Sunteți pe pagina 1din 49

COMUNICAREA

Cum comunicam informatie la o conferinta?

Elemente de realizare a unui poster


COMUNICAREA
-la alte animale-
COMUNICAREA
Definitii clasice
• o actiune a unui organism (sau celula) care modifica probabilitatea
unui pattern comportamental la nivelul unui alt organism (sau celula),
intr-un mod adaptativ pentru unul sau ambii participanti- Wilson 1975

• any sharing of information - Smith 1984

• transmiterea unui semnal de la un animal spre alt animal, astfel incat


emitatorul beneficiaza in medie de pe urma raspunsului individului
receptor - Slater 1983

• Outcomes:
- beneficiu mutual emitator/receptor= comunicare adevarata
- beneficii doar emitator = manipulare
- beneficii doar receptor= eavedropping (tragere cu urechea).
Ambiguitatea unui semnal

• Receptorul trebuie sa fie capabil sa discrimineze un semnal de


background;

• Nivele de discriminare:
- interspecifica (intre indivizi din specii diferite)
- intraspecifica (intre indivizi din aceeasi specie)
Coevolutia semnalelor

• alarma si coloratia de avertizare-


maximizeaza diferentele dintre corp si
background - palatabilitate redusa.

ex. Albinele - au dungi negre si galbene


alternante, care semnalizeaza pericol,
capacitate de intepare a oricarui
pradator. Cele mai multe specii de pasari
le evita.

Ex. Fluturele monarh


In stadiul larvar se hraneste cu laptele
Euphorbiacae-elor (otravitor)-
nonpalatabile pentru pradatori..
Coloratia de avertizare (aposematica)
MIMETISMUL

• exploateaza bucle (circuite) comunicationale pre-existente;


• mimul are beneficii prin imitarea modelului.

Tipuri de mimetism:
Batesian Mullerian - adevarat
- descris in 1857 de catre H.Bates -descris in 1878 de catre Fritz
Muller
- semnal deceptiv, inselator -semnal onest
-mimul exploateaza modelul -mai multe specii converg intr-un
singur fenotip.
Albinele (A) au evoluat coloratii aposomatice ca
si strategie antipradare.

Mustele Syrphidae (B) sunt mimi batesieni ai


albinelor (‘trisori’). Ele nu au mecanisme de
intepare si nici macar nu sunt inrudite cu
albinele.

Viespea de nisip (C) este un mim mullerian al


abinelor. Viespea are aparat de intepare-->
semnal onest.
Costurile fitness-ului pentru cele doua tipuri de mimetism:

Batesian Mullerian
Mim castig+ castig+
Model pierdere- castig+

- mimii mullerieni intaresc semnificatia de avertizare a


unui semnal, pe cand mimii batesieni dilueaza semnificatia
unui astfel de semnal.
Interactiunea prada-pradator

-co-evolutia semnalelor-
“Cruntul adevar al vietii”…

• Toate animalele (inclusiv omul) consuma hrana si


reprezinta o potentiala hrana pentru alte animale.
• A consuma si a fi consumat au dus la modelarea
comportamentului la nivel de:
- eficienta a pradarii
- evaluarea riscului de a fi ucis si consumat in timpul
procesului de cautare a hranei si de hranire.
Localizarea prazii

• Metode de detectie
• Formarea unei reprezentari (search image)
• Localizarea sociala a prazii
• Efectul imbunatatirii locale (local
enhancement effect)
Metode de localizare a prazii
• Animalele se bazeaza pe diverse metode de gasire
a hranei (diferite modalitati senzoriale puse in joc)
• Nevertebratele
– Tactile, chimice (olfactive, feromonale).
• Vertebratele
– Vizuale, olfactive, acustice, tactile.
Formarea reprezentarilor (search image)
• Cu cat itemii de hrana sunt mai simpli, cu atat reprezentarile se
formeaza mai usor si mai rapid.
• Trasaturile itemilor complecsi (exemplu: prazile criptice) necesita un
timp mai indelungat de invatare. Experimente cu gaitele albastre de
Florida (invatarea trasaturilor de detectie a moliilor Biston sp.).
Localizarea sociala a hranei
• Albinele - von Frisch
• Limbajul dansant si olfactiv al
albinelor - informatie despre
pozitia si calitatea sursei de
hrana.
Viata in grup: avantaje ale gasirii
hranei
• Teoria centrelor informationale: coloniile sau cuiburile comune pot
functiona ca si surse de informatie pentru membrii acestora.
• Efectul imbunatatirii locale (local enhancement effect):
animalele sunt atrase de alte animale care se hranesc activ (ex.
Vulturi, pescarusi etc.).
Capturarea prazii

• Moduri de vanatoare
• Tehnici de capturare
• Capturarea cooperativa a prazii
Capturarea prazii

