ALUNECARILE DE TEREN.1

Alunecarile de teren reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifice pantelor cu inclinari relativ mari, fiind cauzate

intr-o forma directa sau indirecta de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase, care joaca rol de orizont de alunecare fie pentru ele insele, fie pentru rocile ce li se suprapun. De asemenea, fenomenul este precedat intotdeauna de o umezire puternica. Fenomenul alunecarilor de teren este foarte raspandit, inclusiv sub aspectul multitudinii formelor de relief pe care le creeaza. Din aceasta cauza, in multe tari, ele au impus si un vocabular specific. La noi in tara, pe langa termenul de alunecare de teren, se mai intalnesc si altii precum: pornitura, fugitura, ruptura, rapa, hartoape, vartoape, goarte, delnite, faramituri, iuzi, glimei, galmei, coparsaie, tiglai, gruieti. CAUZE DECLANSATOARE: Principala cauza declansatoare este apa. Alunecarea se realizeaza numai prin interventia apei in materialele ce contin coloizi si care se pot imbina cu aceasta. Apa poate proveni din ploi, topirea zapezilor, sau poate fi vorba de ape freatice sau subterane. Umezirea argilei este principalul motiv pentru care in regiunile temperate alunecarile se produc mai ales in anii ploiosi. Dar, pe langa apa, mai exista si alte cauze ce conduc la declansarea de alunecari. Acestea sunt: roca, panta, marirea greutatii locului, cutremurele, saparea laterala sau adancirile lor, defrisarile. Rocile cele mai predispuse la alunecare sunt cele poroase, putin coezive, bogate in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi. In aceasta categorie sunt cuprinse, in primul rand, argilele si apoi marnele. Din aceasta cauza regiunile de flis ale muntilor tineri, ca si zonele de molasa din avanfosele acestora sunt afectate intr-un grad mare de alunecari. Panta intervine, in general, prin intermediul altor cauze care duc la depasirea limitei de stabilitate. Este vorba de defrisari, marirea greutatii prin constructii sau prin imbibare cu apa, eroziunea raurilor( laterala sau in adancime). Cutremurele reprezinta adesea o cauza imoprtanta de pregatire si de declansare a alunecarilor. In zonele cu seistmicitate pronuntata se

aparitia unor 2 . In aceste cazuri. roca si panta. Ea insa nu intervine decat in regiunile formate din complexe de state ce contin si argile( flis. posibilitatea alunecarilor creste. Uneori anumite nuante climatice sunt invocate drept cauze ce accelereaza sau accentueaza amploarea alunecarilor. Ca fenomene premergatoare sunt de amintit: aparitia unor crapaturi adanci perpendiculare pe viitoarea directie de alunecare. pe de-o parte mareste panta versantului.creeaza crapaturi in care apele patrund si imbiba statele de argila. in Subcarpati. in Podisul Transilvaniei si in Moldova. .Eroziunea laterala duce la marirea inclinarii versantului si la posibilitatea depasirii pantei limita. in partea unde bucla meandrului atinge versantul. Alunecarile se pot produce insa si in zonele bine impadurite. pe cand altele sunt anuntate de acestea din urma. apare si posibilitatea pregatirii unei alunecari. Panzele subterane pregatesc cele mai grandioase si mai catastrofale alunecari. Importante raman apa. Cand patura de vegetatie este rarita sau distrusa. alteori destul de scurta. DECLANSAREA SI FORMA GENERALA A ALUNECARILOR: Exista alunecari ce se declanseaza brusc. laterala si in adancime. atunci cand sarcina masei a devenit foarte mare. pregatind astfel alunecarea. joaca. Alunecari cauzate de acesti factori se intalnesc pe valea Buzaului. o cauza ce pregateste alunecarea de teren. un rol extrem de mare in declansarea celor mai mari alunecari. nu o frana absoluta. Eroziunea raurilor. Perioada de pregatire poate fi uneori foarte indelungata. Cauzele enumerate mai sus pot avea rol pregatitor sau declansator intr-o anumita alunecare. Defrisarile reprezinta. . iar pe de alta poate face sa afloreze panze subterane de apa si strate de argila situate sub un complex de roci neplastice. dar. De aceea este greu de prevazut momentul declansarii unei alunecari. uneori. molasa). conditiile locale si intamplatoare jucand adesea un rol deosebit. apare acea “ padure beata”. Acest aspect este vizibil mai ales la raurile cu meande.Eroziunea pe verticala joaca un rol si mai mare. de asemenea. fara aparitia unor fenomene premergatoare. Vegetatia constituie o frana in calea dezvoltarii alunecarilor. manifestata sub dubla forma.

Alunecarile bruste au viteze ce depasesc viteze de 2m/h. astfel incat structura lor ramane nederanjata. rapa de desprindere sau de alunecare. apar perioade de stabilizare. Fruntea alunecarii este partea terminala. iar. cunoscuta sub numele de fruntea alunecarii. Alunecarea incepe de fapt printr-un moment de declansare. crapaturi. Aspectele cele mai generale sunt microformele. Dupa cativa ani se stabilizeaza. iar la anumite intervale. ca forma. inceputul alunecarii se face dinspre baza. care porneste spre aval. Cand viteza de curgere si masa alunecata au fost mari. il constituie corpul alunecarii.izvoare si disparitia altora( cauzate de rupturi interioare ce au schimbat directia de scurgere a panzelor freatice). Alteori. escavatiuni lacustre temporare. se poate ca fruntea sa bareze albia unui rau.uneori. Aceasta are loc in partea sa superioara. Microformele mai caracteristice sunt: ondulari sau zbarcituri longitudinale sau transversale. denumit uneori val de refulare. brazde. pe linia unor crapaturi mai vechi. Pe locul desprinderii ramane un perete abrupt. si partea terminala. Acest caz este mai frecvent la alunecarile impuse de panzele subterane. care se opreste fie pe panta. ondulari etc. pe cand alunecarile de tip prabusire au viteze si mai mari. Al doilea element principal.terasa sau lunca. Se pot diferentia patru categorii: alunecari lente. VITEZA ALUNECARILOR: Viteza alunecarilor este foarte variabila. baza acestuia poarta denumirea de pat de alunecare si este format totodeauna din argila in stare plastica. La alunecarile lente deplasarea statelor este inceata. fie pe un loc neted . alunecari bruste si prabusirialunecari. Corpul alunecarii prezinta forme si marimi dintre cele mai diferite. trecand chiar pe malul celalalt unde urca sub forma unui val. alunecari repezi. dupa care urmeaza si desprinderea din partea superioara. ce apar pe corpul propriuzis. de forma arcuita. trepte. rectiliniu sau frant. unde. dupa rapa de desprindere. cunoscut sub numele de nisa. Alunecarile repezi ating pana la 1-2 m/ h. marginit pe laturi de abrupturi dispuse longitudinal. structura stratelor este in general deranjata. se produce o rupere a masei. aparitia unor denivelari. in special primavara si toamna se caracterizeaza prin intreruperi si reactivari. 3 . El se deplaseaza in cadrul unui jgheab de alunecare.

iuzi( alunecari cu incalecari venite din spate. Acestea pot fi: consecvente( se produc la inclinari topografice medii si chiar mici) si asecvente( se declanseaza pe  4 .TIPURI DE ALUNECARI: Exista o multime de clasificari ale alunecarilor de teren. vartoape . delnite. cu trepte de rupere si care imbraca. Alunecarile de acest tip sunt cunoscute sub variate denumiri.se refera mai ales la state de gresii sau alte roci dure ce apar la zi si stau pe o patura argiloasa. borsitura.  Alunecarile in patura de sol pot fi de doua feluri: provocate de dezghet pe o patura inca inghetata si provocate de o umezire mare a solului. chiar forma de curgere). cu aspect mai mult de zbarcituri. In primul caz alunecarea este cunoscuta sub numele de solifluxiune si constituie forma cea mai tipica de alunecare a solului. In functie de adancimea afectata de alunecari avem urmatoarele tipuri de alunecari: Alunecarile de deasupra solului. cum ar fi: faramituri. Alunecarile ce afecteaza roca in loc sunt de doua feluri: unele se produc numai in statele argiloase situate la suprafata si altele care afecteaza un complex de state in care se intercaleaza si argile.  Alunecarile in patura de alterari sunt foarte extinse pe pantele medii din regiunile deluroase si de podis folosite ca pasuni sau fanete. goarte. Cel mai adesea sunt tipizate dupa forma pe care o imbraca. dupa raportul cu structura. Alunecarile ce afecteaza complexe de state sunt cele mai puternice si in general catastrofale. adanca de 1-3 m. Ele se desprind periodic si pot aluneca pe solul din aval atunci cand este umezit. Un aspect mai aparte il constituie acele alunecari denumite in Subcarpatii Ialomitei. pe alocuri. dupa care urmeaza o serie de braze de alunecare. dupa adancimea afectata sau dupa punctual de inceput al declansarii( detrusive. cand sunt impinse de sus in jos si delapsive cand incep de la baza).  La acest tip de alunecari se deosebeste net o rapa arcuita de desprindere.

iar in unele cazuri. Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren Desfasurarea alunecarilor este insotita prretutindeni de degradari ale terenului la scara diferita. Valurile sunt mai apoi distruse de eroziunea torentiala generand coparsaie. in functie de grosimea statelor de deasupra argilei. 5 . respectiv pe structuri tabulare. structura solului. Mai mari decat glimeele sunt alunecarile de versanti. diverse constructii. de natura lor. glimei sau galmei. fixarea rapei de desprindere. denumite si alunecari de vale. sub aspectul unei surpari). Cand gruietii se mentin mai inalti. caile de comunicatie. Formele acestui tip de alunecari sunt foarte variate. mentinerea si protejarea vegetatiei. ajungand niste mameloane numite gruieti. Pe versantii podisurilor.. fixarea diferentiata a acorpului alunecarii in functie de caracteristicile locale. Majoritatea sunt alunecari masive. Sunt afectate culturile agricole. de adancimi mari. conici sau cu aspect de clai se mai numesc si tiglai. sunt mai frecvente alunecarile sunt forma de valuri. acestea la randul lor se diseca. strangulate. amenajarea corespunzatoare a pantelor mari. Cele mai multe au forma de limba. mai rare.pante mari. drenarea suprafetelor cu exces de umiditate. chiar vietile oamenilor. in trepte foarte alungite. Printre masurile de combatere a unei alunecari pot fi enumerate: eliminarea rapida a apei din corpul alunecarii. se rotunjesc. Pentru a preveni fenomenul alunecarilor de teren se impune utilizarea adecvata a terenurilor. de alimentarea cu apa etc.

. 2005.BIBLIOGRAFIE: Ielenicz M. Ed. Universitara.. 6 . Ed. Geomorfologie. 1976. Geomorfologie. Ielenicz M. Posea G. Bucuresti.. Didactica si Pedagogica . Bucuresti. Popescu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful