P. 1
ALUNECARILE DE TEREN.1

ALUNECARILE DE TEREN.1

3.0

|Views: 5,683|Likes:
Published by Simona Fantaghiro

More info:

Published by: Simona Fantaghiro on Aug 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/30/2013

pdf

text

original

Alunecarile de teren reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifice pantelor cu inclinari relativ mari, fiind cauzate

intr-o forma directa sau indirecta de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase, care joaca rol de orizont de alunecare fie pentru ele insele, fie pentru rocile ce li se suprapun. De asemenea, fenomenul este precedat intotdeauna de o umezire puternica. Fenomenul alunecarilor de teren este foarte raspandit, inclusiv sub aspectul multitudinii formelor de relief pe care le creeaza. Din aceasta cauza, in multe tari, ele au impus si un vocabular specific. La noi in tara, pe langa termenul de alunecare de teren, se mai intalnesc si altii precum: pornitura, fugitura, ruptura, rapa, hartoape, vartoape, goarte, delnite, faramituri, iuzi, glimei, galmei, coparsaie, tiglai, gruieti. CAUZE DECLANSATOARE: Principala cauza declansatoare este apa. Alunecarea se realizeaza numai prin interventia apei in materialele ce contin coloizi si care se pot imbina cu aceasta. Apa poate proveni din ploi, topirea zapezilor, sau poate fi vorba de ape freatice sau subterane. Umezirea argilei este principalul motiv pentru care in regiunile temperate alunecarile se produc mai ales in anii ploiosi. Dar, pe langa apa, mai exista si alte cauze ce conduc la declansarea de alunecari. Acestea sunt: roca, panta, marirea greutatii locului, cutremurele, saparea laterala sau adancirile lor, defrisarile. Rocile cele mai predispuse la alunecare sunt cele poroase, putin coezive, bogate in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi. In aceasta categorie sunt cuprinse, in primul rand, argilele si apoi marnele. Din aceasta cauza regiunile de flis ale muntilor tineri, ca si zonele de molasa din avanfosele acestora sunt afectate intr-un grad mare de alunecari. Panta intervine, in general, prin intermediul altor cauze care duc la depasirea limitei de stabilitate. Este vorba de defrisari, marirea greutatii prin constructii sau prin imbibare cu apa, eroziunea raurilor( laterala sau in adancime). Cutremurele reprezinta adesea o cauza imoprtanta de pregatire si de declansare a alunecarilor. In zonele cu seistmicitate pronuntata se

uneori. fara aparitia unor fenomene premergatoare. de asemenea. o cauza ce pregateste alunecarea de teren. iar pe de alta poate face sa afloreze panze subterane de apa si strate de argila situate sub un complex de roci neplastice. Acest aspect este vizibil mai ales la raurile cu meande. in partea unde bucla meandrului atinge versantul. roca si panta. Ea insa nu intervine decat in regiunile formate din complexe de state ce contin si argile( flis. pe de-o parte mareste panta versantului. in Subcarpati. pregatind astfel alunecarea. Alunecarile se pot produce insa si in zonele bine impadurite. Eroziunea raurilor. laterala si in adancime. Uneori anumite nuante climatice sunt invocate drept cauze ce accelereaza sau accentueaza amploarea alunecarilor. DECLANSAREA SI FORMA GENERALA A ALUNECARILOR: Exista alunecari ce se declanseaza brusc. Defrisarile reprezinta. alteori destul de scurta. Importante raman apa.Eroziunea pe verticala joaca un rol si mai mare. manifestata sub dubla forma. molasa). atunci cand sarcina masei a devenit foarte mare. Alunecari cauzate de acesti factori se intalnesc pe valea Buzaului. Ca fenomene premergatoare sunt de amintit: aparitia unor crapaturi adanci perpendiculare pe viitoarea directie de alunecare. . Cauzele enumerate mai sus pot avea rol pregatitor sau declansator intr-o anumita alunecare. Cand patura de vegetatie este rarita sau distrusa. In aceste cazuri. De aceea este greu de prevazut momentul declansarii unei alunecari. in Podisul Transilvaniei si in Moldova. pe cand altele sunt anuntate de acestea din urma. nu o frana absoluta. apare si posibilitatea pregatirii unei alunecari. . posibilitatea alunecarilor creste. conditiile locale si intamplatoare jucand adesea un rol deosebit. Perioada de pregatire poate fi uneori foarte indelungata. dar.Eroziunea laterala duce la marirea inclinarii versantului si la posibilitatea depasirii pantei limita.creeaza crapaturi in care apele patrund si imbiba statele de argila. Panzele subterane pregatesc cele mai grandioase si mai catastrofale alunecari. joaca. aparitia unor 2 . Vegetatia constituie o frana in calea dezvoltarii alunecarilor. un rol extrem de mare in declansarea celor mai mari alunecari. apare acea “ padure beata”.

crapaturi. in special primavara si toamna se caracterizeaza prin intreruperi si reactivari. Aspectele cele mai generale sunt microformele. trepte. brazde. se produce o rupere a masei. de forma arcuita. dupa rapa de desprindere. denumit uneori val de refulare. si partea terminala. Fruntea alunecarii este partea terminala. Alteori. fie pe un loc neted . Al doilea element principal. 3 . ce apar pe corpul propriuzis. escavatiuni lacustre temporare. La alunecarile lente deplasarea statelor este inceata. dupa care urmeaza si desprinderea din partea superioara. se poate ca fruntea sa bareze albia unui rau.uneori. apar perioade de stabilizare. Corpul alunecarii prezinta forme si marimi dintre cele mai diferite.izvoare si disparitia altora( cauzate de rupturi interioare ce au schimbat directia de scurgere a panzelor freatice). pe cand alunecarile de tip prabusire au viteze si mai mari. alunecari bruste si prabusirialunecari. marginit pe laturi de abrupturi dispuse longitudinal. structura stratelor este in general deranjata. Alunecarile bruste au viteze ce depasesc viteze de 2m/h. astfel incat structura lor ramane nederanjata. Pe locul desprinderii ramane un perete abrupt. Acest caz este mai frecvent la alunecarile impuse de panzele subterane. Aceasta are loc in partea sa superioara. baza acestuia poarta denumirea de pat de alunecare si este format totodeauna din argila in stare plastica. Alunecarea incepe de fapt printr-un moment de declansare. rectiliniu sau frant. ondulari etc. alunecari repezi. Cand viteza de curgere si masa alunecata au fost mari. care porneste spre aval. iar la anumite intervale. aparitia unor denivelari. ca forma.terasa sau lunca. inceputul alunecarii se face dinspre baza. VITEZA ALUNECARILOR: Viteza alunecarilor este foarte variabila. rapa de desprindere sau de alunecare. unde. Alunecarile repezi ating pana la 1-2 m/ h. Se pot diferentia patru categorii: alunecari lente. pe linia unor crapaturi mai vechi. cunoscut sub numele de nisa. El se deplaseaza in cadrul unui jgheab de alunecare. cunoscuta sub numele de fruntea alunecarii. trecand chiar pe malul celalalt unde urca sub forma unui val. Microformele mai caracteristice sunt: ondulari sau zbarcituri longitudinale sau transversale. Dupa cativa ani se stabilizeaza. care se opreste fie pe panta. il constituie corpul alunecarii. iar.

dupa raportul cu structura. cum ar fi: faramituri. goarte. borsitura. dupa care urmeaza o serie de braze de alunecare.  La acest tip de alunecari se deosebeste net o rapa arcuita de desprindere. In functie de adancimea afectata de alunecari avem urmatoarele tipuri de alunecari: Alunecarile de deasupra solului. vartoape . In primul caz alunecarea este cunoscuta sub numele de solifluxiune si constituie forma cea mai tipica de alunecare a solului. pe alocuri. chiar forma de curgere). Alunecarile ce afecteaza complexe de state sunt cele mai puternice si in general catastrofale.  Alunecarile in patura de alterari sunt foarte extinse pe pantele medii din regiunile deluroase si de podis folosite ca pasuni sau fanete. iuzi( alunecari cu incalecari venite din spate.TIPURI DE ALUNECARI: Exista o multime de clasificari ale alunecarilor de teren.  Alunecarile in patura de sol pot fi de doua feluri: provocate de dezghet pe o patura inca inghetata si provocate de o umezire mare a solului. Ele se desprind periodic si pot aluneca pe solul din aval atunci cand este umezit.se refera mai ales la state de gresii sau alte roci dure ce apar la zi si stau pe o patura argiloasa. cu trepte de rupere si care imbraca. Acestea pot fi: consecvente( se produc la inclinari topografice medii si chiar mici) si asecvente( se declanseaza pe  4 . delnite. Cel mai adesea sunt tipizate dupa forma pe care o imbraca. Alunecarile ce afecteaza roca in loc sunt de doua feluri: unele se produc numai in statele argiloase situate la suprafata si altele care afecteaza un complex de state in care se intercaleaza si argile. cand sunt impinse de sus in jos si delapsive cand incep de la baza). cu aspect mai mult de zbarcituri. Un aspect mai aparte il constituie acele alunecari denumite in Subcarpatii Ialomitei. dupa adancimea afectata sau dupa punctual de inceput al declansarii( detrusive. adanca de 1-3 m. Alunecarile de acest tip sunt cunoscute sub variate denumiri.

Pentru a preveni fenomenul alunecarilor de teren se impune utilizarea adecvata a terenurilor. denumite si alunecari de vale. diverse constructii. iar in unele cazuri. conici sau cu aspect de clai se mai numesc si tiglai. de natura lor. Cand gruietii se mentin mai inalti. de adancimi mari. chiar vietile oamenilor. sunt mai frecvente alunecarile sunt forma de valuri. Cele mai multe au forma de limba. Majoritatea sunt alunecari masive. mentinerea si protejarea vegetatiei. de alimentarea cu apa etc. Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren Desfasurarea alunecarilor este insotita prretutindeni de degradari ale terenului la scara diferita. 5 . in functie de grosimea statelor de deasupra argilei. se rotunjesc. mai rare.. drenarea suprafetelor cu exces de umiditate. fixarea diferentiata a acorpului alunecarii in functie de caracteristicile locale. Mai mari decat glimeele sunt alunecarile de versanti. acestea la randul lor se diseca. ajungand niste mameloane numite gruieti. fixarea rapei de desprindere. Formele acestui tip de alunecari sunt foarte variate. glimei sau galmei. Sunt afectate culturile agricole.pante mari. Pe versantii podisurilor. strangulate. amenajarea corespunzatoare a pantelor mari. respectiv pe structuri tabulare. Valurile sunt mai apoi distruse de eroziunea torentiala generand coparsaie. caile de comunicatie. sub aspectul unei surpari). Printre masurile de combatere a unei alunecari pot fi enumerate: eliminarea rapida a apei din corpul alunecarii. in trepte foarte alungite. structura solului.

Bucuresti.. Posea G. 1976.. Didactica si Pedagogica . Ed. Universitara. Bucuresti.. Ed. Geomorfologie. 6 . 2005. Popescu . Ielenicz M.BIBLIOGRAFIE: Ielenicz M. Geomorfologie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->