Alunecarile de teren reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifice pantelor cu inclinari relativ mari, fiind cauzate

intr-o forma directa sau indirecta de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase, care joaca rol de orizont de alunecare fie pentru ele insele, fie pentru rocile ce li se suprapun. De asemenea, fenomenul este precedat intotdeauna de o umezire puternica. Fenomenul alunecarilor de teren este foarte raspandit, inclusiv sub aspectul multitudinii formelor de relief pe care le creeaza. Din aceasta cauza, in multe tari, ele au impus si un vocabular specific. La noi in tara, pe langa termenul de alunecare de teren, se mai intalnesc si altii precum: pornitura, fugitura, ruptura, rapa, hartoape, vartoape, goarte, delnite, faramituri, iuzi, glimei, galmei, coparsaie, tiglai, gruieti. CAUZE DECLANSATOARE: Principala cauza declansatoare este apa. Alunecarea se realizeaza numai prin interventia apei in materialele ce contin coloizi si care se pot imbina cu aceasta. Apa poate proveni din ploi, topirea zapezilor, sau poate fi vorba de ape freatice sau subterane. Umezirea argilei este principalul motiv pentru care in regiunile temperate alunecarile se produc mai ales in anii ploiosi. Dar, pe langa apa, mai exista si alte cauze ce conduc la declansarea de alunecari. Acestea sunt: roca, panta, marirea greutatii locului, cutremurele, saparea laterala sau adancirile lor, defrisarile. Rocile cele mai predispuse la alunecare sunt cele poroase, putin coezive, bogate in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi. In aceasta categorie sunt cuprinse, in primul rand, argilele si apoi marnele. Din aceasta cauza regiunile de flis ale muntilor tineri, ca si zonele de molasa din avanfosele acestora sunt afectate intr-un grad mare de alunecari. Panta intervine, in general, prin intermediul altor cauze care duc la depasirea limitei de stabilitate. Este vorba de defrisari, marirea greutatii prin constructii sau prin imbibare cu apa, eroziunea raurilor( laterala sau in adancime). Cutremurele reprezinta adesea o cauza imoprtanta de pregatire si de declansare a alunecarilor. In zonele cu seistmicitate pronuntata se

Acest aspect este vizibil mai ales la raurile cu meande. in partea unde bucla meandrului atinge versantul. de asemenea. uneori.Eroziunea pe verticala joaca un rol si mai mare.creeaza crapaturi in care apele patrund si imbiba statele de argila. Vegetatia constituie o frana in calea dezvoltarii alunecarilor. pregatind astfel alunecarea.Eroziunea laterala duce la marirea inclinarii versantului si la posibilitatea depasirii pantei limita. . Alunecarile se pot produce insa si in zonele bine impadurite. roca si panta. o cauza ce pregateste alunecarea de teren. Cand patura de vegetatie este rarita sau distrusa. Uneori anumite nuante climatice sunt invocate drept cauze ce accelereaza sau accentueaza amploarea alunecarilor. un rol extrem de mare in declansarea celor mai mari alunecari. molasa). in Podisul Transilvaniei si in Moldova. De aceea este greu de prevazut momentul declansarii unei alunecari. fara aparitia unor fenomene premergatoare. posibilitatea alunecarilor creste. Eroziunea raurilor. conditiile locale si intamplatoare jucand adesea un rol deosebit. Perioada de pregatire poate fi uneori foarte indelungata. DECLANSAREA SI FORMA GENERALA A ALUNECARILOR: Exista alunecari ce se declanseaza brusc. Cauzele enumerate mai sus pot avea rol pregatitor sau declansator intr-o anumita alunecare. joaca. laterala si in adancime. iar pe de alta poate face sa afloreze panze subterane de apa si strate de argila situate sub un complex de roci neplastice. . in Subcarpati. nu o frana absoluta. Ca fenomene premergatoare sunt de amintit: aparitia unor crapaturi adanci perpendiculare pe viitoarea directie de alunecare. Alunecari cauzate de acesti factori se intalnesc pe valea Buzaului. apare si posibilitatea pregatirii unei alunecari. Ea insa nu intervine decat in regiunile formate din complexe de state ce contin si argile( flis. alteori destul de scurta. manifestata sub dubla forma. atunci cand sarcina masei a devenit foarte mare. Panzele subterane pregatesc cele mai grandioase si mai catastrofale alunecari. Importante raman apa. pe cand altele sunt anuntate de acestea din urma. In aceste cazuri. aparitia unor 2 . pe de-o parte mareste panta versantului. Defrisarile reprezinta. dar. apare acea “ padure beata”.

Aceasta are loc in partea sa superioara. se produce o rupere a masei. cunoscut sub numele de nisa. fie pe un loc neted .terasa sau lunca. dupa care urmeaza si desprinderea din partea superioara. iar. trepte. Alunecarile bruste au viteze ce depasesc viteze de 2m/h. in special primavara si toamna se caracterizeaza prin intreruperi si reactivari. Al doilea element principal. de forma arcuita. il constituie corpul alunecarii.izvoare si disparitia altora( cauzate de rupturi interioare ce au schimbat directia de scurgere a panzelor freatice). Pe locul desprinderii ramane un perete abrupt. aparitia unor denivelari. apar perioade de stabilizare. rapa de desprindere sau de alunecare. Alteori. marginit pe laturi de abrupturi dispuse longitudinal. Dupa cativa ani se stabilizeaza. care porneste spre aval. se poate ca fruntea sa bareze albia unui rau. Aspectele cele mai generale sunt microformele. trecand chiar pe malul celalalt unde urca sub forma unui val. Alunecarea incepe de fapt printr-un moment de declansare. La alunecarile lente deplasarea statelor este inceata. baza acestuia poarta denumirea de pat de alunecare si este format totodeauna din argila in stare plastica. ce apar pe corpul propriuzis. pe cand alunecarile de tip prabusire au viteze si mai mari. Alunecarile repezi ating pana la 1-2 m/ h. Cand viteza de curgere si masa alunecata au fost mari. inceputul alunecarii se face dinspre baza. 3 . Corpul alunecarii prezinta forme si marimi dintre cele mai diferite. brazde. astfel incat structura lor ramane nederanjata.uneori. Acest caz este mai frecvent la alunecarile impuse de panzele subterane. escavatiuni lacustre temporare. care se opreste fie pe panta. cunoscuta sub numele de fruntea alunecarii. Se pot diferentia patru categorii: alunecari lente. pe linia unor crapaturi mai vechi. iar la anumite intervale. ca forma. alunecari repezi. denumit uneori val de refulare. El se deplaseaza in cadrul unui jgheab de alunecare. dupa rapa de desprindere. alunecari bruste si prabusirialunecari. unde. crapaturi. rectiliniu sau frant. VITEZA ALUNECARILOR: Viteza alunecarilor este foarte variabila. Fruntea alunecarii este partea terminala. si partea terminala. structura stratelor este in general deranjata. ondulari etc. Microformele mai caracteristice sunt: ondulari sau zbarcituri longitudinale sau transversale.

Alunecarile de acest tip sunt cunoscute sub variate denumiri. cu aspect mai mult de zbarcituri. cum ar fi: faramituri. In functie de adancimea afectata de alunecari avem urmatoarele tipuri de alunecari: Alunecarile de deasupra solului. Alunecarile ce afecteaza complexe de state sunt cele mai puternice si in general catastrofale.  Alunecarile in patura de sol pot fi de doua feluri: provocate de dezghet pe o patura inca inghetata si provocate de o umezire mare a solului.TIPURI DE ALUNECARI: Exista o multime de clasificari ale alunecarilor de teren. Acestea pot fi: consecvente( se produc la inclinari topografice medii si chiar mici) si asecvente( se declanseaza pe  4 . goarte.se refera mai ales la state de gresii sau alte roci dure ce apar la zi si stau pe o patura argiloasa. chiar forma de curgere). cu trepte de rupere si care imbraca. Cel mai adesea sunt tipizate dupa forma pe care o imbraca. Ele se desprind periodic si pot aluneca pe solul din aval atunci cand este umezit. pe alocuri. vartoape . Alunecarile ce afecteaza roca in loc sunt de doua feluri: unele se produc numai in statele argiloase situate la suprafata si altele care afecteaza un complex de state in care se intercaleaza si argile. dupa adancimea afectata sau dupa punctual de inceput al declansarii( detrusive. iuzi( alunecari cu incalecari venite din spate. Un aspect mai aparte il constituie acele alunecari denumite in Subcarpatii Ialomitei. dupa care urmeaza o serie de braze de alunecare. adanca de 1-3 m. dupa raportul cu structura. cand sunt impinse de sus in jos si delapsive cand incep de la baza). delnite.  Alunecarile in patura de alterari sunt foarte extinse pe pantele medii din regiunile deluroase si de podis folosite ca pasuni sau fanete. borsitura. In primul caz alunecarea este cunoscuta sub numele de solifluxiune si constituie forma cea mai tipica de alunecare a solului.  La acest tip de alunecari se deosebeste net o rapa arcuita de desprindere.

de natura lor. 5 . strangulate. Majoritatea sunt alunecari masive. chiar vietile oamenilor. drenarea suprafetelor cu exces de umiditate. Formele acestui tip de alunecari sunt foarte variate. caile de comunicatie. de alimentarea cu apa etc. glimei sau galmei. Valurile sunt mai apoi distruse de eroziunea torentiala generand coparsaie. fixarea rapei de desprindere. diverse constructii. denumite si alunecari de vale. structura solului. Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren Desfasurarea alunecarilor este insotita prretutindeni de degradari ale terenului la scara diferita. iar in unele cazuri. Pe versantii podisurilor. respectiv pe structuri tabulare. ajungand niste mameloane numite gruieti. mai rare. conici sau cu aspect de clai se mai numesc si tiglai. amenajarea corespunzatoare a pantelor mari. Mai mari decat glimeele sunt alunecarile de versanti. Cele mai multe au forma de limba. in functie de grosimea statelor de deasupra argilei. de adancimi mari. sunt mai frecvente alunecarile sunt forma de valuri. fixarea diferentiata a acorpului alunecarii in functie de caracteristicile locale.pante mari. Cand gruietii se mentin mai inalti. Sunt afectate culturile agricole. in trepte foarte alungite. acestea la randul lor se diseca. se rotunjesc. mentinerea si protejarea vegetatiei. Printre masurile de combatere a unei alunecari pot fi enumerate: eliminarea rapida a apei din corpul alunecarii. sub aspectul unei surpari).. Pentru a preveni fenomenul alunecarilor de teren se impune utilizarea adecvata a terenurilor.

Bucuresti. Bucuresti. Geomorfologie.. Geomorfologie. Ed. Universitara. Popescu . Didactica si Pedagogica . Ed.. 1976.BIBLIOGRAFIE: Ielenicz M. 2005. Posea G.. 6 . Ielenicz M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful