. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne / middle collateral artery. V. tab. frenice inferioare). A. V.artere. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cerebelleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar artery. A. A.artere. anat. anat. tab. anat.artere. A. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep cervical artery.artere. anat. tab. anat. V tab. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v.artere.artere. . . V.artere. A. . artere. . anat -artere. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior cecal artery. tab. anat. . anat.artere. anat.artere. V. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / anterior cerebral artery. . . . tab. A. anat.artere. . tab.artere. V. anat. . A. V. 188 A. V. anat. anat. . DORSALA A NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. anat. . . CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric artery. anat. . DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire posterieure / dorsal scapular artery. tab. V. . tab. COLICA DREAPTA / artere colique droite superieure / right colic artery. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v. tab. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. anat. . V. tab. V. tab. COLATERALA ULNARA INFERIOARA / artere collat6rale cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. . V.artere.artere. V. V. A. A. tab. tab. . A. .artere. COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne posterieure / posterior choroidal artery. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. . V. tab.artere. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere circonflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex artery. V. V. . . tab. anat. anat. A. A.artere.artere. V. anat. tab. A. anat. COLATERALA RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. a. COMUNICANTA ANTERIOARA / artere communicante anterieure / anterior communicating artery. anat. A. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common carotid artery. anat. V.artere. A. CAROTIDA COMUNA EPIGASTRICASUPERIOARA A. A. . . . anat. . . CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure / posterior cecal artery. artere. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / posterior cerebral artery. . V. . V. V. V. anat. V. tab. tab. CISTICA / artere cystique / cystic artery.artere. V. anat. V. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / circumflex artery of scapula.artere. COLICA DREAPTA INFERIOARA (v. A. A. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite / right coronary artery. V. V. . tab. tab.artere. V. V. colaterala ulnara inferioara). . A. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA / artere collaterale cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. .artere. A. anat. A. V.artere. tab.artere. A. COLICA STANGA / artere colique gauche superieure / left colic artery. V. A.A. V.artere. A.artere. anat. V. tab. anat. . tab. tab. tab. V. tab. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure / superior epigastric artery. tab. anat. anat. anat. tab. V. tab.artere. V.artere. . V.artere. . tab. anat. . CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circonflexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery.artere. colaterala ulnara superioara). CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle cerebral artery. V. anat. A. A. A. anat. anat. anat. anat. A. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. A.artere. tab. tab. A. V. anat.

V. anat. V. V. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recurrente / interosseous recurrent artery. tab. A. tab. anat. V. A. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure / inferior hypophysial artery. . anat. tab. . ISCHIATICA (v. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.d''"^ru go-man. tab. tab.artere. INTERCOSTALA SUPREMA (v. tab. anat. HIPOGASTRICA (v. A. FEMURALA / artere femorale / femoral artery. anat. anat. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery. V. V. tab. . . anat. . FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et moyenne / medial frontobasal artery. anat. V. . GLUTEALA INFERIOARA / artere fessiere inferieure / inferior gluteal artery. brahiala). . anat. A. A. iliaca interna) / artere iliaqiie interne / hypogastric artery or internal iliac artery. A. A. centrala lunga). ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V. A. . A.artere. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure / superior hypophysial artery. A. V. V. tab.artere.artere A. V. V. anat. FIBULARA (v. V. tab anat. . anat. artere. tab. FACIALA / artere faciale / facial artery. V.artere. fab. V.artere. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. tab.artere. V. A. profesor ia Leipzig. A. . V. anat.artere. . . tab. V. V. tab. GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric artery. tab.artere.artere. A. tab. A. anat. A. tab. V. A. hyaloidienne / hyaloid anery. . . anat . anat. HEPATICA COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery.artere. . .artere. tab. GASTRICA STANGA / artere gastrique gauche. tab. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / artere superomcdiale du genou / medial superior genicular artery. A.artere A. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper hepatic artery. V.artere. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. A. FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et posterieure / lateral frontobasal artery. tab. A. [/oAonn Leonhard Otto Heiibner. A. A. V. V. tab. anat. a.artere.artere. tab. V. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / gastroduodenal artery. A. anat. A.artere. A. tab. . tab. artere. anat. A. . ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure / anterior ethmoidal artery. anat. . tab.artere. tab. A. anat. V. anat. . . A. A. tab. GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastro-omental artery. FUNICULARA (v. anat. ETMOIDALA POSTERIOARA / artere ethmoidale posterieure / posterior ethmoidal artery.r. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere inferomediale du genou / lateral inferior genicular artery. pe. V. V. tab. . anat. testiculara). tab. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse posterieure / posterior interosseous artery. a. anat. tab. V. A. tab. V. artere. tab. V. . a.artere. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne ascendante / ascending pharyngeal artery.artere. V.artere. tab. gluteala superioara). . V. a. anat. anat. A. tab. . . tab. A.] / tab. A. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial artery.artere. tab.artere. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior labial artery. tab. A. . V. anat.artere. V. A. anat.artere. V. anat. anat. anat. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune / common interosseous artery. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du genou / middle genicular artery.artere. A. tab. . intercostala anterioara). V. anat. V. . V. HIALOIDA / art. V.artere.artere. anat. tab. anat. 189 . V. artere. V. A. anat. .artere. A. V.artere. A. A.artere. tab. tab. A. anat. A. anat. -artere. A. HUMERALA PROFUNDA (v. anat. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery. lfi43-1926. . V. A. V. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac artery. anat. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure / inferior laryngcal artery. . LUI HEUBNER (v. A. . LINGUALA PROFUNOA A.artere. a. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse anterieure / anterior interosseous artery.A. . artere coronaire stomachique / left gastric artery. .artere. FESIERA SUPERIOARA (v. supratrohleara). GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastro-omental artery. anat. GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique gauche / left gastroepiploic artery. FRONTALA (v. V. A. tab. anat. anat. GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere superolaterale du genou / lateral superior genicular artery. A. a. . anat. V tab. a. a. tab. . FESIERA INFERIOARA (v. HUMERALA (v. tab. tab. V. V.artere.artere. anat. tab. brahiala profunda). a. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure / superior laryngeal artery. .artere.artere. artere. V tab. .artere. '£er[in. anat. GASTROEPIPLOICA DREAPTA / artere gastro-epiploique droite / right gastroepiploic artery. . anat. anat. tab.artere. . 4ab. V. tab. A. tab. a. A. . . gluteala inferioara). anat. . GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli courbe / artera gyri angularis. anat. A. V. anat. ETMOIDALA ANTERIOARA A. A. V.artere. a.artere. gluteala inferioara). tab. intercostala anterioara). A. A.artere. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere inferolaterale du genou / lateral inferior genicular artery. A. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery.artere. anat. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale superieure / highest intercostal artery. . -artere. tab. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. . FEMURALA PROFUNDA / artere femorale profonde / deep femoral artery. V.artere. A. A.artere.artere. V.artere. anat . .artere. anat. A. tab. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. anat. anat. anat. V. V. V. anat . anat.artere.artere. anat. V. peroniera). tab. tab. .artere.artere. A. . V tab. V. anat. a. tab. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. tab. GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anastomotique / descending genicular artery. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. apoi la. GLUTEALA SUPERIOARA / artere fessiere superieure / superior gluteal artery. . artere A.artere.

A. MENINGIANA ANTERIOARA / artere meningee anterieure / anterior meningeal artery. anat.artere.artere.artere. tab. V. V. V. V. tab. NERVULUI MEDIAN (v. MAX1LARA / artere maxillaire / maxillary artery. tab. NAZALA EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal artery. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main artery to thumb. V. V. . a.RADIALA A. tab. . V. anat. A.A. V. A. A. A. . PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral plantar artery. . A.artere A. . V. tab. . MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / middle meningeal artery. anat. anat. tab.artere. tab. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central artery. tab. faciala). PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pancreatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal arteries. mediana). tab. tab. tab anat.artere.artere A. tab. .artere. V. A. A. A. 190 A. tab. A.artere. tab.artere. tab anat. A. anat. V. V. anat. V. anat. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar artery. A. V. anat. anat. tab.artere. anat. A. -artere. V. artere. a. tab. . RADIALA / artere radiale / radial artery. tab. . ORBITOFRONTALA LATERALA (v. A.artere.artere A. PILORICA (v. anat. anatomist . a. anat. tab.artere. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery. . tiroidiana ima).artere A. anat. V. anat. tab. anat. . MENTALA / artere mentonniere / mental artery. tab. MAX1LARA EXTERNA (v. . V. tab. . anat. A. V. A.artere.artere. artere A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere obturatrice accessoire / accessory obturator artery.artere. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / pericardiophrenic artery. anat. OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale anterieure / medial occipital artery. tab. V. anat. V.artere. V. tab. tab. tab. tab. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right pulmonar artery. V tab. V. anat. . anat. anat. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme) / deep artery of penis. anat . A. MAMARA INTERNA (v. tab. PEDIOASA (v.artere. NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / sciatic artery. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante / ascending palatine artery. A. . PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale / dorsal pancreatic artery. . . MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / artere malleolaire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. anat. a.artere. tab. tab. V. A. anat. anat. anat. A. . . PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial plantar artery. . a. anat. . PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal pudenda! artery. tab.artere.artere. tab. V. tab. V. A. artere. tab. V. MAMARA EXTERNA (v. A. a.artere. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery.artere. V. anat. artere. anat. . PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure / inferior pancreatic artery. A. V. tab. V. A. V. [/oAonn Ernst Neuhaiier. tab. NENUMITA (v. V. A. V. V. A. toracica interna). V. . tab. anat. anat. . artere. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. . toracica laterala). V. MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / superior mesenteric artery. anat. tab.artere. tab. V. a. A. MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / musculophrenic artery. anat. tab. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator artery.artere. tab. V. anat. V. tab. . A. V. . anat. anat. anat. . V. OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. . dorsala a piciorului).artere. A. anat. anat. V. LOBUUJI CAUDAT A. A. . tab. anat. A. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great pancreatic artery. A. tab. tab. maxilara). . tab anat . . tab. anat. . OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left pulmonar artery. NAZOPALATINA / artere naso-palatine / septal branch of sphenopalatine artery.artere. V. MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median artery. tab. A. anat. A. MAX1LARA INTERNA (v. anat. . tab. tab anat. V.artere. tab. A.artere. a. A. A. . . tab.artere.] V. A.artere. tab. A. MEZENTERICA INFERIOARA / artere mesenterique inferieure / inferior mesenteric artery. A. .artere. anat. anat.artere. A. . A.artere. A.artere. .artere. V. MENINGIANA POSTERIOARA / artere meningee posterieure / posterior meningeal artery. A. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate lobe. V. tab. tab. . PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. A.artere. OCC1PITALA LATERALA / artere temporooccipitale moyenne / lateral occipital artery. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery.artere. LUSOR1A / artere sous-claviere droite retro-cesophagienne / retroesophageal right subclavian artery. 1742-1777. V. V. V. profiisor [a Jena. tab. anat. A. A. V tab.artere. anat. anat.artere. A. . V. A.artere. . V. anat. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine artery. . A. . . V. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante / descending palatine artery.artere. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. fronto-bazala laterala).artere A. .artere. gastrica dreapta). anat. V. trunchiul brahiocefalic) / tronc arteriel brachio-cepnalique / brachiocephalic trunk. . anat. . anat. V. . tab. . anat. tab. tab.artere.artere. MASETERICA / artere masseterine superieure / masseteric arte''y. V. V. V. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parietooccipital artery.artere. A. -artere. NUTRITIVA / artere nourriciere / nutrient ar-tery.artere.artere.artere. a. . tab.. . A. anat . A.artere. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la femme) / deep artery of clitoris.artere. . V. A. V. V.?i cfivvrg german. . PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure / posterior parietal artery.artere. LUI NEUBAUER (v. A. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pancreatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal artery. tab. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure / anterior parietal artery.artere. anat. anat. anat. V. anat. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / artere malleolaire antero-mediale / medial anterior malleolar artery.

anat. infraorbitara). anat. anat.artere. A. . A. V. RANINA Jv. V.artere. a. anat. A. SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne / middle suprarenal artery. anat. .artere.artere. V. A. V. anat. tab. a. . tab. SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / superior segmental artery. a. A. V. A. tab. V. anat. tab anat. cerebrala laterala) / artere sylvienne / sylvian artery. anat. anat. . . artere. SCAPULARA DESCENDENTA (v. V.artere. V. V. SANTULU1 POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral / postcentral sulcal artery. A. tab. anat. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior tibial artery. . anat.artere. A. . V. anat . V. a.artere. anat. anat. testiculara). V. RADIALA A INDEXULUI INFERIOARA A. V.artere. SANTULU1 CENTRAL / artere du sillon cerebral / central sulcal artery. tab. anat. . anat. tab. tab. A.artere. V. SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery.artere. V. . a. anat. A.artere. A. RECURENTA TIBIALA ANTER10ARA / artere recurrente tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. A. V.artere. A. tab. . A. V. A.artere. anat.artere. RECTALA SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure / superior rectal artery. . V. . anat. tab. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / inferior segmental artery. V. V. . . anat.artere. . A. artere. RECURENTA RADIALA POSTERIOARA (v. tab. SPINALA POSTERIOARA / artere spinale posterieure / posterior spinal artery. tab. tab. anat. tab. artere. . V tab. . A. A. SUPRARENALA INFERIOARA / artere surrenale inferieure / inferior suprarenal artery. tab. tab anat. a.artere. tab. tab. anat. . anat. V. tab. SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / medial segmental artery. TIMPANICA INFERIOARA / artere tympanique inferieure / inferior tympanic artery.artere. V. SUPRADUODENALA / artere supraduodenale / supraduodenal artery. . tab. A. A. . . anat. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale inferieure droite / retroduodenal artery. A. . . centrala lunga). a.artere. SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure / superior suprarenal artery. . SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. tab. nervului sciatic). V. SUBORBITARA (v. tab. . V.artere. SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale / lateral segmental artery. anat.artere. SUBMENTALA / artere sous-mentale / sub-mental artery. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / anterior superior segmental artery. anat. anat. . A. A. tab.artere. tab. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior spinal artery. tab. anat. A. V. pudendala interna). V. A. anat. anat.artere. a. V. . TEMPORALA SUPERFICIALA / artere temporale superficielle / superficial temporal artery.artere. V. A. SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure / suprascapular artery. tab. V. anat. V. . A. V. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne / middle temporal artery. TIMPANICA A. V. tab. tab. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. anat. A.artere. . V.artere.artere. tab.artere. A. tab. V. tab. V. anat. SANTULU1 PRECENTRAL / artere du sillon precerebral / precentral sulcal artery. tab. artere. tab. RUSINOASA INTERNA (v. V tab. SUPRAORBITALA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. SPLENICA / artere splenique / splenic artery. anat. A. . tab. SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular artery. tab. SCIATICA (v. A. RECTALA MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / middle rectal artery. . tab. anat. . . anat. tab. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior tibial artery. . A.artere. anat. . A.artere. A. anat. A. tab. anat. a. A. . . tab. . . A. A. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere segmentaire anterieure / anterior segmental artery. tab. tab. a. . SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere segmentaire / posterior segmental artery. V. anat. V. anat. anat. V. artere. tab. linguala profunda). TEMPORALA INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for temporal lobe. anat. V. tab anat. RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure / inferior rectal artery.artere. . anat. anat. SUBLINGUALA / artere sublinguale / sublingual artery.artere. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire externe de 1'index / radial artery to index finger. recurenta ulnara). SUBCOSTALA / artere souscostale / sub-costal artery. A. anat. anat. V. tab.A. A. A. tab. V. A. SYLVIANA (v. . SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supratrochlear artery. A. tab. A.artere.artere. RECURENTA ULNARA / artere recurrente cubitale / ulnar recurrent artery.artere. V. A. A. A. V. . . V. RECURENTA (v. SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire posterieure / posterior segmental artery. V.artere. . V. tab.artere. anat. V. A. anat. V.artere. anat. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial recurrent artery. tab. interosoasa recurenta). TEMPORALA POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior temporal artery. . tab. anat. V.artere. . tab. tab. tab. tab. A. A. V. tab. V.artere. A. V. V. . A. A.artere. anat. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / median sacral artery. tab. A. A. tab. . RECURENTA CUBITALA (v. A. V. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne / stylomastoid artery.artere.artere.artere. anat. tab. V. . anat. SUBCLAVICULARA / artere sous-claviere / subclavian artery. V.artere. tab.artere. anat. V. A.artere. SPERMATICA INTERNA (v. A. A. .artere. SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopalatine arteries. A. .artere.artere. . anat. V. TARSIANA LATERALA / artere dorsale du tars / lateral tarsal artery.artere. . RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere recurrente tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. A. tab.artere.artere.artere. anat. V. anat. .artere. RENALA / artere renale / renal artery. V. dorsala a scapulei) / artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. TEMPORALA ANTER10ARA / artere temporale anterieure / anterior temporal artery. TIMPANICA ANTER10ARA / artere tympanique / anterior tympanic artery. artere. 191 .artere. tab.artere. anat.

tab. A. . tab. anat. V. anat. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery.artere. anat.artere. A. anat. tab. A. AA.artere.artere. .artere AA. V. .A. A. anat. Aa. V. V. V. V. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / thoracoacromial artery. V. . TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / superior thyroid artery. anat. . AA. V. V. prof&sor [a CfQttingen. A. AA. . UTERINA / artere uterine / uterine artery. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires longues posterieures / long posterior ciliary arteries. V. tab. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres digitales plantaires communes / common plantar digital arteries. AA. anat. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima artery.artere. AA. anat. tab. tab. A. . anat . AA. ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. AA. anat.artere. V. DIGITALE DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital arteries. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal thoracic artery. . A. AA. . anat. . anat. . tab. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales posterieures / posterolateral central arteries. .artere. V. CENTRALE ANTEROLATERALE / arteres striees externes / arteries centrales anterolateralis. V. CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes / arteries centrales anteromedialis. tab. A.artere. . CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales posterieures / posteromedial central arteries. tab. anat. tab. AA. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal artery. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral thoracic artery. . anat. anat.artere. aa. tab. anat.artere. artere. anat. anat. V. tab. AA.artere. . VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. anat. VIDIANA (v. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / inferior thyroid artery. . ZINN (v. . tab. tab.artere. AA. V. artere. V. tab. anat. _V. V. . anat. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. anat. AA. tab. AA. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / zygomaticoorbital artery. A. INTERCOSTALE POSTERIOARE 111-XII / arteres intercostales aortiques / posterior intercostal arteries.artere. V. aa. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / superior tympanic artery.artere. . V. .artere. AA.artere.artere. .artere.artere. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres digitales palmaires communes / common palmar digital arteries. V.artere. AA. tab. A. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. tab. anat. . V. . tab. tab. tab anat artere. . anat. tab. tab. INTERLOBULARE HEPATICE / arteres interlobulaires / interlobular arteries. V. . V. tab. .artere. . . . V. . AA. anat.artere. . A.artere. AA. AA. anat.artere. tab. artere. V. anat. V. A. tab. anat. AA.artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE PICIORULUI / arteres collaterales dorsales des orteils / dorsal digital arteries.artere. anat. anat. . anat. tab. tab artere. tab. AA. tab. A. -artere. . INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II / arteres intercostales posterieures / first and second posterior intercostal arteries. DIAFRAGMATICE (v. anat. V. AA. V. A. anat. . TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior thoracic artery. 192 . anat. HELICINE ALE PENISULUI / arteres helicines / helicine arteries. A. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / transverse facial artery. anat.artere. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. tab. V. rectale). TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / posterior tympanic artery. anat. .artere. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior vesical artery.artere. . anat. anatomist fi botanist g&rman. V. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior ciliary arteries. gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries. A. . ALVEOLARE SUPERIOARE ANTERIOARE / artere alveolaire superieure et anterieure / anterior superior alveolar arteries. V.artere. A. A. .artere. tab. INTERLOBULARE RENALE / arteres perilobulaires / interlobular arteries. anat. . INTERLOBARE RENALE / arteres peripyramidales / interlobar arteries.artere. tab. anat. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar arteries V. TIMPANICA POSTERIOARA A. anat. tab. tab. A. [fohcinn Gottfried Ziinn. V. A. . .artere. tab. tab. canalului pterigoidian). anat.artere. tab. anat.artere. FRENICE SUPERIOARE / arteres phreniques superieures / superior phrenic arteries. tab. V.artere. frenice inferioare si superioare) / arteres phreniques / phrenic arteries. V. tab. tab.artere. V. . tab. AA. anat. V. tab. tab.artere. AA. aa. metatarsiene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / transvers facial artery.artere. tab. V. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. JEJUNALE / arteres j6junales / jejunal arteries. V. anat.artere.artere. anat. AA. anat. tab. tab. V. tab anat.artere. V. anat. tab. AA.artere. .artere. AA. anat. V.artere. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate arteries. V. AA.artere. a. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. .artere. CAROTICOTIMPANICE / artere carotico-tympanique / caroticotympanic arteries. V. tab. AA. V. V. V. tab. V. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres digitales plantaires propres / proper plantar digital arteries. A. anat. tab. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. centrala a retinei). V. anat. CILIARE POSTERIOARE SCURTE / arteres ciliaires courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. FRENICE INFERIOARE / arteres phreniques inferieures / inferior phrenic arteries. anat. anat. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres digitales palmaires propres / proper palmar digital arteries. HEMOROIDALE (v. V.artere. V. AA. tab. . anat. AA. -artere. JEJUNALE AA.artere. 17271759} V. V. V. CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales posterieures / posterior conjunctiva! arteries. tab. a. V. tab. tab. . . AA. . tab. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE / arteres conjonctivales anterieures / anterior conjunctival arteries. V. .

RUSINOASE EXTERNE (v. anat. anat. / arteriolosclerosis. de. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses palmaires / palmar metacarpal arteries. . PUDENDALE EXTERNE / arteres honteuses externes / external pudenda! arteries.artere. f. / arteriectomie. comprimala prin prezenta unei "coaste cervicale). f.artere. care include In evolutie: stadiul I. anat. extinsa si la nivelul tunicii interne. terminala a unei artere. f. aa. V. ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee allergique / Gougerot syndrome. termenul este folosit pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale peretelui arterial. intdrire.artere. f. AA.] Ramura fina. s. / arteriography. V.] Inflamatia unei arteriole. . V. PALPEBRALE LATERALE / arteres palpebrales laterales / lateral palpebral arteries. pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor arteriali. V. acompaniindu-se uneori de tromboza. dur} Termen utilizat initial In sens foarte general. arteria = artera.. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses plantaires / plantar metatarsal arteries. gr. PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pancreatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduodenal arteries. ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires / straight arterioles.artere ARTERIOLITA. tab. gr. sectiune. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli arteriale degenerative: *ateroscleroza.artere. V. [Lat. s. gr. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets et des meats / posterior nasal arteries. / arteriole. / arteriolosclerose. centrale anterolaterale).. AA. tab. tab. afecteaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroangioscleroza). s.artere.] Rezectia unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara. 2) Sin. s. anat. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / lesser palatine arteries. s. / arteriectomy. .artere. de ruptura. s. s.: sindrom Gougerot (v.ra mica. . s. SURALE / arteres surales / sura) arteries. f.artere. s. arterio-scleroza si 'mediacalcoza. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales du pied / dorsal metatarsal arteries.).artere.ra.: arterita gigantocelulara (v. anat. de claudicatie intermitenta la mers. aa.artere. care leaga arterele de capilare. [Lat. . ia skleros = tare. aa. arteria = artera.artere. anat. de ia arteria = wter&'i •ita. s. pathos = Boold. s. arteria = artera.ra. AA. tab. anat. tome = tdiere. aa.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si arterelor mid. TALAMOSTRIATE ANTEROLATERALE (v. a. f. gruphein = a scrie. wtdrire. f. f. TARSIENE MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / medial tarsal arteries. V. membrelor inferioare. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. . .: a. V. LENTICULOSTRIATE (v. tab. AA. / arteriogram. . anat. AA. ARTERIECTOMIE. PARIETALE / arteres parietales / parietal arteries. A. V. / arteriogramme.w' AA. f. arteria = artera. pudendale externe). . gr. tab. -artere. tab. [Lat. cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna si cu *sclerodermia. Sin. [Lat. V. prin care se asigura accesul m lumenul vascular. s. V. tab. anat. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral sacral arteries. f. . f.ra. . s. ARTERIOTOMIE. V. TALAMOSTRIATE ANTEROMEDIALE (v. f.. poate fi generalizata (ex. s. centrale anteromediale). anat. AA. AA. indiferent de origine (ateromatoasa. anat. embolica etc. V. V.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei artere. a. .. . AA. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. ARTERIOPATIE. / arteriotomy. tab. anat. / art6riotomie. AA. arteria = arte.: sfigmograma (v. [Lat. artere.artere. dim. s. V. AA. In prezent. . sklerosis = induratie. . AA.. ca m cazul arterei subclaviculare. . de ia tern-nem = a taia. tab. AA. anat. anat. V. f. s. anat. V.) dupa injectarea In trunchiul principal. PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates / medial palpebral arteries. [Lot. tab. / arteriolitis.] Denumire generica pentru bolile arterelor. [Lot. V. mai rar.: a.artere. [Lat. f. gr. . VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular arteries. gr. s. V. tab.. tab. arteria = arterd. anat. arteriola = arterd mica. stadiul II. tab. dur. / arteriole. gr. . arteria = arterd.artere. ARTERITA. V. stadiul IV. dim. de latenta clinica. anat. . tab. V. anat. de. AA.). gramma = inscriere. In prezent. gr.artere. anat. la arteria = arte. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres perforantes de la cuisse / perforating arteries.artere. anat. hemodinamica localizata pe un segment de artera ce pulseaza pe un plan dur. ARTERIOLA. . arteriola = arterd. sklerosis = indu-ratie. tab. direct sau printr-un *cateter... AA. . V. AA. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si caracterizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau segmentara (ex. gr. V. cand se asociaza dureri In decubitus. de gan-grenS. tab. anat. centrale anterolaterale). / arteriosclerose. tab. de ia skleros = tare. AA. / arteriosclerosis. . / arteriographie. alteori de dilatatie sau. de la arteria = arte. traumatica.artere. AA. / arteriolite. tab.) Ex. f. AA. m. V.. tab. LENTICULOSTRIATE AA.artere. anat. V. NA: arteriola. s. gr. SIGMOIDIENE / arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. AA.. gr. ARTERIOGRAMA. stadiul III. / arteriopathie.artere. / art6rite. f. AA. tab. cerebral. tab. VEZICALE SUPERIOARE / arteres vesicales superieures / superior vesical arteries. tab. etimologic.artere. [Lot. AA.] *Radio-grafia unui teritoriu arterial (al rnembrelor. anat. mica. tab. centrale antero-laterale). . tab. dim.artere.). anat. s. gr. anat. AA. -artere. arteriola = arte. V. tab.artere.. AA. s. TEMPORALE PROFUNDE / artere temporale profonde anterieure / deep temporal arteries. / arteriopathy. AA. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-scleroza. gr. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres nourricieres de I'humerus / nutrient brachial arteries.artere. V. PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal arteries. ARTERIOSCLEROZA. f.. tab. STRIATE LATERALE (v. A. [Lat.] 1) Ima-ginea unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. pulmonar etc. V. AA. renal.} Termen care desemneaza.artere. f. anat. V. V. 193 . ARTERITA ARTERIOGRAFIE. -ita. f. AA. anat. PONTINE / arteres pontines / arteries of the pons. . artere. / arteritis. anat. AA. anat. ARTERIOLOSCLEROZA. termenul este restrans pentru desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta hialina si Ingrosare). a unui lichid opac la radiatiile X. tab.artere. ektome = enisle. . existenta unor modificari organice ale peretelui arterial de origine inflamatorie. tab.i y.

articulatii. anat.articulatii.Uturd. V. care pot fi sferice. anat. . si mobile. A. . denumite diartroze. tab anat.articulatii. V. anat. V tab. V. care devin edematiate si dureroase la palpare. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / midcarpal articulation. V tab.articulatii. V. . anat. d) suprafetele articulare. . ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica / arteritis brachiocephalica. V. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales / costovertebral articulations. . anat. arthron = articuCatie.articulatii. anat. V.articulatii.articulatii. leziunile sunt de panarterita. A. -articulatii. Sin. tab. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transversaires / costotransverse articulations. se interpun meniscuri sau cartilaje (ex. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani.articulatii. edem papilar) si inflamarea bilaterala a arterelor temporale. V. Anatomopatologic. s. anat. tab. tab. NA: junctura ossiuIn. tab. cu suprafetele aproape plane (ex. INTERCARPALE A. ovoide. A. A. anat. anat. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale / humeral articulation. boala Horton. tab. In care oasele sunt mobile unul fata de celalalt. anat. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / atlantooccipital articulation. 194 AA. A. anat. anat. V tab. V. f. V tab. tab. In forma de sa. denumite sinartroze. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de I'etrier / incudostapedial articulation. . Intrerupte. cu ruptura limitantei elastice interne. tab. tab. A. A. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne / sacrococcygeal articulation. A. ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal arteritis. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo. tab. A. . TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne / transvers tarsal articulation.: Intre oasele nazale si maxilare). RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radiocarpal articulation. tab. V. b) stratui extern. . A. Este sensibila la corticosteroizi. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales / costochondral articulations.\ Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga Intre ele.articulatii.articulatii. V. / joint. tab. V. AA. 3) armonice (ex. tab. tab. . anat. cresterea VSH-ului. boala Forestier. anat. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoidienne / lateral atlantoaxial joint. strabism. V tab. V. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural articulation. A. A. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-mandibulaire / temporomandibular articulation. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalocalcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. Exista a. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale / humeroradial articulation. . fetele osoase ce vin In contact. tab.: a. tibiale superieure / tibiofibular articulation.articulatii. tab. fixata pe marginea suprafetelor arti-culare. articulatii. V. V. genunchiu-lui). anat .articulatii. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac articulation. A. anat. V. V. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpometacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of thumb. tab. A. -articulatii.articulatii. AA. AA. anat. V.articulatii. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpiennes / carpometacarpal articulations.). -articulatii. . V. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lumbosacral joint. V.articulatii. Diartrozele reprezinta a.articulatii. . tab. V. c) membrana sinoviala. arliculatio. anat. tab. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex.articulatii. AA. Exista si a. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneotibiale inferieure / tibiofibular articulation.articulatii. V. anat. tab. s.r.: coloana vertebrala). . 2) scuamoase (ex. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. anat.). ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odontoidienne / medial atlantoaxial joint.articulatii.: boala Takayasu (v. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale proprement dite / articulaton of head of the rib. anat. A. Elementele constitutive ale unei a. . tab. AA. anat. caracterizate printr-un corp segmentat si acoperit de chitina. A. tab. ARTICULATIE. V. care captuseste in-teriorul articulatiei si secreta lichidul sinovial. tab. cefalee violenta. anat. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne / cricothyroid articulation. anat. ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. A.articulatii. A.] Increngatura de animale din subregnul Metazoa. mobile sunt: a) capsula articulara. pous.articulatii. .articulatii. . tab. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / calcaneocuboid articulation.articulatii. febra moderata. anat. anat. format din benzi fibroase care dau rezistenta capsulei. panarterita subacuta a varsInicilor. V. A.articulatii. .articulatii. V. tab. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragalienne proprement dite / subtalar articulation. tab anat. . . / articulation. A. anat. anat. tab. A. V. articulatii. tab. Cand suprafetele nu corespund ca relief. V.articulatii. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal articulations. .articulatii. A. Se caracterizata prin alterarea starii generale. anat.: Intre oasele craniului). anat. articulatii. -onis = wclie. . f. V. . diplopie. A. . COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne vertebrale / joints of vertebral column.articulatii. accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform articulation. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-cubitale inferieure / distal radioulnar articulation.ARTERITA GIGANTOCELULARA ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / Horton's disease. . . CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / cricoarytenoid articulation. A. infiltrata de celule gigante multinucleate. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-claviculaire / acromioclavicular articulation. Sin. . A.: arterita gigantocelulara (v. articulatii. tab. anat. A. AA. tab. anat. V. A. V. anat.articulatii. tab.: arterita temporala. semimobile sau amfiartroze. . Sin. . V. podos = pitior. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales / sternocostal articulations. simetrie bilaterala si picioare articulate. .: Intre oasele temporal si parietal). V. A. V. [Lot. \C. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cubitale superieure / proximal radioulnar articulation. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. A. tab. periarterita segmentara superficiala.articulatii. .articulatii. AA. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-claviculaire / sternoclavicular articulation. fixe. . anat. tab. anat. anat. de cauza necunoscuta. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. A.

neuropatice si a uneia miopatice. iar *boala Bouillaud. respiratorie sau genitourinara. V. ARTROPATIE.] Mic fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *psoriazis. s. V. -articulatii. f. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpiennes / intermetacarpal articulations. tabetica). Termenul se foloseste frecvent pen-tru artropatiile reumatismale si infectioase. / arthroplasty. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / interphalangeal articulations.re. AA. s. ARTRITA. f.} Punctia unei articulatii.] Procedeu chirurgical de blocare definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua extremitati osoase implicate. tab. arthron = articufatie.uta. / arthroplastie. Se asociaza si un grad de *amiotrofie. anat. Sin. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / joints of shoulder girdle. tab. ARTROLIZA. / arthrolyse. [Cjr.. f. Sin. arthron •= articulate. de. Sin. modda. V. si artrogripoza congenitala multipla. f. Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried van Strum-pel]. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. [C. / arthrogrypo-sis. c. s.). / arthrocente-sis. eidos = forma.articulatii. a.. ARTROGRIPOZA. / arthrocentese. s.AA. tab. / arthrodese. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-phalangiennes / metatarsophalangeal articulations. une-ori ereditara. mai precis infla-matia sinovialei (*sinovita).aza. profesor [a 'Paris. anat. Indeosebi prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea membrelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. AA. tab.tie. fiind excluse artro-patiile de alte origini si *artrozele. / arthralgia. o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile responsabile de infectii. mc. arthron = flrticuiatie. s.). caracterizata prin malformatii multiple. tab. f. .\ Orice leziune articulara de origine nervoasa (ex. s. In general de durata scuria. In prezent. AA. m.ta.] Parte a anatomiei de-dicata studiului articulatiilor. ARTROCENTEZA. de [a plassein = a. s. Utila pentru a evidentia corpi straini..articulatii.] Articulatie de tip *diartroza ale carei suprafete articulare sunt plane. ARTROGRAFIE. anat. meniscografie). arthron = articulatie. giv:e. tab. 18S3-192S.articulatii. / arthrology. este necesara Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a genunchiului (v. V. s. anat. In a. r.. arthron = articulatii plastos = modeiat. s. kenlesis = mfe-patum. ARTRODIE. / plane joint. m. s. r.. tab. foarte probabil. s. ne-uroiog franca. ARTROFIT. AA. {Gjr. a aerului sau a ambelor (dublu contrast). s. ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / ankylosing spondylitis.articulatii. tab. s. vege. p.] Sin. [Cfr. si anchiloza. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsiennes / intermetatarsal articulations. medic german. In con-secinta. s. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / intertarsal articulations. / arthrography. V. f. / arthropaInie. Consta. f. / arthrophyte. / arthrolysis. adesea In flexie. / arthrodesis. In esenta. . din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor aderente periarticulare. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / articulations of the pelvic girdle.: "soarece articular". [Qr. V.articulatii. este practicata in situatii de infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hypertrophic arthritis. nu sunt posibile decat miscari de glisare. distruge. Boala congenitala. 1S53-1940. [Qr. sistem HLA). de unde descrierea unei forme a. anat. anat.. tab. [Pierre Marie.] Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei articulatii anchilozate. p.: poliartrita reumatoida (v. s. de obicei. s. f. algos = du.re. aflat liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei respective. f. AA.] Explorarea radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil. A. f. desis = [egare. In sectiunea capsulei articulare si a ligamentelor acesteia.: artroza (v. f. / arthrographie. s. forma. f. A. . n. f.fie.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala si principals este inflamatia articulara. Sin. [Qr.afie. [Gfr. Charcot sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei. / arthrophyte. . . AA. anat. tab anat. f.. f. AA. ARTRALGIE. profesor de medicina ititemd [a Leipzig. arthron = articut. arthron = wticuCafie. V. termenul se utilizeaza In special pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de histocompatibilitate HLA-B27 (v. / arthrite.: artroza (v. V. ARTRODEZA. arthron = artic. INTERCONDRALE AA. . o condromatoza sau o sinovita. AA. NA: articu-latio plana.articulatii. / arthrodie.re. izolata.tie care. f. lysis = distrugere.articulatii. \Qr. f..articulatii. f. / arthralgie.} Durere articulara. ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthritis. simetrica ?i spondilita psoriazica. / arthrogrypose. s. V.r. care survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie digestiva. ARTROPLAST1E ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid arthritis. Scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare. V. anat. -ltd.r. / arthritis.: spondilita anchilozanta (v. s.ovoie. s. f. .i pathos = 6oaia. f. In unele cazuri boala ar putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din cornul anterior al maduvei.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai mult sau mai putin alterate si anchilozate. [C.). . [^r. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de I'ouie / articulations of auditory ossicles.. V. f. [Qr. . SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / cuneonavicular articulations. . phyton = p[anta. gryposis = indoire. logos = ftiinfa. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a.] Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare. r.: a. A. AA. inflamatorie asimetrica. anat..articulatii. f. ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic arthritis. reprezinta. a. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpophalangiennes / metacarpophalangeal articulations. arthron = articulafie. ARTROPLAST1E. 195 . arthron = articuCatie. tab. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / interchondral articulations. / arthrologie.articulatii. joint mice. . anat. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic. s. s. ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative chronigue / degenerative joint disease. arthrogryposis multiplex congenita. V. AA. la arthron = articutatie. anat. ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis. graphein = a scrie. athron = articutafie.). A.. arthrodia = articu[a. de [a lyein = a. ARTROLOGIE. V. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsiennes / tarsometatarsal articulations. s.articulatii. / arthropaty. AA. Contraindicata In artrita septica. s. V. "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. tab.

f. f.} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie salivara. / arthroscope. s. [Qr. askarizem = a fcpm. localitate. V. arthron = articutat-it. artroscopie. f. adj. [Cjr. e^amina. / asialie.] Radiografia unei articulatii In care. asphyxia = oprire. ARTROTOMIE. si anabolism. cuvantui a.e. utilizand 'artroscopul din fibre de stida. arthron = articulafie.priv. 2) Eliminarea.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante. f. AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica. s. / ascarid. sectiune. f. de [a assimilare = a face asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incorporarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului. A. f. / arthrorisis. ASCARIDIOZA. Sunt infestati mai ales copiii. care ramane latent.ula.: dezasimilatie. f. m. tome = taiere. [Gjr. / asphygmie. / assimilation.. symmetric = simetrie. -atos = gurd} Deschidere chirurgicala a unei articulatii. artrita cronica degenerativa. lichidul de a. este indicata Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. [Gfr. s. | Gjr. idnga. a ef(amina. spre deosebire de *antisepsie. dar eel mai frecvent este primitiva. / ascaridiasis. f. / asphyxie. / asphygmia. de la temnein = a t&ia. Insuficienta cardiaca). s. f. ci per- . artrita hipertrofica. f.priv. distrugerea unui agent care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit teritoriu (locuinta. inaff. [^r. symptoma. s. aproape. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta fundamentala. [Qr. ASANARE.] Tulburare particulara care nu este nici paralizie. monooxid de carbon). s. corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. stoma. Ascaris lumbricoides. ASIMPTOMATIC.] Absenta *pulsului. 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic. f. nid necoordonare. / arthrose. chilos (compresiune tumorala sau rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. ARTROSCOP.ni. V. sphyzfm = a puba. pe cale venoasa. / degenerative joint disease. f.: dentar. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale enzimatica. s. \Gjr. care este *curativa. s. la skopein = a video.) prin tratament adecvat. s. cancerul (Indeosebi digestiv sau genital). A.} Absenta totala a simetriei: 1) In organism. s.. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. s. arthroa = articulate. ASFIXIE. A. f. / ascaride.r.). A. frecvent. In plamani. ASFIGMIE. n . f. a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon. Infestarea se produce prin ingestia oualelor de parazit. / ascaridiose. hypertrophic arthritis.: osteoartrita degenerativa.. Are o culoare rozrosiatica. ascarizi. putrefactie.. A. V. / assainissement. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. [G. siafon = saCizia. s. / asymmetry. s. assimilalio. ASEPSIE. dt la askos = burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala. a -priv. 196 ASINERGIE ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris lumbricoides. s. Ant. s. -atos = aer. / assimilation.i ergein = a iucra.] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala a cavitatii articulare. / sanitation.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. arthron = articuiafie. mai multe sau totalitatea glan-delor salivare. meniscale. 'in prealabil. m. ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. s. \Qr. f. fiind Inghitite si revenind In intestinul subtire. / arthroscope. s. -oza . poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare. f. f. Sin. -onis = asemdnare. / asynergy. etimologia termenului). {Gjr.. Ex. [Qr. iar sub varsta de 6 ani boala se poate complica cu ocluzie intestinala. s. / asialia. din care face parte si specia "Ascaris lumbricoides. / asepsie. ASIMETRIE. osteoarthritis. sphygmos = puts.: ciroza hepatica (cea mai frecventa). f. s. modificarea dispunerii atomi-lor sau grupelor de atomi Intr-o molecula. ASCITA. ve. f. / arthropneumography. *sindrom nefrotic. de unde se deplaseaza In trahee. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. a.. s.wa. modificarea caracterelor unui organ In raport cu organul simetric. s. \Lat. / asynergie. artrozice sau posttrau malice. vedea. de la syn = impreund. Se dezvolta In intestinele vertebratelor. s. o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza. a sdri... de. [Cfr. diaree si dureri abdominale).} Gen de viermi din ordinul Nematode. 3) Prezenta In aerul ambiant. / arthrostomie. f. s. / asepsis. syn = impre.] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le tulburari care rezulta consecutiv acesteia. practicata In scopul unui *drenaj permanent. askites.e^aminare. s.tiii -ozd. / arthroscopie. / asphyxia. adj. ad = cdtre. iar termenul poate fi utilizat in sens general sau aplicat la un sector din organism.priv. ARTROSTOMIE. Indeosebi gastrointestinale (vomismente. \Gjr. arthron = articu[atie. skopia . 2) In biochimie. obiecte. s. f. cu *anastomoza sinovialei la piele. f. pneuma.] Care nu determina simptome clinice. *carcinomatoza peritoneala). este o metoda *profilactica. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca parazit In intestinul uman. n. f. s. [Qr. s. / asy metric. / arthrotomie. s. [Cfr. a sari.: pi. Obs.\ *Endoscop care este adaptat pentru examinarea interiorului cavitatilor articulare. A. hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza. s-a injectat aer. s.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. f... regiune). [a skopfin = a.. m.. s..ARTROPNEUMOGRAFIE ARTROPNEUMOGRAFIE. a acf:iona. [a a . si xerostomie. Sin : chiloperitoneu (v. de. ASCARID. arthron = artu. In cazul leziunilor cartilaginoase. -atos = ceea ce survine unpreuna. s.are. a. ereisis = ridicare. f. este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului. ARTROSCOPIE. [Cfr. f. ASIALIE. ARTRORIZA. insuficienta cardiaca globala. "osteosderoza subcondrala. arthron = articuCafi. s. / ascites. apen-dicular etc. s. / arthrostomy. V. \Qr. V. Indeosebi In *jejun.priv. f. f. s. digestive. dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic.i sepsis = infecfie. ASCARIS / Ascaris / Ascaris. {Lot. / arthroscopy.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. afectand una. de. sindrom Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASINERGIE. tuberculoza peritoneala. askarizein = a fopdi. ARTROZA. Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta.. a -priv. graphein = a scrie.. care vor da nastere larvelor ce vor migra din intestin. In functie de continut.. poate avea caracteristid de *transsudat sau *exsudat. este uneori secundara unei disfunctii articulare de cauze diverse. / asymptomatique. / ascite. si artrografie. / arthrorise. askarizein = a sari.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare. sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea unui focar de infectie (ex.] Operatic prin care se obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea unui prag osos In calea miscarilor articulare. f. piptein = a.: In cazul unei artrite supurate.priv. m. uneori cu cavitati pseudochistice. / asymptomatic. li-gamentare. "osteofitoza marginala si. / arthrotomy. a . a . sub anestezie generala. s. s. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. celulara. purulent ('peritonita cu *pio-geni). Actualmente. a putsului. a. skopos = ofiservator. amigdalian. ASIMILATIE.. a . f. Cauze frecvente de a. de ex. f. In (imp ce sinoviala este normala sau cu leziuni discrete de inflamatie. / arthro-pneumographie.

prin deformari neregulate ale corneei 197 . c) a. ASISTOLIE. V. f. V. systole = contracfie. 4) A.priv. continua (dintr-o plaga. a .} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute a vederii. f. si t6aialga. Se observa In cursul *sin-dromului cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust.} Imposibilitatea mentinerii posturii verticale. aspergere = a. dintre care unele sunt pa-togene. m. s. analgezic. 2) A. s. Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. sterixis = pozifie _fv(fl. / aspirin. lichid amniotic) In caile aeriene. ASPIRATIE. de la sterizein = a sta nemiscat. [Cjr. / asterixis. / asterixis. 3) a. s. stigma. Caracte-ristici: leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau leziuni cutanate (eritem.priv. hepatica. s. in. si debilitate. de origine neclara. Sin.: semn Arroyo (v. / aspirine. libera. [Cjr.. / aspergillome. s. / aspcrgilloma. endocavitara (la nivelul unei caverne pulmonare).). sperma. socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie. a. ASPERGILOM. 2) Termenul se mai utilizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui organ: a.: distonie neurocirculatorie. V. de ex. gastrica. de ia aspirare = a inspira. -onis = aspirafie a aeruiui. dureri precordiale. Se deosebesc: 1) A.. [§r. -omn. opos = vdz. / somatoagnosia. pu-tore. a .pentru Spiraea ulmaria.rce. tumori subcu-tanate fistulizate). hipermetropic pe un meridian. cuprinzand mai multe specii. [Cat. / aspiration. o . s. s.conform re-gulei"... m. f. [C. aproape. ASPERMATISM. f. reactie care duce la formarea de agregate moleculare reversibile. f. stereoagnozie. soma. f. [Qr. In care meridianul eel mai refringent este vertical. de.priv. s.). / asthenopia. ASTENOCORIE. Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. 2) In biochimie. si acid arahidonic. Sin. f. Simbol Asn sau N. a . de. ASTENOPIE. conic. s. Abrev.priv. intestin sau cavitate se-roasfi). compus.} 1) Patrunderea unor lichide (varsaturi. gastrica. 2) A. [atin a[ unei plante rozacee. pustule. a • priv. de ia a • priv. f. 4) a. sthenos = fortd. s.pere. Sin. / aspergillosis. si sindrom Da Costa. •atos = punct. / association. / asystolie. / astereogno-sis. f. s. Oboseala vizuala. [Qr. spir . cunoaste} Pierderea constientei referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intregului corp. 5) a. ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire / neurocirculatory asthenia. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare. s. Se asodaza aproape Intotdeauna cu *abazia. ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia. / asthenia. aspergere = a raspa-ndi. a aerului sau a lichidului din cavitatea pleurala. s. Uneori termenul este utilizat In sensul de "impotenta. moderata.re. a sta.. f. -atos = corp. / association. / asomatognosie. a . vedere. / asthenocoria.} 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor organismului fara relatie cauza-efect cu un efort.de. iar imaginile sunt percepute deformat. -oza . [Lat. s. -onis = asociere. constituent al proteinelor.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui acetilsalicilic (DCI).prw. [Qr. s. stereos = solid.priv. / asparagine. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie). f. cunoastere.. -inn. ASTERIXIS. senzatie de astenie. ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. inima si rinichi. ASTAZIE. 2) Termen utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui organ sau ale unui sistem. sange. s. sthenos = forfa. fatigue. A. cu efecte fie pozi-tive. coexistenta a doua sau mai multe stari patologice. splen. intestinala. s. ASTENIE. [Qr. gnosis = percepere. din cauza oboselii prin suprasoli-citarea *acomodatiei. a sufla (ad = catre.inan. s. imprastia. s. ASPERGILOZA. / aspermatisme. medicamentoasa. putere. prin deformare conica a corneei. modificari variabile (reversibile spontan sau dupa diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si. pipait. aspi-ratio.. a. *Edul-corant de sinteza. f. saiiciiat de metit. 3) A. de ia istanai = a plasa.ford putere. s.). al carei sue confine. / aspiration. lumina nu mai este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei.. s. langa.. asthenos = fara. a. a face sd find. f. {CJT.j Tumora granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare preexistente. / aspermatism.] Absenta *splinei. -enos = spKnd. metoda psihanalitica de expiorare. / astasie. stasis = se.priv. n. a . f. morbida. a .] Imposibilitate sau dificultate In *ejacularea 'spermei. ASPARAGINA. s.. miastenie. -ism} *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a cristalinului pe diferite meridiane. microbiana. s. Tipuri: 1) A. m relief. Sindrom imprecis. astheneia = sla6iciune. gnosis = cu-nooftere... . / aspl6nie. prezent In numeroase vegetale..] Boala provocata la om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. aspergilom si aspergiloza. f) a. s. s. / astereognosie. n. pe. imprastia. ca antiinflamator. a mai multor germeni microbieni. s. a. In *hipermetropie. b) a. / astasia. f. associatio.: sindrom Bean.: miastenie (v. -atos = sa. s. care survine In 'miopie si In unele "nevroze. / aspartame. neregulat. s. ulceratii. [Lat. administrarea simultana a mai multor medicamente care se potenteaza reciproc. ASPLENIE. f. de la a . Aminoacid neesential. [Lot. Dipeptid derivat din *acidul aspartic.r. rasp&ndi. *amida a *acidului aspartic. [Lat. s. s.). adica a *somatognoziei. proprietate a fenomenelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. pu-ten. contrar regulei.: semn Adams-Foley (v.: somatoagnozie. de [a a . f.. ASOCIATIE. spre. f. este un medicament cu larga uti-lizare. de ia associare = a asocia (fid = [a. tahicardie sinusala sau palpitatii. chirurgicata (uscarea campului operator). [£jr.. a imprastia. ceea ce conduce frecvent la *diplopie. ASPARTAM. / asthenie. ptantd denumita. asthenos =. f. miopie pe un alt meridian. observat eel mai frecvent la femeia tanara. sthenos = fortd. / aspergillose. Se observa In leziunile lobului parietal. kore = pupiiil} Sin. prin insuficienta muschilor drepti interni. cauzata de incoordonarea neuromusculara. antiagregant pla-chetar si antitrombotic. s. 5) A. / asparagine. la gnonai = a. Sin. antipiretic. / asthenocorie. s.ta. ASLO / ASLO / ASLO.: agnozie tactila. a lichidului de staza gastrica. continua sau discontinua. f. s. / astigmatisme. dar fara *paralizie. n. / asplenia.] 1) Termen care desemneaza absenta 'sistolei cardiace. / aspartamc. s. V. pleurala. aspergere = a. / asystolia. f. frecvent.priv. Sin. f. musculara. fie patologice. / astigmatism. m. ASOMATOGNOZIE. 6) a. / asthenopie. d) a. f. In consecinta. ops. s.] Sin. acomo-dativa. [Qr. invers. m. f.ASISTOLIE turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte complexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care participa la un gest esential. spirare = a rdsufla). ASTIGMATISM. printr-un tub introdus In stomac si racordat la un sistem de a. f. utilizata in mod curent pentru antistreptolizina 0 (v. numeie. m. ASTIGMATISM e) a. astigmie. [o • pentru ac-etii.priv. ASPIRINA. s. Se mani-festa prin dispnee. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier. a. 2) Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau tubulara: a) a. f. s. putere. f. n. ASTEREOGNOZIE. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes. -ism.: *psihastenie.

blastos = germe-n.priv. s.). [Qr. cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. de obicei asociate cu tulburari ventilatorii obstructive de intensitate variabila. aranjare. / atavisme. kytos = cdula.: boala Friedreich. (succe^iv) la '}\pnigs6erg. n. [Cjr. la a . [tfr. readus In drculatie de *DSM IV. emetrop etc. care sunt dezordonate. ou f. neasteptate pe un fond de anxietate persistenta. Din punct de vedere evolutiv si prognostic se deosebesc a. profesor de.. iar celalalt normal. / astrocytoma.priv. Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara sifilitica. In care intervin numeroase tipuri celulare. s.. s. astron = stea.udwig Bruns.} Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple.id. s.te. caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator. fibros. [I. s. patologica. deci un a. diitringens. 2) Bolnav afectat de ataxie. [Cfr. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific. s. / astringent. 6) A. Decesul survine Intre 40 si 50 de ani. f. protoplasmatice si a. disartrie. frisoane sau bufeuri de caldura.oase. F. de a comite un act 198 ATAXIE LEYDEN necontrolat) asociata cu simptome vegetative. n. sau f. In mers (a. lat-tein = a ordona. Etiologic s-au descris 3 forme prindpale: a.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau asemanatoare ataxiei.caia la ^(e. crisis. ASTROCIT. n.. grupate In fascicule. / astroblastoma. f. s. constand In agitatie extrema. Jfanovra. [Ernst Viktor von Leyden. s. . f. A. / astrocyte.] Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miscarilor. F. s. f. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat. n. de. [Lot.} Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In contact cu solul. frica de a muri. me. adj. la tattein = a ordona. se caracterizeaza prin: ataxie cerebeloasa. De exemplu. 3) In limbaj curent. transpiratii. frica de a Innebuni. cu celule gigante (gemistocitice). taraxis = tuilJurare} 1) Stare de calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la chestiuni controversate. senzatie de strangulare. tab. cu tuse. m. astroci-tom. / attack. taxis = ordonare. astm) ce reprezinta o manifestare a *insuficientei cardiace. Este prima boala autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii dinamice. ASTM. astron = ste-a. greata.: pseudotabes (v.u sunt dare. este notata X25 si se afia pe bratui lung al cromozomului 9. pierderea reflexelor osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. -omo. / asthme. de a deveni nebun. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic).. indiferenta. reversibile partial sau total. [Cfr. mecdc airman. [Lot. Strasbourg fi •SerKn.priv. kytos = ceCuCd. A. a . violenta ca manifestare. Pseudoastm (v. simptomatic. denumit uneori si a. / talus. din unele stari febrile. r. ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. ASTROCITOM. -e. *apoplexie. / ataraxia. apoi dt patoCogie me. a Uga. 2) A. prin complicatii cardiorespiratorii. neurolog airman. m. b. determinand secretie de IgE). 2) Detasare emotionala. probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui focar infectios local. 2) In limbaj clinic. s. ATAXIC. profesor de anatomic. ASTRAGAL. / astrocyte.: criza. anat. s. codificand proteina denumita frataxina. 182S-1S8Z.: amiotaxie. cu prognostic bun si evolutie lenta. si a. \Qr. Gena a carei mutatie este responsabila de a. atavus = strOmofi -ism. s. m. II).guiat..dde. infecto-alergic sau atopic intrinsec). urmate de regula de o *expectoratie mucoasa.rg. cu staza pulmonara. stroke. ATAVISM. ce se manifesta In ortostatism (statica). / ataxia. ASTRINGENT. ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's ataxia. Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza.] Celula a macrogliei caracterizata prin prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. survenind In special noaptea si dimineata devreme. aranja. durere sau Jena toracica. 2) Tulburarea de panica reprezinta repetarea a. [Nikolaus Freidreich. s. ATARAXIE. sau pseudoastm. intrinsec (cu mecanism incert. m.. s. s. pot fi clasificate In: 1) A. de p. / ataraxie. tabes ereditar. a. n. astragalos = os.hta. / attaque. / ataxie.. s. m. de grad malt (III . 2) A. cardiac. vertij.di. m. de p. format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In toate directiile. astron = stea. / astragale. extrinsec neatopic (ca raspuns la contractui cu un alergen. s. / asthma. Cu debut Intre 5 si 15 ani. n. ATAC.] V. reflex. a aranja. atturcare = a mcepe. iar In 10% diabet zaharat.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). sin.. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute tabetic ataxia.: ereditate ancestrala sau de revenire.astroblastomul si IV glioblastomul). In 70% din cazuri se constata cardiomiopatie hipertrofica. adj. poate fi considerat ca expresia unei gene *recesive sau a unei *recombinari genetice. ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns' ataxia. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului frontal (*sindrom de lob frontal).] Termen desuet utilizat pentru desemnarea fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii intermediare. / astroblastome. asthma = gAfaiaia. \Lat. m. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a.cwr'\ V. simplu. Ex. 3) A. [QT.ASTM pe acelasi meridian. parestezii la nivelul membrelor. Functiile a. Ca urmare. care include astrocite globuloase si este observat In unele *facomatoze. Termen vechi.. Indeosebi mastocite. s. . a. m. / ataxic.. 18321910. Etiologic se disting a.] Tumora primara a SNC care se dezvolta din 'astrocite. / astrocytome. m. adj. Sin. [itd. wheezing si sibilante.\ 1) Ocurenta brusca.] Sin. pentru de-numirea a doua tipuri de tulburari anxioase: 1) A. spontan sau prin terapie. sur-vine brusc (fara relatie certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri. de la ad = cdtre. ASTROBLASTOM. tremuraturi sau secuse musculare. de grad mic (I. spasmodic. Se disting a. a. fibhlare. f. s. protoplasmic. convulsii si tulburari de mers. ataktos = nere. derealizare. se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie. In sange apar Ig.: fenomene a. cu manifestari mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. constituit din astrocite aplati-zate si alungite. ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. n. Sin. exista trei mari tipuri: a.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul tesuturilor vii. dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor.. astragalus. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de limfocite B. atara-xia = impast6i. -<wno. s. cu formare de complexe Ay-Ac).. asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nespecifice la stimuli variati. a unei afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. ATAXIE. a. DebutuI este brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii. atribuit unei react" reflexe. dispnee paroxistica nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara stanga. Sin. / atavism. In care un ochi este astig-mat. a. a. fara relatie cu o reactie alergica. ' ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. astm (1). din {ST. A. de. adj.-dicina in. la a .te. n. s.rna. stringerc = a strange. cinetica). 1858-1916. senzatie de sufocare. medic airman.. s. / ataxique. eozinofile si linfocite T. este o afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene._ ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. de. iar dupa 15 ani de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. / astringent.

se poate calcifica si. [Lat. s. / atelectasie. f. [Lat. termen preiuat ulterior in arfiitecturd. stratosfera si ionos-fera. formatiunile subtala-mice. / atherosclerose.] Procesul de formare a placilor de *aterom. thy-mos = minte. s. a unei boli). Forme (In functie de localizarea procesului de a..} Sin.] Leziune histologica Intalnita In evolutia *aterosclerozei. f. A. gr. s. [Lat. / atticotomie. / athymia. s. ATLAS. chirurg francez..: boala Hammond. [at.] In-velisul gazos al scoartei terestre. / atelectasis. [a attenuare = a s[a6i. athere = terci. tab. s. / atherogenic. atheromectomie. m.} Termen generic care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. / atheromasie. \Gjr. -oma. antron = pefterd. f. Calea de abordare este chirurgicala sau endoluminala. / attenuation. indeo-sebi industriale. s. attikos = referitor [a fitena. poate fi: masiva. adj.: sindrom Louis-Bar (v. s. / atticitis. athere = terci. In evolutie. s. Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de sold. a . / attitude. f. manifesta prin deficit anabolic. poate fi acuta sau cro-nica. embolie. 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie. 2) A. ATEROGENEZA. spontane. f. [C. de [a emballeia = a arunca m (en = in. attikos = referitor [a ^. f. Cauzele principale sunt stenoza si obstructia bronsica. care proemina sub forma unei placi subendoteliale. s. f. m. fumatui etc. s.tena. antrum. s. ionizante. gr. athetos -ne. fierturd. depinde de natura si grosimea materialului traversal ATERECTOMIE. wtdrire. [Qr. in ime-diata apropiere a suprafetei Pamantului. Miscari-le sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. -oza} Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni. pentru aterectomie (v. este considerata o boala generala oom-plexa. / atherogenesis. [Lat. 2) Absenta timusului. athere = terci. / ath6rectomie. atomos = mdivi-zihil. Var. a. atticus. taxis = ordonare. f. fierturd (-oma). atmos = vapor. timus. / attique. fierturd. attikos = referitor [a Atena. cu depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). aritmice. Intreaga a.] Leziune a intimei arte-riale la nivelul careia s-au format *ateroame multiple.. f. -oma. [at. lente. pana la Inaltimea de 5 km. nudeele gri centrale. Sin. [a gennait = a produce. s. s. . / attico-antrotomie. atlas = atlas.priv. spirit. / atheroembolism. [Cfr. s. f.oase. s. abductie si rotatie intema. NA: recessus epitympanicus. Proprietatile fizice si chimice ale a. m. / athetose. ATELA. a. iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. de inactivitate totala. sklerosis = indurare.: forma a. f. Uneori. din gr. / atheromasia. de la typos = tip. / atypic. / atheroembolism.] Proces patologic complex caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali. de la a . s. f. f. secftune. / atom. symbolic.priv. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. f. gr. A. ulcera. a6ur. / ath6rome. aptitude = aptitudine. athere = terci. athere = terci. tomos = taiat. ektasis = dilatatu. din gr. aranjare. prin a. manifestata prin stare de indife-renta. / epitympanic recess. anat. ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's attitude. nere- ATOM gulate si cu amplitudine mica. din gr.: ateromectomie. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin. prezinta trei mari zone: troposfera. [Itai. lobulara sau segmentara. f. s. m. s. A.). attitudiae. genesis = prodwere. f. ATEROEMBOLISM. s. de. \Gjr. / atticite. ATOM. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans. [personaj mitologic: titanul Atlas. f. la 0°C. ATICOANTROTOMIE. / atherosclerosis. ATICOTOMIE.sau bilaterale involuntare. typikos = tipic.fi\at. formand un fibroaterom. de la temnein = a tdia. la nivelul extremitatilor. Se pot asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-tonie). cantareste circa 5-1015 tone. s.] Neconform unui anumit tip. A. atticus. f. ATIMIE. tipica. gr. model.). s. (ex.] 1) Scaderea tonusului afectiv. \Qr. atticus. / attelle. f. f.priv. ballein = a arunca). extinsa pana la circa 10 km de scoarta terestra. gemian = a produce. fizica sau normala reprezinta o unitate de masura tolerata pentru presiune.] V. numeric egala cu forta exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul *aticii.r. embole = acfiunea de a arunc.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul mastoidian. hastelta = Bat mic. Sinonimia cu termenul *postura nu este recomandata.. ate-les = incomplet. [Cyr. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal (ariile corticale 6.): 1) A. Etiologia a. de obicei In forma de lama subtire. 1 atm = 105 pascal. se Intelege formarea de ateroame multiple. In ultima instanta. de la skleros = tare. f. ATICA. ATETOZA. care spijina cerul pe umerii sai. adj. s. fierturd (-oma]. / atticoantrotomy. adj. din metal. f. f. \Qr. 'in functie de evolutie. / atmosphere. f. s. f. fierturd. s. ATEROM. termen prduat ulterior m arfiitecturd. / atherectomy. a . 1'. fierturd (-oma). f. secfiune. unde sonore etc. s. m. are o 199 . iithere = terci. s. ultenuatio. In literatura medicala. ATITUDINE. a reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii luminoase. {Cjr. Dupa Intindere. s. a . / athetosis. imunitar si perturbari ale hematopoiezei. ektome = eyizie. [Qr. / atlas. totodata. s. ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor pulmonare In lipsa aerului pulmonar. atypical. f. material plastic.) la traversarea unui anumit material. termen preiuat ulterior m arfiitecturd. ATEROMECTOMIE. / atome. s. Var. / atlas. [Lat.] Portiunea superioara a *casei timpanului. fiind. / atheroma.: dislipidemia. 8. [Gr.} M. / atticotomy. lemn. s. -onis = atenuare. substanta reticulata). tome = tdiere. sphtiiru = sfera. profesor de. s. / splint.] Dispozitiv. 2) thymos = principiu vital. / atypique. / attitude. ATEROGEN. Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion de tone de aer.priv.ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxiatelangiectasia. s. [Qr.. ATICITA. tome = tdiere. din tat. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. de [a luiiein = a ordona. f. marcd. atticus. de [a temriein = a taia. Jumatate din aceasta cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire. [EdouanI Francis Kirmisson. / atherogene. de. / attenuation. Ideas = e^tremitate.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul aterotomului. [ Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul *aticii. / athymie. / atmosphere. localizata pe arterele coronare. ATEROMATOZA. s. gr. attikos = referitor la fitena. [Qr. Ex. cavitate. s. A. ATMOSFERA. ATEROSCLEROZA. sectionat fi temnein = a tdia. s. din gr. ATENUARE. coronariana. influentate in di-ferite zone ale globului terestru de sursele de poluare. s.a m. -ita. si coree. n. m. ATELECTAZIE. constituita dintr-un depozit lipidic extracelular situat In intima arteriala. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre materialul lipidic si eel fibres. [Lat. -oza . dur. athere = terci. angeion = vas. variaza cu altitudinea. [Cfr. s.. a aranja. sphaera. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. ghips etc. n. ATIPIC.] Cea mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate caracteristicile elementului respectiv. n. improvizat sau confectionat special si utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a *fracturilor sau luxatiilor. fierturd. f. deviere de la o forma considerata caracteristica. adj. X. termen preiuat ulterior in arliitecturd.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta al unei persoane. V. / atherogenese. s. se poate fibroza. Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza).

ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck / post-traumatic osteoporosis. c. -tra. 2) A. s.. mnegreau). / athrepsie. \Gjr. In care este concentrata sarcina pozitiva si aproape Intreaga masa a a. c. ATROPINA. / atresie. auricular . Clasificare dificila. 3) A. Forma particulara: a. Aceasta entitate include si *sindromul Shy-Drager. Administrate pe cale bucala. (2. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile degenerative. dar cu respectarea tesutului elastic.a. [Lot. 5) A. sunt utilizate ca spasmolitice. s.priv. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative ale cerebelului. ATONIE. tresis = orificiu. de. 8) A. s. urmata de dis-tensia lobilor prostatei. caracterizata printr-o slabire extrema. f. ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.. *coreea Huntington. s.. 3) / atrium. / atomizer. f. f. diabetului. aplazie si hipoplazie. cicatriceala . profesor la ^{am6wg. stang primeste sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. subcutanata sau intravenoasa. s.cicatrice netraumatica si superficiala. [at.. s. diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia. atomos = indivizibii. atria. gr. Sudeck. V. Sunt incluse In aceasta categorie: a. utehna. cortizonica . a. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative. 2) A.] Stare de denutritie grava a sugarului. ATRIOTOMIE. ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. nutrifie. alba Milian . prin venele cave si sinusul coronar.] Stare de "hipersensibilitate sau de *alergie. (1). -ina. Sin. fie In combi-natii cu aiti a. s. care devine galbuie.portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea ciocanului. ce poate exista fie liber. [Qr. ta a . f. ATRANSFERINEMIE. deficitului de dopaminhidroxilaza. localizata sau difuza. olivopontocerebeloasa. atrium =. pulmonar spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In alveole sau In sacii aerieni pulmonari. cardiac (NA: atrium cordis) . ATRIU. iar perefii se. / atony. ATROPIE. dementa senila).} Absenta *transferinei din sange. f. / atropine. ATOMIZOR. s. inertie uterina. [Paul H. f. co-loida . [Lat. (zeif:e. [Qr. ATREZIE. / atransferrinemie.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui conduct natural. difuze sau circumscrise. atriotomie. s. *scleroza laterala amiotrofica). 6) A.] Diminuarea de volum a unei mase celulare. / atransferrin(a)emia. s. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs. cu afectarea retelei cutanate de colagen. [Cfr. m.priv. Ant. Lachesis fi fitropos). s. (a ater. este adesea ireversibila.} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ contractil. tonos = tensiune. care se manifesta printr-o subtiere a pielii. 1) A. sunt de ordinul lO"10 m. s. m. care inhiba efectele stimularii fi-brelor ganglionare *parasimpatice. / atonie.ATOMIZOR structure complexa. / atrophie.: hipertrofie. atopos = in afara (ocuiui normal'.). De asemenea. [Lot. boli rare ?i discutabil dasificate (ex. dintoto'i ferrum = fier. se poate produce In cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex. / oreillette. secfiune. a. atropa = fieliadcinili din gr. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. s. m. a alcoolicilor (corticala tardiva). / atresia. de la ater. / atopy. se utilizeaza In colire ca midriatic. in blocurile atrioventriculare. a. s. Termen propus foarte recent (1996) pentru asocierea variabila. *ataxie. alcatuind molecule. gr. f. / atrophy.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In particule fine.stare fiziologica de senescenta a mu-coasei vulvare. 4) A.. Ex. c.priv. care afecteaza neuronii cortexului cerebral. f. este un sistem neutru electric. A.. 2) Forme In care a. fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din neutroni si protoni). a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervos autonom (In esenta. drept primeste sange deoxigenat din Intreg corpul. secundare. s. ale destinulw. ATRITIE. 3) A. -trum = negru (deoarece in acwtd. / atropine.] Alcaloid extras din Atropa belladona. poate fi difuza sau localizata. diminuarea tonusului muscular. senila .priv. s. la a . *hipotensiune ortostatica). f. V.. ATREPSIE. a . A. *boala Pick. .dro6i} Leziune a unui tesut sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. s.priv. a .: *boala Kraepelin). antisecretoare. 7) A. s. dupa sediul leziunilor: 1) Corticala. s.. Abrev. A. de [a attcrere = a. Sin. f.fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii.. cu excep-tia plamanilor. iar In doze man are actiune centrala. musculara. freca. este aso-ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. topos = foe.antecamera.priv. fara pierdere prealabila de substanta. este reversibila. sarurile solubile de a.. a . Dimen-siunile a. tro-phe = ftrana. vulvara . generand anemia sideropenica congenitala. ihtiozifonria -asemanatoare cu cea din *ihtioza. f. corticate izolate (*boala Alzheimer. prostatica provoaca o retentie a secretiei. n. 1866-1938} Sin. ATOPIE.). de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui. ATP / ATP / ATP. ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire progressive / progressive spinal muscular atrophy. Sangele trece din a. / atomiseur. semne *extra-piramidale. cu predispozitie ereditara.: 1) A. atrium = antuamera. se facea focul [a romani. poate fi primitiva sau secundara unui medicament. f. f.] Termen utilizat In nomenclatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate care asigura comunicarea cu o alta structura. [Qr. tome = town. dupa o infiltratie locala de corticoizi. In preanestezie pentru prevenirea reflexelor vagale. a. n. / athrepsia. camera. s f. permitand accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. In ansamblu.prin transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si coloida. f. si evolueaza progresiv. dentorubrica). cavitatea timpanica propriu-zisa. irons = p&ste.dupa o *corticoterapie prelungita. sectionat fi tem-nein = a taia. / atopie. Tipuri: 1) A. primitiva In treimea inferioara a gambei. [Lat. M.). dar superficiala. Sudeck's disease. Iar atrophy. a z. -tra. -(rum = negru. -ina. [Cfr. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la nivelul eritroblastelor. caracterizat prin subtierea pergamentoasa a pielii. ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atrophy. atrium. attritio. 2) A. f. a.: boala Sudeck (v. V. f. ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel. Sin.: boala Aran-Duchenne (v. exceptional. a. care apare sporadic. s. boala Parkinson si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpaticomimetice.). -onis = frecare. amiloidozei sau.camera superioara a fiecarui hemicord. / attrition.: FoFi-ATP-aza (v. f. nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. haima. threpsis = nutrifie. -atos = sange. de. / atriotomy.. Uneori. si anticolinergic. la var-sta adulta. utilizata m mod curent pentru acid adenozin trifosforic (v. de. a . \Qr. a . dislipoidica -secundara unei 'microangiopatii diabetice. Atropos = una dintre cdt. si un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu. f. a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. antiemetice. s. (identici sau diferiti). NA: atrium. tomos = taiat. trd 'Parce. / attrition.: auriculotomie. si vaporizator. 3) A. Ciotflo. c. uscata. cfwurg german. s. s. A.priv. permitand administrarea unor me-dicamente sub forma de *aerosoli. idiopatice sau congenitale. pi.: 200 ATROPINA imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique multiple / multiple system atrophy.

Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. adj. autos = sine. La adult. de. audit. / auriculaire.).). dificii. constituie unui din cele patru pro-cedee clasice ale examenului clinic. [Lot. n. pasivS) si de a asculta (a. A. de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem. AURICULAR. 2) Subject care sufera de autism. ihsufi. f. m. f. Totodata. [1^. sectiune. dys = grw. s. Actiunea de a auzi (a. AUTOAGLUTININA. atomic 79. digitus auricularis. [Qr. [Lot. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. Sin. fl au. s. s. reprezinta curba obtinuta prin reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri de audibilitate.z. sounding. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza initiata prin a. / audiogram. ascuitare. alaturi de *inspectie. la auris = urecfie. simbol Au. de [a audire = a ami} Intensitate fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie perceput si provoaca o senzatie dureroasa. f.: boala sau sindrom Kanner.] Metoda de examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor normale sau patologice din interiorul organismului. dim. [Lot. / aura. audire = a auzi. Este nealterabil In medi-ile cele mai variate si. inde-pendenta de existenta surditatii. s. de la therapeuein = a ingriji. [Lot..it. n. / auscultation. AURICULO-OSTEODISPLAZIE. \Cjr. / autoagression. aurum = aur. s. / autacoids. prin aplicarea directa a urechii in zona de proiectie a organului investigat. / audibility. [Lot. / autoagglutinine. f. [Cjr. {Gfr. / audimutitas.: sindrom Seals (v. s. / audibility s.. auricula. / audiometry. autism infantil). n. pi. n. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-monii locali ca "histamina. pi. la plassein = a forma... iar copilul mic este izolat. cutanate. prin intermediul *stetoscopului. / auriculotherapie. / auscultation. s. AUTOAGRESIUNE. / auriculotomie. / autisme. -ina . reprezinta o manifestare tipica a *schizofreniei. Prezinta *ecolalie. s. radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor tumori maligne. ausciiltare = a asculta cu atenpie.. [Lot.] Reprezentarea grafica a rezultatelor *audiometriei. f. NA: digltus minimus (2). / audition. de. autos = sine. vizuale. adj.] Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil. AUTACOIDE. [Lot. [Qr. f. gr.] 1) Termen introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva. AUSCULTATIE. *serotonina. auricula. agglutinare = fl Ivpi. A. -ism.] 1) Cu referire la *autism. f. [a amis = urtcfie. m. modificari de apetit. aura = rasufiare. aggresio. s. AUDITIE. / audition. ale subiectului. audi-bilis = cars poate. de ex. AUR. s.. de. a uni. insufi. m. n. metron = mOsura. adj. s. mediata. mutus = mut. audi-lio. osteon = os. imediata. / or. m. dim. f. / auto-agglutination. / autiste. hearing. audi-tus = auz. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice se numeste focar de a. Expresia fetei sale nu este cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si capacitate de calcul. obtinandu-se *audiograma. Dupa Laennec. Unii dintre compusii a. din [at.. Se utilizeaza audiometrul. s. s.ATROPISM ATROPISM. autos a sine. a. / gold. s. / aura. Cea mai precoce psihoza a copilului. f. este evaluat la un control ulterior. pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de *epilepsie..\ Metoda empirica utilizata In tratarea durerilor cronice.rme. autos = sine.. f. s. gramma = Inscriere..] Intoxicatie cu *atropina sau "belladona. [Lot. tabagismului etc. ou f. / atropism. m. s. cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest motiv In informatica). metron = masura} Metoda de masurare a acuitatii auditive. f. i. activa). / audimutite. s. s. / autoagglutinin. SubiectuI auditului este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele admise In general. / autistic. m. f. m. s. / autism. olfactive. In forma foarte dis-persata.] Aparat generator de sunete pure de intensitate variabila. f. mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. m. / aurovertin. / audio-meter. Nou-nascutuI este indiferent la prezenta mamei. exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul simptom semnal. cu lumea exterioara. dim. Inhibitor al lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza. f. f. AUDIMUTITATE. destinata descoperini defidentelor si corectarii acestora. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale. s. *eicosa-noidele. tome = taie-re. AUDIOMETRU. a modela} Sin. / auriculo-osteodysplasie. de. / auriculotomy. therapeia = tratament. gustative. de. AUROVERTINA. / auriculotherapy. de sete sau afective. f. auricula. AUDIOMETRIE. urechiusa sau auricul al inimii. cu nr. s. s. f. gr. de la aggredi = a ataca. a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In aliaje dentare). A.. fara a cauta un contact. etimoio-gia tc. / aurovertine. 2) Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista 201 . Este un metal galben. la temnein = a tdia. uneori manifestari auditive. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau degetui mic. / autaco'ides.: atriotomie (v. gr. AUTISM. ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare.la amis = urecfie. [Lot. {Lot. a uni. n. s. autos = sine insufi. si a. exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane. f. / autoagglutination. s. [Lat. 2) In prezent. AURICULOTERAPIE. / Beals' syndrome.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu realitatea.\ Iden-tificarea sunetelor prin simtui auditiv. s. [Lot. a. de. s. [at. s. s.. s. f. ca urmare. f. s. audire = a auzi. s.] Element chimic pretios. uuufi. congenital word deafness. a unei psihoze sau a debilitatii mentale. / audit. s. gr. f. s.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. AUTOAGLUTINARE. m. permitand explorarea si masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. / audiometrie. / audiogramme. auricula. / atropism. insufi. agglutinare = a iipi.me. *angiotensina. autos = sine.) sau simptom corespunzator unei crize partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre generalizare. este dezinteresat de jucarii si se balanseaza urmand un ritm monoton. f.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul sanguin propriu. -ism. audire = a auzi. / auricular. A. n. [Lot. foarte dens. [a audire = a auzi. s. f. AUDIOGRAMA. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate temporar.. se disting a.. dim.\ Sin. {'Eng[. absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea exclusiv asupra lumii interioare. / audit.] 1) Care se raporteaza la ure-che. gr.. AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. sau f. poate evolua catre 'arieratie mentala sau *schizofrenie. AUDIT. AUTIST. coloidaf).nutw atropina. [at.. {Cfr.] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina hematiile proprii. s.diu. f..] Denumire generica pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor organe. f. s. AURA. abdominale. adj. la amis = AUTOAGRESIUNE ureclie. plasis = modl-[are. -onis = auzire. a. s. AURICULOTOMIE. / self aggression. gr. paihice etc. s. akos = re. -onis = atac. 'pal-pare si *percutie. AUDIBILITATE. s. s. de. / audiometre. Cat. f. s. f. s. m. s. insufi. desemneaza mai curand *prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune intracraniana. audire = a auzi. prezinta proprietati antiseptice si antiinfectioase (a.

autos = sine insiifi. s. kritikos. f. din gr. / autohistoradiography. AUTOANTICORP. f.. Ex.separare.: boala a. f. f. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In lizozomii secundari. [Cjr. distruge} Aparat cu care sunt determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! ai lichidelor din organism. s. analyein = a rezolva. AUTOGREFA. f. kytos = ceiuid. de. phagein = a manca. f. AUTOIMUN. viral (pseudoautoantigen). Cat. s. / autoerythrophagocytosis. s. intoxicatii. adj. / autophobie. a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. s. Obs.} Se spune despre o in-fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul. / autoh(a)emolysis. autos = sine insusi. a. f. 2) Care se formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. s. AUTOFAGIE. gennan == a produce} 1) Care se produce sau se dezvolta fara interventie din afara organismului. autos = sine msusi. m. [Cjr. de la digerere = a duce in parti diferite. s. (at. / autogreffe. / autophonie. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin. f. AUTODIGESTIE. / autograft. insusi. Se Incepe cu 2 ml. daca sunt accentuate. / autocriny. V. s. erythros = rosu.. inaccesibili celulelor imunocompeten-te. [Cfr. autokhton. gerere = a duce. AUTOHISTORADIOGRAFIE. se pare. [Cjr. f. iat. endo-gen. / autoanalyser. haima. AUTOHTON. phagein = a mdnca. [l^r. pot aparea In mai multe cazuri: 1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii. f. s. s. de (a krinein = a disceme. AUTOCLAV. s. AUTOFAGOCITOZA. aso-ciata unor manifestari patologice. totusi metoda a fost reluata. [Qr. / autophobia. therapeia = tratament. 2) Fixarea la nivelul unui tesut a unui antigen strain. [Cjr. A. s. AUTOCRIN1E. n. In prezent este putin practicata. de la therapeuein = a ingri-ji} Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un pacient si i se reinjecteaza intramuscular. mucoasei gastrice. f. autos = sine insufi. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii acesteia. -oris = carp. automatos = spontan.\ Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei (enzimelor) proprii. n. / autochtonous. a. m. immunitas. / autoerythro-phagocytose. -atos = sange. adj. V. s. autos = sine insusi. la katalyein = a distruge. AUTOCRITICA. observata In unele boli mentale. {Cjr. -oza. s. / autophagocytose. s. a descompum (dis = separat de. autos = sine. s.*autoanticorpi .: In engl.. autos = sine insufii phobos = fried. divi-ziline a unei idei pe puntte. *spermatozoizi. 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. de la lyein = a distruge. Acesti a. de ex. / auto-immunite. V. 2) Stare morbida. f. se manifesta ca *boli autoimune.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui constituent tisular normal). f. s. de la immunis = scutit.AUTOANALIZOR 'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va propriilor tesuturi. AUTOIMUNITATE. fiziologica si a. adj. gennan == a produce} Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa (*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. [Gjr. s. s. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. [at. dia = prin. -onis = descriere.} Tip de secretie interna In care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. / autogene. \Gjr. / autoh(a)emotherapy. / autochtone.} Teama patologica de a ramane singur. iat. / auto-anticorps. ca si cum acestia ar fi straini (*autoantigeni). immunis = scutit. [C/r. s. / auto-digestion [Cjr. criticus. AUTOCATALIZA. [at. f. / autodigestion. s. AUTOHEMOTERAPIE. / auto-immun. f. / autogenous. (at. AUTOFONIE. autos = sine insusi. autos = sine insu^i. In starea de *inanitie. f. AUTODIALIZA. / autoanalyseur. autoimunizare si autotoleranta. / auto-antigene.} V. Se disting doua alternative: a. [Gr.re. fesut. tie. lysis = distruge. corpus. adj. / autohistoradiographie. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa. care poate apare In unele boli ale urechii medii.] *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui tesut.] 1) Nu202 AUTOIMUNITATE tritia corpului. radius = raz. s. adj. phagein = a mdnca. asociata unor manifestari patologice se afla la originea unor boli denumite auto- . f. s. kytos = ceCliiSf -oza. / autodialyse. m. AUTOGEN. munus = ofiCiga^ie). f. haima. a purta). grapheion = penifa de scris. / auto-catalysis. s. iarasi. s. "mielina. In toate cazurile mentionate. autos = sine insufi. [at. s.: sindrom Marlin (v. autos = sine insusi. s. / autocrinie. [Cjr. s. dialysis . s. [Cjr. 4) Prin disparitia *tole-rantei imunitare.} Stare In care sunt pusi In evi-denta anticorpi . histos = fesdtura. / autoantibody. apdrat (in = tip-sit de. [Cjr. autos = sine insufi. a. f. care In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi. / auto-hemolyse. / autoantigen. V. f. / self criticism. \Qr. / autophagocytosis. [Cjr. / autodialysis. / autophagie. care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv (autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. s. deoarece sunt . s. s. A. adj. autos = sine insusi. s. / autocritique. f. dobanditf). graphein = a scrie. apoi 3 pana la 10 ml. / autocatalyse. Actiune explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. care. -atos = sdnge. Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T supresoare. autos = sine insufi. autos = sine insusi. la ana = din nan. f. [Cyr. constand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din propriul corp. Indeosebi ale constituentilor plasmei. driceag de altoit. s.: a. anti = contra. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy. lyein = a. din gr. / auto-immun. de [a khthon = pdmdnt.ce reactioneaza cu antigeni din organismul respectiv. autoimunitate.insusi. outos = sine insusi.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui subiect de catre fagocitele proprii.sechestrati" In interiorul unor formatiuni.a. digestio. f.). AUTOHEMOLIZA. prin consumul tesuturilor proprii. autos = sine insusi. de la. f. zilnic sau o data la doua zile. V. In organismul caruia Ti apartin. Consecinta a dereglarii sistemului imunitar. Ex. m. anti = contra. gruphium. \Qr. autos = sine wsusi. de [a graphein = a scrie. apar anticorpi serid care reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sanatoase. [Qr. katalysis = disotutie.] Hemoliza produsa prin agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui. f. iar pentru primele doua semnificatii autophagia. AUTOFOBIE. V. -e. / autophagia. autoradiografie. f. autos = sine msusi. s. *tract uveal. autoantigen. lysis = distrugere. apdrat (in = [ip-sit dc. autoimunitate. AUTOANTIGEN.] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor propriului organism. -afis = scutire de sarcini pu6(ice. phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a propriei voci. fiziologica are rol In menti-nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anticorpi naturati de tip imunoglobuline M. AUTOERITROFAGOCITOZA. Indeosebi In medicina sportiva. s. gr. / autophony. krinein = a separa de. auto-phagy. din "pancreatita acuta. / autoclave. de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau *dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in locuri amenajate in afara centrelor de dializa. s. grefa. autoimunitate. iradiere sau 'in neoplazii (a. / autoimmuni-ty. m. [C/r. f. f. autos = sine. s. f. *tiroida. / autohemotherapie. unde provoaca leziuni si tulburari functionate. f. / autoclave. m. autoimunitate. munus = o6[igatie). AUTOANALIZOR.} Sin.

autos = sine insusi. [Qr. poate fi: 1) Medicala. cardiac) sau patologic (ex. s. automutilation. s. / autolyse. f. Indeosebi lizozomale. f. anuntandu-l ce va face si ce va spune. / autosuggestion. adj. reactional sau spontan. [€/r. in = in. radius = razd. autoanticorp. AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / postepileptic automatism. / autointoxication..: necropsie. De altfel. AUTOINTOXICATIE. bolnavul nu Tsi aminteste episodul de a. [Qr. oftalmia simpatica. Ex. din cauza etimologiei improprii a termenului a. f. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui autor este si beneficiar. Sin.] 1) Tratament medicamentos initiat de padent. efectuata de medici anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem. f. / autoscopy. gr. AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / ventricular rhytm.). Indeosebi la nivelul organelor genitale. / autonomie. Prin a. Independenta fata de controlul voluntar. f. autos = sine insusi. munus = o6[igatie). acumulati din cauza eliminarii insuficiente. autos = sine insusi. boli metabolice. 2) Distrugerea ce-lulelor de catre serul sanguin propriu. f. Poate fi fiziologic (ex. Sin. originea autoimuna este doar presupusa. / autologue. Intermitent. / autopsie.: sindrom Clerambauld. autos = sine insufi. s. [CJT. / auto-immunisation. s. de (. de la skopein = a vedea. Ex. pentru autozom (v. Sindrom halucinatoriu In cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile . / automatisme. / autopsy. somn. antialeatorie si antientropica. Indeosebi guta). anti-genii de suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii hemolitici. s.: aminoacizi) ai moleculelor de suprafata. autopsia.: a. [^r.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei celule. sau automates = spontan. f. s. Enzimele sunt de origine endogena. de. n. tat. s. AUTOREGLARE. plastos = moddat.] Imaginea unei suprafete (celulara sau tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse In contact cu suprafata respectiva. diabetui insulinodependent s. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie. pentru autozomal (v. A. V. -onis = mutitare. prin autoagresiune sau autoimunizare. Var. s. De obicei. 2). AUTOPSIE. epileptic. / autologous. f. Sin. fara reco- AUTOSUGESTIE mandarea medicului. s. scopia = e^aminare. In anu-mite perioade ale evolutiei medicinei. Activitate motorie involuntara. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj.). autotoleranta. / autosuggestion. mai ales al celor neurocibernetice. care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat. s.] Comportament involuntar (miscari. ia mutilare = a scMbdi. a modeia} Sin. fie prin administrare In hrana animalelor de experienta a unor precursori radioactivi (ex. s. -onis = pdrere. fie prin marcare directa cu un compus radioactiv. s. / self-treatment. a fost incriminata prin*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice (oboseala. mutilatio. ser sanguin care apartin aceluiasi subiect. Var. suicide (3). s. autos = sine insusi. suggestio. Pentru alte boli. efectuata de medici legisti pentru cautarea cauzei unei morti suspecte. f.). a unui tesut sau a unui organism. Ex. la re-gula = regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund cand acestia sunt perturbati. s. AUTOSOMAL. f. de. A. passivity phenomenon. / automedication. 2) Medicolegala. AUTOPUNITIE. s. se observa uneori dupa o leziune medulara. / autoimmunization. graphein = a scrie. nomos = o6icei avand fortd de iege. leucopeniile imunologice. f. AUTOSUGESTIE. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza halucinatorie cronica. termen recomandat. celule. f. toxikon = otravd pentru v&rful sagefiCoT. s.: *a. pumtio.insufi. -onis = pedeapsd. 3) Sin.] Despre tesuturi. m.).).} Inde-pendenta functionala. Cea mai importanta a. AUTOMEDICATIE. [at. f. medicalio. s. A. / autoradiography. logos = raport. / automutilation. f. autos = SIM insusi. autos = sine. de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spontan la o persoana.: lupusul eritematos diseminat. s. / self-regulation. autos = sine insufi. urechi etc. Termenul este format inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. [CJT. / autopunition. / autonomy. a e? (amina. insufi.: a.: autogrefa (v. / self-mutilation. f. AUTOSOM. s. [CJT. AUTOLOG. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui. lysis = distrugere. f. prin care pacientii Tsi pot controla *anxietatea. V. activitati). f. / autoregulation. f.sale sunt devansate sau repetate In ecou. sistemelor bio-logice sa perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice. s. f. A. ou(os = sine. immunis = scu-tit. s. [at. / autolysis (1. \CJT. [CfT. de. f. a. care se manifesta In cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau consecutiva unei crize epileptice. [at. A.AUTOIMUNIZARE imune. sugestie. [^r.: ritm idio-ventricular (v. [Gjr.: sinucidere (v. tiroidita Hashimoto.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii propriului corp. AUTOLIZA. autotoxicoza. [§r.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze. Tmbatranire) sau patologice (migrena. f. / autointoxication.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi. *a. este de tip cibernetic. care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoantigeni). aspect} Examen macroscopic al unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii cauzelor mortii. de [a plassein = a forma. gr. autoan-tigen. la toxon = sageata. pedepsi. [at. s. / self-punishment. [at.\ Producerea de 'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai organismului.a lyein = a distruge. care survine In cursul anumitor start patologice. / autoscopie.). este utilizata In tehnicile de relaxare (*antrenament autogen).: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-gete. grefa). rdafie. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter predominant. 0 serie de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a. regulare = a rigid. 203 . [at. outos = sine insufi. AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental automatism. s. In afara oricarei influente straine aprecia-bile. apdrat (in = [ipsit de. de origine accidentala sau criminala. autos = sine insufi. s.} Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti produsi endogeni cu efect toxic. -onis = medi-cafie. Impresionarea emulsiei fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioactivi situati la nivelul suprafetei. [Qr. / auto-radiographie. f. de origine intestinala. AUTOSCOPIE. cu rise de *automutilare sau chiar suicid. insufi. ou(os = sine insusi. ia punire = a. A. s. tie. / autoplasty. [(yr. f. mai mult sau mai putin coordonata si adaptata. dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. s. adesea este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta cauza bolii sau doar o acompaniaza. AUTOMATISM. AUTOIMUNIZARE. / automatism. [Cjr. e. autoimunitate. automatismos = autoacfionare. autos = sine msusi. / autoplastie. bolile Biermer si Basedow-Graves. elaborat sau inconstient. [at.: autotoxemie. Sin. f. si autopuni-tie. AUTOMUTILARE. m. adj. f. f. opsis = vedtre. s. autos = sine. AUTORADIOGRAFIE. s. AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder automatism. AUTONOMIE. mental etc. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau printr-o stimulare cutanata. v. AUTOPLASTIE. anemia hemolitica autoimuna.

