Alunecarile de teren reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifice pantelor cu inclinari relativ mari, fiind cauzate

intr-o forma directa sau indirecta de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase, care joaca rol de orizont de alunecare fie pentru ele insele, fie pentru rocile ce li se suprapun. De asemenea, fenomenul este precedat intotdeauna de o umezire puternica. Fenomenul alunecarilor de teren este foarte raspandit, inclusiv sub aspectul multitudinii formelor de relief pe care le creeaza. Din aceasta cauza, in multe tari, ele au impus si un vocabular specific. La noi in tara, pe langa termenul de alunecare de teren, se mai intalnesc si altii precum: pornitura, fugitura, ruptura, rapa, hartoape, vartoape, goarte, delnite, faramituri, iuzi, glimei, galmei, coparsaie, tiglai, gruieti. CAUZE DECLANSATOARE: Principala cauza declansatoare este apa. Alunecarea se realizeaza numai prin interventia apei in materialele ce contin coloizi si care se pot imbina cu aceasta. Apa poate proveni din ploi, topirea zapezilor, sau poate fi vorba de ape freatice sau subterane. Umezirea argilei este principalul motiv pentru care in regiunile temperate alunecarile se produc mai ales in anii ploiosi. Dar, pe langa apa, mai exista si alte cauze ce conduc la declansarea de alunecari. Acestea sunt: roca, panta, marirea greutatii locului, cutremurele, saparea laterala sau adancirile lor, defrisarile. Rocile cele mai predispuse la alunecare sunt cele poroase, putin coezive, bogate in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi. In aceasta categorie sunt cuprinse, in primul rand, argilele si apoi marnele. Din aceasta cauza regiunile de flis ale muntilor tineri, ca si zonele de molasa din avanfosele acestora sunt afectate intr-un grad mare de alunecari. Panta intervine, in general, prin intermediul altor cauze care duc la depasirea limitei de stabilitate. Este vorba de defrisari, marirea greutatii prin constructii sau prin imbibare cu apa, eroziunea raurilor( laterala sau in adancime). Cutremurele reprezinta adesea o cauza imoprtanta de pregatire si de declansare a alunecarilor. In zonele cu seistmicitate pronuntata se

atunci cand sarcina masei a devenit foarte mare. Ea insa nu intervine decat in regiunile formate din complexe de state ce contin si argile( flis. Cand patura de vegetatie este rarita sau distrusa.Eroziunea pe verticala joaca un rol si mai mare. In aceste cazuri. un rol extrem de mare in declansarea celor mai mari alunecari. uneori. roca si panta. apare acea “ padure beata”. pe de-o parte mareste panta versantului. . joaca. conditiile locale si intamplatoare jucand adesea un rol deosebit. posibilitatea alunecarilor creste.creeaza crapaturi in care apele patrund si imbiba statele de argila. iar pe de alta poate face sa afloreze panze subterane de apa si strate de argila situate sub un complex de roci neplastice. o cauza ce pregateste alunecarea de teren. laterala si in adancime. nu o frana absoluta. manifestata sub dubla forma. in partea unde bucla meandrului atinge versantul. Importante raman apa. Defrisarile reprezinta. Perioada de pregatire poate fi uneori foarte indelungata. pe cand altele sunt anuntate de acestea din urma. Eroziunea raurilor. molasa). Acest aspect este vizibil mai ales la raurile cu meande. Ca fenomene premergatoare sunt de amintit: aparitia unor crapaturi adanci perpendiculare pe viitoarea directie de alunecare. Uneori anumite nuante climatice sunt invocate drept cauze ce accelereaza sau accentueaza amploarea alunecarilor. DECLANSAREA SI FORMA GENERALA A ALUNECARILOR: Exista alunecari ce se declanseaza brusc. apare si posibilitatea pregatirii unei alunecari. Alunecarile se pot produce insa si in zonele bine impadurite. in Podisul Transilvaniei si in Moldova. fara aparitia unor fenomene premergatoare. aparitia unor 2 . alteori destul de scurta. . de asemenea. dar. in Subcarpati. Vegetatia constituie o frana in calea dezvoltarii alunecarilor. Cauzele enumerate mai sus pot avea rol pregatitor sau declansator intr-o anumita alunecare. Panzele subterane pregatesc cele mai grandioase si mai catastrofale alunecari. Alunecari cauzate de acesti factori se intalnesc pe valea Buzaului. De aceea este greu de prevazut momentul declansarii unei alunecari.Eroziunea laterala duce la marirea inclinarii versantului si la posibilitatea depasirii pantei limita. pregatind astfel alunecarea.

Al doilea element principal.izvoare si disparitia altora( cauzate de rupturi interioare ce au schimbat directia de scurgere a panzelor freatice). La alunecarile lente deplasarea statelor este inceata. Alunecarile repezi ating pana la 1-2 m/ h. Fruntea alunecarii este partea terminala. Dupa cativa ani se stabilizeaza. alunecari bruste si prabusirialunecari. cunoscut sub numele de nisa. Acest caz este mai frecvent la alunecarile impuse de panzele subterane. Se pot diferentia patru categorii: alunecari lente. Alunecarile bruste au viteze ce depasesc viteze de 2m/h. trecand chiar pe malul celalalt unde urca sub forma unui val. Alunecarea incepe de fapt printr-un moment de declansare. inceputul alunecarii se face dinspre baza. fie pe un loc neted . dupa care urmeaza si desprinderea din partea superioara. alunecari repezi. Cand viteza de curgere si masa alunecata au fost mari. pe cand alunecarile de tip prabusire au viteze si mai mari. denumit uneori val de refulare. Aceasta are loc in partea sa superioara.terasa sau lunca. pe linia unor crapaturi mai vechi. El se deplaseaza in cadrul unui jgheab de alunecare. se produce o rupere a masei.uneori. si partea terminala. Aspectele cele mai generale sunt microformele. iar. marginit pe laturi de abrupturi dispuse longitudinal. structura stratelor este in general deranjata. escavatiuni lacustre temporare. care se opreste fie pe panta. ondulari etc. iar la anumite intervale. il constituie corpul alunecarii. se poate ca fruntea sa bareze albia unui rau. baza acestuia poarta denumirea de pat de alunecare si este format totodeauna din argila in stare plastica. aparitia unor denivelari. trepte. Pe locul desprinderii ramane un perete abrupt. ca forma. VITEZA ALUNECARILOR: Viteza alunecarilor este foarte variabila. astfel incat structura lor ramane nederanjata. apar perioade de stabilizare. dupa rapa de desprindere. cunoscuta sub numele de fruntea alunecarii. 3 . brazde. Corpul alunecarii prezinta forme si marimi dintre cele mai diferite. rapa de desprindere sau de alunecare. Alteori. care porneste spre aval. unde. rectiliniu sau frant. crapaturi. Microformele mai caracteristice sunt: ondulari sau zbarcituri longitudinale sau transversale. de forma arcuita. ce apar pe corpul propriuzis. in special primavara si toamna se caracterizeaza prin intreruperi si reactivari.

Ele se desprind periodic si pot aluneca pe solul din aval atunci cand este umezit. dupa raportul cu structura. In functie de adancimea afectata de alunecari avem urmatoarele tipuri de alunecari: Alunecarile de deasupra solului. Alunecarile de acest tip sunt cunoscute sub variate denumiri. Alunecarile ce afecteaza complexe de state sunt cele mai puternice si in general catastrofale. cum ar fi: faramituri. adanca de 1-3 m. Alunecarile ce afecteaza roca in loc sunt de doua feluri: unele se produc numai in statele argiloase situate la suprafata si altele care afecteaza un complex de state in care se intercaleaza si argile. delnite. Acestea pot fi: consecvente( se produc la inclinari topografice medii si chiar mici) si asecvente( se declanseaza pe  4 . In primul caz alunecarea este cunoscuta sub numele de solifluxiune si constituie forma cea mai tipica de alunecare a solului. borsitura. Un aspect mai aparte il constituie acele alunecari denumite in Subcarpatii Ialomitei. chiar forma de curgere). cu aspect mai mult de zbarcituri. dupa adancimea afectata sau dupa punctual de inceput al declansarii( detrusive. goarte. cu trepte de rupere si care imbraca.TIPURI DE ALUNECARI: Exista o multime de clasificari ale alunecarilor de teren.  La acest tip de alunecari se deosebeste net o rapa arcuita de desprindere. vartoape .  Alunecarile in patura de sol pot fi de doua feluri: provocate de dezghet pe o patura inca inghetata si provocate de o umezire mare a solului. dupa care urmeaza o serie de braze de alunecare. Cel mai adesea sunt tipizate dupa forma pe care o imbraca. iuzi( alunecari cu incalecari venite din spate.  Alunecarile in patura de alterari sunt foarte extinse pe pantele medii din regiunile deluroase si de podis folosite ca pasuni sau fanete. pe alocuri.se refera mai ales la state de gresii sau alte roci dure ce apar la zi si stau pe o patura argiloasa. cand sunt impinse de sus in jos si delapsive cand incep de la baza).

de alimentarea cu apa etc. conici sau cu aspect de clai se mai numesc si tiglai. acestea la randul lor se diseca. drenarea suprafetelor cu exces de umiditate. Valurile sunt mai apoi distruse de eroziunea torentiala generand coparsaie. sunt mai frecvente alunecarile sunt forma de valuri. Formele acestui tip de alunecari sunt foarte variate. in trepte foarte alungite. chiar vietile oamenilor. sub aspectul unei surpari). Printre masurile de combatere a unei alunecari pot fi enumerate: eliminarea rapida a apei din corpul alunecarii. caile de comunicatie. Cele mai multe au forma de limba. Pentru a preveni fenomenul alunecarilor de teren se impune utilizarea adecvata a terenurilor. glimei sau galmei. structura solului. Cand gruietii se mentin mai inalti. ajungand niste mameloane numite gruieti. in functie de grosimea statelor de deasupra argilei. 5 . fixarea rapei de desprindere. fixarea diferentiata a acorpului alunecarii in functie de caracteristicile locale. Mai mari decat glimeele sunt alunecarile de versanti. Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren Desfasurarea alunecarilor este insotita prretutindeni de degradari ale terenului la scara diferita. denumite si alunecari de vale. iar in unele cazuri. strangulate.. mentinerea si protejarea vegetatiei. Majoritatea sunt alunecari masive. mai rare. Pe versantii podisurilor.pante mari. de natura lor. amenajarea corespunzatoare a pantelor mari. diverse constructii. de adancimi mari. respectiv pe structuri tabulare. Sunt afectate culturile agricole. se rotunjesc.

Ed. Ed. Bucuresti. Posea G.. 1976. Ielenicz M. Geomorfologie.. Bucuresti. 6 . Universitara. Geomorfologie..BIBLIOGRAFIE: Ielenicz M. Popescu . 2005. Didactica si Pedagogica .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful