Alunecarile de teren reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifice pantelor cu inclinari relativ mari, fiind cauzate

intr-o forma directa sau indirecta de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase, care joaca rol de orizont de alunecare fie pentru ele insele, fie pentru rocile ce li se suprapun. De asemenea, fenomenul este precedat intotdeauna de o umezire puternica. Fenomenul alunecarilor de teren este foarte raspandit, inclusiv sub aspectul multitudinii formelor de relief pe care le creeaza. Din aceasta cauza, in multe tari, ele au impus si un vocabular specific. La noi in tara, pe langa termenul de alunecare de teren, se mai intalnesc si altii precum: pornitura, fugitura, ruptura, rapa, hartoape, vartoape, goarte, delnite, faramituri, iuzi, glimei, galmei, coparsaie, tiglai, gruieti. CAUZE DECLANSATOARE: Principala cauza declansatoare este apa. Alunecarea se realizeaza numai prin interventia apei in materialele ce contin coloizi si care se pot imbina cu aceasta. Apa poate proveni din ploi, topirea zapezilor, sau poate fi vorba de ape freatice sau subterane. Umezirea argilei este principalul motiv pentru care in regiunile temperate alunecarile se produc mai ales in anii ploiosi. Dar, pe langa apa, mai exista si alte cauze ce conduc la declansarea de alunecari. Acestea sunt: roca, panta, marirea greutatii locului, cutremurele, saparea laterala sau adancirile lor, defrisarile. Rocile cele mai predispuse la alunecare sunt cele poroase, putin coezive, bogate in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi. In aceasta categorie sunt cuprinse, in primul rand, argilele si apoi marnele. Din aceasta cauza regiunile de flis ale muntilor tineri, ca si zonele de molasa din avanfosele acestora sunt afectate intr-un grad mare de alunecari. Panta intervine, in general, prin intermediul altor cauze care duc la depasirea limitei de stabilitate. Este vorba de defrisari, marirea greutatii prin constructii sau prin imbibare cu apa, eroziunea raurilor( laterala sau in adancime). Cutremurele reprezinta adesea o cauza imoprtanta de pregatire si de declansare a alunecarilor. In zonele cu seistmicitate pronuntata se

conditiile locale si intamplatoare jucand adesea un rol deosebit. atunci cand sarcina masei a devenit foarte mare.Eroziunea laterala duce la marirea inclinarii versantului si la posibilitatea depasirii pantei limita. Perioada de pregatire poate fi uneori foarte indelungata. posibilitatea alunecarilor creste. molasa). apare si posibilitatea pregatirii unei alunecari. dar. Vegetatia constituie o frana in calea dezvoltarii alunecarilor. o cauza ce pregateste alunecarea de teren. fara aparitia unor fenomene premergatoare. laterala si in adancime. alteori destul de scurta. pe cand altele sunt anuntate de acestea din urma.Eroziunea pe verticala joaca un rol si mai mare. nu o frana absoluta. DECLANSAREA SI FORMA GENERALA A ALUNECARILOR: Exista alunecari ce se declanseaza brusc. joaca. Importante raman apa. De aceea este greu de prevazut momentul declansarii unei alunecari. un rol extrem de mare in declansarea celor mai mari alunecari. apare acea “ padure beata”. roca si panta. uneori. pe de-o parte mareste panta versantului. Alunecari cauzate de acesti factori se intalnesc pe valea Buzaului. Ea insa nu intervine decat in regiunile formate din complexe de state ce contin si argile( flis. In aceste cazuri.creeaza crapaturi in care apele patrund si imbiba statele de argila. . Uneori anumite nuante climatice sunt invocate drept cauze ce accelereaza sau accentueaza amploarea alunecarilor. pregatind astfel alunecarea. manifestata sub dubla forma. Cauzele enumerate mai sus pot avea rol pregatitor sau declansator intr-o anumita alunecare. aparitia unor 2 . Acest aspect este vizibil mai ales la raurile cu meande. in Subcarpati. in partea unde bucla meandrului atinge versantul. Ca fenomene premergatoare sunt de amintit: aparitia unor crapaturi adanci perpendiculare pe viitoarea directie de alunecare. . iar pe de alta poate face sa afloreze panze subterane de apa si strate de argila situate sub un complex de roci neplastice. de asemenea. Defrisarile reprezinta. Cand patura de vegetatie este rarita sau distrusa. Alunecarile se pot produce insa si in zonele bine impadurite. in Podisul Transilvaniei si in Moldova. Eroziunea raurilor. Panzele subterane pregatesc cele mai grandioase si mai catastrofale alunecari.

Microformele mai caracteristice sunt: ondulari sau zbarcituri longitudinale sau transversale. ce apar pe corpul propriuzis. Alteori. se poate ca fruntea sa bareze albia unui rau.izvoare si disparitia altora( cauzate de rupturi interioare ce au schimbat directia de scurgere a panzelor freatice). fie pe un loc neted . pe cand alunecarile de tip prabusire au viteze si mai mari. Alunecarile bruste au viteze ce depasesc viteze de 2m/h. iar la anumite intervale. Al doilea element principal. Acest caz este mai frecvent la alunecarile impuse de panzele subterane. rapa de desprindere sau de alunecare. cunoscut sub numele de nisa. marginit pe laturi de abrupturi dispuse longitudinal. Corpul alunecarii prezinta forme si marimi dintre cele mai diferite. Pe locul desprinderii ramane un perete abrupt. inceputul alunecarii se face dinspre baza. 3 . baza acestuia poarta denumirea de pat de alunecare si este format totodeauna din argila in stare plastica. astfel incat structura lor ramane nederanjata. dupa care urmeaza si desprinderea din partea superioara. ca forma. apar perioade de stabilizare. Aspectele cele mai generale sunt microformele.terasa sau lunca. Alunecarea incepe de fapt printr-un moment de declansare. VITEZA ALUNECARILOR: Viteza alunecarilor este foarte variabila. La alunecarile lente deplasarea statelor este inceata. Se pot diferentia patru categorii: alunecari lente. si partea terminala. Aceasta are loc in partea sa superioara. de forma arcuita. rectiliniu sau frant. trecand chiar pe malul celalalt unde urca sub forma unui val. se produce o rupere a masei. crapaturi. Cand viteza de curgere si masa alunecata au fost mari. aparitia unor denivelari. pe linia unor crapaturi mai vechi. El se deplaseaza in cadrul unui jgheab de alunecare. dupa rapa de desprindere. alunecari repezi. in special primavara si toamna se caracterizeaza prin intreruperi si reactivari. denumit uneori val de refulare. cunoscuta sub numele de fruntea alunecarii. Dupa cativa ani se stabilizeaza. care porneste spre aval. il constituie corpul alunecarii. Alunecarile repezi ating pana la 1-2 m/ h. structura stratelor este in general deranjata. ondulari etc. Fruntea alunecarii este partea terminala. escavatiuni lacustre temporare. unde. alunecari bruste si prabusirialunecari. brazde. trepte.uneori. iar. care se opreste fie pe panta.

 Alunecarile in patura de alterari sunt foarte extinse pe pantele medii din regiunile deluroase si de podis folosite ca pasuni sau fanete. Alunecarile de acest tip sunt cunoscute sub variate denumiri. Acestea pot fi: consecvente( se produc la inclinari topografice medii si chiar mici) si asecvente( se declanseaza pe  4 . dupa care urmeaza o serie de braze de alunecare. Cel mai adesea sunt tipizate dupa forma pe care o imbraca. Ele se desprind periodic si pot aluneca pe solul din aval atunci cand este umezit. cu trepte de rupere si care imbraca. dupa adancimea afectata sau dupa punctual de inceput al declansarii( detrusive. pe alocuri. cum ar fi: faramituri. adanca de 1-3 m. borsitura. cand sunt impinse de sus in jos si delapsive cand incep de la baza). Alunecarile ce afecteaza complexe de state sunt cele mai puternice si in general catastrofale. Alunecarile ce afecteaza roca in loc sunt de doua feluri: unele se produc numai in statele argiloase situate la suprafata si altele care afecteaza un complex de state in care se intercaleaza si argile. cu aspect mai mult de zbarcituri.se refera mai ales la state de gresii sau alte roci dure ce apar la zi si stau pe o patura argiloasa. In primul caz alunecarea este cunoscuta sub numele de solifluxiune si constituie forma cea mai tipica de alunecare a solului. chiar forma de curgere). iuzi( alunecari cu incalecari venite din spate.  Alunecarile in patura de sol pot fi de doua feluri: provocate de dezghet pe o patura inca inghetata si provocate de o umezire mare a solului. dupa raportul cu structura. delnite. Un aspect mai aparte il constituie acele alunecari denumite in Subcarpatii Ialomitei. In functie de adancimea afectata de alunecari avem urmatoarele tipuri de alunecari: Alunecarile de deasupra solului. goarte.TIPURI DE ALUNECARI: Exista o multime de clasificari ale alunecarilor de teren.  La acest tip de alunecari se deosebeste net o rapa arcuita de desprindere. vartoape .

se rotunjesc. de adancimi mari.. Mai mari decat glimeele sunt alunecarile de versanti. in functie de grosimea statelor de deasupra argilei. Valurile sunt mai apoi distruse de eroziunea torentiala generand coparsaie. Cand gruietii se mentin mai inalti. conici sau cu aspect de clai se mai numesc si tiglai. ajungand niste mameloane numite gruieti. Pe versantii podisurilor. iar in unele cazuri. Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren Desfasurarea alunecarilor este insotita prretutindeni de degradari ale terenului la scara diferita. 5 . caile de comunicatie. chiar vietile oamenilor. fixarea diferentiata a acorpului alunecarii in functie de caracteristicile locale. strangulate. sunt mai frecvente alunecarile sunt forma de valuri. Pentru a preveni fenomenul alunecarilor de teren se impune utilizarea adecvata a terenurilor. de alimentarea cu apa etc. denumite si alunecari de vale.pante mari. mai rare. respectiv pe structuri tabulare. Cele mai multe au forma de limba. sub aspectul unei surpari). in trepte foarte alungite. mentinerea si protejarea vegetatiei. acestea la randul lor se diseca. drenarea suprafetelor cu exces de umiditate. glimei sau galmei. structura solului. amenajarea corespunzatoare a pantelor mari. fixarea rapei de desprindere. de natura lor. diverse constructii. Majoritatea sunt alunecari masive. Formele acestui tip de alunecari sunt foarte variate. Printre masurile de combatere a unei alunecari pot fi enumerate: eliminarea rapida a apei din corpul alunecarii. Sunt afectate culturile agricole.

2005. Universitara.. Didactica si Pedagogica . Popescu . Bucuresti.. Geomorfologie. Bucuresti. Posea G. Ielenicz M. Ed.. 6 . Ed. Geomorfologie.BIBLIOGRAFIE: Ielenicz M. 1976.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful