Alunecarile de teren reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifice pantelor cu inclinari relativ mari, fiind cauzate

intr-o forma directa sau indirecta de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase, care joaca rol de orizont de alunecare fie pentru ele insele, fie pentru rocile ce li se suprapun. De asemenea, fenomenul este precedat intotdeauna de o umezire puternica. Fenomenul alunecarilor de teren este foarte raspandit, inclusiv sub aspectul multitudinii formelor de relief pe care le creeaza. Din aceasta cauza, in multe tari, ele au impus si un vocabular specific. La noi in tara, pe langa termenul de alunecare de teren, se mai intalnesc si altii precum: pornitura, fugitura, ruptura, rapa, hartoape, vartoape, goarte, delnite, faramituri, iuzi, glimei, galmei, coparsaie, tiglai, gruieti. CAUZE DECLANSATOARE: Principala cauza declansatoare este apa. Alunecarea se realizeaza numai prin interventia apei in materialele ce contin coloizi si care se pot imbina cu aceasta. Apa poate proveni din ploi, topirea zapezilor, sau poate fi vorba de ape freatice sau subterane. Umezirea argilei este principalul motiv pentru care in regiunile temperate alunecarile se produc mai ales in anii ploiosi. Dar, pe langa apa, mai exista si alte cauze ce conduc la declansarea de alunecari. Acestea sunt: roca, panta, marirea greutatii locului, cutremurele, saparea laterala sau adancirile lor, defrisarile. Rocile cele mai predispuse la alunecare sunt cele poroase, putin coezive, bogate in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi. In aceasta categorie sunt cuprinse, in primul rand, argilele si apoi marnele. Din aceasta cauza regiunile de flis ale muntilor tineri, ca si zonele de molasa din avanfosele acestora sunt afectate intr-un grad mare de alunecari. Panta intervine, in general, prin intermediul altor cauze care duc la depasirea limitei de stabilitate. Este vorba de defrisari, marirea greutatii prin constructii sau prin imbibare cu apa, eroziunea raurilor( laterala sau in adancime). Cutremurele reprezinta adesea o cauza imoprtanta de pregatire si de declansare a alunecarilor. In zonele cu seistmicitate pronuntata se

aparitia unor 2 . alteori destul de scurta. apare acea “ padure beata”. fara aparitia unor fenomene premergatoare. Alunecari cauzate de acesti factori se intalnesc pe valea Buzaului. o cauza ce pregateste alunecarea de teren.Eroziunea pe verticala joaca un rol si mai mare. apare si posibilitatea pregatirii unei alunecari. . uneori. atunci cand sarcina masei a devenit foarte mare. in partea unde bucla meandrului atinge versantul. joaca. pregatind astfel alunecarea. Cand patura de vegetatie este rarita sau distrusa. Panzele subterane pregatesc cele mai grandioase si mai catastrofale alunecari. iar pe de alta poate face sa afloreze panze subterane de apa si strate de argila situate sub un complex de roci neplastice. Importante raman apa. Acest aspect este vizibil mai ales la raurile cu meande. In aceste cazuri. Eroziunea raurilor. dar. posibilitatea alunecarilor creste. Vegetatia constituie o frana in calea dezvoltarii alunecarilor. Uneori anumite nuante climatice sunt invocate drept cauze ce accelereaza sau accentueaza amploarea alunecarilor. nu o frana absoluta. conditiile locale si intamplatoare jucand adesea un rol deosebit. in Podisul Transilvaniei si in Moldova. roca si panta. De aceea este greu de prevazut momentul declansarii unei alunecari. Alunecarile se pot produce insa si in zonele bine impadurite. Perioada de pregatire poate fi uneori foarte indelungata. Cauzele enumerate mai sus pot avea rol pregatitor sau declansator intr-o anumita alunecare. pe cand altele sunt anuntate de acestea din urma.creeaza crapaturi in care apele patrund si imbiba statele de argila. molasa). un rol extrem de mare in declansarea celor mai mari alunecari. de asemenea. manifestata sub dubla forma. Ca fenomene premergatoare sunt de amintit: aparitia unor crapaturi adanci perpendiculare pe viitoarea directie de alunecare. . in Subcarpati. pe de-o parte mareste panta versantului.Eroziunea laterala duce la marirea inclinarii versantului si la posibilitatea depasirii pantei limita. Defrisarile reprezinta. DECLANSAREA SI FORMA GENERALA A ALUNECARILOR: Exista alunecari ce se declanseaza brusc. Ea insa nu intervine decat in regiunile formate din complexe de state ce contin si argile( flis. laterala si in adancime.

El se deplaseaza in cadrul unui jgheab de alunecare. ce apar pe corpul propriuzis. care se opreste fie pe panta. il constituie corpul alunecarii. Microformele mai caracteristice sunt: ondulari sau zbarcituri longitudinale sau transversale. astfel incat structura lor ramane nederanjata. pe cand alunecarile de tip prabusire au viteze si mai mari. baza acestuia poarta denumirea de pat de alunecare si este format totodeauna din argila in stare plastica. Fruntea alunecarii este partea terminala. unde. Acest caz este mai frecvent la alunecarile impuse de panzele subterane. se produce o rupere a masei. alunecari bruste si prabusirialunecari. Se pot diferentia patru categorii: alunecari lente. trepte. Al doilea element principal. cunoscuta sub numele de fruntea alunecarii. alunecari repezi. apar perioade de stabilizare. Aspectele cele mai generale sunt microformele. structura stratelor este in general deranjata. si partea terminala. iar. Alteori. ca forma. 3 . dupa rapa de desprindere. La alunecarile lente deplasarea statelor este inceata. Alunecarea incepe de fapt printr-un moment de declansare. de forma arcuita. escavatiuni lacustre temporare. care porneste spre aval. VITEZA ALUNECARILOR: Viteza alunecarilor este foarte variabila. inceputul alunecarii se face dinspre baza. aparitia unor denivelari.izvoare si disparitia altora( cauzate de rupturi interioare ce au schimbat directia de scurgere a panzelor freatice). Alunecarile bruste au viteze ce depasesc viteze de 2m/h. Corpul alunecarii prezinta forme si marimi dintre cele mai diferite. Pe locul desprinderii ramane un perete abrupt.uneori. ondulari etc. trecand chiar pe malul celalalt unde urca sub forma unui val. iar la anumite intervale. Aceasta are loc in partea sa superioara. in special primavara si toamna se caracterizeaza prin intreruperi si reactivari. brazde.terasa sau lunca. rectiliniu sau frant. Dupa cativa ani se stabilizeaza. marginit pe laturi de abrupturi dispuse longitudinal. se poate ca fruntea sa bareze albia unui rau. cunoscut sub numele de nisa. fie pe un loc neted . Alunecarile repezi ating pana la 1-2 m/ h. pe linia unor crapaturi mai vechi. Cand viteza de curgere si masa alunecata au fost mari. rapa de desprindere sau de alunecare. dupa care urmeaza si desprinderea din partea superioara. denumit uneori val de refulare. crapaturi.

 La acest tip de alunecari se deosebeste net o rapa arcuita de desprindere. Ele se desprind periodic si pot aluneca pe solul din aval atunci cand este umezit. delnite. chiar forma de curgere).  Alunecarile in patura de sol pot fi de doua feluri: provocate de dezghet pe o patura inca inghetata si provocate de o umezire mare a solului. Un aspect mai aparte il constituie acele alunecari denumite in Subcarpatii Ialomitei. vartoape . Alunecarile ce afecteaza complexe de state sunt cele mai puternice si in general catastrofale. In functie de adancimea afectata de alunecari avem urmatoarele tipuri de alunecari: Alunecarile de deasupra solului. cu trepte de rupere si care imbraca. pe alocuri.se refera mai ales la state de gresii sau alte roci dure ce apar la zi si stau pe o patura argiloasa. Acestea pot fi: consecvente( se produc la inclinari topografice medii si chiar mici) si asecvente( se declanseaza pe  4 . dupa adancimea afectata sau dupa punctual de inceput al declansarii( detrusive.  Alunecarile in patura de alterari sunt foarte extinse pe pantele medii din regiunile deluroase si de podis folosite ca pasuni sau fanete. adanca de 1-3 m. Alunecarile de acest tip sunt cunoscute sub variate denumiri. Cel mai adesea sunt tipizate dupa forma pe care o imbraca. dupa care urmeaza o serie de braze de alunecare. Alunecarile ce afecteaza roca in loc sunt de doua feluri: unele se produc numai in statele argiloase situate la suprafata si altele care afecteaza un complex de state in care se intercaleaza si argile. cand sunt impinse de sus in jos si delapsive cand incep de la baza). dupa raportul cu structura. goarte. cum ar fi: faramituri. borsitura. In primul caz alunecarea este cunoscuta sub numele de solifluxiune si constituie forma cea mai tipica de alunecare a solului.TIPURI DE ALUNECARI: Exista o multime de clasificari ale alunecarilor de teren. cu aspect mai mult de zbarcituri. iuzi( alunecari cu incalecari venite din spate.

Pe versantii podisurilor. acestea la randul lor se diseca. Printre masurile de combatere a unei alunecari pot fi enumerate: eliminarea rapida a apei din corpul alunecarii. glimei sau galmei. Cele mai multe au forma de limba.. Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren Desfasurarea alunecarilor este insotita prretutindeni de degradari ale terenului la scara diferita.pante mari. Mai mari decat glimeele sunt alunecarile de versanti. Pentru a preveni fenomenul alunecarilor de teren se impune utilizarea adecvata a terenurilor. strangulate. Formele acestui tip de alunecari sunt foarte variate. 5 . se rotunjesc. fixarea diferentiata a acorpului alunecarii in functie de caracteristicile locale. caile de comunicatie. Valurile sunt mai apoi distruse de eroziunea torentiala generand coparsaie. de alimentarea cu apa etc. in trepte foarte alungite. in functie de grosimea statelor de deasupra argilei. chiar vietile oamenilor. sub aspectul unei surpari). sunt mai frecvente alunecarile sunt forma de valuri. mentinerea si protejarea vegetatiei. structura solului. mai rare. denumite si alunecari de vale. fixarea rapei de desprindere. amenajarea corespunzatoare a pantelor mari. de adancimi mari. ajungand niste mameloane numite gruieti. de natura lor. Sunt afectate culturile agricole. conici sau cu aspect de clai se mai numesc si tiglai. Cand gruietii se mentin mai inalti. drenarea suprafetelor cu exces de umiditate. iar in unele cazuri. respectiv pe structuri tabulare. Majoritatea sunt alunecari masive. diverse constructii.

Universitara. 6 . Bucuresti. Ed.. Didactica si Pedagogica ..BIBLIOGRAFIE: Ielenicz M. 2005. Geomorfologie. Popescu . Posea G.. Bucuresti. 1976. Geomorfologie. Ielenicz M. Ed.