Alunecarile de teren reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifice pantelor cu inclinari relativ mari, fiind cauzate

intr-o forma directa sau indirecta de existenta unor mase de argile sau de formatiuni argiloase, care joaca rol de orizont de alunecare fie pentru ele insele, fie pentru rocile ce li se suprapun. De asemenea, fenomenul este precedat intotdeauna de o umezire puternica. Fenomenul alunecarilor de teren este foarte raspandit, inclusiv sub aspectul multitudinii formelor de relief pe care le creeaza. Din aceasta cauza, in multe tari, ele au impus si un vocabular specific. La noi in tara, pe langa termenul de alunecare de teren, se mai intalnesc si altii precum: pornitura, fugitura, ruptura, rapa, hartoape, vartoape, goarte, delnite, faramituri, iuzi, glimei, galmei, coparsaie, tiglai, gruieti. CAUZE DECLANSATOARE: Principala cauza declansatoare este apa. Alunecarea se realizeaza numai prin interventia apei in materialele ce contin coloizi si care se pot imbina cu aceasta. Apa poate proveni din ploi, topirea zapezilor, sau poate fi vorba de ape freatice sau subterane. Umezirea argilei este principalul motiv pentru care in regiunile temperate alunecarile se produc mai ales in anii ploiosi. Dar, pe langa apa, mai exista si alte cauze ce conduc la declansarea de alunecari. Acestea sunt: roca, panta, marirea greutatii locului, cutremurele, saparea laterala sau adancirile lor, defrisarile. Rocile cele mai predispuse la alunecare sunt cele poroase, putin coezive, bogate in coloizi si care au in interiorul lor o serie de crapaturi. In aceasta categorie sunt cuprinse, in primul rand, argilele si apoi marnele. Din aceasta cauza regiunile de flis ale muntilor tineri, ca si zonele de molasa din avanfosele acestora sunt afectate intr-un grad mare de alunecari. Panta intervine, in general, prin intermediul altor cauze care duc la depasirea limitei de stabilitate. Este vorba de defrisari, marirea greutatii prin constructii sau prin imbibare cu apa, eroziunea raurilor( laterala sau in adancime). Cutremurele reprezinta adesea o cauza imoprtanta de pregatire si de declansare a alunecarilor. In zonele cu seistmicitate pronuntata se

Panzele subterane pregatesc cele mai grandioase si mai catastrofale alunecari. joaca. laterala si in adancime. Importante raman apa. . alteori destul de scurta. apare acea “ padure beata”. conditiile locale si intamplatoare jucand adesea un rol deosebit. In aceste cazuri. in Podisul Transilvaniei si in Moldova. atunci cand sarcina masei a devenit foarte mare. manifestata sub dubla forma. apare si posibilitatea pregatirii unei alunecari. Cand patura de vegetatie este rarita sau distrusa. pe cand altele sunt anuntate de acestea din urma. in partea unde bucla meandrului atinge versantul. posibilitatea alunecarilor creste. fara aparitia unor fenomene premergatoare. pe de-o parte mareste panta versantului. Ea insa nu intervine decat in regiunile formate din complexe de state ce contin si argile( flis. dar. Alunecarile se pot produce insa si in zonele bine impadurite. Acest aspect este vizibil mai ales la raurile cu meande. uneori. Defrisarile reprezinta. Cauzele enumerate mai sus pot avea rol pregatitor sau declansator intr-o anumita alunecare. .Eroziunea laterala duce la marirea inclinarii versantului si la posibilitatea depasirii pantei limita. in Subcarpati. o cauza ce pregateste alunecarea de teren.creeaza crapaturi in care apele patrund si imbiba statele de argila. de asemenea. pregatind astfel alunecarea. Ca fenomene premergatoare sunt de amintit: aparitia unor crapaturi adanci perpendiculare pe viitoarea directie de alunecare. Vegetatia constituie o frana in calea dezvoltarii alunecarilor. Eroziunea raurilor. Uneori anumite nuante climatice sunt invocate drept cauze ce accelereaza sau accentueaza amploarea alunecarilor. molasa). Perioada de pregatire poate fi uneori foarte indelungata.Eroziunea pe verticala joaca un rol si mai mare. iar pe de alta poate face sa afloreze panze subterane de apa si strate de argila situate sub un complex de roci neplastice. roca si panta. un rol extrem de mare in declansarea celor mai mari alunecari. nu o frana absoluta. De aceea este greu de prevazut momentul declansarii unei alunecari. DECLANSAREA SI FORMA GENERALA A ALUNECARILOR: Exista alunecari ce se declanseaza brusc. aparitia unor 2 . Alunecari cauzate de acesti factori se intalnesc pe valea Buzaului.

unde. Pe locul desprinderii ramane un perete abrupt. care se opreste fie pe panta.izvoare si disparitia altora( cauzate de rupturi interioare ce au schimbat directia de scurgere a panzelor freatice). rapa de desprindere sau de alunecare. marginit pe laturi de abrupturi dispuse longitudinal. dupa rapa de desprindere. rectiliniu sau frant. structura stratelor este in general deranjata. El se deplaseaza in cadrul unui jgheab de alunecare. si partea terminala. Alteori. Al doilea element principal. Cand viteza de curgere si masa alunecata au fost mari. pe linia unor crapaturi mai vechi. cunoscuta sub numele de fruntea alunecarii. astfel incat structura lor ramane nederanjata. Aspectele cele mai generale sunt microformele. escavatiuni lacustre temporare. Fruntea alunecarii este partea terminala. baza acestuia poarta denumirea de pat de alunecare si este format totodeauna din argila in stare plastica. in special primavara si toamna se caracterizeaza prin intreruperi si reactivari. iar la anumite intervale. Se pot diferentia patru categorii: alunecari lente. brazde. se poate ca fruntea sa bareze albia unui rau. care porneste spre aval. ondulari etc. se produce o rupere a masei. de forma arcuita. VITEZA ALUNECARILOR: Viteza alunecarilor este foarte variabila. iar. apar perioade de stabilizare. aparitia unor denivelari. Acest caz este mai frecvent la alunecarile impuse de panzele subterane. ca forma. crapaturi. pe cand alunecarile de tip prabusire au viteze si mai mari. ce apar pe corpul propriuzis. trepte. dupa care urmeaza si desprinderea din partea superioara. cunoscut sub numele de nisa. alunecari bruste si prabusirialunecari. Microformele mai caracteristice sunt: ondulari sau zbarcituri longitudinale sau transversale. Dupa cativa ani se stabilizeaza.terasa sau lunca. La alunecarile lente deplasarea statelor este inceata. il constituie corpul alunecarii. Alunecarile bruste au viteze ce depasesc viteze de 2m/h. alunecari repezi. Corpul alunecarii prezinta forme si marimi dintre cele mai diferite. Alunecarea incepe de fapt printr-un moment de declansare. fie pe un loc neted . Alunecarile repezi ating pana la 1-2 m/ h.uneori. denumit uneori val de refulare. 3 . trecand chiar pe malul celalalt unde urca sub forma unui val. inceputul alunecarii se face dinspre baza. Aceasta are loc in partea sa superioara.

In primul caz alunecarea este cunoscuta sub numele de solifluxiune si constituie forma cea mai tipica de alunecare a solului. Acestea pot fi: consecvente( se produc la inclinari topografice medii si chiar mici) si asecvente( se declanseaza pe  4 .  Alunecarile in patura de sol pot fi de doua feluri: provocate de dezghet pe o patura inca inghetata si provocate de o umezire mare a solului. cand sunt impinse de sus in jos si delapsive cand incep de la baza). goarte.  Alunecarile in patura de alterari sunt foarte extinse pe pantele medii din regiunile deluroase si de podis folosite ca pasuni sau fanete. cum ar fi: faramituri. delnite.se refera mai ales la state de gresii sau alte roci dure ce apar la zi si stau pe o patura argiloasa. dupa care urmeaza o serie de braze de alunecare. dupa adancimea afectata sau dupa punctual de inceput al declansarii( detrusive.TIPURI DE ALUNECARI: Exista o multime de clasificari ale alunecarilor de teren. pe alocuri. Alunecarile de acest tip sunt cunoscute sub variate denumiri. Alunecarile ce afecteaza roca in loc sunt de doua feluri: unele se produc numai in statele argiloase situate la suprafata si altele care afecteaza un complex de state in care se intercaleaza si argile. vartoape .  La acest tip de alunecari se deosebeste net o rapa arcuita de desprindere. cu trepte de rupere si care imbraca. In functie de adancimea afectata de alunecari avem urmatoarele tipuri de alunecari: Alunecarile de deasupra solului. adanca de 1-3 m. Alunecarile ce afecteaza complexe de state sunt cele mai puternice si in general catastrofale. iuzi( alunecari cu incalecari venite din spate. dupa raportul cu structura. borsitura. cu aspect mai mult de zbarcituri. Un aspect mai aparte il constituie acele alunecari denumite in Subcarpatii Ialomitei. Cel mai adesea sunt tipizate dupa forma pe care o imbraca. chiar forma de curgere). Ele se desprind periodic si pot aluneca pe solul din aval atunci cand este umezit.

de adancimi mari. in trepte foarte alungite. amenajarea corespunzatoare a pantelor mari. Mai mari decat glimeele sunt alunecarile de versanti. Formele acestui tip de alunecari sunt foarte variate. in functie de grosimea statelor de deasupra argilei. Cele mai multe au forma de limba. Valurile sunt mai apoi distruse de eroziunea torentiala generand coparsaie. structura solului. iar in unele cazuri.. Majoritatea sunt alunecari masive. fixarea diferentiata a acorpului alunecarii in functie de caracteristicile locale. de alimentarea cu apa etc. Sunt afectate culturile agricole. se rotunjesc. respectiv pe structuri tabulare. Pentru a preveni fenomenul alunecarilor de teren se impune utilizarea adecvata a terenurilor. mai rare. diverse constructii. Pe versantii podisurilor. mentinerea si protejarea vegetatiei. Cand gruietii se mentin mai inalti. sunt mai frecvente alunecarile sunt forma de valuri. caile de comunicatie. acestea la randul lor se diseca.pante mari. conici sau cu aspect de clai se mai numesc si tiglai. 5 . glimei sau galmei. sub aspectul unei surpari). Printre masurile de combatere a unei alunecari pot fi enumerate: eliminarea rapida a apei din corpul alunecarii. de natura lor. denumite si alunecari de vale. chiar vietile oamenilor. strangulate. ajungand niste mameloane numite gruieti. drenarea suprafetelor cu exces de umiditate. Masuri de prevenire si combatere a alunecarilor de teren Desfasurarea alunecarilor este insotita prretutindeni de degradari ale terenului la scara diferita. fixarea rapei de desprindere.

Didactica si Pedagogica . 1976. Ed. Geomorfologie. Popescu . 6 . 2005. Universitara. Posea G. Geomorfologie.. Ielenicz M. Bucuresti.BIBLIOGRAFIE: Ielenicz M. Bucuresti... Ed.