P. 1
Diploma - Www.tocilar.ro

Diploma - Www.tocilar.ro

|Views: 1,144|Likes:
Published by psychop

More info:

Published by: psychop on Aug 27, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/29/2012

pdf

text

original

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza kinetoterapiei in tratamentul piciorului stramb varus - equin congenital

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Piciorul stramb congenital este una dintre cele mai frecvente malformatii ale nounascutului, frecventa sa fiind de 1 caz la 1000 de nou-nascuti. Termenul de picior stramb congenital corespunde malformatiei congenitale ce modifica orientarea piciorului in raport cu gamba. Exista 4 directii in care piciorul poate fi deviat in raport cu gamba: in extensie cu sprijin pe antepicior (equin); in flexie dorsala; in adductie (varus); in abductie ( valgus). Cel mai frecvent intalnit tip de picior stramb este piciorul varus-equin, acesta reprezentand 80-90% din totalul cazurilor de picior stramb, fiind mai frecvent intalnita la baieti. Afectiunea este cunoscuta înca din antichitate, ea constituind subiectul foarte multor studii de-a lungul anilor, etiopatogenia bolii ne fiind inca pe deplin elucidata. Este necesara cunoasterea aspectelor clinice si terapeutice ale piciorului stramb varusequin congenital pentru ca instituirea tratamentului sa fie cat mai rapida. Cu cât diagnosticul este pus mai devreme cu atat tratamentul instituit precoce si corect condus va avea rezultate bune si foarte bune.

Pagina 1 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL 2 NOTIUNI DE ANATOMIE SI EMBRIOLOGIE NOTIUNI DE EMBRIOLOGIE Evolutia ontogenetica a aparatului locomotor repeta in mare evolutia filogenetica. Ovulul fecundat se divide in prima etapa in doua sfere: una clara care prin diviziune ulterioara va forma celulele ectodermului si o a doua cu aspect mai intunecat care prin diviziune ulterioara va forma celulele endodermului. Prin diviziune rapida se ajunge la stadiul de morula, apoi de blastula cand apare o cavitate centrala marginita de o membrana blastodermica alcatuita din doua foite de celule pavimentoase: una externa, ectodermul si o foita interna sau endodermul. Prin diviziune ulterioara intre cele doua apare o a treia foita embrionara numita mezoderm, si ea impartita in doua foite: una superficiala lama muscula cutanea care se ataseaza fetei interioare a ectodermului formand somatopleura si alta profunda lama fibrointestinalis care se ataseaza fetei exterioare a endodermului si formeaza splanhnopleura. Dupa fixarea la uter cu ajutorul anexelor embrionare (vezicula ombilicala, amniosul, alantoida etc), cele trei foite ale embrionului : ectodermul, endodermul si mezodermul contribuie, prin diviziunea lor, la formarea aparatelor embrionare. Aparatul locomotor se dezvolta din mezoderm, membrele putand fi considerate axe mezodermale acoperite de ectoderm. Catre a-3-a saptamana pe laturile corpului embrionului apare cate o proeminenta lineara dispusa in axa lunga a corpului denumita linia mamara care se termina la ambele capete cu cate o proeminenta in forma de paleta. Ele reprezinta viitoarele membre: mugurele toracic (în dreptul somitelor C4-C8 si T1) si mugurele pelvin (sub insertia cordonului ombilical, in dreptul tuturor somitelor lombare L1-L5 si sacrale S1, S2,S3). Catre saptamana a 5-a proeminentele sunt mai alungite si impartite in doua segmente: unul proximal si unul distal. Segmentele distale, care vor deveni mana sau picior, prezinta la marginea lor libera patru santuri longitudinale, care incep sa delimiteze forma degetelor. Pâna in luna a-2-a degetele sunt unite printr-o membrana ceea ce face ca picioarele sau mainile sa aiba un aspect palmat. Uneori aceasta situatie embrionara se poate mentine si dupa nastere producand o diformitate congenitala ce poarta numele de sindactilie. Catre saptamana a 6-a segmentele proximale se împart si ele in doua formand bratul si antebratul la membrul superior si coapsa si gamba la membrul inferior.. Aceste doua segmente se flecteaza, formand unghiuri deschise spre trunchi. La membrele superioare,
Pagina 2 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

coatele privesc in afara, radiusul si policele inainte, cubitusul inapoi. La membrele inferioare, genunchii privesc inafara, tibia si halucele inainte iar peroneul inapoi. La inceputul lunii a 3-a membrele superioare se roteaza la nivelul humerusului inafara cu 90 grade , coatele ajungand sa priveasca inapoi, fetele palmare inainte si policele inafara. In acelasi timp membrele inferioare se roteaza,la nivelul femurului inauntru cu 90 grade, genunchii ajung sa priveasca inainte, fetele plantare ale picioarelor inapoi, iar halucele inauntru. Acum dispare si membrana interdigitala. Pe fata palmara ca si pe cea plantara apar in dreptul extremitatii distale a metacarpienelor si a metatarsienelor si in dreptul falangei I , pernitele tactile ce au in structura aglomerari de receptori tactili. In luna a 3-a apar corpul metacarpienelor si metatarsienelor, corpul falangelor si corpul ischionului. In luna a 4-a apare corpul pubisului. Intre luna a 5-a si a 6-a apare corpul calcaneului. In luna a 7-a apare corpul talusului. In luna a 9-a, in vecinatatea nasterii, apar doua puncte de osificare: unul pentru epifiza distala a femurului si altul pentru epifiza proximala a tibiei denumite puncte Beqlard. Celelalte puncte de osificare apar dupa nastere: pentru epifizele oaselor lungi, pentru extremitatile metacarpienelor si metatarsienelor, extremitatile falangelor, pentru toate oasele carpiene si pentru toate tarsienele (cu exceptia corpului calcaneului si al talusului). Osteogeneza . Osul-organ, ca si celelalte organe ale aparatului locomotor, provine din mezenchim, tesut embrionar alcatuit din celule stelate, viitoare histiocite, care innoata in substanta fundamentala primitiva fluida. Prin anastomozarea acestor celule tinere apare primul tesut conjunctiv sub forma de tesut mucos reticulat. Functiile principale ale acestui tesut sunt de a conexa, de a lega celulele intre ele, de aceea poarta numele de tesut de colagen. Tesutul osos este tesut conjunctiv specializat alcatuit dintr-o parte organica si una minerala. In cursul osteogenezei histiocitele din tesutul mucos reticulat pot evolua pe linia formarii de celule mature: profibroblasti-fibroblasti-osteoblasti-osteociti-osteoclasti, Oaselor lungi le asigura cresterea in grosime; pe aceasta schema realizandu-se osificarea fibroasa, predominenta la oasele plate si la nivelul periostului.

Pagina 3 din 74

realizandu-se osificarea encondrala care predomina la oasele lungi. cartilaginoasa sau fibrocartilaginoasa si in ea se vor face miscari reduse. in zona unde are loc procesul de diferentiere a Pagina 4 din 74 . Cartilagiul este lipsit de vase si se hraneste prin imbibitie. Singurele teritorii ce raman cartilaginoase la copii si tineri si care continua sa se dezvolte sunt metafizele. Nivelul de insertie al muschilor periarticulari are un rol preponderent in modelarea extremitatilor oaselor. unde continua sa functioneze cartilajele de crestere care asigura. formand diafize si epifize de exemplu. Miogeneza. Muschii striati se formeaza de asemenea din mezenchim. pana la inchiderea lor. corespunde si interventiei factorilor mecanici (dezvoltarea tensiunilor hidrostatice). Pe masura aparitiei tesutului osos in aceste machete. Cu timpul. cu atat mai mult se va transforma mica despicatura centrala din amfiartroza intr-o cavitate virtuala ca in diartoza si mobilitatea va fi mai mare. In punctele unde incep sa fie irigate de sange. provocate de fortele mecanice (presiuni si tractiuni). Sinoviala se formeaza intre a 5-a si a 7-a saptamana.Vizitati www. in cavitatile interzonale ale viitoarelor articulatii. cel care a dat o lege: primul punct de osificare apare putin mai jos de terminatia arterei hranitoare. incep sa se insinueze vasele sanguine. Aparitia punctelor de osificare. la un nivel ideal. din tesutul mezenchimal. Trecerea la articulatiile semimobile (amfiartroze) se face prin aparitia fortelor de forfecare in mijlocul articulatiilor unde apar mici cavitati umectate cu lichid.ro ! Arhiva online cu diplome. Organizarea structurala a osului-organ se face sub influenta fortelor musculare iar trabeculele osoase incep sa se dispuna traiectorial numai dupa aparitia contractiilor musculare. chiar si dupa aceea. cursuri si referate postate de utilizatori. apar punctele de osificareDigby. De la aparitia si pana la desavarsirea cresterii.tocilar. acolo unde linia mediana se intalneste cu prelungirea directiei acelei artere. zona dintre cele doua epifize pe cale de formare va suferi o transformare fibroasa. Cu cat fortele sunt mai intense. articulatiile sufera modificari plastice continue. procondroblasti- condroblasti-osteoblasti- osteociti-osteoclasti. cresterea osului lung in lungime. Artrogeneza. La inceput sunt fixe (sinartroze) si sunt formate dintr-un conglomerat de celule mezenchimale asezate intre modelele fibroase sau cartilaginoase ale viitoarelor piese osoase. Modelele cartilaginoase apar in viata intrauterina inainte de organizarea retelei vasculare a osului. Articulatiile provin din aceleasi modele sau mulaje cartilaginoase sau fibroase din care provin si oasele. din portiunea mijlocie a foitei interne a somitului.

Pagina 5 din 74 . extensori.tocilar. dar foarte puternice. miscari simtite de viitoarea mama. Anomaliile de dezvoltare ale membrelor au la baza o serie complexa de factori intre care: radiatiile. medicamente calmante ca Talidomid. factori genetici. SIDA. flexori.2. Miomerele formeaza centurile musculare si sunt despartite de formatiuni mezenchimatoase. cursuri si referate postate de utilizatori. eritroblastoza. 2. rubeolic. apoi m.crescand riscurile aparitiei unei anomalii congenitale) si alte boli ale mamei ca: sifilisul. virusurile (rujeolic.Vizitati www.1. Cele 26 de oase scurte care alcatuiesc piciorul sunt dispuse in trei grupe distincte si anume: 7 oase tarsiene. gripal daca actioneaxa asupra mamei in intervalul dintre saptamanile 4-8. relativ scurte. sau mentinute prin ligamente sau formatiuni fibroase. intreaga regiune luand numele de miotom sau miomer. La jumatatea luniia 4-a muschii membrelor incep sa se contracte. 5 oase metatarsiene si 14 falange. alcatuita din diferite formatiuni anatomice interdependente. 2. mezodermului in mioblaste.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind legate intre ele. care realizeaza astfel 32 de articulatii. SCHELETUL PICIORULUI Scheletul este format din 26 de oase (fara oasele sesamoide) care se imbina intr-un sistem arhitectonic. ANATOMIA PICIORULUI Piciorul trebuie privit ca o structura complexa. numite miosepte din care vor proveni despartitoarele conjunctive ale muschilor. Muschii pentru extremitatile libere ale membrelor provin din mezenchimul splanhnopleural care initial se dispune in lungul axului membrelor ca material premuscular nesegmentat pana in luna a 3-a cand incep sa apara mai intai m.2. deci in perioada embrionara .

cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. OASELE TARSIENE Pagina 6 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.

doua santuri prin care aluneca tendoanele scurtului si lungului peronier si o suprafata rugoasa pentru insertia ligamentului peroneo-calcanean. Calcaneul are o forma neregulata. prin care aluneca flexorul propriu al halucelui. el fiind platforma osoasa care sustine talusul. una antero-interna. fata de sprijinn este neregulata si prezinta trei tuberozitati: doua posterioare. Pe ea se insera ligamentu peroneo – astragalian posterrior al gleznei si ligamentul posterior al articulatiei astragalo. si una anterioara. Fata externa a astragalului se articuleaza proximal cu peroneul. mai accentuata rezulta din unirea osului trigon al lui Bardeleben cu astragalul. Pagina 7 din 74 . Fata interna se articuleaza proximal cu maleola tibiala.tocilar. scafoidul. CALCANEUL este cel mai voluminos os al tarsului situat sub astragal. Cele 7 oase tarsiene sunt: astragalul(talusul) si calcaneul (care alcatuiesc tarsul posterior). cursuri si referate postate de utilizatori. pentru insertia aponevrozei plantare superioare . Fata anterioara prezinta o suprafata articulara pentru cuboid. Fata anterioara a capului astragalian este rotunjita si se articuleaza cu cavitatea glenoida a scafoidului.calcaneene. Fata inferioara (fata plantara). cele 3 oase cuneiforme si cuboidul (care alcatuiesc tarsul anterior) ASTRAGALUL (TALUSUL) este situat intre pensa bimaleolara tibio-peroniera si calcaneu.ro ! Arhiva online cu diplome. Fata superioara( fata articulara) prezinta 3 fatete articulare pentru talus. un gat scurt si anterior dintr-un cap rotunjit. putându-i-se descrie 3 fete. Fata lui inferioara prezinta 2 fatete articulare pentru calcaneu. prismatic dreptunghiulara cu axul mare orientat antero-posterior. Fata externa prezinta un tubercul. Pe fata posterioara. alta postero-externa. iar distal prezinta o suprafata rugoasa pentru insertia ligamentului lateral intern al gleznei. Fata posterioara prezinta in partea ei interna un sant.Vizitati www. Baza externa a santului. fiind alcatuit posterior dintr-un corp care reprezinta mai mult de 4/5 din os. iar distal prezinta o apofiza pentru insertia ligamentului peroneo-astragalian anterior. ca un sant median putin adancit si 2 versante care se articuleaza cu tibia si peroneul. in jumatatea distala se insera tendonul lui Ahile. Fata interna prezinta o apofiza (sustentaculum tali) care se sprijina fata interna a astragalului numeroase santuri prin care trec spre planta tendoanele si pachetele vasculo-nervoase ale lojei posterioare a gambei. Fata lui superioara este reprezentata de mosorelul astragalian. Are o functie statica.

CUBOIDUL este situat inaintea calcaneului intre acesta si bazele ultimelor doua metatarsiene.tocilar. SCAFOIDUL este situat medial fata de cuboid.ro ! Arhiva online cu diplome. CUNEIFORMELE în numar de trei.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Se articuleaza posterior cu capul astragalului si anterior cu fetele posterioare ale celor trei cuneiforme. cuboid si bazele ultimelor patru metatarsiene. au forma unor colturi (de unde si numele lor) introduse intre scafoid. Pagina 8 din 74 .

Vizitati www.pediosul.tocilar. Numerotarea lor se face astfel: prima falanga. un corp si o extremitate distala numita cap. a treia falanga. FALANGELE Falangele sunt oase lungi si prezinta: o extremitate proximala (baza). Falangele alcatuiesc scheletul degetelor piciorului. anterior se intind inainte si in evantai cele 5 metatarsiene.ro ! Arhiva online cu diplome. (scurt extensor al halucelui. afara de haluce. mijlocie si externa ( laterala).proximala.distala.mijlocie. MUSCHII REGIUNII DORSALE In regiunea dorsala se gaseste un singur muschi .2. Fiecare metatarsian se continua cu trei falange cu exceptia primului metatarsian. se imparte in patru fascicule musculare. a doua falanga. una dorsala si trei plantare: interna (mediala). se indreapta inainte si inauntru. numita baza. MUSCHII PICIORULUI Muschii piciorului sunt dispusi in patru regiuni distincte. Acesta se insera pe partea antero-superioara a calcaneului. continuate cu un tendon subtire. Insa in timp ce primul tendon se insera direct pe baza primei falange a halucelui.care are numai doua. Fiecare deget are astfel 3 falange. Sunt oase lungi care prezinta o extremitate proximala. Pagina 9 din 74 . OASELE METATARSIENE De pe fata anterioara a oaselor tarsului. celelalte trei se insera pe tendoanele corespunzatoare ale lungului extensor comun al degetelor. Se numeroteaza dinauntru în afara de la 1 la 5.2. cursuri si referate postate de utilizatori. care se continua numai cu 2 falange. un corp si o extremitate distala ( cap). care se insera pe primele patru degete. 2.

Vizitati www. Insertia este pe falanga proximala a halucelui. Actiune: flexor al halucelui si rol in mentinerea boltii plantare Muschiul adductor al halucelui are originea prin doua capete: Pagina 10 din 74 . Uneori pot exista unele fibre care se insera pe navicular si cuneiformul medial. Pediosul este un muschi sinergic al lungului extensor comun al degetelor (de unde vine si numele de scurt extensor al degetelor) si extinde primele patru degete pe metatarsiene. pe fata profunda a aponevrozei plantare si pe septul intermuscular. Printre cele doua fascicule trece tendonul muschiullui flexor lung al halucelui.tocilar. Muschiul scurt flexor al halucelui are originea pe partea mediala a fetei inferioare a cuboidului. mijlocie si laterala. Acest fascicul este descris uneori ca primul muschi interosos plantar. Tendonul sau cu directie anterioara delimiteaza canalul calcanean. Are originea pe tuberculul medial al calcaneului. cursuri si referate postate de utilizatori. Este acoperit de muschiul abductor al halucelui al carui tendon se uneste cu fasciculul medial al muschiului scurt flexor al halucelu si contine sesanoidul medial. care il separa de muschiul flexor al degetelor. MUSCHII LOJEI MEDIALE actioneaza asupra halucelui si contribuie la formarea boltii plantare. Fascicul lateral al muschiului scurt flexor al halucelui se uneste cu tendonul muschiului adductor al halucelui si contine sesanoidul lateral. Insertia este pe fata mediala a bazei falangei proximale. Muschiul abductor al halucelui este cel mai superficial muschi al regiunii. cuneiformului lateral si pe tendonul de insertie al muschiului tibial posterior. MUSCHII PLANTEI sunt dispusi in trei loji: mediala. pe retinaculul flexorilor. Actiune: este abductor al halucelui si contribuie la mentinerea boltii plantare.ro ! Arhiva online cu diplome.

fiind acoperit de de ceilalti muschi ai regiunii plantare mijlocii. Muschiul ocupa planul profund al regiunii mijlocii. pe ligamentele metatarsofalangiene corespunzatoare si pe ligamentul metatarsian transvers profund. pe teaca muschiului peronier lung si pe marele ligament plantar.tocilar. capul oblic pe cuboid .ro ! Arhiva online cu diplome. Prin fasciculul transvers are rol in mentinerea boltii transverse a piciorului apropiind degetele de axul piciorului. pe aponevroza plantara si pe septul intermuscular. teaca plantara a muschiului lung peronier si ligamentul calcaneocuboidian. Muschiul este situat in lungul marginii laterale a piciorului. cursuri si referate postate de utilizatori. pe fata inferioara a acestuia. Actiune: este flexor al falangei proximale si abductor al degetului mic Pagina 11 din 74 . Actiune: este flexor al falangei proximale si adductor al halucelui. patru articulatii metatarso-falangiene. Acopera muschii interososi. acoperind muschiul accesor al lungului flexor. care-l separa de muschiul flexor scurt plantar. Are originea pe tuberculul lateral al calcaneului. muschiul flexor al degetulu mic. capul transvers pe capsulele ultimelor trei. Se insera pe fata laterala a bazei falangei proximale. dar tendonul sau se afla in loja mediala in raport cu halucele de baza caruia se apropie cele doua fascicule realizand un unghi deschis inafara. MUSCHII LATERALI AI PLANTEI Muschiul abductor al degetului mic este cel mai superficial muschi al lojei laterale a plantei.Vizitati www. pe baza metatarsienelor 2-4. medial de aceasta tuberozitate.

Are originea pe tuberculul medial al calcaneului. flexor accesor lombricalii si manunchiurile vasculonervoase plantare. Actiune: este flexor al degetului mic. El acopera muschii lung flexor al degetelor. iar tendonul sau se insera pe fata laterala a bazei falangei proximale a degetului mic. Muschiul scurt flexor al degetului mic are originea pe teaca plantara a muschiului lung peronier si pe fata plantara a bazei metatarsianului 5.Vizitati www. situat lateral si se imparte in patru fascicole care se continua cu cate un tendon pentru Pagina 12 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Fibrele musculare au directie anterioara intre muschiul abductor al halucelui situat medial si abductor al degetului mic . cursuri si referate postate de utilizatori. pe aponevroza plantara si pe septurile intermusculare plantare. Este situat sub muschiul abductor al degetului mic si acopera metatarsianul 5 si spatiul 4 interosos. MUSCHII LOJEI MIJLOCII Muschiul scurt flexor al degetelor este superficial intins intre calcaneu si ultimele patru degete. Fibrele musculare au directie anterioara.

fascicolul lateral.tocilar. El trimite prelungiri fibroase pentru tendoanele degetelor 2-4. pe fata inferioara a calcaneului .medial s lateral. cursuri si referate postate de utilizatori. pe Pagina 13 din 74 . Intre ei trece manunchiul vasculonervos plantar lateral. Insertia se face la baza falangei a doua a ultimeelor pateru degete. el corecteaza oblicitatea muschiului lung flexor al degetelor si contribuie la efectuarea miscarilor degetelor in plan anteroposterior MUSCHII LOMBRICALI Sunt in numar de patru dispusi intre tendoanele muschilor lung flexor al degetelor. Fascicolul medial are originea pe fata mediala a calcaneului langa tuberozitatea mediala. Insertia se face printr-un tendon pe fetele mediale ale ultimelor patru articulatii metatarsofalangiene. Are originea prin doua fascicole. Prin oblicitatea fibrelor sale.Vizitati www. Muschii lombricali sunt acoperiti de muschiul scurt flexor al degetelor. Actiune: este ajutator al muschiului lung flexor al degetelor. Muschiul flexor accesor. . care are originea numai pe marginea mediala a tendonului destinat degetului 2. El acopera muschii adductor al halucelui si interososi plantari. primul fiind numerotat cel medial. In dreptul falangei proximale fiecare tendon de insertie este perforat de tendonul corespunzator al muschiului lung flexor al degetelor. are forma patrulatera si ocupa planul al-2-lea al regiunii plantare mijlocii. Insertia este marginea laterala a tendoanelor muschiului lung flexor al degetelor.ro ! Arhiva online cu diplome. El se gaseste sub muschiul scurt flexor scurt flexor plantar si acopera calcaneul si ligamentul cuboidian. inafara de lombricalul medial. Actiune: este flexor al falangei a doua pe falanga intai a degetelor 2-5 si a falangei 1 pe metatarsiene. Originea lor este prin cele doua capete pe tendoanele vecine ale muschiului lung flexor al degetelor. Intre cele doua fascicole de origine se afla ligamentul plantar lung. ultimele patru degete. langa tuberozitatea laterala.

Insertia lor se face pe fetele mediale ale bazelor falangelor proximale ale degetelor 3-5 si pe tendoanele muschiului lung extensor al degetelor. Au originea pe bazele si fetele mediale ale corpurilor metatarsienelor 3-5. MUSCHII INTEROSOSI PLANTARI Sunt in numar de trei pentru ultimele trei spatii interosoase. prelungirile tendinoase ale muschiului lung extensor al degetelor. MUSCHII INTEROSOSI DORSALI Sunt in numar de 4 situati in cele 4 spatii interosoase pe care le ocupa in intregime. Actiune: sunt flexori ai falangelor proximale a degetelor 3-5 si extensori ai celorlalte doua. adductori ai degetelor. Originea este pe fetele care se privesc ale ambelor metatarsiene invecinate.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Actiune: fac flexia falangelor proximale pe metatarsiene si le extind pe celelalte doua prin insertiile lor pe tendoanele lungului extensor al degetelor. cursuri si referate postate de utilizatori. pe fetele dorsale ale falangelor proximale participand printr-o prelungire dorsala la formarea apoonevrozei dorsale a degetelor. adductor al halucelui. Ei se insera superior numai pe un metatarsian. In unghiul dintre capetele de origine ale ultimilor trei muschi interososi dorsali trec ramuri perforante care se anastomozeaza cu artera dorsala a piciorului. MUSCHII INTEROSOSI AI PICIORULUI Sunt impartiti in doua grupe: plantari si dorsali. printre capetele primului muschi interosos Pagina 14 din 74 . ocupand jumatate din spatiul interosos corespunzator. fetele lor planttare corespund tendoanelor muschilor flexor lung al degetelor.Vizitati www. arcadei arteriale plantare si ramurii profunde a nervului plantar lateral. iar inferior pe fata mediala a falangei proximale.

iar ceilalti pe fetele laterale ale degetelor 2-4. pana la extremitatea proximala a primului spatiu interosos. prin care patrunde vertical in planta. iar mai distal acoperita numai de fascia dorsala a piciorului si piele. terminandu-se in arcul vascular plantar.. Pagina 15 din 74 . VASCULARIZATIA PICIORULUI ARTERA DORSALA A PICIORULUI Reprezinta prelungirea arterei tibiale anterioare pe fata dorsala a piciorului de la nivelul retinaculului extensorilor. dorsal intra in planta portiunea terminala a arterei dorsale a piciorului. Actiune: sunt flexori ai falangelor proximale si extensori ai celorlalte doua falange si abductori ai degetelor. Insertia se face pe marginea opusa axului piciorului a bazelor falangelor proximale si pe tendoanele muschiului lung extensor al degetelor.3. 2. cursuri si referate postate de utilizatori. initial sub retinaculul extensorilor. Este situata superficial.Vizitati www.2. Linia de proiectie a arterei uneste un punct situat la jumatatea liniei bimaleolare anterioare cu primul spatiu interosos.tocilar. Astfel primul muschi interosos dorsal se insera pe fata mediala a degetelui 2.ro ! Arhiva online cu diplome.

al spatiului interosos prin intermediul unei ramuri plantare oprofunde. Din artera dorsala a piciorului iau nastere urmatoarele ramuri: Artera tarsiana laterala se desprinde lateral. Artera digitala dorsala pentru marginea laterala a degetului 5 poate proveni din artera arcuata sau din ultima artera metatarsiana dorsala. Artera metatarsiana a primului spatiu este de obicei ramura directa din artera dorsala a piciorului si furnizeaza ramuri digitale pentru haluce si fata mediala a degetului 2. Artera este insotita de doua vene satelite. iar la nivelul polului distal este o anastomoza similara cu arterele distale plantare. Strabate loja posterioara a gambei. trecand pe sub tendoanele muschilor extensori lung si scurt ale degetelor. apoi descrie un arc de cerc spre lateral. Intre arterele metatarsiene dorsale si arcul plantar se realizeaza o anastomoza puternica la polul proximal. 3. la nivelul capului talusului.Vizitati www. La nivelul comisurilor degetelor fiecare artera metatarsiana dorsala se divide in cate doua artere digitale dorsale pentru fetele adiacente a doua degete alaturate. ARTERA TIBIALA POSTERIOARA Artera tibiala posterioara participa la formarea axului vasculo-nervos al gambei intins intre arcul tendinos al muschiului solear si santul retromaleolar medial. intre grupul muscular superficial si profund. Pagina 16 din 74 . terminandu-se la nivelul marginii mediale a piciorului anastomozandu-se cu artera laterala a tarsului Din convexitatea arcului se desprind 3 artere metatarsiene dorsale care parcurg spatiile interosoase 2.tocilar. peste bazele metatarsienelor.ro ! Arhiva online cu diplome. Artera arcuata ia nastere din artera dorsala a piciorului la nivelul cuneiformului medial. apoi se indreapta lateral pe sub tendoanele muschiului extensor scurt al degetelor pâna la nivelul osului cuboid unde se anastomozeaza cu artera arcuata si maleolara antero-laterala. vase linfatice si ramura terminala a nervului peronier profund situat medial de ea. Lateral vine in raport cu tendonul pentru degetul al doilea al muschiului extensor lung al degetelor. peste care se proiecteaza (talusul. iar la nivelul santului retromaleolar medial se divide in arterele plantare mediala si laterala. Medial de ea se afla tendonul muschiului extensor scurt al halucelui. Aceasta permite usor palparea ei pe planul dur osos. cursuri si referate postate de utilizatori.. navicularul si cuneiformul medial). Arterele tarsiene mediale sunt 2-3 ramuri care se ramifica pe marginea mediala a piciorului anastomozandu-se cu arterele retelei maleolare mediale. 4 peste muschii interososi dorsali. Vascularizeaza articulatiile laterale ale piciorului.

In santul retromaleolar medial artera este acoperita de retinaculul muschilor flexori si de muschiul adductor al halucelui. distribuindu-se pe fata posterioara si laterala a tuberozitatii calcaneene. ARTERA PERONIERA Este cea mai voluminoasa ramura a arterei tibiale posterioare. cursuri si referate postate de utilizatori. Ramuri calcaneene reprezinta ramurile terminale ale arterei peroniere. ARTERA PLANTARA MEDIALA Reprezinta ramura de bifurcatie mediala. Coboara oblic spre fibula. fiind situata posterior de tendoanele muschilor tibial posterior si flexor lung al degetelor si anterior de tendonul muschiului flexor lung al halucelui. dar intr-un plan anterior. Artera coboara paralel cu marginea mediala a tendonului calcanean. Coboara in planta lateral de muschiul adductor al halucelui. anastomozandu-se cu artera laterala a tarsului.Vizitati www. unde se termina ramificandu-se pe fata laterala a calcaneului. Aici sau la distante variabile.ro ! Arhiva online cu diplome. Poate uneori sa inlocuiasca artera dorsala a piciorului. fiind culcata pe muschiul tibial posterior si flexor lung al halucelui.tocilar. unde este asezata profund de muschiul lung extensor al degetelor si al treilea peronier. Ramura perforanta are originea in treimea distala a gambei si strabate membrana interosoasa deasupra maleolei laterale. sub tendoanele muschilor peronieri. mai subtire a arterei tibiale posterioare. caz in care este mai voluminoasa. artera plantara mediala se divide in doua ramuri terminale: Pagina 17 din 74 . pentru a forma o retea vasculara abundenta posterior de calcaneu numita reteaua calcaneana. Iriga muschii cu care vine in raport. se aseaza in interstitiul dintre muschii adductor al halucelui si scurt flexor al halucelui. In partea inferioara a gambei artera perforeaza muschiul flexor lung al halucelui pentru a patrunde inapoia sindesmozei tibio-fibulare. ajungand distal pana la baza primului metatarsian. patrunzand in regiunea anterioara a gambei. Dupa ce incruciseaza tendonul muschiului flexor lung al degetelor. chiar deasupra bifurcatiei arterei tibiale posterioare. unde se anastomozeaza cu ramuri similare din artera tibiala posterioara. Perforeaza retinaculul flexorilor si se distribuie pe fata mediala a calcaneului intrand in structura retelei arteriale a calcaneului. maleola fibulei cu tegumentele vecine si sindesmoza tibio-fibulara. RAMURI Ramurile calcaneene iau nastere in spatiul retromaleolar. insotita de nervul plantar medial situat lateral de ea. Coboara anterior de sindesmoza tibio-fibulara si se termina in reteaua maleolara laterala.

La origine.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. In aceasta prima parte a traiectului. iar in partea laterala intre acestia si muschiul adductor al degetului mic. artera plantara laterala se afla intre calcaneu si muschiul adductor al halucelui. Ramura superficiala parcurge superficial muschiul adductor al halucelui. care strabate partea distala a spatiului interosos. Artera plantara mediala impreuna cu doua vene satelite si nervul plantar medial formeaza pachetulvasculo-nervos al lojei mediale a plantei ARTERA PLANTARA LATERALA Reprezinta ramura de bifurcatie laterala a arterei tibiale posterioare.tocilar. Continua traiectul arterei tibiale posterioare mergand oblic catre baza metatarsianului 5. In apropiere de segmentul terminal. anastomozandu-se cu arterele metatarsiene dorsale corespunzatoare. iar la nivelul insertiei muschiului. Din arcul plantar iau nastere urmatoarele artere: Ramuri perforante in numar de trei patrund prin polul proximal al ultimelor 3 spatii interosoase. Pagina 18 din 74 . arterele metatarsiene dau nastere la o ramura perforanta distala. ramuri superficiale pentru tegumentul lateral al plantei si ramuri anastomotice pentru arterele arcuata si tarsiana laterala.ro ! Arhiva online cu diplome. unde se anastomozeaza cu partea terminala a arterei dorsale a piciorului . De la nivelul metatarsianului 5. Ramura profunda.. artera se arcuieste medial catre primul spatiu interosos. pe fata mediala a primului deget contribuie la formarea arterei digitale plantare mediale a halucelui.indreptandu-se distal spre zona comisurala a degetelor. Acesta reprezinta segmentul distal convex al arterei plantare laterale. insotita de doua vene satelite si avand medial de ea nervul plantar lateral. intre muschii interososi plantari si partea oblica al muschiului adductor al halucelui. pentru a inchide arcul plantar. Da ramuri musculare pentru muschii plantari centrali si laterali. Arterele metatarsiene plantare sunt reprezentate de 4 artere longitudinale. iar ramura pentru fata laterala a degetului mic pleaca chiar din segmentul initial al arcului plantar. care se angajeaza in planul profund al plantei. pentru a se termina cu artera metatarsiana dorsala corespunzatoare. situate in axul fiecarui spatiu interoos. artera este superficiala. apoi se angajeaza in interstitiul dintre muschiul patrat al plantei si flexor scurt al degetelor. situat profund in planta. anastomozandu-se cu ramura omonima din artera dorsala a piciorului. Din prima artera metatarsiana ia nastere o ramura pentru fata mediala a halucelui.

2. sub aponevroza plantara exista vene digitale plantare. care se unesc posterior de maleola mediala formand venele tibiale posterioare. partea mediala a arcului venos dreneaza sangele in vena safena mica. impreuna cu care coboara pe fata mediala a gambei si a piciorului pana in dreptul halucelui.1 VENELE PICIORULUI VENELE SUPERFICIALE Pe partea dorsala a piciorulului exista vene digitale dorsale. VENELE PROFUNDE Incep la nivelul fetei plantare si dorsale a piciorului. Venele digitale dorsale se unesc formand venele metatarsiene dorsale ale piciorului.3.2. formand reteaua venoasa superficiala plantara ce trimite sangele in arcul venos dorsal al piciorului prin venele interdigitale si prin vase mici. Se afla impreuna cu vasele femurale in teaca lor. care ocolesc marginile piciorului.tocilar. Din nervul safen se desprind ramurile cutanate mediale ale gambei. in numar de 2 (una anterioara si alta posterioara). din care pornesc vene intermetatarsiene. Proximal aceste vene se anastomozeaza. care prin venele interdigitale se anastomozeaza cu venele plantare. care se anastomozeaza cu venele digitale dorsale.2.4 INERVATIA PICIORULUI NERVUL SAFEN Este ramura cea mai lunga a nervului femural si in acelasi timp cel mai lung nerv periferic din organism.Vizitati www. 2. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Din partea laterala a arcului venos dorsal al piciorului sangele este drenat in vena safena mare.. Acestea prin confluare formeaza arcul venos dorsal al piciorului. In dreptul fetei mediale a genunchiului perforeaza fascia gambei si devine nerv satelit al venei safene mari. care se continua cu patru vene metatarsiene plantare. NERVUL TIBIAL Pagina 19 din 74 . Numele lui vine de la faptul ca este satelit al venei safene mari la nivelul gambei. Venele metatarsiene plantare formeaza prin conflexare arcul venos plantar. La nivelul regiunii plantare. care se continua cu venele plantare mediale si laterale. provin din bifurcatia nervului safen in treimea inferioara a gambei si asigura inervatia pielii de la nivelul fetei mediale a gambei si piciorului. Segmentele arteriale situate intre originea ramului perforant distal si bifurcatia terminala a arterei maleolare plantare poarta numekle de artere digitale ccomune plantare.

la acest nivel se afla retinaculul flexorilor. inapoia tendoanelor muschilor tibial anterior si flexor lung al degetelor fiind acoperit la acest nivel de retinaculul flexorilor.Vizitati www. Da ramuri pentru muschii adductor al halucelui. muschiul patrat al plantei. Ramura superficiala se imparte in nervii digitali plantari comuni din caree desprind nervii digitali plantari proprii destinati fetei laterale a degetului 4 si fetelor mediala si laterala ale degetului 5. Si cel maui profund. ocoleste posterior maleola fibulei. unde se afla lateral de artera plantara mediala. apoi patrunde in santul retromaleolar medial unde se bifurca in ramurile sale terminale: nervii plantari medial si lateral In santul retromaleolar medial nervul tibial este situat intre tendoanele muschilor flrxor lung al degetelor (anterior) si flexor lung al halucelui (posterior).. primii doi muschi lombricali. scurt flexor al halucelui. Medial. Ramuri: Nervul cutanat sural medial se desprinde din nervul tibial in fosa poplitee.tocilar. Ramura de bifurcatie mediala a nervului ischiatic. se indreapta spre lateral impreuna cu artera plantara laterala.. intre aponevroza plantara si muschiul scurt flexor al degetelor. In acest interstitiu se bifurca in ramurile sale terminale superficiala si profunda. Ramura profunda se afla in profunzimea lojei plantare mijlocii intre muschiul scurt flexor al degetelor si patrat plantar fiind insotita in traiectul sau de arcul plantar al arterei Pagina 20 din 74 . In treimea distala a gambei se afla mai superficial. situati in primele trei spatii interosoase. cursuri si referate postate de utilizatori. Este cel mai lateral si superficial element al manunchiului vasculo-nervos popliteu artera poplitee fiind situata cel mai medial. trecand apoi in interstitiul dintre muschii adductor al halucelui si scurt flexor al degetelor.ro ! Arhiva online cu diplome. muschiul flexor scurt al degetelor. fiind situat medial de tendonul muschiului triceps (tendonul lui Ahile). la nivelul canalului calcanean medial. pentru articulatiile tarsiene. spre al 5-lea metatarsian împreuna cu artera plantara laterala trece intre muschii adductor si flexor al degetului 5. In continuare este acoperit de muschiul adductor al halucelui. terminandu-se pe marginea laterala a picioruluib sub numele de nervul cutanat dorsal lateral din care se desprind nervii digitali dorsali pentru fata laterala a degetului 4 si fetele laterale si mediale ale degetului 5 Nervul plantar medial are originea in nervul tibial la nivelul canalului calcanean medial. Nervul plantar medial se termina prin trei nervi digitali plantari comuni . Se impart in nervi digitali plantari proprii pentru fetele care se privesc ale primelor patru degete.. cat si nervul digital plantar pentru fata mediala a halucelui. Nervul plantar lateral de la originea sa din nervul tibial.

Vizitati www. tegumentului calcaiului fetei dorsale a degetului 5. marginea laterala a piciorului si tegumentului fetei plantare a labei piciorului. ramuri pentru muschiul patrat al plantei Rolul motor Nervul tibial inerveaza muschii flexori ai gambei (triceps sural) si piciorului (muschiul flexor lung al degetelor si flexor lung al halucelui). muschii adductori si cei care fac inversia (muschiul tibial posterior). lombricali 3 si 4. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. plantare laterale. CAPITOLUL 3 STATICA SI BIOMECANICA PICIORULUI Pagina 21 din 74 . toti muschii din regiunea plantara a piciorului Rolul senzitiv Teritoriul senzitiv corespunde fetei posterioare a gambei. muschiul adductor al halucelui. Din aceasta ramura se desprind ramuri pentru muschii interososi plantari si dorsali. fetei dorsale din jumatatea laterala a degetului 4.ro ! Arhiva online cu diplome. articulatiile vecine si uneori.

bolta transversala anterioara BOLTA INTERNA trece prin calcaneu-astragal-scafoid . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. tibialul posterior. Legaturile sunt reprezentate de: ligamentele interosoase. BOLTA PLANTARA Rezulta din torsiunea metatarsienelor care. formeaza o cupola care poarta greutatea variabila a corpului. si o bolta scurta. ea cuprinzand doua bolti lungi. in acest caz cuboidul devine punctul cel mai inalt.Vizitati www. muschii lungi ai gambei. BOLTA TRANSVERSALA scurta. prin cuboid. cuboid. bolta intarita prin legaturi intre punctele de sprijin. Sustinerea acestei bolti este asigurata de participarea capului astragalului. aponevroza plantara .care leaga pilonii de sprijin si nu permite departarea lor: pe masura ce greutatea corpului creste aponevroza plantara devine tot mai puternica deoarece elasticitatea acesteia creste progresiv. structura ce are linii de forta si puncte de sprijin variabile. Punctul cel mai inalt al boltii este articulatia calcaneo-cuboidiana. la nivelul articulatiei tarsometatarsiene.cele trei cuneiformemetatarsianul 1. pana la marginea interna a plantei( cuneiformul 2). tendoanele muschilor lung flexor al halucelui. 3. Forma cuneiforma a oaselor si legaturile dintre ele intaresc bolta. in ortostatism. interna si externa. cunneiformul 2.1 STATICA PICIORULUI Analiza staticii piciorului incepe cu analiza boltii plantare. metatarsienele 4 si 5. muschii scurti plantari. fiind sustinuta de mai multe elemente anatomice: aponevroza plantara intarita. cu cele doua picioare apropiate. Pagina 22 din 74 . BOLTA EXTERNA trece prin calcaneu. apare si o bolta plantara orizontala. In cazul cresterii greutatii corpului punctul de distributie al sarcinii se muta anterior. bolta plantara este o structura complexa. in special peronierul lung si tibialul posterior. Datorita acestor necesitati. care actioneaza pe punctele de insertie si au rol de chinga prin tendoaneloe lor. De fapt. ligamentele si capsulele fiecarei articulatii. ligamentul calcaneoscafoidian plantar. care trece prin capetele metatarsiuenelor.ro ! Arhiva online cu diplome. paralela cu prima. Dupa unii autori exista si o bolta transversala mai mica. de la marginea externa a plantei. scafoid si cuneiformul 3. lungul peronier.

tocilar. Antepiciorul este foarte mobil si foarte rezistent la fortele care actioneaza asupra lui. elementul sau functional fundamental este bolta anterioara transversala care se vede in descarcare si dispare la incarcare. In timpul mersului piciorul se sprijina pe capetele celor 5 metatarsiene. etatarsiene. In acelasi timp. de rotatie interna si externa si de circumductie. iar pensa maleolara reprezinta sistemul de directie al gleznei. Desi in cele mai multe din articulatiile sale miscarile sunt reduse. mai joasa face cu cea interna o linie in unghi de 25-30 de grade cu orizontala. aproape neglijabile.Vizitati www. Dupa Charpy bolta externa joaca un rol esential in sprijin. deci sprijinul nu se realizeaza doar pe primul si ultimul metatarsian cum se sustinea clasic.23232323 3. Transmiterea tensiunilor implica participarea acestor structuri. in acest caz cuboidul devine punctul cel mai inalt. la care se adauga articulatiile intermetatarso-falangiene si interfalangiene. El efectueaza miscari de: flexie. Piciorul se poate imparti in ante si retropicior. adductie. lungul peronier. intre capul astragalului si scafoid. iar bolta interna joaca rol in miscare. ci si aceea pe care o suporta uneori in plus. Pagina 23 din 74 . Greutatea corpului se transmite numai prin tibie catree astragal si de la acesta se imparte transmitandu-se catre calcaneu si antepicior( scafoid si cuboid).2 BIOMECANICA ARTICULATIEI PICIORULUI Piciorul este astfel constituit incat sa suporte nu numai greutatea individului. dar cu amplitudine mult mai mica. piciorul are posibilitati mari de miscare. Retropiciorul este format din cele 7 oase tarsiene si articulatiile intertarsiene functional retropiciorul se asociaza cu glezna. iar miscarile de rotatie se fac. cursuri si referate postate de utilizatori. abductorul halucelui ( fasciculul transvers). Maleola externa.ro ! Arhiva online cu diplome. extensie. in totalitatea sa piciorul se poate misca in toate sensurile. in primul rand . Maleola externa impiedica deviatia piciorului fiind” osul principal al piciorului”. ligamentele intermetatarsiene. iar pe capetele metatarsienelor 2-5 câte o sesime din greutatea corpului. Antepiciorul este format din metatarsiene si degete. dar cu presiuni variabile si anume pe capul primului metatarsian se sprijina doua sesimi din greutatea corpului.. Cuboidul descrie in acelasi timp o miscare pe fata anterioara a calcaneului. abductie. Retropiciorul este un segment relativ fix si solitar. Cresterea diametrului transversal al antepiciorului este limitata de. Suprafata articulara a extremitatii inferioare a tibiei reprezinta sistemul de sustinere . limita dintre ele fiind reprezentata de articulatia Lisfranc( articulatia intertarso-metatarsiana). In timpul sprijinului capetele metatarsienelor se deplaseaza atat vertical (coboara) cat si transversal (creste distanta intre ele). angajand intr-o masura oarecare si calcaneul. Articulatia medio-tarsiana este o artrodie.

dar si in articulatia subastragaliana. muschi accesori: muschii interososi dorsali. muschi acesori . Dar toate aceste miscari nu se executa izolat ci se combina intre ele realizand inversia si eversia piciorului. muschii interososi plantari.muschi principali. contactul partilor moi Agenti motori: muschii lombricali. adductie si circumductie. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Supinatia si pronatia piciorului se fac in primul rand in articulatia mediotarsiana.scurtul flexor al halucelui. Abductia si adductia piciorului au o amplitudine de 10-20 de grade. Inversia rezulta din asocierea adductiei cu rotatia interna si este usurata Pagina 24 din 74 . muschiul pedios Articulatia metatarso-falangiana a halucelui Agenti motori muschi principal . muschiul flexor scurt al degetului 5.ro ! Arhiva online cu diplome. extensie. Articulatiile metatarso-falangiene au trei grade de libertate: pasiv . EXTENSIA .tocilar. activ .amplitudinea de miscare este de 80 de grade Agenti limitatori: tensionarea ligamentelor plantare ale articulatiilor degetelor. abductie.numai miscari de flexie si extensie in jurul unui ax biomecanic transvers Articulatia metatarso-falangiana a ultimelor 4 degete FLEXIA Agenti limitatori: tensionarea muschilor extensori ai degetelor. tensionarea ligamentelor laterale ale articulatiilor degetelor Agenti motori: muschiul extensor comun al degetelor.in ele se realizeaza miscari de: flexie.lungul flexor propriu al halucelui Articulatia subastragaliana permite o miscare de invartire a calcaneului intr-un sens sau altul si de alunecare inainte cu deplasarea extremitatii lui anterioare in abductie sau adductie.

tensionarea ligamentelor laterale ale articulatiilor degetelor Pagina 25 din 74 . miscarile posibile fiind cele de flexie si extensie. cursuri si referate postate de utilizatori. muschiul scurt flexor plantar.Vizitati www. peronierul anterior sau 3 Articulatiile interfalangiene ale piciorului sunt trohleartroze cu un singur grad de libertate. muschiul flexor lung al halucelui EXTENSIA . contactul partilor moi Agenti motori: muschiul flexor comun al degetelor. gemenul intern EVERSIA PICIORULUI .amplitudinea de miscare intre 0 si 15 grade Agenti limitatori tensionarea ligamentelor interne ale tarsului. muschi accesori. INVERSIA PICIORULUI .amplitudinea de miscare 80 de grade Agenti limitatori: tensionarea ligamentelor plantare ale articulatiilor degetelor. contactul oaselor tarsului pe marginea interna Agenti motori muschiul principal .ro ! Arhiva online cu diplome.muschiul tibial posterior. FLEXIA .tocilar. muschi accesori: lungul flexor comun al degetelor. Eversia rezulta din asocierea abductiei cu rotatia externa si este usurata de flexia dorsala a piciorului. scurtul peronier. lungul flexor propriu al halucelui. contactul oaselor tarsului pe marginea externa Agenti motori: lungul peronier. de extensia piciorului. tensionarea muschilor peronieri. tensionarea muschilor tibiali anterior si posterior.amplitudinea de miscare este de 50-90 ce grade Agenti limitatori: tensionarea tendoanelor muschilor extensori ai degetelor.amplitudinea de miscare intre 0 si 35 de grade Agenti limitatori: tensionarea ligamentelor externe ale tarsului.

cursuri si referate postate de utilizatori. muschiul pedios Pagina 26 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar. Agenti motori: muschiul extensor comun al degetelor.

rotatia interna a blocului calcaneo-pedios este consecinta celor doua atitudini precedente adductia mediotarsiana atitudine vicioasa articulara. PICIORUL VARUS –EQUIN PICIORUL STRAMB VARUS-EQUIN (varus . Seringe propune o metoda foarte simpla prin care este masurata reductibilitatea varusului si a equinului .rasucit spre interior).1. picioare lungi. idiopatic (fara o cauza precisa) se caracterizeaza prin: equinul retropiciorului (flexia plantara) – la nivelul articulatiilor tibio-astragaliene si astragalo-calcaneene: varusul calcanean . Tipul 2 . moderat. sever. congenital ( dinaintea nasterii).reductibilitate cuprinsa intre 20 si 40º. Pagina 27 din 74 .reductibilitate cuprinsa intre 0 si 20º.reductibilitate de la 41º în sus.tocilar. Tipul 1 . Manes-Costa îl clasifica în 3 categorii: picioare lungi.. fine cu un varus-equin de 20º. foarte sever. cursuri si referate postate de utilizatori. equin (glezna in extensie). CAPITOLUL 4 ETIOPATOGENIE SI ANATOMIE PATOLOGICA 4. fine. reductibile cu o deformare superioara de 20º dar cu o deformare inferioara de 45º. Tipul 3 .ro ! Arhiva online cu diplome. picioare care au o deformare superioara de 45º si deformare inferioara de 20º care sunt picioare scurte si groase. ireductibil (nu poate fi corectat in întregime pasiv de catre examinator). CLASIFICARE Piciorul varus-equin a fost mult timp clasificat în patru categorii: benign. unghiul cel mai important fiind cuprins in aceasta clasificare. deformari osteo-articulare ale retropiciorului (în cazurile grave) Diformitatea se intalneste mai frecvent la sexul masculin (65% baieti fata de numai 35% fete) si cel mai adesea ea este bilaterala.Vizitati www.

Reductibilitate De la 90° la 45° De la 45° la 20° De la 20° la 0° De la 0° la -20° 4 3 2 1 Punctaj Pagina 28 din 74 . de cele foarte severe. Ea diferentiaza trei tipuri de varus-equin. obiectiva (masoara deformarile) si are valoare prognostica.tocilar.. precum si alte 4 puncte suplimentare. Equinul in plan sagital. relatia dintre ante si retropicior in plan orizontal. picior foarte sever. moderate si benigne. picior sever. varusul in plan frontal. usor de memorat. equin inferior de 20º. equin inferior de 45º.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceasta clasificare are avantajul de a atrage atentia asupra morfologiei piciorului si caracterelor foarte peiorative ale picioarelor scurte si groase mai greu de corectat spre deosebire de cele lungi si subtiri. El a diferentiat 6 categorii: picior pozitionat. obtinându-se astfel un scor de 20 de puncte. rotatia blocului calcaneo-pedios in plan orizontal. picior benign. teratologice descriind un scor de 60 de puncte. Clasificarea DIMĖGLIO adoptata în ultimii ani la nivel mondial (francezi si anglosaxoni) este simpla. Trecand in revista toate aceste clasificari. El ia in considerare 10 parametri cu multiple nuante si patru posibilitati de alegere pentru fiecare parametru. picior discret. Permite separarea picioarelor severe. patru parametri sunt esentiali pentru a diferentia picioarele severe. Goldmer a stabilit o clasificare foarte completa incercand sa acopere toate scalele de severitate. cursuri si referate postate de utilizatori. equin superior de 20º. Se acorda un scor de la 1 la 4 pentru fiecare deformare in functie de reductibilitate. Acesti parametri au inconvenientul de a putea fi supusi esecului. moderate si benigne.Vizitati www. de cele foarte severe.

Aceste picioare sunt total. tratamentul ortopedic are sanse bune de reusita fara tratament chirurgical. cu un scor intre 5 si 10. Impactul pe care il are scaderea scorului dimeglio asupra parintilor nu este deloc de neglijat. 30% din total. Clasificarea Diméglio : evaluarea varusului calcaneului (talon) de 0 la 4 Pagina 29 din 74 . 20%. Toate aceste picioare beneficiaza de un tratament conservator. cu un scor intre 15-20.tocilar. in plus clasificarea Dimeglio permite evaluarea rezultatelor tratamentului. picioare moderate. completa si precisa. Aceasta clasificare permite o evaluare simpla. dar reductibile. retractia fiind progresiva dinspre proximal spre caudal. sunt picioare reductibile.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. diferentiaza deformarile predominante in plan sagital de cele in plan orizontal. prin trecerea de la o categorie la alta. picioare severe. au o reductibilitate de 90% . sau aproape ireductibile. Patru puncte suplimentare sunt acordate astfel: sant posterior sant intern retractia aponevrozei plantare sau cavus 1 1 1 statusul muscular 1 Pe baza acestei clasificari au fost diferentiate patru tipuri de picior varus-equin: picioare benigne.ro ! Arhiva online cu diplome. Situatia opusa este exceptionala. unele picioare sunt rigide in plan sagital si relativ reductibile in plan orizontal. 40 %. apartin picioarelor rigide. cu un scor intre 0 si 5. picioare foarte severe 10% din totalul picioarelor strambe . artrogripotice. cu un scor intre 10 si 15. Aceste picioare sunt rezistente.

Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. 4 puncte Varus 3 puncte Pagina 30 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.

tocilar. Clasificarea Diméglio : évaluarea equinului de 0 la 4 4 puncte Equin 3 puncte 1 punct ncte Clasificarea Diméglio : evaluarea rotatiei interne a piciorului de 0 la 4 Pagina 31 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

Vizitati www. 4 puncte 2 puncte Rotatia 3 puncte 1 punct Pagina 32 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.

Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. TEORII EXOGENE FACTORI MECANICI Pagina 33 din 74 .tocilar. Classificarea Diméglio : evaluarea adductiei antepiciorului de la 0 la 4 4 puncte 2 puncte Adductia 3 puncte 1 punct ETIOPATOGENIE Cauzele piciorului strâmb congenital sunt înca neelucidate pe deplin desi de-a lungul timpului s-au emis numeroase teorii. cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Compresia in cavitatea uterita a fost mult timp acceptata ca si cauza pentru piciorul stramb congenital, dar, odata cu aparitia ecografiei aceasta ipoteza a fost abandonata. Prin ecografia antenatala s-a demonstrat ca piciuorul varus-equin apare din saptamana a 16-a de gestatie. FACTORI TERATOGENI Alcoolul si intoxicatiile cu medicamente din perioade gestatiei. FACTORI GENETICI Numeroase afectiuni cu transmitere genetica care asociaza piciorul stramb au fost recunoscute ca: sindromul Freeman si Sheldon, nanismul distrofic. In ceeea ce priveste piciorul stramb idiopatic incidenta generala este de 14 ‰ de nou nascuti la populatia alba, 7 ‰ la populatia din Haway si 0, 5 ‰ pentru Japonia. Existenta factorilor ereditari nu a fost contestata pentru ca studiile familiale au regasit la rasa alba o incidenta de 2,14% pentru parinti, frati si surori si 0,6% pentru unchi si matusi si 0,2% pentru veri. O gena majora predomina printre altele minore. TEORII ENDOGENE ASIMETRIA CRESTERII OSOASE Din a-7-a saptamana de gestatie Clavert, apoi Victoria Diaz au confirmat existenta unui asincronism in cresterea celor doua oase ale gambei. La inceput peroneul creste mai repede decat tibia si deformeaza piciorul in varus, apoi cresterea tibiala se accelereaza si piciorul se corecteaza. Un proces patologic care se produce in faza de crestere a fibulei poate produce o deformare a piciorului in varus a carei severitate depinde de data efectului nociv. FIBRELE RETRACTILE ALE PARTILOR MOI POSTERO-INTERNE Studiile histologice arata ca tesutul fibros este abundent pe muschi, fascii si tecile tendoanelor regiunii postero-interne a gleznei ca dovada a sintezei crescute de colagen. Anomaliile celulare cantitative au fost observate la nivelul tecilor tendoanelor tibialului anterior si posterior. Anomalii calitative s-au observat la nivelul versantului intern al piciorului. Mastocilele au o actiune contractila asupra miofibroblastilor prin eliberarea histaminei. Cauza piciorului stramb pare a fi o maladie retractila postero-interna a piciorului , comparata cu boala Dupuytren. Aceste fenomene de retractie si contractie ale partilor moi sunt probabil de origine neurologica fiind responsabile de o anomalie de crestere. TEORIA NEUROMUSCULARA Alterarea constanta a fibrelor musculare a fost regasita la muschii posteriori ai gambei, peronieri laterali si la unii muschi intrinseci ai piciorului (aductorul halucelui). Amiotrofia a fost asociata cu o diminuare a numarului si diametrului fibrelor. Microscopia
Pagina 34 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

electronica a relevat semne ce traduc o denervare astfel: replierea membranei sinoviuale, ingrosarea si neregularitatea alinierii benzilor Z, regruparea fibrelor de tip 1. Cresterea numarului fibrelor de tip 1 in raport cu cele de tip 2 a fost recunoscuta. Aceste constatari sunt in favoarea originii neurologice a piciorului varus-equin care ar putea fi considerata ca o forma periferica si localizata de artrogripoza cu toate ca studiile electromiografice facute dupa nastere se dovedesc pana in prezent insuficiente pentru omologarea unui fenomen de denervare. TEORIA VASCULARA Hipoplazia arterei tibiale anterioare si absenta celei pedioase sunt frecvente..Importanta malformatiilor vasculare pare a fi paralela cu severitatea deformarilor. ALTE TEORII Max Bohm pe baza studiilor anatomice facute pe picioare de embrioni si la feti cu picioare strambe, a ajuns la concluzia ca in timpul vietii intrauterine, piciorul are fata de axa gambei, patru pozitii diferite. In primele doua luni piciorul se gaseste in prelungirea gambei, fiind cuprins in acelasi plan; o data cu inceputul lunii a treia, piciorul ramane tot in prelungirea gambei, se roteste in supinatie incat planul gambei face cu planul piciorului un unghi de 90°. La jumatatea lunii a treia, piciorul fiind tot in supinatie se flecteaza dorsal si formeaza cu gamba un unghi de 90o. De la luna a patra, planul piciorului din supinatie, sufera un proces de torsiune, in sensul pronatiei, aceasta miscare continuandu-se pana la nastere, aducand piciorul in pozitie normala. Din aceste constatari Max Bohm conchide ca, piciorul stramb congenital constituie o oprire in dezvoltare a acestuia, fiind mentinut in unul din stadiile embrionare. Pierre Lombard admite ca piciorul stramb congenital se datoreste unui dezechilibru intre grupele musculare care stabilizeaza piciorul. Astfel, grupele musculare care produc equinul (triceps sural), supinatia (tibialii) si adductia (muschii lojei interne a piciorului) sunt hipertoni, in vreme ce extensorii degetelor si peronierii sunt hipotoni. Acest dezechilibru s-ar datora faptului ca neuronul periferic nu s-ar articula, sau se articuleaza rau cu sistemul piramidal si extrapiramidal si ca atare, influxul nervos nu ar actiona asupra acestuia.. In timpul vietii intrauterine dezechilibrul neuro-muscular accentueaza pozitia vicioasa, iar reluarea tonusului se face lent pana la varsta de 6 luni. Pana cand nu se restabileste echilibrul grupelor musculare, orice terapie este pasagera. 4.3. ANATOMIE PATOLOGICA 1. DEFORMARILE GLOBALE ALE PARTILOR MOI
Pagina 35 din 74

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Piciorul este intr-o atitudine vicioasa descrisa sub numele de varus-equin. Varusul trebuie privit sub doua aspecte: adductie si supinatie. Adductia face ca marginea interna a piciorului sa apara concava, axul plantar fiind rupt in doua sub un unghi de 60-90º. Piciorul se sprijina pe marginea sa externa, planta avand tendinta sa priveasca in sus (supinatie). Varusul este generat de retractia muschilor posteriori ai gambei (tibialul posterior, flexorul propriu al halucelui si flexorul comun al degetelor) precum si de insuficienta muschilor anteriori si laterali. Equinul reprezinta extensia piciorului pe gamba si adesea este mascat de adductia antepiciorului, diminuarea hiperextensiei piciorului care are loc in articulatia tibioastragaliana datorita retractiei tricepsului sural. 2. DEFORMARILE OSOASE Calcaneul se deplaseaza inapoi sub astragal fiind plasat de cele mai multe ori pe marginea sa externa. Calcaneul se apleaca in equin, pentru ca este obligat sa lunece pe fata inclinata a astragalului. In urma unei miscari de rotatie in lungul axului sau mare, el isi inclina fata externa spre pamant, si aceasta supinatie a lui va determina supinatia intregului picior. Calcaneul sufera si o miscare de adductie, care face ca apofiza anterioara sa se deplaseze inauntru si sa se situeze sub astragal, ceea ce l-a facut pe Farabeuf sa afirme ca, calcaneul efectueaza o tripla deplasare: tangheaza (equin), vireaza (adductie) si ruleaza (supinatie). Astragalul la nou-nascut, este deplasat din pozitia sa normala in flexie plantara accentuata. Din cauza equinului astragalul este subluxat in raport cu suprafata articulara inferioara a tibiei. El se deformeaza in timp, partea anterioara a corpului sau lipsita de contactul cu tibia creste mai repede, in timp ce partea posterioara creste mai lent producandu-se o denivelare transversala, care dupa o anumita varsta face foarte greu reductibila deformarea. Din cauza acestei pozitii astragalul este vicios orientat, axa sa antero-posterioara fiind orientata in sens cranio-caudal. Cu timpul, din cauza subluxatiei presiunile pe astragal sunt repartizate inegal, mai mult pe partea interna, astfel ca, potrivit legii lui Delpech, suprafetele scutite de presiune se hipertrofiaza, aparand astfel pe fata dorsala a corpului astragalului o creasta - bara transversala a lui Adams, iar pe fata externa o alta creasta preperoniera descrisa de Nelaton. Scafoidul este deplasat intern si se poate plasa pe fata interna a astragalului. Cuboidul plasat pe marginea externa a piciorului se hipertrofiaza. Cuneiformele si oasele metatarsiene urmeaza miscarile de adductie ale piciorului.
Pagina 36 din 74

Ligamentele sunt retractate in partea concava si alungite in partea convexa. pozitie ce devine ireductibila prin retractia capsulei tibio-astragaliene posterioare si a ligamentului Besel-Hagen. el devenind astfel cauza principala a equinului. care spune ca oasele care sunt supuse unor presiuni mari se dezvolta insuficient. ca si fascicolele ligamentelui colateral extern: peroneo-calcanean si peroneo-astragalian posterior. subastragaliana si mediotarsiana prin actiunea legii lui Delpech. Tendonul lui Ahile este retractat si insertia sa distala de pe partea interna a calcaneului agraveaza varusul calcanean.ro ! Arhiva online cu diplome. Musculatura piciorului este dezechilibrata prin retractia unor grupe musculare si inactivitatea altora. retractia musculaturii scurte si a ligamentului calcaneoscafoidian accentueaza si fixeaza adductia antepiciorului. Pagina 37 din 74 . AFECTARI ARTICULARE Modificari importante au loc la nivelul tuturor articulatiilor: tibioastragaliana. Pe fata plantara a piciorului. Acest dezechilibru intre grupele musculare supinatoare –adductoare si pronatoareabductoare explica recidivele survenite in unele cazuri dupa tratamentele ortopedice sau chirurgicale corect efectuate. ele fiind retractate pe partea posterioara. ele contribuind la fixarea deformarilor. tesutul celular subcutanat si tegumentele participa si ele la deformarea piciorului. 3. in vreme ce se dezvolta o insertie puternica pe primul cuneiform si baza primului metatarsian. interna si plantara a piciorului si destinse si destinse pe fata dorsala si externa.tocilar. iar retractia puternicului ligament deltoidian fixeaza supinatia. Muschii sunt pe de o parte hipertoni si retactati (tricepsul si tibialul posterior). iar insertia sa pe scafoid este redusa. ele impreuna fixand equinul posterior 4. Tricepsul sural este retractat si prin insertia sa pe pe partea interna a marii tuberozitati a calcaneului exercita o actiune de supinatie si adductie. formand zone de hipercheratoza. AFECTAREA PARTILOR MOI Muschii. Gamba prezinta o atrofie musculara vizibila a moletului. Capsula articulatiei tibio-astragaliene posterioare( talo-crurala) este foarte retractata. iar tegumentele de pe marginea externa a piciorului sunt ingrosate. Pe partea interna a piciorului tibialul posterior este adesea subluxat. ligamentele. pe de alta hipotoni si alungiti (extensorii si peronierii). cursuri si referate postate de utilizatori. iar.Vizitati www. Retractia acestor muschi asociata cu aceea a flexorilor degetelor produce adductia si supinatia.

cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 38 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar.

mai alungite. Retractiile capsuloligamentare.Vizitati www. Orientarea spatiala a calcaneului este conditionata de equinul tibio-astragalian. ingramadite si latite. Marginea interna este concava. aponevrotice si musculare sunt observate la palpare cu cateva aderente pe fata interna.tocilar. unul submaleolar intern si unul subcalcanean posterior. Marea tuberozitate a calcaneului este ascensionata. Cand equinul astragalian este sever fata inferioara a calcaiului priveste in jos. Adductia antepiciorului pe retropicior se apreciaza pe fata plantara. Stabilirea gradului malformatiei se face prin descompunerea elementelor care alcatuiesc deformarea piciorului. inauntru si in spate. Dupa principiul lui Mac Connail corectia equinului suprima aceasta falsa supinatie a antepiciorului. CAPITOLUL 5 DIAGNOSTIC EXAMEN CLINIC La nastere diagnosticul clinic al piciorului varus-equin nu pune mari probleme datorita deformarilor caracteristice ale antepiciorului asociate celor ale retropiciorului La inspectie unele picioare sunt scurte. Adductia piciorului pe gamba se masoara prin unghiul pe care il face axul gambei cu axul piciorului privit din fata si poate fi de 10-80°. e rasucit spre inauntru. Pagina 39 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori. Acest unghi variaza intre 0 si 40°. Piciorul deformat. masurand unghiul format intre axul antepiciuorului si axul retropiciorului. care este urmat de un sant mediotarsian plantar. pielea este intinsa. Exista numeroase santuri: unul mediotarsian lateral intern foarte marcat. care adauga o falsa supinatie. in timp ce alte picioare sunt mai gratioase. marginea sa externa este convexa privind spre in jos. Proeminentele osoase anormale sunt situate deasupra piciorului (jonctiunea cervico-cefalica a astragalului si marea apofiza a calcaneului). pielea este scurta.ro ! Arhiva online cu diplome. cu santul supracalcanean posterior si medio-plantar foarte profund..

. DIAGNOSTICUL ANTENATAL Diagnosticul antenatal se pune imagistic prin ecografie. La acest nivel se produce cu timpul o calozitate si poate aparea o bursa seroasa ce seamana cu un al doilea calcai. Equinul corespunde extensiei piciorului pe gamba. Pagina 40 din 74 . cand rotula priveste inainte.tocilar. in special supinatia si adductia. Incepand cu a 16-a saptamana de gestatie studiul piciorului in uter este relativ usor. acesta se sprijina la mers mai intai pe marginea sa externa. Conturul cutanat arata varusul retropiciorului.1. caci lichidul amniotic este abundent si piciorul este suficient de mic pentru a fi vazut in intregime. in supinatie. peroneul si paleta celor 5 metatarsiene dispuse sub forma unor raze orizontale pe partea interna a gambei. formand cu solul un unghi de 0-70°. apoi pe fata dorsala. calcaneul este inclinat inapoi si practic invizibil. Datorita mersului devine vizibila rotatia gambei. Piciorul calca pe marginea sa externa. iar cea externa apare alungita. marginea interna a piciorului se ridica. maleola externa apare mult anterior fata de cea interna. sectiunea frontala a scheletului gambei arata tibia. iar planta are tendinta de a privi. Acesta poate fi de la 90º cat este normal pana la 180º. O data cu inceperea mersului deformarile elementare se accentueaza si. caci nucleul sau de osificare apare foarte tarziu (dupa nastere). Din cauza ca greutatea cade in afara piciorului. Supinatia corespunde rasucirii piciorului in jurul axului antero-posterior.Vizitati www. Planta adesea scobita este orientata in sus si posterior: marginea interna a piciorului . in sus. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru a masura marimea unghiului de equin se apreciaza privind din profil unghiul format de axul gambei cu cel al piciorului..2. DIAGNOSTIC IMAGISTIC 5. Piciorul stramb apare extrem de deformat. din cauza adductiei antepiciorului este frinta in dreptul articulatiei mnedio-tarsiene.ro ! Arhiva online cu diplome.

fie pentru ca erau secundare unei patologii complexe comune unei miopatii congenitale. De altfel.Vizitati www. Realizarea unei radiografii complementare. In ceea ce priveste sectiunea sagitala. a adductiilor si a graduluii de reductibilitate. mai ales in stadiu foarte precoce. apoi tibia si insfarsit sectiunea transversala a celor 5 metatarsiene. Supinatia se apreciaza prin faptul ca cele doua imagini ale calcaneului si astragalului. RADIOGRAFIA DE FATA DORSO-PLANTARA PRETIBIALA DE CORECTIE Pagina 41 din 74 . Unghiul tibio-astragalian este normal de 90° si divergenta astragalo-calcaneana de profil este normal de aproximativ 40-50°. stergerea sinusului tarsului si retropozitia maleolei externe.2 DIAGNOSTIC RADIOLOGIC Examenul radiologic permite masurarea precisa a unghiului equinului posterior.2. la un picior normal ele sunt divergente la partea lor anterioara. dar la un picior varus-equin aceste doua axe formeaza un unghi deschis inauntru. fie mixt. RADIOGRAFIA DE PROFIL STANDARD IN FLEXIE DORSALA Ea trebuie facuta asigurandu-ne ca marginea externa a retropiciorului se sprijina pe caseta si ca piciorul este in flexie dorsala maxima. aceasta este interpretabila numai daca deplasarea sondei arata dinafara catre inauntru peroneul. In piciorul varus-equin unghiul tibio. caci piciorul normal pare a fi in mod spontan in varu 5. Doua incidente fundamentale: RADIOGRAFIA DE FATA Pe radiografia de fata se apreciaza adductia si supinatia. In plus radiografiile reprezinta un mijloc obiectiv pentru studiul evolutiei piciorului varus-equin. se suprapun prin bascularea calcaneului sub astragal. arata de fapt o normalizare a acestor imagini..ro ! Arhiva online cu diplome. calcaneul este in vedere laterala. La un picior normal.calcanean ofera o masura globala de equin al carui sediu trebuie sa fie precizat: fie tibio-astragalian. in timp ce astragalul si pensa bimaleolara sunt in vedere de ¾. O mare prudenta trebuie sa domine diagnosticul antenatal. cursuri si referate postate de utilizatori. axul astragalului se suprapune pe acel al primului metatarsian. La sfârsitul sarcinii.tocilar. Aceasta explica deformarile aparute cum sunt: aplatizarea corpului astragalului. fie pentru ca erau confirmate. fie subastragalian. analiza piciorului este mai dificila si se poate observa alaturi de piciorul varus-equin picioare in pozitii intermediare. de profil strict transmaleolar.

marginea externa a piciorului fiind rectilinie. Pagina 42 din 74 . dar in aprecierea gradului deformarii si a evolutiei tratamentului examenul radiologic joaca un rol important. unghiul astragalo-metatarsian care este normal deschis de 10-15°. Ea permite evaluarea formei astragalului. Unghiul calcaneului cu al 5lea metatarsian traduce adductia articulatiei medio-tarsiene..3. In piciorul varus-equin defectul de divergenta astragalo-calcanean reprezinta adductia blocului calcaneo-pedios. ca si o eventuala adductie asociata in interlinia tarso-metatarsiana. esential si cel asociat altor afectiuni cum ar fi: picior varus equin paralitic. axul astragalului trecand in interiorul celui al primului metatarsian si unghiul calcaneului cu al 5lea metatarsian. La nou nascut indicatia uni bilant radiologic e putin interesanta inafara cercetarii unei malformatii. pe de alta parte pentru a determina articulatie cu articulatie locul exact al redorilor. In aceasta incidenta genunchiul este flectat la 120°. 5. Adductia este corijata si piciorul se sprijina pe caseta prin talpa. Unghiurile masurate sunt: divergenta astragalo-calcaneana care este normal de aproximativ 40°. cursuri si referate postate de utilizatori. Preoperator sau inaintea unei faze terapeutice bilantul radiologic complet este deasemenea necesar.tocilar. Cand boala este unilaterala cliseele comparative ale piciorului opus servesc drept ghid.Vizitati www. 5.4. DIAGNOSTIC POZITIV In perioada de nou nascut deformarile sunt foarte evidente astfel incit diagnosticul se poate pune doar pe semnele clinice.ro ! Arhiva online cu diplome. spastic. marea tuberozitate a calcaneului plasandu-se dedesubtul astragalului. inversat in piciorul varus-equin este rezultatul diverselor adductii ale piciorului RADIOGRAFIA DE PROFIL IN FLEXIE PLANTARA Da informatii asupra amplitudinii articulare tibio-astragaliene si subastragaliene. pe de o parte pentru orientarea gestului chirurgical si. in timp ce piciorul este mentinut in axul gambei. Unghiul astragalului cu primul metatarsian. Radiografia de profil strict a articulatiei tibio-tarsiene in flexie dorsala este facuta rasucind gamba in rotatie interna pentru a obtine un profil transmaleolar. Incepand cu varsta de 3-4 luni studiul celor doua incidente in pozitii de corectie da informatii precise despre situatia piciorului in perioada de reductibilitate. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL Trebuie facuta deosebirea intre piciorul stramb congenital. flasc cel mai frecvent. Radiografia dorso-plantara în pozitie necorectata comparata cu cea in pozitie de corectie arata reductibilitatea diferitelor componente ale adductiei piciorului.

picior stramb din IMOC. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.tocilar. in special arsuri care produc cicatrici retractile.ro ! Arhiva online cu diplome. traumatisme. poliomielita. Pagina 43 din 74 . sechele din maladia amniotica. leziuni traumatice ale nervului sciatic. picior stramb din artrogripoza.

cursuri si referate postate de utilizatori. tratamentul trebuie sa conduca la o reducere completa a diformitatilor elementare. din cauza compensarilor care se pot produce cat mai ales pe baza examenului radiologic. reducere ce trebuie apreciata nu atat pe baza examenului clinic. comparativ cu piciorul varus-equin operat la 9-12 luni. Piciorul este maleabil si chiar daca deformatiile nu se pot corecta de la prima imobilizare in Pagina 44 din 74 . Perioada de reductibilitate . se constata o serie de diferente in ceea ce ptiveste aspectul global. ca in toate malformatiile congenitale. perioada in care neefectuarea tratamentului determina o evolutie marcata spre forme clinice severe.ceea ce l-a facut pe Sydenham sa spuna ca “ginecologul nu trebuie sa paraseasca sala de nasteri pana nu incepe tratamentul piciorului strâmb” Tratamentul piciorului stramb varus-equin trebuie sa fie. ortopedic Aceasta afirmatie se bazeaza pe: cu cât tratamentul este mai precoce cu atât rezultatele sunt mai bune. CAPITOLUL 6 TRATAMENT In cazul piciorului stramb varus-equin se impune un tratament de urgenta . in principal nechirurgical. Diferenta esentiala este ca. daca se compara piciorul stramb al nounascutului cu piciorul varus-equin netratat al unui adult.ro ! Arhiva online cu diplome. In piciorul stramb varus-equin congenital. pentru altii la cateva saptamani pentru a astepta adaptarea nou-nascutului la mediul extern si pentru ca tegumentele lui sa capete o rezistenta mai mare la traumatisme.Vizitati www. pe cand piciorul stramb al nou-nascutului este usor reductibil. cel al adultului netratat este ireductibil. care uneori poate fi inselator. si in cazul piciorului stramb varusequin tratamentul trebuie inceput cat mai curand dupa nastere.tocilar. Dupa unii autori acesta se incepe la cateva zile de la nastere. Ombredane a descris trei perioade in evolutia clinica si anatomo-patologica a piciorului strâmb varus -equin. numindu-se picior strimb inveterat. Deasemenea pentru buna reusita a tratamentului trebuie tinut cont si de faptul ca . chirurgia neonatala a piciorului varus-equin este deosebit de dificila si produce un picior cicatriceal si rigid. prezenta miofibroblastilor in tesututrile musculo-ligamentare din piciorul varus-equin si rolul acestora in fibroza retractila este maxim in jurul varstei de 2-4 luni. Rezultatele tratamentului depind atat de promptitudinea cu care este initiat cat si de respectarea riguroasa a secventelor terapeutice.de la nastere pâna in primele 2-3 saptamani de la nastere. In general.

mici asimetrii de lungime. precum si intre flexori si extensori. Pagina 45 din 74 . adductia antepiciorului. sa asigure in final un picior mobil si functional. obtinerea unei functionalitati satisfacatoare. Niciodata Kite nu a trecut la corectia deformarii urmatoare pana nu a obtinut corectia completa a celei precedente. METODA KITE Consta in corectia fiecarei componente a deformarii in parte. IMPERATIVELE TRATAMENTULUI toate redresarile sa fie progresive si blande. diminuarea amplitudinii articulare. deficientele persista. calcaneo-cuboidiene. la inceput trebuie corectata supinatia plantara si apoi adductia. continuand cu corectia rotatiei interne a blocului calcaneo-pedios si varusului calcanean si in final a equinului. amiotrofia pulpei piciorului.de la 2-3 saptamani pina la 3-4 ani. Cresterea piciorului in pozitie vicioasa va antrena importante deformari OBIECTIVELE TRATAMENTULUI obtinerea si mentinerea unui raport normal la nivelul articulatiilor tibio-astragaliene. cursuri si referate postate de utilizatori. aparat gipsat exista certitudinea ca in marea majoritate a cazurilor. Trebuiesc corectate equinul. varusul. evitandu-se corectarea fortata a deformarilor. 6.Vizitati www. Aceste corectii se fac intinzând partile moi retractate fara a deforma osul. stabilirea unei balante musculare normale intre muschii eversori si cei inversori. precum si la nivelul celorlalte articulatii disturbate. capsule articulare si muschi Perioada de ireductibilitate absoluta – dupa 3 – 4 ani.1 TRATAMENTUL ORTOPEDIC OBIECTIVE corectarea deformarilor piciorului si stabilizarea acestei corectii. oricat de buna ar fi ingrijirea.tocilar. ghipsurile urmatoare vor duce la o corectie definitiva Perioada de reductibilitate relativa . astragalo-calcaneene. Aceasta reductibilitate este legata de partile moi si in special de ligamente. incepand cu corectia adductiei mediotarsiene. deformarea piciorului.a unui echilibru muscular bun si a unei bune mobilitati articulare Dar .ro ! Arhiva online cu diplome.

Contrar lui Kite. acesta din urma corecteaza deformarile aproape simultan crescand astfel eficienta tratamentului. in timpul noptii.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. nu blocheaza calcaneul in momentul corectiei adductiei mediotarsiene ci il lasa liber. Astfel antepiciorul este abdus pana in momentul in care cuboidul ajunge si se mentine in fata calcaneului iar navicularul in fata capului astragalian si in acest moment se incepe eversia calcaneului si in final dorsiflexia plantara. La varsta de 3 luni atelele Denis-Browne sunt purtate continuu . Dupa efectuarea tenotomiei se imobilizeaza in aparat gipsat de hipercorectie pentru patru saptamani. in care rotatia externa a calcaneului este urmata de varizare Ponseti afirma ca eversiunea calcaneului se poate obtine in timpul manevrelor de abductie a antepiciorului. gipsul se schimba la o saptamana. Pentru inceput imobilizarea se limiteaza la segmentul gambapicior. atela Clubax. Pagina 46 din 74 . aparate gipsate incepand de la nastere.5 si 4 luni este esentiala practicarea unei tenotomii percutane de tendon Achilian Delpech. permitand corectia anatomica a inversiunii. Plecand de la modelul biomecanic al deformarii in piciorul varus-equin. apoi. atele termoformabile glezna picior). Intre 3. intre 2 si 4 luni. Esential pentru reusita tratamentului este varsta precoce (ideal de la nastere).tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Ponseti. Equinul este corectat ultimul prin dorsiflexie progresiva in acelasi timp cu deplasarea talusului in valg. experienta fiziokinetoterapeutului si disponibilitatea famliei . in continuare tratamentul bazandu-se pe utilizarea atelelor Denis. METODA PONSETI Diferenta semnificativa dintre Kite si Ponseti consta in faptul ca. imobilizari ce pun genunchiul in flexie. Din punct de vedere practic scurte sedinte de manipulare (circa 5 minute pentru fiecare picior) preced imobilizarea gipsata. METODA MASSE Consta in sedinte zilnice de mobilizare pasiva urmata de imobilizare minima (strapping tip Robert Jones.. Ponseti corecteaza secvential diferitele deformari. Ultimele gipsuri vor trebui sa mentina piciorul in rotatie externa de 60 de grade si dorsiflexie de 15 grade.Browne. TRATAMENTUL ORTOPEDIC PRIN IMOBILIZARI GIPSATE SUCCESIVE PONSETI Gipsul se pune dupa o scurta perioada de manipulare (5 minute pentru fiecare picior) in pozitia de corectie maxima. atele Denis Browne. prin imobilizare. repetate saptamanal. Varusul retro-piciorului este corectat printr-o abductie a antepiciorului vizand deplasarea navicularului si cuboidului inafara.

gipsul fiind schimbat la 5-7 zile. Decuparea gipsului se face pana la nivelul comisurii pe fata dorsala a degetelor. DEZAVANTAJE aceasta tehnica nu poate fi efectuata decat de chirurg datorita riscului iatrogen pe de o parte si al hipercorectiei pe de alta. In primele 24 de ore piciorul va fi tinut in pozitie antidecliva. interval maxim in perioada neonatala. Cizma gipsata odata terminata se trece la imobilizarea genunchiului si coapsei. adversarii metodei afirma ca imobilizarea gipsata creste riscul amiotrofiei 6.2 TRATAMENTUL FUNCTIONAL.Vizitati www. datorita cresterii. in plus. atata timp cat imobilizarea a fost precedata de o scurta manipulare si nu s-a facut hipercorectie.ro ! Arhiva online cu diplome. Corectia equinului nu incepe mai devreme de al cincilea -al saselea gips. AVANTAJE respectarea principiilor de reducere si confectionare atenta a gipsurilor permite obtinrea unor rezultate foarte bune chiar si pentru picioarele considerate foarte rigide.KINETIC Se bazeaza pe mobilizarea activa sau pasiva frecventa si repetata cu asocierea unor metode de contentie: imobilizarea cu fasa elastica de bumbac. In acest moment se poate asocia o tenotomie percutana de tendon ahilian sub anestezie locala. cursuri si referate postate de utilizatori. Doar contentia cruro-pedioasa previne pierderea corectiei. Trebuie pastrat gipsul pe fata plantara a degetelor pentru a impiedica grifa degetelor prin retractia flexorilor Corectia este obtinuta progresiv. piciorul este imobilizat in dorsiflexie si rotatie externa pentru 3 saptamani. escare. imobilizarea gipsata in hipercorectie este sursa de durere. devenind foarte consumatoare de timp. in mod paradoxal picioarele varus-equin corectate prin aceasta tehnica devin mai suple. Depasirea comisurii spre proximal creste riscul edemului.tocilar. Contentia in aparat gipsat gambieropodal este considerata de toti autorii o grava eroare. sau benzi adezive hipoalergice: KINETOTERAPIA PASIVA Kinetoterapia pasiva cuprinde mobilizarile ce trebuiesc efectuate de catre un kinetoterapeut antrenat care trebuie sa intinda structurile retractate si decuaptarea suprefetelor Pagina 47 din 74 .. prin blocarea rotatiei gleznei si astragalului. Copilul va fi tinut sub observatie doua ore din momentul confectionarii gipsului pentru a urmari tolerabilitatea. relaxeaza gemenii favorizand corectia equinului si evita pierderea gipsului. pentru a recupera si ultimele grade de flexie dorsala. foarte frecventa in cazul cizmei sub genunchi. Niciodata deformarea nu va fi hipercorectata. sau chiar sindrom de compresie.

corectarea adductiei antepiciorului. dar si pentru cartilajele de crestere ale articulatiei tibio-tarsiene. manevra Wisbrun . cursuri si referate postate de utilizatori. O grava complicatie este crearea uni picior convex.derotarea blocului calcneo-pedios se face printr-o priza metatarsiana la distanta de tarsul posterior. stimularea musculaturii piciorului prin stimulare cutanata.consta in alinierea supinatiei antepiciorului pe cea a retropiciorului ce utilizeaza ca si priza. in acelasi timp cu departarea marii tuberozitati a calcaneului . este imposibil de a o corecta izolat. Pielea este fragila . ceea ce-l expune la leziuni de zdrobire. Pagina 48 din 74 . maleolei fibulare pentru coborarea marii tuberozitati.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. pentru a se evita deformarea in ghiara a degetelor piciorului se practica si mobilizarea celorlalte articulatii ale degetelor . priza “en berceau” (Seringe). acesta fiind motivul pentru care nu exista o cronologie in corectarea pentru corectarea uneia sau alteia dintre deformari. Manevrele utilizate sunt: manevra anti-cavus . in principal pentru corpul talusului . derotare a blocului calcaneo-pedios inainte si inapoi prin decoaptarea navicularului in raport cu maleola tibiala. Ele trebuie sa fie prudente si nu dureroase.actiune directa asupra tarsului posterior decuaptarea navicularului in raport cu talusul. MANIPULARILE Manipularile sau mobilizarile au ca scop asuplizarea piciorului. articulare care forteaza piciorul zdrobind structurile cartilaginoase. intinderea partilor moi retractate.tocilar. adica a equinului posterior.. manevre de intindere a muschiului triceps. Daca multe picioare sunt accesibile unei metode de corectie secventiala ca aceea a lui Ponseti cunostiintele de anatomie patologica sunt in favoarea unei corectii globale. recuperarea miscarilor de flexie dorsala si plantara. Toate miscarile trebuiesc facute prin tractiuni lejere pentru a deschide articulatiile Chiar daca exista diferite manevre adaptate special pentru o singura deformare. iar scheletul osos maleabil.

Intre sedintele de manipulare piciorul este imobilizat pentru mentinerea corectiei obtinute. intinderea arcului intern . Corectia este globala si primele rezultate sunt incurajatoare pentru reducerea retropiciorului. pozitiile extreme in forta fiind evitate prin mijloace de securitate.Vizitati www. In aceasta etapa atelele tip Denis Browne sau Clubax sunt foarte rar folosite. fie cu fasa elastica de bumbac. permite o buna dezvoltare a activitatii musculare evitandu-se amiotrofia locala . folosindu-se mai frecvent atele cruropedioase din material termoformabil (Seringe). Pagina 49 din 74 . necesita kinetoterapeuti foarte bine pregatiti si cu experienta MOBILIZAREA PASIVA CONTINUA Recent Mėtaizeau a propus un sistem mecanic de mobilizare pasiva a retropiciorului care poate fi orientat in trei planuri ale spatiului.tocilar. Imobilizarea se va face fie pe placheta si benzi adezive. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. AVANTAJELE MOBILIZARII PASIVE : permite obtinerea unei bune functii kinetice si a unei scheme motorii echilibrate . respecta dezvoltarea psihomotorie a copilului DEZAVANTAJELE MOBILIZARII PASIVE : in perioada neonatala cand sunt necesare doua sedinte pe zi spitalizarea copilului devine obligatorie.

Vizitati www. In timpul imobilizarii se poate face masajul gambei si a piciorului. sau chiar în hipercorectie. POSTURAREA Dupa indepartarea ultimului ghips se realizeaza o orteza pentru glezna cu dorsiflexie neutra. consta in mobilizarea pasiva inceputa de la nastere din 4 in 4 ore timp de 10-15 zile in conditii de spitalizare. dar si in primele saptamani ale tratamentului cand tegumentele sunt foarte usor maleabile si tratamentul kinetic poate fi periculos.Ortezele se folosesc pe timpul noptii si o parte a zilei timp de 2-3 luni. manevrele corectoare se vor efectua cu antepiciorul in supinatie (manevra anticavos). Cand supinatia si equinul nu cedeaza usor. Este extrem de important ca pe tot parcursul tratamentului sa se evite orice manevra ce proneaza antepiciorul. Stimularea activa a muschilor extensori ai degetelor si a peronierilor laterali reprezinta un element de prognostic favorabil. MASAJUL Se foloseste masajul gambei si al piciorului in perioadele dintre imobilizari. reluata de Simons si Tachdjian.ro ! Arhiva online cu diplome. Tratamentul prin ortezare se asociaza cu tratamentul recuperator in perioadele excluse de la imobilizare. aparatul gipsat se trece peste genunchiul pus in flexie pentru a relaxa muschiul triceps sural. se efectueaza cate 2-3 sedinte / zi piciorul aducandu-se in pozitie normala . o data cu cresterea in varsta sa se mareasca si perioada de imobilizare. cursuri si referate postate de utilizatori. care insa nu trebuie sa depaseasca doua saptamani pentru a nu se produce leziuni tegumentare. aceasta fiind obtinuta prin zgarierea marginii externe a piciorului cu o periuta de dinti. METODA MIXTA Tehnica Robert Jones. Instalarea unui picior varus-equin intr-un aparat de mobilizare continua KINETOTERAPIA ACTIVA Kinetoterapia activa este asigurata prin stimularea musculara a muschilor deficitari. calcaiul in eversie si antepiciorul in abductie maxima. Pagina 50 din 74 . Aparatul gipsat se mentine la inceput 3-4 zile urmand ca. adica ai muscilor peronieri.tocilar. Perioadele de manipulare alterneaza cu cele de imobilizare gipsata in pozitie de corectie maxima.

Se compune din doua plachete pe sistem nuca ce permite orientarea in cele trei planuri unite intre ele printr-o bara rigida. apoi numai noaptea Atelele Denis – Browne ce mentin piciorul in unghi drept. numai atunci fixeaza si partea superioara a tijii . Principalul inconvenient este ca trebuie ortezat si piciorul sanatos in cazul varusului-equin unilateral. Principiu de functionare: flexia uni membru si extensia celuilalt determina de partea flectata dorsiflexia abductia piciorului Avantajul atelei Denis Browne consta in faptul ca permite posturarea piciorului sub ce unghi dorim. incat formeaza. iar din profil un unghi ascutit deschis inainte.tocilar. fara f lexie dorsala. Gheata are dimensiuni standard in functie de varsta. prin infasurarea cu o banda de tifon moale. vazute din fata. care urca apoi pe gamba fara a prinde si tija. treptat. Dupa obtinerea corectiei prin manipulari manuale. un unghi obtuz. zi si noapte.ro ! Arhiva online cu diplome. Apoi. in plus permite corectia activa a deformarilor in timpul miscarilor membrelor inferioare. piciorul este fixat pe talpa metalica cu bandaj adeziv.Vizitati www. care trebuie sa fie petrecut margine peste margine. Atela trebuie mentinuta 3-4 luni. Pe placheta se ataseaza gheata ortopedica. Piciorul se fixeaza mai intai pe talpa metalica. cursuri si referate postate de utilizatori. In aceasta situatie picioarele sunt mentinute intr-o pozitie apropiata de pozitia lor initiala ceea ce permite copilului sa se obisnuiasca cu aparatul. Cand fasa ajunge sub genunchi. de dimensiune reglabila. Numeroase tipuri de atele au fost propuse: Atela Sain Germain este constituita dintr-o talpa metalica captusita cu pasla de care este fixata o tija metalica. ceea ce limiteaza riscul iatrogen de aparitie a piciorului convex este cel mai frecvent utilizata pe plan mondial. pentru a preveni edemul. La inceput bara transversala este indoita in forma literei V rasturnate cu varful in sus. unghiul barei este marit pana Pagina 51 din 74 . Aceasta constructie asigura corectia tuturor diformitatilor elementare ale piciorului stramb varus-equin. special conceputa pentru a putea fixa calcaiul( sistem antiequin). Tija si talpa sunt imbinate.

Vizitati www. Acest protocol continua pana cand copilul implineste 34 ani. Protocolul Ponseti cere o proteza care sa mentina abductia. care ii face pe copii sa se simta incomfortabil. iar la altele e fixa. Bara trebuie sa aiba lungimea suficienta pentru ca calcaiele pantofilor sa fie la latimea umerilor. cursuri si referate postate de utilizatori. proteza e setata la 75 de grade de rotatie externa a partii cu picior stramb si 45 de grade de rotatie externa a partii normale In cazurile bilaterale. piciorul este abdus exagerat la 75°. Placheta se articuleaza cu o tija gambiera care la randul ei se articuleaza cu o tija crurala. la fel cum la unele modele lungimea barii este ajustabila. cand dupa 8-10 zile bara devine orizontala. Atelele Clubax sunt utilizate începand cu varsta de 2-3 luni. Cu cat copilul se misca mai mult. la 3 saptamani dupa tenotomie. TIPURI DE PROTEZE: Sunt disponibile diferite tipuri de proteze comerciale.Bara trebuie indoita la 5-10 grade cu convexitatea departe de copil. este setat la 70 de grade de rotatie externa in ambele parti. echilibrul grupelor musculare si o data cu flexia genunchilor. Proteza ar trebui purtata permanent (zi si noapte) pentru primele trei luni dupa ce gipsul de la tenotomie a fost inlaturat.La alte designuri se scoate. Aceasta e o bara atasata la pantofi inalti. Rotatia blocului calcaneo-pedios este mai slab controlata comparativ cu atelele DB. legati cu sireturi.Dupa aceea copilul trebuie sa poarte proteza 12 ore pe noapte si 2-4 ore la mijlocul zilei. inalti. Gheata ortopedica este fixata pe o placheta cu nuca identica celei DB. Dupa tenotomie. Proteza consta in pantofi cu degetele libere. Pentru a accentua valgusul piciorului bara transversala se indoaie ca un V cu varful in jos. Pentru cazurile unilaterale. Tijele sunt prinse de segmentele de membru cu benzi Velcro cu arici. O eroare comuna este sa prescrii o bara prea scurta. ca sa ii tina picioarele in dorsiflexie. Cea mai comuna in SUA e Markell. PROTEZARE PONSETI Proteza e aplicata imediat dupa ce se scoate ultimul gips. bara e atasata permanent de talpa pantofilor. In fiecare saptamana banda de leucoplast se schimba si sev mareste abductia membrului pana ajunge la 90°. ultimul gips se lasa 3 saptamani. atasati de o bara.tocilar.cu diferite designuri. cu degetele libere. Avantajul acestei atele este ca lasa liber membrul sanatos si controleaza bine equinul.ro ! Arhiva online cu diplome. picioarele se deplaseaza in valgus. O proteza ingusta e motivul comun pentru lipsa de potrivire. SCOPUL PROTEZARII: La sfarsitul gipsarii. Acest grad de abductie a piciorului este Pagina 52 din 74 . pentru un total de 14-16 ore in timpul perioadei de 24 de ore. cu atat se restabileste mai repede.

Dar. pentru ca. copilul sa poata da din picioare si sa intinda tendonul gastrosolear. iar talpa rigida. fara o protezare. combinata cu o usoara indoide cauzeaza dorsiflexie. se poate asocia o tija metalica pe partea externa a incaltamintei . cursuri si referate postate de utilizatori. Tratamentul chirurgical nu este de prima intentie.Vizitati www.3. orteze de aluminiu sau termoformabile. pentru a preveni recidiva. Alte tehnici: imobilizarea gipsata. necesar pentru a mentine abductia calcaneului si a varfului labei piciorului si pentru a preveni recurenta. iar marginea externa a talpii mai groasa decat cea interna. Exista o serie de interventii chirurgicale ce pot fi folosite in aceasta perioada cand inca nu s-au produs modificari osoase importante: OPERATII PE PARTI MOI Pagina 53 din 74 . copiii care nu au beneficiat anterior de tratament ortopedic. Partea anterioara a incaltamintei trebuie sa fie mai inaltata decat calcaiul. In caz de hipotonie accentuata a peronierilor. Abductia picioarelor in proteza.ro ! Arhiva online cu diplome. TRATAMENTUL CHIRURGICAL In perioade de reductibilitate relativa. Tesuturile moi mediale stau intinse numai daca proteza e folosita dupa gipsare. combinata cu tenotomia dau de obicei rezultate excelente.tocilar. E un contrast imens fata de recurentele de 6% in cazul protezarii. genunchii sunt lasati liberi. sau cei la care acest tratament nu a dat rezultatele scontate sunt supusi unor interventii pe parti moi. IMPORTANTA PROTEZARII: Manipularea Ponseti. prevazuta uneori cu un arc. intotdeauna fiind precedat de tratamentul ortopedic si recuperator. incaltamintea ortopedica nu are rolul de a reduce deformarile ci doar de a mentine reducerea lor. 6. intarita uneori cu o folie metalica la nivelul arcului boltii. Incaltamintea ortopedica Dupa inceperea mersului se utilizeaza ghete ortopedice corectoare. strapping prin bandaj elastic autoadeziv. Piciorul se va indrepta treptat spre interior. catre un punct de rotatie externa de 10°. Uneori. In proteza. Tratamentul este recomandat dupa varsta de 6 luni. Aceasta ajuta la mentinerea intinsa a muschiului gastrocnemian si a tendonului lui Achille. apar recurente in 80% din cazuri. Aceastea trebuie sa prezinte carambul inalt.

Trebuie evitata efectuarea acestei tenotomii dupa varsta de 5 luni deoarece refacerea tendonului dupa aceasta varsta nu mai este posibila. Dupa efectuarea tenotomiei se imobilizeaza in aparat gipsat de hipercorectie pentru patru saptamani. sau cuboid) prevenind recidiva equinului. transplantarea tendonului muschiului tibial anterior pe marginea externa a piciorului( metatarsianul5.5 luni sa se practice o tenotomie percutana de tendon Achilian.tocilar. intre varsta de 3.Browne. In acest caz se practica operatii pe oase si articulatii. transplantarea tendonului muschiului extensor propriu al halucelui pe baza metatarsianului 5 stabilizeaza activ piciorul si previne recidiva adductiei. OPERATII PE OS Dupa varsta de 3-4 ani se instaleaza modificari osoase importante. eliberarea postero-interna si externa Turco.5 luni si 4.ro ! Arhiva online cu diplome. astfel incat reducerea ortopedica sau operatiile pe partile moi nu mai pot duce la nici un rezultat favorabil. supinatiei si equinului. in cazul inceperii precoce a tratamentului de la varsta de nou nascut este necesar ca . Uneori. Dezavantajul acestei tehnici este lipsa de mobilitate ulterioara in articulatia medio-tarsiana. eliberarea postero-interna a tendoanelor si vaselor (operatia Codivila) urmata de sectionarea ligamentelor si capsulei interne precum si a ligamentului deltoidian redresarea adductiei. Pagina 54 din 74 . transplantarea tendonului muschiului tibial posterior trecut prin membrana interosoasa pe baza metatarsianului 2. Dwyer corecteaza varusul calcaneului prin osteotomia cuneiforma a marii tuberozitati calcaneene. cursuri si referate postate de utilizatori. care consta intr-un release extern printr-un abord in potcoava medial si lateral. Pentru corectarea adductiei antepiciorului pe retropicior se practica dubla artrodeza cuneiforma cu baza dorso-externa. operatii ce nu se indica inaintea varstei de 10-12 ani.Vizitati www. Se mai poate folosi tehnica Cincinati. corectarea metatarsului varus prin eliberarea articulatiei lui Lisfranc (operatia Heyman). ransplantarea si alungirea in “Z” a tendonului achilian. un mers lipsit de suplete si o mare inegalitate ce ramane intre piciorul operat si cel sanatos. este necesara mobilizarea unui lambou cutanat de pe fata dorsala a piciorului ( procedeul Dega). in continuare tratamentul se bazeaza pe utilizarea ortezelor Denis. datorita insuficientei tegumentare.

ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Brosele se extrag dupa aproximativ o luna. Corectia obtinuta prin interventia chirurgicala se fixeaza cu brose si se mentine prin imobilizare in aparat gipsat.tocilar. Pagina 55 din 74 . iar aparatul gipsat dupa 6-8 saptamâni.

Varusul retropiciorului poate fi corectat printr-o interventie de scurtare a razei externe.Vizitati www. La varsta mai mare se impune tripla artrodeza. CAPITOLUL 7 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC Piciorul varus-equin poate evolua spre urmatoarele forme: Equinul rezidual impune reluarea alungirii tendonului Achilian.tocilar. El este adesea asociat si cu retractia flexorului propriu al halucelui. dar si cu o corectie imperfecta a inversiei antepiciorului. Redorile sunt consecinta leziunilor cartilagiilor articulare. dar poate fi si efectul unei corectii nejustificate a adductiei compensatoare valgului preexistent. a infectiilor postoperatorii si a retractiilor cicatriceale. Progresia plantara pozitiva impune o osteotomie tibiala de derodare. agravata de transpozitia tibialului posterior. Scurtarea razei externe se recomanda a fi facuta prin cuboidectomie cu pana inchisa. Supinatia reziduala a antepiciorului poate beneficia de transferul tibialului anterior. Putine cazuri sunt ameliorate cu ajutorul kinetoterapiei. cursuri si referate postate de utilizatori. Hallux flexus este adesea asociata adductiei antepiciorului ale carui degete sunt incalecate. deformarea rezultata in acest diin urma caz antreneaza marginea interna a antepicuiorului in contact cu solul.ro ! Arhiva online cu diplome. Piciorul plat-valg Piciorul plat-valg este consecinta unei eliberari excesive a partilor moi care sustin bolta plantara. Momentul cuboidectomiei fiind dupa varsta de 1 an. Pagina 56 din 74 . iar in formele grave si de alungire a razei interne. a aderentelor tendinocapsulare.

dar si ligamentul lateral intern pe fata sa profunda tibio-astragaliana. Poate fi idiopatic si sa nu se manifeste decat dupa corectia varus-equinului.Vizitati www. fie de absenta realinierii perfecte a arcului extern . Metatarsus adductus este legata fie de persistenta insuficientei muschilor peronieri. Adductia antepiciorului.. in principal ligamentul interosos astragalo-calcanean.tocilar. este legata de eliberarea elementelor care nu sunt retractate si care nu trebuiesc sectionate. Tratamentul sau este in principal ortopedic. care este o reactie contra prabusirii boltii plantare. La adolescenti si adulti modificarilor capsuloligamentare li se adauga importante modificari osteoarticulare. Tentativele repetate de reducere a equinului prin manipulari dorsale ale antepiciorului se finalizeaza inevitabil cu dislocarea medio-tarsiana si aparitia unui picior convex a carui persistenta dupa varsta de patru ani necesita o osteotomie medio-tarsiana. Hipercorectia. fie prin tratament chirurgical. care trebuie sa beneficieze de rezectia coltului calcaneului. Tratamentul este dificil si se face fie prin reprize de tratament ortopedic. Genu recurbatum rezultat din persistenta equinului la copilul mare se corecteaza prin alungirea tendonului Achilian si atrotomia tibio-tarsiana si subastragaliana posterioara. Cresterea si mersul fac ca deformarile sa evolueze si mai ales sa se fixeze. Un alt aspect este acela al adductiei compensatoare valgusului excesiv al calcaneului.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 57 din 74 . in acest caz operatia Heymann-Herndon singura sau asociata cu osteotomia calcaneo-cuboidiana incepand de la varsta de 4 ani poate fi salvatoare. Corectia supinatiei depinde de cea a varusului calcanean si nu de purtarea pantofilor ortopedici cun s-a crezut. Daca la nastere prin manevre corectoare piciorul poate fi adus in pozitie normala cu destula usurinta pe masura ce timpul trece partile moi se adapteaza situatiei existente ceea ce face ca dupa cateva saptamani sau luni deformarea sa nu mai poata fi corectata decat greu pentru ca dupa varsta de 1 an deformarea sa devina in majoritatea cazurilor puternic fixata prin formatiuni capsulo-ligamentare adaptate situatiei. este. In acest caz piciorul devine plat cu un valgus marcat. in mod normal o componenta a piciorului varus-equin legata de supinatia antepiciorului antrenata de distorsiunea tarsului.

ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Artrozele vor aparea frecvent la articulatiile mici si impreuna cu clavusurile vor produce bolnavului suferinte importante. Pagina 58 din 74 .Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Starea psihica este nefavorabila fiind influemntata de aceasta modificare disgratioasa.

avand in vedere particularitatile fiecarui caz corelate cu tehnica si metoda terapeutica aplicata. Lucrarea ia in studiu cazuistica Clinicii de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica din cadrul Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucuresti pe o perioada de 3 ani intre 01-01-2003 si 31-12-2005. In acest studiu am incercat sa urmarim toate cazurile intalnite în decurs de 3 ani. evolutia. prognosticul. Pagina 59 din 74 .Vizitati www. Lucrarea subliniza de asemenea. examenul radiologic. In stabilirea diagnosticului am urmarit: examenul clinic. importanta diagnosticarii cat mai precoce a acestei boli si a alegerii tehnicii terapeutice adecvate in functie de varsta si de gradul de evolutie al leziunii. CAPITOLUL 8 OBIECTIVELE STUDIULUI Impactul negativ asupra sistemului neuro-mio–artro-kinetic si asupra functionalitatii membrului inferior ne-au determinat sa efectuam acest studiu avand in vedere ca frecventa de aparitie a acestei boli este foar mare. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.

gradul deformarii si stadiul evolutiv al acesteia.ro ! Arhiva online cu diplome. In functie de examenul radiologic se alege metoda de tratament . dar el este util si in urmarirea in timp a evolutiei Tratamentul a fost particularizat in functie de varsta pacientului.tocilar. evidentiid modificarile de la nivelul piciorului. au fost efectuate in vederea interventiei chirurgicale: Hemograma VSH Timpul de sangerare . CAPITOLUL 9 MATERIAL SI METODA Lucrarea cu titlul “Locul kinetoterapiei in in tratamentul piciorului stramb varus-equin congenital“. prin studierea foilor de observatie ale bolnavilor internati in aceasta perioada Prin analiza foilor de observatie s-au urmarit: Examenul clinic general Examenul local Examenul radiologic Tratament Evolutia dupa tratament Investigatiile de laborator desi nu aduc date importante in diagnosticul si tratamentul piciorului stramb varus-equin congenital. efectuata in Clinica de Chirurgie si Ortopedie Pediatrica din cadrul Spitalului de Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucuresti este un studiu retrospectiv efectuat pe un numar de 140 de cazuri de picior stramb varus-equin congenital internate si tratate in perioada 0101-2003 si 31-12-2005. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru obtinerea si stabilirea unui diagnostic corect s-au folosit datele obtinute prin examenul clinic si radiologic precum si din studiul anamnestic. Pagina 60 din 74 . timpul de coagulare Examenul sumar de urina EKG Examenul radiologic aduce date importante in vederea stabilirii diagnosticului de certitudine.Vizitati www.

ro ! Arhiva online cu diplome. Cercetarile efectuate in acest studiu au avut in vedere stabilirea urmatoarelor: Incidenta cazurilor in cursul celor 3 ani de studiu (grafic 1) Incidenta cazurilor pe sexe (grafic 2) Incidenta cazurilor de picior stramb varus-equin congenital pe grupe de varsta (grafic 3) Incidenta cazurilor de picior stramb varus-equin congenital în functie de localizare (grafic 4) Incidenta cazurilor de picior stramb varus-equin congenital în functie de tratamentul folosit ortopedic / chirurgical (grafic 5) Incidenta cazurilor in functie de procedeul chirurgical utilizat (grafic 6) Pagina 61 din 74 . s-au internat in clinica un numar de 140 de copii cu picior strâmb congenital varus-equin.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL 10 REZULTATE SI DISCUTII In intervalul 01-01-2003 si 31-12-2004.Vizitati www.

INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.EQUIN PE ANI DE STUDIU (1) AN DE STUDIU 2003 2004 2005 NUMAR CAZURI 30 35 75 % DIN NUMARUL TOTAL DE CAZURI 21.tocilar.58% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.Vizitati www.42% 25% 53.EQUIN PE ANI DE STUDIU (1) 21.42% 2003 53.ro ! Arhiva online cu diplome.58% 25% 2004 2005 Pagina 62 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori.

INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE SEX (2) SEX M F NUMAR CAZURI 85 55 % DIN TOTALUL CAZURILOR 60.00% 40.00% 60. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.00% 30.00% 50.00% 0.00% 10.00% M F M F 60.29% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE SEX (2) 70.00% 20.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.29% Pagina 63 din 74 .71% 39.71% 39.

INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN PE VARSTE (3) VARSTA 0-2 ani 2-5 ani Peste 5 ani NUMAR CAZURI 65 35 40 % DIN TOTALUL CAZURILOR 46.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.42% 25% 28. cursuri si referate postate de utilizatori.52% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN PE VARSTE (3) 28.Vizitati www.42% 2-5 ani Peste 5 ani 25% Pagina 64 din 74 .52% 0-2 ani 46.

00% 50.00% 40.71% 34.00% 0.Vizitati www. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE LOCALIZARE (4) TIPUL DE PICIOR STRAMB BILATERAL UNILATERAL NUMAR CAZURI 92 48 % DINTOTALUL CAZURILOR 65.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.00% 60.00% 10.71% BILATERAL UNILATERAL Pagina 65 din 74 .00% BILATERAL UNILATERAL 34.29% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN FUNCTIE DE LOCALIZARE (4) 70.00% 20.00% 30.29% 65.

cursuri si referate postate de utilizatori.00% 10.tocilar.00% 30. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL FOLOSIT (5) TIPUL TRATAMENTULUI ORTOPEDIC CHIRURGICAL NUMAR CAZURI 45 95 % DIN TOTALUL CAZURILOR 32.00% 40.85% Pagina 66 din 74 .00% 50.ro ! Arhiva online cu diplome.00% 0.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL FOLOSIT (5) 70.85% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.15% 67.00% 20.15% 67.00% ORTOPEDIC CHIRURGICAL ORTOPEDIC CHIRURGICAL 32.00% 60.Vizitati www.

00% 20.71% INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL CHIRURGICAL FOLOSIT (6) 70.00% 30.71% Pagina 67 din 74 .29% 34.00% 0. cursuri si referate postate de utilizatori. INCIDENTA CAZURILOR DE PICIOR STRAMB VARUS.Vizitati www.tocilar.00% Alungirea tendonului Alte tipuri de achilian interventii chirurgicale Alungirea tendonului achilian Alte tipuri de interventii chirurgicale 64.EQUIN FUNCTIE DE TRATAMENTUL CHIRURGICAL FOLOSIT (6) TIPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE Alungirea tendonului achilian Alte tipuri de interventii chirurgicale NUMAR CAZURI 90 50 % DIN TOTALUL CAZURILOR 64.00% 40.00% 50.ro ! Arhiva online cu diplome.00% 60.29% 34.00% 10.

ro ! Arhiva online cu diplome.85%) au fost supusi tratamentului chirurgical si numai (32. cursuri si referate postate de utilizatori. mai buna.tocilar. Din analiza statistica a cazurilor de picior stramb varus-equin congenital rezulta ca majoritatea pacientilor (67. 65. sunt urmatoarele: Boala afecteaza predominant sexul masculin in raport de 2.29% unilateral.42%).71% sunt bilaterale fata de numai 34. examenul clinic devine obligatoriu inca din maternitate.Vizitati www.29% fete).equin congenital rezulta ca majoritatea pacientilor(66 868686868686868686868686868686868686868686868686868686868686868686868686868 68686868686868686868686868686868 Gravitatea afectiunii.65/1 (60. Studiul intreprins asupra incidentei cazurilor de picior stramb varus-equin congenital pe grupe de varsta a demonstrat ca incidenta maxima s-a inregistrat la grupa de varsta 0-2 ani (46. In toate cazurile. dificultatile si costul tratamentului chirurgical. Avand in vedere impactul negativ al acestei afectiuni asupra dezvoltarii copilului. diagnosticul pozitiv a fost stabilit in primul rand pe baza examenului clinic si in al doilea rand prin examenul radiologic. el fiind cel care stabileste diagnosticul de certitudine si urmareste evolutia in timp.15%) au beneficiat de tratamentul ortopedic sau kinetic. sechelele pe care le poate lasa sustin importanta depistarii precoce a bolii.. inca din primele zile de viata ale copilului. Cu cat boala este depistata mai devreme cu atat eficienta tratamentului ortopedic sau kinetic este PICIOR STRAMB CONGENITAL INAINTE DE TRATAMENTUL PRIN METODA PONSETI Pagina 68 din 74 . Din cele 140 de cazuri de picior stramb varus-equin congenital. lucru ce implica o buna cunoastere a afectiunii din partea medicului pediatru.31-12-2005. CAPITOLUL 11 CONCLUZII Concluziile studiului retrospectiv efectuate pe cele 130 de cazuri intalnite in clinica in perioada 1-01-2003.71% baieti fata de 30.

cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. PICIOR STRAMB CONGENITAL DUPA TRATAMENTUL PRIN METODA PONSETI PICIOR STRAMB VARUS-EQUIN CONGENITAL BILATERAL ). 1 2 Pagina 69 din 74 .

Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. IMAGINI .ro ! Arhiva online cu diplome.PICIOR STRAMB CONGENITAL VARUS-EQUIN Pagina 70 din 74 .

Pagina 71 din 74 .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.

ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 72 din 74 .Vizitati www.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www..equin congenital este un studio retrospectiv efectuat pe un numar de 140 de pacienti si subliniaza importanta stabilirii cat mai precoce a diagnosticului bolii si a alegerii tehnicii terapeutice .tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.adecvate in functie de varsta si de gradul de evolutie al bolii. Lucrarea cuprinde doua parti: Pagina 73 din 74 . cursuri si referate postate de utilizatori. ATELE POSTERIOARE PLACHETE REZUMAT Lucrarea cu titlul “ Locul kinetoterapiei in tratamentul piciorului stramb varus.

anatomie. si biomecanica ale articulatiei piciorului. 2) datorita depistarii tardive a bolii tratamentul este in principal chirurgical (67. dar care datorita costului pe care acesta il presupune este putin acceptat fiind preferat cel orthopedic. Datorita costului mare dar. metode de evaluare clinica si paraclinica utilizate pentru depistarea bolii si in final tratamentul acesteia. cursuri si referate postate de utilizatori.85%) fata de numai (32. 2) partea speciala cuprinde. 1)partea generala cuprinde notiuni de embriologie. material si metoda. concluziile privind studiul patologiei Concluziile ce se desprind din acest studio sunt urmatoarele: 1) piciorul stramb varus.equin este predominant la baieti el fiind in principal bilateral. mai ales al sechelor pe care le poate lasa interventia chirurgicala se impune depistarea cat mai precoce a bolii pentru ca pacientii sa beneficieze cat mai devreme de un tratament adecvat ceea ce va conduce la un prognostic favorabil al bolii.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. obiectivele studiului. Pagina 74 din 74 . rezultate si discutii si in final.Vizitati www.15%) cel orthopedic sau kinetic care este de preferat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->