• Poate fi extrem de simpla in unele cazuri


– Seminte si fructe (animalele ierbivore,
omnivore)
• Pentru pradatorii de talie medie si mare,
capturarea poate fi foarte dificila
- prada mobila, capabila de fuga
- prada de talie mare
Moduri de vanare
• Modul incoltitului (ambush mode)
– Stai-si-asteapta (serpi, pesti,
broaste, soparle- ex. Phrynosoma)

• Modul urmaritului
– Cautatori activi
• Caini salbatici, lei, lupi etc.
Tehnici de capturare

• Apucarea
• Otravirea
• Capcane
– paianjeni
• Momeli
– Limba-momeala a
unei testoase
Capturarea cooperativa a prazii
• Beneficii:
– Capturarea prazii de talie mare
– Capturea prazii mobile, ce necesita incoltirea
– Apararea prazii.
Comportamentul Optim de Hranire
(Optimal Foraging Behavior)

• Abordare adaptationista: interactiune optima a


animalului cu mediul.

• Permite predictii explicite si testabile


Ipoteze ale Hranirii Optime
• Se bazeaza pe inputul energetic ca si moneda de schimb a
fitnessului.

Fitness energie din hrana.

• Se poate face predictia ca animalele vor tinde sa devina


“pradatori” cat mai eficienti dpdv al inputului energetic.

- vor tinde sa maximizeze pe cat posibil inputul energetic.


Decizii, Decizii, Decizii…
• Unde sa se hraneasca?
• Cu ce sa se hraneasca?
• Cand sa se hraneasca?
• Cum sa se hraneasca?
– Cum sa se manipuleze cat mai eficient itemii de
hrana?
– Cat de mult se poate sta intr-un loc unde se
gaseste hrana? EVALUAREA RISCURILOR.
Modelul pradarii optime
• Animalele pun in balanta energia oferita de hrana si
riscul de a fi pradate - pentru maximizarea sansei
de supravietuire (fitness).

Timp de cautare limitat


Camp deschis Timp de alegere intre
Desis, padure itemi de hrana limitat
(siguranta) Hrana “scad pretentiile”

Riscul de a fi pradat
Dieta optima la specia umana

• Exemplu: Utilizarea condimentelor


• Utilizate pentru a diminua cresterea populationala
bacteriana si microbiana
• Predictii: in medii care nu promoveaza cresterea
bacteriana, se vor folosi mai putine condimente.
• Cost: alterarea chimiei interne a organismului.
• Observatii: condimentele se utilizeaza mai mult in
mediile calduroase, care stimuleaza cresterea
microbiana si bacteriana.
Cat de adaptative sunt strategiile de
aparare anti-pradator?
Van Valen L. (1973): "A New Evolutionary Law", Evolutionary Theory 1, p. 1-30.

“It takes all the running you can do, to


keep in the same place.“ (Lewis Carroll,
Alice in Tara Oglinzilor).

Parasites invent new keys; hosts a A


change the locks...
According to the Red Queen
hypothesis, sexual reproduction
persists because it enables host species
to evolve new genetic defenses against A
parasites that attempt to live off them. a
Mobbing: hartuirea pradatorului de catre prada

Pescarusii ataca un
intrus care se
apropie de aria de
cuibarire a coloniei.
Este mobbingul o strategie evolutionar stabila
(adoptata de toti indivizii unei specii).
Daca da, care este valoarea sa adaptativa?

-mobbing-ul necesita timp si energie


-este asociat cu riscul ranirii sau chiar al mortii

Sunt aceste costuri depasite de anumite beneficii?

Fitness-ul unui comportament


= beneficii - costuri
Evidenta experimentala- mobbingul protejeaza ouale plasate in interiorul
coloniei vs exteriorul coloniei

Evidenta indirecta pentru succesul reproductiv (fitness)


Mobbing si comportamentul de grup anti-pradator la veveritele lui Belding
-kicking sand and alarm calling-
Semnale emise de prada spre pradator: Showing-off

Cand sunt vanate de feline, gazelele salta (‘stotting


behaviour’), chiar daca acest comportament necesita
timp si energie
Pradatori (cheetah)

Gazele Thompson
Redirectionarea atacului

Tactica defensiva destul de comuna:


redirectionarea atacului spre partile
mai putin importante ale corpului (zone
non-vitale, mai putin vulnerabile).

Exemple:
“Ochii falsi” de pe corp.
Redirectioneaza atentia dinspre zona
capului.
Extremitatile cozii - detasabile la unele reptile
(autotomie).

Coada ridicata - tinta a atacului.


Coada
refacuta
(autotomie).
Varful negru al cozii la hermeline
Pradatorii ataca adeseori varful cozii,
mai degraba decat capul animalului.
Strategii alternative de comunicare

• Camuflaj- minimizeaza diferenta dintre individ si mediu


• Crypsis- ascunderea fata de pradatori- ex. Fazanul utilizeaza
crypsis-ul ca si strategie antipradator.
Camuflajul - Coloratia criptica- Adaptare
Camuflaj - Coloratie criptica - Adaptare
Predation Risk and Background Selection by Moths
formele melanice (inchise la culoare) sunt mai putin detectabile in padurile
poluate