In celulele somatice. / autovaccine. trails = pesle. de la funaere = a varsa] Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei chirurgicale la care acesta este supus. ca bioxidul de carbon si amoniacul. vivus = viu. / autotrophe. miprastiere.] Anglicism sin. de la auxein = a creste. Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie. [at. autoantigeni. s. dm-uiio. -ozo. a smulge} Extractie. de. AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophysaire / hypothalamo-hypophysial axis. aiitos = sine wsusi. / avivement. s. / avivement. / self tolerance. stare denumita *autoimunizare. A. AUTOTROF. fusio. / auxology. \Cjr. s. AUTOVACCIN. 4) A. s. exista posibili-tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala mai mica. [Qr. Realitatea a.-h. autos = sine insufi. Este cazul tuturor vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. -atos «= sdnge. AVULSIE. freshening. soma. / auxotrophe. tolerantia = suportare. secretiile hormonale periferice se afla sub dependenta a. s. / autosomique. f. AVIVARE.] Sin. / autotoxemie. / autosome. boli genetice).] In cazul dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care sustine componentele cu mi?care de rotatie. adj. n. Este cazul a numerosi mutanti ai unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut capadtatea sintezei unei enzime functionale. AUXOLOGIE. s. gr. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = vaca). Ex. -atos = Corp. n. [Qr. a. in limbaj medical curent se disting Indeosebi a. de (a vellerc = a trage.). / autosomal. f. vasis = vas. caruia Ti va fi administrat In scop terapeutic. -ozo. a -priv.] Care se refera la cromozomii somatici sau *autozomi. [Cjr. -ina. a priv. AUTOTRANSFUZ1E. / autotoxicosis.. / avitaminosis.: autosom. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi. s. f. auxe = crestere. / autosome. de (a auxein = a creste. alterari cromozomiale. spon-tan si a. autas = sine insufi. la vas. \Lat. s. f. testului osos favorizeaza con-solidarea. V.] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. / avulsion. si neuro-endocrinologie. ammoniakon = sore de amo-niu. iar celalalt de origine pa-terna. adj. / hearing. [Qr. s.] Curatarea. celalalt fetus continuand sa se dezvolte. si ure-che interna. de. poate fi determinate! si de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. / axe. indurate. / avulsi. In cazul unei fracturi. care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina. [Qr. AUTOTOXEMIE. s. / avitaminose. s. s. a. a se dezvoita. phytohormone. organismul declansand un raspuns imunitar contra unuia sau mai multor antigeni proprii. adj. f. a. AUXINA.. cu autozomic (v. s. AVITAMINOZA. reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la nivelul unei plagi. Sin. spontan se poate produce consecu-tiv unor cauze materne (malformatii ale aparatului genital. autos = sine insufi. de (a toxon = sageatd. AVASCULAR. / avortement. autos = sine insufi. sistem neuro-endocrin complex alcatuit din doua componente. {QT. int. este probata de *neurocrinie. n. h. s. Mai trebuie mentio-nate: 3) A.] Substanta din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. s. Conform acestui concept. boli infectioase. de.i [at. adj. de-compensare cardiaca. / auxologie. f. s. dar. s. -onis = arort. adj. abortio. a. / avasculaire. vita = ria. In general legata de o carenta alimentara. [Qr. s.). [Lot. unul fiind de origine materna. AUTOZOM.} Sin. [Qr. [GIT. consta In favorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate. Linia dreapta ce uneste doua puncte ale inimii Intre care diferenta de potential electric. autos = sine insufi. AUTOZOMIC. Organismul uman poseda 44 de a. In caz de sarcina gemelara. \fr. auxanolo-gy. aviver = a indeparta marginile unei piagi. s. adj. s. m. axis = ayl. ouxe = crestere. nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa prezenta unui anumit 'nutriment. In functie de reglementarile legate spedfice fiecarei tari. -atos = Corp. s.. irophe = fiTana. [Cfr. s.} SimtuI cu ajutorul caruia sunt percepute sunetele. / auto-tox(a)emia.: autointoxicatie (v. V. AUZ.: *boala beriberi. n. [at. f. pentru varfui sagefiior. f. de la toxon = sageata. interdependente din punct de vedere anatomic si functional. prin identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si 'inhibiting honnone. este perturbata. [Cjr. / auxotroph. repetitiv. si doi cromozomi sexuali. Clasic. / autosomal. -onis = tcipire.: a. m. f.] Oricare dintre *cromozomii dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. s. S. haima. AVORT. constatata . AUXOTROF. AUTOZOMAL. vasculum = vas mic. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. abortion (provocat).Corp. cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida) sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina). f. logos = stiinpa. [at.on. soma. autos = sine insufi. adj. f. AUTOTOXICOZA. -atos =.. PP: *pelagra. f. dim. s. C: *scorbut. Uneori. In prezent. V. [^r.] Care este lipsit de *vascularizatie..: 1) A. tat. traumatisme) sau unor cauze fetale (malformatii majore. f. f. provocat poate fi terapeutic (recomandat de medic. s. / autotransfusion. / ouie. s. a . a se dczvolta. sangele este recoltat inainte de operatie. (a vaccind = variola vacitor. extirpare prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-gice. favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. ortus = nastere). a se dez-voita.] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si dezvoltarea organismelor. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / electrical axis of the heart. / auxine.). m.. adj. s. trophc = firand. Ex. la abortire = a avorta (ab = indepartat de. loxikon =° otrai'a. f. / autotransfusion. autos = sine insufi. s. [at. -ina. 204 AXA ELECTRICA A INIMII AVIOINA. adj. soma.priv. / axis. 4) A.. / autotoxicose. / autosomique. a. / auxin. s. f. diferential. D: rahitism. Scopul a. toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor. nutripie] Despre un organism capabil sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici simpli. f. autos = sine insufi. dentara.. Proteina din albusul de ou. adj.a. audire = a auzi. de [a auxein = a crefte. de la care s-a oBtinut primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai multor microbi recoltati din corpul pacientului. / avascular. s. f. fistule sau fracturi. m. *cen-trifugei. Ex. auxe = creftere.t. insuficienta renala.: autointoxicatie (v. / avidin. axon. / autotrophic. a.: a. sana-toase. Var. f. m. 2) A. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia. Concept anatomofiziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipotalamus si hipofiza.-h. spontane care se repeta la sarcini succesive. aceasta limita este stabilita la 180 zile. [Cfr. \Cjr. h. fausse-couche / miscarriage (spontan). m. spontan sau provocat al unui fetus malformat. din [at. de la tolerare •= a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice a unui organism fata de antigenii proprii.AUTOTOLERANTA AUTOTOLERANTA. AX. provocat: 1) A. / auto-tolerance. hipotalamus si hipofiza. / avidine. / autovaccin.: evulsie. 2) A. la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii. 3) A. f. deze-chilibre hormonale. [Gjr. izoimunizare Rh. velsus.

gr. -aton = samdnfa. / azide. zoe = viaf. (DCI) *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In tratamentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor.AXAOPTICA pe *electro-cardiograma. / axerophtol. bazele purinice. -ozo. Indeosebi cu referire la coloratia Giemsa. f. s. normala este de 0. de [a a .. m.. Este determinata.: cilindrax.il. adj. [Cjr. AXOKININA. axilla = sub-suoard} Care apartine axilei sau se refera la axila..] Eliminarea de azot prin urina sub forma de *uree si *urati. s..von = W(il. zooa = animal. din grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei. a. A. f.. 2) Uzual. / azotate. AXENIC. asylum. copiilor ortani etc. s. dupa fosforilare. AXEROFTOL. AZBESTOZA. medie este vectorul stabilit. phi]os = prieten. o.\ 1) Concentratia sanguina In azot neproteic.] Intreruperea axonului. f. f. proteinelor. axilla = su6suoard. adj. f. oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale diferitelor obiecte). piloasa. [Cjr. In tulburarile de metabolism. In prac-tica. s. s. de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor deferente si a *epididimului. asbestos = care till poale fi stw. [Cjr. a . / azotate.).} Care este lipsit de fermenti.priv. utilizata In hematologie.] Care se coloreaza electiv cu eozinat de azur. AXOPLASMA. s. AXONOTMESIS. care poate emite si colaterale.13-0. reprezinta constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se afla In stare gazoasa. pi. / asylum. m. directia si sensul dife-rentelor de potential la un moment dat al contractiei cardiace. / axoneme.: vitamina A (v. In socurile traumatice sau chirurgicale. axis = ivffl. (DCI) Antibiotic *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis. m. AXON. axon = w(0.} Prelun-gire citoplasmatica unica a corpului neuronal. / azaserine. (saa hemiazi-gos) la stanga. fibra nervoasa. adj. / axon. AZIDA. / aisselle. axilla. NA: axilla. [Cjr.priv. creatina. n. nema = fir.).: nitrat (v. s.. jug. a . acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven. s. / azoturia. AXILAR. / axillary.. axoa = wffif plasma = obwct modeCat. n . / axonotmesis. m. Tacit.. principala. ale pieselor componente tre-buie sa coincida cu a. sub forma de molecule diatomice. per-mite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare). s. s. / axis. sarea de sodiu. f.. infirmilor. s. fibrele A si B sunt mielinizate. aci-zilor nucleici sj a unor alcaloizi. xeros = uscat. asy-lon = [oc im'w[a6i[.] Proteina care.priv.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. [Lot. n. [Cjr. 2) In fizica. A. axillae. / axone. / azurophil(e). f. / axonotm6sis. In cazul unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile. f. V. de-a lungul coloanei vertebrale toracice. In general. / azoospermie. din gr. \Lat. Inconjurata sau nu de o teaca de mielina. kincia = a nufca. este unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii. care include: azotui ureic. xenos = strain. AZUROFIL. dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei sanguine. adj. / asbestose. anat. / azathioprine. / asile. AXONEMA. tab. o. a . reactiveaza *axonema.45 gt kg corp/24 ore. care antreneaza o degenerescenta walleriana. / azaserine. / azymic. uremie. regiune a. / axenic. f. Timp Indelungat. -ina. ouron = urind. / axoneme.} ElementuI chimic cu numarul atomic 7.priv. m. m. exceptand a. ophthalmos = oc/w.d. creste Indeosebi In afectiunile renale. a . a . sunt clasificati In functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. A. la dreapta si cele doua mid vene a.] Sin. / axillaire. creatinina. AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). f. iar fibrele C sunt amielinice. -atos = s&ngt. [Cjr. adj.} Citoplasma continuta In inte- AZUROFIL riorul membranei unei fibre nervoase axonale. zoe = viatd. adj. AZIMIC. [Qr. / azurophile. spcrma. / asbestosis.. vene cave superioara si inferioara: marea vena a. Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). a. a . 205 . Sin. este alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal. s. / azoturie. amo-niac etc. huimii. / azote. sectionare. AXILA. A.. / axerophtol. zoe = viaf. Cele doua punc-te sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii.i zoe = viata. m. In mod normal. azotui din acizii aminati. s.priv. / armpit.5°C si este utilizat pentru conservarea celulelor. Ex. ferment. o.priv. m. s. oecHe azur = at6dstrui. A. 1) Linia dreapta care uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. Exista o forma auto-imuna si cateva forme ereditare. AZOT. [Cjr. a • priv. instantanee consta Intr-un vector. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei. adj. -o/. s. s. tesuturilor sau organelor. f. s.] Regiune situata Intre partea superioara si interna a bratului si partea laterals a toracelui: la adult. f. axoa = cuyl. s. s. AZATIOPRINA. NaN3). n. zygon == perectie. Intra In compozitia enzimelor. acidul uric. s. este cea mai mare. s. [Lat. m. s. [Qr. s.j Afectiune pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii de azbest. a priv. [Qr. sy-lan = ajefui. AXIS. 'in mod asemanator. Diferitii a. Inhibitor al "respiratiei celu-lare prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen (de obicei. tmesis = tOieturO. A. AZASERINA.: artera a. / azot(a)emia. In cazul neuronilor senzitivi. f. AXA OPTICA / axe optique / optical axis. n. cu conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. Acest an-samblu de elemente optice se numeste sistem optic central. / azathioprine. secun-dara. / azot6mie. s. care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase. / axokinin. [Qr.} Institutie de asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor. contrar etimologiei. f. \Cjr. s. dl la philein = a iu6i. axon = !U(a. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale lentilei.} Fiecare dintre cele trei vene impare care leaga. In cursul febrei. / axokinine. Este moderator al oxigenului In respiratie. / axoplasme. o. s. de lungime foarte variabila si diametru diferit m functie de specie. s.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un germen saprofit sau patogen.priv. construit In triunghiul lui Einthoven reprezentand intensitatea. In diaree sau In obstructii intestinale. [Cjr. In ma-joritatea cazurilor. s. In functie de suprafetele pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intrun interval de timp dat. / axenique. AZOOSPERMIE. s. [fr.: paine a. Ex.priv. f. NA: vena azygos. Termenul este utilizat uneori cu sensul de *hiperazoturie. Linie dreapta care porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. s. AZOTURIE. / axis. o. / azide. urmare a hemoragiilor.] V. / axoplasm. AZOTAT. / azoospermia. m. termenul a de-semnat spitalele de psihiatrie. AZIL. geometrica a instrumentului. se numeste a.. f. [Cfr.. / nitrogen. f. AZOTEMIE. {Cjr.] Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. oase. ca vector al undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. s. si hiperazotemie. f. s. s. A. Indeosebi In transplantele de organe. / azyme. f. f. s. zyme = drojdie. AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. f. adj. s. [Lot. n. lichid are temperatura de -194.] Sin. A. s.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful